Constantin Sion Arhondologia Moldovei Am [PDF]

Zitiervorschau

ARHONDOLOGIA MOLDOVEI

Importanta publicatiunii de fata sa vede de La sine. In acest timp, clad e aa de viii interesul de a sti eft de matte despre trecutul nostru, cartea de fata e bine venita. Ea ne spune matte aminuntim1 despre clasa boeteasca, asa cum a vault o, simtit-o i apreciat-o antorul manuseriptu.1uf, paharnieul C. ion. Nu sint 50 de aril', de duct s-au clesfiintat pronomille de elasa si totusi foarte piAme stim nof cesti tinerf despre trecutul dlasel boeresli.

In virtejul

ce a apueat tara

noastra spre reforme, am ajuns a nu ne mai eanoast-3; si aceasta e asa de adevarat, cii eetind. acest manuscript, vechni numal de 35 de arif, pare ca cetesti d.e o societate alta de eft cea romIneasca ; asa oe tare s-au schiinbat lacrurile. V. Alexandri In Viata lui C. Negruzzi", a des ens clasa boereasea ca manifestare d.e strad.a, ea raporturi oficiale, ea erarhie sociala ; .Pah. C ion vorbeste tot de aceastiti clasa, dar ca origina, ca fire. Until sa complecteaza prin altul si tericiti sintem eg, putem spune astAzI de boeril .

din Moldova, care li-I obirsia, care li-T firea. Gratie organizarii Statului Romin din tre cut -istoria Moldovei de la interneierea sa ping, am nu e de eit povestirea intrigilor ii actelor de slu,.garnicie, sAvir§ite d.e boerf in curs de 500 de ant

Cronicaril, boeri de rasa, amintese cu fala

det

ii bocrI, stilpfl, Ora, povestind si cele mai mici in-trige tesute de boor): contra domnului. Intreaga istorie o e ping acumii, a Nioldovei, sn . refera numai la down, la curtea sa si la curtenif sill, ea si cum intreaga istorie, a until popor sá rezumii intr-uu om, fie acela chiar uns a lui ll-zet. Alaturea de domn, erat boerii, pepiniera, din care

sa preparat aspirantii la domnie prin intrige, trAduir

i

coruptiune.

E unica in felul su istoria acestei (lase, care n-a lipsit de.asi avea poetii sil, croniearil sra, adoraioril stii. Si clad te uiti MAI de aproape

din ce elemente era constituita, care at fost taptele

.

pin care s-a ilustrat, te miri de uncle atita cinste

si vaza!

Puil prin conditiuni sociale, de a da mina cn asupritorii, totcleauna at gravrtat catra sträint, i putin a lipsit de nu s.a turcit, gratie altor cauze, iar nu put.ntt-i de conservare a neamului 1, clasa. avuta 10 mentine nationalitatea, ci prostimea, tA-

ranimea. Interesele celor avuti mai de graba sttimpac eu asupritorii de eit eu asupritii. Asa in Transilvania nobilimea Romintt s-a maghiarizat, in Bulgaria si Serbia s-a tureit ; iar la noi a osci-lat in toate partile, unii 8-ail Turcit, a1ii s-at. filcut Po lont, aWi Rusl, dupa tiropurl

ju

i

impre-

In trawl salt clasa boereasca s-a primenit in .

tru una. Nlica i restrinsa la inceput s-a inmul-

tit mai apoi prin nada domnulut. in a afro mi ng statea putinta de a inalta sag scobori din treapta boeriilor pe ori ce boer. Clad cetim lista boerilor din secl. XV- a ne gasim in plina influentrt slavona ; pare ca, Moldova e un colt dirt, marea Rusie,

i totusi aceia

aft

fost emit' lui .

tefan eel Mare, de care s-at invrednicit croni,

.

emit §i rapsozii, cum zice Emine8eu. Familiileboeresti. care at fo,t in cele dintait trepte sociale in suta a XV. a, incep a didea in suta a XVI-a, cfnd alte nume apar pe arena politicg, Fie-care

ILI

avnt ideile sale si oamenii saT ; ne convingem de aceata usor inspectind lista bo-

Feeul th.at.

erilo..,2r, asa cum am intocmit o la finele vol. XVIII

din Uricar. Clasa ()creased era lesne primitoare de elemente non. IndatA ce influentele joliice srt, schimbaU, in urma unor intimplarf extetioare, boerh erag eel( intra eat e iT schimban tactica. Cum incepe a ea' simti influenta greaci In tarile romine, prin nutnirea direetrt de eatrti, Poarta, a domnilor Greci, boeriT pentru a-si apa,ta gratiile noilor domni deseltideart familiile lor la loi renegath i astfel ingrosag clasa lor -cu urn puternic element strain ; pun aceasta s- a ajuns ca in secolul al XVI I si jumAtatea intAia a

secolului al XIX-lea clasa boereasei din Moldova era plinA de greet; in secolul al XV-lea Moldova dadea aspectul unel provinch Slavone, acura in secolul al XVIII-lea pare ca-T 0 provincie GreceascA, asa de tare s-ag impestritat familnle *). Paharnicul C. Sion vorbeste despre boerT asa cum i-a apucat el, eind nu- sl bazag boeria pe o fapta ilustra, sari pe o traditiune familiara, ci

pe sume enorme de banT, sag pe alte fapte adesa orT necinst:te. SA schimbase acum lucrurile. DomniT intinsese

dreptul ce-I aveag de a da rangarile pe o scara mai mare. Erag anumiti telah i samsarT, care traficart titlurile de nobleta, in schimbul unor

surne ad. se-orT fabuloase. Ajunsese lucrurile la aceasta ca boeria era o belea. o l'acoste pe tara., din care nu profita de cit domnul. *). NOTA. Facind o socoteala a numelor de lamilie dupa origina, iata, cam care e raportul. Din 700 de familit, cite cuprinde manuscriptul de rata, 400 sint romine, mazili

.

rizesi, 200 sint de origina greaca, de cea mai rea specie 60 do originã bulgara, si 40 de alte neamuri : Airneia, Jdani, 1a1ien, emp, Arnauji, TatarT, Lipoveni, Lehi, Frantuji, etc. Fatti cu aceasta socoteala versurile lui Fminescu sint pline de adevar, ci co' ce ne stapinesc pe not azi sint Greeotel en ruts guNire, Bulgdroi eu ceafe groaset. ei

IV

Faptele de natura aeeasta slot nenumarate in manuseriptul de fap.

Autorul, pilIlarnicul Constantin Sion apreciaza pe

boeri ea Romin, ce tine la tara lui, i deplinge ea un alter Ieremia pe ruinele boerismului, decazut ci festelit prin nenumrtratif placintari, care isi agonisati pitace de boerie in schimbul unor sume de bani.

Autorul poarta o urä neimpacata Greeilor, euvintele cele mai urite le spune la adresa lor, mai la fie-care rind.

Pe lingti acestea autorul nu vita a ne aminti si de moralitatea acestel clase. E cunoseut ert coruptiunea moravurilor e mai mare si mai conscienta. in elasele de sus de cit in cele de jos. Dacl raporturile sociale dintre tarani, multe nu sint

morale, adesa aceasta apreciare o dam din punctul de vedere al legilor, iar nu a cercului lor de Tiata. Prin cele ce ne spune autorul manuseriptului de fata sii adauga inch' o nota, la. distrabalarea moraill a a cestei clase privilegiate ; cetitorul va yeti la fie-care pas cuvintele triviale prin care sa aratrt aceasta. Am gresi daca am zice ea de oare ee clasa boereascit era foarte coruptii ea moravuri sociale, apoi merita soarta ceat avat-o : clesjiintarea sa ;

dar daca Ia aceasta

aditiugain coruptiunea de

moravuri politice, vorn fi in tot dreptul de a zice ,ca era cu neputinta de a mai trci Ca clasa ; s. prea invechise ; era putreda acum. Nu piere o tara, nu piere o clasa sociala numat prin coruptiunea raporturilor conjugate ; peirea vine totdeauna prin coruptiunea politica. Peirea to prin tine lstraele ! am putea zice si noi de clasa boereascii. =.1.11.a

Manuscriptul.

Manu-criptul e un gros volum

in octavo, din hirtie de diferite colon. Sa expli-

V

CA aceasta prin faptul Ca, autorul culegind notitele de diferite fawiliT in rastimpurT deosebite a re-

dactat acele notite pe ce hirtie i-a aunt la in&mina ; de aio i nepotrivirea in scriere ; pe alocurea deasa i mArtinta, pe alocurea rara si mare;

dar tot aceiao mina peste tot. Prin ce imprejurArT, nu stim, de-a trecut acest manuscript in Sk posesiunea domnulur D. C. St care cu deosebit interes 1- a inminat domnului Th, Codrescu. D-sa ca buchinist recunoscut a crezut ca, e bine de-a tipAri i iatA, prin ce imprejurArT manuscriptul vede azi lumina tiparuluT.

Uit a spune cA manusci iptul asa cum e azY i cusut s datoreste Fb. Ara'inesen Conon, in a carta minA sä afla prin 1887, cum aratA o notip, pusa la urmA. Filele nu sint numerotate dar slat, ca la 250,

orinduit

III

Data. Pah, Sion a scris in timp mai bine de 10 anT, de pe la 1844 pinA dupg, 1856 ; nic'airT n-aminteste de Unire, din contra aminteste de alegerele pentru divanul Ad.hoc.

Ma la pag. 87 vorbind de Meletie

N1itropoli-

tul spune cA, Episcop de Roman era (Iherasim. NoT tim ca Gherasim a pAstorit pinA, la 1844.

Grosul 1-a scris in 1852 prin Februar. cum singur spune in multe, locurT (pag. 95, 15., 161, 182, 201, 232); unele nume le-att scris dupA 1856 ; asa child vorbeste de Dodun spune oh 1-a a du s domnul Ia 1856.

Pah C. Sion nefiind in slujbe supt Sturza

ei

Gr. A. Ghica, s-a indeletnicit cu ad unarea de notite despre familiile boerestI, tocmai in timpul chid a fAurit j falsul izvod a lui Chau. *). NOTA. Dupa comunicarea D-lul Gli. Sion poetul, pah. Constantin Sion a murit inainte de unire, cam pe la 1858.

VI In studiul nostril Epilogal izodului lui Cleinc'eu"

(Ur. XVII), am arlitat crt Izvodul s-a faurit intre 1845 si 1856, dupa ce sa aleatuise documentele false Sionesti intre 1838 si 1845. Atit documentele eft si Izvodul lui Cldnriu spun acelasi lucru ca i manusciiptul de fata. Si naste intrebarea : Izvodul mi Clandü sa publiezt in 1856,

si sa zice ea era de en4m1 Oat. Acest Izvod spunind in Epilog ceea ce spun si d.ocumentele Sionesti, uumeazrt ca autorul a fost acetasi. Mai

mult incd. Intrebuintarea ce face pah. C. Sion In manuscriptul de fata de acest Izvod inainte Inca de a sa publica arata at el si numai el e autorul vadit al acestui fals isvod.

ii inchipuia istetul plastograf Lie documente cLI creindu-si pentru neamul lui o genealogie fantastica, i faurind. un sir de documente false. cum si lungul izvod al lui Cann, nu va veni vremea, clad si vor afla toate itele i nrzicile lui. Astazi gratie publicrtrii acestui manuscript putern sti in mod detinitiv cii C. Sion dus de interesul de a-st mani neamul, en scopul de a-si viri eopiii sai in scoala de cadeti din Petersburg, a planuit Inca' din 1S38, o aerie de falsuri documentale, pe care pentru a le da aer de veritate le-a posliduit prin judecatoride rte atunci.

poi s-a pus si a seris

fzvodul lui Clinan, opera indrizneata, dar bicis nica ca executare; dupd 10 ant de muncrt a ga sit ne laudgrosul de Boldur de 1-a tiparit pd cheltuiala sa, sigur in sehimbul unet grase plati. Asaki a luat lucrul de bun ; si am putea banui o intelegere rusinoasa. Iar Gh. Saulescul, primal filolog romin, in entu.:iazmul lui 1-a luat ea marfa bund tocmai pentru ca. era primul filolog. C. Sion, care taureste Izvodul lui Clanati e eel dinWil, care sa folosere de dinsul ii eitgaza ca text istoric, ertutind a dovedi un fals prin alt fals. Legenda dar a unei republici la Birlad, a Uflel intrunirt a mosnenilor la Iasi dupa retragerea

legiunilor eraii idei, ce incoltise in capul lui 0

.

vII. Sion Inca de pe la 183'3, mai ales in urma pt.

Hronicului lui D. Cantemir In 1836. C. Sion era singurul ennoseator pe vremea sa de toate numele de boeri, proba manuscriptul de fatä, dar el nu cunostea de cit Arhondologia Moldovel din secolul XVIII si XIX ; ici pe colea ciiteva nume de boeri mai veeln, despre care inert nu spune maT nimie. Aceasta ne explica colosala gn-salit comisä de a pune pe boerit, cari ii intilnim numai de la secolul al XVII-lea, in coace figurind pe vremea lui Bogdan si Ajar pe la 274 dupa Cristos. Nict nu putea face altfel Inert nu sa publiease pana la 1656 mai nimie din vechire documente a secolului al XV si XVI. Afara de Arhiva Roneaui i Magazinul istoric pentru Dacia" nu gasim alta publiLatiune istorica. Incepuse a aparea LTricariul inca din 1652, dar do cumentele din el eraa mai mult politice si din secolul al XVIIlea. In lipsa acestora s- a multamit cu citeva notite, ce va fi eapatat prin documentele partiale cetite de el si lipsit de (int ce spirit critic, a turnat en grarnada de la dinsul

blicAriT

pentru a umplea intreg izvodul lui Clanau en

.nume noua de boeri. Sa naste o intrebare : Era cu putinta ea tocmaf pe acea vreme srl fie plastograti de documente, and. onnostintele istorice eraa slabe, i cum zic unit, niei interesul asa mare? Faptele ne spun ca. da. Practica serisului cu sloviT veche era generala pa-

na la P.fitt ; azi e 0 specialitate ; stapini pe instrumentul de scris, lesne pntea un indraznet ca. C. Sion sa faureasea aete false, filra a fi impedicat de lipsa de cunostinti istoriee, de oare ce interesul era foarte mare Si nu era numai antorul nustru in aceasta categorie. Cine ceteste actele vechi e deprins en faptul de a vedea ea sa prezentatt Ia judecriti acte false in adins faeute ,pentru a dovedi ceva, ce nu era drept. Nu a-

rare oil la judecata sa proba falsitatea acelor

,.doeumente

i

esati ca rasufiate, strapungindu-le

-VIII

la mijloe ca semn ct sint rAle. Cite insa dim aseminea acte false nu erau luate ea adevurate si sa ehstigati dupa ele mosii intregi, s desmosteneat razrisT de razAsiile lor ! latA on exemplu

pe care singur pall. C. Sion il povesteste, fila 306 ; Romascu gasind pe niste plastoyraft, numitl Chitiga si rotachi CapAtina, aü facut teluri de doeumente, tft-au lätit rAasiile in mai multe mosii la tinutul Tutovei, apoi nemultamindu.sa en atita

au poinit proces eu manAstirea Frumoasa, Sf. loan Guru, de aur, Galata si CetAtuia ca Ele ia mosiile, ce de sute de anl le ati de la etitorillor. Chiar pe supt manAstire cerea en riite documente de el fAcute sa ia mai jumAtate Iasul de

la Curte la vale pAnti. in 8ocola j 'Ana la cerdacul lui Ferent, peste 3000 de case. Aceasta

s-au dovedit plastozrafie, s-ati prins pe plasto .rali, s-ati inch's la temnitti i s-ati teimes la groapa Ocnel pe mosul säil stoln. Eni, pe Chitiga I i pe LApAtinA. Iar Gh. Romascu a settpat, a umblat tugar vre-o doT ani i venind ostile Ruslisti la 1828 s-au schimbat oarmuirea si el au rAmas farri, pedeapsa. Cu-

toate acestea el insa cu documente de a lui Capritina si a lui Chitiga s-au jaluit, a luat wulime de pamint si mai ales pe la 1836 avind si tin frate Iordaki si mai vrednic de cit el si fiind holteiti s-au incuscrit cu Mihai VodA, luind o fata a until ban seirlat Plitos, eiocotti de a domnuluI; 1-att Meat stirdAr i sames Tutovel, prim

care a capMat iarT agiutor, si a astigat toate

procesele ba 'Inca si mil" de samavolnicii a sit-virsit i toate ati rAmas bune si in folosul lor". Pah. C. ision nu uith' a spune toate peripetiile acestul fapt. Era dar o direi adineA, si maven a

sA teme autorul nostru ea va fi prins si el. El cauta a proba nobleta neamulul sttit stabilind 43geneaologie mareata, prin care sA inrudea cii toate familiile mail din taxa.. Aici era mai gret, (le prins si numai azT abia putem spune ceva.

IX_

Icr Familia Sion. Am avut ocazrunea a mai scrie asupra acestel familii o monografie, publicata in ziarul Rominul din 1867 (Maiti-Iunie). Revenim asupra celor zise acolo spre a complecta si in. drepta unele date. In 1867 nii sa cunostea manuscriptul de fatg ; tot insit ceea ce ne spune el, stiam din alt izvor, pe care 1-am numit notita Sioneasa Ea consuna in totul cu manuscriptul de fata ceea ce arata ca intre membrh famtliei Sion umbla ca bung genealogia fantastieg nascocita de C. Sion, färtt a sti toti de existenta acestuT manuscript. Poetul Gh. Sion in uvPnir`i Contemporane voeste a arata crt traditiunea familief Sion e legata de legenda unul loc de la Co-

sasti; lucru neadevarat, de oare ce legenda ne-o spu-

ne o serie de documente faurite intre l838-18-I5,. gi dacti sa spune vre-o legendrt de Cosgsti, sigur ca ea va Ii fost ntiscocita, tot de C. Sion, mosul d-lui Gh. Sion poetul. Familia Sion e orig:narrt din satul I osasti, judetul Vasluiului, in vechime al Tutovei, unde gasim ca rrtzesT veal' pe bgtrinul Ionacn Coeiseul, singurul aratat pe cale documentalg de toate spitele

razesesti.

Ionascu

Costiscul

trinul de prtmint dupa care

totT

forma ba-

Sionesth arg..

raztisii in Costisti si prin imprejurimi. Dar eine era 1onascu CoOseul ? Sigur un razgs ea toti razaaii, fara titlu; om simplu, care tinea la razasia.

lui, fara alta .pretentiune de om mare sag familieilustra. Urmash' acestuia, traitors in secolul al XIX, in ambitiunea de a fi scoboritori din neam mare, nu s-at multamit cu Ionasca Cosascul ca stramos, ci a nascocit aceastrt legendg c. pe vre-

mea luf Stefan eel Mare, Demir fiul hanului de la Crhn, supg.rindu-sa pe tatgl salt din cauza u neT validele din harem, a lugit in Moldova ii intrind in oaste la 1462 s-a purtat voiniceste, a. atras atentiunea hiT Vodg, 1-att facut 'portar de-

X Suceava, apoi spatar si In urma vornic Wit de

numele Dragos, si 1-a insurat cu Dahina, fata mT Oana visternicul, care jos, 1-a botezat

era cumnat cu Stefan Voda. Din acest Drago$, s-a näscut unul Dumitraro parcalab Hotinulut, care a tinut in citsatorie pe Dumitra fata lui Petrea Clanttu spMariul. Dumitrascu a naseut pe lonarn Coeiscul.

Iata. dar o genealogie destul de bine injghebath. Razasul dm Cositstt avea ca mos pe Petrea Chinau i strämos pe Stefan cel Mare, pe lânga ca, sit scobora in linie dreapta din harml de la Lrim.

Si cind ne gindim pentru ce motive s-a nitscocit aceasta genealogie, ne prinde mirarea ! Anume pentru a ctipata dreptul de a-st trimete copiil la Petersburg in scoala de cadett, uncle nu intrail de cit fijI de boert. Dar srt vedem intru cit e aproape de adevar aceasta injghebare genealogica.

enirea in Moldova a unui Demir de

(originil) tatar e o purti fantasmagorie.

corenie

Modal

cum motiveazil fuga e demna de roman, nu de istorie. Dar pah. J. Sion spune cTt el a venit in

146'2 si c s-a infatisat la hatmanul ,5'endrea. In lista boerilor (v. liricar XVIII ad linem) cetim

ct ,5endrea apare ea portar de Suceava abia In 6987 (1479) Sept. 2 1 si tine portaria de Suceava prdIrt in 6989 Iuli 8, când moare. Acest Sendrea era cumnat lui Stefan Voda. icY vorba dar ea in 1462 srt fi fost portar de Suceava Sendrea. Fugarul de Demir intra in oaste ; sti poarta

voinice$te, $i ne spune C. Sion ert perind hatmanul intr-o luptrt cu Muntenit, l'emir att luat in pripa comanda si a invins ; pentru aceastit faptil Stefan Voda 1-a facut capitan de jo talon ; apot In rizboiul cu Lesii iar s-a purtat voiniceste si atuneT oblicindu-1 (aflandu-1) Stefan Voda cine-1 1-a botezat si 1-a pus numele de Dragob facin

XI du-1 portar mare de Euceava, apoT spatar si in fine vornic. Cite euvinte atP ea neadevrtruri.

Sendrea moar?, in 0989 (1481) in lupta de la

Rimnic ; iar ritzboiul cu Lesii a fost in 7005 (1497);

ar urma dar ct duprt 7005 sa petre cut scena cu botezul lui Demir in Dragos, dupa care apoT a tost ridicat la boerie Nu stia paharnicul Sion ca jan putea fi cineva inUiiü portar mare de SuapoT sprttar ; spatarul era mai mic ea ceava i

portarul.

Apo):

ne arata,

doeumentele

pe un

Draqos spatar in 6992 (14,4) i vornic mare intre

6995-6999 (148 1491), decT en mult inainte

de 1497, adeert de rrtzboiul de la codrii CozmiDar ce-I priveafl datele pe plrizmuitorul nostru ! S-a inselat si asupra familieT lui Dragos. Pe cit sit tie acest Dragos era din familia Boa, si nu cred crt tocmai aceasta familie de Bou sa,

, nuluy.

fie tAtilrascsa.

0 data plrizmuita intreaga actiune nu ne mint dacrt si mai inainte vom gasi tot gre;.alit. Auto rul sdrea din lac in put. Acest Dragov Bou spune crt a luat in crtsrttorie pe Dahina fata vinti Oana, visternicul, cumnat lui Vod.t. Intre visternicii lui Stefan eel Mare, nu grtsim pe nicT unul Oand, ei pe acestia Stanimir 1457-1459, luga 1459-1479 ; Kiracola 1480-1487 ; Boidur 1487-1491 ; Isac 1491-1513. 5i apol acest Oand nu putea fi om de rind, dact era cumnat lui

Voda. Dar s-a inselat autorul. Not stim cit 5endrea era cumnat cu Stefan cel Mare si pnin o gresalrt de, condeit C. Sion a pus pe acest Oami, care apare prin documente ca vornic de Suceava prin 1406, decT cc mult mai inainte. Oala Alt Oanei Ii gaisim ea parcalab de era Ioan. Belgrad in 1480 si 1481 *). .

'

*).

NOTA. Alaturea de Cosasti e Valea Oanei. Proautorul plecind de aicl a tnighebat tout& aceasta,

.istorie, pentru a explica denumirea topografics de la coo$y

XII Urrneaza din cele spuse ea toata aceastä lega-tura de fapte e neadevarata, cact oamemi pus1 ea autori nu sint doveditI prin documente, tar actiunea e romantica. Ma: departe. i s spune ea tiul lui Drag.-1 a fost unul Durnitrqeo parcalab Hotinului si ginere liii Petrea LIrtaati spatariul, pe a earuf fata Du Acest fapt 1-a m tra, o tinea in ertsatorie. trecut si in izvodul luT danau. uncle zice : apuerd Dragos vornic care hiind tritarescu Soltan nu'l plou priceape cear hi, si htinl en mine neamostnie de pe Pittiso Dumitrqco ginere-meli".

In lista parcalabilor nu grisim pe aceastã vreme pe vre-un Ilumitrascu parcalab de Hotin. asa-. ea si aceasta a doua generatiune anterioara hit Ionasco Cosescul e pura nascocire, careia pen--

tru a-T da aerul de veritate a trecut o in toate documentele false. (V. Uricar XVII doc. Sionest1 )72-390). Treeind la a treia generatiune vedem ea pane pe lonavo Cosescul crt ia in casatorie pe C ,trind fata lui Iosif Veverita postelnic. Documentele false ne spun din contra ca a hint in casatorie pe Catrina fata vel log. &Van Boq. Legatura de inrudire cu familia lui Veveritrt post. e intentionat fileutrt,

awl in istorisirea

origineT

familiey.

Sturza arata ci supt Lapusneanul, ornorit find.

Veveritii, pe doamna lui

a dat-o Voda dupa,

Sturza, ce era simplu curtean de a lui Veveritrt: Din a cel Sturza s a tras domnii Ion Sandu Sturza i Mihai Sturza (1821-1849) ; era dar o-mindrie pentru pabarnicul C. Sion de a spune eti unul din strrtmosii sAi a tinut pe fata lui Veverita postelnicul, care venea fata vitrigrt Jui Sturza, stranao§ul domnilor de mai apoi. Grandornania familiei nu sri, opre§tti aiei. Ionasco...

paharnicul a avut ca trate pe Avraam visternicub din care sa trag domnii Cantimiresti. Alta inrudire mare faptuitrt intr-o noapte de meditatie printr-o azvirlitura de condelti. Nicrtirea In, .

genealogia C antemir. stilor nu gasim arnintit de

vre-un Avraani §i apol lid intro boerii Wit nix gasim pe Avraam visternicul. Fiul lui Ionasco pah. Rashoian stolnie zice ca -ar fi tinut in casatorie pa Maria fata lui Moisi Moghila ; iar

nepotrivire en cele ce spune in

doc. false. unde zice eri a tinut in casatorie pe Maria domnita lui Petru Nroda Mircea. Iar inrudire cu familiile marl, fie familia Movileasca

.sati a lui Mircea Ceobanul !

ARA inrudire a fost cu familia Dabija, anume eä Andreica pah. a tinut in crisatorie pe Irina soya lui Istrati Dabija !

In definitiv intreaga genealog:e e impestritatA cu

inrudiri de tamiliT marT. Cred ca C. Sion a pro cedat astfel : aviud supt oaf genealogia raza-

§ilor facuta in 1801 a implut acea spitA cu toate aceste fantazrnagoriT, Wind pe bieii urmasi aT lui Ionaseo Cosascul ca umblati in stArostie dupa

fete de neam mare, pe cind ei sAraciT abla 1st vedeati de pacatele i nevoile lor. Asa. patasc stramosii cand neputilor le-ad intrat nebuneala la cap ! Singurul stramo despre care

stim date si-

gure a fost Toader Sion, care a naseut pe lotdada Sion bas ceaus, tan] pah. C. Sion. lordaki Sion (1738-1812) a tinut in cAsMorie pe Ecaterina fata lui Toader Danu. 8-a insurat in 1787, cum arata izvodul de zi_stre, §i o serisoare de la cuninatul sad Enaki spat. din 1824 August 22, prin care adevereste ct Toader Danu a dat zestre fetei sale Catrina 3 OM din Nadisa, BosotenT i S:troWT. Iordaki Sion a avut 6 ficiorT : Antohi spatar, lenges pah., Neculai ban, CoRtachi pah. Costantin

pah., autorul,

i

Toader sardarul. Cel mai mare

-era Antohi, nAscut la anul dupa cAsAtorie. in 1787,

Decenavrie, dupa cum singur ne spune intr-o no.

tita pe o carte : La 1806 Lai 19, avind 18 ani,

XIV ;4i, 8 luni de la nagerea moll ea ajutorvl mi Dun nezeii am pus briciul pe barbei", ett Antonius natus Sionis vocatus. Dacii acum intre fie-care copil am pune 2 an'', ar veni crt C. Sion pabarnicul, al 2 lea copil cu acelao nume la pririnti, s-a nitscut pe la 1795. (Jopiif lut Iordaki Sion s att asatorit precum tirmeazii :

a). Antohi Sion a luat pe Mitrioara fata pitarulut D. Cozoni din Tirgu Ocna, in 1811. Prin

actastit ciisittorie Antohi Sion venea cumnat cu vor

nicul Vasile Alexandri, tattil liti V. Alexandri Pc etul, de oare-ce vornicul V. Alexandri tinea in at..

siltorie pe Elencu, alth" fatil, a lui Cozoni. Amintim cii,

vornicul V. Alexandri sit chema V _Mihail 5i ea

a luat nurnele de Alexandr;, dupit stripinul sati

(v. pag. 7). b). Ionilft Sion pah. a tinut pe Friisina Schina una din domnisoarele de onoare a lui M. Sutu. El s-a insurat in 1820. Din el sit trage domnul Gh. t ion poetul, care a si scris in Suveniri ConOmporane, toate peripetiile faminel sale. c). Neculai Sion h.n s a insurat cu. Meirioara

fata lui Gh. Sarban de la Macsineni, Covurlui,, un descendinte din Movilestt

d). Costachi Sion pah. a tinut pe Casandra

fata stoln. Gu. Mitrea. e). Cwtantin Sion puh, autorul manuscriptului de fatg, s-a insurat cu Efrosina, lata banuluT

Toma Stamatin, alt descendinte din Movilesa. Cum vedem, din singur lordachi Sion, fami,ia s-a ramificat asa de tare crt membrit familie Sion azi dupii, a generatiunI sit ridica la o sumit respectabillt.

Pah. C. Sion a plecat prin inductiune. Prin, faptul di el si fratele sAn, tineati fete ritzlete din familia Movilestilor, apoi a cautat a inrudi i pestrAmosii lor cu MovilestiT, si cum am vitzut cu._

XV

alte fãmiliT domnitoare, crezind ca. scuza prin acestea decaderea familiilor veeln bo eresti.

In studiul nostru asupra familiel Sionest (v.

Romiinul 1b87). ne- am ocupat special de Antohi

Sion. Acum cauttim a stringe cite-va date de C. Sion pah. autorul acestui manuscript ; asa cum el ni leau dat razlet in cartea sa. Pah. C. Sion povesteste despre hoeri, el find centrul in jurul crtruia sa invirt too.. Parerea ce-si da de oament. atirnrt de la raportul ce 1-ati avut el' en dinsul ; care 1-ati piscat ceva- ceva in via-ta, IT pisca si el prin condeik i amaräciunea lui e asa de mare pe aloeurea el nu truta nimic, fie iudi, fie prietin, fie dornn sall fata boereasca.

Näscut pe la 1795 el sit a fault studiile in Iasi, luat de tinrir i crescut in casa lui Th. Paladi. Cunoastea bine limha greack proba ciui1e si manuscriptele din Arhiva Sioneasek La 1821, pe vremea Eteristilor el ramlne in Iasi, si ducin-

du-sa la Braila eu opt Tura scapatl de el din aIi Pasa II rindueste sit pue ispravnid pe la Onuturi, eind i pune pe Ion Andro ispravnic la Roman (pag. 2 , pe Gb. Goian ispravnic la Falciti (pag. 66), pe N. mina Volintirilor Grea,

Manta si C. Drosu ispravniel la Cirligatura (pag.

92). In 1822 e scriitor in visterie Ia o masa, en D. Codreanu, cu Th. Carp serdariul i cu Manoil Gavril spatar (pag. 105). La 124 e rinduit sti urnble cu potira prin taxa de jos impreunh, en Plesnila (pag. 274).

La 1828 il vedem pe la satul Lisca Tot in acel an lntrind Eusit in tairt C. Sion e trimis. in greaua slujbei(!) de ceau sll &tea eirduri de vite in spre Balcani. La 1829 e randuit de Joltubin staroste de Putna, dar e scos indatrt si ra. mine ca same§ si ingrijitor spitalulul ostrtsásc, care avea vreo 1500 bolnavi, mai ales din calm& ciumei, care bAntuea pe atunel Ora. In 183l e dus pe sus cu fratele saA in Bueuresti, din canzA,

XVI ea faceatt parte dintre boeriT nemulOmiti. In

Memoride GrafuluT Kisselef, (Tom. I pag 365, S.

Petersburg 188z). iata ee cetim : Deja mai ina131 1 in Moldova sa vedea o ne-

inle S April

multemire contra administratiei Rusesti in aplica-

-rea boerilor la intrigi. Din ac-ste cauze Jeltuhin era dator à alunge din principate pe Mitropolitul tarii i pe infiuentul coer Roznovanu. Cind -s-a facia cunoscut mai mult sag mai putin proTunerile comisiuneT, care elabora revlementul organic, aceste propozitiuni aü provocat nemultemirT generale printre boeriT de clasele de mai

jos, a caror numar sporise prin ultimul decret

-domnesc.

La inceputul lui lanuar 1631 s- a list gasit in

IaT cateva exemplare de proclamatiunT revoluOonare. Banuele cazura asupra boeruluT de clasa

a lI-a Spatarul Sion; din birtiile gasite la dinsul s-a descoperit

o

corespundenta, din care sit

vede o mare neliniste a boerilor de clasa a 2-a

s-a 3-a, din eauza privilegiilor to-Teri-lute prin noul reglement, cum i proectul de a sg convoca cite

2 deputatiunT din fie care judet spre a iscali

o

suplica colectiva, cal e sit consimta plingerile lo cuitorilor elasei, care sa, vedea nedreptatita prin oare care dispozitiuni ale i'eglementuluT organic."

Iata ce scria Kisselef lui Butenev asupra firei boerilor din Moldova: de 2 saptaminT ma lupt cu bdrboi;.ii de Moldoveni, eel mai neastimpara I

si mai intrigantT din toti barbosii. Boerii au devenit proprh lor judecatorT. Taranil n-ati pe nimene ; Rusia dar trebue sa intervina. BoeriT, care compun adunarea, sint in mare parte onmenT stricati, apargtorii vechilor abuzurt Valabh sunt mai linistiti. Boeril aunt obra:, icT, dar fris cosT !!". (Memoriul domnulni A dru Papa-dopul Calimah, cetit la Acade cm,.

.Tendinta reglementulth organic de a da ad-

ministrarea Moldovel pe mina a citor-va familit

XVII toeresti a ridicat nemultamirT in toate rindurile boerilor midi. Tata ce ne spune notita Sioneasca : RuOT prirl reglementul organic rldicase nemulp,mirl generale, de oare ce protegaiati numal citeva famdir. St formeaza o partida nationala, din care facea parte si Antohi Sion ; urzise o conspiratiune ; dar sectia a 4-a Rusaseit prinde

de veste ; mica pe neasteptate casa lui Antohi

Sion, in timp de noapte. El in graba azvirli corespundenta supt oghialul nevesteT sale ; totusT parte e prins ; e ridicat pe sus §i trimis la Bu-

cure§ti intr-o hutch cu un ofiter rus i en doT jandarmI. Inainte de a i s lua interogatorul fu pus de Chisselef sii-ct faca lista neamuluT sag ; de oare ce tot atunci s ridicase cu forta la BotosanT llie Gheryhel, la Cosest Toader Sion, la Birlad C. Sion si Nicolae Sion, la Foc§anT Constantin

Sion pall. autorul. Antohi Sion vazind ea e greu ai de teama sa nu faca vre-un i-Au familiei, incepu a insira 1ntre neamurile leT pe totT, de la rrizri§ul eel maT de jos pink* la boeriul protipendada. VAzind aceasta Chisselef n-avu ce face, opri an-

cheta, si elibera pe Sion dupa ce statu 2 hull in BucurestT."

Aceste date coraborate arunca o lumina a-

supra anilor, in care s-a preparat reglementul organic.

Nu numal boeriT de clasa a II-a §i a III-a sa

evoltase, dar chiar si tri,raniT incepuse a sä misca. A§a in tinutul RomanuluT WaniT sa rUscoala, si in contra lor, la 12 April 1831, sit duce generalul Begidow, ornoara 18, raneste 42 de oamenT, ai

nuinaT asa s-aii imprastiat ceT 9-10 miT de

taranT. (Anal. AcademieT IX, II, 95). Scopul acestor nemultamiri in rindurile boerilor de clasa a II-a ni-I arata Chisselef intr-o epistola a sa cüträ Butenew. In 1831 Mart 21 Butenew scria luT Chisselef, ca s-a primit de cafrit Poarta 3 hirtiT conb a guvernuluT sat" Kisse-

lef raspunde la 22 April acelas an, cit acele carp-

XVIII shit de la oamenii, cari doresc s sa bucure de

abuzurile guvernelor trecute, de la Caftantii1 din clasele de jos, care voeah sit faca parte si el din adunarea titriI, sit o faeit electivil; contra obiceiurilor fniT, cilci ei n-ail nimic din ceea ce sl

cere sit fie reprezentanti." Aceasta fiind starea spiritelor, cum si pozitiunea Sionestilor fatii cu guvernul provizor (1828 -

1834) ne explicam fraza lin' C. Sion : Dar vai, cunostinta patriottlor, Dumnezeii sa le ritsplitteascrt, a fost ra. (pa. 362)-`.

Supt Mihal Vodil Sturza, el a stat de o parte, ne zice ca nu voea s fie boer ideas ! i ca o fala spune eh toti fratil Sionesty n-ah voit sa

cumpere slujbele de la telalil 1111 Voda.!! In acest timp indelungat de neactivitate poli-

tica, C. Sion a gasit timpul de a se deda la ocupatiuni literare. .Asa ii scrie pentru a lul

trebuinta Menehmele sail fratii de gemene, piesa tradusa, la 1803 in romanest': de biltrinul Millo, bunicul lui Mateiu Millo (vezi Arhiva soc. st. si lit. Ia0' an. III) ; aceasta in 1838. Tot atunci scrie Elisabeta, sail familia surgunita in Siberia. Tot pe acea vreme incepe a croi la documente false, a sit gindi la plazmuirea Izvodului lul Clanau si a-st aduna notite despre boerif Moldovil.

Sit arata nemultamit de domnia lul Gr. Alex. Ghica, din motive ram nault de cit puerile. Dupa comunicarea dim Gh. Sion, poetul, pah.

C. Sion a murit Inainte de unire, despre care n-aminteste nimic.

Din cele spuse despre autor ca om sa vede

rangnl familiei sale si cit de nepotrivita era pretentiunea de a descinde din oameuI asa de sua pentru a cadea maI apoi asa de jos. Judecind pe autor dupit operile luT ni sa aratii ca o persoana foarte curioasa. : un om rah de gura, un pidosnic, cum zice Creangit, sail un clufut,

cum zic Muntenii. Stilul tradeazit omul, Clad ee-

testi cartea de fatii, etI nevi:a a te opri in multe

XIX locurI, a sari unele cuvinte, neputind fi cetite de eit in 2 ocht. Ajunge la trivial, qi-tt face impresiunea unuI batrin Idra rezerve la guru. Cetitoril singuri vor aprecia cartea, iar cit pentru aceia a earor fami1i slut ocarite §i spuse supt adevärata

lor fatrt, litsgm pe sama lor a verifica sail protesta. Orteare ar fi defectele de stil, libertatea de expresiuni, un lucru ramine in piceoare : Mannscriptul de fata e epopeea comica, a unet clase

spre sfirsitul et. Autorul da si el lovitura de gratie acelet clase putrede, care supt pompa orientall si de strada, ist ascundea toate slabaciunile qi

pilcatosenfile

eT.

Recunosc ca manuscriptul pacatueote prin multe

gresele de fond in ceea ce priveste origina unor familit boerestT. Era grett Paharniculul C. Sion sg, stie despre toate familiile de boerl timpul de eind dateazg. AzY si inca tot n-am putea spune multe, de si s-a publicat ceva. Acolo insa unde autorul vorbeste de timpul rail, de oamenit pe care I-a apucat, notitele lul sint interesante. Ceteasca cineva despre Sutu, despre Negruzzi i va vedea modul cum stie s povesteasca.

77. Pentru a incheia aceasta introducere, dator sint ell. cel intliti a complecta i indrepta cele ce le spune autorul despre familia Ghibanescu ; Paharnicul C. Sion crede ea neamul Ghibaneseu e

din last de foe, si crt e o porecla data unul pasear din Tatarasl, care aducea in tirg spre vinzare ghibuni, un fel de peqte lat care pe alocurea sa maT nume0e costr4. Mal apol Mihai Voda Sturza in dArnicia lut de a da titlurI de boerit pe banl 1-a flout comis.

Familia G hi banescu e original% din tinutul Facialut, i anume in satul Delenit, uncle din cele maT

vechi timpuri gasim vechiul batrin a luf Ohiban,

care mergea de la valea Moisi AO la polana Zyurii.

XX SA ne oprim putin asupra numelut Numele de azi Ghibdnescu e o formatiune nouA, caci gasim douit sufixe : eseu ca sufix patronimic, asa de rAs-

pindit azi in familiile burgheze. Forma mal yecite era Ghiban, cum si az1 o poartA razasii din *chiopeni si Deleni, care sint multi la numAr. Ghiban cuprinde in sine sufixul slavon an, care s-a alipit dap sec!. al XIV-a, de oare ee o sama de cuvinte straine veal au schimbat pe an in in ea Rine, jupin, pe cind altele de la suta a XIVa in coaee watt maT schimbat pe an, ea : fiar»tan, Pa;w«n, Ghiban. A &test sufix an s-a extins, apoI la o suma do cuvinte latine, de for-. matiune nona ; asa din lung avem lungan, ca din gala,

Dinga, Dinyani. Radacina primiIivI. e dar Ghib. Care sri-i fie intalesul ? Ghib ar sta In legatura cu Gheb (gibbus) prin o slabire de vocalii din cauza ecentultn. care s-a scoborit pc sufix ; Ghiban ar veni dar

din Gheban, cum lungan din lung. E greti de admis accasta, maT ales citi dacA ar fi o pore ela romineascii, apol ar fi mai genera' A. pe cind din contra e foarte restrinsit.

Din gheb avem ghebos ca porecla, iar nu gheban.

Trebue sit vedem dar in Ghib un radical slay a) ; si in adevar radicalul slay rIli6 (rz.R) euprinde in sine ideea de ntirare, n,ldriio (rhisuz). De la acest radical derivii ghibuese, yhibaeM, prin oi.

NOTA. Muntenii au familia 1311)411e:0;u, care ar da ra-

dicalul Bib ; apm zic bibanoala, la cea ce not zicem buzdegeeneola, batae. Radicalul Bib in loc de Ghib na e primitiv, cacti ar urma ca Moldovenit Lau schimbat in Ghib, dupä caracterul general al gramlut de a schimba n g on ce h urmat de i. Dar aici s-a intimplat din contra, ca si ia cuvintul Morila in Ric de Moyhila, forma veehe i norecta, ; carturaril Moldoveni s-au fora de a eerie Mojild crezind ci r e moldovenism, ca in jk in loc do vie. Forma dar Biboneacn rata de Ghiboneveu, e ea j pihid fa-ta de chibrit, loop falti do door.

XXI In nAmolul de nume slave, care formeazd aproape toatA patronimica secolulut al XV, XVI si XVII, e natural ca un razes mosnean in valea Zguri sit fi avut nume slavon, fru% alt intales in gura rominulut de cit cA numeste o familie. Pe alocurea s-a dat numele de Ghiban la un peste (costr4), care trebue notat cA nu sa eunoaste prin pArtile node nu-

diferentiare de intAles

mele de Gliiban, e dat familiel. A zice ea paharnicul Sion cA numele e o porecla nouA ar insemna cA

nu sA mat gase§te inainte de Mihai Voda nict

un Gbiban. Numele de familie si eapiitit dupit meseria ce

aT, de ex : Nscariul, Cojocarul, i nu dupA o specie de peste, care vinzi:"bhibani, lucru imposibil de admis. No1 Rominit zicem Bacalu, Croitoru, Hiscariu,

luindu ne duph meserie, iar nu dupit o parte din acea meserie. Trecind la familie, gAsim cit cea mai veche

dovadA documentalA e din 7200 ( 1692) MaT 24, cind

ni sA aminteste de un Ion Ghiban, care a for-

mat vechtul bAtrin din mosiea, ce sit intindea pe cele cloud vilf a A oisht si a Zgurit din mosia Delent. Act st Ioan Ghihan mat stim cA tinea dupA linia femeninA la bAtrinul Urai, fata ki Tatul Pletun de la 1520 si nepoatA lift Stan

Plotum de la 1440, de la care azi sA trage satul Ploeunestri pe Sarata. (VeT .Istoria "mei 'posit" in Arh. soc. . §i lit. an. I). De la acestt vecht proprietart vine numele hlizoi Ghtibenii, care in

1824 era proprietatea monahulut Veniamin

Gliiban, sezAtor in Iao. Urmasit acestut Ion (ibiban a fost Apostol Ghi-

ban traitor pe la 1720, care a nhscut pe Macarie Ghiban, trAit pe la 1761. Pe la 1777 trAia C. Ghiban ponies'''. des in procesul incins intre ur-

masit batriunlui Ursa Nu pot preciza in mod exact legatura intre bunicul mieti lrimia Arhip t hiban at Ultibanit din suta a XVIII ; eu vreme aceastA familie s-a

XXII ramificat, si s-a mutat in ehiopen't de unde era de loe bunicul mica. multi din membril tamilief Obiban au trecut la cillugiirie, lueru nu rar de viizut in trecut, cind fawiliT boeresti ea liahag au treeut la ealogiirie.

Cind toci acei despre care vorbeste C. Sion vor intregi datele despre familiile lor, vom sti

ceva nii complect despre boeriile din Moldova. Ia I8.92 Iu lie 6.

Ch.

Ghibdnescu.

ARHONDOLOGIA MOLDOVEI

A Neam vechig ,pest& 200 drept Moldovan, aü fost i vorniel ani, mari si visternicl, iar acum abia se mai ABAZA.

(UnOSC intre n obi 11 .

ASIAN. Moldovan de loc de la Spitrieti din tinutul Putnei, eadicat !a boerie de vio 100 ani, de la capitanu Gheorghe Asian fiiul unei Catrina AsFanoae, ce au fost str6nepoafa dinteo fatã a Logofiitului Dimitrascu Ciaur. Fan la anul 1822 cand s'd.0 suit pe scannul domniei Moldovei vornienl Joan Sturza earl s'au nu-

mit loan Sturza voevod, n'au fost din neamul acesta la ranguri mai nalte de

cat On la c'aminar; au agiuns Constantin Asian, carele fiind cumnat de sor5, Dom-

nului l'au fitcut vornic de aprozi, si pe liii AI cel mai mare, Aieco, batman de

2

Prut pae, si eel al doile Costache aga' pae. ARBURE. Drept Moldovan neam

mare $i foarte vecliiü, prea vestit i cunoseut In Vtr6, si Ia strgini incit de vitejiile sale in iiizboaele ce an purtat Moldovenii en toti megiesii lor. Par mai s'au stins. Mai stint in Rosica la Petersburg in slujba osteniase'ci din familia aceasta, iar in Moldova nime n'au remas din linie lArbateasc5,, de cat postelniceasa Anica Scobihorn fata medetnicerului Gheorghe Arbure. ANDREI. Feciorii unui medelnicer

Ion Andrei din targul. Romann, ee era scriitor la Ispr`avniciea de acolo, si in vremea Enicerilor in anvil 821 dnpii izgonirea volintirilor Greci din artt,, times find en de Sali pa$a Seraschiernl ostilor en 1000 turci ea sa a$ez ispravnici la Onuturile de sus, $i eke un aga ture en eate o sam6 do ostao la fie$te care Omit. La Roman ne Osind alt om mai en $tiin, am randnit Ispravnic pe logoffitul loan Andrei, pe carile apoi dupti randuire, domniea, ran fiicut satni$ .si mai in urm'a l'au $i boerit Ioan vodti dandn-i rangul de medelnicer. ANGONESCU. Acestia Eunt 2 frat,i

3

Iordachi Canal stolnic i Costache paharnic, feciorul lui Anton Angonache rachier din Focsani; cel mai mare avea oi dughenh, vindea ahthrlacuri i ptitea bir, inthi cu negutitoril hrisovoliO, in namhrul chrora era si tathl bor, in urmh duph

introducerea regulamentulin desfiintândue a§hziirite vechi, an lnat patenth de

negnOtor starea a 3-a. Cel mai mic,

Costache, la 1829 cand eu mh anam la Foesani Staroste, randnit de gheneralul Jultuhi cu sila, pentru e atunce find cea n ai nenorocith epohh pentru Moldova, §i

mai ales pentru Focsani, unde e anal ostilor ru,esti, si cele mai mutte osti grhmhdite acolo, trecerea a toate ostile pe acolo, i pe langh aceasta si o grozavh ciumh care pustiise tot 0rnsul, fugeau toti boeril i cei mari, pentru cari mai nainte era piltratri sthrostiea Putnei. i ci i mici ch era misei; murindu-mi de ciumh, feciorul din cash mi-au adus bas-buinbas a thrgului pe acesta, i slujindu-ma vr'o dou lnni, ne-

staburile

fiindu-mi de multhmire, hind obraznic l'am

dephrtat, dan l'arn randuit la ocolu Vran-

cii zapciu asupra gostinarilor ce strftngeati gostina oilor. In urinh, duph cu-

4

rAtirea ciumei i dup6 rridicarea ostilor

r'anduindu-se boeri mari Starosti pe dl. LocrofAtul Aleco Ba1 i Vornicul Tanen

Jurge, pe mine m'ail scos din

sluj136,

pentru e`a". murise i Jultuhin ; aturici acest Costache av6nd inestf-sugul d a indatori, s'au lipit pe 1ting6 boerit Starosti, i indatorindu-i cu slujba luf, aü

mijlocit la latm'iinie de l'an rftnduit bas bulubas de Focsani. Dar fau purtanduse, si eu fiind sames, de si era favoritul Starostilor, i-am dat o bun`a certare si de rusine au lasat si slujba si au

fugit de acolo. S'au dus cu meseria lw la Bucuresti, an intrebuintat'o multA

vremc. De awl() luand recomendatit de la boerif Ghicuiesti ctr boeriT Gliiculestf din Moldova, au mers la Tasi. Meseria lw find pMeuth tuturor boerilor mari, a bietei nenorocite Moldove, au c5,--

pritat dragoste si antret la toti, si mai

inrai britranii, Logoffitul Costa che Sturza ji LogofAtul Iorgu Gnica fiind si ministru, ultrun ti de servitiile ce-I

i

le fAcea, an mijlocit la Domnul Mihail Sturza, si Pau fãcut stolnie, si liii ttirziu l'au rildicat la paharnic, i pe fratele srm Iordache

fricut stolnio. Prin acest

5

chip s'au iiidicat la boerie. 'fatal lor de

neam a fost Greco-B*ar.

ASACM. Acestia sunt doi frati, amandoi Postelnici mari, de neam Armem

din Podoliea. Tatal lor Arman botezat

s'au preotit in Rosia. Mitropolitul Gavril

Rusu ce in rasboiul Ruso-Tureesc ae la anii 806 pa'n la 812 au fost exarh

in Moldova, dupa demisionarea mitropo-

litului Veniamin Costache, lau adus pe preotul Lazar la Iasi, Pau facut protopop de mitropolie, si &TA incheerea pAcei, ducandu-se mitropolitul this inapoi, el au remas in Iasi, i find omul invatat bine in limba Rusasca, Moldoveniasc i Arnmneasca Yau primit si mitropolitul Veniamin tot protopop, si murindu-i femeea Pan cttlugarit i Pau fault i arhimandrit numinda-1 Leon. Pe amandoi feciorii lui, Gheorghi si Petrachi iau invatat bine; cu agiutoriol mitropolitului Fart trimes si lit scoala (16 la Odesa, de acolo ei s'au dus la Viena an invatiat Nemteste, Greceste, Raseste si Frantuzeste ba si Latineste. Cel rnai mare s'au insurat cu o nerntoaica ce era spalatorita la domnita Marghioala Calimah, mama liii Mihai voda Sturza

6

cu care au si fo5t facut pe feciorul ce il are Asachi, Rosu ea i Mihai oda. Cel mai inic au luat pe o fata a unni paliarnic Toader Tinth, vatavul Potlogesei de la Tarnanca. Dupa suirea dom-

nului Mihai Sturza la domnie, acestia

find potriviti cu Dommil la nelegiuiri i-au tras lilne,a sine, i-au avnt uneltele sale in tot fc,-liul de nelegiuiri, i-au imbogatit, si i-au radicat la rangurile Postelniciei cei marl. AYEBESCI:. Moldoveni, raza's de la Prival din tinutul Tecuciului. Paliarnicul

Gavril Averescu fecior de preot de a cob), in domniea, lui Alexandru voda, Calimah au intrat In curte, s'au lipit pe langa psaltul curi, an invatat canthrile bisericesti. Si avcind glas ban an pracut Donmului. La mazalie s'au dus en Dommil in Tarigrad si an venit de acr)lo en domniea lui Scarlat vocla Calimah, au slujit in carte edeclin, apoi camaras al 2-lea, pe urma s'au insurat

en Catinca fata capitanului Mihaluca de la Ocna,, ran facut paharnic i isprav-

thc là Dorohoici. ALEXANDRI. Douii neamuri. Cel adeva'rat este Grec moldovenit, an

7

remas in Basarabia, din care inai cit noscut este satrariul Iordache ; iar acei din Moldova, de si t.unt mari si bogati, dar nu sunt nici adevarat Ale-, xandri nici Moldoveni. An fost un Mihalachi Botezatu, jidov din thrgul boilor din Iasi, frate cu Cerbu Ochincarin, care au trait pan pe vremea Domniel lul loan voda Sturza; acel Mihalache Botezatut an fost stolnic la sf. Spiridon, s'au insurat i an luat o sora, a satrartilui Alexandri, si au facut mai multe fete,

si nn fecior pe Vasile Mihail care au lost sluga in cash' la Logofatul Iorgu Ghica; in urma ciind Ghica au fost ispravni c la Bacãu, pe Ia 814 l'au facut logofat, i atunce s'au si insurat cu Elenca fata pitarulni Dimitrache Cozoni de

la Ocna, i i-au luat porecla de Alexandri de pe masa. La 818 fáchndu-se stapiMul seu Ghica vornic de aprozi, ran randuit sames de vornicie, si an mkjlo-

cit la domnul Calimah de l'au boerit facandn-1 medeluicer. La 821 in vremea enicerilor find lipsa de, scriitori in visterie, i eu find cu el cuscru, l'am

chemat la Iasi, au intrat in visterie.

Atnnce dupa, imparateasca poronca in-

8

Andu-se moiile manastirilor grecesti si ale tuturor grecilor in socoteala visteriei, pe Yasile Alexandri l'au randuit same§ veniturilor acelora, i an inut samesiea Van la 827, cand s'au dat mosile iaräsi inapoi Grecilor. Din samesiea aceea, si din tovarilsiile ce avea cu cei mai multi posesori, an facut mare stare, si-au eumparaf mosiea Mircestii de la postelnicul

Andrei Milu, si-au facut ease mari in Iasi, s'au facut i patar, i apoi si same§ de visterie, pe care au tinufo pan pe la 840. Pentru averea cea multa Pau tras aproape Mihai voda Sturza, II avea deputat la obsteasca adnuare, candidat la domnescul divan. L'au iacut postelnic mai in urma $i vornic Mare

pe tiii sei cel mai mare Vasile spatar,

si cel mic Iancu ofiter si domnesc a-

ghiotant, si-au cumparat mosiea Foltestii de la logofatut Lupu Bals, Patrascanil din ,tinutul Baca5 si Moinestii din tinutul AVRAAM. Moldoveni drepti rezesi boerinasi de la Grozasti, din podgoriea Odobesti tinutul Putnei, au fost din vechiu zapcii de ocol, precum sunt acuma privighitorii. Until din ei in doni-

9

niea lui Scar fat odd Caliunah amine Neculai Avram &a fdcut pitar, iar in domniea lui Joan vodd, Costache Avram chminar, i Stavri fratele seu paharnic, si Gavril Avram serdar. Tata acestui Ga-

vril au fost Manolache careie de mult au murit. S'au indimplat, de am vdzut cateva iscdlituri a lui Manolache acesta in niste hotarnice si alto hdrtii .de cercetare, si de curiozita insthunez cum se iscAlea.

.

Manolache Avram sin loan Avram biv vornic de Arrance si hale bas buluc-

bas de Focsani, fecior de dregdtor

si

insuo dregdtor." ARDELEANU. Roman venit din Ardeal din care un Gheorghe find multd

vreme scriitor la isprAvniciea de Iasi, an agiuns si same§ la tinutul acela, si in domniea lui iMiliai vodd Sturza, s'au boerit fdcandul paharnie. Dar ca om cuminte iu s'au rusinat de si s'au boerit de porecla pArintasc-a, pe care ca adevhirat Roman, n'an agaduit'o ca 66 ii zi6d: Grigoriu, Steldniu sau Apostoleanu.

ALEVEA. Roman din tara Romapeas* de la satul Slobozia, boeriti de

10

neam, sau precum la noi se zice de cei cu neamuri; tat1, atrariul Enache Alevra insurtindu-se eu o fatà din Moldova de rgiths de la Gugesti tinutul Putnei, s'au asezat acolo i u avut fecior pe Enacbe ; ins5, barhnul Alevra find cumnat si pàrta Ia mosie cu postelnicelul Vasilache Toll6 ce s'au poreclit Danu, i postelnicul Asanachi Danu finl lui TobA, find destept i celalalt prost,

ian cumpArat partea lui, si feciorul mi Alevra, ce'i var primare cu marele po-

stelnic Asanachi, au remas %fa' pAmant

si sarac, in cht mulea vreme au slojit ca vgitav, i pe yarn siu, ba Inca si pe nepotul situ spatariu tefan DAscAlescu, si

pe la 847 abie s'au boerit cu rangul

de satrariu.

ADAMACHE. Familie noula' izvoditA

de Aga liristodor i spatarul Iancu fe-

ciorii lui Adamache Man, negutitor grec

din Iasi, avea dugheanA in nlita mare

peste drum de hanul turcesc, tinea marfa turceascil, era birnic cu negutitorii 116,

sovoliti a orasului, fruntas intre negu-

titori. Femeea lui era Moldovancgi, fàt de rgizgis din tinutul Vasluiului, amiindoi feeiorii erau ca.1f in dughiana, umblau

ii cu boccelele cu marfa pe la casele boeresti, am cumparat si en marfa de la ei in mai multi ani, prectun citarele, cut-

nit de Tarigrad, fesuri, eibote rosii si galbene i papuci cu mestil. In domniea lui Joan vodã Sturza cilnd au inceput a se tavali boeriile, an facut pe Hristodor comis, i n'au mai viindut In dugheana, iar apoi Mihal voda Sturza care au bajocorit si au file& de riis boeriile si nobleta irii, pe Hristodor Ian facut aga Inca, si ellen Iii divanul apelativ unde i pe mine in'au judecat, ba si pe multi din magnati. i pe lancu lau facut spatar i pe Vasile eel mai mic frate a lor, Pau facut comis. ARGIlIROPULU. Dora neainurI, greci nu vechi in tara. Aeei de la TITtova stint feciorii unui panlcicti rusaie Ioan Arghiropulu, nascuti en o Micleasea, si au avut mosiea Sucevenii, care apoi an vAndufo logolatului Costache Conache pentru datorie. ITn Arghiropulu

mai din non s'au pripasit iii tara stringandu'l logof. Cost. Cantacuzino Pascanu

en o fatii, a sa i fachndul ginere, ca nu'si putea gasi gineri Moldoveni, din

patru fete ce an avut numai

pe

cea

12

mai mare o (Mese dupa Moldovan, logofatul Aleco Bals, dar fiind o ra, au lepadat'o, i pe celelalte trei fete le-au

dat tot dupa greci. ANDRIES.

Moldoveni, vechi raza'si

rAdicati la boerie de vr'o suta ,ani, dar

in Moldova s'au stâns acest neam in spatarul Vasile Andries de la Putna, ce era rinere banului Toma Stamatin si cumnat en mine ; nu stiu dacal in Basarabia vor mai 11 ramas, ca era si acolo Andries5sti.

ADAM. Moldovan de la Foesani, noua familie izvoditii, din Adam cmitorul, ee era de casa medelnicesei Marica Stamatinoaea sora banului Toma. Acel Adam mnrind rau remas dui baetf Vasile

i Enache, dar find prea grad

i'au luat medelniceasa Marica in casa i'au erescut, i'au invatat carte, si i'au dat pe amAndoi la raposatul visternie Iordache Roset Roznovanu, fiind pahar-

nic i ispravnie la Neamt. Meth nind destepti i norocip au inaintat, rau scos

boerul Roznovanu ciraci, i'au facut sa-

mesi pe la tinuturi, i'au boerit, i'au

insurat. Cel mai mare au fost elucer pi au murit fara urmasi, iar cel mai mie

13

paharnic i murind nu de mult i'au ramas trei feciori i o fata.. Cel mai mare

fecior a paharnicului Enache este spatariul Alecu Adam. ALEXA. Alai multe neamuri, poreclindu-se unit dupii nurnele tatilor ti altii de pe a bunilor, fiind totj rAdietiturf

proaspete din vremea galantonului de boerii domnul Mihai Sturza ; acei din Iasi siugerul Neculai i paharnicul almitrache sunt feciorii polcovnie. Alexa

Vatranul, ce sede in ul4a podului vechiu.

Ia Tutova uniT sunt feciorif luI Gavril Alexa b15nar, Ard'Arit de Mihai ved5,, uniT sunt a lui Costantin Alexa ce era arnam la hatmanui Costache Cerchez; Cei d,..1

toti ins6 sunt strAini Greet si Bulgari. AVRAMESCU. Noua familie inceputh chiar din tat51 serdar Iancu Avrameseu ce'i era numele Avram. Acel Avram fiind mult6 vreme cApitan de

mai la Barlad, s'au fost insurat cn o

fata de rAz5s de la Ciortesti si in domniea lui Scarlat voda Calimah s'au flcut atrar. ARHIP., ou rádicatur6 de a domnulut Mihai vodä Sturza ; moldoveni Bunt. Mai inainte emu slugi pe la bo-

14

eri ciiiitani pe la postil i scriitori pe la ispfavnicii. Imi aduc aminte crt un Gheorghe Arhip an fost mulat vreme shwa in cask la unchin men spat-arint

Enache Danu, apoi 11 fa'cuse chnitan de posed la Roman, si mai iii tirmrt vritav la BrAtulesti. ALEXXNDRESCU. Mai nmlte neamurY poreclite din non de pe numele phrintilor. Spatarul Alex'andresen ce acum este sames de visterie, este fecior

unui Alecu cvartalnicul din Iasi. Costache Alexandrescu ce'l acum candidat lit Fracin si Aleco samesul de la Tecuci, sunt feciorii cluceriului Alexandru Popa din Bacilli. i asemenea si attii ce srt mai poreclesc, asa sunt noi fiidicati la boerie. ARAVU.

Moldovan eadicat la boerie de vr'o suti de ani, dar prea puinj sunt din nearwd acesta. MAW. Moldovan, de la tinutul Nnului vechig rizi riidicat laboerie din

vremea domnului Sturza. ALBINETU. Moldovan, din maha-

lana Tatara, fecior de preot

i

din

starea de gios a birnicilor. Cu intiintarea Acaderniei in Iasi an invbtat stiinte

15

mai inalte *i unul din ei lanai an c*i t profesor; Frate-sau Tudurache s'au lipit pe Mega. bezede Neculai Sutu, logofk a casai pe MAIO care au ghsit protectie Si -yam( lor Aleco, *i domnul Mihai

Sturza i'au riitheat la boerie, iar Hagi Grigorie Ghica i'au facut boeri mari. APOSTOL. Porecliti duph numele phrintilor, find din pro*ti radicati la boorie de domnul M. Sturza, iar acel de I a Tutova este grec, fin! unni bawl Apostoli, *i acel de la Panciu din tinutul Putnei este grec bacal. Manole Apostul lacut serdar de domnul Mihai

ATANASIU. Radicati do domnul M. Sturza din pro*ti, negntitori birnicf

a thrii, Bulgarl. Acel de la Foc*ani este mester abager. ANASTASIU.

Multi se poreclese pa

numele phrint;lor, toti radicati de domnu! Sturza, afarh de chminarul Aleco dc la Baerm carile de pe !nasa, woa*a

Nastasiea de la Pacnrari din Iasi, sh

poreele*te Anastasia iar porecla dreapta 11 este Ghebe. Moldovan, an fost slugh

in cash la logolatul C. Bal* Ciunta de unde au e*it eirac, 'Pau facut stolnic in vremea lui Joan vodh Sturza *i s'au

16

insurat la &taut cu o fatil a serdaru-

lui Iordache Ciute. ALCAZI. Vedii mazili Mo1d6veni de la tinutul Neamtului. In vremea lui loan vodri, Sturza, s'au rildicat la boerie tin aiminar Gheorghe Alcazi de la Gosmani, dar n'au avut feciori i'an rAmas nunmi o fatrt. ALHAZ. Greci, izvorit neamul a-

cesta din Alhazu bacal basa din Iasi, ce avea cash' i dugheanii in sffinta

Vineri. Feciorul acelni bacal DumitriVi find singur la piirinti i instArit au

kat femee pe o fath Elencu a unui boer oTec balm Armagolu ce avea trei

fete, din care pe una o luase vornicul

Gheorghe Cuza c4cliiopu de la Bilrzasti, si pe cea mai mica Marghioala un Filip

Diaconul din satul Hocenif tinutul Filciu, care find s1ug in cash la vornicul Cuza s'au indrAgit cu ea, au futrat'o si au fugit la pArintii Ini in Hoceni.

Din acest Dumitri0 Alhazu sunt AlhaziI acei mai insemnati din Iasi. Mai stmt i a1if, dar tot greci. ANTIPA. Grec venit en domnul Scarlat Calimah, un Manole Antipa SO-

nul pe care l'au Limit paharnic.

17

ANGIIELICHL

Gree, *Pau luat po-

reelã de pe mestesugul mumei lor care era vutcarit5, si faicea votcal buna de pe la casele boeresti cu care

se lipise mai mutt de casele boerilor Vasc'anesti, si vntearita aceea av6-ni doi feciori, pe bann Grigorie si banu

Tanen, s'an poreclit singuri ei Angbelichi,

si t.luiind la boeril Pascanesti Pau scos ciraci. Grip.orie an fost saine la tinuturi sd iudechtor, laneu logofat in divan, *i s'an boerit la domnu Joan Sturza. cel min mare pallarnic si cel mai mic stol-

nic si ban, si nebunind an murit.

Tar

Grigore, la Domnul iNaai s'au l'acut ban *i an murit si el. Ian remas insa feciori si fete. ADAMIDE. Un Tancul en meserie ilecrutitor, awaste _).receilse:r1 Pixel; pripa.sit- de Domnul 1i1iai Sturza si radicat la boerie cu rangul de cAminar. ANGIIEL. loldovan neontitor din Iasi, boerit de loan VOdã Sturza, paLarnicol loan Angbel de la Focsani care .

an fost multa vrenie logofA,t. la .st-Arostiea Putnei, dAr n murit fruii urina*i. ANGIIELUTA.

Mai mul0. dal:: nu sz:71 t mi neaal porecliti de pe numele 2.

18

parintilor lor, until la

Vasluiü, facut

spatar de Mimi voda pentru cal bogat, tatal salt Oran birnic din satul Muntenii de gios. Anglieluta. paslarul au fost multa vreme crasmar la tata meu de la 809 pan la 812, la ratosul Balmarilor, de la gura Aluntenilor, uncle au gasit o comoara i apoi si'au cumparat du-

gheana in Vasluiti, sal iind muIt vreme in posesie Balmarit, lloara Grecilor i Negrestii, s'au instarit foarte, i

flit

in cat pe langa ca s'au boerit, si'au facut casa en dona randuri in Vasluill, apoi au cumparat si de veci mosiea Babnarit, de la netrebnicul Iorgu flint logofatului Neculai Stratulat. Insa un are acest Angheluta urmasi. Mai stint aIi Angbeluta la Tutova, toti mnã ra-

dicati din prosti, dar Aloldoveni. ARGHIR. Poreclit pe numele tatane-sau, din prosti radicat la boerie, tot de donmul Mihai Sturza, iar dreapta porecla'i este Robu. ANDONIU. Mai multi se poreclese

far a fi neamuri, unit fiind Greci, altit Sarbi i Bulgari, si pe la mai multe tinuturi lacuitori. Este si la Vasluiti un serdsr lancu Andoniu, nepot de sora

19

spatarului Anghelutfi, feciorul. lui Ivanciu

ciobotar, ee au fost i scutelnic al meg in vremea domnului Joan Voda'. ARONEANU. Acestia sunt doi frO Aleco i Tudosh, feciori de preot slujitor la mAnästirea Aron voa, de la care

si'au kat porecla.

APOSTOLEANU. Acestia sunt doi frati, Moldoveni, flu lui Apostolu Stan

bogasier din Focsani, pe care domnul llihai Sturza l'au fiient boer singer.

Meth au inatat la Academie. Vasile

cel mai mare, au Intrat in s1ujb5, la vorniciea biserie6;c6, iar eel mai mic Ghità, este trimes de oei'ulnuire la MliNersitatile din Germania, de unde viind, Hagi

Gbica vodi Pau facut den la Criminal boer spatar.

ANUSOLU. Negutitor arman si de natre sr_ de credint:6, boerit de domnul Maid Sturza. ARMAGOLU. Grec. Hristodor Ar-

magolu veniiid in Moldova in domniea liii Searle Calimah, s'au insurat cu fata

unui singer Dumitru Lefteriu bulgar,

iar femeea aceluea Moldovanck Cozmu-

leascii de la tinntul Tutovei, de pe fe-

mee avâc1 r'aziisie la narhshsti, pe Tn-

20

tova, at: mai ctim*at, au mai luat cu ginclee?t

.

de pe la rAzAsi, an latit mo-

siea bui. S'au facut cgminar, la Mihai vodri Stnrz

si an murit 1iis2itd pe ur-

tin5, un fecior. 101 dovan, r`az'ii4 -vechiu AGARICI. mazil de la Rilciu, s'au r5,dicat la

boerie I vremea Domnului Joan Sturza, n eGstache AgArici. AMBELICOPULU. Grec. La anul 1828. ( .n3(1 an venit in tar`a ostile ssti ifind e't .deputat randuit impreunri

c i ay Aleco Bals Lnngu. la glavuoi evartr de la Ibthila, atunce pru-Calabii

le Gnlati care era unchiu nipj postelnicul loan 'lora si aga. Aleco Roset, an pri-

un grec Andonache Ambelicopulu b i ran rocmit tramaciti de cetea IicIrti ile rus4ti ; insnrat, femee avea frumoasg., irni Facea i mie, dar era foartc srtrac, di Ia Ru§i nu i se trecea pilicintele care it era m, seriea. 1ai Iii itiin inurluindu-se en fel neea Jul i vornicul Tudura-

che Glicca Hagimis cc sau poreclit Ghica. an mijlocit la Mimi vodri Struza i l'au ti5cut bcer, Caminar, §i s'au statornicit in C71,1a-V, au fiTicut

si stare.

21

BAi. Moldovan drept, veche familie boereascrt, figureaza' intre nobilii Mol-

dovei Inca dinaintea domniei ltil Dra-

go Vod5, pe eilnd tara Pra preenm v`ad intenn manusoript a lni Petrea Matti, spatarni mui Stefan Vod6

eel Mare, talm(it de el in Vaslui din latineste, cum l'a gasit scris de Huru caqelarol eel mare al kit Drago;i, c.

un Balo aü fost la o4teasca Adunare, ce s'ati th",cut in Iasi cand Ii venit Drago din Ardeal, de afi sfatuit de l'aU primit cut toti buerii, voinicii de oaste, i mosnonit ce aU fost venit en el aiee, si le-afi dat si mosii pentru lo-

cuina lor. Iar apoi mai sits s'ail rjdieat de pe vremea domniei ml Efstrate Vocra Dahja. BOLDUR.

Veclii11

moldovan, dom -

nul Dragos all fost ginere unui Bol-

dur ce all fost giude mare de Mrlad , In vremea Republicei. Pe vremea bit

8tefal Cel Mare un Boldur all fost vornic mare 5i iroil vestit. In urmA, pen-

22

tru o gresalä a Boldurestilor find potae pe toti, Un roma impaYateaseä spatar Costache Boldur aü alergat la Mitropolit, aü cerut protectie, Reda ea sill scape Yai Matt prtut, si din prattul Costache s'ag poreelit pana astazi toti Costachesti. Pe vremea dornaului

Dim:trie Cantemir viind Petru cel Mare Enpiiratul llusilor en osti aicea, vornicul Lupu Costache, Dumnezet ertel si pomeneascal ea bun patriot, neplcandu'i giugul rusäse, nu s'au unit cn domnul, ei striingAnd toate proviziile cerute de tara de gios pentru llusi, le-au transportat la mosiile sale, nu le-ail trimis

la armia rusasck din care ail venit in

mare lipsk si aü si corespundat cu vizirul turcesc i en banul trakese, de au

venit en ostile mai grabnie, si far de veste ineungiuthod pe Rusi la movila

liabAei laugh Prot in dreptul Husului, le-au dat bun frecus, l en mare rusine seryand Petru Wail dus cu el si donmul Cantemir si multi boeri, intre care si un Sion, din neamul met) s'aii dus, i pentru necredinta Lupului Costache catia Rosin, all poroncit Petri] .

de a se blastama in veci in toate bi-

23

sericile Rosiel neamul Costfichesc: Dar asa precum Lupul Costachi ea moldo-

van saracul, aü fost dator a pazi ere-

dinta patriel lul, Dumnezeil se vede cä n'a5 ascultat blastamul rusasc, i ail fa-

cut precum sfantul duh prin gura id

David ail zis : ca eI vor blastama i tu vel Magoslovi, ca. cu adevkat se vede blagoslovit, pentru ca las ca neamul acesta ca altele mari vechi, n'ati amt. Dar Inca din el ail raskit luminatorul bisericel Moldovel, vestitul si prea sfintitul Mitropolit Veniamin, care afi pastorit aproape de jumatate de veac pe Molciovenl, §i prin ale sale mijlocirI catra Rosia, intrebuintate in anul 1822 child era pribegit in Basarabia din tulburarile faeute In ail de turbaciunea greceasck Wait ridicat b15stamu1 deasupra

neamuku Costhchesc legiuit tie Alarele

Petru la 1711.

BOGDAN. Moldovan drept, §i veche familie boereasca, radicat la boerie din vrernea 1u1 Alexandru Voda Lapusneanu,

de atunce pana acu afl fost tot marl.

Pe unui din neamul acesta pe vornicul M anol ache Bogdan, domnul Constantin Moruz rad taiet ea sa isbhndeasca moar

24

-tea cunmatului sfiti Grigorie Vod5, Ghica, carele arargind pre Sultanul an dat nemtilor Bucovina ; si Bogdan acesta cu a1i boer ai protestat la Poarai darea Bucovinei, i descoperind pe Ghi-

ea &at viclenit pe Poarfa, dnp. care ail triples de ail -Met capul Ghichi

ati randuit domn pe Mornz, iar Bucovina air r'amas Onrt asaizi nerntascrt si Ghica frrrcq cap.

BELDIMAN. Molchvan drept, taran riz de la Hociun, din tinutul Ruciulul cu meseria rotar, ridicat la bee-

rie de vre o SO de anT. Inthiu rotartd Gheorghe Beldiman s'ati fttcut hoerini stol-

nic, mal in urmii si Ban. Apoi feciorü lui Alexandru, marele autor al moldovenilor, care ati f`acut einste natiei sale, si frate-sail Dumitrache, s'att râdicat pAnsa la vornicia mare in vremea Domnului Ion Sturza, i flu tor earh'si vornici facuti de Mihai 1Tod5, insh slut prea departe de pArintii lor. BALDOVICI. Proaspeti in Aloldova,

de loc de satul Baldovinestii din tinutul lbràilei, din tara Romitheasek; Georghith Baldovici ati fost slugh la nn

Hatman Gherache, ginere Domnului to-

25

ruz cu care viind in -Moldova s'ail insurat cu o sor`a a until ispravnic de aprOzi Stefanache Cerchez din Iasi, ail ramas aiee, aii Vnut mosie ill posesie, Iii vremea Domnulni Schrlat Calimach, find visternic Sandulache Sturza cnmnatul lui Gherache, Pad randuit Sames la Roman. In urma in vremea Ienicerilor pentru ci tia turceste, Caimacamcii Vogori de, iqtai PalTi randuit isprav-

nic la Suceava, mai in urma ispravnic de Curte. i in donmia liii Joan Voda ran facut ispravnic de Curte. apol ispravnte la Roman, uncle murindu-i femeia s'an insurat al doilea cu vaduva

Caminarului Jordache Barbovsehi, Crate] e episeopului de Roman Gherasim si rad facut spatar, apoi domnul Mihail Sturza l'ad facut iarasi ispravnic de Ro-

man. Mal in urma ispravnic de Curte si Postelnicel mare ; pe feciorii sal pe Spiridaehe Aga, pe ,c,4tefanache Comis si

pe Grigorie paharnic. BOIAN. Moldovan, mazill de la inu tul Sucevei, Iordache este fecior ml Mihai Bolan, mazil din Folticeni, aii fost ciubuceiti la logofatul Todiras Bals, in urma logofht al easel. In donmia Ira

26

loan Voda facut Serdar, iar la Mihai Voda agrt, i prezident la giudeca toria de Iasi, acorn cilen in Divanul de Apel, Fag randuit Domnul Grigorie Ghica.

BOGZA. Moldovan, mazil fa*, de la Bogzesti din tinutul Nearnt, s'ati ridicat la boeria slugeri, Neculai Bogza crinerele medelnicerului Caraiman de la tinutul Dorohoi si feciorul vatavului Moise Bogza. BOSIE. Aloldovan, de la tinutul Dotr,

rohoi, ridicat la boerie de vr'o 70 ani. Armasul Neculai fiind dus in Tarigrad cu mi domn grec s'att insurat acolo, de unde viind cu copii midi, in vremea

domnului Scarlat Calimach, s'ail asezat la mosia lui Siretelul, din tinutul Suce-

vei. La 1822 lactIndu-se domn Ioan Sturza, Liii trimes la Tarigrad basca-

pichihae, si feciorii lui crescuti acolo si invatati, viind inapoi nu stia moldove-

neste, i pana acu vorbesc ràü moldoveneste. Alai este la Tecue comisul

Toader Bosie, dar nu este Bosie ci Fkire. Asemene si in tinutul Fàlciului sa porecleste un sluger Ioan Bosie, i acela

27

nu-i Bosie, an fost arnäut la logofiaul Todiras Bals. BOTEANU. Strabunul acestor Botertl

este venit in Moldova din tara Romanea scA, s'afi insurat aice, si nfl nepot ace-

luia ati luat o greac6 pe TarsitaVardalah, din care s'an nascut posteluicelul si poicovnicekd Neculai Boteanu, until au In-

at pe Vochita fata 1ti lurasco, si an

nAscrit pe medelnicerul S;arban si medelnicerul Gheorghe ilk)teann. BOTEZ. Moldoveni, dota nearnuri, amandon5, vechi de la tinutul Sucevel. Din vremea domnulard Than Sturza Wan ridicat phna, la spA,tar, iar la Mihai Vocla postelnic.

BOTEZATU. Din jidov botezat, s'afi ridicat la boerie Serdaru Constantin Bo tezatu i ü avut trei feciori : Spataml Rklucanu Botezatu, Caminarul The care strut 'mho bAtrini, i postelnicul Costache Burghelea, ce Van infiet spatarul Constantin Burolielea fratele man esa,

ne avind copil. BORS, . Moldovem, de la Ballita din tinutul Sucevel, rhzäsi, mazili si boe-

ramao ; iar in timpul domniel lui Mibat Sturza s'ati fticut boert mai marl.

gs

171DA.R.Ve. Moldovan, inaziL räz4,

de la B`ad6r5i din tinutul Iesii, find de easa logolatului Constantin Bals, ian ; iar un Ianc find fricut logoat al casei Logofkului Alecu Bals .domnia hT Mihai Vodrt, slujind in visterie s'ati frtcut Chminar. BALAEF;+. Moldovan de la Bogzesti, tinutul Neamtjuini, feciori boeresti a mo-

siei Trifestii; un bAlet din aceia slujind in casrt Ii Logofiitul Todiras Bals si intrebnintindu'l in slujbi, s'au fiicut Caminar iar la Grigorie vodrt Ghica Spatar. -BUDISTEAN U.

Romiin de peste Olt

venit de vr'o- 40 de ani in Moldova.

Gheorghitsa Budisteanu an fost in multe rncTuri epistat de poste, an fost si ispravnic la Herta si la Dorohoitt ; in vremea lui loan vodá s'au frteut cruninar. 01131111.

foldoveni, mazili rrtzasi- din

ti11utn1 Teenci. S'au eadicat la boerie in vremea Domnulni Calimah, un satrariti

Bibiri din Iasi ce era eumnat CU ct-

minariul Dimitraehe Florea, care are un feeior .Mihalache in Basarabiea si lor-

dache Bibire s'au facut tot atuncea pitar, si la Ioan vo paharnic. Un fecior a acelnia Neculai, la Mihai 8turza, s'au

20.

facut spatar, pentru ca era tatrnaciii rusese 1a divanul BRANZA. Moldovan, razas ,de la

Chetris din tinutul Chrligsaturei, au fost

slugi pe la boeri, scriitori pe la Jsprvnicil ; i domnul loan Sturza pe Stefan Brnz Fan facut serdar, iar 1iliai voda Pe lin Ioan i un frate a i i'au facut BOSUIOC.

Razrtsi de la tinutul Ba-

cr, din vechi an fost boeri dar cazuse

pan la baeah. Ioan voda Sturza i'au radicat la boerii fAchnd pe Neculal paharnic si PC Grigorie serdar. BALTA. Moldoveni, Oran, de la Delem din tinutul Harlan, fecior boeresc,

mai in urma vatav acolo, i instarindue prin P.jutorul si a staphnialui mosiei Logofatul Iorgu Ghica, s'au radicat la boerie in vremea Domnului Joan Sturza.

BUZDUGAN. Roman din tam romhneasca, de vfo 80 ant venit -in Moldova, an fost tot bo:sri dar nenoroeiV. BURADA.

Moldovan, razsa",s. prost,

de la Odobesti din tinutul Pntn. Tudurache Burada thud slug in eagi, §i ecIntret la biserica serdarnlui Costache Robescn. din Focsanii funteni,. dupa ye-

30

nirea lui Ioan voda Sturza Domn find

prie ten cu Robescu, an tritnes mai Joan voda pesches dourt, poloboace yin bun, cu Burada, i Domuul spre nmItarnire Par] facut singer si el nu s'a mai dus inapoi ; au saznt prin Iai, au fost vatav in ograda la fratele meu spatarul Antobi Sion, de uncle s'au ,si insurat cut o sorsa a ferneei dascalului grecesc Chi-

riac si s'au faeut advocat, i cu acea meserie se hrgneste pang, astazi, radi6111(11'1 Mibai voda Sturn pan la spatar. BUZILA. Moldovan yechig, nearn de boeri. BALICA.

Moldovan, vechiii nearn

de boer mare, din care au fost si vestitul batman Balica, acel ce-au zidit si-au inzestrat mgnastirea Frumoasa, dar din liniea barbateasca n'au mai remas. Acei ce se poreclesc acum sunt de pe .bunica lor curgkori din neamul acesta. BRAN. Moldovan, razes de Draguseni din tinutui Putnei. S'al rgdicat la .

boerie in domniea hn Alexandru voda

Moruzi, slugerul Bran, a caria fecicai in domniea mui Ioan voda Sturza, Grigorie

cel mai mare, s'au facut caminar, Dumitrache comis, iar in domniea lui

31

Mihal Sturza eomisul Dumitaache fiind deputat la adunarea olateasca ales in toate periodurile, director de visterie ci eandidat la donmescul divan, l'au rzl-

dicat vornic mare, §i pe Aleco spatar si ellen in divanul apelativ, §i Tancu, cel mai mic, fiind in militie au agiuns pan la maior, i au murit. BMOTA. Moldovan drept, radicat la boerie. Taranul Toader Bawta de o

data batman faciindu'l Alexandru voda Lamr2eanu. BRAESCU.

Moldoveni, mai multe

neamuri. Cei de la tinutul Harlan din care se trage hatmanul Gheorghe liraescu, aga Vasile, §i comisul Constantin sunt de mai mult de 80 de am radicati intro boerina0, carii la 821 prin mijlocirea enicerilor intovar4indu-se Gheor-

ghe Braescu en ei in pradarea mana-

i a bisericilor din Iasi, s'au facut yel aga, in urma i batman i pe fratii liii asemenea Tau radicat la boerie. Tar acei de la tinutul Bacau comisulPetraspatarul Toader flu paharnicului Joan Briieseu, aceia sunt mazili raz4i de la tinutul Tutovei. i teal lor cum si fratii h,t Panaite §i bum Vasile festirei

OLI

elori. de preot de la Calimnesti tinatul Tutovei, find slugf la uninarui Gheor-

ghe Bogdan si ducându-se sfapcanul lor Iu Franta de Linde n'au iria venit, an remas ei pe la mosiile hal Bogdan, vA,taji, si instarindu-se s'au fiicut toti boeri. Sunt multi mazill privilegheti ine5, si birnici la tinutul Tutovei. BOTAN. Moldovan din Basarabia, boerinas ; unul din ei ffind ofit,r rus'ese, s'au esaluo;arit la m'An'astirea Neamtu en nume Calinie, au agiuns econom mare

a mharistirei, au pthdat bine din veni-

turile iuistirei, i'au insthTit pe fratesal" eareli . s'au ridica la boerie pin la spatar, in vren. ea Domnulni Mihai Sturza. BAIZZU.

Moldoveni.

mazili.

veal

ri'lz5si le la tinutul Bomanulni. radicat

Ia boerie ii vremea Domnului Alexandru Moruz, insg, linmal mini, ce'i mat multi si astAzi sunt mazili basi birniet. BOBEICA. Moldovan," mazil de la tinutul Botosilni, thdicat hi boerie de Domnul loan Sturza. BALABAN. Moldovan. maziL raztis din tinutul Tutovei, i 'Llicati la boerie

de Domnul loan voda Stru:za.

33

BIGU.

loldovan,

Oran

de

fazA,s

neam de la Movili0 din tinutul Putnei; iar acel riidicat a boerie find slugá là logoratul Aleco Mavrocordat si vatav la Storesti, s'ati boerit in domniea 1rd Mihai vodil Sturza. BALAN. Moldovan, ra."za's de la SAn-

dresti tinutul Tutovei, de unde un Ioan aSzilndu-se la Vuteani tinutul FAlciuluY, s'a rAdicat hi. boerie de Joan vodti. Sturza. BUTER.

Green. au rust dascal la

lArl6u, an inviltat si pe frate-meu banu

Neculai Sion, greceste. Pe daseigul Moscn

Butter Joan vodA. Sturza han filcut ban. BELCIUG. Moldovan din Todiresti tinutul HftrIu, mosi ea logoftitulni COstache Sturza. ffidicat la hoerie dt. Domnul Scarlat Calimalt prin mulo e irea visternicului Sandulache Sturza. BURCI II.

Moldoveni, douA ileamuri;

eel adevgrat Burchi de la tinutul Ho-

mann sunt rädicatf la bol Tie de vr'o 70

iar celalalt neam bele legat de Burchi, este drept Zrnu, Oran, ck la

ani ;

P'atr'ascani tinutul Bach'u, an fost siugit la visternicul, Iordache Roznovann si in vremea Domnului Scarlat Calitnah s'au 3

34

faeut caminar, la Joan vodA, spatar, iar la Mihai Sturza vornicul Ilie Zrnau sau Burchi. BUZNEA.

Moldovan, de la tinutul Dorohoiii, radicat la boerie mai mult de 80 ani. BURDUJA. Moldovan, mazil razas de la tinutul Yasluifi. Unul din acest neam

find sluga la logofatul Costache Conache, an mijlocit in vremea Domnului Mihni Sturza de l'au fiicut caminar. BEIMIAN. Acestia stint doi ; unul Dumitrache

i altul loan care an fbst

diacon In Basarabia ; in vremea lui Than voda Sturcla au venit amill,doi in Moldova, au fost vataji pe la mosii ; dupii introducerea regulamentului s'au fAcut advoca i s'au si boerit de Mimi vodA Sturcla. BON TAS. Moldoveni, doua neamuri.

Acei de la tinntul Sucevei si din Bucovina sunt drepti Bontasesti, si mai de malt radicati intro boerinasi. Jar aco' de la Putna stint napaste BontAA§tilor, find drepti Nica, coborhori din Diaconu loan Nica, si radicati la boe-

rie de loan vodA Stu*, insa numai cAminariul Scarlat BontAs din Focsani.

35

Tar ceilalti will s'au boerit de Miliai voda, §i unii stint neboerici. BAIARDT. Italian au venit In Mol-

dova cu ingineriea in vremea Domnulny Scarlat Calimah Iosif Baiardi. Domnul

Anai Sturza l'au boerit i pe ci fi pe toti fciorii un, find botezati in credinta noastra. BODESCU.

de la tinutul Mein, radicat la boerie de domnul Alihat Stur4a. BOTESCU.

Moldovan, rac;16

oldovan.

Din acest

neam an esit vestitul singer arban Botescu, logofat de taint!, a divanului, rä-

dicat Ia boerie d Domnul Mihai Sutu batriinu la 1793. I-au remas numal no fecior, Costache, bun scriitor i el ca tat6 sau, Jar neuorocit. BOTESCU. Moldovan, iara0 din nou poreclit. A§a Grigore Botescu a caruia

parinti nu sunt stinti, ca Pan g.alsit lepadat pe o piatra la casa Logoftulin

Toader Bai Frederic ba boer, t4i Pau crescut, l'au Im at., l'au dat in militie, si Mihai

voda *urcla, pentru ci Bals

Pau facut clironom pe F1ämi4iJ, Pau tient aghiotant domnesc i maior, ran insurat cu o greaci. In urma Domnnl

36

Grigorie (Mica l'au -tinut tot a Aiotant, l'au facut si colonel si acum i Isprav-

nic la Vas loin. BURLAN. Moldovan, taran din satul Ajndu vechiti de la Patna, au fost Gheorghe Buda n negutitor in Focsani,

si Mihai vod`a ran facut serdar. Tatal acesinia s'au numit Vhr !an Ratoi. BONDRE. Ainntean din tara romilneasck venit in -Moldova; Dimitrache Bondre In domniea ml Alexandra Mo-

ruz s'au insurat, au luat o fata a ea-

minarului Neculai Cuza, soya en spatarul

Cuza. La Domnul Calimah s'au boerit facandu'l stolnic, iar Than voda Sturza ran facut spatar. BAGHICI. Moldovan, raclas de la Rusani din tinntn1 Tutovef ; an inceput a se porecli Baghiei de NIA) 15 ani. Acesta'i Neculai fliul spataruhti Costan-

tin Matfeil ce an fost

logofat a mitropolitului Venia min, feciorul until vecl1iu

preot Mateiti din Roman. Iar fiiul sau

Neculai ;,'au poreclit Baghici, s'au lacut

si aga la Domnul Mihal Sturcla. Dar si-au vOndut si mosiea ce's1 facuse la Rusenl. BUTUCEA.

Moldovan

rAdicatue

37

noug, Grigorie Butucea au fost logofát la Isprgvniciea Mehl, acolo s'au insurat

cu o fata a slugerului Pavgl Tulbure,

ce era vgtav de Falciu a vornicului arban Negel. In vremea Domnuloi Joan. Sturcla s'au facut sarne Ia Falciu, l'au facut si stolnic. Tar Mimi voda Sturcla, l'au fault Agg. BENCOVICI. $:hrb, pe la 1810. Avand tata meu in posesie mosiea Bahnarii din tinutul Vasluiu au venit acolo un Constantin Bincovid go1 ca vai de el, s'au tocmit slugg, la Anglielutg, ce era crasmar 1t ratosul de Ja guraMuntenilor, uncle au slujit cati-va ani, si maI Iii urma s'au fgcut tovara cii Anghe-

s"au insurat cu o fata a until Ionii Buzdugan, dasctd bisaricei din inca,

sci

Balmari, si mai apoi cut Angheluta s'au

mutat in Vasluiti in vremea revolutiei grecesti la 1821, s'au proclamat sada si ofiter rusese si in tovgrasie cu Augbeluta au luat in posesie de la Logofeteasa Algritqa G-bica, mosiea Vasluiului si an

tinut'o pgn pe la 1829, chid lipindu-se pe langa gheneralul Mircoviei vita-prezident, ran intrebuintat in feluri de cercetttri ea cinovnic rusgsc, pan la 1834

38

And s'an riinduit Domn Ali hal Sturza, la 1837 fiind Logocatul Aleco Ghica ministru din Muntru l'au rtmduit politmaistru la Galati, si l'au i boerit si pe

cu rangul de serdar. Avea

cii fecior

Enache, l'au dat in militie, si s'au fAcut lter. Femeea dintili s'an sparOurat iii

a

esitcarea caselor Ira din Vas lni, de cindA

cA, el era ingurluit eu AO, fernee. De veo trei am s'au insurat al doilea eu Catinca, fata comisoaei .Zoita flurnniziichioae fiica agAi Toader Carp, ce fusese mAritafa en nn polcovnic rusAsc Otenberg

si rruniisese viiduvrt cu chti va copii si CU mosiea ei DrAgestii de la tinutul Vasluiului, ce o are ziistre de la piirinti. BORCILA. loldovan, ri-145s de la

tinutul Eii, mazil vcchiti. Din ei s'au

riidicat Ia boerie doi frati, unul stolnicul Joan, si altul pitarul Ilie, in domniea lui Joan voda Sturcla. BANTAI. Moldovan, mazil vechiti si boerinas din Baarabiea, din ei an fost i negutitori marl in Iasi, din (aril

Toma BantAs in domniea ha Joan voila'

s'au fäcut pabamic, i Constantin Ban-

tils de la Roman, la Ioan acut lar paharnlf;.

vodA, s'aii

39

Stub. Un Vas le Boneiu find vãta.v i logofat a vorniculuf Tudurache Hagi-Masu, ce s'au poreclit BONC1U.

Gheca, in vremea Dornnuluf M Olaf Stur-

za ran Merit paharnic. BRAILESCU.

Romtml din Valahiea,

venitf in Moldova din Basarabiea, in

dornniea un Mihal vodsa Stnrcla, aufost

tovariis la posesie en un Neculal Privileghitt, grec, ce tinea postele ri1, i

prin mijiocirea acelnia s'an boerit, until cAminar i un frate a acelnia Efrim clucer. Precum mi-au spus elucernl Efrim stint dreN romani, din neamul BrMoiu, si bunicu sAn s'au dus in Basarabiea de holteig si s'au insurat en 0 moldovandi de peste Nistrn. BARLADESCU. Ioldovan, mazil vechiii" de la tinutul Bach'u, faclicat la boerie de Milito vodii Sturija. BALOMIR.

Neamt. Unul an fost

staroste de sudeti nemtestf Ia Faiticenf, prtu pe la 1827, si nepotul aceluia zu-

gray de potrete in Iasi. Mihai vodA

Sturza i'au boerit.

BALASINOVICI.

Moldovan rusnã-

cit din Bucovina, venit pe la 1846 Iti Moldova, veehil la Inoi0a Plopana a

40

grecescultd maior Iordaehe Ydinescu,

care find, . consul grecesc in Iasi au mij.

locit la Domnul Mibai Sturda de i-au

fgcut. po vechilul mosiei e5minar. BARAGINA.. Din Basarabiea venit in domniea hit Mihai voda' Sturcla, un Scarlat Paragira an slujit la sf. Spiridon ea Tevizor i s'au fcut paharnic.

MICA. Moldovan, *las vechitt, mazil, din acest neam au fadicat la

Loerie Mihai voda' Sturqa, pe un Alec()

Buil fAcandu-1 serdar. BERCAR. Moldovan, mocan foarte bogat an fost, si avtind numai un fecior anume Ioan, in vremea Domnului Ioan Sturda, viind din Besarabiea, si cumpArand de ved iiioiiIe lirrtnestii si Putanaea de la Covurluiti s'an faeut si eAminar, dar apoi si-au perdut starea rAmhind sarac. BUDAC. Drept moldovan, de la ti-

nutul Doroboiului. Pe vremea Domnului -tefan eel mare au fost din boerii mari, dup`a vrerni au cklut, acum s'au redicat unul Ia boerie, dar ca om prost vrAnd a se afata eal strsain, rns, sau leah, nu'l este rusine obrazului, din Bu*3ac si-an iis Budachevici.

41

BEAUX. Neamt. luc in vremea DonMului Calimah au fost venit ni Braun inginer, s'au aseclat la Roman, avea multi copii, i-au invrttat pe toti mestesugul seu, aciia, unii botezati in

credinta noastea, altii nu s'au insurat aice. Dnpà introducerea reglementului s'au rilnduit toti ingineri a Statului si i-au boerit Mihai voctii Sturcla. BUTA. Aloldovan, i vechiti neam

de boer,

din vremea domnului Alexandra cel bun, mai in urmA au eainert

(Jut din intAmplare la mazilie, si pe vremea Domnuka Scarlat Calimah un Tonita" Bath, ffind de casa Logofiltului

Constantin Bals Ciuntu s'au cacut stolnie; au murit riimaindui numai o lath. Mai sunt Insi din neamul acesta mazili la tinutul Neamt. BURGHELE. Moldovan, vechitt mazil i raclas de la tinutul Vasluiti si Tutova. Din acest neam s'au rfidicat la

bocrie inc5, in vremea Donmului Alexandra Al ortIZ ; Constantin Burghele ficându'l pitar. La Domnul Calimah darn-

du-se diiae de visterie l'au facut serdar apoi criminar; iar Ioan voda" Sturcla l'au

facut spatar; atunce an mai fAcut boeri

42

si pe aIi Burghelesti din tinutul Vas -

Uri si Roman, dar multi stint priviligheti si mazili.

BOU. Moldovan vechiti si mare neam

de boer, din intâmplari &Ouse pan la mazili. Pe vremea Domnului Calimah Sc afla in thrgul Barladulni un batrAn Sandu Bou, care avea dot feciorl Gheorghe si Antohi, dar saraci. Gheorghe In vremea Domnului loan Sturcla &au facat serdar, iar Antohi insurandu-se la c4tefa'nesti en o fata, a paharnicului Apostu, s'au imbogatit, s'au fticut medelnicer, si la Domnul Mihai SturIa s'au facut spatar ; amandoi fratii an murit,

si'mi pare c'd le-au remas numal fete. BOGIIIAN. Moldovan rusnacit din _Bucovina; din prosti s'au radicat krdache find logofat la Mitropolie si in vremea Domnului Ca s'au faeut

stoirie; iar la Joan voda Sturcla eaminar, In urma an nebnnit si au murit &drawl, dar ian remas feciori. BERZA. Moldovan, facia's, mazil de la tinutul Tecuci in vremea ml Ioan voda Sturcla un Tanen Berza s'au facut clueer. BOGONOS. Moldovan, doi din avest neam i amandoi Ioani, slujind pe

43

la boeri, din prosti, s'au fadicat

si

eT

la boerie, facandu-se paharnici lu domniea lui Ioan vodg, Storqa. Avean amilndoi case in Iasi, Until in Montenimea de mijloc aproape de sf. Neculai, si altul in ulita Piourarii i aceluia drjpta poreera i-au fost Savin. BANULESCU. Muntean din tara HomaneaseA, pe la 1802 find vornie Todirase Bals Bozianu, fatM Logofatului Lupo, staroste la Putna. au luat un feeior in casà, pe un IOni BAnulesen de

la Munteni, i dupá ee aü esit din Stiirostie, s'ati fAcut vel agA in Iasi ; pe acel-Bilnuleseu Pall fácut Capital) de Darabam, i tall insurat cu 0 fatA a Vadnvei Smaranda Anizoi, flica unui

singer Sandu Budeseu ce

WilsascA,

r a de easa

mai in urnA Pan fAent si

Sames la flotin, i fAcind done fete si on Met Neculai, aU murit si el si ea, si an remas eopiii mid filfa stare, iaU erescut bmicãa, i iaü tinut biata batthnA pan la 1827 cAnd ati murit. Bãeliii dopti infiintarea mi1iieI neavand alt6.

Widejdie aü intrat Iu miliie si in urnfa in comanda pojiirniceasc5, uncle pAnii scum a5 ajuns eApitan.

44

BA1DACU. Moldovan, ciubotar cu

meserie de la Chisiniin din Basarabia,

eumnat cu un Chiril au& grec, care

au fost si diacon n Mitropolie. Apoi f`acândul Alitropolitul Veniamin Arhiman-

drit, iaü dat s.chitul Ilirsova din tinutol Vasluiulul. In urmil aü luat i mhn6s-

tirea Sf. Ioan din Iasi de la Beilie, apoi all a dus pe cumnatul se5 acesta

din Basarab'a, i lepAdhndo'l bedreagul cinbotrthei, iau da t mosia Delesti] undo

peste 20 am stand s'ail instUrit bine; ittI mal eumparat erduOrul de vc pe numele Iu i mosia Grieti, e a5 fost a LIT Vasile Carp, si la domnul Mihai Sturza s'ati Mart i boer Sudan. Briidaen.

BOUREANU. Moldovan, rty/As de la

Bourem, tinutul Neamtului, ridicat lit

boerie In domnia lui Mihai YodA Sturza.

BUIUCLIU. Annan si de natie si de

religie, negutitor de vite i tutungiti, dar find bine insfariti, domnul Mihal Sturza, pe de o parte 65:si umpl5 làclile de fer en metal, si pe de alta

maT mult s defaime nobleta tàrei, i-ati ridicat la boerie, andu-le Iangul de comis i

aminar, mijlocind mai ales

45

si

Logolatul Iorgu Ghiea pentru c5,4

imposesiese mos'ile dumisale. BOJINCA. Romin din Ardeal, venit in Moldova pe la 1830, i fiind legist dup`a introducerea reglementului, si infiintarea Academie! aü fost profesor de legi. In urm aü intrat Inriscon sult la departamentul drepttitei, i MiLai VodA, Sturcla Pan ridicat la boerie

pri la ban.

BAROTI. Italian, venit in ara", intAi doctorul k;ari, pe vremea domnieilui Miha; Vodti Sutu i tocmai pe la 1840, in vrst peste 70 ani despr(ind pe Zamfira fata paharniculni Iordache Milo din Focani, de barbattd ei, pabarnicul Ste-

fan nefteric, ai luat'o, cu care ail Meat dorai fete si doi MeV, in urma

pe la 1829 ail mai venit siunCamil tot Baroti, iar n i d-)etor, iMihai Sturcla

Voa Pail pus lucrAtor ill Postelnicie, aü fost i cenzor, si Pair ridicat la boerie cu rangul de spiltar. BUCkINESCU. Romhn din tara Rom6neascA, boer vechiti de acolo, infai aü venit Iordache Bucsinescu, faimosul scriitor pe vremea sa, iubit de domn de toti boetil, carele aü fost multä vre-

46

me logofiit de visterie, sa precum se dice acu director. In domnialui Scarlat Votra Calimach s'aii facut spAtar ; la Mi-

hai Sturda vornie in Divan. In urmii pe la 1810 au venit Costaehe Bue5inPsea carele Sari insurat aice, en Ca-

trina sora vornicului Iordachi Deaghiei, au fost de mai multe ori ispravnic. La Scarlat Vodii Calimach s'ab ticut c4minar; la Ion Voda" Sturda AO, la

Mihai Sturda flint sàti Vasile s'au facut agsa. BUHNILA.

Moldovan, mazil de la tinutul Tutovei. La 1824 fiind postelnie

mare, vornicul loan Grecianu, un Va-

sue Buhuilk mazil scutit a Greceannlui, prin mijlocirea StApituusiiii s'al facut

Stolnic; ear la Mihai Vocti 8turdajorl BuhnilA fiul acelnia earl facut ban en prilejul alegerei de deputat la 1846. BARBOYSCHI. Roman din Ardeal dintre care ail &rata si Episeop de Hu i Roman, Arhiereul Gherasim casevar§it din viat5, la 1826. rele BENDELA. Moldovan din Bucovina, doctor in 14, l'aq ridicat la boerie

Mihal Vodá Sthrja. BABIC. Arman §i cu natia §i cu re .-

47

ligia, un Serafim Babic locantier sati

mai moldoveneste bucatar in Iasi, pentru Ca ati f6cut stare cu locanta lui, si mergea de minca la el si bezadelele Iu Mihai Vodà Sturza, si postelnicul Petru Asachi, factorul domnului, 1a5 facut boer

Sard r. BASTACIII. Putoare i pacat greces, priphsit un Temistocli pociturà greceascA in domnia lüi Hagi Grigorie Ghica, §i pentru c5, au cumparat mo-

sia Moara Grecilor de veci de la miselul de vornie Dumitrache Miclescu, Pah facut i boer eg'a, spre paguba visteriei, in boo srei fi pus la bir.

V VARNAY.

Moldoveni v e. chi peste

120 de ani, radicati la boerie, dar nici o data n'a fost la mai lualte ranguri

cat Oa, la Spatar. Joan \Tod& Stursla ai ridicat pe cfti va din acest de

neam pana la postelnic iar Mihal Vodii mai galantom iaü ridicat in vornici marl. VEISA. Moldovan vechiti, mazil, ràz'as de la tinutul Vasluiulul, 'au ridi-.

48

cat la boerie din a cest 'learn Constantin Veisa in vremea domnulai Mihai

Sutu la 1793, ear la domnal Alexandra Aloruz saü PAcat medelnicer. Fe-

cioril aceluia ii vremea domnulai Scarlat Calimach : Costin, "Vasile si Tacovachi s'au ftikut Sardari, la Mihai vodA Suta volintiriu, 5a9 fAcut Costin paharnic, Joan vocra Starda" pe Vasile Pat

fcut spatar ; ear galantomul Mihai vodii

Sturza pe Vasile si Tacovachi iai Aleut

postelnici mari, ian avut deput4 In Adunarea obsteasc'A si jail intrebuintat necurmat in rlajbe, candida i cile-

nail in domnescal divan si Ia cel de apel. Iacovachi ati fost multa eme

sd director la departamentul drepaitei si epitrop sf. Spiridon. Vasile aü fost

prozident la divanal de Apel, in care

ati si murit de holer`a la 1848 ; toT

ins'a nii s'ail insurat earn'aind holtei Vatrini. Alt Veisa boerit n'aii mai fost, de ck Mihai carele &at poreclit de pe inam'a find &WA cu medelnicerul Constantin Veisa. Iar5, tat'a-seri aü fost Sand u Isbasa, dascal la bisericl Prapa doamnei Paraschiva din Iasi, care-I .Mitocal m6nristirei Varaticul, i acest

49

Mimi an fost aga, saü insurat i a5 avut trel feciori i trel fete.

VENTURA. Gree, napaste, venit Mol-

dovei eu Mibai vo Sutu la 1793; un Grigore Ventura, brabar saü placiutar, chic stie ee aü fost in Tarigrad, ea nice tail Merit postelnic mare, si &a5 insurat cu o Pascaneascl, i ai ränias bele tarii ea mutti alti de asemine ; ce din pacatele noastre si a boerilor moldoveni, nedumeriri, iaii pripasit, roi prinsi

cu cururile fetelor br, pentru impartesi foloase, ca sa'si implineasea,' nelegiuitele

vointi prin ginerii, cumnatiI cuserif greci catra dornnii ce era tot Greci. VOINESCU. Greet, venit in Moldova un Anastase Grecul cu domnul Alexandru Mavrocordat, si luilud o fata de J

moldovan boer ce se poreclea Mucu ; din

aeela a Esit un Ioan Anastasio ce ai

fost vel visternic; din acela s'au nascut 3 feciori, unul Veniamin calugãr ; until Jignicerul Gheorgbe, din care s'all nagcnt arhimandritul Iosaf, banul Todirasc, Ionichie calugar, Dimitrache ce s'ara turcit i Catrina ; s'au ridieat Ia hoe-

rie insa pan pe la t,erdar, i avuol mo§ia Voine§til de ling& Iao, zestre; bo4

50

riul

lor

Anastasie s'ati poreelit din

gura oamenilor Voinescu. Ei lush toti

isealea Anastasie, 0115, acum n domnia lui iThhai vod6 Sturqa, cand feciorir serdarului Alexaniru, fiul postelnieului Stefan, facilndu-se agi amiindoi Costachi ii Iorgu, s'ati l'asat a se mai iscAli Anastasie ei Voinescu,si ca aclia siverii lor fiii banului Todirascu, Grigorie i Petrachi,

cum si Iordachi aü fost trimes Inca la

1818 do mosul sáit arhimandritul Iosaf Frumusanu la Hio in Grecia spre invAOlturrt, si en tulburarea Greeilor de la 1821, an intrat in oastea greceasca de unde ati venit pe ba 1840 Major si consul grecesc, poreelit Voinescu, si s'au insurat cn Smaranda fata lui Aga Gheorghe Negrriti, dindu-i zestre mosiea Plopana. Acestia sunt veil si en so.0a

mea Efrosma fata banulni Toma Stamatin de pe maierisa, cc au fst soril

eu Voinestii batrini si cu arhimandritul Iosaf. Salta ee ail inufo slugerul Stefan Vhrgolici i Ancuta: ce an tinuf intAl un .boeriinas. Iliescu de la tinutul Bac'Anlui, si al doile un grec cu care an urlsout ue maiorul grecesc. VARLAAll. Moldoveni de la tjnutul

51

Botolani, de vr'o SO ani ridicat la boerie ; dar dreapta lor porecla este Bostan, insa rusinindu-se de ea s'ail poreclit asa. CIA toate ca in tara mai cunoscuti stint Manolestii de pe numele lonnului Ion

VIDE,ACU.

foldoveni, dona neainuni. Unul de la Putna, raza de Botesti, ri'tdicati la boerie, intai haunt Dnmitrache sail facut medelnicer, la domnut Scarlat Calimach si fratesaa Danu zapcifi de ocol ; ta tat lor insA ati fost birnic

si vornicul satului Botestii Toader Vidrase medelnicer, acela in vremea domniei Joan Sturza s'ati facut ban ; fiii sai in domnia lui Milts' Sturza s'ati facur Costache ban, Pascal comis I Aleen paharnie, fili lui Dam : Dimitrache paharnic si Iordache sardar la loan voila. Un neam Vidrascescu sint rcazai c1,-i la Coloneti tinutul Tecuci, din care Vasilo feciorul mazi ml ii Anghelache Vidrase

la domoul Mihai Sut,u 820 s'aii .facnt

jignicer find vatav la Ciorati,

si hi

donnAild Lan. Sturza medelnicer. VAI1GOLICI. Aloldoveni vechi, mazill i razasi de la tinutul Tutovei s'au

ridicat Ia boorie ; intii serdarrd Constantin VArgolici fiind de casa bogota-

52

tului Neculai Roset Roznovanu bAtrtmul, 0 pitarul tefan ce era vitav la Stânca Roznovanulta, i luase femeie o VoineaseA, sortt en arhimandritul Iosaf.

Mai in urmrt in domnia lui Scarlat Calimadr s'aU ridicat la boerie banul Necula Vargolici de la tinutul Dorohoi, si serdarul Toma de la Putna in domnia lui loan Sturza find loarofiit Ia cum-mail meti spatand Vasile Ar dries din Focsani.

VIZANTI. Greci mai multe neamuri,

un neam si tun', s'ari poreclit insusi el

asa, fiind veniti de la Yizantia din Conbtantinopol. Un neam din acestia am a-

vut nenorocire a se

rut:1i

si en mine,

Mind Un comisn Costache Vizanti ee-i

la Galati pe o nepoafa de var5, a doua a mea, fata comisului Anghelache Cli-

mente din Botosani.Iar acei coboritori

din

fecior de

turc urmeaz5.

asa : Un

pasa, din Tarigrad a

ture

fost

venit aice cu dornnul Calimach. Dar find un berbant tin s'ail mai inturnat trAind en 0 tiitoare, rIcAndu-se resvrA.tire greceascil la 1821, el s'aii dus in

Basarabia, acolo melf, Panaite

Wart boteza

en un-

i s'a0,iusurat cu ojidauc5,

53

botezata, cu care venind in Moldova ah tinut mosii in posesie la tinutul Tuto-

vei s-ati facut °Ricer, au murit si el si ea, i le-au remas un Met si o fata.

VRAGHTE. Moldoveni, fazXisi vechi,

mazili, unii la tinutul Fi1ciulT,i, iar altif

la Tutova si Vaslui. Din ei in vrema

domnului Than voda Sturcla serdarul loni si stugenil Petrachi find slugi Ia

spatarul Ionita Duca, s'ah boerit, si in vremea liii Mihal voda Sturda, Ioan fi-

ind logofetel la Logofetie, Safta Stratulatoae ran facut serdar, ear la Mihai voda coMis, eeia1a,10 insa, sint tot mazili, ba unii ah intrat i in bir. Moldovan din tirgul Barla -

dulm, acest neam ai inceput asa

:

tin

Tanas5, ficiorul lul Visan Ciubotaru, in-

vatind carte s'ail lipit pe lmg ispravnicie scriitor ; baetul aü foq cumMte, aü strhns ce aü clwigat, s'an insurat, aü luat o fata a unui Iconoma 'loan ce era protopop la. Wu:lad, si in domnia lui Scarlat voda Calimach s'ati facut serdar, au murk tank i iaü rAmas doi Me% din care until Than, la Mihai voda Sturcila s'au facut paharnic.

VARLANESCU. Moldovan, mazil, ra-

54

zas din tinutul Tecuel. until Constan tin Varlam find sluga la logofiitul Conachi, MO in urma si logotat al casei, s'af insurat, ail luat o fatã a medelnieerului Abaza, si la Ion voda Sturcla s'ail facut pabarniC, si din Varlam s'au numit Vhrlanesert. VOLCINSCIII. :Moldovan, dela. tinutul CernAutnlui, dupa luarea Bueovinei

de nemti, ai rilmas din neamul acesta si in Moldova la Herta, mazili vechi, dar ridieat la Loerie presto 100 de ani. VELE. Sirb vecluü venit in Moldova, negutitor in tirgul Neamtulut. Din nearnnl acesta Un unchiti al meil ;:',carlat

Danu fratele maidimea si-ail luat fe-

mee en care ail faeut pe paharnicul Stefan Daiui i un irate a matusimoi aceea Costache find loQ:ofat la unclilul mneii spatariu Ienaebe Danu Iti vremea lui Joan voda Sturza s'aCi faeut paharnie, VUCENIC. Corcitura greceasca si

nemtasca de la Brasov, venit in Mol-

dova

pe vrerna

domniei lut Scar-

lat Calimacb, negntitor in Roman. Un Iani Liptcanu Vueenic care avind tiitoare o nemtoaica bucatarith, aii facut copii si in urndi s'an cununat en ea. Apoi

55

tsi rnolluz, s'aU fiieut vatav la Maucesti, mosia vorniculuI Alecu Ba lus Lun-

gu, si in vremea lul Mihai voda. Sturza l'ati facut clucer. 0 fat5, a lul aft luat'o spatarnl Grigorie Hermezin, ear fecloud sAll este inginer al statuluisi boenit de domnul ATUCETICI. Din Basarabia venit, Iii domnia In! Mibai Sturza, un b5,Pt bun scriitor s'an lipit lingi is1)r6vnicia Tecnciului, in urrnti, aft intrat la judecgtolie uncle aft fost si director si s'au si boerit. ISU. Veniti din Basarabia. Doi biteti, until s'ad curtenit Ja vornicul ste-

fan Catargiu Dobreann, i altul pe linga (2thninarul Zagur i Pau imcris in cinovnicia Divanuiui de Apel; si iii urmti amindoi s'ati boerit de domnul Ali hal

$tur(ja facindu-i s'Atrari.

VERGHI. Grec, venit inca in domniea lui Scarlat vodU, aft fost Witav la manAstirea Berzuntu in tinutul Bacsa, uncle prin ostenelele lui i ajutorul st`a pinAsrul arhimandritul Macarie, ce era

egumen, aft fãcut un fecior lancu, care dnprt moartea lui Macarie a fost scriitor la IsprAvnicie, i s'aU insurat cu 0

56

greaca fata unui ban Hartular, ear grec napaste hietei Moldove, care avind fecior pe un Iorgu, casnic a domnului Mibat Sturza, Paii facut paharnic i giudecator la Bacrtil, mai in nrm i spatar. VELISARIE. Grec venit pe vremea domniei ln Alexandru Moruz, s'aii in-

surat la Bacau, cu fata de negutitor moldovan, aü fost polcovnic la Agie

in Iasi un fecior al aceluia Petrachi in domnia lui Ioan voda s'ati facut stolnic. VERESCU. Moldovan de la tinutul Botosanii, din satul Verestii, pentru cil un Toader Verescu stia putina carte, si

era cumnat en paharnicul Seulescu, Fail facut profesor in domnialui Mihai voda, 0 Pau facut i medelnieer. VASILIU. Greci, bulgari, shrbi, si multi si din .Moldoveni, carii din pro-

stime s'au radicat, ca sa'si piearda o-

bhrsiea neamului de unde an esit, rusinandu-se cu adevaratele porecle, earl poreclit insusi de pe numele parintilor. De mai nainte, din moldoveni, $tiu cii se ghiduse Vasilindu-se, numai nfl serdar Constantin, care la Mihai vocla Stursla s'ari facut Spatar i frate sat" jiicni-

cern1 Coste de la. Galati, fedora unui

57

Vasile Ciorpacu, vornicu Mibalache de la

Rapt calif ramhindu-le multi bani de la niste turd ce gazduia la tatal lor, p6 care in razboiul ruso-austriecesc cu turciT la 1789, rail ucis ef gazdele, i fi-

ind oameni cu miute, si-an cumparat vii in Galatl, si mosif dourt, Cotrosu si Cbiraftenii, i Costea fi-

multe binale

i

ind mai mare, la Domnul Alexandra Moruz s'au i boerit i tiind i greceste s'au poreclit ca grecil Vasiliu ; an intrat in tovarasiea ocnelor, aI fost si camaras de ocna, i avftnd numai un fecior, Iancu, l'au invatat greceste i 1rantuzeste, pe la 1809 san 810 unchia mei] vornicul Ioan Tautu find paharnic, spariet de averea Costei, ail luat pe Ianca ginere i l'ati facut same§ la Hotin. La 812 dop'A pacea incheetA intre ru§1 i turd', ramitind Basarabia rusasca au remas i Iancu Vasiliu acolo, unde i tataseil jicniceriul Costea se aft incurcat cu piste contractur1 impsdrilte§ti, pe la 1815 sati 16 fachndu-se din imparateasca porunca cer-

cetare tuturor nobililor din Basarabia, se vede c cu Vasiliu nu le mergea traa

bine, au scris unchiu men Tautulni ca sä.

58

le trimeata o marturie de aice de 110blesk i asa bietul batran Tautu, iau facut un act de la divan, ntãrit si de

Domn, ca sunt din neamul boerilor FàIcoetii din tara romAneasca, fir s pomeneasca de Ciorpacu vornic. Acolo anoi mergAndu-le rau, si pernd toti banii, pe la 1827, au trecut iarrisi In Moldova, c aice avea acareturile din Galati, mosia Cotrosu de la Galati, vii la Odobesti, i parti de mosii in Lipova si Tulesti, zristre, de la nutu.

Pe la 1829 au murit jignicerul Costea. Iancu Intãiü si-an vandut toate binatele si viile din Galati, s'art aseclat la

Lipova, apoi an vândut vine de za-

stre de la OdobPsti, dupa aceea partea

din Tn lest. Nu tarcliu si mosia Cotrosu. au facut caminar n domnia lni Mihai voda Sturcla, si fecioru srtu Aleco ce era botedat si crescut de logoffitul Aleco Ghica, s'aii facut comis. Cel mai mic Neculai slugerul si apoi au murit pe la

1845, si dupa vr'o trei ani

i

cucona

lot, amiindoi batuti de fiiril lor Neculai,

Fratele Costei aviind numai un fecior, i i- art dup5, eel insurase c'o greac mâncat multime de avere, an murit brietit

59 cara%

salt

ramie copii, an murit si spa-

tarul Costea rAmitiodu-i mu-nal dou'a. fete, si precum averea au fost cftstigatil en nelegiuiri s'an stiths si el i averea lor, cg, de si snot cuconasii cirninarului Iancu care imi stint veri al doilea de pe anima lor, dar amhodof an Mal at fete, si sant niste oamem prea de nimich, mai ales Neculat, ssa", fereasca" Dumnecleu

si pe tigani a avea asa feciori. Mai still un Vasiliu ce se numea asa

de pe tafasAu Ha Dumitrache ce era logofat la vornicrd Neculai Hrisoverob hila Domoul Calimah s'au flicut serdar, iar la Domoul Ioan Sturcla ban, an fost ispravnic la Siweava.

Se mai Vasileste an moldovan To-

durache, feciorul unto Ieonomu Vasile, din Mitropolie. Metul acesta an fost scriitor la sruneia mitropoliei pe la 1837, mai in urrnh s'au insurat, facut sondar si apoi i spatar. Are stare bona', facutil in mitropolie, i cumprtrat mosie de veci. Mai este un Vasiliu la Foesani, Joao feciorul unui Vasile croitorul, an fost cavaf, i Mihai vodi Part fiieut singer, spre paguba visteriei si impovorarea ce-

.

60

dajnici, pentru cL avea put;ne parale cu care in vremea acelui Domn, multi de acestia an ciistigat nobleta. VULUTA. Corcitura greceasca phlorla10

stranicer, an slujit in departamentul drep-

tato. Un baet Aleco Vuluta,

i Mihai

voda 8turc1a Van facut comis mare, iar facut spatar Grigore voda Nebunu, si ellen in divanul de apel. VALEANU. Doi frau, Enache fi Sava, feciorii JuT Sava Ciobanu din satul VAlenil tinutul Neamtu. Grigore voda Ghica pe cel intal rau facut eaminar

pe cel din urma pitar. Sunt Moldoveni, teal lor a fost cioban la camiNariul Gavril Eni. VICLIMESCU. Jidov bote(jat, dascal

de limba jidoveasck sluga in cash la

Domnul Mihai Stu*, care l'au si boerit. VALI. Putoare greceasck pacat napaste tarei, pripasit din vremea Domnului Mihai Sturda la o pocitma tot greceasca caminarul Angheli, ce era posesor mosiei Blagestii din tinutul Bacau, pe care prin ajutorul boerilor Ghiculestt

au tinueo multh vreme cu prea mie

pret, au facut multime de bani, i fiind un talhar starp, an lasat clironom pe

61

acest Vali si pe un altul Iancu Vasigu, ce fusese marcheriii la un biliart in Iasi §i'l slujise cAti-va ani pe tapul acela, si prin bezede Neculai Sutu s'au Mcut a-. mAndol Spatari. VAE. Putoare grecease(t, Ocat ngpaste tArit, pripgsiti in Moldova dol.

frati Hristea i Gheorghi, de meseriea lor grAdinari, pe la 1836 find posesori la Càliein, un serdar Paraschiv Vasilin de cuignie BrOgar, au pripgsit la Cglieni pe

acesti greci, pe unul crasmar in sat si pe altul la pod peste Siret. Dupg,' doI ani au luat el ort-Incli1e si podu, si mal multi anl tinemdu-le an luat apoi posesiT de mosii si fáciind stare, Hris tea au cumpArat de veci mosia Botg,stii de la tinutul Tutovo, i blgstgmatul de Grigonie vodg, Ghica, inpuscat, Pau %cut paharnic i pe celalalt serdar.

GBICA.

Dou'A nearnue, cc! intAiti

,arngut, coborkoriü din bethde Dumitrache Ghica, fiji lui Grigorie vodg, pe care l'au Met tura, pentru. c6, vi dat

62

Bucovina nemtilor. Sunt niste salraci,

traesc cu milosteniea. Tar eel al doilea carii sunt marl i puternici, din carii este si inaltimea sa Domnul Grigorie Ghica, ce astach sede pe scaunul domniei. Acesta) drept Sulgilolu, si find ca &pa taerea Domnului Ghica au venit Domn Constantin Moruz, care era cumEat cu Ghica si Doamna lu] Moruz fata Sulgilolului si'si adusese frati si veri riltiva

din Tarigrad la cbivernisala aice. Moruz

ca sa razbune moartea eumnatului sro uu inehis pe mul0 boeri din cari pe vornicul Bogdan si spatarul 1oni Cuza

i'au si tact; unit afi fugit la Hanu tatarasc in Crilm ; 'tare boerii ce avea

inchisi, era si uu Cantacuzin DAeanu carile avea numal o fatal INiariu0 vaduva ttuaara. infricosilndul si pe ac1a en sabiea, ea sa scape, au primit gink.re pe

Costache Sulgitolu ce era tatir holteiti trate cu Doamna tiranului Moruz, i i'au dat porecla taetului Ghica, i ran facut hatman ; ace;a an fost i logofat mare la domniea lui Alexandru Alarm si mai de multe oil batman. Acesta an nascut pe riiposatul visternic Dumitrache Ghica, pe logofatul Aleco Ghica, tatul mariei

63

sale Domnului Grigorie Ghica, si pc

logofkul Iorgu Ghica care inch" traeste, tot atunce au rernas in Moldova si Dimitrache Ghica care au fost vornic tatal logoftitului Grigorie Ghica si alt Sulgilol tot poreclit Ghica, care au avut fector pe Dumitrache Ghica vornic, din care este vornicul Aleco Ghica Chefal si fratii sra MELVA. Moldovan vechiu si mare neam, au fost vornici i visternici, abia se mai eunose acum intre boeri. Joan voa, Sturcla ati fost fiicut pe un Vasile

Gheaca agtt, si pe un Joan ban, dar

nici until n'au avut feciori. Mai sunt si cu ranguri de boeri mici, dar cei mai nmlti sunt privi1ighei i mazili. GANE. Doutt neamuri. Cei mai vechi

cari sunt aproape de 200 ani, rtidicati la boerie, sunt la Iasi si in inutul Sucevii, iar ceialalt la Tutova au fost un

Pascal Ganea mazil. In vremea Doinnului Calimah s'au ft-lent vornic de Poartfi, iar Joan voa Pan facut stolnic, are

nil fecior Iordache, bun b`kbat, Mihai

Sturcla Fat fãcut serdar. S'au insurat, an luat fata spatarului Dunntrache Ganea. GIIERGHEL. Moldoveni vechi, ma-

64

zili din tinutul Dorohoiii, am 1,75,clut mai

multi Gherghelesti inWo condich a vis-

teriei de Ia Domnul Mihai Sutu din 1793 cu pecete domneas* trecuti in

dajdia mazilease6, care condic5, am ce-

tifo pe la 1826 si

la 1827 chnd au ars palatui domnesc, nu stiu ail ars si condica aceea eu mai multe Mrtil ce s'ati perdut, saIl ati furat'o cineva i o tine ascuns'a. La boerii ati inceput a se r`adica de la Domnul Ipsi lant pe la 1800. La Domnul Calimah s'ati facut

Costache Gherghel paharnic, Stefanache eAminar, si la Ion vocra., cel intai ban

si eeklalt spatar, Enacache ban, si toti fecioril lui StPfanache comii, iar Mihai vodA, pe Ilie Gherghel l'au facut postel-

nic i pe Mihalache feciorul banului Costache, spatar.

GOROVEI.

Moldovan veclii, mazil

de la tinutu Romanului in donmia lui Alexandru Moruz unul din acest neam

au fost credinceriii, in curte la Domnul Calimah, nu Toderasc Gorovei s'au fticut serdar, si Ia Ioan vodà, caminar, doi feciori a credincerului Gorovei tot

la Joan voia' Stu*, Gheorglie s'ati fiicut cAmitiar si Ion serdar.

.

-

67,

GITELEM. Gree, din vremea domniei Juj Alexandru Ipsilant ; venit Rice a insure. la Dorohoill §i i-au reams trei feciori, comisul Joan, spaterul Dumitrache, §i Iordache . . . . boeriti de Mihai vodà. GALER. Moldovan, mazil vechig eic14, de la tinutul Teenci, rildic4 din

ei nnii la boerie in domnica liii Mihtd vodk $1-urza. GALCA. Moldovan, fi'i14 de la tinntut Tutovo, unii din ei find neguti-tor) 'mstAriti in thrgul Parladului in dornnia liii Joan ,3ttqa, sai riidicat la bo-

fria stolhie §i tnedelnicer. GIIILTU. Moldovan. r'Adas de la tinrutul Teeneiului. fadicati unii din ei la

toerie Ia domnia mi Tom Sturcja din G I lIBANECU.

oldovan. Oran din

1.a.!. era in Tatara§i un Oscar ce adn-

cea CU cilrut,a peste de A-nclare si striga:

JaA la ghiba,), *ban proaspa" ; Iai uoreclit camenii Ghiban, un fecior a hu

is-JNAVind carte an 81ujit

cati va an! in

departamentul drepeatei cinovnie. i MiLt vodd 1a boerit rádicandul Oat la comis, ca era factor a 1o2:otiituIui To 5

66

deraseu Sturqa,

i

s'ati poreelit Chiba"-

nese)).

GOCIU.

Moldovan, mazil, vechiu rift-

Os de la Ilorincea, din inutul Covur-

ktiulul, rAdicat la boerie, un poleovnicel

Gheoghe Goein in domnia ml Searlat Calimab, si hi 1821 laü thet falharh do greel volintiri lo satul Epureuil in tiuutul Fdciu1ii, nude en il randuisem din poronea liii lusuf pasa de la -Thrall:), ispravnie, si IOU vernas un feeior eu 1111-

mele Gheorghi, nevrisnie: ari venif. in Iasi la pasa, dupa" intrarea Tureilor UI Ora, l'am infUtosat pa.l i spre manghere iai dat dreptate ;:a fie si ci erdar ea tath-sen, si aü lost serdar pd! 6 In domnia ltj Mihni turcla ti s'afi tiient ban. GATA. Moldovan, r'ada's de la Zmulti. tinutui Galath. Un Iosstip GAVt si frate-

Ail Costautin s'ail mutat la targn Paneiului in inutull Putnei, deschWnd du-

crwme si s'au aeOat la rnptele visterief. in domnia liii Ioan voda, Stilrda Iosap s'ail lacut svr-

gheni, biciie

i

dar, iar la Anal vodh feciorit sal Co-

stmtin si Tudnrache .eomisf, ba u 14n feciorul Iu 'Costantin care era parentar

(57

saii fiicut boer, iar n domnia 1T Hagi

Grigorie (Thiel, Constantin s'aii facut spatar. GRECIANU. Mold ovan, porecli t at

peutru eh' au venit de la Grec?.ni, nut Costantin Greceanu ce au fwit NCO()

i aii luat o fatil din Movdesti, attmee pe cand se poreclea MovileF;t4, Adam; si de pe fata aceea a IW Adam an mosia Diochetii din tinutul Ga1t44 si din acel c4itan Costantin Greceauu s'ati pneclit tot neamul boerilor Greceni i WO 120 ani. Ail mai esit din nout ncum nn Grecenno. ce ai fost actor !a teatru iii Iasi, rati bocrit si pe el don,nnl i1ia StuiJn de neam este mokl, F..6. ; van, dar de nude si eine este cA de la introducerea reolementului atia s'au inmultit sleahta, tocmai Ca cinpera,dupn 0 ploae cak1A. GIlITESCU. Eusnac din Ihicovina. veniti in Moldova de pc la 1b0(3, ail fost posesori de mosii, Joan Ghitescit thud de casa logofAtulai C.11a1 Ciuntn, posesorui mosiei Darabanii, Iii domn:a ml Scarlat Cahmah. s'ati fheut serda, si la Joan voa Stnr(ja ban. Acesta'mi este cntnua, cucoana a c;.( a mea srnt crlpitan,

t=

i

6

vere primare. iar eeia1al boerit unii la Ioan vod hal voda. GAGE.

Ghit'asti s'aci i

altii la Mi-

Moldovan din Bucovina, ye-

nit la 1822, Ioan Gage ail fost logofAt

hi Hatmanul Gheorghe Brãescu, cu care

mergilnd la Galati s'aii insurat acolo en o fatii a spatarubn Costantin Vasiliu, si Domntil Mihai Sturda l'at fa'cut serdar. GONCESCU. Moldovan din Bucovina.

lJn arhimandrit Teodorit ee era dechin 1a m5InAstirea Slatina an adus pe frate-

r,au Neculai, ran avut tovaeas atutãtor de mosii, si in donmia lui Mihai Sturda Fan faeut serdar, Fart instArit bine, i'au cumparat casA in Iasi, vii la Miroslava, dar en asedarea'i la Folticeni. Moldovan. de loc din satzll Goestii, at fost vAtav acolo, si in vrvmea Domuulut Milai Sturda prin ujIocirea stapanu-sau bezAde Iorgu Sutu f'nd Apostehtic mare rat Wicut cAminar. GARDEA. Mo'dovan. rádtts de la GOESCU.

t,:.-autril Mein. tin Ylaftd Gardea find vatav la mosia Cuge,f.tii a vornicului Neenlai Dimacfae., acum a gineri-sau vt,rnicul ToderitA Ba's, l'at fiticut medoinicer in domnia tat Joan vodii Sturda.

69

GALIN. Moldovan din Bucovina. Un lordache Galin find cumna t de sorrt. mitropolitului Meleti IiLC eAnd era episcop la Husi, Fag facut serdar in dom-

nia lul Calimah. Un Enache Galin nepot acelnia find sluga la Mihal vodii Sturcla, pe child era boer, dupil cc s'aii domnit

rat

fAcut satrar, putea s5:1 facii

mai mult, dar au esit tin misal i betiv. GALUCA. loldovan, mazil, vechi rru;Casi de la tinutnI ralcin si Vasluiti, unul din acest neam Mader, slujind in

visterie, in dornnia lui Alexandrn Mornz s'au facut stolnic. Fail remas doi feciori Costache serdar si Grigorie paharnic ; mai sunt GAluscesti, dar se poreclese Crircas. GHERGIIESCU. Moldovan, mazil, ri1il de la tinutul Tutovei. Un Gheorghe

Gherghescu find sluqA la vornicul Ion Greceanu, in domnia lui Ioan Sturcia,

allandu-se Greceann postelnic mare, Faii facut stolnic. GAFENCU. Moldovan, peste 100

ani de cand este rMicat la boerie, dar

acesti ce acnm sunt boeri si se numes%; Gafencu, sunt feciori de preot si din alte sta. ri.

70

GORGOS.

Moldovan sluga a easel

logofatului Dirnitrache Sturqa si vdtavul lonitA Gorgos find si pose, or la Ginsaw tinntui Bacan, ao tacut stare mare;

in vrern( a Donumlui Joan Stuna s'au fAeut serdar, iar la Mihai voda, intai Si apoi spatar, i n fecior al sell iar au boerit Si pe un frate san var. De Inc 8wit terani de la Roznov. GHEORGIIIADE. Greci, doj frati,

c'j

ce s'ati lacnt pallarnic, la D annul Calimab, Si Tanasa polcovnied iii vreinea neelni Dornn, veniti saü statornicit la targn Pietrei si din aceia an

Costantin

esit mai inulte ede si ee,h, eari tot; s'au boerit la Domnul 1ihai StureJa. i pe langa acica i aIi corcituri grecesti se

nal poreeleisc a.

GHEOROMU. Greci, shrbi i bulgall, tot 1,Ap4ti rei., veniti si oplot;iti de boeri, spnijiniçi, pui in sluibe, ins,arati hoeriti, si pe wgi acei straini multi si din moldoveni din star& de .jos, in. vremea Pomnului Mihai Sturçln rAdithgAduit adeclindu-se la boerie varatele porecie strAirioA-$ti ca ert nu E à poat A nimeri obarsica neamului 1

de care din prostie sa rusineaza, s'-au

71

innintat ca grecil porecla de pe-numele parintilor. GRIGORIADI.

Grec, un Iordache

gramatie a Doamnei lui Scarlat Calin-lab, pe la 1818 saü insurat cu o fata a vornicului Iordache Roset Pribascu, si Fai facut spatar, an remas aice, Domnut Mihal Sturcla in multe randuri ran avut rinduit cilen lit divanul apelativ si prezident la crhninal, i Va1i facut postelnic, intai si iscalea Grigorin, de la o vreme si-au dat in adevarata teapa de iadi, *i sa i*ca'este Grigoriadi en din lada nascut. Feciorii shi avOndu 'i a. Paris la invatatun a., dupa venirea de aco'o s'au pore clit Romalos *i a sa se is-

calese acum. Alai stint *i alti greci., niii boeriti aIii neboeriti impamiinteuiti aice en asemenea porecla, prectun este si Constantin Grigoriadi de la Galati, ginerile snatarului Mihalache Holban. GURITA. Numai unul a fost cn a*a

porecla seos cirac de vornicul Durnitrache Ghica care avea mo*ia Calienic si pentru multele slnjbe ce i-au facut

de an cuprins kqirbane*tii toti de la ea.ijasi in vremi,a Domnului Calimah rau fault ban, dar nil murit *i i-au remas

72

mimai un fecior Aleco care au lost in

militie si judechtor In Dorohoiti si lotS fActit Mihai voda comis ; au avut i o fiti pe care inthi o luase Un serdar Than Varnav de la Floresti; din tinutul Tecuci si ran lephdat duph ce i -au mancat toath, starea, apoi mutt vkluvind an

luat'o serdarul Costaehe Caracas de la

Vasluiü, si an lepdda Co.

GRIGORIU. De acestia smit nati,

G rem'. Bo) gari Shrbi, Arr huti ba

;:31

doveni, prosti fiiI. gindecath, eh, thud din sthrile de gios, rhdicaV la boerle, 1( -an fost rusine cu strarno;it*ele lor moldovenesti porecle, i Ca sh nu li se nimereasat obiirsiea neamului, nu s'au rusinat a'si face porecle grece:Ai, stricate din numele phrintilor curem. Din Moldovem, cu ,asemene gresalii cunos,, pe chminarul lonka Grigol jut si pe fratif shi, paharnicul Iordachi 5 i paharnicul Costachi de la Fhlticem, aeestia din locul lor sunt din satul Vadul-Roschi, de

la tinutul Pane), fecior lul Grigorie, ce au fost multh vreme vornic satului, si hind taran insthrit si-au invat Vae-

01 carte. pe la 1802 hind vornic Iordachi Drhghici, sames la Putna, vor,11i.

73

_

»icul Grigorie i-au dat pe Ionità shig in cash', si all slujit pe DrAghici Van pc la 1813, pan'a cand find c`a Dr5.ghici an i'o,t i sames de agie, si la zidirea Curtei Domnesti, in vemea lui Mo -Luz, tiitor de socoteb, intrebnint'a po

Ionita", si Ca logofAt la t,cris. La 1813 DrAghici fiind in-,urându-se Tonià, sames de visterie, au mijlocit si rau riludnit sames la Suceava, nude s'au $i i

asazat, si in multe rilnduri au fost sames, i pe la 1818 s'au fheut elucerifi, dom»ul loan Sturza rag fault csaminar, iar Mihai voda spatar. Doi feciori ai Grigorie vodsa Ghica, pe unui Pail

rhnduit prezident la Suceava, si pe unul prezident la giudec'atoria de Iazi. Mai snot doi frati Grigorii, Lind Ste-

fanache comis si muhurdar a rariei sale doumului Ghica, si spatarul Va-

sile sames la Puma.

Acestia sint fe-

cioril unui Grigorie ArnAutul

ce an

sinjit multa vreme pe logofatul Costache Ghica, si insurandu -se rail randuit vatav la Tibucani, si mai pe orm'a la Vaslui uncle ail fost }Jana la rásvratirea Grecilor anul 1821. Duph ce s'ai) lacut domn Than Sturza incuscrindu-se

74

visternicul Dumitrache Ghica, aü mijiocit la clonal], de ati riinduit pe Grigorie Arniintu portar-basa, in (are P1uj7 b`a au fost ye() patru nL, i ran fAcut stolnic, i aü Mtrat in c1as4 boerilor terei. cu

GUENADM. Gree, inea", inainte le avail 1812 aflithdu-se egumen la in-

W.I4irea Precista d;n Targul Ocnei, un arhimandrit Meletie aü venit la el un nopot al SCJ Manole Ghenadiu si aii *ezut pe ljacga dansu muto am. Pe la

1813 sail 1814 s'ail insnrat cu Elba-

vita fata until Pitar Dumitrachi Cozoni,

din Targul Ocnei, si la domnul Cdi-

mach s'a 0. fiicut boer pitar. Caimacamul

Vogoride in 1822 rail fhcut paharnie, ear Milial vocra $turda rail fault ban, pun mijlocirea logofkului Costachi Mavrocord at ; ace sta ail seos un fecior Cos-

taclw Ghenadiu carele aü fost In judechtoria d e Boroani.

i

ellen

GUSTEA. Grec venit Iii vremea doni-

-mho Calimach, »egutitor bachl in hanu Turcese. Cu prilejul resvrAtirei greeesti de la 1821 ail mofluzit, i un fecior at seU Costache, intal Ia. isprAvnicia de Iasi, iii urmi la departameut slujind,

75

s'

ITI

ridicat de domuul Mihal Sturza la

rangul de ca'rninar. Acura domnul Ghica

Fail firicut ban. Un alt frate a lui find profesor earki s'au ridicat !a boerie. GOLIAF. Armeni si de natie si de de credintil, neguititori, din Botosani,

pentru ca &Int insf5r4T si-aa varsat

el din metalul lor i

lbiIe domnului

ilial Sturt-gla, agintând la umplerea lor,

ii Acut boeri, ea si niai mutt s im-

pileze tarn,

i s

mrtscArease'6, noblesa

:11oldovel.

GIIINDAR. Moldovan, rAz'as de la

Crucea de St)s, tinutul Putnd. Un Enache Ghindar orn destul de vrednic s'ari Idicat dinteacest neam ; ail fost nuil-

ti vreme zapeici si privighitor de ocol; si aü fficnt stiiricicã §i la 1847 o'ati ft(Mt boer.

GOEAN. Moldovan din Bucovina ri-

dicar la boerie la 1846. GAVRIL.A. Moldovan de la tinu-

tul 1arIuln, ridicat lit boerie pe Ia 1826.

GROSU. Moldovan de la Onutul Taoil,

lidicat la boerie pe

la

1826. Un

slt gerul Lupu. GALESCU. Moldovan, rilth s

de la

76

-tinutul Teenci, rAdicat la boerie de Miha vod6 Sturcia. GRIGORAS. Moldovan, aIi fost un seriitor Grigoras, feeior unui Neculai .

din starea de gios; acesta ati fost mul-

t. vreme same§ la -Omani. 1a01, aü fost insurat ea fata culla Sandu Bou din Mrlad, ai fost si iii Visterie multU vreme, nude slujind treptat s'au boerit, pant ce in domnia lui Joan Sturcla s'aU ridicat la spatar. Fiul acestuia aga Costache, iaräsi intAi Iii visterie slujind s'afi fãcut Caminar, in urm a intrat in militie, ai ajuns pAnA Ia polcovnic,

po atm o greaI

1ai1 degradat Ia apoi liiilostivindu-se la 1848 l'aU f gout aga. si

18-46. Domnul Mihal Sturza

GORE. Moldovan din Besarabia. Un

Climent Gore prin mijloacele cc aI avut s'aci filcut serdar si ii Gheorghe slujind in militie soldat, apoi miter otiter, dupà esirea din s1ujb51 1ati facut e tr ar, i acum se a1Th politar la Targut Petrel. GOGA. Moldovan. Bacal din Bacsail;

radicat la boerie tin Dumitru bacal de Grigorie Ghica la sfArsitul. domniei.

77

DONICI. Moldovan, figui'ez intro boeri aproape de 200 ani, a fost logofat mare. DANU. Boman din tara Ronianeasea, preste 300 ani, venit in Mo,dova. Un Danu visternie, carele eumnAtindu-se en erpe postelnicul, au avut mosii intre altele Opstopcanii i Barlestii, din tinutul Neamtului, de pe femeie, si partea din Odobesti, PAtesti si Mircesti de la tinutul Putnei, ai fost tot boeri si inai marl i mai midi. Iar de la o vreme ail eaVut la mazilf, 'Anil La bunul ineti Toader Dann, tatal maicei nide,

eatele hind pe Maria, fata tut Simionel 'nut U, sora vornio dui loan Tilutni,

s'aU Ocut vornic de Yrancea, & fiil sai eel mai mare. nnehiul iue. Enaelke Dann. treptat aü *ins Ong, la spa,ar, si fiii NIi verii mei, Dimitraehe posteLie ihihilii spatar. Lr ceiIa1i tr nnehi al

frati cu spataral EnacLe S6x-at, aü fost postelnic0 a Cu:);et, si pa Jia I seri Stefan paharllicui, Hie Danu aU -lost eApitan de ropee, 17i last,mel

i

78

randu-se en o mu-re razhit;i, din nea mul Buseleseu au Matt un fecior Vasile, cai-i1a Co5eti, §i Dimitrache tiind un berbant, ea i frateseil Jane, dupa cc, ati perdut ce aii avut Orintesc, s'an

insurat si el eu o izàir 1

Oltenestt,

in tinutul Filciului, i aü fiient un feeior Than care-i un rniie1, dar va'r prima-i en mine, j en po.itelnieul Dirnitrarthe Dann.

DUCA. Doud neamnri moldov»i drepti, i rii260 de la tinutill Tutovel, mazili, eel adevarall Ducal, sti ;-,unt si OVA

twit, unil mazilt si non priviligheti.

Jar acei neadeviirati, de la donmul Schlat Cadmach, s'aU ridicat la boerie. Intro banul PavM Duca de la Bilrlad, tiind ginere vestitulut scriitor slugert;1_ erban Boteseul, s'att fiicut sluger, apot paharnic, i la donmul Joan Stit0a ban, ti spatarul Ionith vr en banul PavL tiind logofart a east-i spatarului Petrachi Cazimir, in vremea domniei mi Cali mach, lutind pe fata crtminarului Dumi.

trachi Florea din la;p, s'an faent

flic. Caimacam.,1 Vogoride la 1821

rat

the-tit ban i Joan vodii, Stur0 spatar, §i pe Un frate al slit Gheorghe intl

79

facut ciininar. Unul din fiii banului PaVA,1, Dimitradie find mai bun, Miliai vodà Sturcla rad facut serdar, si Grigorie vodA Ghica prin mi]locirea surorei mil:6e] sale enco,ma Elencu ubin find cden la judecátoria de Vaslui l'aU thcut bait si apoi spatar ; din spatarni lonitã au remas numai Un fecior Costache carele aI lost aghiotant la &annul Mihai Sturza i Maior. Insh dreaptit porecla acestora este Crirtiusu, atells din satnl Corodu si Ductile de pe bunica Ion cc ail fost din neaniu Duculescu, au mai fost si tin Vasile Duca in targtil Barladului, v'ar al dotlea en acci doi ; si Ia domnul iCihit Sutu la 1820 s'ail fAcut jignicer din a came fil sunt majorul Than Duca de la Galati, si ciipitanul Costache Duca dh Lipova, in. i acestia tot Cii,Cansu. DARIE. Greei, dan mi vechi de I 50 de ani in Moldova. Mai s'aii stalls; ail minas numai vornicul Iordache ie la tinutul Neamtn i fãrri fecior. DONE. Roman, din tana romAneascii,

venit in Moldova tin armas Done. in vremea domnului Moruz 1504. e-ati remas doi I ciori, until are un eliro1Rint

so

ear unul acel rnai, bogat, catele sail

faeut i vornic )14 Mihoi voda Sturqa, it'are urmasi. DRAGOS. Mo!dovan de la Botosanil f-ciorul nnui 1-(lonomn Ilie i un fecior

al sag Ienache, curtenit la casele boer,!or Catarcriii

'4

i

vornicul Alecu Cali-

mach, la domnul loan Sturqa s'atj facut caminar, iar la Alihal voda Sturcla sati factit spatar. DRAGHICI Patru neamuri, until eel de mai inainte rildicat boerie si analme urmasii vornicolui Iordache Draghici

stint corcitura de a ripan en jidov, a-

deca Neculai Drggiei an fost arman si

ü fost bisi-bulubasä la hatmanie, pe vremea femeea Jul .jidauch, botezati,

dommilui Constantin Moruz, in hattnan;a logofátulni Costache Ghica, carele iit mutat tInga in casa pe vornicul Tor&chi Drighici fiul bulubasei si find clestept i cu bone talente s'atl inaintit

treptat pan pe la 1814, când domnul aiimach Pail facut ban, mai in urma atar: si Joan voda St rza vornic mare cel inthi at s'au ministru. Atoncea s'afi boerit pe doi frati ce avea : Neculai spatar, Constantin colt/is, dar aü murit

81

irnindoi holtei bAtrini. i pe feciorii seT ',eel mai mare Manolachi postelnic si

Co,tache ag6. Acest vornic Deaghici stiind eh' in familia Cantacuzinilor din tara romaneasc5, aü fost in spatar Deg,ghici, pun influenta sa i indatoririle ce

fAcuse boerilor Filipesti de acolo, cu cari i rudea, aga Costache i\lanolachi s Encsenescu cumna till de sorii a lui DCAghici ail stint a'si mijloci o diplomil din tara romiltu ascii, ci este coboritor din acel spatar Drghie, i win urmare

Cantacuzin. Dar las c eti am apucat pe tatà-111, de i poate biltran, dar vorbea tot rrtil moldoveneste si se cunostea da.--1 arman. i despre spatarui Draghici Cantacuzin m'avoincredintat In Bucuresti de la mai multi boeri, i chiar de la harm! Costache Cantacuzin ca" ati fo.it sterp.

Cel al doilea neam ce se poreclesc Dr5ghici sint agii Vasile i Grigorie si spatarin la»cu, drepti moldoveni de la

satul Lisca din tinutted Dorohoinlui, hit th Ui Draghici cc era dascal la biserica de acolo. Pe mai ca lor am Vaclut'o si *-11 in satul acela la 1 828, maritatA al

doile cu un be0v ce era jitar. RAdica6

82

rea lor urmeaza asa : murind tatal lor, si maritilndu-se mhsa cu betivul acela, bhetii cei mai marl Vasile i Grigolie aii fugit de a cash la Botosam. Vasile

aü gasit pe un vatav al easel vornkului. Abcu Calimach anume Toader T na'sachi, i s'ati supus slugh lii acela, cii

care au venit in :Iasi la Casa vornicului Calimach, pe atuncea avAnd Cab mach fib pe Csenofont, pentru a caruia invhthtura tinea Dascali in cash si fran-

i grec. Baetul Vasile in toate zilele neporoncit mergea In odhile dascalilor, le matura, le da de spalat, sit le stergea ciubotele. Aceia lrandu-1 la

1u

dragoste cunoschndu'i talentele i vriind sa-i rhsplateasca slujba, de o data drept

saga iati dat lectii, mai in urmh apoi

vhdindu-1 ch sporeste i instiintindu-se si boetul Calimach, aU poroncit sa-1 invete, si ai invatat bine, apol l'att dat

scriitor vatavului de curte acela Tanasachi unde aü fost Cana la 1822, and dupa revolutia greceasca viind ostile tnrcesti, tit mfind ntvoe de scriitori in

vistirie, ca eram numai patru adech : spatarin Dimitracbi Codreanu, eü, un ser-

dar Toader Carp de la Mead, si Spa-

tarin Manolachi Gavril, acum la Dorohoi. Inteo li ducandu-ma la Muzur Emeni ce ave conacu in casa lui Calimach, am vaclut pe Vasile scriind in odaia vatavului, i l'arn si indemnat de

aü mers cu mine la carte, ram pus la scris, s'au trecut in catastivul diecilor

de visterie, unde a0 slujit pana la 1840.

Domnul Joan Stu* Fail facut serdar, iar domnul Mihal Sturcla, ban, spatar si aga.Fratesati Grigori aü Demerit la un negu-titor In Botosani, nil slujit atras Vacolo papa, la 1825 cand sile in Iasi, rail dat scriitor la serdarul Stefan Branzrt same* de Putna, de acolo la 1827 ail venit inapoi, si Fati dat la casa post-elor, undo ati fost Cana la introducerea revlementulm &Ind all trecut sef in vistirie, i acolo inaintinduse

paha la ban, s'aii insnrat cu fata unuf

strain negutitor bogat din Husi, ce prin mijlocirea averii sri. boerisa, si s'ail facut si el aga. Acestia amandoi all tra s langa el 5 pe lancu eel mai mic frate, si la domnul Jiihaii Stu* s'au facnt oi acesta spatar ; iar acum Ia dommil Grigori Ghica aga. Cel al treilea Draghici de la tinutul no

84

man, a deca Dumitru, Oran de la Ajudu Vechiii, aü fost shig a. in cRs1a e'apitanul Zama, dnpà a eArnia moarte s'ati s,,it in patu stiiphnA-sa, Fersaiia, en care ati tlit mai multi ani pAna", i s'at adicat feciorii, si fAcilnd stricic aü ineeput a eurapiira de pe la rAzAsi, euprinzilnd toatii moia Giurgeni, apoi s'au Iipit chnd de Catargiu, logofku fordaehi, si eland de logofatul Alecu Ghica, pän'a l'aU facut treptat boer 0116 la agA. §i eel al patrule si mai proaspAt nearn

de boer DrAghici, este inceput de la Marinciti Diaghici bulgar, carele stiind serie moldoveneste ati facut o vreme advocatlheuri midi, aIi

inut orAnclile la

thrgurrul Docolina, s'ad cacut curioscut vornicului Nicu Mavrocordat, carile pe la 1846 ati mijtocit i l'aU facut singer.

DOCAN. Moldovan, falas, de la satul Docanii, tinutul Tutovei, mazili si birnici. Un Panaite Docan, aü lnat pe fata

vornicului de poarta," Liga de la Horincea ; la, domnul Calimach s'ad facut poleovnicel ; mai in urm6 medelnicer ;

si find omul om si spiculant, all facut stare, au famas vildnv cn chti-va co-

85

pii; si au 1, at al doilea o fata a ca.minarului NQculai Cuza, si la domnul Mihai Sutu 1820 s'ail Rica caminari, si iü murit ranrAindu-i i alo 3 feciori cu fata Cuzei si anume Aga NecuIai, Gheorghe i Ioan. Unul dii acest neam de razgsi do la Docam, Paval c aü fost rnazil, insurandu- se la satol Dragomirestii tot .Onutul Tutova, ai facut fecior pc Vasile Pomp, cari fiind sluga la caminariu Gheorghe Bogdan si desteptiindu-se la domnul Calimach, s'ati iacut clucer. i s'ati insurat cu o fatg a aggi Grigorie Plitos ; el era serdar si m`7,

vatav de Curte la

logofatul Grigoras StuNa. La dotnnu Ioan Sturcla s'efi fa--

cut paharnic, i a murit ramhindu-i dol feciori Grigori i Neculai. DERECLIU. Ngpaste greceascg si aceasta bietel Moldove. Venit (11 domnut Moruz la 1802 un aga Derecliu care ail rgmas aice, si avAnd feciori fete, pe o fata a lul Salta, ati luat'o comisul Raducanu Buzdugan. DIAMANDOPULO. Tot pacat grecec pe biata Moldova', pripasit din domnia lui loan vodg Sturcla. Un caengiti Costa pe care l'ad fácut pa'tar 11 is-

86

pravnic la Tecuci, si Mihai Sturtja rad

faeut posteln'e, i pe un card de pui a ln; iaa boerit pentru cal-4 facea multe spiontheuri.

DORMUZ. Jaraisi napaste greceasca. Venit in Moldova un Chiriac, carile insurAndu-se cu o fata Tufhsca, din tinutul Vasluiu an rodit pe Tuchidide ; tatul

sAti s'ati facut caminar la domnul Calimach 1816, iar fiul s'ail la domnul

Joan Sturza. DDIITRESCU. Drepti moldovem din tirgu Sucevei din Bucovina. Dreapta lor poreclA este Bandraburu din starea negutitoreasca. Un Durnitru Bandraburu

pe care Earn apucat i eii an avut 4 Lefter, Neculai, Mihalachi si E-

ficiori :

nacachi, dupa lnarea Bucovinei de Neniti,

Mihalachi au intrat in scoalii, au sfirsit cursu i mai ales teologi ea si a yeMt in Moldova ati intrat slwxa la marele Jacob mitropolitu, de catra carile sati calugarit numindu-1 Meletie, si rad hirotonisit diacon. La moartea ace11'1 initropolit, el aflandu- se arhidiacon art i ut un cuvint atita de inalt i patrunrátor, in eta. i domnul Moruz si boerii aiii plans; euviintul acela aa silit

87

pe domn i pe boerl a'l radica la scannul episeopiel Husului, imde au pastrat'o piina la 1826 ; child trecand din via% episcopul de Roman Gherasim, acesta aü pasit aeolo, si aü silzut pe seaunul Romanulud 'Ana la . . . ; atuncea alegandu-1 obsteasca Adunare de mitropolit in local mitropolitului Veniamin Costache, ce se dt- misionasc, ti'att suit pe seaunul mitropoliel. Acest barbat

indata dnoi suirea sa la vrednicia de

,piscop al Busului s'ati adus la sine pe piirinvi i fraV. mu ajutat, iaü instArit, aü mijlocit la domn de i-aa boerit, .si Intäi la domnul Calimach pe Letter si Ienaeache ia1 facut paharnici si pe Neculai serdar. La domnul loan Storcla pe cei doi, spatari, si celalalt ban. La domnu Mi1ai Stu)* pe Neenlai agti,

ca ceilali frati murise, de cht pe fe-

cioril lor iaiI facut spatari. DIMITRIU. Alai multi, dar un tott un neam ; multi sunt greci, sArbi pi bulgari, dar i moldovem, insa aceia fiind si oameni prosti si de starea de jos tagaduindu-si adevaratele moldovenestl porecle de sine s'au poreclit de pe .numele parintilor, ca sa nu li se poata

cc

niineri ob5rsia din care opiue ai. esit preculn si un bac& din Focsam, Hagi Paval facilndu se serdar s'ati numit Dumitriu. DIMITRIIADI.

Poeituri

grecesti,

pentru pacatele si osAnda noaztr6, uri-

pasiti in tara, nu mai de mult de. cht

din domnia 1n Mibai voda Stur(Ja, earele pentru nesatiul de bani, aIi pripasit si boerit.. multe pociturl de acestea

DOB-HOWL Bulgari, negutitori bacali, avea

bacalie in Hanul Turcesc

din Iasi, poreclindu-,e in limba slavona, diva numele Iui Dobrea abagerul tatal bacalului Dobrovici, a caruia ill, dupa introducerea reglementului prin mijlocirea de rusfet, aü intrat iii cantelariile

din Iasi, 0 s'ail inaintat in ranguri pan la Spatar.

DEMOPULU. larasi putoare 0::receasea', negutitori din Galati, r5,dieati la boerie cu ranguri dt caminar do domnul hal Stu*, pentru mai multi impovorare tarii, a sa iaputernicire, a avea

glauri in alegerea diputatilor si a 110Wesel moldovene, defaimare, de si a ei parte facea i insusi el ca Moldovan. DABIJA. Moldovan, veche familie

-

89

boereaseil din care ati sfatut si Pe seamy:11 domniei Evstratie vodA Dabija, dar

din el curgAtori nu !,nnt, ea Diet ail avut feciori, de eat numai o fatA. Dirt neamul acesta sunt si in Rosia unde Ii s'an dat titlu de cneaz. DODESCU. Moldovan, r54 ds de. la CerOsti, tinutul. Tutovei, dreapta lor po-

recla" este Duda, precum se numesc acei ee inc h". sunt niazili

i

birnici, din

(Aril un Petraehe Duda, ii vremoa dom-

nului loan Sturcla s'au frIcut serdar,

dup5, introducerea reglementului ce i s'ad

Orut nn stiu, pe Duda l'art prAcut In Dodeseu, ca sa prepue cei ce nu tiu,_ ca ar fi din familia boerilor Dudesti din

tara romanf asca.

DANULETU. Moldovan de !a Focsant, unde tm Enache Muuletu aü fost multa. vrerne scriitor la sfArostiea Putno, 8i aviind un fecior Grigorie, dup6

ihtroducerea reglementului aü intrat seriitor la judeeAtoria de aeolo; mai in urm'a vancl'and ea,inta pg.rinteasca

ce

avea in Focsanii Valahiel, en giutorul banilor luati pe eAsutA s'au fakut derector la judeatoria de Vas1ui i apoi si

serdar in domnia banului Mihai Sturza.

90

DERESCU.

Grec, fecior In) Hagi

13146, rachier de la Curtea veche, din Bucure§ti, venit in domnia lui Mihal vodA Sturda, i fiind frate cu femeea liii aga Stoianovid Pan rádicat in clasul boerilor en rang de serdar. DAVID. Moldovan, de la tinutul Neamtulm, de mic, un Manolache ati

slujit in cash' pe Domnul Joan Stu*, dupã ce s'au facut Domn, pe acest Manolache David l'au fAlcut eäminar i Camara§ al doilea. Dnph Esirea Sturcla'T din

domnie s'ari insurat cu o

fath ,'

a ba-

milut Costantin Leondari, si lepUdandu'l

aeeea, an luat o Viiraneä de la Gherglieti, tinutul Tutovei, pe tiapash DIMA.

Bnlgar corcit cu moldovanca"

din clasul negutitoresc de rand, ail hujit nn Simion feciorul Dimei in visterie si Mihni

vodA, Pail

fácut stolnic.

MAMIE. Grec, de vr'o 70 ani

venit in Moldova, doi din acest neam au fost i vornici marl, Manolache §i fin s'au Neenlal, din care au remas nnmai trei fete, din care una aU Inaeo de al doilea vornicul Toderit5,Bals, pe una Lasearache fiul vornicului Lat:ear Bog-

91

i pe una Docan, fiul eaminarulul Panaite Docan.

clan

DRAGHINICI. Aloldovan rusnA,cit din Bucovina, venit in domnia 1u Mimi

ü fost profesor i Pad facut stolnic. Dar ii un miã1 i betiv, voc15, Sturcia

insii boer.

DOSPINESCU. Aloldovan, mazil vechid de la tinutul Neamtukil, rAdicat Ia boerie in vremea Domnului Mihai Sturcla,

cu prilejul slujbei sale. DROSU. Bulgar, negutitor bogasier,

Costantin Drosu s'ati insurat in Targu Frumos, cu o ft a unni Capitan Con-

stantin Bejan, si esise molluz pe la 1820. La 1822, du1i5, intrarea ostilor turcest1

in tarii, riinduindu-m. Sali pasa ca 85, merg cu Iociuz aga Delibasa cu 1000 Turd- la tinuturile de sus, ssa, asez ispravnici si eke nu agA ture en osten1 la fie-eare tinut pentru paza de volintirt Am mers spre Tiirgu Frumos i mi-ati esit inainte to-0 thrgovetii cati eraii rrtmasi la Podul Iloaei, unde pe atunce era numai pot-Aa

i o crâm

i

hanul

cel mare a hatmanului Costantin Paladi netencuit ineA. Si din toti tArgovetii ce

am viiqut am ales mai en chip si en

92

stiinta de prtina carte a bcrie si a ceti pe Costantin Drosu, si pe un Neculai Manta Natavul de la Briiesti si i'am vi randnit ispravnici pe amandoi la -111LItIll

CArligatuni, si sames pe un Filip Bejan,

cumnat Drosului ce era seriitor la Ispravnicie. Le am dat carti de ispravnicie si de samesie iscalite de mine si de Tociuz aga; le-am dat i pe un Osman

Baeractar en 80 turei, si am trecut Ia Harlan. Acestia au fost ispravnici amAndoi veo 6 luni, si s'ait schimbat dupà ce Wall mai adunat boeri in taxa din bejanie, i Ii s'ati dat ranguri de serdari de caimacamul Vogoride. Acest

(Xill avtrnd mai multi baeti an dat pe eel mai mare, lancu,. la mine, dar

find un rau de'l i invatasem bine a scrie n'arn putut a'l scoate om, si s'ati ticalosit i ti murit. Pe un al do lea fecior Neculai, l'afi dat la vornicul Lascar

i norouit ai esit om de frunte, a Mont stare buna, s'ati gcut aga la Mihai voda Sturcla, si'a5 cumparat si mosie de veci Itastil din Pascanu,

i

fiinJ

tinutul Tutova, de la eneazu Alexandru Cantacuzin cu 22000 galbeni, a agiu-

93

tat si pe alt frate al sUil Co3tache mijlocit de s'au boerit i acela.

i

art

DEDIU. MoldoveM, salgsai de-a Ocnet, un Ioniti Dediu, Iii vremea Dom-

nului Joan Sturda fiind cunoscut vorni-

cului Costantin Asian s'au facut porusnic,

iar un fecior al silu Costache la Dom-

nul Grigorie Ghica Hagiu, gaO facut paharnic.

DOIIATCU. RAza's, mazil de la tinutul Dorohoiii, in domnia mT Grigorie Ghica s'aii fkut boer.

DIMCEA. Roman din tara romaLeas* mitropolitul Veniamin Inca pe la 1806 au adus pe bUtranul Dimcea de la Bucuresti, pisalt in mitropolie, la Domnul Calirnah fall facut clucer. Domnul Joan Sturda i cunoscandul, i inprt

mijlocirea mitropolitului F aü fãcut pa-

harnic, i pe fiul sen Nicu ce era si el bun pisalt l'aU fAcut serdar, aU avut

mai multi copii dar aü murit toi f6r6,

urmasi fam'aind numal acel ce este maior. DIACONOVICI. Moidovan din Bu-

Covina, fecior de diacon, aiI venit doctor in Folticeni i domnul Mihai Sturda Vadend tara saracA de boeri, Part facut boeriti.

94

DODAN.

Ild.dovenT, mazilT

i 11-

zi de la tinutul Tutovei, sunt iusá

multi §i birnici. Unchiul meu postelnicul

Ioan Jora aü avut dol WV in cas`a, fra(i amândoi, Gavril §i Costantin, intl crescut de mici, rati inv4at carte §i aü mijlocit Ia Domnul Ioan Sturcja de i'aii boerit, pe Gavril serdar i pe Costantin

sluger. DONOS. Moldovan, teran de la tinutul E§ii, dar bravo lui esti nu §i'ari grecit nici Wag rusit numele tatrilni sail, a badilui Donos pris5,cariii, nu §rail

zis nici Donisache, niei Donosiu, nici DonosievicT, on Donosov. DESMA. Pocitufa greceasell, venit in Moldova Inca in domnia lui Atexandru Moruz pe la 1805, un Spiru, care fiind un minciunos §i ghidu sà pripa§ise la VasluT pe Mcga vornicu Vasile Miclescu, la 1818 randuindu-se pe Miluat acolo clescu staroste la Putna Ca logofAt. Acolo earl insurat Sp;ru en

o Catinca' fata unui popa Neagu din Valahia, §i pun aceasta aü ramas in

Moldova, dar era un mi§el ; là Domnul Mihai Sturcla s'ad f'acut pitar, §i an murit ; i-au rämas vr'o trei patru ezt,

95

din care unul ce'i la judecAtoria Vasluiului

s'al de mask la Domnul Hagi Grigorie Ghica s'ati falcut boer.

DODEN. Frantuz si cu natia si en

religia, nebunul domn Grigorie Ghica, care numai pentru osinda si deffimarea terei au domhit, aü adus la 1856 scil rba aceasta frantnzasch ce s rudea eu ti4oarea 1u, si ea mai mult in faca bamei s'a defaime pe moldoveni, ea', nu invrednicese a fi inspectori inchisorilor de tallbari, Fag randuit pe acesta mai mare inspector. DASCALESCU. Romttni de la thr-

gul Ramnicului Sarat, din tan Romaneasek din clasul de jos a lkuitorilor,

en mesfrie cojocari, ati fost mai mulV

frati fecori a unui dascal de biseric-a

din satul Stdcioara acel judet, dupa' ce ati inVat cojochria, mull din ei acel mai mare cu numele Scarlat ati minas

in Minnie la staphul carel inv4ase

mest(-sugol, si Ca sg, nu'l supere zapciif starostele breslei la dari, s'art supus scutelnic la pabarnieul Asanache Robese!, de acolo din Minnie, i pentru scutea15, lncra cojocAria trebuincioa,6 in casi,, acesta avAnd totdeauna intrare in

ou

,casa Robescului,

curat la fath

i

find flacau tanar,

obraznic, Wan ingorluit c:! o nepoata de vara a Robescului, fata saraca {Ara', parinti, ce o luase i

in easa Robescu ea unchig si om begat ca sa o marite el, §i an fugit in raiaua jbrailei tulle sail cununat si an trait acolo vr'o sapte anT pan an mnrit paharrUcul Robeseu, si a poi ail venit inapoi

la parintii si fratii Jul in Salcioara, de care dupa eatava vreme afland encoana

Alariuta vaduva paharnicui Robescu sait milostivit, auclind mai ales de ticalosia in care era nepoafasa, an trimes de fall daruit o adns in Mamie, i'aa ertat, dughea»sa' si 1000 de lei i o hliza de

moie ee avea nepoata. sa aceea de

la parintii ei, si mai in urma, pe 13Ae0 lor *eel dat tot baltrAna Robeaseä la invatatura de carte, inv4Andu'i romilneste si greceste, si dupa ea s'aii facut mai mari Pau dat pe la canteleria ispravniciei de 134itu, de acolo eel mai mare Stefanache ingnrinindu-se ea un ture de la Silistra ce era besleaga,

in Buzau pe la 1820 s'ail dus cu turcul 13, Silistra, unde -Pind loc de femee

turcului, an vrut a'l scoate cirac

ai

t.c1

dat gmmatic, la capichihaia a domnului din Uncuresti ce era in Silistra, si In locul lui ai chemat pe frate ;ail Costache. La 1821 urinind rEwolutia oTeceai, sea, murind i capichihaiaua tali! romhaesti, ati minas in locul aceluia Tudurache sin Gheea llagi Mas bulgar din olatul

ilutrei ce era dragoman a lin

capichihaie, acesta ca s indatoreze pe Melimet, paa Silictrei. spre a'l statornici In capielaailae, iat, prezintat pe

ainandoi beti DãseIet7, dintre care

gUsind mai de prAcere pe cel mai mare, sd vede cii. ce1 mai mie era mai brentnit, ci suferise mai multà clac turc6sch

lui 1au lotrebuintat mulii vreme, ce

indath, co s'aU hotara trimiterea hatinaimint Stefanache Vogoride caimacam la Moldova, l'au dat caimacamului ca sàl chivernisasdi, i l'an fificut vtori visternic. si mai thrcliu l'ail rithduit staroste la Putna. uncle filchnd toviirasio cu un Efrim Haimolu arman, i un Gheorghe Gheca Grec, ce avea, paiale, au luat de la ociirmuire mosiile Moruzasti in posesie, si a mAnh"stirei Mera, en pret foarte iniC, si v..a in tovil,r4ie c aceia, mai multa vrerne tiind acele mosii i altele 7

98

cumparat o moarua s'aU instarit, la Gar le, niste dngheni i un han in

Focsani, si s'ari insurat cu Elenca fata unui paharnic Matache Neculescu de la Ramnic, si pe de-o parte el en feliuri

de speculatii, pe de alta ea en marfa el, care o da la ori care o intreba fara

alegere dc arman, sarb, italian, rus, pan au pus maim si pc logofatul Aleco Bals,

ce era staroste la 1831, de la carele

mai mult de 5000 galbeni, folosindu-se,

aIi lasafo si apoi ati tras in loc pe, un grec Costache Filalite, pe care pan astadi il are dajnicul lor, i en acest chip bine instarindu-se àü mijlocit la comisia

aleasa din sinul obstestii adunari in anul 1831, ce àü cercetat si aU revula-

risit condica de toate boeriile fiicute pan la 23 april 1828, de Domnul Joan Stunda cand sati descanuat, pnin intrarea ostilor rusasti in Ora, si trecut in

condica cu rang de comis, dat de Joan voda, far t:a fi fost asa, si in domnia lui Mihai voda Sturcla s'au fault spatar, iar fratele cel mai mare Stefanache mu-

datorind mai mult pe pasa, la venirea

domnilor pamanteni din Tarigrad, fiind

ea (Iva impregiurari nu

li

sari Fault

00

da semnile Domniei

Tarigrad, N'aa hothrat a le pritni in Silistra de la Seraschierul Mehmet pasa. Atunce pasa ai trimes pe Stefailache la Grigore Ghica domnul iii romanesti, ca ii dea 0 boerie mare, si à1 eie eu el in Buc,iresu, 411 faca". cirac. Domuul Ghica ilind mai dArz si un Iricos ca Domnul Joan Sturza ii

si rail inturnat la pasa en raspulls, ca precum.

al nostril, Pail fgent sluger

mAria sa bine stie ca tam)" s'Araca si priidatrt, de greci i turci, mil poate chivernisi ;

nimnicI nt zis pasa, si Iai

trimes la batranul nostra loan vo El, aeela indatti lait filcut eiiminar i rait si priinit in curtethnii sJ, iati adus Ia Iasi, Part tinut in curte Ia Cilus en edecliii vre nu an mai bine, fãrã nici, o indatorire de sIujb, apoi Fai randnit ispravMc Ia Teenci; pe acea vreme avand pastel iiicu A anache Da nu din Facsanl numai a fatti i avere mult'A 0 logodise en cumnatul rne spatarul Gavril Stacapellin matin, earele firete tiind niltang, si-au !Rat de samh c Asanadie Dann srei dea n stapinire taatri i

averea inainte, aceasta snOrandul pe Asanache a i tricat logadna,

i

pro cat.

100

se ii-telerre , norocui liII currolea DaSca-

lesett. aü mijlocit prostia lui Stamatin,

ca' di'ndatà rat luat pe Stefan Drtsc-

lescu acela oinere, carele s'aU i multa-

mit en eht aü vrut Asanache a'i pune zesrre in izvod, si aIi fcut ca un orn cuminte, supuntIndu-se la toate capr4ii1e

si a femeei si a socrului, ci saIi insfanit bine foarte, in cat aid s crede ci an visat macar vr'o datrt. lii vremea Domnului Nihai Sturda rad fAcut prtzident judecatoriel de Putna si rad &cut si spatar, ba inca i pe Durnitraehe eestui aiscMescu Pati filcut paharuic ; dupA, el aü venit in Focsani Ii un frate a tat'Alui Ion anume Moscu Cojofeciorul

car Dase5lesca drept mos Ior, dar vA-

cVandu-se ci boeri si bogati, li era rusine al nufni mos, ci om a bor. Are si acesta

fcciorh pe until din el eu numele Ilie care'f mai mare Fail asNat scriitor in

judeattorie. DIA. Grec, mal mult de 100 ani veuif, si ràdicat la boerie filchndu-se p6mantean prin insurarea eu o fata CatargiaseA

de pe care au luat mosiea

Rastoaca de la tinutul Putnel, care acum este a. easel frafelui meg banu Neer-dal.

in 1

Sion, Poellii Diei de la tinutul Tntovel, ce sun t acum a 1)OteniCUIuj Iordarthe Grigoriu, §i

ELIA

mo;iie

in

Basarabia.

Aproape insi est n se stAnge acest, neam crt numai ao'a Alecn Dia au mai

ramas . i acela) strtrp. DOBIZANIt;. Moldovan, nn polcov-

nicel Neculai DobraniF3 et lost vrttav a vorniculuj Mom Calimalt In Stobozia Zorlenii, care la Dommil loan Sturda 6-ad

fh'eut medelhicer, Si iat ramas doi ieciori, medelnicerul Cozma

Stefan din VasIniit

i

Ingnrn1

EPURE. Moldovau, inazil do la t,inutul Tutovei; nn Vasile Epure tiind d-? casa agi Costantin Smrda Biirlitdcanu.

In vremea Domnulw loan Sturda s'ari fAcut stolnic. ENE. Moldovan de h tin-caul Neamtulni, rklicat la boerie mai Inuit de SO

ani, afi fost din eel batrâni oameni Cinoseuti, precurn erlminarul 0 avril Ene de la raleni, ca"ruia i-an remas bunii stare, dar nnmai ft. CAminatul Man-

102

ladle de la David, acesta art avut trei

feeir

i

trei fete, dar din nenorocire toti

eel mai mare Dumitrache Iati taet tura in Roman la

feciorii ati esit

I

1,

pe

1822. Fetele iar Fait font nenorocite.

Au mai fost vu duninar Dimitrache la Dorohoi iar faril feciori. Au mai fost 1111 singer Iordache in thrgul Petrei se

poreelea si acela Eni, dar nu era adevrat din linie barbateasca: aceluia i'au

ramas feciori, unul este caminar facut de Mihal voda. ELEFTER. Napaste {.2:receasea si acesta Aioldovei, venit Iii domnia lui Mihai voda" si radicat la boerie. EMANOIL. larasi napaste 2:receasea bietei Moldove, doi sunt en aceasta poreclA, amandoi greei dar vu rudenii, unul Anastasfi Manoli ve»it din vremea Domnului Calimah. boerit attmee cfiminar. Joan voda Sturcla rati fAcut co-

lar Mihai voda spatar. Celalalt Anghel. venit I domnia lui Mihai vodfi min,

negutitor ati esit motluz, Fati facut apoI Domnul tovarils la pitariile Esnlui, si pentru ea fail slujit cu credinta, si-ad hamit ani norodul ett paine, ce nici 0 elatA s'aii mai vatjut asa proasta,

103

rad fáeut cminar, i iar s'ari declarat mouluz de ail sA.rAeit pe multime de oameni. Dupi suirea Domnulni Grigore Ghica pe scannul domnio, rad fAcut ispravnic de curte. EVSTATIU. i acesta poznA greceascil, venit in tath si priptisit un GheorL,he Green carele in domnia Mihal VOCIA. s'art fãcut stolnic. EVSTATIADI. Iarsasi bele greceasert,

venit n tarA en meseria de dascal ; un Joan Dascalu rad pripasit pe la 1812 postelnicul Grigore Codreanu fiind el

eAmAra-s la Ocnii, apoi l'art tocmit

dascal de Fail invAtat copiii, si s'aii in-

surat en o fatà a pitarulni Dimitrache Cozoni din thrgul Oene, i in domnia mi Alihai voa, fiind cumnat en vornicul

Alexandri an mijlocit la Domn si rad

frteut stolnic. ENESCU.

Coreiturá greceaseil poreclit de pe numele ea",tâne sü Eni plàcintarnl, i thdicat la boerie de Domnul Mihai Sturda.

ENGLEZI.

Grec de la Corfu, rAdi-

cat la boerie de Domnul 11iliai vodrt, fiir a face oare care slujbe, de cat pentru e a dat !Dam.

04

EMINOVICI. SArb, pripit in twit' duila introducerea reglementulm, i rii-

dicat la boeui de Mihai vodà. ELIAD. Grec corcit, tot de M ihai vocia, ffichcat la boerie. ECSAREJ LT. Greci, caici7, veniti in

Moldova la .1835 eu un mos a lor arhimandrit, Eesarh mnstiri br sf, formint, le-aii dat Ii posesie fAril bam ehteva mosii, at fAent mare stare, din reaciea un I Iristodor earl insurat en sora e'Aminarului Iorda ale StrAjesco, s'au ficut spatar, aii eumpiirat de %reef mosia Schi, nenil din tinutul BacTin a hu hethcle Neculla] Sutu la 1852; an cumOrat en 21000 galbeni j mosia Ctdienh de la tinutul

Panel, a vornicn1m. Aleco Ghica Oda]. EllACLIDE. Neat i putoare gTeceascri, bele si nrwaste Moldovei, o pociturA de gree Gbeorglie Eraclide, en meserie dascal, venit in vremea Domnului Scarlat Calimah s'at pript in

Roman, &ail insarat cu o fiat a mini iaräi grec, ee era grAdinar la episeopie en care au fAtat câi va edi; pe vremea

Domnului Mihai Sturda fricand cova capital di], posesii de mosii si-ad cum ipiirat boerie, apoi murind, Grigorie

105

voal Ghica si en vornicul Grigorie Cuza find ministru b..sericese, i'ati trimes ezil

en eheltneala statulin la Paris, ca nito

oameni de nimich", de undo aducanda-i butue de carte, capchii de invrttaturii,

pe cel mai mare Costandin 1ai

fAlcut

profesor, si nu tiirgia ellen la judectItoria Baeaului, t degrahrt preaident si spatar, de care cripehiind vs5,tuiu1,s'au fticnt de sine veehil ftrii publicimd a brosurh" intituIati Dorintele tdril foldovii.c.

JORA. Vechf neam bleresc, veuitj din tarn lesascA., nil fost bori marl, multi din acest neam logofeti marl, vornici, hatmani, de la a vreme seAzuse. Apoi de in domnu Calimach jayaI s'ati rdicat. Dumitrachi Jora de la Tarp] Frnmos, aim fost vornic de politic; finl si lanai sai f6cut spatar, §i la Joan vod'a postelnic. Unchird men, v5ru1 tat'alui meti, Joan Jora de la liarlad, la ScArlat vodil Calimach spatar, la loan vodri, Sturda postelnic, si aü

mult toV. Aproape este a se

stAnge

1106

:Acest neam, ci all rAmas numai un Mihit feciorn postelnicului Tanen Jora.

JIAN. RomUn de peste Olt din tara

lioniAneasca", aü venit nn Costache Jian

en domnul Calimach la 1812; credincer in curte, pe care Pau faeut stolnic, saJ insurat i aU famas aice. Ah ye-

nit $i IonitU fratele aceluia, s'ail insurat si ci nicea, si eat] flout serdar la loan vodA Sturda. JORASCU. Moldovan, taran din 1:: atut]. BrUtila, tinutul Bac6nlui, rbris de acolo din carii serdaru Joan Jorg.scu fiind om vrednie, i vatav la mosia Caracliiii a vornicului Sandu Crupenschi ; in domnia Lii ScUrlat voda' Calimach fUcut poleovnicel, la Mihai vod'a

Sutu satrar si la Ioan vodl Sturcla serdar. Doi fiii all avut, pe Constantin Pall facut comis

i

Pe cel niaT mic Tordache

serdar.

JURGEA. Grec, venit peste 70 ani, insurat en o CostUcheasc5, de pe care ineU all mosia Negrilesti de la tinutul Tutovei ; acel grec all aginus ptinA la Fiul acelui fordachi elminar, ear& all avut fill pe Tanen; acesta inspritar.

and pe fata visternicului Petrache Stiff-

.

107

la pe la 1826 rati fault vornic de

politic.

fost un paharnic Tonita. Jan, in Iasi, ail avut doi feciori Costache i Nem lai, au slujit in visterie JAN. Moldoveni, a

si la Ioan Vodil Sturda s'aU boerit si ei, unul paharnic i ltu serdar ; paharnicul Costache saü insurat la HArlttil,

si aü murit rámrtindu-i numai o fata ; serdaru Neculai a11 murit holtei.

Alai

era un loan ce se poreclea Jan, fecior de taran priE,acari, slujise pe la boerii greci al domnului Calimach, i pentru ctt stia putin frantuzeste si'l chema Ion Ii

zicea Jan, l'aU Mout Grecii stApPlnii lof medelnicer ; de'i vor fi rAmas copii iut stiu. JOBITR, moldovan, dintre birnici, un

Alihalache Joimir ht 1856 s'aci rtidicat la boerie de hagi Grigorie Ghica vod5.

ZDROBICI. Moldovan, r'aztts de la RiicatAU din tinutol Tecuci, boierenasi vechiU ;

se rudese cu mai multi boori:

10;

ZOTA. Moldovan, mazil vechi5 si

rrtzili de la Onntni Vasini, Tutova ci Tecnci, ;;int in Bucovina. Din ei sai ridicat Ia boerie de prin vremea domi

nului Scarlat Calimach pitarul Gheorghi Zota. La domnnl loan Sturda, paharnicul Toader Zota ; din cei din Bucovina Tin doctor Zota viird la Iasi a luat o filth'. a vorniculni Alecu Pascanu. ZALAR. Moldovan, rilz4 de la tinutud Putnei, mazil vechT; nil Toader Za-

lar ce era vatav la vorni Bucsinescu. in vremea domnului loan Stnrda, s'ai1 fii.ent paharnie. Tar domnnl

fihai S tur-

pe Toan Zalar ce era privighitor Ia ocolul Gr1i1or, pentrii c fan dat 400 cia

galbeni iaii th'ent comis. ZAHAROPULO. Putoare

venit ca doctor pripait aice,

vrecea,seA i

rAdicat

la boerie de domnu Sturda. ZAGURA. Grec de la Zagura, pri-

pit in Basarabia pe la 1830. art ye-

nit din aceia corciti in Basarabia Tordachi si Tanen frati. i dupil I,Itrodacerea reglementnlui, boerii nostri rohtt intre amploianti, pe Tordachi sef de sectie in divanul ta'rii. de jos, 1 pe Tanen.

1 05

director la judecatoria Tailor ; in urma si in altele ; si iaü si boerit. ZOIA. Grec, napaste Muldovei, venit

de vfo 60 de ani, negutitori, a avut si ban in Iasi, eare i astazi se- numeste hanu Zoe. :Alai in urma aü fost vames la Focsani, uncle saO

i

statornieit

oi

ati mnrit. mu ramas un fecior Dumitrachi care ati fost aines pe la 1810 la Putna, la 1812 la Tecuei si la 1816 la Bacü, undo at i murit. Iaü ramas un fecior Costache, care &ail boerit de ;\ Jihi voda Sturcla. Mai este i alt Zoia ,)almnicul Pandelachi tot di D acest neam. t

larasi bele greceosca, cu nume de doctoru Dimitrie, venit iu domnia Ira Mihai Sturda, Ca doctor, si Iati radicat Ia boerie. Chic stie ce meserie va fi fi vut in tara mi ori mahal, brahan saü placintari va fi lost, si in noi ZISU.

boor comis. ZOSIMA. Gree, Neculal negutitori,

tot de Mihai voda pipasit in tarasi Inca boerit en rangul de caminar. ZOADI. Grec, balvagiu en theseria ri Neculai eu nrunele, venit supt doinnia Iui Mibai Stur(ja, i pentru Ca ail avut bain l'aü boerit eaminar.

110

ZAMARIE, Grec, un Necula, plhcintar, din tam lui, prip6sit aice supt domniea lui iMiIiai Sturda, carele Faii i boerit serdar. ZAHARIE. Moldovan, venit din Basarabia, aü fost prin cancelariile instantelor judectitoresti, mai in urmh director la giudeehtoriea de Galati si s'ati boerit.

1ST1ATI. loldovan, ritizh s de la erbesti, ce se numesc a lui Istrati, din Onutul Neamtului, vechi mazili, mai inthi s'aU ridicat la boerie pe la 1814. paha rnieul Gavril Istrate, fAciindu-se 6tolnie, i apoi pe la 1816 Ionith frate-sAU iarAsi stolnic, si vg,rul lor Con-

stantin, fiind vatav de curte la visternieul Iordachi Rosnovann, iarhsi stolnic, si mai in urmA, in domnialui Iihai vola Satu, fiind visternic IN eculai Rosnovanu iai fiicut

paharnic, iar Gavril Istrati, la loan:vodd Stu* fheut paharnic. Paharnicul

Gavril aü avut trei feciori, ati e§it toti buni, eel mai mre Tanen s'ati radicat la. ban, i aii eumparat inoie de veci Ch-

111

lim'anestii, la t,inutul

Tutovet, cel al

doilea Manolachi s'a5 alugArit de mitropolitul Veniamin, carele mult iubindu! l'a5 fàcut arbidiacon, si duut di_ misionare, ducgndu-se la nthinstirea Sla tina, acolo l'a5 fricut arhimandrit, danquot si egumenia acei mrmilstiri, care ad tinufo pa'n5," la 1851, cand aduna rea boerilor rati ales episcop de Husi ; cel al treile Neculai, a fost sames Nazirief tiganilor statului, i avand tin geli5 deosebit, an &cat multe role in dom nia lui l ihai 8turcla, fund pion a consului rusrtsc si a domnului, rati frtcut caminar, in urmã prezident al giudec:Atoriei de Iasi, apol la 1848, du0, tulburarea ce a urmat intre donm si

boeri, rail facut cilen in divanul apelativ si spatar. Stolniculni loiiit,ã jar'

rAmas un fecior Joan, iari bun, si boenit si acela de domnul nhaf; iar paharnicul Constantin avand un fecior Iordachi, a esit riti i betiv si cu mana Itingit

ILASCICU. Moldovan din Bucovina)

venit aice la 1824, doctor bun, vestit in Iasi, si domnul MihaI Stnrcla Pat boerit.

114

IDIEEEL. Grec, negutitor in Iasi,

din carele afi esit mai multi ezi. si corcindu-se IntJ unul Petrachi din nearnul acesta. prin mijlocirea domnitilor surori a doamnei, efirora mama acestnia le hicea alifii si dresuri de obraz, fiind prea mesterfi, afi intrat scriitor lu visterie Iii domnia lui Scarlat Calimach, afi slujit si s'att facut sluger, la loan vodti Sturla paharnic si la :\lihai Stu0a comis;

la 1829 Mihalachi ce era 2:ramatie calfa iii dugheana lw Spartali. afi intrat

in cantileria divanului implinitor pomoi-

nic la masa fratelul meg spatarul Autobi Sion, si la 1831 rfidicand pe iratemeil la Ilucuresti si pe mine in pricinile reglementului, ag remas el impli»itor, si dapil introducerea reglemen-

tuku Faü fricut sef de sectie in departamentul din nfinntru,

i

aü tras stol-

nacealnie la sectia sa pe frate siifi Panaite, i domnul Mihai iafi radicat faPA la. spatar. ICONOAILT. Sunt mai multi cc ace3te

porecle, dar mt toti o familie, find reciori de preoti iconomi, unil i greci, ba. §i balgari, dar la boerii nici unii nu sunt mai de mult iiidicati de cat cel

113

mai vechi bpatarul Iordaehi ce'si zice

Radis, feeior de leonom din Boto-

lam. la donuml Ca lima ell 18 1 7 s'aii tàcttt siuger, la donmul Lan Stur(Ja chminar, si la Miliiii Sturda spatar ; ear

toti celalu sunt bo ritI mai putini de Lan voditi, si eel mai inni0 de Mihai Sturda. ea Ws] aibh mai multe &surf in alegerea depntatilor.

IOAN. De aeestia stint prea multi; insh nu too o familie. eh find rIdicati In boerie diii prosti, s'a5 phrhsit poreale phrintesti, rusinAnduse de ele, ca piste oameni de nirnicã. Multi dila Ionnil acestia sunt i gred.bulgari i Sitrbi; boeriti de Mihai vodh. si pentru bani si peutru a's1 avea glasuri in alegerile deputa tilor.

IONESCU. Moldoveni, mai mcitz íaTA a se rudi unii cu altil, inthi act-asta poreeliro s'au infiintaf o Lan Ioneseu, earele acinn se afla I 'arig'raI profesor de agronomie, i dereetor in academiea aceia,

si un frote a àñ, fec.or man Iconomm Ioan. preot din H imam ce cart avut duph

bejenie la 1821 i arhidiacon, episcopill de Roman Gherasim. acestia In;

tand, to

acade du Ja, saü pore, 8

1 14

cut ei mnsui lonescu, dupa ei s'ati in-

demnat si a1i feciori de Ioani, care find din prosti, i insusi prosti frA judecata, s'ati rosinat de poreelele Orintesti, ea si cum s'ar injosi en ele; $i mai

niutt s'ar nobila en Ioneicu, pe nigh booride la earl i'ati rildicat Mihai voart Sturcia.

IVAN. Moldoveni. Acestia sunt doi

porechndu -se eu nume rusAsc, unul serdam Vasile i altu satrarin Costache,

insi nu sunt nie cum rudenii, drepti

feciori de taran, boeriti de domnul Alihai Sturcja. Cel intal ati fost slugh a epiticopul de Roman Veniamin Roset si vatav la Doljesti, pe eilnd era egumen acolo, netezea fimeia, en care prilej

instArindu-se Ivan al mai, s'ati fãcut shrdar ; iar cel al doilea afianduse de easa postelniculni Grigori Crupensehi

Tololoi la 1847, find Tolo!oi ispravnicla Vasil]) en prilejul alegerei deputatului, ca sr opv`airsasch" glasurile noastre,, sA se poath alege pe aga Gheorghe Racovit5, in noaptea spre alegere intre

mai multi &kora s'ati dat deeretul de boerie, de care avea multe visternieut Lascarache Pascanu, ce inadins era tri-

1 15

mos de emnnatl-s-ati lomuu Thhai Stari pe acela de u , Yail boerit

beivi foarte

arae.

ISACESCU. Moldoveni de la satul Doeenii, tinutul FMeinlui, infai aü ridieat la boeri paharnicul Iordache si stolnien L Vasi le, tili Iconomultn frate Ione, din IItv, cu prilejul ei Potlogea-a oe era varii cu loan vod5, SturcJa, avand

niste fete in cash, pe una aCi luat'o lordache Lacescu ce era slug-A n cas'a la visternicul lordache Roznovanu, i rat'

ficut paharnic ti same la Putna, i pe frate si stolnic. In nruca mi vat- a lor Grigorie, slugsa din . casa vorniculni

Grigorie Grbica lemd iar 0 fatA de acele, Pail fault pabarnie. In domnia iu

Alibm Sturcla, un Miha iarii viir de pe mam'a en aeiea, find eApitan de slujitori la Vaslui, si privigbitori Ia ocolul mijloculw, s'ati f5ent cluceri ; ns dreapta porecla neestnia, este Buzinen.

IVANOVICI. Sirb, ca,ap cu meseria.

Dorniinl boerie.

au'

Sturza rah rildkar Ia

Grec, teguitori, venit

de mnit, insurn t en moldovancii, fatil de neo-ntitor - avnt un fecior ; acesta Flu -

1 to

jind in visterie, s'ari inguduit cu o fath' slukta a medelnicerulo Neculai Jora de là P5,dureni din tinutul llotaniiIul. pe care afi si Inafo. Dommil Mihal Sturza rail rildicat la boerie, si aeum se afW sef de sectie in visterie. TORGA. Bulgar, venit de mult ill Mol-

dova cu negutitorie, &ati insurat la Botosaiii, au facut dof fic old Costake §i

Cel intAi un berbant siret tarn (aracter, este advocat i favorit is domnuhif Ohica, eel al 2-lea scriitor là sectia jalobelor pe care acnin domTanen.

nul Grigori Ghica 1-ad riidicat là boerie. 10ZAFESCU. Moldovan, flu a oare care Iosep, i rusinânduse ea prostil de poreela tanini-saa, s-aa poreclit de pe numele iü i s-au riidicat là boerie de dornnul Mihal Stui za. Elan Moldovan, rzY de la Nicoresti, tinutul Tecueiului. Lrn Constantin Ifrim fiind pristav viilor Vornieului Neculai Hrisoverghi de acolo, la .1897 prinmijlocirea visternicului Petrache Sturza, el s'aii fãcut stoln'c. si fiul ;_.'a'CuPantazi medelniceriti. 'GNAT. l'Algar, fl3ager din Foeseni. Itt-A fcior a acelUia I lagi Andrei po--

I 17

reclit de Fe numele -ratAne-se.0 ]gnat. I S42 find eu presedinte eforiei JC J acolo, ducAndu-mA la Jni eu inehierea sa'milor, ram la'sat pe acest IIari Andre). vechil in locul men; fiind om prf- a 3e. isprava si distept, iam dat atestat ea aü

implinit dato;a sa Cr einste, si fiind prieten en poetelnien Costache Pantazoln, 6ocru visternienini Las2arachi Pas-

canu s'an due en aceala in Jai, si prin mijlocirea Pascanulni ran fAcut Anal

Vodà medelnieer. IOSAPESCU. Moldoveni rAdicav din tarani. Doi at) tbst cu aceasta poreelà: eel infai tin Gheorghe ficiorul liii loinh Garneatä rAzAsi de Bereasa din ti-

nutra Vasluiulni, aii fost de mic siuga la Logofatul Conache, Inc p. cand era

cornis, tanAr ispravnie si hotarnic, sa stiind Conache i9gineria invAtase si pe Garneata, i1 scosese eirac, apoi ineuriinduse eu 0 vàduva Tufascã, &ilia fa"cut s-rdar la Sc.ilrlat YodA; a avnt numai 0 fath pe care ail luafo spatariu Tamil Gheorghin, ticior 1w Lupri Gheorghin green, ncguOtoraf;i din Barlad. hr

eel. al 2-ka este ieran din

GAdinVI -Onutul Romanulni, Mot- Iu Tosatol.

118

sip Scutariul. carile invatiind carte aii intrat scrHtoriUla iTravnicia de Roman: in urmil,

ef la maa criminalk undo

de la fillhari flictind parale, la domnul Greigori Ghica s'aU comparat boerie, lepildAnd eu tothl eata i fluerul tatilne set, cu care multi tmi iii prr,torit oiI

Vornicniui Bogdan.

KANTACUZIN. Greci din Tarigrad. Unui din aceasta familie Dumitrascu aü fo,t i domr, insii din acela prasila nara rthilas aiee, acia sunt la tara romaneaseil. Acesti de la noi simt co-, bothtori din Torna Vornicid i Iordache poselricul,veniti en Duca Voda. i din aciia iinii sa poreclese Vascrmesti, §i timi Veleanu i unii numai Canta. Din Deleann numni r'Fimilsese la noi, ca fi-

ind doi frati, acel a carnia a fost mosia Delenil 111 avut ficiorl, ce numai

fatri. pe Mariuta ce aü luat'o logofatul Clo..tache Ghica ; celalalt frate al sail vis&rnicul Mateirt s-ati dus in Rusia uepotii lul dupa ce au perdut tot ce ac; avut acWo, aü venit nice ea Supn0

LID

Rusesti si Cneji; si pre (At vad tü

sti

rgmAe numaI en Cnejiea, ea' nnmai cu

Baltatestii si en Grozestil ai

ramas

pawl acum, si este nedejde ale vinde ti pe a e1ea fAra zabava, ca's pre vrednici la perdnt, fiind foarte practiel in toate destranarile c,.ruincaza starile stracred ca Dunn-106i aü hotarilt .sa. rasplateasea asupririle i rapitile tammosesth

.

i

te de bunul si strabuntil lor, earii avind mare influenta la domnii greci i foarte lacomi si netemAtori de Dumnezeil flind, indati ee prin cumparare saü danie ma vre o mosie, sail parte de mosie, anoi in sila si putere II untildea acea mosie in lung si in Tat, peste 5 si 6 tnosii megiese iica el. Ducea hotarniei oamem de a lor, tame hotara

nude voea e, Ina hotarnica de la hotarnicil acia si le intarea en hrisnave domnestl. In cat athtea mosii faense eà Matei De beano child &aU dus in Ensia, mi-ail spus tatiti-meil, ea ati purees

de la mosia Sabia din tinutul Sucevo,

pana ni trecut Nistrn tot pe moiie

Tifl aU mers.

i. negresit c raiplatirea

Dpmnezeiasea este asupra nepotilor stranepoOor bor. Until din ficiorii hit

120

Yatei Deleanu Cneazul Ghr(orghe veni-

se nice la th21, en Ipsilant ea a IA-

rame imrarkia tnreeascg, din Tarigrad pe Oren desi7irte si sperante de nebniii ea' find d- la familia Cantacuznl din

care at stiitut imparat in

liar i gr ad,

rar face pe mie1ni imparat. Dar abia

seapat de la TArgoviste cu vro 300 de volintiri, si viind la Focsani ari ars eirgu, alio] fn garinddl Schender Aga ce aü

era en lure] acolo, in Miiniistirea stantului loan din Mnnteni, uncle venisem si eà atuncea de la Braila: att apucat pe Mileov in Vraneea. De acoln 1-ail la-

at pe fngii iconomul Sruban en Vranocnii

vii, si

i prinOnd 16 talhari de ai lii 27 morti, aü dat peste Halo

n)Anastirea CasinnIni, si de acolo ati mers la Iasi, aii slobozit proclamatii lii

tiOrite in tarà, dar apropiindnsp turcil de Iasi, ail fugit peste Prut, 14sand 0cArmuirea Lui Pendideca. Acesti Chntesti

toti ai fost lacomi de pildà ariit aceasta nn pentru falk ce din jele i dore-

re.

Bunic4-mea muma tfitâni-mea

f-

ind sorà en Salta 5t-cAnita, mnma Logofatului Iordache Paseanul varà priMara en Logofatul Ionith Can ta ce-)

12'

zice Ciubach, bunti vornicului Tanen, vor7 nicul Alecu 5i sph,tariii E1isIi i Cnenzu

Costache Butelch. acel ce n-are ce manca. Din nenoroeire la 1757 prhand tataril tara de jos, bunul me5 mede1nicer5 Toader Sion fiind pe al 4-lea an insurat, indath ce a5 allat c a intrat pe l-Zacova tatarif, s'au 1iia 84 oameni ni sru at'mati, au 43it inaintea lor, slag bhtut, i-au infrant 5i i-a5 gonit panh in valea llanului, pe mo5ia Vasuuiulny.

Acolo gasind un poghiaz mai mare de tatari cu sultanul Gintimir carele 5ede

pe gbizdelele fantanei 1-a5 5i impu5cat,

5i de .atunci se numeste valea aceia a Hanului. Tatarii fiind peste 2000 ah nhvAlit asupra bietilor Moldoveni, care

de 5i destul de bhrbhte5te s'ati luptat, dar 71 ce rAnfasese piin6 acolo cut buputut opri navala a mai nu meti multi de 2000 mu, i art fost nevoiti a lace retiradh phrirt la marginea mo5iel

Poine5ti1 din jo;, uncle ,stAnd I loc si battm in-se aci fiimas numai 9, pe 'earl plini de rhni princlaudn-i vii cu ba-

mil mei]. De vii i àü

k.zi

ars acolo in

loc pe pod, kzi de atuncea sà" numeste podul lui Sion 5i phnä a9thii, 5i este

122

Din hotar intre Poenesti i Go1ããi. toti eamenii cc aü fost in rilzboinl acela eu bumil meil, aü scapat numai 2, lam! Luca ce era holtei si 1- am apucat si et), tot l tolteitt bartul, Van pe la 1819 ;

unul SarghintA care alergand la Co-

Visa tth dat stire bunich"-mea, dar pripind tatarii, abia bunicA-mea aü scapat

irch diseultrt en vr'o douil tigance de aIi fugit la codru, rlimrtind copiil in

casii, adecA : mosul Constantin, mosul Ionield cillugar i tata-meti, ce era nu-

rnai de 40 zile, priidat Otarii tot, ail ars casa, biserica, tot satu, si ati

luat pe tat-rnei cii fratii mi j i-att dus Ia CrAm, de nude foemai dupit 7 ani iali scos, de si pe cei1alt1 robi ce se luase din tail, s'ali adus plinA ht 2 ata. Tar pe copiii acestia de si erail nepoti tàlliarilor kiintesti, care ( raü

cei mai puterniei in Ora'. Dar piln6

le-ali dat bunic a-mea mosia Ceplenita Prtscanului, en toti tiganii (TO acolo, i mosia Iticrteiunii de hi Bacilli., ea tiganii de acolo, lui Tonitrt nut

Canta C.ubeicà, numai 0 purta cu minnici un pas fac ea pentru scoaterea copiilor. Tar dupii ce, le-on dat

123

mosiile, aü trimes jaloba' la Poartá de unde viind Ceaus impArdtesc, ati mers

cu bunica la hanut La Crilrn, si a luat pe talk ine s pe fratii sei i iaü adus.

Mai suut i alti Kantesti coboratorf din Constantin Canta postelnic, ce-i zice Ciobanu; acela aü venit de veo 100 de anL, si neavhid mosii, aü am'agit pe cAlug`arii de la llisca, de au fiicut dopotnita in'thirtsqrei, i iat dat mosia Horodnicenii din tinutul Sucevii. Din vcela este logofiitut Neculai Canta fratii sei spiltariu Iordache i spatariri Ionit can ai murit, dar le-an ramas fleiori si mai nmlte tete. KATARGILT. Aloldoveni, rá(Jiisi de Crucea de sus, de ModruzUsti, Pkrtsti,

si last de la tinutul Putnei, curettort din Toader Catargiu i Sanda Catargi,_ oae din ;atul Cruce, rAdicati la boerii _

aproape de 200 ani, iar la boerii mai nar de veo 160 ani, t Micându-se Iuti

Catargiu la logofetia cea mar.e. KOSTACIIE. Moldoveni, i cei mai din ve1ii boeri, Ins dreapta lor poreclii

Tile.

ebte Boldur, ia r Costache e poreclese de pe watarul. COstache Boldur, ce s'ad fàctit preot din impregiutArile ar`atate Ia 11-

tera B.

124

KRUPENSCHL MoldovenT, dar dup5, crierea Domnului Dimitrie Cante, nir,

sunt lei, rZidicaV la boerie peste 200 ani, inse prin la Joan yea Sturda ILau fost !a mai mari ranguri de ( at panA la spatari, iar de atuncea pentru cA se rudea cu Domnul, d i toti erati natarai, day ail tacut din el si vorniei.

KOGALNICEANU. MoIdovai de pe Cogalnicu din Basarabia, radical-, la boerie Costantin Kogalnieeann de vfo 70 ani hind clucer, asemenea i reeioru aeelnia iarasi cluevri. iar nepotul sari Iliaiilandu-se serdar si caminar fa SParlat v oda Calimali, prin rnijlocirea domn4ei Marghioalel muma lui Mihai voda Sturda,

pentru cal insnrase en o fata din casa

eL Joan voda Sturda tot prir: acea xnijlocire l'aft faent spatar si aga si logofat de visterie, iar voda pentru crel netedise femeea cilnd era 1,1 easa mfine-sa, si acum ci il pezevenche si'f spunea i minciuni, botezase si pe feciorul eel mai mare pe Mihalache dupa

ce feliurl de agiutorull rati facut, dupi ce Mei o li Cara s1ujb nati fost in 1 5 .aui, ce aü domnit rad ficut postelnic, mai in urma" vornic mare $i pe fiiu1 si

125

Mihalache aghiotal;t domnesc si maicT; Kogglniceoi sunt multi si astO mazih ba urtif i in bir, pe la tinutul FA lciu, "Vastuti si Tutova. La inutul FA lciu

Ia satut Rpile, unde i actun are o razesie, boierul Kogrdnicoanu taail bunIn! sell Andrei Koaniceanu, ad fest

vornic satului, si strAnepotul aceluia acum aii ajuns Vornic mare a tcata tam, negresit vointa lui Dumnezeo. KARP. Moldovan. Rze1, mazili de la tinutul VaIuiu1ui, rildicat in boerie, in tici un Gheorghie Karp, care ail ajuns p5,nrt la ban, de etInd sunt peste SO ani din acela se trag Kärpestii de la 1-4. Iar ceilalp K'arpesti ou mal sunt la tinlytul Vasluiului, pre urn sptarul Grigoras, e3te ficior cripitanulut Dinnitre Karp, i râdicatla boierie de loan Vodil Sturza, facendul shrdar.' Pe Mateill Karp iar6sI sardar, tOt fecior de privilighet find; iar Mihairr Vodiri pe' Grigoras rai:r acut spatar, i pe un var I. seU Tonder', carninar, i pe acii din fasi tot tgT

§i poStelnici mad.

KODR'EANU. MoldOVeni. DcAl.'nea-

rnuri, ur..ul in lasi, carii sk,nt rfdicati.la boierie de insusi ei, adec5, postelnicul

126

Grigorie Kodrcan i, i frate-seti spata--

rul Dinitrahi, dar sunt vechi .mazill capitani, rezesi de la Botesti, tinuful Falciului; acei de la 130rlad, sunt mai din vechi aproape de 100 ani rAdica0 la boierie, se mai poreclesc de Kodreni si niste ficiori a LIMA preut din Iasi, Stefanachi Tudurachi, cari'i ini Surat la tirgul Ocnei, daYa nu sunt adevarati. Kodreanu rudenie acelor: din Iasi este comisul Grigoras de la Galati, ficior capitanului Gavr1, ce aü fost vrtr

al doilea cu KOd1;eni Ieseni. KOROI. Aloldovan. Razesi de la .0-

nutul Tutovei, dn satul Coroesti, ma-zili vechi si boeranasi. Din aciea spatarul YasileKoroi slujind in curtea dom-

-noasca la Mihai Veda Sutu bgtrilnul, s'ail Meat pitar, aü luat pe thta minI duff_ Neculai Cerchez din Iasi, ce era

bofrat. La Scarlat Voda Calimah sa

.16cut paharnic. La Ion Voda Sturza spar. tar, iar Ia Mihai Voda Sturza, fiul seti Ionita sad facut Intàiii patat i apoi

postelnie. Sail rual boerit si aI1 yell a.

lon de la Coroesti. ficiori postelnicebilui Tunica ce sede in CoroWi. Mai este si la Baciiiibann Manolache,

127

vh.r cu acei de la Iasi, bogat dstu1

i

numai douh fete ati avut, pe cea din thi aiI tin9t'o postelnicul. Mato Milo i ai

murit: pe aeeasth mai mich ai furafo din pensionul ml Sachete, Panaite Docan. Acesta este ficior satrarulun Lupu Coroi, carele fiind slug h. in cash la bezede

Ionith Cantemir de la Valea Sacti, la moartea lul bezede, ia5 luat toath averea mischtoare si

insurat la Thula

en o fath a Ciutel, de pe care are 1msiea aceea. KORNEA. En lgar, negutitor din Iasi, venit peste 80 anf, sag insurat aice., .a5

luat fata unni Staninh, rheas de Chrnicem, de la tinutul lath. Nepotii aceluin banutui Ianache, si spatarul Sava, spatarul Neculai i paharnicul Coo-ache, invhtlind carte a intrat in visteric, banul Tenache, si spatarul Sava tvde slni;nd phnh pe la 1813 scriitor, atuncl Enache duchidu-se en sluj& vhdrgritului la Nicorestf, unde find ispravnic de Tecuei paharnicul Constantin Terechiul, ce tine pe viiduva pitaruhii }iteran Chrhcas, muma shrdarulni Costachi CArAce de la 13uhhest1 si a Wesel Ruc-

sail& Kornea, s'a5 logodit en fata Ti-

1 28

adecrt lluxanda si sai connrichio nat. Si mijlocind Tirichiul Pail Meat

sains la Tecuci, uncle Cornioae avnd movie de zestre sai i as'azat acolo, vi

tras iiIng5, sine pe fratii eel doi mar mio Nicolai i Costachi, intreboinOndul ar)

si in cancilerie si in alte slujbe si tovArrtsil pe

farA .

La 1815 sari 1816 s'ati insm at i Sava Rome cu o fatA a unei Idieritk

ce avea intrare In Doamna lui Kalimah,

en dresurile de obraz de care era prea

mesteril i fácea pen trilDoamnä si Dom-

nite, si prin mijlocirile ei, aU fàcut pe ava sardar, si iati dat si made adecã sectie, precum se zice acorn, in Vistelie Si tot in socoteala zestri, aceia aü

fAcut i pe Enache sardar. Dupá revolutia

greceasca din 1821, rânduindu-ie Doran lo ,n Sturza, pe ardarul Enachi, Fad Mc& .Ispravnic i pe la 1824, si ban ; in domnia liii Mih9i Sturza, Dimitrachi fini banului Korne, find in cantelaria Departamentului Drepatei scriitor, si 1)o;te1nic.:1 PoL,or Diyector, rau facut stohmeealnic,

mai

in

urrnA

i

ef.

Riietul find destept i ( 11 bone pordiri, ail stint a avtiga dragostea celor dup'a,

129

vreme nacialnici ai sei, ba pi a Domnului, i treptat de la satrar inc4-p'end

a se inglta in ranguri, aii ajuns p`and la Agä, oi Pail fAent si Director act-1m .Departament, i iaü dat si rangul- de i duph influinta ce c'apAtase la Down, ati mijlocit slujbe si rangurf Poitelnic,

si mosilor sel; pe sardariul Sava l'ar: fAcut spatar, pe Neculai spatar si Costachi paharnic. Dula riinduirea la domnie a Domnolui Grigorie Ghica, rail depArtat pe Post elnicu Korne din directo-ratul Drept5to, dar nu Varziil NA randuit cilen in Divanul Apelativ, de unde

insuo ai5. dat dimisie. KUCIUREANU. Mol dovan, recles maboiefanas, de la tinntul Dorohoiul,

,duckduse unul din tineril neamulaI a-

cesta, in staturile Europei, lq inv6tAturi,

invAnd medicina, aii venit pe la 1 837 doctor, &ail asezat in Iasi, maT In urmil s'ad insurat cu 0 fatä a postelnicului Tufescu. Mihai Vodà rau eadicat la boierie, dandu'i rangal de Poselnic, i fAcendu'l i protomedicii. pi

KANANAU. Moldoveni vechi, mazili,

de la tinntul Botosanii, precnm se dovedeste si din actul de Unire a Mo1do9

130

venilor .din 8 Noemvrie . . . in contra 'Grecilor, uncle sunt isc5bti chtiva Kananal mazili. La boierie s'au riidieat de

vre-o 90 am, si fiind in slar;ti s'aii incmcrit cu SlurzestiI, i alte fain:El de cele mai puternice, aü ajuns Vaina" la spkar. Tar Joan Voa Sturza, pe Iancu lAcut postelnie, pe GriKananAu, gorie de la satul Corocbiestii, tinutul. Dorohoiului., gh, i pe Costachi, care sede in

Iast

i

ave casele unde acum este cri-

Minalul, in ulita Ficurari1or, rag fricut iar postelnic, de si era un om foarte prost, i pe Costantin Kananati, ce sede la Dolbasca, tinutul Sncevei, l'a. fácut ban, macar a era si prost, i be0v. Tar Mihai Voda Sturza, pe dol ficiort a postelniculni Tanen, NA' a fi in slujbl -ferban i Torgu, iatt fácut agi ; asemene i pe doi feciori a banulul Costantin. KUZA. Moldoveni, mazilI vechi, de la Vnutul Hotinulul, din Basatabia, si rezesi de Sehineni pe la 7200, dupa". dovada ce am gdsit iii documentele flio0.1 Bálosestif Voinescului, de la tinu-

,nutul Vasluiului, care jumkate sunt a sotiel mele Efrosina si jurnAl-ate a vgrulni seu Grigorie, fiul banului Toader

131

Voineseu. Pe la 7200, nu Toderascu Knza, aü luat pe Safta lea slogerului Toader Jora, fiul Angelinei Joroaei, ce aü fost fata vormcului Eremia Bhisan, ce s'ait facut clucte; din acel Kuza s'afi nAscut uu alt Toderasc, ce aU ajuns pAnA la spatar. Iii urm6 nnii din eis'au incuscrit cu vornicul Stefan Bou, si en KAntestii, dar mai sus nu s'ati inAltat cu rangurile panh in spatar. Ionià Kuza pe care l'ati faiet Costantin Vodá Moruz, i iati rAmas trel ficiorl: Neculai, Arghirie

i

Gheorghie.

Neculai s'ati rftdicat Ona la cArninar,si

murit, lAsind trel ficiori Gheorgbie, Joan i Grigorie, i doug f te, pe ima ai

au luat'o spatarui Dimitrachi Bondre, pe 8lta edminarul Panaite .Docan. Georgie si Joan, in Domnia lui Scarlat Calmah, pentru c Ioan lnasá o greaCii din curte, Sad fAcut spatar, ia, la loan Vodhl Sturza postelnie, i Grigorie comis si spatar. Arghiri i G,orgi unchii a cestora, aui fo-t intAi poqelnieei, la Alexandru Voda" Moruz, s'afi fucht pita. 1,

si ca.minari; la SeArlat Voda ban . pi spatarl, iar Georgi si postelnio; i Iordachi fiul spataru-ul Arghiri, s'ail Mout

132

pentru c

luasa o greacrt fata Itanui grec nebun, ce se numea Dibolu.

La Ioau Vodà Sturza, pentru

cg ai

postelnicul Georgi fusese in Tarigrad eu Domnul, i cellalli boiert ce aI fost :triMist de Ora la 1822, dup5, tulburarea Grecilor, Arghire s'a fcit post(1uic, fiul seil agà, iar Gheorghie vornic in Divan, si aü mijlocit i pentru nepotii set, acel trei de iati r'adicat la rangurile ce am arAtat, i iati randuit §i Mai sunt Kuzesti la Ispravnici. i8ofrguesti, tinutul Vasluiului, mai samei; mat sunt i prin alte sate rezest, unit priviligheti, unit mazih ; din aciia unul Costantin invttthad meste§u-

gul §1ic6riet, asezat in Iasi in .mahalaua Feredeilor, i dugheana de lucrat 1ice, o avea in ulita Sft. Gheor ghie, poreclitá a lui Lozonschi, care ari dat'o zestre fiicA-sa Prohira, ce o tine caminarul Neculai MAc5rescu ; §i §licaruiui Costautin Kuza iaii ramas §i ficiori, pe can iaü boierit Mihai Vodá ; i tott

aciia sunt coboratort din clucerul Todirascil Kuza, i sunt un neam cu Kuzestif.

KOSTIN.

Moldoveni vechi

boort,

133

poste 200 ani, att staut din aceast6 familie

:

mari,

1ogofe0

vorniel

vestitul eronicar al MoldoveI logofAtul Miron Kostin, pe care nevinovat, l'ad trtet domnul Constantin Kantimir. De vr'o 100 de ani, aü ea"zut la ranguri mai mici si aü shräcit foarte. In domnia lui Joan Sturza, Vasilie fiul cincerahn Matei Kostin s'a facut ciminar, i la Mibai Vodil spa-. tar ; fratele acestuia Iordacbe paharnic, la Ioan VodA, dar deprindend be0a tiealostt. Mai sant i altil din neamul acesta cu ranguri mai mid ; este si la Barlad doctoral Kostin radicat la spafärie de domnul Mibai. KANTEMM. Tatar, coboratoriti din Demir Sultan, ce ari venit aice de la Kram in domnia lin Stefan Voda,a eel mare, s'art botezat cu numele Drago ; aü fost din aceasta, familie si 3 domni : batmani,

i

fii ski, Antioh Dimitrie, acel fahnos istoriograf, care la 1711 ail fiisat domnia i s'at1 dus in Rusia cu Petra cel mare, imparatal Ru-

Konstantin Voda,"

silor,

i

pentru eausa stiut5, de nude nu

s'ad mal inturnat nici el nici fiii lin. De cat an Beclede Ionitsa' fiul domnu-

134

luI Anti* holteiii b`atrhn, ati venit din Tarigrad si ati petrecut la mosia Valea Sava, din tinutill BacauluI, ce ati fost Kantirnireasca, si dupa moartel an luat'o Logo-

flitul C alstantin Palade clironomie en

drepthtile maica sa, ce era fata a domnulul Kanternir, a carnia an fost i mosiea Ciorktii, de la -cinutul Tutovel, unde

este si ingropata doamna 1w Constantin Vocla, in biserica ce ati fost facuta

de el acolo, si care ail statut pand pe la anul 1848; chnd dupa ce aceastã

mosie prin vhnzare de catra Lutica strtinepoata

logofatulin Palade, treand In

proprietatea vorniculin Dnrnitrache Mavrocordat, ce este corcitu-a greceasca, nil rasipit'o pan'a i ternelia si en materialnl acela, a anticei acei biserici, ail fUent grajdiu la velnifa. Din acel Demir Sultan sa coboara si familia Sioneasca, din care sunt si eti, despre care

documenturile ce an mai ramas si ad

ajuns in piistrarea men, dovedese precum

la litera 8 uncle urmeaza a ma trece voin arata pe larg. Din familia Kanti-

mireasca an fost un secretar la Aghentia Nem-0186, in Iai, pe vrernea dommlin Scarlat Kalimah si pan'a la domnul Joan

135

Sturm, anume Ioan Kantemir de boe, din Bucovina, nnde am auzit c maI sunt Kantimiresti ; din acela am v64ut

im ficior al sttu doctor ce sAasezase in Focsani, un ranhr pre plAcut i vrednic de lima, si 1,1 purfari si in stiintA doetoreascA. Dar moartea l'art secerat prea

timpuriii. La el am vaclut multe man uscripte istorice de,pre tara noastra

famil'a Kantitnireasck ce s vor fi -facia nu titi, cA la moarte'l nu m'am tthnplat in Focsani. Poate c vor fi Ia frate-strii, ce'rm spunea el ca era la Galati, tot doctor, (lath', nu sa, vor fi per-

dut. Am mai vadat un Kantimirese i lacuinta in satul Ivincestii, de la tinutul Putnei, om sacu nnmile G1igora

rac rkiis de acolo, ave dot:a Canatinturf de mosie, si din docnmentele ce miati ar6tat, m'am incredintat ca este drept Kantemir ; am mai cunoscut §i la tinutul Tutovei un Kantemir, privighitor la ocolul Pereschivulut, dar nu tü cu incredintare de este adevarat acela ori ; pe act. sta rail i idicat larangul de . . . . Mihm Vod6 Sturza. Sa rrai titluec pi a1it cu aceasttt familie, dar nu cred sa,"

fie

adevarati.

136

KOZMITA. Moldoveni razas1, de la. Oltinesti t,inutu F1ciI, unde am eunoscut Inca, de pe vremea dornnuliii Mi-

hai Sutu anul 1820, pe un Petrache Kozmita eapitan la posta Cordenii. Acesta an avtit etiti-va ficiorl, din care

pe Gheorghe i Petraehe, nil mijlocit de i-art dat in eancilaria ispravniciel, pe la

1825 sail1826 find ssmes Aga Grigore Butucea, unde aü statut [Ana la in-

trodueerea reglomentului, i an intrat in eancelaria judetori i stolnacialnic;

de acolo diva vre-un sn art mers la Iasi, an lotrat scriitor al divanului de apel, ati mai fost advocati,apoi Gheorghe ail in trat secretar la comitetul sanktatei, und:. soft inaintat en rangul pana, la ban, si aü morit. Petrache al fost ajuns protocolist in divan, dal- factlid multe ja-

furl si in sfârit si platografisand ni§^ te hotarari, dovedindu-se l'art departat si Pad i publicat. In timpol ins a. cat all fost protocolist in divan, s'ag fost fAcut sardar, si s'ad insurat cu fata u-

.

riul negutitor de la tarp Petrel bogat anume Ionic. Hagiu, carele mai in urrnd

all cumparat de veci mosia Branistenil din tinutul NeamtuluI, de la logofitema

137

Sat-to Stratulat, si Mihai Voda din patentar l'ati facut sulger. El Kozmita acesta dura cc s'afi vadut dat afara din slujba, ati luat in posesie mosia Rnginoasa, de la logoratul Costache Sturza, neeinstit i viclean fiind, àü amagit pe un Asan baeractar, turc, d vr'o 5 0 mii lei, si pe logofatul Sturza de un cftti, si saü declarat falit, precum l'aii

publicat. Dupa aceia pe la 1 846, Bezede Grigorie v tel, fiul PomnuluT

Mihai, om fArh suflet, crud, nemilostiv, pi jacas foarte, avênd trebuinta, de oameni potriviti in sentirnente cu ci, pe lângà agil Dumitrache Strat, Dumitra-

che Stan, sardarul CostacheRoatk ati gasit i pe mofluzul i plastografil a cesta Petrache, pe care rail insarcinat cu interesele sale din Iao, si scriitori

corespondentiilor, si altor blh,ttarnatii a sale, cu care multamindu-se l'aq facut

intai spatariti, apoi ag.. i dup'a coborArea tatâni-seil de pe scaunol DornnieI, Paa lasat vechil in pricinge sale din tara. KALIMAH. Moldoveni drepti, terani rezeo, de la Dorna i Campu-Lung, din tinutul Suceve, uncle IOan Vocla

138

Theodor Kalimah, ari fost nascut ; aIi mai avut doi frati Thoader i Gheorghe carele s'a5 calugarit numindu-se Gavril, doua surori ; dreapta lor porecla era KalmAs. Ioan Voda aü fost multa vreme pantir la vornic;a GampuluI-Lung,

de acolo aü fugit cu femeia si copiii la Cranleni, i s'ari facut acolo printir a

capitanieI din Crauleni, si ari sl, ijit mu1t1 ani acolo,'avend plecare i inlesnire, aü invatat lesaste i tataraste bine a scrie, si a vorbi, i fiind oniIt cuminte bail facut Kihaie, si de multe ori in lipsa c'apitanu1uil il rasa tiitor locului. Dupa Ye ail mai imbhtrftnit, a gait, i sitntindn-se c scie carte bunri, dis-

gustat de a sluji cu armele, aü esit din gujba, ati venit la Iasi cu jaloba cerênd iertare de bir, pc care ail si c'ap`atat'o la 1740. In acea vreme fiind lipsa de dascal lesesc la scoala domniasca, din Sf. Neculai, PaU recomendnit capitanul Ionita Sion, fratele bunului meg medelnicernl Thoader Sion, ce'l cunostea de chnd fusese el capitan de Krauleni, ai

si fiezat dascal de limba lesas-

ca, in Sf. Neculai ; acoh au invatat el aproape de septe ani, invat'andu'si i pe

139

sei Grigorie si Alexandru, ba Inca insusi aü invatat greceste. La 1747 viind cu a treia domnie Grigorie Ghifii

Ca, ad indatorit pe dascalul Joan din SI. Neculai sl'l invete lesaste pe be-

Dar scurta fiindu'i donmia prea putin, read apucat a Inv**, ca sosind mazilia Ghicai, ail catat a se porni la Tarigrad, insa ca sa nu ram'ae bezedelele Cara zedelele sale

Mateid si Scar lat.

invatatura limbel 1es4a, de care avea trebninta, pe atunci a o cunoasee, mai alesil acel ce spera a fi dragomanI marl

la Poarta, ea pe a tuncea Craia Poloniel in Tarigrad, tinea rangul de as-

tazi a Ru4e1, D ü magolit pe dascal sa mearga cu el, la Tarigrad, carele s'ad si primit, i ducendu-se acolo, ari invatat i pe bezedelele Ghici, i pe a

Mavrocordatilor ; si la I 753, fanduindu-se Domn pe ucenicul sea bezede Matei,

ce era dragoman; pe dascalul loan rag randuit Poarta Dragoman Mare, in locol lui bezede Mateid, i aa tinut acea slujba pan la 1758, ciind dupa multa

i'ncredere ce capatasa la Poarta, NO ran-

dnit pe el Domn in Moldova, in locul. ucenicului sea Scarl at Ghica, si in lo-

140

cul sell, Dragoman Mare s'ati randuit pe fiul sed Grigore. Acest Domn, &Ind s'ati

invrednicit acestei inalte trepte, era in vrasta de 67 am ; si in trei ail cat ail domnit, aIi ocarmuit tara cu mare in-

telepeiune i blandeta indath dupg, ye-

nirea sa, ai trimes inadinsi boieri en fiul sert Alexandru, la Cram, co rugaminte la Hanoi, de ail slobozit pe tott Moldovenii, ce robisa in toamna anuinT trecut. Pe trate-sell Toader, 0 i pe cumna0 sei, preutul Hasnas, i tratulat

monahu, carii venisa la el, dopa ce se instiintase de domnia fratelul lor, hal seos din bir, le-au dat earti domnest1 de ertare, si iaü asezat in randuiala neammilor nesupuse dgrilor, i pe preu-

tul Hasnas rag randuit protopop de Campu-Lung, iar pe calugiirul Gavril ce era la manastirea Putnel, Part tacut Mitronolit, ci era si vrednic de acea treap-

-

th, find si bine invatat si en bung, via(A. i domnind trel an ai trimis pe fiul sail Alexandru cu rogaminte la Poarta, ea WI radice sarcina Domnief Ca nu o mai poate porta de batranete, primindu'i Poarta cererea, spre mul-

tumirea credincioasei sale slujbe, l'aU

141

mazilit, iaü dat titlu de Bei1erbei0, de care nimene altul s'ail mai invrednicit, si in loom ail induit Domnii pe fiul seu Grigorie, si pe bezede Alexandru Dragoman Mare in lockil 11 Grigorie Vodà Kalimah. Din Thoader Kalimah, fratele lui Ioan Vodk, pe carele nepotni ski", Domnul Grigorie dupk suirea sa pe scaun, rad boerit dandu'i rangul de mare Jignicer, aü fost coborlitor Vor-

nicul Alecu KAlimah. Pe fiul jignicerului Toader, Ionitk

Calmkul, Domnu Alexandru Kalimah fiindu'i var primare, l'aa facut paharnic. Din surorile Doinnului Ioan, din preuteasa protopopului Hasnas, sunt coborâtori Hasnks, tii, ce sunt acum boierL

lar din a lui Strkulatrnonacu, este boierul Stratulat, pentru care la locul seU se va arka. Iatk mihune si milk a celui prea puternic Duamezeu! KATIKI. RomAni, din tara Rornkniasck de vr'o 70 ani mai bine, ful veldt in Iasi, Constantin Katichi, s'ati insurat, s'aii statornicit acolo, s'ati boienit intkifi satrar, apoi la 1801, s'ail fkcut stolnic, aü avut trei ficiori : Sandulachi, Costachi i Iorgu, art slujit toti

142

in visterie, air foA toti bum barbati, s'au bo:erit ajungand eel intaiii pan la spatar, in vrernea Domnului Ioan Sturza, s'ati murit, ramaindu'I trei ficiorl, iarasi tustrel buni ; cel al doilea, pan la aga,

tot la Domnul loan, si aa murit, thmaind iar trei ficiori, si tot buni ; cel al treilea in vrernea domnulul Sutu, s'ati facut caminar, i eu prilejol beja-

niel de la 1821, furgind in Basarabia, nu s'atl mai inturnat.

KRISTEA. Moldoveni i vechi boierl, de la tmutul SuceveI, cu luarea Bu-

covinei de Nemti, unil all remas el/ mosiilelor acolo, nude li dat titlu de

baron. Acei din Moldova tot intro boierj ati fost si stint, dar sunt mai se racuti, de eat aeel din Bucovina. Se. mai titlueste eu aceasta flimilie spara-

ml Pavalachi KrAstea, de la Baeau. Dar a cela'r grec; venit in Moldova de micO en frate-seU dascaltil Naum, i intrand sluga la vioternicu Petradri Sturza, Inca pe la 1818 ; mai in urma l'aU facut logofat a easel, si facand ceva parale en Ispravneiile stapanulm set), si in urrna Cu vi,ternivia, de la 1822, 1823 si pan la 1824, cand l'ati i boierit, fac6n,lu'l

143

sardar; s'ati insurat cu fata unui rnedelnicerul Dimitrachi Candiano, de la Ketri§, tinutul Bachului, §i apol pe la 1827 s'aii facut carninar. Iar in vremea donmului Mihai Sturza, la 1848 l'aa fheut spatar, §i l'aa rânduit §i Ispravnic la Bachu. KORODIANU. Moldovan, reze§ dela Corode§ti, tinutul Tutovei, din carii un Toader Corodian, intrand vatav la vornicid Joan Greceanu, la ruo§ia Simila, s'a5 vândut reze§ia ce ave, §i §'aa ft-. cut cash in thrgul Bârladului, dui:A ce s'ail suit la domnie loan Vodh Sturza, ei Greceanu fiind postelnic mare, §'ail facut pe vatavul sea, acela stoluic, carele avend numal un ficior Manolachi,

Iaü dat slugh in cash la Greeeanu; aa

mai fost scriitor la IsprAvnicie §i lajudechtoria din Bilrlad, pe cand vornicul Neculai Greceanu era Ispravnic §i prezident. Apoi intrând Greceanu la Divan ellen, Manolachi Corodeanu aü intrat scriitor la visterie, made a ajuns acum §ef, §i Domnu Mihai l'aa radicat la boierie psan'd la ban.

KIWU. Moldoveni §i vechi boeri, at foA un stolnic Ioan Ke§cu, ce aa

144

avut mosia Svoristea, de la tinutul Su-. cevel, si la 1813 schimband'o cu Moruzestif, ag lnat alte mosiI in Basarabia

ag trecut acolo. KODRFSCU. Moldoveni, de la tinutul Tutovel, din prosti rAdicat la boerie de Dornnul Mihai Sturta. Cornisul Cos-

tache Kodreseu, stin eu, c. pe la 1820

era slugA in easA la caminqrul Gheor-

ghitA Stoinescul, ce era sameo la Tutova, i mAsa baba Maria, era f,meie in casA la vornicul loan Grec, anu. Pe cAminarul Manolaehe Codreseu, care ag fost i cilen la judecAtoria de Iao, nu

l'am cunoscut mai din'ainte de cat pe la 1835 tag 1836, pe eand era scriitor, apol vechil la epitropia hatmanuluf Cos-

taut n Pa lade, de unde, ca totI acel ce au facut parte in acea epitropie, s aü instArit si el, ca dintr'o avere ce era de jaf, lAsatA in dispozitia logolatului Konaehe, a vornieulul Iordache BAlsucA, ce era un nebun i mofluz, si a stolnicu-

lui IonitA Coroi, earele au si clironomisit dou6 mosif, i multime de tigani de a lui Palade, i s'ag fAcut i postelnic mare.

KEBACI.T. Moldovan, rAzesf birnic din

1 45

tul Zrnu1i, tinutul Galatii, la domnul Aleut postelnicel, si Than Sturza, find vechil a ràzesilor, In pricinele de .judec5,0, s'ad infarit; §i la Domnul Mihai Sturza, s'afi Meat clucer Costin Kebacu. KALIMAN. Bulgar, din Focsani, unde

ail fast un Trifan Tiutiune, iarà pentru ca era gros, 11 zicea oamenif pe munteni e, burt6 croitoru, aü luat o filth Elinea a until preot Neagu din Focsanil, Yalahief, care ail avut 4 fete toate frumoase ; acel Trifan, cu Ilinea fata popei, ai facut o fath Marioara si un bàet Ghi0. Murind Trifan vAduvalui aü intrat femee in easA la spatarul Sandula-che Stamatin, unchiul sotieT mele. Spatarul Sandulache a dat'o surorisa postelnicea,a MArioara huT Iancu Can an'au inea, pe la

1825, uncle blutjind cg.t-va, pAn5, s'afi rA-

dicat fiica.-sa AlArioara fata mare, care find frumowiä afi indrãgifo vorniculIordache Pruncu ci era pe a tuncea vAduv facand'o ingrermatá safi m6niet Cftnanoaia i afi dat'o afarsa en mamA, ell tot ;

afi luat'o Pruncu la Bae'au, unde era ispravnic, si aü tinut'o iitoare prima pe la 1842, si pe m Asa femee in cask si 10

146

pe bAet s1ug, pe care l'ati invkat car-

te, 'Ana' s'aü infiintat Academia., si apoi Paid

si

dat in Academie, acolo ati invkat

frantuzeste

greceste.

si

§1i

Pad

dat epitropia invkAturilor la cancelaria et, unde duph cki-va anl, aü ajuns secretar, i s'ail fäcut in tovkilsie cu pos-

telnicul Gheorghe Asache, ce era re-

contractier indestura'xii b'aetilor, ce ave sederea in Academie, din care ail chstigat bard. L'ail ferendar scoalelor,

i

boerit intk sluger, apol sardar, si mai in pima,' eaminar. Apoi a deschis

dugheang de ckti in ulita*, in tovkAsie cu nfl frantuz Pedru, si mai pe urma"..

aü luat in antreprizA scoala de Arte. Dupa" tulburarea de la 1848, intre boeri, i domnul Mihai Sturza, facand pe pruncul AO de Iasi ; acest Ghità Burfa ce se titlueste Caliman, aü fost in-

trebnintat in spionlacuri, i pentru credincioasa lui s1ujb5, Paid facut spatar. Caliman sA titlueste de pe un Manolaki CaliManescu, din satul Caliman, ce era scriitor la StArostiea Putnei, pe la 1829

când en eram Staroste,

i

acela era

ctmmat de sorA I1inci, mamei lui Ghitã, carele murind nu iati rAmas copii, dar

147

nici avere, si Ghi Burta, rusinndu-se cu bulgareasca poreclii a tatâni-seu, aU furat porecla cumnatului mâni-sa, si ati mai Frantuzit'o factmd'o i scurtând'o in KAliman. KORBAN. Moldoveni, dorta neamuri, unul la Nicoresti tinutul TecuciU,

altul la Cotul-Vamesului, tinutul Romanului ; moldoveni, terani birnici. IntiiI pe la 1824 s'au ridicat la boerie un Anton Korban, eel tlice i Bita, de la

NicoreP, având o parte de mosie pe lânga visternicul Petrache Sturza aii Acel dat'o, si Pau facul pabarnic. de la tinutul Romanului Kiriac Korban, birnicti a satului, fra0i lui si acum sunt in bir. El ati lost ficior boeresc a mosiei, stiind putina carte, Part facut va-

tav ; apoi strâng6nd putine parale, si mai imprumuthnd la un Naum brim], ati luat o mosie in posesie de wide

bine esind, si rink folosindu-se, aü luat in poesie mosia ,cheia a vornicului Costachel Sturza, cu conditie de rail si boerit, fAcCndul .Stolnic. Apoi mai in

urma s'ati facut ban, tot la Domnul Mihai Sturza. KIRIAC. Sunt trei neamuri, din care

148

numai unul este moldovenese, adec6, postelnicelu Toader, frate-seii Costache

banal Ioradehi, mosul lor ce's5

Oiera

si

i stint radicati la boerie, de vre-o 70 ani. Tar Neculai Kiriac

Scobihorn,

de la Vas WI, ce este racut ban de Mibai Vodà, acelal butgar neguOtor ficior unui Kiriae, preeupetu hagiu din Vas hal, i pan5: a se boeri, sh' iscAlea Neculai Hagiolu, i acel al treilea Gri-

radicat acum la boerie cu rangu Je pitar, de Domnul Grigorie Ghica, nu stiu ce mai-Imre va fi, ca din crorie

277

Kiriaeu

7

Kiriecii eunoscuV nu este ; se vede ea,"i

ficior a vre-unui Kiriac, om prost.

KAZIMIR Moldovan, iazAsii de la Oneesci, tinutul Sucevei ; radicarea lor

la bootie, aü urmat asa : doi frati Panaite i Petrachi Kazimir, de copiI, Cats dat pArintii lor, slugi la Visternicul Iondachi I3aF, acel ce ati fost puternicii, pe vremea Domnului Moruz. Acel boeriu ca toti boerii bdtrani, de pe atunce, el Inci en osebire find inbitor de omenire, si en plecare a cresce eopil de boierAnasi seraci, a's invàta,

al pune Ii linie en boerii, iatI inVatat, fati avut logofkii al easei, i'ati asezat §i

1 49

in Visterie, iau intrebuintat in mai multe slujbe, precom era pe atuncea : vAdrArit, gostink si desetinA ; iaü insurat, i ati instArit si jail boerit,

rhdichndu'i el pAnA,' la pa harnic, apoi murind bh.trhnul boer la 1809, ei nü remas in buna, pozitie, in cht ei erah

in stare a ajuta pe a1it

La 1812,

venind domnii Scarlat Kalimah,

fAcut Spatar Panaite, s'aU desfAcut de aice i aU trecut In Basarabia, cu frate situ Gheorghi, lAsand pe ficiornl sen Iordachi Kazimir, nice carele in domnin aceia s'aU fAcut CAm;nar; iar Petrachi

an remas aice, at avut trei ficiori, pe

Raducanul carele atunce la ScArlat VodA, fAcot CAminar. La Ioan VodA Storza, s'ati fAcut Spatar, si in Mihai VodA Postelnic. Pe Costachi, carele la loan VodA s'aU fAcut CAminar, si insurandu- se en fata lui Manolachi Kalmutchi, s'aU dus cu totuf in Basarabia ; si pe Toader carele dup6 introducerea Reglementului intrhnd in militie, all fost i Adjutant domnescti i s'aii 1Acut major. Acesti bAtrilni Kazimire*i,

inch' pe chnd era logoleti a casei lui Bals, ati tras langA ei i pe fratii lor

150

Gheorghie si Ioan.

Lui Joan destule

ajutoruri iai facut, dar find misel si betiv, n'au putut a se inainta mai molt de cat same§ la Roman, si l'aii

fAcut

shrdaria, aii ramas si aceluia feciori,

av6nd ci rhmash de la phrinti mosioara Oncestii, acea de la Suceava , si-o sort Safta, ü clan) toath surori-sa i an mhritat'o cu Grigorie Codreanu, acel ce a cum este postelnic. Cash art avut mare in Iasi, care sh vhd i asthzi ; a mi Panaite Kazimir sunt acele din tdita Goliei, cumparate de logofhtul Alecu Ghica, tathl domnului Grigore Ghica, pe care inhltimea sa le-au fãcut institut de nastere si de mosit. Casele spatarului Petrache Kazimir, sunt acele in care acum este Academia, insh numai cele despre apus, chci cele despre rhshnit, a5 fost a cumnatolui sáü shrdariul Alexandru Voinescu,

i am6ndouh cum -

phrându-se de Stat, sari unit prin arcul

ce sta, fatd. KARACAS. Moldov eni, rhzhsi, si vechi mazili, de hi tinutul Vasluiului, din care de vr'o 60 ani sa radicat la

boerie, Pitariul Stefan Karacas, si alt

Stefan iar pitar, din unul aü ramas fe-

151

cior numai sardariul Costache Karacas, de la

BuhUesti,

si sorU-sa

Raneasa

Ruxanda Cornea. Tar din celalalt ati ramas numai fete, din care sunt mama

comisului loan Racovith, mama Dostelnicesel Pogoroaei, i polcovniceasa Rusasca Smaranda Filatova, soacra docto-

rului Lafare de la Ballad. Mai sunt multi CArAc5sästi, dar totT sunt mazill si privi1ighei. Au mai lost un ban,

unu Manolache Karacas la Oboroceni,

-tinutul Rornanului, Caruia lag rhmas numai

2 fete, dar n'ati fost neam en acestia. KICUS. MoldoveM, rezesi, de la ti-

nutul Tutovei, i vechi mazili, rAdicati la boerie, intal in domnia lui Scilrlat Voc15, Calimah, Gheorghe Kicus ce aü fost cApitan la Odobesti, fAcendu-se a-

tunce slugeriti, iar la loan VodA Sturza, s'au fAcut comis. Meal Sardarului

Mihalache Kiens, de la GalatT, la domnul Calimah, s'ati Aleut iar slugeriü, s'au murit. Si la domnul Joan Sturza, c6pitanul Vasile Kicus de la B6r1ad, s'au facut clucerifi, si murincl, i-au ra'mas numai 2 fete. KORBU. Moldovem, de la tinutul Vasluiului, rezAs de Focsasca, teal. a-

152

cestora de acum, arora le zic si Andries, de pe numele bunului lor, sa radicat l.a boerie, de domnul Joan Star-

za, pe la 1826. Mai este la Putna un satrari Gheorghie Korbu, ce aü fost scriitorifi si 1ajudectoria de Vasluitl,

la Focsani. Acela'i bulgar, din Basara-

bia, venit pe la 1832. Actun este ve-

chil, in pricini de judechti, a m.iina'stirei Mien ; iarà domnu Ghica l'aU Malt ci-

len, ht judedtto riea Putn9i, si criminar. KOTESCU. Roman, din tara roma-

neasA, de la satul Kotestii, tinutul SlamWimnicu. Un Chirita Kotescu, ingurin-

indu-se cu Anica fata Zoi vames, au luat'o, au trecut in Moldova, s'ati asazat in Focsani de yr o 50 am; la domnul Calimah 1815, s'ail f`acut mcdelniceri5, la domnul Ioan Sturza, cáminar, si la 1829 au murit la Iasi, in obahta RusascA. Ian rAmas 2 fete nenorocite,

un baet MAI, care vênzend o mosioara- ce ia5 fost rAmas de la tatál seri, in tara romilneascal- s'a5 fãcut sArdari5, si cilen, la judeatori ea Putnel, la 1847,

iar la 1848 s'ail %cut spAtariU. Acum domnul Ghica VodA Pad randuit pe dumnealui spa'tarird, sames la Putna, mai in uring, ispravnic la Tecuci.

153

KURT. Moldoveni, dou5, neamuri, unul la tinutul Dorohoiti, la Hilis'aul lui Kurt, r'adicat la boerie de pe la 1816.

Altul de la tinutul Putnei, din targu

Focsanii, unde si este iu mahalaua Orbenii, biserica lui Kurt, cu hramul Sfintilor Arhangheli, faentä de vr'o 80 ani, de un c6pitanul Mihalache Kurt; din neamul acesta i c in resboiul Rusilor cu Tura, supt imparAtiea Ecaterinei eel' Mari, s'ail dus n armia rusasc6, un Gavril Kurt, Irate cu tat-al sardatuluf Mihalache Kurt, holteiul cel Mtran, bogat, din Iasi, si s'ari fault polcovnic ;

ian dat o rnosie in guvernia Odesei Kurtobca ; altul nu mai este din nt'amnl acedta, de cat nusi

care se numeste

mai holteiu acela, sardariti Mibalache, care

pe la 1825, s'ail boierit, find same* de hAtmAnie.

KORBES. Moldovan, de la tinutul Romanul, unde au fost un Lupu Corbis, vatav, la aga Iordache Ciornei, si avênd un ficior, au intrat seriitor la isprávnicie, s'ati ales un bun jacas, au lacut stAricicA, s'air insurat, i domnul Mihai Sturza, Pad racut boeriii. Si pen-

tru putine parale ee i-au varsat, si a-

154

cesta in razile sale, cele de fier, si pentru a sa Inmul glasurile in alegerea deputatilor.

KORVIN. Acesta au fost un b`aet stfain, scriitor la judec6toriea de Iao, in nrm5, au trecut la judeciltoria de

insurat, an fost stoluacialnic; apoI si director, in care au Vs5lsiti, unde s'a

si

murit, rAtnáindu'l vr'o 4, 5 copit Din

iam cunoseut, lu partea decaniceascA acesta au fost cel mai cinstit. Dupg poreca trebue s5, fie roman, si de va fi fost drept Korvin, este vechiii, si mare neam, din care a\tli totl amploiatii

cc)

vestitul era', Ioan Korvin, st fiul acelnia Maties, co au fost crai UngarieL L'am intrebat de multe ori, si mi-au respuns c4 nu -tie nici de ce natie este, nicI din care altu familie; de cht c`a famdind midi de tath, asa sfatut,

i

au apucat numind oamenii, pe tathi-seti Korvin, si c nicl neamurI de pe tatu nu are. KALAPOD. Moldovan, rez6s, de la

.0nutul Vasluiului. Un Gheorghie Kalapod, art fost scriitor la isprávnicie, la 1847, cu prilejul trebuinto de glasul ce ave ocurmuirea, pentru alegerea

155

deputatulud,

bicut medelnicer, de'T si

un de frunte betiv, si mare jacas. KLIMINTE. Moldoveni, de la tinutul Vaslniului, eadicati la boerie de la domnul Alexandru Moruz. Un pitar Kli-

minte, ca'ruia iaü rAmas numai un ficior Vasilo carele la domnul Joan Sturza, s'ati fä-

cut cAnainar. As'aminea §i un \Tar al seri

Angbelachi Climinte, ce au fost sames la BotosAln, tot la domnul acela s'aii facut comis, i iat ramas un ficior Scarlat, carele la domnul Sturza, de

au si slujit, dar fiind lath stare, abie ran Malt pitaritis ; cilnd ficiorli de erasmad, si de casapi, s'ati fticut comis1. Acum domnul Ghica, Pad facut sArdariü. KLIMESCU. Moldovan rázAs, de la Klimesu, tinutul Neamtu, rAdicat mum la boerie de domnui Mihai Sturza.

KRACIUNESCU. Bulgar, ficiorul unui KrAciun, radicat la boerie din clasa negutitorilor, tot de domnul Mihai Sturza. KORJESCU. Moldovan, tin Iancu

Korjescu ficior de preut, de la biserica sfantulul loan BotezAtoriu, din Iasi, fiind scriitor si la sthrostia Putnel, si in departamentul din launtru, Mihai Voda

156

rail fAcut cluceri, apoi mai slujind i la. divanul de Apel, Faü f'alcut stolnic. KARADIAN. Moldovan, de la tinatal BotosAnii, boerit de domnul Mihai Sturza. Ail mai fost un rnedelriiceriü Neculai Karaiman boerit de Scarlat Vodh Calimab, dar àü murit, i iati ramas nnmai fete. K.ALDIANESCU.

Moldovan, ra'z'as

de la tinutul Esii, radicat la boerie de

domnul Ioan Sturza. KAMPANU. Roman, din Transilvania, doctor de filosofie si de alte inalte stiinte, adus de ocarmuire dapã infiintarea Academiei, la care ail fost profesor si inspector. B6rbat prea in-vatat si de ispravA, cu numele, Petra Kampanu, rati radicat la rangul de comis, de si precum altora, lui se cuvine mai malt. Dar asa precum In nenorocita noastrg, tarh, numai ineeputuri ssa" fac, i numai t.tt proecteazA, acele ce privesc là fericirea obsteascA. AsAminea.

Academiei iati ramas numai numele, fsa" mArgini in profesori de aciia ce.

in alte Viri laminate, n'ar merita Dia pedagogy.

Sh depArfal pe Kampeanu de

la indatorirea pentru care fu adus.

157

KOPCEA. Roman, din Ora roma,-

neasca din satul Slobozia, tinutn1 SlamRamnic, venit de vro 50 ant. Rhducanu

Kopce, pe la 1825 bland o fata a nnui capi tan Mihaluch, din thrgu Ocnit, prin un ij -

locirea vornicului Constantin A,lan, Pat facutpaharnic, ca zhstref etel. Ca fac6nd un ficior Iorgu, 8üramas vhdnv, i nit s'ail mai insurat. De i sermanul a fost din parinti saraci, i fára invathtura, dar s'ati ingrijit mult pentru fiul shu, al invata i al face avere. Fiid shu in -

sa b'au ales un soiu ran ; dupa ce §i mai inainte ia multe rânduri defaima pe naschtorul san, i1 snduia crucile, amenintiindul i cu pistol 11, si qu farfuriile de pe masa, ai sparge capul. Care o data chiar si in fiinta me, s'ari in-

thmplat in cash la sardarul Mihalache Kurt

in Iasi, made era la gazdã, si cram si en poftit la masa, si tat san nn s'aii indurat a thdica maia asnpra ticalosumi fia, ce saii pornit a pilinge ea muerile ; apol am sarit en, iam dat douh pall-De, am poroncit slugilor sal lege sl trimita la Agie, i asa s'au do molit de s'afi cerut ertare. Paharnicul RAducanul in urma, aa n'ijlocit la dom-

158

acum in dornnia aceasta la 1850, rati nul Mihai de l'aU facut sardariti,

si

candidat la judecatoria Putnei, acolo unde le este loeuinta, i fara, voia tgtani-seq s'au insurat, dura care miselul de parinte iaü dat cu izvod de zastre raului acelul flU, toata averea sa. blastamatul spre multamire cu mufacut

i

ere cu tot, mai mult, si in toate zilele

ocartmd pe pArintele i fAcatorul sail de

bine, de multe on

i batendu'l, pan ce

in anul trecut 1851., chiar in vinerea

isgonit din casa lui ; si de rusine mieEul parinte s'au i s'a5 suit cu asternutul sau in cUru dus la via sa, uncle in Car*, aU facut pastile. Cred ca Dumnecleil IT va face rilsplatire nemultamitorulul fig. KALMUTKI. Moldoveni, cunoscuti sfintelor patimi,

din vechi intre boeranasi, dupa, porecla trebue sh fie les1 ; am cunoscut pe doi Kalmutchesti frati, Gheorghe i Manolathe, in Basarabia, hash', fara, ranguri, dar bine instaritl. Manolache aU avut mosie si in Moldova Bulbucanii, la tinutul Eii, i dughen1 in Iasi, in ulita mare, la coltul respintenil, de unde sa incepe ulita Pacurarului, de la vale de

159

casele ce au fost %cute de vornicul Neculai Hrisoverghi, si in dreptul caselor

ce au fost a polcovnicolui Manolache

Bals, iar acum a logofAtuhn Lupu Bals. KOZMULICI. Moldovan, de la tinutul Sueevei, rAdicat la boerie de domnul Joan voda, Sturza. KIRU. Moldovens, rezesi, de la tinutul Tutovei, pe vremea domnului

Schrlat Kalimah, tref Kiresti frati, find in tArgul Br1adu1u, Vasile, lancu Haliuta, ficiori de preut, negutitori de vite, i iitori de eas'apie. Cei doi dintAT, fiind si mai insfaritT, pe la 1818, en prilejul c slujise in paza si curAtirea de molima ciumel, ce urmase, lab râdicat domnul la boerie, dandu-le rangul, de slugeri. Tar la domnul Mihai Stur-

za, s'au mai boerit si din fiif

lor, cu

ranguri mai mari. KASHAN. Moldoveni, au slujit In

cancelariT, au fost i in divanul de apel, si in donmia lui Mihai Vod6 Sturza, l'au ràdicat la boerie. Porecla sa ins'a nu

este vre-o familie mai veche, ce drept

numele th.thni-sen. KARPIS. Moldovan, sarnAna" a fi din

Basarabia, venit pe la 1838. Dimitra-

1 60

che Karpis slugä, si In urm5, vatav de carte, la logofátul Coitache Sturza, si la 1842 fiind milYstru st6phnu-saii, fsacut revizor a Departamentulul, sis'ardariU.

Din ce farnilie va fi, nu stir.;

tiü insh ca'i om de caracter, si meritä

a -fi boerin.

KOCE. Moldovem, nobili din Buco-

vina, unnl din el Dum;trache uste ye-

nit aice de pe la 1819, si a fost si in

slub`a, iar cei1a1i sunt veniti dupal introducerea reglementului, i s'ad radicat la boerie de domnul Mihai Sturza. KRACTE. Moldoveni, ins'a -tot corciti

din vechi cu grec, din loc din Iasi, rh-

dica0 Ia boerie de domnul Mihai Sturza.

KONAKI. Grec, dar prestl 160 ani venit i incuscrit cu maimulte din famthile cele tuari, aü fo 5 ii fadicati prm5, la vornici mall; iar acest dili urrnA Konachi cu numile Costachi, care aü fost i mMulari la cornitutui infiin-tat in Bucuresti, in anul 1830, pentru organizarea reulementului fiind un scriitor bun, om de duh mare, si cu mare avere, au satut i logoNt mare a drepfatei, dupà introducerea reglementului,

si mai inainte tde multe ori vornic, in

161 _

divan. Acesta la bkranet5, insurandu-se

cu Smaranda, din neamul Donicesc, váduva agi Petrache Negrea, au n5,s cut numal o fata; si cti toatg, intelepciunea lui, au Ca'cut o nebunie, mai mare

de cat el, si toafa averea sa, ca

'a ii

rna',ritat fata cu Un bulgar, Neculai Vo goride, ficior lui Stefan Vogoride, domn

de Samos, caril cel mai de frunte des-

frAnat, din toti desfrânatit carile in vre-o

4 ani, de and au murit vestitul logo-

fat Konachi, atata au ras'apit averea, in cat dupa' ce pre at se stie, de la socro -seri an ramas bani gata si in sineturi,

peste 100 mii galbeni, venit pe an,

aproape de 30 mii galbeni, an cheltui t

tot, si este si dator peste SO mil galbeni ; an vandut si veo tre moii, Oat,

acum, din cele mai mict Sperantä este. eh pan sa, vor implini 10 ani, de la mormintarea stringatorulm Konachi, sa va morminta cu toath averea agonisitã i stransh de el. Adevarat este proverbul Wrap : Ca banil strangatorului, intrh in mana ebeltuitorulul. Cu eath economic, cu cath sgiircenie, Konachi au adtwAsit colosala sa avere, i cu ce ne bagare de samh udri na glava Ii dä Cu 11

1 62

picioru. Konachi nu se indura nici sH manAnce bine, niei sh poarte bine. Iar acesta vaciandu-se ea gaina In grama da cu gaunte, cu amandouh mânile rhshpeste, eu ehrtile, cu curvile i cu tot felul de blasthmhcii. In acest Konachi s'au slarsit neamul Kong chese, parte bArbhteasch.

KLOPOTEL. Moklovan, de la Magi,

rhclicatNla boierie de domnul Mihai Sturza. KASU. Moldovan, un Enuth fiind

multh vreme slugh la mitropolitul Yeniamin, l'an facut logofht, mai in urma

si sames a mitropoliel,

vremea dornnului Chlirnah, insurAndu-se cu fata unui spiter Angheli grec, facut mesi In

deln:ceriO, pe la 1818. La domnul loan Sturza paharnie, jar domnul Mihai pentru ch ave cash aproape de curtea dom nului, fhcea pezevenclâc, cu mai multe mued, ce i le aducea in cash la el, unde vine domnul de le infalne, l'ah f4eut spatar, i agh ; an boerit i pe flul seri ; fah dat i movie Corbasca de la tinutul Tecueiului; a mitropolio, eu hrisov, sh o stApaneasea in toath viata sa. KRACALI. Moldovan, thzà$, de la

133

tinutul Dotosanii, boeranas, dar la boeTie radicat, de domnul Mihai Voda Sturza.

KARD.A. Bulgar, de la F1eiu, un

Gavril Kardas, fiind targul Falciiunti a vornicului erban Negel Costachi, an intrat de mic sluga in casa la Negel. In urma PaO facut vatav la Scobaltent Un ficior a celuia, fiind in cancelerie la judecatoria de Iasi, apoi la Putna, unde s'ati

i insurat cu o fata a capitanulta

Toader Frunza, b'ai5 i boerit, la domnul Mihai Sturza. KASN4. Moldovan, taran, de la

Rosnov, tinutul Neamtului, de uncle de rnic rezletendu-se un Stan Kama's, au

slujit pe la boeri in Iasi. Acolo ingurluindu-se CU 0 vaduva batrana Safta, a unui negutitor, care avesud vr'o 600 salt

700 galbeni, s'au conunat cu ea.

''au

luat in posesie partea de mosie, a lui Docan, din Dragorniresti, unde mai in-

and pa 20 ani, o parte a razasilor Silionesti, s'au statornicit acolo, i platea

capitatie cu patenta, de posesor, pana la 1847 ; cand cu prilejul alegerei deputatulul la Tutova, ran facut pitar. KAPRESCU. Moldovan, mazil de la tinutul Botosanii, radicat la boerie da domnul Mihail Sturza.

164

KAMPENESCU. Jidov botezat, din Iasi, au slujit pe là boeri. In domnia lui Mibai Voda facându-se paj la curte, un Pumitrache Kampenescu; s'au Mout stoluic. KRISTESCU. Bulgari, pe vremea domnului Moruz, viind un beilicii cu

strângerea oilor, ce s lua de Mumbaia din tara, pentru Tarigrad. Mind bogat au luat o fata bkateasca, de la tinutul BotoOnii, ce ave mo5ia Criste§tii, zastre a 0, §i s'au fa cut pitariu. Porecla lui era Karamfil; au facut un ficior Iordacha i o fata Zoita ; au murit parin0 Mr, si iau crescat mosul br, comisul Iordache Ba§ota. In vremea domnului loan Sturza, pe fata pentru c ave zestre mare, au fuat'o hatmanui Alcoa Asian, nepotul domnului. i pa baet l'au

luat ginere, logofatul Alecu Mavrocordat, pentru ca nu'i da mAna sa'st ia ginere deouotriva en neamul 5Aü, i Pau facut _

spatarm. La domanl Mihai Sturza, pentm eI. Mavrocordat era var primare cu domuul, i prin urmare Karamfil, nepot domuului, l'au facut vornic. Caen In divanui donmesc, apoi i prezident la divanul de apel. i find ea mai erau Karamfili : aga Vasilie i slugeriu Gbe-

165

lepadat porecla pbrintasChi, s'au poreelit Kristeseu, de pe mosie,

orghie, si

ca si nu se prepue ci rud5 en ciocoii

crezC-ndu-se acum crei boier mare, si Die! sit'l ennoaseA eài Bt, KASTROIAN. Bnlgari, Wall, dajhici patentari, din Yas!ui, pentru dS dol frati ce stmt, tiind nepoti de o r

lui Neculai sin hagi Kiriae, ce l'au fa",cut Mihai Vodil Sturza, ban, pentru eà'i bogat. Ian boierit i pe el, andu-le rangul .de st`irdari ; iar Grigori Ghica, pe unul l'au facut spatariii, i pe altul comis.

KOTAESCU. Moldovan, Oran din

Vaslui ; an fost un Kotae ce era pe la

1813 chihae de pantiri, la ispravnicie, dar om vrednic si destept, an murit de mult; ian lamas doi ficiori, acel mai

mare, ce au fost drept a lui Kotae, s'au ales un ticsglos i betiv. Cel mai mic, ce

l'a facut nasa en un negutitor turc Mehmet Hagiolu Iazagi, ch'amA Joan,

aü esit orn detreabk aü fost mai de

mult scriitor la ispravnicie, apoi ail des-

chis bácdie, pe care si acum o tine, si

ciistigAnd c5pita1, aü Mout negot de One en Galatii., ba Inca la 1849 ail mere

166

singiir cu 0 sunfa de chile la Tarigrad. In anul 1848, ari cumparat si el un decret de slugeriil, de la domnul Mihai, si at intrat in clasa boerilor, dar 135,csalia mi 0 la.A, si din Kotae s'ad facut Kotkescu. KAZLARIU. Bulgart, negutitorI patentart din Iasi, in domnia lui Mihai Vodh" Sturza, s'ail râclicat la boerie Cu rangul de stolnic, Mihalache ficiorul Kftzlarulut.

Bulgari, de la Husi, negutitori ; un Alecu ficior aceluia, slujind inthi la Alecu Baiardi inginer, apot intrând scriitor la cancelaria ce ave la S'abg0ani, bezede Grigore Sturza, l'ad facut pitariü. Dup5, venirea domnului

Gliica, ati intrat la departamentul din

Iduntrul scriitorii si acorn rail Mout inal-

timea sa paharnic.

KOSTINESCU. Arn'autil, venit cu domnul Moruz no Kostea .Arn5.utu1, la ducerea domnulut aü ramas aicca.

Au slujit van6 la 1809, la visternicul Iordache Bals, apot la logofátul Con-

stantin I3als ciuntul, i. insurandu-se lasat de slujbA, si ai luat un han en gradin5. peste drw-xl de cerda.cul lui

167

Frent, unde in d'amb despre Nlicolina aü facut un chiose de lemn care §i asfazi stà, i scrânciob, i toti grecil ode-

cuT §i cApitani1 de Arnáuti de la curtea domnului Kalinaah, i toate curvile

din Iasi, se aduna acolo de petrecea.

Acel Kostea arnAutu au fAcut un ficior Alecu, carele intrând la §coala publich, aU invatat carte, apoi la Academie, i de acolo cu cheltneala epitropiei §coalelor,

iaü trimes in Germania vre-o doi ani, de ail invatat ingineria i arhitectura.

De unde intorcendu-se rail pus profesor do arhitectura, la Academie, §i arhitect al statului. Apoi and plan cri, anakdou6 cadele de Academie, ar fi mai frumos a st uni printr'un arc, s'ail incuviintat de ocarmuire, §i sat hotaiit a sa", face prin antreprizä. Sat fAcut tot de domnul Kos tinescu antreprenor. Au luat peste 4000

galbeni, pentru un lucru ce se pure face cu 1500 galbeni, prin gospod6reasc6

iconomie.

i cu prisosul peste co ati chel-

tuit cu arcul, s'at facut case la Copal, maid boere§ti, le-au gatit mai intAl de citt arcul. i apoi la urrna zicend cii &aU inplat cu antrepriza i nu'l ajung bani, i s'ail mai dat inc a. o mie galbenl,

16-s

7

a§a precom cu galantomie fie eine d'a din i pe langa 2 lefi maxi celua lucruPstrain.

de la ocarmuire de profesor Academiei, Si de arhitect al statulul, Ca pre un om

ce cu credin0 ati slujit in neinv4atura elevilor, si In arhirecturä, numai putin si in antrepriza arcultni si pe lismga' a-

ceasta ca thu de pezevenchi vechi ce petoti birbantii §i haitele Iasulni art slujit,.

l'aU rildicat domi.ul :Iwai1 Sturza i la boerie, cii rangul de paharnic. KARAMFIL. Negutitori, din Iasi, corciturà bulgAreasca cu moldovan. Va-

sile Karsmfil aü fost intái gramatic la

dugheana lui Ganea. Duph" moartea etiruia s'aii (Ins in Basarabla logofat la pitarul Teodosie de la Telenesti, de uncle pe la 1826 viind art fost logofAt la vornicul Neenlai Dimachi si find st6panu-s'au, pe la 1827 vornic de aprozl, rati facut same§ vornicia In orrnh in multe randno find când vA,tav la agie, child same§ la vornicie. In domnia lui Mihai Voda, ran randnit sames de agie, §i l'au facut paharnic: La 1842, fa-cendu-se ministru din li-iuntru logolatul Ccistaele Sturza,,inteo safa intunecoassa. tr-et6nd pe ulita i negAsind fanarele a-

169

prinse ati intrebat eine'i antreprenorul Jumit,arei orasului, si spnandul Ca este

Karamfil, i en adevarat ea era Karamfil ; insti altul un slugeriu Gheorgbe, ce fusese sluga a visternicul Aleu I

Sturza. A doua zi dupa, ameaza treehld ministru la eurte, Wan abatut la agie, au poroncit sàI cheme pe Karamfil, aü

i

esit Vasile Karamfil Sames.

Din data sucluindul i tMharindul cum de nu aprinde fanarele l'aU si palmuit. Karamal s'ati jaluit domnului ea nevinovat, ministru l'aU batut. Asa domnul ca s1 impac_.e, si sa indrepteze i gresala ministrtilni, Fait facut ban ; iar la 1848 aga ; pe fiul san Iorgu pitar. Iar dornnul Grigore Ghica, pe baetul agai Karamfil ce este scriitor in departament, Paü facut acum paharnic. KONCIOTE. Bulgari, din vremea domnului Kalimah, pripasiv in Moldova 2 fra0 : unnl Toma i altul Iordache,: aii fost capitanI de posta si eapitanI de targ, unul la Barlad i altul la Bacau. Domnul Mihai Sturza pe Toma rau acut sardarifi, pe Iordache pabarnic,

mai la nrma ban.

KARAMANLAU.

.

KaramanlAn, ve.

170

nit de . vro 40 ani, negutitorf bacali hangil in Roman. Din aciea unul Ne-

culai, Mufandu-se la targul Vasluiului, de unde era femeia, s'ati desfacut de bAcAlie, si au uneltit negoturf mid din picioare. La domnul Mihai Sturza, s'au facut sardariti, ficiorul s'au au intrat in militie, iunc6r ca fii de nobil i s'aii facut si el ofiter.

KOZONI. Grec, venit de copil un

Durnitrachi Kozoni, cu domnia lui Constantin Moruz ; mazilindu- se domnul, au

trecut slug5, la boerul Roset, eel zice baston, tata logofetesef Anica Roznovhnita, h mosiea Bogd6nesti1, de la tinutul Bacgului, i s'au insurat cu Antita

fata unui Spridon, ce era gramatic ocnelor, i s'au i boerit, pe la 1784, facendu-se pitariO. Acesta au avut 3 ficiorl, si 5 fete ; eel mai mare ficior Mi halachi, ducilndu-se volintir cu Ipsilant la anul 1821, au pierit la Tirgoviste. Enacachi in domnia lui Mihai Sturza, s'au facut comis, iar Costachi dupli ce 'in rand au lost same§ 9 ani la Vaslui, si l'a facut paharnic, din s1ujb an esit farà doi banf. L'au lasat i femeea cu douà fete de gat. Fetele pitaruluf Du-

171

mitrachi toate. s'au mgrifat, pe cea d'in-

täiü Márioara, pe la 1811, au luat'o frate-meil spatariul Antohi Sion ; pe cea

adoua Elisaveta, un grec banu Manoli Ghenadiu; pe a treia vornicu Vasile .Alexandri ;

i

pe

a patra un dascal

grec loan, ce s'au fricut stoluic, pe a .cincea paharnicul Iordachi Popovici, de la Bacau, i pitarul Kozoni, plin de zile, :au murit, tot pitarill, in anul trecut 1850.

KOTCU. Grec fanariot, cu domnul .alimah au fost venit Un spatariii Ne-. culai Kotcu, un grec foarte capchiu xtebun, au fost din pacate. Ispravnic la Bachu, Galav i Neamt, i s'au dus inapoi. Dar find ea socru nebunulut acela, alt grec ca si el, mai inainte yenind cu o dornnie la Moldova, cumpA-rase mosiea Berestii, de la tinutul Pone], de vect. Pe la 1834, au venit la mosie un ficior a nebunulut KotcuIorgu,

cu o sofa', si mai nebuná de cat tat5.seu, si nu s'au mai dus la pracinfariea din Tarigrad, ci inch' Mihai Vocra neavancl de lucru, Pau i boierit, dandu't rangul de a_g5..

KOCOTA. Grec, de pe la 1802 venit in Moldova, s'au insurat .cu o sofa

172

a vorniculdi Ilie Kogal»ieeanu, au fost tot varnes la Botosani Mihai Voda pe acel vatnes Ioan Kocota l'au facut pa-

harnic, si pe un ficior a lui, Costachi cami n aril] .

Grec croitor, venit in Moldova, in vremea domniel lui Constantin Mornz, insurat in Iasi en o Marie fata nnui bogasier. a facut ficior e spatariul Tudurachi Kriticos. Acesc Tudurachi, at invatat carte, iar nu mestesugul tatani-s511, art fost logofat pe la ispravnicie pan pe la 1815, KRITICOS.

child vornicul Petrachi

Mavroeni, iar

nhpaste greceasca, venit la 1812, cu domnia lui Calimah, aii luat pe Ruxanda fata logofatnlui Grigoras Sturza, ce o inuse batmanul Iordache Bals si se espartise ; s'a5 fä cut spatari i ispra vnic la Suceava, s'a5 lipit langa acel grec si s'a5 dus acolo, si tot de Mavroeni

s'at tinut 'Dana la venirea lui Ipsilanti

cu volintiril Greci. Pupa rAnduirea domnului Ioan Sturza, mama lui Kriticos,

aa intrat baba in easa, a domnito, pe la 1825 maritându-se dOmnita en Gri-

goricd Gbica, ce aeurn este domn, atunce l'a5 fficut batman pe ginere, si baba

173

Maria rugand pe .domnita pentru fiul 'sag, aü mijb3it de l'ati facut vatav de hatmanie, i sa( i insurat cu o fata a slugerulul Neculai Paun, de la Galata, si Yati facut eaminariu. Murindu'i femeea

i

introducêndu-se

reglementul

la infiintarea ini1iiei, aU intrat in mililie, si ea eaminariu rail prima capitan ; aii s1jit pan pela 1836, si aü esit din militie i Fai facut spatariti. i pe la 1842 ingurluindu-se eu o tata pati-

maSd, a spataruki Petrachi Kazirnir, ati furafo, s'ari eununat i pana acunl tra-

este eu ea si are sd KAPA. Doua neamuri, unul este

moldovan, din care sunt, sardariul Ioni. ta, Paharnicu Vasile, rhdicati la boerie de Donmul Ioan Sturza, si spatarul Gheorghe,- boerit de Domnul Mihai ; iar

celalaltu, este grec coborâtor din Necull Kamia, grec negutitor, a Laruia fiu

Iordachi slujind la hatmanul Constantinica Palade, i impreuna ducênclu,e la

Tarigtad, aü mers si ii urgunlhe la

Bolu cu stapAnul sail. De unde venind

aü slujit dupa venirea rusilor

de la

1828 seriitor.ti in divanul implinitorig. Iar dupa infiintarea reglementului s'ati

174

la Carantina Galatultn, undo boerit Ban. KARAMELA. Napaste greceasea, cu meserie doctor, tm Ioseb prip-asit in tarii, ba inch" rAdieat si la boerie cu rangu de spatariiii de domnul Mihai Sturza,, pgrhndui-se eh' nu'l ajung boerif cAti din dajnicil moldoveni, aü ràdicat la

rtinduit

boerie.

KORIEADE. Tot napaste greceasca, un Rizu pentru pacatele si mai moltA impilarea noastea, pripAsit i radicat la boerie de domnul Mihai Sturza, dandu'i rangul de spatariu en doctor..

KISOLU. De aseminea osandA

si

batjocurg, a tArei, si a nobletei moldovene,

grec pripAsit i boerit de Mibai Yodfi. KRASA. Gree negutitor, un Gbe-

rasim venit povoarä Oro, priphsit de domnul Mihai, i pentru batjocora noradicat si la boebletei moldovene,

rie cu rangu de cornis. KALINO. Grec, pripiisit in 0/.fl de pe la 181 5, boerit de Scarlat Voda Kalimah, aü morit, dar i-a ramas vr-o doi feciorf, pe care WI boerit Mihai Vod5. Sturza, ca nu cumva, sA se stinga o asa. setunpä pentru Moldova familie plAcintáreascl.

175

Gree, en numele Neculai, en meserie brabari, venit pe la 1836. in Galati, si facend capital, veclend ea boeriele la nol s vtuad ca la el maslinele, s'ati cumparat un decret de boerie, ca nu cumva factind braha ra sal KRINA.

bath,' politmaistru, si sal si 1icA Arhondas megas Kaminaris. KANAKI. Grec, en numele de Sava, tot belea incurcata in spatele terel, Ca

scainl in lana eel, pripasit aicea dupa introducerea reglementului, cu negutitorie facend capital, s'au cumparat si el de-

cretul de boerie, sardarifj, de vreme ce

an ajuns a se vinde nobleta, ear nu a se da dupa merite pe vechea legiuire a Oro. KONDOPULU. Grec, venit pe la la nol

1831, §i pripasit aice un placintariti, Gheorghie Kondopulu, i veclind ca nobleta i rangurile, la noi se yawl pe bani, i eftine ca nici intr'o parte a lucumparat pe a 1845 i el mel, un decret de caminariii. KUGINO. Greco-italian, un Marcus Kugino, negutitorib, venit in Galatf pe la 1836, cu specula de pane, s'au cumparat si el, de la Mihai Vocla Stur-

za la 1842, un decret de caminarig.

176

KOCRI. Grec, cu numele Dumitrachi,

venit cu domniea lui Caliolah la 1812, avend posteluicu Dumitrachi Iatuandi, atunce sluger, o sorh fatA tlutA, i ba-

trand, au dat'o pacatului acel de grec, si l'au pripkit i pe acela n'apaste sit triintor threi, dudui i jumhtate din mosiea Eporenii, de la Husi, zestre ; bcarba acea greceasca au facut cu sluta un pui de iadä, pe care Mihai Vod5. Sturza la 1848, l'au facut spatariti, tatäl stii au fost-paharnic. KUCULE. Grec, venit pe la 1832, negutitorita de pane, ia Ga1ai, un Neculai Kucule, si la 1842, s'ati cumparat si el un- decret de paharnic, de la Mihai Vod5,, ca s'a fie si aVarat de bir, ie bice, i sfil i zicd la cafine Arbon .

paharnite. KIRIAZI. Grec, Un iret, i 161.6 clracteriti, hot favorit, gramatic cu nu-

mele Damitrachi, a posteluiculul green Costachi P;aghino, prin a cdruia mijlocire domnul Mihai pe la 1847, l'au facut sardariii. KLEANTE. Grecu, acesta a venit pe vremea. domnului Kalimah, un siret de frunte cu numele Kleante Gheorghiade,

177

an luat, nu'rni aduc bine aminte pe vhdava lui Miler berariii, sau o fag a bierhritei, si era advocat altor sireti din vremea volintirilor, nu l'arn mai vhzut. Femeea lui au intrat in cash la donmulMihai Sturza, si in socoteala ha-

culul ei, au cerut de an boierit pe fiul

seti Petrachi cu rangul de sardariii, mai

multhmit find mhria sa a festeli nobleta, si a calca drepturile ei, de cat a fi scos din pungh 40 phn la 50 galbini, s

plhteasch simbria femeo.

KALIARHI. Grec, un Grigore Ka liarhi venit cu domnia lui Costantin Moruz, ediclin in curte, an luat iarhs1 greach, pe sora pitariului Dumitrache Cozone, s'ati fhcut sardariil, au remas aice, s'au fácut cash in IasT, 13 Bailie, au avut mul0 ficiori, i douh fete, dar totT nenoroci0 au remas numai doi ficiori Iancu stolnic, i Costachi slugeriu,

fãcut de Mihai Vodh, dar holtei bhtranl, $i o sorh fatii mare bhtranh. KINEZU. Grec, venit in domnia lui Alexandru Ipsilant la 1801, insurat cu greaca lui i cu eopii trei ; cel mai mare Dumitrachi, care la Scarlat Vodh, s'ail fhcut slugeriii, si a murit, pe vremea volintiri12

17 8

doilea Mihalachi, care la Ioan Voal s'a5 fãcrit paharnic, i cel al treilor ; al

lea Alecu care inert' trAeste, holteiü brttrân, si Mihai Vod5, pentril di ail slujit in visterie, Fad facut sardariti. KAKI. Gvec, un banu Nreculai Kachi,

ai venit pe la 1793, cu Mihai Vodá Sutu, slad insurat a;.ce, ari luat femee rg,c16sit'a din Rogojeni, de la tin,)tul Galatis ; sari fricct parcalab Ia Galali,

i ca

sprijinit de Domuu, aü mai tras ce i se c.Ae de la rrldesi, aü mai cumparat si aü cuprins jumatate grec viclean

i

Rogojenii, aü murit. I-a ramas mai multi

feciori, din care am cunoscut p- Iorgu si Costachi, c

aü fost in vi,terie, in

vremea domuiIui Kalimah, dar aU ra-

mas i datori la logofritul Costachi Kant% Pascanu, i ia luat mosia din Rogojeni. Apoi Pascanu, ca Pavan

aü cuprins toti Rogojenii. KONDREA. Bulgari, uu Anastas'a bacal, ca sà -cipe de dare a patentei s'a5 cumparat un keret de sArdArie, de la tela ii domntlii Mihai Sturza. KAMBANO. Greco-bulgari, din treap-

ta negutitorilor, rildicat la boerie in anul 1852, cu rangul de stolnic, de dom-

179

nul Grigorie Vodh (Wen.

KALINOVSKI. 13ulgari, bacal ell me-

seria, poreclith pe lebie, din adevhratul nume al thttine-shil Kahn Abageriu, numele acestui boerit este Joan, carele §'ati cumparat, un decret de sardarid iar Ia Gride la telalif domnului gore Gbica, all facut spatariii. KISILEV. Bus corciü, venit la 1829, au fost talmaci In politia Iasuln4, duph introducei ea reglemen tului, Pail filcut revizor in departamentul dreptiltei, si pe la 1836, lull facut chminarffi, apoi departandul din siujbh, s'ail insurat eu o fath a unui Andricu grec, croitoriu,

eel aduqese din Tarigrad Joan Voclh, al cur-M, iar Mibai Vodh jail facut comis, pe la 1848, pe §i'l fhcuse terzibq§

Kisilev lull fhout ban. KIRILOVICI. Bulgari, un Krdin sin Krila croitoriü, bacal, fãcelnd ceva Capitala§, §i vhcl6nd ci darea patentel pe fie-care §fert s incareh, pentru c. multi din patentari pe toath Villa sh boerea, unil murea, §i a1ii fugea, aü hothrilt sh

peardh din capital una suth cinci-cled galbini, §i a§a eu aceia cumparat un decret de shrdhrie, §i .acum clice

180

bogdaproste domnuluI Mihai, ct pe langa eg. ati scapat de bir, apoi s'ati facut si cucon, nu numai el, ce inc i copiii bacalita luf se numeste cuconita Marcuta, si sfatuit de telalul ce i-ad vondut decretu, rasnicit porecla, ca sa nu i si poata nimerl obarsia neamului. KUPARENCU. Sciu c pe la 1825, pe cand s'ati i,vodit intai droste de

birje in Iasi,

era on droscaria Mihai

Kuparencu lipovan. Am vadot boeri cu aceasta porecla, unul

11'0

Ilie

Sardaria, al doilea Simion stolnic fa-

cuti de Mihai Voda, si al treilea Costache cluceria, facut acum in 1852, de Grigore Voda, i cred ca boeril acestia dupa porecla sunt fii de lipovan, a dros-

eariului Mihai, ea Oda acurn alta ase-

minea familie prin Moldova n'am audit. KIRNISKI. Moldovan, din Iasi, Va-

sile Kirnischi din mahalaua Tatarasiu, fiind

pe vremea domnuluI loan Voda, Sturza, portaria la rnanastirea Golia. Cuviosul

egumen de acolo, vadend pe portarita frumoaA, in parintesti sfatuiri dohovnicestl, au deprins'o la graunte, i avend on bget ea de zece anT, cu numele Grigorie, l'au luat phrintele in casa, l'au

181

inv5tat carte, mai in urm'al l'au intre-

buintat i ca scriitoriti , iau dat prilej de ettstigat bani, au fiicut strtricie`6, s'au insurat, Pau mai itrtrebuintat in advoeatlicuri, l'au trimes prin Basarabia, en feliuri de trebuinti a mAnsatirei, iau dat mai eftin, si poate i lath bani, in posesie o mosioafa, imi pare Valea Satului, de la tinutul Vasiniulul, i find

ba'etui destept, au stiut a se folosi de

prilej, i chimbAndu'si pArintea sea poreera, in lesascA, ca s'a nu i se poath nimeri obe,rsiea neamului, de uncle% pur-

ees, in domniea lui Mihai Vod'a Sturza, s'au cumparat si un decret de sardariO. KEDRINO. Grec, negutitoras, venit

de pe la 1819, s'au inirat in Iasi, a-

vea btci1ie. Un ficior acelnia, anume Vasile, dupsa introducerea reglementului,

stiind a scrie, i find etmoscut banului Chirica, l'au recomenduit de Fact trecut in statul divanului tie apel, scriitoril Mai pe urn1 au trecut la divanul dom-

nese, s'au insurat, an luat o fata, a n-

nul panarnic, 'Stefan xaciI, vecinu iogofAt a divanului, i s'au facut sardarill

pe la 1840.

KOSTINOV. Moldovan, un Toader,

182

ficior lui Constantin casapu, din Iasi,

la domnu Mihai Sturza, s'au %cut pitariIi, si la domnul Ghica in 1852, medelniceriü.

i

ca ssa nu se nimereascA,

trunchiul de la care cas5pie an esit, di s'a5 inaltat la boierie, numele Catânisgti si l'au format in porec1A rusascA, ca sá creadà prostii crei rus. Moldovan un KOSTANTINOV. Neculai bca1, ficior mi Constantin b5rbierul, avend ceva c5pitalas, s'au cum-

parat de la domuul Mihai Sturza, decret de siirdArie. i ca sA, nu i s poala

nimeri obhrsiea, din care lighean, si de

la care ba'rhierie au izvorht, aceasfa nobili familia, a Moldovei, s'au format rusasca poreclii, din numile tfitani-saft. KOBOLSKI. Leah, un Anton Ko-

bolschi, maistru de velnita, in domniea

lui Mihai Voa Sturza, s'au cumpa'rat

un decret de s'ardaritl. KOMARNISKI. Leah de Podolia, pe vremea domnului Ioan Sturza, vindea

mere cu c'aruta, pe u1i, apof au intrat cinovnic Ia canceleria consulatului rus-asc.

Komarnischi ce fAcut domnului Ghica

Domnul Kiril

indatoriri va

fi

Voevod, nu §tid, c, aeum n anul 1852,

1 83

l'a m VA' zut publicat in foaea saeasca cu No. 16, ea Fau &nstit cut rangul de sprttariti. KOLESCU.

Bulgari, negustori, an Vasile, ficior lui Hagi Kole din Iasi, rdmstlindu'i stare de la tathl s5, 'au

cumphrat un decret de sardariii, de la telalti domuului Sturza, pe la 1843. §i din Hagi Kole s'au format porec15, munteneasc6, Kolescu.

KONSTANTIN. Bulgari, din Galati, pitari ; un Petre, ficior lin Constantin GrMinariii, de la Vadu-Ungurului; s'au cumpaxat si el tin decret de s'ardariii,

pe laanul 1847.

KALINESCU. Bulgari, de la Tecuel, ficior lui KAlin abageriti, pe la 1846, s'au curnpArat si el un decret de paharnic,A acest lordachi sin Kali n.

KRAAILAU. Arman, si cu natia, CU religiunea, negutitoriii din Focsani, an Karabet Krftuilu, avênd in posesie

mosia Biliestii, de la Putna, a lui Vogoride, domnul de Samos, socrul domnului Mihai Sturza, Fau fácut pe el paharnic, i pe un ficior al sAil Manuc, sárdariti, de au mai sporit cu 150 galbeni, pretal pe an a mosiei,

184

KONTOVICI. Grec, venit cu domnul Alexandra Moruz la 1792 ; un Enache ce al fost ftori-comis a cuqii, apoi insurlinduse cu o fara Tita a vä-

duvei Smaranda Alca'zoae, din Iasi, ail luat mosiele Hangului in po3esie, de la Domnita Ralu Calimah, si acolo s'Articind ail murit si el si ea, si aü ramas patru MeV : Mihalachi, Constantin, Alecu i Neculai. Cel doi din taiil s'ail dus volintir cu Ipsilant !a 1821, si s'aU priipttdit. Alecu au murit, Necalai aü slujit la vornicul Stefanidi Roset, l'au avut logofat, ba'etu aü fost cuininte, f`acu t. stAricich', s'au insurat, aü i comisarin in Iasi, in urmii fost cilen la Eforie, si s'at boerit. Ait avut i o Eora care indrAginduse in

vremea domnalui loan Sturza, cu Die

i rusinandu-o prin amaGherghel, girl, c 0 va lua, s'a5 impuscat singurL KRAESCU. Moldoveni, dou6 neamarl, amtindoi r5.zesi ; cel mai infhi r5,-

dicati la boerie, aunt de la tinutui Tecuciulus. Un Stratnlat Cilescu, vechiii vatav la TiOnesti, a logofdtalui Conachi,

la 1826 s'ail fácut Medeluicerill. Ear acel de la -inutul Romanalui, de la Sa-

185

tul CrAescii, stint radicati la domnul Mi-

hai Sturza, ca avend razkie cu vornicu Neculai Milo, li-au dat Miluluf i ia facut boerl.

KAUSTRU. Udri na-glava thca-

nu bulgariEt, pripAsit la tinutul Sucevei ; un Cristodor, cu meserie posesor, la dom nul Grigore Ghica, s'ati facut stolnic. KAPRESCU. Moldovem, razes1 de la ti nu -WI Dorohoiului, ra.iicat la boerie de

Mihai Voda Sturza. KLUCEVICI. Jidan botezat, cu meserie Meatus, de la tinutul Sucevei, g6sin(i prilej a sa ràdica Ja boerie, s'ati format porecla sarbeasca, de pe mestesugul parintesc, care era a face chei. KALOS. Greci, arnduti, de la boa-

nina, cu meserie tabacaritl, au venit pe vremea domniel mi Joan Vod Sturza, doi frati Tanachi i Apostol, s'ati Mew- fabrica de tabac, Ia satul Pancestii,

din tinutul Putnel, pe care multa vre-

me intrebuintind'o, dupa ce aü fkut capital mare, au luat mosii miM6sti-

resti Ii posesie, si In domnia lui Grigore Voda, itnpuscatul, aü cumpara t decreturi de boerie. de la vornicul Costachi Negrea, ce era ministru, §i de o minte cu Grigore Voda.

186

Dou'a neamuri, unul la Iasi si altul in Vaslui, din negutitoriil rAdicat la boerie, de Grigore Gliica nebunu, ce &ail i impuscat ; acel din Vaskii este Panaite bacalu clucerin. KODRINESCU. El se dice, cà'l Moldovan, dar din urrnare'i, nu cred, KALIN.

acesta'i din prosti, ua Vas'le sIng`a de mic la lin egumen grec, anume Paisie, de la mgna'stirea Ocnel, ce era frate cu un alt grec viclean, c'aminariu Costea Polieni. C5lugaro1 acela inv6tase pe

b`aet meseria cIugàrilor gred, si a turcilor, adecA, de'l ave in Joe de femee. Dup`a ee s'aa fheut flAcAn mare, l'ati insurat en o fatà de boeranas de acolo,

and

intl vestit c'alugaxul, ci este fiu de suflet, si inclestrat bine en toatA averea luT, Pau facut i boeriü paharnic,

la Mihai Voa, Sturza, i incepuse cAlugsarul ai invata si femeea la gr5nnte ealugtirestl, i gAsendul vatvarul fiiu pe blagoslovitul sãl phrinte, punend. seaua pe norsasa, pe de o parte, pArandu'i r5n crt lab pArAsit, iar pe de alta eA,-1 n'afaveste femeea, av6nd toath averea edlugärului in man5,, si mai ales Osindu-se atunce i scos din egume-

1 87

nie, §fa16nd in casa far5, si nu

s'5,

tath-seil acela. LAMBRINO.

Pan dat a-

scie ce s'ail mai fticut

Grec, de vro 90 ani,

venit dupa' ce s'ati corcit in taxa româneascA, s'ah insurat aice irn Iordachi

Lambrino, care land inoie de z6stre,

s'ati imp6mântenit, s'au boerit, §'ati fost

tot boeriil, dar la ranguri mai mari s'ati r6dicat de la ScArlat Yodt1 Calimah. LAMBRIOR. Moldovan, de la tinutut Sucevei, din clasa de jos a locuitorilor ; un Dimitrie Lambrior In vremea domnului Mihai Sturza,

un decret de pitArie.

§"bati

cumparat

LAZIJ. Moldoveni, douA, neamurl ; celintAiti vechiti neam, i de multil vreme

rádicat la boerie, incus3rit ea mai mul-

te din familiele cele maxi, precum ail fost postelnicul Costachi, carele era gi-

nere logofatului Neculai Rosnovanu, §i cumnat cu Ioan VoSi, Sturza, dar din a sa necumVanire a perdut toat6 starea, 1i i-an ramas copiii saraci, din care una este i postelnicul Telimah Lazu.

Cei al doilea sunt veniV din Ba-

188

sarabia, duifa 1823, oameni prosti tarani dreapta porecra le este Sacar`a, si sound

carte ail intrat slugi pe la boeri, aces-

tia aü fost patru frati, toti sireti fári carac-

ter si obraznici. Cel mai mare Costachi, tilv`alindu-se multh vreme prin Iasi, ail luat meseria de advocat, salt ingurluit en Vaduva unui Petrea Bacalu, ce'i thm'asese mare avere i hanul acel mare din Iasi, din resi)intinea Academiei, s'ati lepadat femeea lui, s'ati luat Ladtlita ; art in ijloeit apoi prin comisiea epitropiceascil, i prin sfatul famine, de aili osebit clestrea va"duvel, aü v(Indut hanul, ca acaret supus intamplh'rilor, l'au cumparat calieul ace-

la, pe numele lui, cu banii orfanilor baealnlui, si mai far5, pret. *'au cumparat si un deeret de sardariti, de la dornnnl Mihai Sturza. Cel al doilea Du-

mitrachi, nimerind la satul iIunii tinutul Vaqluiti, s'au ingurluit cu

o ri-

z4ifa, din neamul Mircese, au luat'o

la catagrafia din anul 1839, l'au asezat la d.(lia s'au filet-ft privighitoriö,

i

ruptas. El ca viclean, push' se mttna pe documenturile ra'z'asilor, au vêndut lui Bezede Neculai Sutu, dotfa sute Wei

189

de pAmant, din Sthngacil de jos, cu prat

mic, de l'au scos din dare, si l'au facut sardariii ; an strigat, au protestat in destul rAeasii, asupra venzArei Oman-

tului lor, dar n'au fost nime care se'i

poatA, aucli. Ia murit femeea, s'au fAcut un testament minciunos, din partea moarta Iar6sI l'au protestat fratii eil

dar iarasf, n'au fost auzi, au ramas rezAsii in locul el ; si s'au insurat al doilea en o fat a unui Costautin Sofroni,

sulgerit de Mihai voa. La el s'au o-

plosit i doi frati a lui, Alecu, i Vasile cel int6ia a murit, ear celalalt s'au

insurat acolo, in Huseni, ca o fafa a

i s'au facut si el rah's. LEON. Greci, trei neamuri, i neruditi unii, cu a1ui, cel intiü venit nice un paharnic Grigoras Leon, au fost in multe slujbe. Din acela au remas fiiil se Iordachi, care pe la domnul Calimall 1 8 1 7 , s'au %cut spatarig, i fiil acelnia Iacovachi, la Mihai VodA, s'au fAcut postelnic, i ellen in divan, si Grigorie aghiotant domnese, i maior ; ear cel al doilea, un Dumitrachi Leon, au until Alexandru Mircea,

fost logolk, la Logofku Iordachi Ca-

190

targiu, la 1824, ettnd era vel-Visternic, pe acesta l'au fa' cut ftori-Visternic, hi insurftndu-se en vAduva banului Dumitrachi Vasiliu, s'au asazat la Tecuci, unde ati fost i cilen la judecatorie, la domnul Mihai Sturza, s'au ilicut hi treilea, Nasta 3achi sardarii1; ear cel 1

Leon, slujând in di vanul do -nnesc, din ficior de negustoriti, s'au radicat boierid.

LUCA. Greci, venit cu domnia Iui

Constantin Vodfi Moritz, un dascal Luca, care find i pravilist, l'au facut ban

in divan, 'au insurat si el, in tarrt aice, s'au rrtmas n'apaste bietei Moldove. Au avut doi ficiori, Than si Toma ; eel intriiti s'au insurat, aii hat o Mi-

eleasek si an ajuns in domnia hi loan Vod6 Sturza, \Tonne mare eel al doilea, an fost ispravnic, si spatariii, si au murit holteiti. LUPU. Patru neamuri Moldovene, eel

mai vechiti, rádicat la boierie, sunt acei de la Putna, adee-a Costachi Lupu, acum spatariti, cu ficioril sei, a crtrora rhdicare urmeaz6 asa : Lupu, bunul lui Costachi, ficior de mazil, i rez`as, find slugâ iu cash la cluceriul Stamatin Movira, s'au ingurluit cu o fat'a a st'apann-

191

sral, si an fugit en ea. Dup`a moartea

lui Stamatin, ficioril lui au ertat pe soru-sa si ian dat si o parte de mosie de la Floresti, tinntul Tecuciului, i l'au facut si mazil. Acel Lupu ai avut feeior pe Ionita Lupu, carele la domnul Calimah, San f6cut satrariu, iar la domnul loan Sturza Paharnie. Fiul aceluf Coqaehi, tot atuncea Watt facut si el paharnie ; iar la Domnul Mihai, factmdu-se judeeiltoriil la Putna, ds §i nu scie mai mult decat un boii, dar pen-

tru ea un fic;or a Jul era sef in logoera fetie, rag lacut ban, si pentru c`,-1

pezevenchiil nepoatei sale Catinea, ce o tinea Caminarul Bontrts, si s despilr-

i multa vreme aü

izut in casa Lupului, uncle se inthlnea eu vornicul Pruncu, spre rilsplatirea slujbei, aü mijiocit Pruncu, la domnul Mihai si l'au fAcut si spatariil; fiul san lanai pentru Ca, all luat pe fata lui Aga Costachi Tomazichi, derectorul curtei domnului Mibain, rat facut spatar ; iar Dumitrachi Aga, pentru cä a fost sef In logofetie, prin urmare radicat hi ranguri mari. Alt neam Lupascu tot la Focsani, curgatoriil din Lupu Coeiorva, birvise,

192

nic din satul Jorastii, tinutul Putno, carele avend ficiorf pe Hagi Iordachi Lupu, acela find om cuminte, harnic, s'au asazat in Focsani, au deschis bachlie, au facut capital, s'au facut multe binale, an curaphrat vii. La 1834 s'au dus la Ierusalim, s'au Mout hagih, si la 1847, s'au cumparat si el un decret de boieriii pitariu. Cel al treilea neam, Lupescu, este in Iasl, uncle au fost un Iordachi Lupu, sluga vornicolui Iordachi Draghici, pe carele pe Ia 1826, Pau fhcut medeluiceriti, i vatav la Lungani. Acelnia ian ramas ficiori, din care unul invhtând la Academie, au fost profesor la §eoala publica din tArgusor, si din Lupu s'au facut porecla Luponi. Acum domnul Grigorie Ghica, Pau rânduit ci-

len, la judechtoriea de Roman. Al patrulea neam Lupescu, tot din Iasi, fiii unul medelniceriti, Iancu Lupu, din ma-

halaua sfintuluI Andrei, earele au fost sluga la vornicul Dracache Roset, Baston.

LUPWU. Moldoven4 trel neamurf.

Cei de la Bacau maclili vechi, rhths1 de la Jevreni in vremea domnulul Calimah, Ionith Lupascu fiind slugh in cash la visternicul Iordache Rosnovanu, s'aU

193

facut cluinsurat Cu o fata din cash', ceriti i same$ la BacAu ; la domnul loan Sturza paharnic, si la Mihai Voda spatarii i prezident. Mosul acestuia Capitanul Gheorghe Lupascu, la Than Vodii, Sad fiicut sardariri, u fiji lui Ma-

nolachi, Costachi si Iordachi pentru cI ere" de casa logotkului Dimitrie Sturza, si indelnAtori la alegerea deputatului de Bac6u, acet eel cerea d-llnnul, i-a Al doilea neam LupAseescu stint de la Galati, uncle all

-fAcut pe tot1 comi§i.

Lost tut ftori comis Ioni, acela ail a-

vut doi feciori : Constantnicarele la dom-

nul Joan Sturza. Wart facut medelnicer si SaÜ asazat la sato]. P.ipezenii tinutul Tutovei, si Dumitrachi find director la juiecAtoria de Galati. s'ail facot sardarifi si al treilea un Va4i1e Lupascu din Iasi, ail fost unter ofieier in militie, rad ftieut Mihai Vod'a satrarifi. LEONDARI. Moldoviin, de loc din Iasi, afi fost Constantin Leondari mai:fa vreme logofAt de tain6 in divan, dornnul Mom. pe la 1805, rail fácut slugeriti; donmul Calimah paharnic, i dorn-

nul Mihai Silo la 1821 ban, ail avut

feinee o fat5, a unui sat&rift

Sandi]: 13

.

194

Log hinescu, de la Bacgu, de pe careare mosie la Ulminis ; aü avut mai multe fete si dot feciort, din care Costachi la Mihai Vodã Sturza, fiind 9 ant sames la Putna, din care a5 esit calic, iaü fAcut comis. LIPAN. Moldoveni, fazest din Vran

cea, un Neculid Lipan, insurandn- se cu 0. fed a unui rezes, de la Clipicesti, Tifesti, Pudnrent, si Cop sacestt, au avut tret ficiork Ionit5,Iordachi i Gheorghe. Din acestiea Tonit5 intrând slug5, la visternicul Sandulachi Sturza, de casa chruia era stolnicul larban Perietani), cumnat de var5, prima-

l* maicei mele, om cu mare avere, si numat o fat5, ave, dar tà vede ca era si prost,, sau varvar, crt n silk s'a m5,ritat rata, cu acel Ioni Lipan, si a %cut pe pos.-telnicol Costachi Li pan, numat c. biata femee simtitoare, find, an si nurit. Pe1b5ut l'au crescut bunicã-sa, stolniceasa, dup5. ce an murit 135,trana, l'afi luat rnaic5,

mea. Acesta la donmul Calimah, s'au fäcut sardariti ; la Ioan Voi6 Sturza,. spatariU; ear la Mihai Vod5 postelnic. §i fiul seri Iorgu, find prezident la Put na, i ispravnic de Iasi, in 1848, l'au facut postelnic. Pe Gheorghe mosu1

195

postelnicului Costachi, prin

mijlocirea

nepotu-seil, domuut :loan Sturza, l'au fhcut chminar. Pe Necula;, fiul chpitanulul Iordachi, vhr prim are cu postelnicul Costachi, tot Mihai Vodh, fhcut comis, i Enachi frate vitreg postelnicului Costachi, la Joan Vodh s'a fa* cut chminariti, i eath o familie boereasch nouà i rhpede rhdicath la inalte ranguri, aü sporit In tarh. Pentru fericirea ei, saü pentru a- ei impilare.

LEANCA. Moldovan, de la tinutul Sucevel, unde cápitanul Joan Leanch multh, vreme ati fost zapciil la ocolul Muntelra.

Un fecior a aceluia cu nu-

mele Tom, domnul Mihai Voda l'ag fhcut comis mare, ear pe altul Ioan

sardariii. LECA. Moldovan, douh neamuri, cel de la Tecuciil, sunt fecioriI lui Gheor-

ghe Leca, rhzho de la Buciumi, tinutul Bachului, ficiorul unul popa Leca aü mers la Tecuciii la 1824, cu Aga Lascarachi Costachi, ce se insurase atuncl cu fata vornicului Iordachi Ra$carm,

11'1

facuse ispravnic, si

Leca a-

cela era logofht. Lascarachi sedea in casele stolnicului Enachi Negurh, carele

murise, si'i famasese vhduva cu douh

196

fete si un bAet, saü Ingudit cu rarioara,

fata cea mai mare a Neguroaef,

§"ati

Apof el find orn destept, si femeea lui avend butuà zestre, au sporit, luat'o.

sIntl facut i paharnie, pe la 1827, si sames acolo ; rtmduindu-se domnul Mihai Voila, ear rail rânduit sames, dar au nmrit, ia ramas trei fic:ori si o fatà.

Epitropia lor iaü rriines la Paris.

Al

&ilea neam Leca, la 1829, au venit

din Basarabia, de loc este din satul Cosnita, de peste Nistru, cinovniclacancela-

ria vice-Presedintului RusAsc. Dupsa", in-

tioducerea reglernentului, at trecut in statul departamentului drept4ei, unde ai fost revizor, i domnul Mihai Sturza Pair fiicut ban, si aü esit din slujb"a, aláturat pe lâng rAposatul aga Scarlat Donici, la Feresti, carele find foarte

prost, acolo aü fácut un capitalas,

si

s'ati asazat in Vasluiit. La 1851, murind directorul judecaoriei, Dumitrachi Corvin, &ad insurat acest ban Leca, cu femeea lui Corvin, si acum la 1852 Mart, domnul Ghica Vad randu:t cilen la ju decatoriea Vasluiului. LIVESCU. Moldoveni, de la inutul Bachiu. Un Lupu ficior preotului Livescu,

197

din satul Dealul nog, sluj'and la un v1hdich Grigorie Irinipoleo 3, in domnia lui

Scarlat Calimah, aü mijlocit Ja domn si rad facut satrariii, si in domnia lui Mihai Vodh Sturza, la 1848 ficiorul

aceluia Joan, hind vechil al vornicului Pruncu, l'ag ihcut slugerig. Asen-iinea doi ficiori a preutului loan Livescu, din Bachu, unul Vasile si altul Constantin, tot la domnul Mihai, s'ag radicat la boerie. LEFLER. Doctor, dintist, cu nutue-

le Iosef, en natie neamt, si religie papistas, venit pe la 1830, si facut comis de Mihai Vodh. LTAZARESCU.

Moldovan, Dumitra-

chi fieloru Ian Lazhr Obadh, de la tinutul Bachu, an invat in coala publich de acolo, apoi ag trecut la Academie. Si sarsind invrtthtura, l'ag facut profesor la o scoalh din Capita lie, Minai Vodh rag facut medelnicerig s'au insurat cu o fath a rhposatului comis

Rhclucanu Buzdugan.

Domnui

Ghica Voevod pentru cà Buzdugan era rânduit direcde casa mariel sale, tor la institutul de fete. LIGA. Moldovan, rdeas de la Milu

198

teni, de pe Horincea, din tinutul Co-

-vurlut, unul din acest neam, in domnia lui Scarlat VoclA Calimah, saü fácut

vornic de poarth ; a0 avut doi ftciori loan si Gheorghe. Cel Inthiti s'ail insurat, fiind logofat la ispfavnicia TutoveT, cu fata iconomului Joan din targu Barlad, §i dat clestre jumAtate din

partea sa de mosie ce ave la Pogonesti, in gura Tutovef, i pe la 1819,

s'au fAcut medelniceriti, si la Ioan Vo-

a 1827 eaminariti; iar

cel al doilea

la 1825, luand o fat'a din casa Potlogeser, ce era var en Joan Yod5, drept tJestre, rau facut paharnic i sames la Palcitt.

LANGA. Roman din Ar deal, un loan Lungu, pe la 1812, fugind din Transavania, din lipsa panel, cu mai multi de a bor, ati nimerit la satul

Dornnestii, din tinutul Putnei, undo statornicindu-se, an i intrat in bir. Acel

loan Lungu, au luat crasma de la drumul mare a Domnestilor, s'aU facut ci-

va tovadisi, i pr6da i prin prejur §i mai pe IFparte. Pe vremea luT Ioan Voda Sturza, descoperit, §i s hotarase al spanzura, dar rnijlo6nd spth,

199

reasa Elenco Razoae, sth,pilna mosie), i-a scapat viata, dhndu'l la ocna pe i 11,3 feciorul mut ce se nudoi ani. muste Ditu iafi facut polcovnicel. Sca,

pilnd Lungu de la Ocna, iaras1 air hat

-

rneseria veche, adeca" si crAsmaria si ho-

La 1829 ailhndurna ea staroste ee Putna, Nal descorwrit, l'am prins, I'an tinut vr-o trel luni la gros, pe toata iptãinâna schinginindul bine, si dupa toate sfaruintele Iriazoaei dupa, ce l'am slabit bine cu bataile i foamea, Pam trimes la criminal, de undo fard c1abav6,

Paa s:cos Razoae, dai viind a cash' n-aa trait mult, s'aa murit scApAnd lumea de un hot. Insa locul lul l'afi implinit ficiorul saa Ditu, carete fliC4ndresi tova-

rii pe ni,Ae tarani tot din Domnesti,

ficioriI preotnluii Sofronie, cmnnati cu

dansol, si p,i alta; aü facut multa vre-

me pradaciuni si la drwnnri si de vite. StrAng6nd cate o cireadA de boi le

i vaci, ingraisa In luncele Domnestilor, si

cuarnatul lor, Polcovn'celnl Ditu, sâ 1Ace a negutircria mare, si le duce in Tran-

silvania, le vindea, si de acolo aducea seal buni, si Ii vindea aice. S'ati descoperit si banda aceaita.

Dar fiind

,

200

doinnul Ditu oerotit do vornieul Prim-

cu, ce era

po4esor Domnestilor, staroste de Patna, poate ct impArt;a castigul, precum lnmea vorbea ; el n'ail fost suparat, si numai SoWanestii cunmatil 1111, aü fost dati in criminal si la Ocnii. Si pe Ditu, ca mai milt srtl dea lus!-ru in lume, rata fricut sardariti, si din Lunsi

gu, s'ail pu3 porecla Langa.

GI era

un Costachi Langa privghitoril la Zrtbeauti, un cucona a durniale sardariulul aü intrat in militie, si de si este. un bun betiv, dar s'ati filcut LAZARAKI. Mo!dovan, din Iasi ; Vasile La?a ahi, au fbst slugh, Mai in urma logoffit, la vornicul Alecu IancuLen, ficior a mini cApitan Lathr, ingnrlnindu-se cu v6cInva poleovniceasa Soroceanu, muma agru Alecu Soroceanu,. s'au cununat cu ea ; an intrat In viste-

rie, an slujit vr'o doi au, i l'au departat ; au mai fost pe la al boieri lo-

gofat domnul Mihai 8turza. intrebuin-

tândul in oare care spionlitcaN, rail Molt ellen la judectaoriea de Iasi, si paharnic.

LENTU. Grec. un Neculai Lenu, venit cu domnul Alexandru Moruz, au fost

201

ispravnic la Tecucin, s'an insurat c 1 o fata a unm casap, de acolo, s'au asazat I Nicoresti, s'au facut ban ; mai I amas un ficior Vasile care la domnol Mihai Sturza, s'arl facut bo LUCHI. Gree, iarasi napaste remas tarei, din domniea liii Moruz ; un Costachi, ficior acelui Luchi, Ia domnul Mihai Sturza, s'au facnt stolnic, oar aum la 1852, fac6ndu-se comandirirt de pojarnici, la Roman, l'au facut parucie. LIBOBRAT. Lipovan, era un crijitan Lazar cinovnic, la consulatul Rusasc, din InsT, ficiorul aceluia au intrat in mi1iie, s'au fault ofiteriti, ear domnul Grigorie Ghica, Pail facut major si comandir, a tooth' artileria Moldova LECAKI. Grec, napaste Moldovei, pripasita in tara, de domnul Mihai Voda Sturza, cu numele Neculai, cn meserie negutitoriii de pane, si l'au i boierit cu rangul do psharnic. LAZAREVICI. Bulgariti, bacal din 136rlad, facend capital, s'ari cumparat decret de stolnic, de la telalil domnulul Mihai 8turza.

LAFARI. Italian, en religiea papis-

tas, cu meseria doctor, medic, si cu

202

numele Neculai, venit pe hi 1823, s'ati asazat la fargu Berladului ; este un doctor bun, au fAcut mare stare, si cu doc-

toriea, t1 cu speculatii. S'ad insurar, ait luat fata polcovnicului Rusesc, Smaranda

Fiilatova, s'au cumparat mosie de veci, si decret de spataritt, de la dommil Mihai Sturza.

LOZONSKI. Lesi vechi, veniti in Moldova, si imaziisiti la satul Ghigoestii, din tinutul Neamtului, mazili vechi,

unul Iordachi, din .acest neam, find lo-

goftait a easel logoiatului Grigoras Sturza, s'a5 inst5rit, s'ati statornicit, in Iasi,

s'a5 insurat, dar n'a5 avut copii, de eat cu o tiganea" roabg, a sa, aü fãcut doi copii,

din care until s'air poreclit Codreanu, de si le-ad lasat ceva stare, dar Ind s'ati perdut. Aeel Lozonschi, niste ati fost boeri5 pabarnic, aü fsacut in to-

vriie cu tat61-me5 Biserica

Sfintul

Gheorghe Lozonsch;, din Iasi, pe locul

se5, unde'si avea si casele acolo, unde acum stint casele lui Grigorie Docan, si

grajdiurile lui Mthai Voc15 Sturza. La Ghigoesti mai sunt Lozonschesti, din neamul paharnicului, din care unul la Grigorie Ghiea, s'ati i boierit.

203

LEONIDE. Grec. Iordachi àü venit cu Scarlat Vodà CAlimah, ediclig n curte,

la 1812. Ag fost cibucci-basa, s'ati insurat, ag luat pe Anica fata satrarilui Mande, de la Nicoresti, si l'aii Matt

stolnie. In domniea lui Mihai Vodä, l'ag randuit cilen, là judeciitoriea de Tecuciii, si ca sa", sporeasca glasuri la alegerea deputatului de acolo, l'ag theut si comis. LALOPULU. Grec, negutitor, venit

la Gaai, pe la 1837, Mihai Vod5, pe

grecul acela Gheorghe, Fag facia inthiti sardwiti, i cilen la tribunalul de comereig. Apoi s'ag cumparat in mind de-

cret de comis, ca s'd nu fie mai mic la rang, de cat aTii aseminea lui. Puree la lui ii dovedeste c e ficior de dascal, din tara 1u, c`a, turceste dawalul de bisericã se nurne§te La la I Pulu greceste fiul, s'ag precum s'ag obicnuit la nol a se scrie sin cutare. LOGADI. Grec, pacat si bele greceas&d,

ticAloasei Moldove. In domniea lui Joan

Vodsa Sturza, pe la 1825, ail venit trei

scarb,3 de aceste, cu porecla aceasta.

Unul Dumitrachi, care se cam rudea cu cumnata me Ffasina Schina, sotia fed tine-meg, paharnieului Ionitrt; acela era

.

204

negutitoras, in tov6fasie CU un alt Cata nn, adusese saluri i altá marfa turceaseA, apol s'a5 dus la Bucnresti. Raman/and aico cella!ti doi, unul earAsl Dumitrachi si altul .Alecu. Ne avend nicl un capital, num'ara podelele pe uli, cs'a le era rusine Was 'sf imbrAtoseze rneseriea pracinfariei, ce o cunostea prea bine. Thasb'ndu'i nevoia, cel mai mare Alecu, s'aU fä cut dascal de limba greceascA, invata copil pe la casà ; celalalt b5atl tocmit da:4.al la frate-meti paharnicul

aü mers la tar6, de in invatat copiii. DupA suirea Iul Mihai voa Sturza la domnie, pentru c. fãcea haz de grec1,

l'ari pus la Postelnicie, luerraoriti in limba greceasc5, I s'aii si inimrat cu o fatA, de snflet ce ave, vornicul Iordachi Bucs'anescu, si Paü fAcut boierig romis.

LAM. 1ar'asi putoare greceasa, napaste Caro, venit negutitoriii la Galati. Au tinut mosii in posesie, si fácând stare din spinarea betilor moldoveni, pe la 1846, un Mihail Lari l'aii cumparat decret de paharnic, de la telalk domnulni Mihai Sturza. Vai de biata tarsa,

rusine pentru boeril moldoveni punendu-se in linie cu el, si top pracinsi

205

i braharii grecesti, grhdinarii bul&esti i porcarif s'arbesti. LAZAR. Moldovan, un Alecu fiul tari

vhtavolut Lazhr de la Indiana, din tinutul Bachului, de mic slujind in cash la vornicul Draeache Roset Baston. La 1827 fiind vel vist. Dumitrachi Ghica, rail facut pe Alecu vatav de visterie, 0 rail i boerit cu rangul de sardari5.

LEFTER. Bulgariti, faclier din Iasi, un ficior a aceluia cu numele Neculai, nu sci5 prin ce mijloace, in domnia ma-

rid sale Grigore Ohica Vodh, la luna

Fevruarie anul 1852, s'ati rhdicat la

rangul de sardariti. 51

MOVILA. Din cele mai vechi familii moldovenesti, inch din vremea domnului tefan cel mare. Din aceasth,

familie pe langh c at] fost multi logofeti marl, vornici si hatmani, dar a5 shclut i pe scaunul domniei cinci domni,

each aü fácut si a5 inclAstrat multe mh-

i tot ati ramas o familie din cele mai bogate ale Vara Din nesta-

nhstiri.

tornicia vremelor

i

Murite imprejurhri

20 ;

de vr-o suta patru-cleci ani In coace, aü inceput a scade si din treapta si din

Ba inca de la Adam Movila, liditoriul manastirei Adam, ce ii s'ari prtrut feciorilor sell c 'ati parasit i pored.% acea atilt de slavita si curioscuta, in tosta Europa, si s'ati poreclit toV dupa numele tatalui lor Adam, avere.

in

curs de vr-o 60 ani, când strane-

potiI KIT Adam Movila, dupa pilda bu-

nilor si a parintilor tor, au parasit a se

porecli si Adam, si de o data dintr'o singora familie,

despartit in pa.=

tru, ca cum n'ar fi fost diuteaceiasi fa-

milie, co en totul osebite si straine. Unii i anume: comisul Gavril i slut-

geriul Alexandru s'ati poreclit Stamatin,

de pe numele tatuluf lor vornicul Sta-

matin ficiorul luT Vasile Adam. Cluceriul, Gheorghe feciorul lui Luca Adam, s'ati poreclit Luca. Pitariul Constantin ficiorul lui Sarban Adam, s'ati poreclit arban dupa numele tataluT säü pitariti Sarban. Iar Constantin ce aü fost *Atm mare de Covarlul,, ficiorul lui Costea Adam, s'ati luat dreapta porecla de Movila. Acum m intorc a arata care se gasesc drept1 curgatot din

tuspatru fratii acestia, care de si cu gre-

207

Waraiit poreela. sala, batranii lor, Dar din documentnrile ce am vazut,

am cetit, si care sa 'Astra la raposatii .bann Toma Starnatin, i spatariul San-

dulache Stamatin, din FocsanT, sunt adevaraV Movi1et i stint acestiea : Din comisul Gavriil s'art nascut banu Toma, serdarinl Neculai si Augeriul loan, si

data fete sterpe. Banu Toma, aü avnt ficior pe spatariul Gavriil, i patru fete,

din care trel ail fost st-arpe, ear cea a patra si mai mica Frasina, este sotiea me, si are roada. Sardariul Neculai ai avut numal o fat`a, ati maritat'o en paharnicul Mihalathe Negrea, s'afi nascut pe spatariul Neculai Negrea.

SIngeritil Ioan ail avut eara'sl o fatd,

saü maritat cu caminarul Gheorghe Duca, s'ail facut i aceea o fata Zoita, care

s'al maritat cu capitanul de militie din

Valahiea, Nicu §ontu. Din slugeriul .Alexandru, s'au nascut spatariul Sandulachi, i einci fete. Anica ce ai luat'o paharnicul Iordachi Milu ; Safta ari luat'o stolnicul Ionita Movild, stramepot de fata c pital lulu! Constantin Movila; Catinca aii luat'o banu Grigore

208

Stroescu ; Marghioala aü luat'o comi,u1 Grigoras Tudori ; i Ilincuta comisului

Tudurachi Cerchez. Din spatariul Sandu/achi,

saü atscut

treI ficiori : Aga

tefanachi, comisul Costin i medelniccri5 Vasile. Din Luca Adam., ail fost coborâtoriti

spatariul Constantin Luca de. la F. atul Hush,

tinutul Suceveil acela aü avut numaI

doua fete, una aü loat'o postelnicul Geigore Roset, de la Bacail, i pe u1ta aga Vasile Braescu, de la Hilda. Din pitariul arban aü fost coborfttorig caminariu Gheorghe arban, de la I aciseni tinutul Covurlui. Acela ati

avut numai patru fete, pe Anica aU luat'o postelnicul Gh, orghe Cuza, pe Smaranda postelnicu Dumitrachi Taman

di, pe Nastasiica Aga Iordachi Manu, pe Marioara, frate-meU Banu Neculai Sion. Din Constantin Movila capitanul, carele

aii avut numai Un ficior si mai multe

Dia acele fete sunt : Movilestif de la Galati cu mosul lor, stolnicul Ionita Movilä, Tuduriestif de la Galati, ce au avut mosii Orlestil i Ba1taii, i boeril Grecenesti toti. IN! din Liorul capitafete.

209

nului Constantin nu este nimine in Moldova. Numai unu ramsasase si inc5,

de la 1774 find holteiti, s'ati dus in

'tam romaneasch, s'ad insurat acolo nu Wail mai inturnat nici el, nicI fieorIl s'ati nep* liii, uncle de va fi mai esis-

tand din urmasii hzi nu stiu. Prin urmare dar dreptf Movilesti sunt numai Stamatinestif, iar toV acei ce sc poreclesc Moviii, stint falsf, nefiind riicY mosinoae. Si aces-LT Stamatinesti stint in adevAr

in linie barbateasca, coborator) din stralucita odinioar i veche farnilie Movi1easc6, carora le-ad ramas multitne de mosii in Moldova, in Basarabia st in Bucovina, i le-ad staphnit papa la Comisul Gavril i slugerul Alexandru. Iar aciia necauthud de mosii i iganT, ce umbltind dupa aventuri prin tome, eautand când vornieia Vrancei, când parcAlabia Galatnlui, starostia Putnel, si

alte de aseminea dreetoril, ba inea

§i

rilsboae, intovardsind ()stile rusesti la 1774, in contra Turcilor, dupa care skigeriul Alexandru, socru-meti banu Tho -

ma, si slugeriul loan frate-seti, a

i

intrat in ostirile Rusesti, ati mers in 14

210

Rosia, uncle multi ani slujind i luttnd cinuri rusesti, apoi au venit inapoi, läsandu'si mosiile in parasire, i fara a vinde una macar, le-au perdnt toate en paragrafia, pastrând num ai documentele Para nici un folos. MAVROCORDAT. Greci, un bezede Mavrocordat insurându-se de vr'o 80 ani, cu fata visternicului Dumitrascu Sturza,

sora logolatului Grigoras, teal domnulni Mihail Sturza, aü remas in Moldova, s'ati nascut niste buniltati de Mori,.

pe logofiitul Costachi, i logofatul Alecu.

Pe la 1836, ail mai venit

i

un alt

Mavrocordat, hatmanul Alexandru, grec,. fanariot, ginere domnului Alexandra Moruz, de la care avend cjestre rnoiile Paraipani, Radulestii, Mircestii, si Jorastii de la Putna, fargul Moinestii de la Bachu, i Harpasastii de la Iasi, s'ail cumparat i casa in Iasi, si s'aii sta-

tornicit in Moldova, ca cram saraci cie boeri. Pe Nicn 'ficiorul acestuia, Path luat ginere domnul Grigorie Ghica Voevod, si dat i rangul de batman. MITREA. Moldoveni, de la tinutul Tutovei, vechi boeri, peste o suta 50 am, stint trecuti, de când au straut din

211

ei vornici i visternici. Aii chdut din inthmplhri, si inch mai sunt phnh acum pabarnicul Iordachi fiat medelnicerultu Vasile, i sardarul Petrachi fiul stolnicului Gheorghe. Casandra fata acelui stolnic Gheorghe Mitrea, este botia fratelui men paharnicul Costachi Sion. MOGALDEA. Moldovan, fhdhs si vechiti madil, de la tinutul Tutovei, doi fi -

a lui Tanash Mogaldea madil, in docunia lui loan Vodh Sturza, s'an facut ciori

paharnic. MOTOC. Moldovan, de la tinutul Neamtului, veche familie boerea ich, inch

din vremea domnului tefan cel mare ; an figurat intre boeri pe vremea dom lui Lapusneanu, a fost si vornic mare,

and Pan si thet. Au *hit din impre-

jurhrile si nestatornic;a threi noastre. In domnia lui Scarlat odh, Calimah,

un Thoader Motoc s'au fficut paharnic, dar n'au avut copii. Mai este un singerin PavAl Motoc. Sunt Motoceti multi la satul Brusturii, in tinutul Neamtului, madili i privi1ighei, drept curghtori din vornicul Motoc. MADARJAC. Moldoveni, fazesi, vechi mazili, de la tinutal Vaslu:n, râdi-

212

ca0 la boerie, unii din vremea domnului loan Sturza, i a4ii de la domnul Mihai Sturza. MORTUN. Moldoveni, rezesi i vt: chi boeranasi, de la tinutul Sucevef,

parte din el an minas in Bucovina, pe In inoside bor. Din ei intain un satra,in Mortun, de la eamarzani, tinutul

SuceveT, s'an rhdicat in boierie pe la 1804, in. domniea lu Moruz. Iar la domnul Sehrlat Caliraah, pe la 1817, Grigore Mortun, de la BacAn, s'ati. fã-

cut clucerin, la Mihai Voda Sutu, s'an facut paharnic, la Joan Voda Sturza, pe la 1824, s'ail facut comis, i varul san Necolai paharnic, si la Mihai Voda

Sturza, s'an facut spatarin i prezident, si fiul san Akcu sardariii. La

Than Voda b'an facut si Iordachi Mortun sardarin. MAIICU.

Moldovan, ráza's de la Palava tinutul Putnei, unde stint mai multi dm ace,t neam maclilT i birnici. Dintre earn un Neculai raslelindu-se de acolo. slujind pe in boeri, an ajuns vames, sail dipitan Ia Burdujani ; s'ati i

insurat pe aeolo, an facut stariei*

fiind oniul destept, Ia Mihai Voda Sturza,

213

s'art si boer;t cu rangul de sardar;ii,

saü statornicit in Falticeni.

Moldoveni, din BucoviMazo'an, va'r prirnare eu maicA mea, venind de copil, s'ati insurat, si s'ti asaza r la thrgu Burdujenii, aü avnt doi ficiori Grigorie i Costaehi, care amAndoi se boerise, la domnul Mihai Sturza, dar aIi murit holtei, remrtMA.ZOIAN

na, un Ioni

indu-le don5, snrOri.

MANDRU. Moldoveni, de la tinutul Wirlsaului, am cunoscut pe lonit. Mhndru, ce sedea in Iasi, in mahalaua Boghiului, carele in vremea domnului Ioan

Sturza, pe la 1826, saü thent medel.

niceritl. Stint mul0 cn aceastil poredli

MOTA-1. Moldovan, mazil, i rezes, de la tinutul Vasluiului, din carii un

Grigorie, pe la 1847, cu prilejul alegeld] deputatului de tinut, pentru obsteasca Adunare, ca. sii, castige domnul majoritatea glasurilor,

Molt sardaria.

MACARIE. Moldovan. rezes, din sa, tul CrAestiI, tinutul Galatului, un Ioan ficioru lui Macarie Hogas, In domniea lui Mihai Vod5, Sturza, find ginere u-

nu Cernat, de

la Barlez, en prilejul

214

schirnbului ce-ag fost facut domnul eu

Cernhtestii, lu'and de la ei Bratisul, l'aU falcut sardariii.

MALCOCI. Moldovan, de la tinutul Cftrlighturei, au fost slugi pe la boeri, din care un Ionià Malcoci, slujind la logofhtul Costantin Bals, ciuntul, l'ail fh-

cut satrariti, in vremea domnului loan Sturza ; iar la domnul Mihai, s'ail mai rhdicat la boerie, i ram Neculai sardariti, i aIi1 imi pare. MARCU. Bulgariti din Focsani, un Stefan ficior lui Marcu abagieriul de lângh biserica Soborului, din Focsani, intrand in militie, pentru Ca tiea pu-

-tinsh carte, l'arl facut unter-ofiteriii, de unde esind, aü intrat in comanda de pojarnici, ai slujit in aceea mai multh

vrerne, s'ari facut ofieriü. Acurn in arm( trecut, la 1851, Pan inaintat Ia parueic.

MERIESCU. Bulgariti, cavaf, satl pantofariii, din Focsani, la 1822, &Ind &ail suit pe scaunul domniel Ioan Voda Sturza, in trecerea de la Silistra, prin Focsani, 81ai luat pe lângh Bezeclelele Iorgu i Alecu, mai multi erhisori mun tern, i bulgari, intre earil atl fost i unu

215

Dumitrachi, ce s'ati poreclit Alerisescu,

ca cum ar fi muntean, si un frate al

seti Nastas5, carele avea i dug1iean5, i si desfAcuse atunci de ea. Pe Dumitrachi 1'a5 facut beceriti al curtel, ca stiea i mestesugul bucatarid, cad fusrtse stolnic la cluceriul Alecu

cav5;fie,

Neculescu, de la Rimnic, acesta afi fost trei anT beceriti, apoT s'ati insurat cti o

fatà din cnrte, si in loc de zestre, Paü

tent

paharnic,

i

sames, la

tinutul

Neamtulifi. Acesta mai are un frate la satul Grozestil, in podgoriea Odobestii, cu numele Hagi-Ivan-Fotea, si tot Fotea este si porecla dumisale paharnicului, ear mr Merisescu. MACARESCU. Trei neamuri, din care claua r-unt moldovem, i anume:

Dumitrachi MAarescu, carele vr'o 40 anf, aü slujit la visterie int'Ait`r he'rtier,

apor ispravnic de copil din cask si dup5. introducerea reglementulul registrator, acesta in timpul tulburarei grcesti de la 1821, fiind riinduit ispravnic la Vaslui, cu spatariol Tudurachi Criticos, i-aa prins grecii dus la Iasi', iaü tinut chteva dile in obedi. Li-ati scos maglele i dinii sanAtost din gura,

216

bothrase ;,rt le tae capetele, apoi in cliva Sft. Constantin, avend bal In curtea

domneascti. Pendideca, ce de sine ca

un talhariti, se suise pe scannul dom-

niel si lease fraele Carmeirei. Atuncea o curva" Marghioala Hizichioaea prietind fiind IM cie en 1w, s'ati rugat talhariului grec Pendideca, i ca unei dame ce tinea eel infaiii Ice in balul talharilor, i-ad i pentru bietul Mi-icrtreseu c ertat.

era precum si astrtch este, nu s'aii mai inaintat nici la rang, peste rangul de sardariO cel ave, de la 1820, nid in 1ujb5. Aseminea nici frate-siiil ispravnicul Vasile, de cat un ficior a anume : Neculai ajunsese set de masa treptelor in visterie radicase la rangul de ban. Dar au murit farà urmasi i fãr avere. Al doilea Malcárescu este Lupu, de la tinutul Iasului de loc, poreclit Mac6reset! de pe numele tiltani-sAu Lupu, care prin mijlocirea ce aü avut, s'aufficut sardariii, pe la 1 84 1 . Iar al treilea MricArescu, este bulgariii, fidorunul Marcu cal-

darariu, de la Cazanlic, ai fost in Bucuresti, unde ai invatat carte bisericeasa Apoi ad trecut la Galati, aü nvatat

217

psaltichia i avend glas, pe la 1824, ail

venit la Iasi, aü intrat chnearet la paraclisul din curte,

i mukAmindu-se Ioan Vodá de chntarea mi, Pail f5cut Caminari5, i s'ad numit Ioan M5c5rescu. S'ad insurat in ia$1 cu o fat5 Profira a unui $licarig Constantin Cuza. MIHALACHI. Bulgariü vechi5, ye-

nit in Iasi avea c51d5r5rie in ulita diu dosn Sfântului Neculvi, ce rAspunde la poarta curtei domnesti, numit5 a Cazacilor ; acel caldarariti fiind bogat i avOnd

nurna: un ficior Mihalachi i o fat5, pe ficior l'aa inv5tat carte, rail dat in visterie i Pail insurat, cu o fat5 a until

diac vechiil a visteriel Nacu, carele aye mai multe plirti de mosie. Mihalachi ari sporit averea, ai Pitit ptirtile de

mo$ie acele de zAstre, s'ad boerit la domnul Morm. 1805 stolnic, la 1814 Caminarill, la 1817 ban $i logorat de visterie, saü precum acurn director. La 1824 ag5, aü avut doi ficiori : Mih5ifa. Lascarachi ; la 1827 cel int5i5 s'a5 facia comis si celalalt c5minariti. La 1840 si 1842 spatari5. Iar apoi la 1848, arkiind osebit5 credintA domnuluT Mihai, dupà tulburarea intre el cu

218

boerii, pe Mih-aità Pail facut vornic director depart amentulul din Ihuntru, pe Lascarachi postelnic i ispravnic la ralciu si Tutova, i le-at dat i envaleril Rusesti i Turcesti, i ne-avend alfa porecra, s poriclese duph numele

tafalui lor aga Mihalachi ; pe sora agai Mihalachi, fata e11trarului, aü luat'o

cAminarul Zamfirachi, carele aü trecutin Basarabia la 1814 pe fetele lui aga Mihalachi, cea Intiti air luat'o postelnidat mocul Waducanu Cazimir,

sia Puesth, de la Tutova ; pe a doua ati Inafo postelnicul Grigore Turdscu,

i

ia

dat rnosia Molnita de la Herta ; pe a treia aü luat'o un ofiteriti Iancu, ficior de bulgariii, a lul aga Constandachi Neculau, i iau dat mosie Bsalosestii des-

tre ; farnaniind pentru amtindoi ficiorh, adeca vornicul Milagifa si postelnicul Lascarachi mosia BAcestif de la :Roman. MARDARE. Moldoveni, tarani, din targul Hush, curgatorI din preutul Mar-

dare Cáciula, carele aü avut un ficior Ioan, dascal la biserica sfantului Dimitrie, unde si tafa-seil era slujitoritl. In

vrernea domnului Calimah, dascalul loan, s'ati fticut postelnicel, pentru ca s'A'st

2'9

scuteasea viile de fadrhrit ; acel postelnicel Ioan, avea an b'Aet Gheorghie, pe care'l dedese slugt, la Episcopal Meletle, acel ce au fast mitropolit la 1848. Metal fiind curAtel i cuminte, si mai ales deprinclend bine a scrie , Episcopal dat la canceleria

episcopieI scriitoriI. i aveni episcopal radenif s'arace, de la Suceava, rail insurat Inc tArfar fiind, cu o fat 5. cam nepoatA a VrAdicsai, si Paü facut gramatic a episcopiei, ia dat i o mosie pe chti-va aril, de ail stAphnit'o, i pe

la 1827, dupa ce a piea Romanultil,

trecut la Episcofacut paharnic,

pe tafal seU cluceriii. La Mihai VocIA Sturm, apoI Faü fAcut ag6, i pe tot1 fratii sel, ia boerit ; pe Costachi spape Grigarie spatariil, i pe Dumitrachi comis, cari'l tot pe lftngt E piscopie, aü Meat man starT. Norocirf a Mold ovel, c

ati

capatat asa magnatf

din popa Mardare ! !

MATFEU. Moldovan din Roman, an Constantin ficior preotului Matfeu, Inch pe la 1800, pe child Mitropolitul Veniarnin, era episcop de Roman, an fost slugA la Episcopie ; trechad la Mitropolie, Epis-

22,0

copul pe Contantin, l'at fAcut !ogorat, apoi mai farziii sames Mitropoliei. La domnul Calimah, iutäü 1'06 fAcut medelniceriii, mai in urmh paharnic, si la domnul Ioan Sturza, spatariti, i pe fi eiorul seri Neculai, carele acum este ag6,, eu porecleste Baghici, hat fAcut com is.

MERIACRI.

Moldoveni,

rezesi

vechi mazili, pe la mai multe tinuturi : Vaslui, Tntova, i Tecuciü. Unul din neamul acesta, slujind in visterie in vremea domnulul Moruz, pe la 1805, slat Ricut medelniceriii ; fiul aceluia Costachi, earrisi in visterie slujand, la domnul

Ioan Vodh Sturza, s'ati fiicut caminarit.

Iar la domnul Mihaa Sturza, duph ce de la introducerea reglementului, si 'Ana'

pe la 1842, aü fost sef in departamentul din Vauntru, iau Dcut spatariii, mai in urn-s rat) rildieat prezident in Botosani. MELEGHL

Moldovan, rezes, de la tinutul Iasi, din Basarabia, until au fost vornic de poarta", i Dumitrachi fecior aceluia, intrand scriitoriu in domnescul Divan, apot stolnacealnic, sef protocolist, acum si director, l'au facut Mihai Vod5, spatariti.

221

MIRCEA. Moldoveni, rezesi,

vechi mazili, de la tinutul Tutova, i Vasluiu. i

Un Stefan, ficioru postelnicelului Todirase din satul Husenit, slujhnd ficior in cash la brigadiriul Alecu Ghica, apof vatav la o movie Uricanii, de laugh Iasi, aduniind ceva stare, in vremea domnultu

Than Sturza, pe la 1827, s'ati fãcut

sardariu,

i

au cumparat

i

mosiea It,

canii, de la tinutul Tutovo, de veci, de la logofatul Costachi Bals, cu 1000 galbini. Pe la 1847, au cumparat de la telalii r.lomnulla Mihai Sturza, douh de-

creturi, unul de comis, pentru deinsul, altul de pi tariu, pentru frate-seu Neeulai. Amandol Ins sunt holtei bhtrâni, au multi nrpoti de trate, de sofa', de very, la satul Husenii, ba i veri primarl, postelnicei, MILICESCU. Români, din taxa Ronihneasch, venit un Grigore Milieescu, In domniea domnului Calimah, la Roman,

logotht la Ispravn'cie, cu un bpravnic pee. S'au insurat C(lu, cii o fath a unui vames Antobi, uncle si el au fost in multe riindum chud vames,. eimd CA,7

pitan d e targ, cand chpitan de postii,

eAnd zapciu do ocol. La domnul Ioan7

222

Vodn, pe la 1825, s'au racut medel-

niceriti, prin mijlocirea Episcopului de

Roman, Oherasim. La domnul Mihai Vodn, pe la 1835, s'au lacut enrninaria, feciorii sei au intrat in mi1iie, met mai mare, acum este polcovnic, Dumitrachi comis si lords chi stolnic. Felice pentru tarn,

cu inmu4;rea boerilor, tocinai ea si a stupilor, cu inmultirea trântorilor.

MALINESCU. Doun neamuri, unul Moldovan de la Bucovina., Iordachi

linescu, aü venit pe la 1824 ingineria, aa hotnrk multe mosit en reposatul pos-

telnicul Joan Jora, apoi pe la 1828, an fost staroste de suditj nemtesti la Botosani

;

dupn introducerea reglementului

s'au lepadat de protectiea nemtasen, an intrat in slujbele Orel in ramul Judeentorese.

Au fost ellen la judeentoria de Botosani, si la Mein', l'aa fneut cãminaria, in tirma ban. La 1849 s'ail r'anduit prezident la judeentoria Fuleiiului. Al doi-

lea MAlinescu este un Ghica, de loe de la Barlad, ficioru unui ciobotaria Vasile Malin, aü slujit la spatarul Costachi Meriacri

i

tiind p4nni carte aa invTqat

223

a scrie asa de bine si intocmai slova sthoanului sa, in cat nu se poate osebi

nici cum, si find Meriacri sef in departarnent, rail pus scriitorifi, apoi avind purtare buu5, si aplicare, ati inaintat ajungend stolnacealnic, si domnul Mihai boerit, intàiü sardariii, apol caminarii §i mai la urmh ban. S'ail insurat cu o fath, a unui crasmariti bogat din Iasi, Rugin'a. i este boeriti i magnat

a ord.

Al1OLU.

Greci, douA neamuri, cel

intAiii este venit din vremea domnului

Moruz, s'ati insurat cu o MoldovancA, rii-

clAsitsa., de la tinutul Botosanii, aü avut vr'o trei feciorI, s'ati fildicat la boerie

de domnul Mihail Vodfi, pe un Manolachi Paci facut ban, i pe Neculai stolnic ; al doilea este, Costachi Mssoglu, tata-seii au fost paharnic, grec, an saOut in tarp Frumos, dar fiindun birbant aó tinut vr'o treT femei, pe cea dintiü ce era Moldovanca i femee de treabA., au lepadat'o, an perdut tot, ajunsese logofat la isprävnicia Tecuciului, apoi polit-maistru la Gala0, si mai la urtrA cilen lajudecdtoria de acolo. Mihai Vod'a, rad faeut amipariti. CU ferneea dintäiii are un ficior ofiter in militie.

224

MAVRICHE.

Greci, veniti aice mai

aproape de 170 ani. Sunt neam de imparat a Tarigradului, dar pre t'araci

si mai s'ou sthns acest neam. MAVRODIN. Moldoveni, rklesi de la tinntul Dorohoiulm. Un Miholachi Mavrodin invatiind ingineria, in Vremea domnului loan Sturza s'ati radicat la boerie, facendul stolnic. Tar domnul Grigore 1aü faent ban, i pe ficior'd sal Manolachi caminari, Aleut si Gbeorghe sardarI. MAVRODIN.

cei mai spurea-0

Gres1 fanarioti,

din i fara caracter, din

pacatele noastre, si mai nnit pentru a

me osiinda, Mihai Voda Sturm, Dumnecleil sii'i rasplateasca, an pripasit o puturoasa, schrnavie greceasca, pe nn Mucos. pilieintarici, Hatmanufloan Mavrodin, Pail asAzat in postelnicie lueratoriti in limba lurceasea, thlmacea doua, inult trel fermane pe an, II da leafa, 1000 lel pe lwart, din §tatul postelniciel, si

pentru ca, era cu totul calic, i-au facut §i pensie hi ciao 1000 lei, §i tuturor talharilor de ficiori a iui, e'ate 500 lei

pe luna de la easa pensiilor ; aceasta putoare

i

searnavie u;receasea au avut

225

patru talhari de ficiorl, Costachi carele

la 1821, au fost

i

volintiriu de au

prAdat tam, find aghiotant al Cneazului Gheorghe Cantacuzin. Pe acesta pentru osanda me, rail facut judecAtoriti la Vas1114 unde prAdand pe eel ce avejudechll, ail strans hotul bani, s'au cumparat

partea de mosie a spfitariulul Ioui

Duca, diu Lipova, de la Doaga, invecinatà cu mine. Talhariul i plricintariul acesta, baal maniile lul Dumnezeu, pe el si pe Mihai VodA, felurite i pe toath cliva suptirárl mi-a facut, cu sovolnich intindere peste *tile mele. Mi-a furat fanu, mi-a rhsluit Omantul, mi-a furat petrele hotar51. Mi-a

caleat la 1846, April 23, mosia cu tot

satul lui, pAna", muerile le-au raclicat cu oiomege si et) pusa, cand puOn de nu miau impuscat amandoi bAetii mei, Neculai i Vasiliea. In multe randuri an inchis vitele mele, si a locuitorilor mei, tinendu-le eke 7-8 si 10 dile, tramande i insatate. Mi-a ucis peste 70 mascuri, mi-a smomit locuitoi

rill slugl din ograd, pdna",

iganit i robi aT mei. Sute de jalobe am dat Domnilor, departamentulul, ispravnicief, 15

126

privighitorilor, si nimeni n-ati sinitit de suferintele mele.

InsA de la 1843, s'au randuit comisie pe spatariul Grigori Cuza i ispravnicul i ne viind randuitii, OAde Vaslui. cintariul au tot sporit operatirle lui cele nebunesti, si en vre'nd sä fiu mai cuminte deck el, am tot jgluit, i m'ati tot indreptat la comisie, si tot s'afi schimbat comisaril, in cht ptind fiCulll 1 4 comisari s'aii randuit i n'an mai venit. In scurt trebueste un top de hhrtie pentrn CA s5,* scriti toate suferintele mele, bl'astämAtiile acestui brigand, si talharifi, .e6 si paseri tni-ah furat. La

Septemvrie in 8, mi-ati furat 31 curci de pe camp, clicend c iai stricat ciupercele, am ji1uit is prAvn'ciei , departamentulni, ba mai in urrn i domnulot, i iar5si eat' indreptat la comisie. Pentrn toate bl'astAmtiOile I ui, dannnl Mihai Sturza, in loc .a," '1 infrauecle, ran 185 1

fácut ;:patariti, apoi tocmai &FA te an esit

din domnie, pe and se afla in Focsani, ia dat decret de postelnic, mai are rant

acesta 5i 010 trei frati, Alecu Domnescu aghiotant i polcovnic, Mihalachi ea' pitan de jandarmi, si Leonida coanis, toti sunt nechiurzi, §ul, tehui,

227

stricati , talhariul acela Costaehi, megiesul meii, &IVA ce aU fácut vr'o 10 si

copii, cu o .aranc5, de la Hoceni, ce o 1uas6 bue6tAritA, in toamna anultu 185 1

s'au cununat cu dansa. Polcovnicul Aleeu, s'au cununat arf eu o unguroancit bu tri t

Capitanul .11ihabrthi cu fata mi Alecu evitrtalnicul, vaiduvá a mi.

de doi barbati, i copil de la amlindoi. Leonida luase ntàiü, fata unul slugeriii, Simion Oprisann, de la tinutul Tecuciului, si vWndu'l nebula, f un 160, Fau isgonit ; s'an dus la Iasi, si au 'mat o i

fat'a a vhcluvei paharaitului Ioan Flear, s, ce'i zic i Bogonos, de la PAcurariil. Vai de biata tarà, câi ezi selbateci sã puezese din patru tapi rat, si toti an s'o

prâde. Deie sam6 inaintea lui DurnnezEil Mihai VodA Sturza, acel ce iait oplosit i ian pus in blujbe si 416 boerit. 8g.'i a lasat s. lucre4 Ia plheinte si sä poarte cofil.3 cu brahg, ear nu si facA boeri e niste asa ti si nelegiuith MAVROGHENE.

Greet, pripAsiti de

logdatul Grigoras Sturza, en curn sa Euxanda, c neplacAndu'i s. trheasert en ba, bat moldovau si boeriti cinst t, hatmanu Iordachi Bals, fic'orul eiuntolul,

22i

l'aii lepadat, s'au milritafo cu sca'rn'avia

greceasek Petrachi Mavroghene, un calic caicciu, ce venise cu Scarlat Vodã COlimah, l'aCi fäcut spatar pe la 1814, si ispravnic la Suceava, i Mihai Sturza,

find cumnat cu pocitura acea de on-i grec, Pau facut vornic, i Pat tinut vr'o 10 an! cilen in domnescul divan, unde

numai de pomanli i s'au dat leafa.

i pe

Petrachi feciorul aceluia l'au facut postelnic i Orcálab la Galati. S'an mai pripAsit tot in domnia lui Calimah inc6 doi Mavrogheni, postelnicul Mihalachi, care an luat pe Ilinca fata Mannlui, ce o tinuse un boeriü Moldovan, ai'l rAmAsese

mosiile, Giamestii de la Suceava si Torcestii la Tecuciti; i un Neculal Surdu, ce'l f5,cuse spatariii, i Ispravnic la Tu.tova, care au luat pel\larioara, sora lui aga Gheorghie Costaehi Stoisescu, din care au remas plod corciii grecesc. Pe la 1828 aU venit i Bezedea Petrachi, ficiorul domnului Mavroghene, ce Fan tact Tura, i s'ati pripAsit i apul acela in MANU.

Greci, in domnia lui Ale-

xandru Vodil Moruz, aü venit un Scarlat Mann, ce fusese logofat mare a

229

Patriarbiei de Tarigrad, oin prea sarac si cu multime de copil feciorf si fete,

at ramas n Iasi, ne avend la ce

sa

co ce'si brani ciurda de ede. i find viclean i obraznic, Ca totl fanariotii, sa tanguia catra toti boerii, cä'i sarac si are ca-fl grea, si nu are inlesnire a imbra2a si a hrani coduce Inapol,

i

piil; boeril Moldoveni bogati

i

darnici,

toti din toate pat tile ii da i trimetea, care banI, care strae, care cumasuri si

proviçlii pentru casa. Avea patru ficiori patru fete, toate frumoase, i le-au ma-

ritat, pe cea mai mare, Smaranda ail loaf o Sandu Crupensch;, de la betie, si rail facut ban ; pe Elenca, . . . ; pe Zarnfirita co-

misul Ionith Roset Pribisceanu : pe Soltana, Enachi Lambrino comis. Ficiorit

fiind calici, an remas ne insurati pana pe la 1816, ca nu se gasea nebuni en fete sh stranga afatea cururI goale, §i mai ales ca. toti erati prosth Atuncea

doamna lui ScAmlat Vodil avend o sora fatamare greceasca, tanara numai de vr'o

40 ani, domnita Soltana negaAnd din

ficiorif de boeri s o eie, ca era si urAta, ati dat'o lui Manolachi Mann, si l'afi facut Hatman, si din castigul batmaniel,

230

Pe vremea domniet lui Mihai Voda, Iordachi Vat) cumparat mosia CucorAnit.

Manu, aI Inat pe Nastasiiea fata caminariolui àrban, nepoafa Jorhl, §i s'a5

fAut comis ; si la loan Vod5, Sturza Dnmitrachi al treilea frate care Inca trAeste, an furat pe Prohira fata sp`atariulut Costantin Roset, care fiind ag5,.

fhb', parintt, sedea in cas6 la unchiul

vornicul Dumitrachi Beldiman, cu care au facut un car de copii, ficiori §i fete ; Joan Voda NA facut aga. Iar Mihai Vodà ca cel ce s'at bättit joe §i de boerii si de posturile caret, Batt facut vornic.

Si mai mult de 10 ant Pah

jnut ellen in domnescul Divan, un ne stiind alea a face de cht a iscAli in favorul a celor eel da chte-ceva, si ell i-am dat 1000 let, numai de mi- am facut majorita. Cel al patrulea frate, fiind ghebos, sal csalugarit, si din Manul acel b6trAn s'ati puezit o mulOme de corcituri, i too sa socotese OrnantenT,

§i marl boeri, a ticaloasei Moldove. MAVROMATE. G reco -bulgariq, ne-

gutitorti, venit pe la 1806, s'ati stator-

nicit in Botosant, sa poreclea Caraghiozu, erau dot frati, unul fiind bine insfarit,

231

s'au insurat, in domniea lul Ioan Vodh

SturLa, pe la 1825, s'au

fAcut

comis,

s'aij schimbat poreda in Mavromate,

tot aceea ce vra s. zic A. i caraghioz turceste, adeca ochi negri ; acesta art murit thca ficiori. De la trate-sell au ramas un ficior Fotachi, care prin aju-

toriul mosu-seil, au invatat carte, au in-. trat in militie unter-ofiteriti, aü ajuns pada la maior. Duph infiintarea jandarmilor, aiI intrat in polcul acela, comandiriti unul escadron, la Botosani, ki'ad

lepadat femeea, i prin ce mijloace nu stiti, s'ad invoit eu frate-neü Toader Sion, si cu cumnatA-mea, viiduva frAtine-meri, spatariul Antohi, i ia dat pe Mar -

ghioala fafa mare, a reposatulm frate, spatariul Antohi. De si ma tamplasam in Iasi, si ci i frate-meu paharnicul fratele paharniculm Costachi,

carele si sede in Iasi. Dar nici ne-ad intrebat rilci ne-au S1)u' nimCa. Ora

pe la 20 Noemvre, chid ne-ati poftit Ia logodnA. De aceea ne-am due, dar

nu ne-am amestecat intru nimica. Dup5. CrAciun s'ad cununat, si Pati fAcut polcovnic, Dumned.eit WI bine cuvinteze. MALAXA. Grec, oshnda Vtrei, cm

232

Mihai Voda Sutu. aü venit un p ita-

riul Mihalachi Malaxa, c'un card de flcorJ, si pentru ch" baba grecului acelnia, fusese uianc lui Voda, Nil ranun fecior duit ispravnic la Tecuci5, i

a lui cel mai mare Jancu, era pisalt a

culla La 1821 unindu-se domnul Suta cu grecil, si f1cênd revolutia acea de la

1821, ail a (jut diii scaun. Si au ramas grecu acela, fiind un sarac in Moldova, fec:ortil sau lancu ai intrat pisalt la Mitropolie, si De la 1827, rail faeut com is. Un frate a saii Panaite, ai fost vames la Galati, uncle s'a5 insurat cii o fata a umn comis Gheorghe Costantin ; alt frate a lor Alecu, aü luat o fata a unui grec, si s'ad asazat la Tecuci5 ;

un alt frate a lor Neculai, aü fost luat

pe o fa-CA Smaranda, a vaduvei Rucsanda Rotoaie, de la Galbeni, cu care faceud un baet Alecu, Paii lepadat, si el s'a5 dus la Grechiea. Baetul at ramas la

masa, si maritandu-se al doilea cu comisul Manolachi Lupascu, a dat pe baet

la departamentul lucrarilor publice, si acum la Fevruar, anul acesta 1852, Pail facut sardari5, numindu'l Lupascu. Mihai Voda Sturza, pe grecil aeestiea, iati boe-

233

nit, pe eel doi dinfaig Iancu i Panaite, iau fAcut spatari, i pe Alecu sardarig, sag comis. MILIDONI. Iari putoare greceascA,

napaste Orel, prip4it din domniea luf

Mihai Vodà Sturzv, Gheorghe dascal de limba greceasca, la Roman, si luand pe fata until Nast5sachi Radovici, s'ati cum-

parat un decret de ban, de la telalii

domnului Stnrza. MORTOPULO. Iafasi belea greceascA, venit in tar5, neMitoriti de pane in GalaV, unde as:azandu-se i instArindusk s'ag cumparat Hristea Mortopulo, si decret de Caminarig, de la telalii domnulni Mihai Sturza. MACRI. Iar6s1 rAutil0 grecesti, wenit1 cu negutitorie, i statornicindusA la Ga1a0. Haralamb i Apostu, ai deschis

insfarindu-se s'ag cumparat si ei decreturf de boerit, chir Haralamb brAc5lie,

i

i chin Apostu c5minarig, i Enachi paharnic. MEGHISTAN. Grec, &Out napaste comis,

taro, pe vremea domnulm Cglimah, un chir Gheorghe Meghistan dascal de lim-

ba greceascA, s'ag insurat cu fata unui paharnic Apostu Ciujde, de la tef"6--

234 i s'ati facut medelniceriii. La domnul Ioan Sturza, s'ail facut paharnic. Un ficior a mi anurne Neculal, la domnul Mihai Voda, s'ati facut stolnic. MAVRU. Tway putoare greceasca, si bele pripasit ii Ora, un chir Dumi-

nesti,

tru Mavru, negutitoriil la Galati, unde instarindu-se, s'ati cumparat decret de arhon caminaris. MACHIDON. Iaräsi greci, negutitori veniti la Galati, statorniciti acolo,

instarindu-se chir Hristea i chir Gheorghe, s'air cumparat arhondia de la telalii dornnului Mihai Sturza, decreturi de carninari. AlIELUS. Sirbo-bulgariil, din Husi,

uncle un GavriL pe vremea dornnului Calirnah, fiind capitan de thrg, ati luat

pe o fata a unei clucerese, Catinca Marcu

rudenie en postelnicul Grigore, si spa-

tariii Dumitrachi Codreanu, i Pad facut polcovnic, cu carte domneasca. In vre-

mea domnuiui Ioan Sturza, find spatariu Codreanu logofht de visterie, ati mijlocit si Farr facut paharnic. Acela ave un nepot de frate anume Neculai,

rag asazat in visterie, ai slujit vr'o doi ani si rag departat. S'ati dus la

235

Piatra' pe la 1829, logofat la ispr5,vnicie.

Acolo s'ati insurat cu o fatä a unuf pa-

harnic Costantin Gheorghiade, grec, si s'a5 asazat acolo. i la domnul Mi-

hai Sturza, s'a5 enmparat si el ea eel multi, decret de cAminari5. MILE. Moldoveni, radicati la boerie

din vremea domnuluf Mihai Sturza, Ca; find doi fratf : Costachi i Neculai, bine instaritf, s'a5 cumparat decreturf de boerie ; Neculai de cornis, i Costachi de eaminari5. MANOLI. Moldovan, de la Nicoresti. Un Ioni. Manoli la domnrd CiiIimah s'a5 fácut satrariti, aIi avut Un

fecior Alecu, a5 intrat scriitori5 la departamentul drepeatei, acum ai ajuns sef de sectie, domnul Mihai Pall fAcut cAminar;5. MANOLIU.

Moldovenf,

doi fratf :

Filip i Costachi, ficiorl until Manole pas-

eariti, aii slujit pe la boeri, a5 slujit prin

eantilerif, si la 1848 cel Intãiü s'a5 ra" -

cut serdari5, si celalalt stolnic. MTRONESCU. Tar mai drept Miron, Moldoveni din Stroesti, tinutul Botosanif, until Tulurachi ce multA vreme au

fost Vatav acolo, a lui Bezecle Mavro-

236

cordat, pe la 1816, dupsa mikllocirea sfapanuseu s'ati fault sardariil, fecioril aceluia la Domnul Ioan Sturza 1827, find lorz,ofkul, Alecu Mavrocordat camaras mare, Mihalaehe facut cg,rninarib, si Iordachi paharnic cu pitace, nu

cu caftane, precum era legea Oro pe aturvea, until din ei saU frate a lor, au intrat in miliOe si este major sail c5,pitan. MIHAIL §I

IIHALUCA.. Moldoveni, de la targu Ocno, doi frau lorda-

chi si Nastasaehi, feciorh sardariulut MihAluca Spiridon ; cel mai mare Iordachi, de multà vreme este grama tic cAnlarei ocnelor, si la domnd. Mihai Sturza, sail fácut comis; celalalt s'a0 cumparat si el un decret de cAminariii, acesta st iscaleste Mihail, cel mai mare Mihdluch.

Thal lor la domnul loan Sturza, prin

m ij lo ci r ea vornicultil Constantin Aslan,,

cumnatul lui VodA, carele era de loc tot din thrgul Ocno, s'aU fAcut sardaril. MILER. Rusnac din Bucovina, venit.

in Iasi, in domniea lui Climah, pe la, 1814, mester de bere, au facut bera-

rie, la Pheurari, si din feciorii, sag ne-poth acelu. a, s'aU rhdicat la boerie, de

237

ea-tea domnul Mihai Sturza, pe unul Du-

mitrachi serdariii, ce'l logolk in casa

la vornicul Alecu Ghica ChefaL MILBALTER. Nearnt, i cu religiea papistm, doctoc medic, a spitalulul din FocsanI, si a orasului, la 1847, Mihai YodA, l'ati facut comis.

MUSTEATA. Moldovan, rklicat la boierie, pe la 1845, de domnul Mihai Surza. Ait mai lost in serdariti Dumitrachi Muste*, grec, venit cu domnul Calimah, la care ail fost caftangi-basa. El ail murit, i imT pare c nurnai fete iati rarnas. MMALOVICI. Rus, venit CU polcov-

nicul Pavel Subin, un Zinovi Mibalovici, avut vechil la mosiea Vashuiuhu, *i la domnul Mihai Sturza, fiind logof6tul

Alecu Ghica,

ministru din

lAuntru, aü mijlocit la domnul Mihai Sturza, pe la 1845, si Pail facut stolnic, dar nu stie bine moldoveneste. MARINAKI. Bulgariil, din eargul Bhrladuluf, bacal, at intrat in militie, s'a5 fácut Capitan. MARCOVICI. NeguOtorirt, bacal din bulgariu, in Constantin Marcu, s'a5

cumparat de la domnul Stutza, un decret de sardariii.

238

MACAROVICI. Moldovan, corciü cu jidauca, un Vasile ficior unui Macari jalobariul, slujind in canteleriea visteriei,

pe la 1845, rail facut sardariii. MIHALCEA. Moldovan, din clasa de jos, s'aii radicat la boierie, de domnul Grigorie Hagiti Ghica, pe unu Luca Mihalcea, de la tinutul Dorohoiului.

MADARJAC. Moldoveni, rezesi si vechi boeranasi, de 10nutul Vasluiului. 1\IATUENCU. Nouà radicaturil, de a lui Hagi-Grigori Ghica, fostul pentru pacatele Moldovei, domn Orel. MARINO. Bulgariii, radicat la boierie, un Neculai ficiorul lui Marin abageriil, de Hagi-Ghica, domnul Moldovei ;

facêndu'l paharnic, la anul 1856. MIHAILIDE Putoare greceasca, nA-

paste si bele Varei, ca si cum nu era"' des-

tule pociruri de aceste, puo infra boeri.

Mai rftdic

i Hagi Grigore Ghica pe

un Vasile la rangul de comis, acum in anul 1856. MISAHANESCU.

Moldovan de loc,

din satul Misihanestii, de unde pribegind, pe uncle aü umblat i ce-ati fa,cut cl stie, ca'si cumpAra boerie de la fii lui Hagi Vocta Ghica.

239

MIHAILESCU. Noug rhdickurh, de a luJ Hagi-Vod'a Ghica, din gunoaele tArei, fiu a oare-care Mihai Olariu sag crâsmarig, s'ag format muntenesti porecle, de pe nurnele pkintilor,

ca sh nu sh poatá nimeri obarsia nobleto, de la care ail purees. MW. Bulgariti, rädicat la boerie,

un Costachi Masu, ficior de grgdinarig, prin aga Fotino directorulg postelni-

s'ag dat decret de pitarig, la anal 1856, de Hagi Vod6 Ghica. ciel,

i

METACSA. Pub,are greceaSek pripAsit cu posesie, la tinutul Bac Au, unde s'ag i insurat cu copila bietului spatarig Grigori Moron., si Hagi Vocld Ghica Fag l'acut medelniceriii la 1856. .

NECULCEA. Moldoveni vechi boag fost hatmani i vornici marl, mai

multi din aceastg, familie; ati minas uumai trei fii a lul aga Costantin Neculcea, airtime spatariul Tanen comis, Neeulai i altul mai mic, din vechi se porecleste aceastg, familie i Mutu. NEGELU. Moldovan, si -v, chig bo-

240

eriii, dreapta porec15, este Costachi mai dreapta" Boldur. S porecleste Negel, e5, tathl Mitropolitului Veniamin, a vornicului Sarban, i a comisului Matei,

aü avut un mare negel in frunte, si de

aceea vornicul arban, sa" iscalea Negel. Si fii5 seri postelnicul Iancu, iarasi Negel. NEGREA. Moldoveni, thdicati la boe-

rie de vr'o 90 ani, din Negrea Apostu

rAzAs de CerOsti.

NECULCESCU. Moldovan, de la satul Bilneasa, tinutul Covurluiului, de

nude un Neculcea Man, ficior de bir-

nic, invirtand carte, s'a5 dus la Putna, ocolas de desetin`a, acolo s'a5 insurat, cu 0 fata a eluceriului Ioni Bon*, pe când si el era chpitan, s'ad ramas

la satul Sprieh, a5 fost zapci5 de ()col, in multe randuri. Po la 1827, s'ati fãcut stolnic, aü avut un ficior Ioan, au

slujit pe la isprAvnicie, i la judecatorie, aü fost si director la judecAtoriea Tutovei, cand s'au ingurluit cu o fat6 a

agn Iancu Greceami, ce era vadanA,

despArtith, de Iordachi Tudori, ficiorul sardariului Ilie Tudori, i s'a5 cununat

cu ea. Si aceea avend bani de zestre,

241

scab. acut Ionica" al meil ellen la judecmnpArat si el un decatorie, cret de comis, poreclindusA Neculcescu, dar dreapta porec15, H este Man. NEGRUT1. Moldovenl, rezesi, de la Ireavca, tinat-1 Tutovei, vecht mazill, din, care unul Yasile Negru-O, insurhudu-

se cu o fata a uuni Danu räctas de fa

Putna, s'au asazar la satul Fatastii, din podgoria Odobestilor, aü %cut patm ficior i cioug, fete, si toti au fost norociV. Cariera tor au inceput asa a proape de casa maii1ului Vasile Negruti, care i astkli sfa in Pilca§ti, avea socruIne6 banu Thorna Starnatin viile, care le-aa dat clastre sotiel male, .1i. era Negrut?i cuaoscat lul Stamatin, ca rnegies si cm detreabA, pe atuncea ave socru meti mosie Ruptura, de la Omtul Neanit, zestre a soacia-mea. i adese merge a:

colo unde find megies cu mo§ia Tri-

fe§tii, a logofàtulul Constantin Bals Ciuntu, carele in toate verile sedea acolo adesea mergea socru-meil la Bals, fiind

i ennunat de logofatul Bab, §i

rudenie. L'arl poftit sWf gAsasc5, dot biteV de boeranas, cur6Val, i cuminte.

Socru-meti §tiind beii luiNegrut1, iail 16

242

i iat i spus c sunt asa L'ail indatorit ca de toamn'a sà'i

Mg`aduit, CO.

az:Inca.

Despre toamnA graindusA socru-meil,

sã mearg`a la Ruptufa, aü mers la Negniti, iarr propus, l'a5 sfAtuit, si de si s'a cam indoia Negruti a'i da, cdi ave de ajutor. Dar cam fard voia lui iat luat socru-meil, ha inc6 inil spunk., ea' iaü luat eran venis'a atuncia cu cart] cu cer-

curi de la *lure ; Metii negatiti, iaii pus in trgsura," si apoi Negrutoea vàcrend c Stamatin purcede i nu sugu-

este, li-a scos antereoasele ce avea de al5gea, si giubelutile, i le-ad dat in trasurà i sehimburf, i ca copii de

mazil, el stied carte, iaci dus la Trifesti, pe am'andoI, pe Dinu, i pe Gheorghe, ai prirnit Bals, i indatà pe Dinu Parr facut cafegiI, i pe Gheorghe

sofragiii, dar tot-odath, li-a hotarat

sa".

invete bine a scrie, i iatt dat in sama va-

tavului de curte, sh aiba ingrijire pen-

tru eI a ceti si a scrie in toata ziva.

Dup5, vr'o dot, trei anT, pe Dint], Parr fAcut logofat a easel, i pe Gheorghe, chilnas. At fost Dinu vr'o dcce anT, logoffit, si 1'a5 insurat, i pe lAngg ca

243

luasa zestre en f-rneea, jumatate de rnosiea Trifvstii, de la tinutul Taii. Dar jail dat si Bals mosiea sa Cristestii, pe

trei ani fara bani, iai facut felurite ajutoare, de raii instarit, 5i Li domnul Aloruz, pe la 1805, rail Mout clucer4 i. logofat a casei, in locul Dinnlui, au facut pe frateseu Gheorghe, carele apoi s'ad

adus si pe ceilalti doi frati mai micl, ce erati a cm4, Manolachi si Enachi.

Gheorghe fiind logofat citti-va anT, s'ati

insurat, ati luat femeie bogatà. pe fata cluceriului Ilschi, ce era logofat a visternicului Iordachi Bals, si la 1814, Pail facut sardariu, si logofat easel ; all pus pe Manolachi, carle apol s'ati dus in Basarabiea, s'an remas logofat. Enachi pe care pe la 1818, l'au facut sardari5, la 1823 caminariii. 1'aou lost logofat pana au nwrit batrilnul Bals, apoi s'au insurat si el cu fata sardariului Alexandru Vo;nescu, destul de bogata. Acestor Negrutesti, logofatul Bals in toata viata sa le-au facut multe si nenuma.rate ajutorurl, avendu'l Ca copill si, pe l'anga altele, li=au luat moska Prajestii,

de la tinutul Roman, a manastirei Ocnei,

s'au staphnit'o ei vr'o 20 an), en IrcI

244

numaCde 2000 lei, s'au racut mare stare. .Dinu Ni,gruti, la Sca,r!at Vodi, s'an facut pahamie, s: nu tärziu dupa venirca tui loan Voda Sturza domnul, boerind.

pe fiu sea Cosrachi, ci rangul de eammariu, au murit. Tar frato sei Gheorghe

s,

Enachi, cumparand mai rotate

m(*I de vec.f, 01-LEorghe s'au facia aga, ri linachi spatariu, Ia Joan Vada, s'au

murit ramaindulo marl star!. Costachi fial paharniendul Dinu, find deputat a judetaki Ia, a Aduoarea ob§teaseg, in vr'o doua, rândurl, Pau %cut director de isterie, aga, si apoi postelnic. Acum earasi este director de visteric, dar stare n'are si nici va ave, c joaca cartite bine.

NECULAU. Mal multi, insa nici unul moldovan, ci sIrbi, bulgari i greci, ficiorI a mai multor Neeolai, radicati din non. la boeril de domnul Mibai Sturza, prectun un Costandachi Neculau bulgariu, pentru ea iau fost multa vreme posesor la Framancli, l'au facut aga. Un Iancu Neculau ce an. fost in logofetiea dreptatel Incr6toriu, Pau Mout ban. Doi Gheorghi Neculau, negutitori greci, cI ninarl ; aJt Gbeorghe serdariu ; nun

245

han

i

unu lacovaohl serdari ; ci ch-v, au avut bani, o'at putut

cam,.t Gra decreturl.

NICOPOL11 BulgatM, de là Nicopo-

le, ur chir Gheurghe abagerill, du Ga-

la#1, pe là 1846, c'a'Ci camparat duel-et de sardariO.

NEGROPONTE. Aman vt.pit pe La 1836, negutitcriii u Ga,!atl, apol chld

/Dv:aricie en vornicul Alexandr;,

ci

cut

Mihai Voda' la vgall.) a poc.iink Newlai Negroponte, s'arl mutat la lacY, si in GalaV, au minas fii et AntonaPhi, care s'ati Mout mofluz, de u mancat multime de band a multoi-a ; pe Write, taü iácut agA, i pe fic!ivr spatariu. NAUM. Bulgarii, bacal din Rowau, find bogat, & cumparat ci el up decret de sardarilil, de an scapat ci el ci cuconaci lui de plata patentelor. MCA. Eom'ai in Transilvacia, negutitorit, braovan (En Iai, tinea brg-rie pe !a 1847, c'aZi parnparat decret de sardarifi, ci apol &ai deplarat de rnofluz. NICHIT A CHI . Gr co- bulgariti, ta t tl dumisale sardaripl Neculai Nichitachi, era buc6tariö la milniistirea sliintului loan,

246

din Focsani ; fliü sera au fost capitan de

posta, la Focsanii, din Moldova, au luat

pe o fata a lin Vasile Obreja, ce era

logotat a vornicului Pruncu, si &Ind de ea

spatariul Ionita LAceanu, ce era camaras de ocne, au inceput a co. netedi, an tras'o la ocna, pe el l'aU facut revisor a ocnei, si aU mijlocit de NU facut sardarit, pe la 1848. NEGURA. Moldoveni, mazili vechi, Wag radicat la boerie, intAig slogerig Vasile, ce sedea in Iasi, in ulita PAeurarii, pe la 1826 all murit, iaü ra-

mas numai o fata, care ail luaeo sardariul Gavril Avram. Apoi la domnul Calimah, pe la 1818, s'ati radicat

la boerie, Enachi NegurA de la Tecuciu, fiind cumnat de sofa'. Negurestilor, §i mijlocind logofAtul Bals ciuntul, Faji facut stolnic ; si Constantin NegurA de la

Husi, pe la 1820, fiind cumnat de sora

Chinezestilor, s'ai5 fault clucerig. Lui Enachi Negur iaü ramas un ficior Manolachi i douA fete; iar 1111 Costantin, iaräsi un ficior Costachi, pe care Mihai Voda, rad fast facut slugerill, ear acum

la Fevruar 1852, &ail facut stolnic; si o fatA ce ati luafo spaturiul Costachi. NSendrescu.

247

NECULESCU.

Moldovan, un Vasile,

ficioru lul Neculai casapu din Iasi, skijend pe la cantilerii ; din numele ttni-seu, s'ati format poreclA munteneascA,

ca s. nu-i si poat'a nimeri obA,rsia de unde an esit, i ea acei ce nul tiu srel creadfi Ca'i din neamul Neculescu, din Ora romAneasciri ; i pe la 1846 s'ati fiicut sardariti. Am mai cunoseut pe

un Than ficiorul 1ii Neculau slieariu, din mahalaua feredeilor din Iasi, ce fusese si .director, pe la 1S3S, la judeatoria Tuto-

vet, is cAlindusA Neculescu, pe la 1840 s'au

raeut slugeriü, dar era nu grozav betiv,

nu stiu ee se va fi fãcut, crt pin mai an Ort tot il vedeam, mai ales si

iarna, nomaY c'un surtucel rupt, pe ulitele Iasului si bat mort. NECULAIADA.

Gree, pentru osAn-

da noastrA ; un ehir Gheorghe halvagiu

pe la 1839, venind aü deschis fabria de halva in Iasi, in dughenele din naintea hanulul mi Ilie Airmanu, in ulita mares si fiicend cipital, 'ati cumparat si el ca multi sinpatrioti al lul, unl deeret de paharnic. NEOFIT.

IarAsi bele greceasc6,pri-

pg§it In tar6 pe la 1840, Un Costachi

248

Neoa negithnü, el

n (hero; de

s'ati eurnparat ardarib pe Ia 1847. i

eamuri. Dcnia stmt. VelA, iar mn1 _coroiri armenese. pe Ja 1802,. Acel ceircit este a>,4a: i nn arman boe'iândn. an luat moldoNACU.

TT,Zi

ii

-vancA fatA 61e Nacu. au .i5cat on ficiot Alec.0 ti ao à lete, pe Cea mai mare

ce o ehema Rlxanda, an tudfo stolnical Ionii Eut'a ; p pe cea mai mica Profira un st.olnicu Costachi VATnavu, amân-

doue au lost frumome i rele de Tiluscid,_ Varnav an lasat, pe Proara, 11(1 pe la 1836, si s'a'u du Ia Tarigrad 'wide 8. &idea cA &all turcit,

§i ,2A a

r fi ajuns

Pa§5., dar nu s'au i ncreClintat autlirea ; ficiorul hotezatolio armah, e5wA, un bun ser:itorM, dar si ',11-tb in r.TAisor. S'an in-

surat pe Ia 1824, aq !Hat pe o Catineg: fata unei vaduve, ce era amsarki0 a doamnei Catrina, lui 'loan Yoda Sturm Destul de TA die musca i ea, faa flicut stoluic i same$ la Tutova. Dupà introducerea reglemfntului an fost. clen la Tutova i, Ia judecatoria de Bp cga ; at murit amAndoil mi le-au ramas nicl

o stare de eat numai cop, c4i-va 6-

ciori 0 fete.

Al doilea Nam. la Onutul

249

Romanal, un Vasile ficior de rkrts, slujfind de mic la Arhimandritul Gherasim, egumenul mgngstirei Precista din Roman, pang, s'ati fAcut mare, l'au insurat egumenul, l'a5 indestrat, si l.a Milaai Vodg Sturza, s'ati cumparat decret de medelniceril. Tar al treilea la iOnutul Putnel, in -thrgul Odobestii, era un ckpitan Joan Nacu de sine poreclit asa, ficior anal Pavgl Blanariu, àü ost peste 30 ani Oapciu de ocolul Milcovului de sus, om vrednic

i

cinstit, an avut do feciorl,

unnl Manolach;, care s'art insurat cu

fata a unui

cgpitan Toader

o

Frunzg,

iaü dat zestre vr'o trel rgmfinturI demosie la Pgdureni, saü facut privighi-

toriil la ocolul BJietiY, uncle si aCtun.

de vr7o 1 2 ani este, aü fgrmt stare, si

la 1 84 7, eat cumparat decret de s1ugeri5.

Cel al d.oilea ficior Panfile, un bgetpre bun au slujit -in judecgtoria Putnei. S'ail1 fgcut director acolo. Saü insurat cu o Casandrg, iata caminariului Chiri Cotescu, dar dupg un an, ail murit Ir sg'i rgmfie vre'un copil.

250

0 OPRIONli. Moldovenl,

rhclhsT

de

la tinutul Tutovef, mazili vechi, din cari

Iordachi de loc de la Tuns5st1 rhclds. De Ink au slujit in cash la chminariul Gheorghe Bogdan, de la Ciocani.

Mal easel,

in urmh l'aU fhcot logofat al pentru osebite pricini s'au dus Bogdan la Paris, de unde nu s'aü mal inturnat, toate rnosiile le-ad lasat in sama IuI

Oprisanu, acesta fiind harnic i cuminte, au stint a se folosi de prilej. Pe la 1810, s'ail fAcut sames la Tutova, s'ail ingurluit cu Ruxanda fata spatarinluI Mihalachi Cerchez, femeea paharniculul Enacachi Donici, ce era ispravnic. §i gásindul Donici' cu femeea [LIT, de ciudh ca un misel s'ati impuscat singur, Oprisanu ati luat pe Donicioae, dar co-

ph n'ad fácut cu ea. La 1813 s'ati

Mcut medelniceriii, la 1818 paharnic,

si la 1846, bAtran peste 70 aril, lad fhcut Mihai Vodh spatariti, s'ad murit frä ficiori. De cat pe doi nepotI de frate a lul Nedelcu si Ionith, orescut1 de el, lad inclestrat cu eke o mosie.

Nedelcu fiind mai destept aU sporit sta-

251

l'ea si s'aS facut serdariti ; 1oni0 poate

nennrocit n'ati mal sporit nimica, de vr'o sapte ant aü fost sames la Tutova, s'ari ales minim cu p6hrnicia. OBELICEANU. Roman, din tara Romilnesc5,, Fat adus logofatul Lupu Bats, pe la 1840, scriitoriti al sAii, fa" cenduse ministrn rati facut revisor si cluceria. Ati murit Bals, Pati luat logofatul Iorgu Ghica, 1aü intrebuintat la departament cat aü fost ministru, si la 1847, l'ati fkut ctiminariu. OBREJA. MoldovenT, mazih vechi si fazest, de la timatul Tutovel. Un Vasile Obreja invatand a scrie bine, ati fost pe la mai multe tinuturi, scriitoritt la ispravnicie, panA au nimerit la Bacan, unde s'au insurat cu Smaranda fata nnul medelniceria Dumitrachi Avram, ee'l çlicea Cilloin de la Moinesti,

i

s'au

lipit de vornicul Pruncu, ce era isprav-

nic pe la 1827, apot pe la 1835 tot cu Pruncu, randuindu-sii staroste

de

Putna, au niers la Focsani unde s'au facut o cfasu0.

i

tamplandusa a

s5.

eunoaste cu spatadul Ioni0 L'aceanu,

carntirasul de Ocna, care incepend a netezi pe fiica-sa, ce era mitritata" cu 0

252

greeeaso'ii, Ncebitachi, iau dat cárb bani de s'ad th.cut, cash, mare, s'au ei mijlocit de aea cilmparat pe Ia 1846, ci

un deeret de 1.,rninariri.

N.`ai

sant 0-

brej4ti rAdiciati la boorie tot din '171'mea domnnini Mihai ; unul Grigori Ia tinutul Baeao, i altul Constantin rdarinl, ba i un baet A hi Vaeile Obre-

ja, Meet) este pitariti sau sluger:5. ovea, niazih vecht, si OATU. raz5§I de la inutal Tutovo. Din cale un Sandu là domnul Ipsilant, s'ad icut stoln;e. acela sedea in thrgul Berladulut, §i ficioral aceluia Toni* hind j,igofgt la Bezed Mavracordat, pe la 1818, s'a7.,

facut earki stolnic, i là Icq-m V,c-, anul 1825, s'a5 faeut ban, aid murit; iaii ramas ye() doi Mori, din care 'until, Fzil amiindw, a itrat n içie, .i sa5 fiient ofiteri ; s'a5 mai I adieat la hoerie s un Gheerghe Oatul, de la Buibueeni, mazil, là wall 1848. ONICESCU. Moldoveni, din targul Adjudul, tinutul Putnei,

pe la 1822,

ealmaeamul Vogoride, randuind camara là oena, pe Un pitarin. Manoli Ghenadiu, eel lacuse atuncea i paharnie, am vOut la el un logofrit Anton. Oni-

253

cescu, care mai in urmA an fost si la isprAvniciea de BacaU. Apo at mers in

Iasi, dupA cA.tAva vreme, s'au insurat cu ü fatA a unui Platonov, ture bote-

zat n Rus4a, a dorm fatA tinea i aga Hasnas, rati pus mai farziu director la i1iai VodA pacriminal, si Faü fAcAt barnic. Au avut numal o fata, i find frumoask spatariul Tudurachi Vasiliu, care era same§ de Mitropolie, amorezaniu-se cle dansa, aü lepadat fimeea, s'ag luat'o pe aceasta en care traeste.

AteAt pabarnie Anton, mai are doi frati Ia Adjud, dar saraci; find niste betivi. Mal are mail Iancu, ear frate la Campuri, au fost vatav lit postelnicul

Asanachi Danu. ORBESCU. Roman, din tara RomAneascA, un Costachi Orbescu, pe la 1822, cumpArend Ocnele, unchiul mei), spatatin! Tanen StavAr, i cumnatu-meil spa-

tariul Vasile Andries, au mers en ea-

marasii din Focsanl, la targul Ocnei, afi fost seriitoria la camarA, vr'o trei am. Acolo s'ag insurat cu o fatA a unui logolat Toader, ce era socru, i eAminariulul Spiridon, de la ComAnesti, i Pan tras Spiridon la dansul, l'ati pus ettutA.

'254

torifl,

si cam tovaras la lArmanesti. Si

fiind Dumitrachi Ghica, stapanul Comanestilor visternic, an mijlocit la Joan Voda, si Pali facut sardarin. ONU. Moldovan, mazil vechik si reze de Oancca, de la tinutul Covurluinlul;

un baet Constantin, au fost sluga

chilnas, la visternicul Petrachi Sturza, si

slujAndu'l en eredin* au fa,cut pe

tata-sett vornic de poarfa, i pe d'ansul medelnieeriu, pe la anul 1826 $i insurat en o fata a sardariului Paval Strajescu, din Galati. ONOSEI. RomAn din Transilvaniea, venit bejenariii, pe la 1812, pentru lip-

sa de pane; au nimerit la satul

Ru§iY,

lul Pavalascu, din tinutul Tutovel, care pe atuncea eraii a stoluicesei Tarsita. Boteanca, tinea in posesie Un poleovnie Gheorghe Ciulu. Din bejenarii aciia, doi flaeaoasi, Vasile si Neculai frau, ficiorl urtul Onosei, stiind carte putink fan luat Ciulu in easà. Acel mal marl: Vasile, s& ingurluit en stap/an6-sa, si farnplandu-sA de muri staphnul, s'ati cununat en muerea lui, areea ramaindul bani rnul, i far& sã aiba copil,, s'ail ffieut voinicul Onosei posesor, i p&

255

frate-seti Neculai l'aa dat vatav Botenco, la gura Ezerului. Aii rnurit Ciuloaea au ramas toata averea lui Vasile, §i insurat de al doilea en Marita, fata paharnicului Neculai Mortun, din Backi murit si el, fara s&l eamile copii. Neculai Onosei, fratele stoluicului, s'ati

insurat cu o fatii de razas, din Calima ne§ti, unde s'au asazat si el, pe la 1843, s'au facut privighitoria, la ocolu Tutovei. La 1847, in trebuinta de glasuri, ce ave Domnul, pentru alegerea deputatulm de Tutova, l'aft facut cluceriu. OSTVALT. Neamt, i cu religiea papistas, pe la and 1817, 1818 si 1819, era la visternicul Iorda chi Rosnovanu, un bucataria neamt Ostvalt, ficiorul aceluia, a-

nume sarI, ce acum pe limba noastra, Ii zice Schrlat, au invatat ingineriea, dup.& introducerea reglementului, s'au alcatuit ingineriu a Statului, i pe la 1848, l'au facut caminariu pe fiul bucatariuluI, spre

mai multà fala, i cinste, a nobletef moldovene. Dupa un drept cuvint, asa. sa cadea, ca boeril ma gnati, vroind asI riide de nol, co mai mid, iau predstavlisit,

pe toti bacalii i ciubotariI, si le-au pit cat rasul in vine.

256

PALADE. Greci, de veo 200 auT, veniti i impgmanteniV aice, au fost rad icati

la eJe mai mars ranguri de

boerie, s'au incuscrit cu cele mai mad famith boerestt a Orel'. Toader Palade

au fost ginere domnului Constantin Can-

temir, de pe care au si avut logolatut Palade, bunul hatmanului Conitantin Bogdan ce sgt iscglea Palade, moiii Ciorastit unde'.1 si ingropata Constantin

doamna lui Canternir, si. valea Sacg si Grozgstii, de la Bacgilt, targu tcfa'nestii

altele mai multe, a ciiruia avere toatg. s'au rgsgpit. Ca de la batmanul Constantinicg ramgind numai o fatg Lutica, foari-e rà de museg fiind, n-au ggiit in toatg moldova, din toti feciorii de boeri, until s o poatg sätura. Au purces, au trierat toatii Europa, au cercat to0 berbani i s'au gasit pe plae, tocmal in Ispania, un tartan, jidov spaniol, ti l'au luat barbat, cu carele pe la 1844 venind aice, i numindu'l Marchiz de Bedmar, s'au vindut toate mqile si Vganif, §i s'au dus inapol la pradnicu draculul. Mai suet din familia Para-

257

deasea, vornicul Iacovachi Pa lade, ficiorul vorniculuf Constantin, al poreclea

lumea raTaduca, i frate en vornicul Ionit5, Pa lade ; aeesta an fost de trel orT insurat, infaiti in Basarabia cu Casuca fata c6minariului Enacachi Pruncu,

dupa ce aIi bent chv-va copii, find

berbantl, s'atl despArtit ; aü vAndut mosiile avut acolo, s'au arriândoT

venit aice duprt moartea 15,tâni-sAti, aü apucat apoi pe frate-shu vornicid Ios'au judecat i fiind bun cruciocariu, invAtat in Basarabia, aü ,jAcuit bine pe frate-s'au, iaü luat ca clironornie parinteased ca.iele din Iasi, si vr'o douà mopil, pi infr6tindu-st, en logof6tul Thoderascu Sturza, al) mijlocit de Pau pus cilen in divanul de apel, lull fácut ciiminariil, mai apoi spatai in, pi s'ail insurat cu Marghioala vAduva postelniculuf Iancu. Jora, fata postelniculul Enacachi Milu, ail mai filcut i cu aceia eopil, ail murit. Saü insurat si de a triilea cu Anica fata logofatuluI Toderascu Bals, ce era despaqita de hatrnanul LaVaseu, si dup`a vre"un an Pail lepadat. Acest

netrebnic om vr'o 10-12 anT, au fost in divanul de apel si in eel domnesc, 7

258

cel mai multime de ban)" ail luat, desAvarsit jams si hot, au perdut aciea -Lao', au vândut moii1e ce au avut, inc6 casele, nurnai cu Cart.' le si b15sfam5,-

-Ole, at] ratnas nurnai cu vornicia si cu naravul. Un ficior al s'ati Costachi, au furat de la ma' nAstire fata banuluf Neculai Vargolici, slat fugit in Bucovina

de s'ati cununat, fata ce era de vr'o 18 anf calug`arill. Mai sunt ficiorif vorniculul Ioni

Palade : Toderascu Man olachi

Iancu, toti an sfarl dar stint prosti.

PRAJASCU. Moldovem, vechi boen, insA n-ati fost la rauguri mari rAdicati. Pe la 1813 pe btolnicul Ionit6 Peajascu, 8cariat Vodsa ran fiicut ban,

pe la 1818 patari ul. Ioan Voc1 Sturza, l'au fAcut postelnic, i pe ficiorul s'au Raducanu agsa, si pe Iancu spatasi

Mihai VodA pe Ràducanu l'ati facut vornic, i pe ficiorul sAti Gheorghi riti.

ag, si pe frate-sAil Iancu spataritl. POGOR.

Moldovan, riizAs de la sa-

tul Pogofastif, tinutul Iasi, un Tudurachi Pogor, slujilnd in cas6 la visternicul Alecu Bals, Pal fäcut logofát a easel, i acela au adus i pe frate-gu Vasile. Tudurachi au fost multit vreme

2:59

pe la 1806 find visternic, fau trecut in diecii

in casa Iu Bals, Bads,

i

pe Tudurachi i pe Vasile; pe la 1813, afi murit Tudude.

visterie,

i

radbi si iau clironomisit Vasile i averea

locul; pe la 1816, Bal a. trimes pe Vasile in Basarabia en trebuintele ce ave, de nnde n-ail mai venit pUnh pe Ia 1823, când aü venit insurat ea Zoita, nepoata de ficior, a until cluceriii

Neculai Cerchez, pe care au furafo de

la mosul ell spatariul Vasile Coroi, child

sà afia in bejenie dus in Basarabia, si

fi ind-ch ea avea zUstre bunk acum prin &Ise calicu la avere. S'au fficut tovafa§ cu un grec Costea Polieni, s'aa luat mosii in posesie de a mAnAstirelor grecestt. Sau fault vechil la eke -va

mánastirl comis,

i

pe la 1827 s'art Mica si cu Polieni mu1t6 vreme ai

vend tovArksie mai mult de 20 ani, si fiind si scriitorig bun si cruciocariu, invatat din Basarabia, mai toate rriarigstirile grecest1 ii avea advocat, ii pratea bine, 1i'l ave date si c'ate o mosie doug eftine in posesie. Introducenduse reglernentul, in mai multe rândurl, aü fost director a logofetiei drepeatel,

260

facut spapentru care Mihai Voda,, taria, mai apol aga, i pe urrna postalnic. Dupa suirea domnuluf Ghiea la scaun, Paii rânduit cilen in domnescul divan. In scurt prin aceste mijlonce ati ajuns i cu raugn1 si cu starea intre magnatii Orel, dar de departe s eunoaste ca'r mojie.

PATRACU. MoldovenT, de la tinutul Sucevel, Mica-0 la boerie mai malt de septe cled anT, s

poriclesc ei

*Tut acum foarte mult, si mai s'ati i sthns acest neam, mai Izmarn.

Ati

ramaind numat comisul Costachi. PRUNCU. Armem, un Ovanes Primeu, bumbacariii ce purta marfa in desagt

pe cal, cu vr'o 90 anT mai inainte. A-

desea fiindu'i purtarea De la satul Crucea

de sus, din tinutul Putnei, Inca pana a nu fi acolo thrgul Panciulm, i aflandu-

s6 acolo un razes Pata, cu doua fete,

Ileana i Cununa, s'ari ingurluit eu Cnnuna, i pentru dragostea ef, s'ati botezat, e'ati luat'o femee. El find orn des-

tept i cu p4n capital, si eu parte de mosie a femeei, in Cruce, Straoanii ei

i cu vii, pe care Inca le are, vornicul Pruncu, au mai sporit. Apol Muncel,

261

s'ad facut v5,tav la Domnesti, la hatmanul Costachi Razu, i slujind acolo

chti-va ani, ati mijlocit Razu, i Pad fácut satrariii. i acel satrarin Ionith Pruncu, au facut pe cgminariii Enachi Pruncu, care all luat fata banului lordachi Crupenschi, de la So lout, si eliminariu Enachi, ati fault patru o fatà: Iordachi, Panaite, Schrlat si Alecu, i pe Casuca ce aü tinuf 0 vornicul Ecovachi Palade. Dupli darea Ba-

sarabiei, cAtrA, impA'r4ea rusasck Oaminariü Pruncu s'ad dus in Basarabia, remAind aice nurnal fiiul seti Iordachi, pe care 11 luasd i1 crescusti bunu-seil Crupenschi Solontanul, care la moartea sa , iai lasat lu toath averea. F5,c'endu-

se dmnn loan VodA Sturza, s'ad dus Pruncu là 8 ilistra inaintea domnului, si Pad fcut camaras al doilea, ea'. de pe mtisa sà rudea cu Crupenschestil, si ea sti rudea cu domnul, si pentru cA Pruncu

era de la, domnul alimah fa'cnt cdlninarid. Sturza dupa cc ail venit in Tav, l'ad flicut spatarth, i l'aii tinut in carte vr'o doi anT, apol insurându-se cu fata postelnicului Andrei Milu, Paso facut ispravnic la Baca'il, i pe la 1827,. pos-

262'

telnic, si murfnen'i ferneea,. aI tuat- tii toare pe o Mairghioalk fata vAduvei Meet, din Foc,;ani, a unuI bulgarifi Trifan Barth', ea era in ease la postelnicul Iancu

Can anair, cu care tráind.

pni pe la 1842, au facut trei

bAett:

lorgu ce'l cornis,. fäcut de Mibai Vodã, Dumitrachi i Costiek s'aa. lepadat tiitoarea, si au desp5irtit pe ferneea cArninariului &Mat- Bongs, de bilrbat, s'arl luat'o el, cu. care ati mai fUeut un Pruncul acesta este copil Neculai... un bar bat prea vrednic, dar si foarte rhsipitoriU, toatA averea. .ce lag ramas de la bunu-sAU, i presta indoit ce

arr

câstigat el ea negutitorit, i Cu slujbele, ert in domnia mi Mihai vocid, vr'o. zece fun aü fost staroste la Putna,. aü perdut. La 1848, dup`a tulburarea dintre boeri, cu domnul, rad Mcut vel agA in Iasi, si bad dat rangul de vornic, si cavalerie turceascU, sirmasesa. Acum de Ia. trecuta lurla Mart, iarAsi l'au rftudult staroste la Putna.

PA8CU. Moldovan din IV, fadicat

la boerie de la domnul Morua. Mihalachi

Pascu, la domnul Cgimah, pe la 1816, rati fkut sardarib, i lachndu-s5, re-

263

volutia greceasea de la 1821, el aii

ramas in Iasi, n'ati fogit peste graniV6, find saracu. Venind ostile Tureestf rail pus primitoriti de clahrele la magazale si impruIitoriti aturilor la ortalele Enicerestf. loan Vodh Sturza, Fag facut ban, an lost si ispravnic de Iasi. Mihai Volt Sturza, ea sansI eftstige majorita, la alegerea deputatilor Iasolul,

Pau fAeut agd, iar in am,1 1848, dup5, tulburarea boerilor in contra domnulul, venind generalul Duhamel de la Ro,4a si Talat Efendi de la Poart5, comisarig, l'au f5.cut Vodá poitelnie, de au mers cu ch0-va bojogari, bica1I i crasmarl boeriti la generalul, de iati aratat mulramiri despre domn. Pe Neculai Pasen nepot de Irate a postelnicului Mihalachi, l'au thcut spatariii. PLAGHINO. Greci tanariotf, la 1812,

an fost venit cu domnul Calimah, un grec Dumitrachi Plaghino, aü lost gra-

matic mare, apnI postelnic. S'aci insurat en Margbioala fata vornicului Du-

mitrachi Ghiea, iai dat zestre mosiea Mândrestii de la Covurlui. Than Vodá

l'ati fAeut vornie in divan, mai pe urmA

staroste Ia Potna, i ati murit, iaü ramas

264

cucoana saü miivitat al doilea cu spatariul Mihalachi Paratw. Pe la 1836, au mai venit chti-va copil,

i

aAta, putoare grecease5, un p,,stelnicu Cod-

tachi Plaghino, ginere demnulto Alexandru Moruz, si s'ari pripttsit i acela aice, avend mosiea Broscauth de la Dorohoiu destre, l alte mosii in tara romaneas-

ca; au mai venit Inca si un frate a lui

Mihalachi, cu meserie placintaritf; acela au ramas la ThrgIF Cuculm, mosia fi tini-se6 Costachi din tara romtmeasca. S'afi umplut amhndouil tArilo aceste de greci, prin toat vaile i mai prin toate satele sa. Oiesc greci. pouzu. Greci, bLinari din Iasi, ficioril Carora intrând prin cantelerii in domnia Iui Mihai si lasandu'si meseria parintdor Watt facut boeri. Dumitrachi comis, i Costa,hi aga, de domnul Mihai Sturza, i Neculai paharnic, aeon-) la

trecuta blurt Fevruarie anul 1852. PANU. Grf- ci, negutitori tinea postavarie i marf6 turceasca. Pauaite Panu la Iasi, avea dugheanA. in ulita mare,

negutitori5 fruntas, acesta au luat pe o fatà a Miclescului de la "A.rbestltinutul Vasluiuluf, sorb', cu spatariul Sandu)achi

265

Miclescn, find fArA de zastre si Parti pArinti. La 1821 dupà venirea lui Ipsilant 6 formarea volintirilor grecestr, el an fost lucr6toriti la Eforia volintireascA, ce era in rnAnAstirea Trei-sfetitele. Dup6 farmarea acelor talhari, an fugit si el en cei1aI Efori i greci in Basarabia, uncle au sOut p`an'a la 1827, si facendusA la 1826 Episcop 1aHui, pe Mitropolitul de asta'cli Sofroni, var primar en femeea lui, gAsindu-se in mare

in Basarabia, an venit drept la Husi, gel, lesinat cu toat5, familia, ea lipsA

vai de ei.

Episcopul ea rudenie iaü

imbrosat, iaü

ajutat, iaü

dat mo-

de a Episcopiel cu eftine posesii, ail mai prios la suflet. In dornniea ml Mihai Yod6, pe la 1843, pe Nas01

tasache ficiorul lni Panaitachi,

tat

filcut

eilen la judectitorea Falciiului, mai in urmA prezident, jail boerit pe amandoi, iarr fAcut agi. Dup6 venirea domnulm

Ghica la scaunul domniei, pe thn6rul Nastaaehi, rail pus eilen in domnescul divan, si sfàdindusii in presudstvie eu vornieul Costachi Sturza, ce era prese-

dinte, chiar de la o pricida ce ave frateSon, cu schitul meü paharnicu Toni

266

Wirsova, i ealz`asi[i, aü ramas pricina ne-

cantata 0116 aseazi, aü dat i prezidentul si el dimisie, pe a lui aü primifo dornnul, ear pe a presedintelui nu. Mai sunt

si a1i doi Panu, la tinutul Tecuciu, la

satul Boghestii, tot greci, ficiori slugeriulin loan Panu, ce ati fost ginere s'ardariului Iordachi Ciutea ; ail mai fo.it in Iasi un Constantin Palm, iarasi grec, si iar negutitoriti, si la domnul CATmah, se Meuse medelniceriti, care ail avut un ficior SteMnachi, pe care Mihai voal II fiicuse c5xninariu. Dar afi munit i tata si ficiorul, nu still daea." ficio-

mini va fi ramas copil. PANTAZOLU. Greci, de la Fanar, afi venit cu domnul Colimah, un Costachi Pantazolu, pe carel avea gramatic mare, si'l facusd postelnic ; cAtrA sfâri-

tul domniei, l'ati trimes la Tarigrad, si Wall mai venit, ca la 1821, child s'aii descoperit complotul grecilor, rad ta'et. Dar ari ramas aice o sor5, a lui, Fr-asina, ce o m'aritas6 cu spatariul Constantin Vidrea, de la Tecuciii, i un frate a lui Alecu, foarte prost, i betiv, precum si un frate a attilni-seii, un paharnicu Neculai, earAsi prost, i sarac,

267

cu o multime de copii. Din acela au ramas un ficior Costachi, un bun cruciocariil, rad fAcut Mihai Voc, prezident, la Tecuciu, i agal, dar ii sarae, trAeste cu leafa ce iea de la man'astirea RAchitoasa, avendul arbitru, alcAtuit in pricinile de impresurAri, si avocat pentru oi

judecrIti.

PARASCHIV. Bulgariri, un Hagi Parascbiv, din Roman, aü lost crAsmariii in vremea domnului Aloruz. La 1806, deschiclendu-se rezboiu intre Rosiea, cu Turciea, niste negutitori turci, prietini cu Paraschiv, It lasat la ei toatà averea lor, o'ad fogit la Ibraa, s'ai1 tamplat de aü perit turcii, si nu s'ari mai inturnat, s'ati ramas el srapiin pe averea turcilor, pe cai e eu speculatiile lui ail mai sporifo, ai avut doi ficiori : Triran si Alecu Pe Trifan laO insurat cu o fat'a a uuui vechiti negutitoriii, din thrgul Neamtului, i ia0 dat partea ce ati socotit din avere, ati luat mosii marl in posesie, ati lacut negoturi marl, si stare mare, §i la domnul Calimah, s ail fAcut medelniceriii. La 1822 prin calmacamul Vogoride, l'ad randuit ispravnic la BacM, si Pad thicut si cAmi-

268

nari5. In sfArsit art srirAcit, s'ad murit sarac.

Frate-seil Aleeu pe la 1818, s'ail insurat, aü luat fa ta stolniculul Dumitru Sacarrt, i s'a5 Mout paharnic. La 1822, s'an fAcut si el ispravnic la Roman, dar au fost numai vr'o 5, 6 luni, si s'a5 apucat iarAsi de meseria sa a tine mosii

in posesie.

Cump"Araqh mosie

do

ved, la tinutul Sucevei, apoi an vendufo, s'ad cumparat mai la urmh pàrçile pabarnicului Vasile Docan, de la fii5

sü Grigori, din Incsesti i galosesti, ti-

nutul Roman. La Mihai VodA s'ad &cut spatariu, i ficiorul srtu Dumitrachi sardarin, i s'ad insurat si bAetul acela cu Elenca fata agal, Costachi Grigoras, ce a5 tinuto vAru me; spatariu Mihrtithi Darius s'au lepadat'o. PISOSCHI. Lesi, poste 180 am yeniti, aii fost intre boerKnasi, Oat pe vremea domnului Cantimir, atuncea unul

din el, s'a5 Malt pitari5,

si

tot intro

boeri, aü cost si cu cinuri i Med cinuri, p6nrt la domnul C6limah, &Ind pe un Mihalachi, ce an fost sames la Tocuciu, rad Mout paharnic, i pe Costachi stolnic, la Than VoTa, Tudurachi co i

269

facut serdaria. sa qice De liboer, La Mihai Vodi pe Costachi Par) facut spatariii, pe ficiorul siIi Neculai caminar i pe Dumitrachi ficioru paharniculuf Mihalachi, carninaria. Dupa randuirea domnului Ghica la domnie, in anal 1849, pe caminar;u1 Neculai Pad facut ispravnic la Dorohoiii, nu doar ca vred-

saü ne interesateta l'aa chemat la acel post, ce lingusirea la care'i denicia,

savArsit.

PAPAFILU.

Grec, napaste taro, pri-

pasit inca in domni a lui Moruz, un Grigore Papafil, s'au insurat cu o rudenie a Catargiestilor, eats facut chminaria, la Scarlat Voda Calimah, lad ramas un ficior Iorgu, bun craiii si de frunte rnie1,jucàtori a de carp, au Alija iii logofetia dreptato, si find logofatul tefan Catargiu vel logofat, l'aa fâcut sef de sectie; si Mihai Voda ca sa aiba majorita la alegerea deputatilor capitaliel, rati Malt spataria ; s'au insurat cu 0. fata a comisului Gheorghe Ciurea de la tinutul Vasluiului, bun jams, dar nu'l nimica de el, suta n'o mai impli-

neste, tot cu 99, sa gasaste In punga.

PANGRATI. Moldovenl,ipazih vechi

270

r5z5v, de la Chilieni tinutul Tutovel, un Costin Pangrati, mazil in dornnia lui Scarlat voa, s'ati th,cut postelnice!, i pe la 1819 tot de domuul C6limah s'aii f'actit cluceriti ; au avut tref si

ficiorl Costachi, Iordachi si Grigori, iati

inv4at carte si bine a scrie, aü fost scriitori la isprAvnicif pe la 1825. Costachi au niers la Iasi, a intrat logoflit la visternicul Alecu Sturza, i Pag facut paharnic, dupà vr'o doi ani striand niste bani a SturzeT, au fugit in Bucovina, si nu s'ati mai vklut p`An'a la

1828, cand au venit ostile Rusesti, când iarki Alecu Sturza era visternic. Dop -a. mijlocirea a multora i chiar si a

mea, 65, m iubea mult bietul visternic Alecu, ertat, i l'au pus scrii-

toriti la cornisia indestul5ri1or, au adus si pe frate-sAu Iordachi, si au fost el scriitori la divanul implinitoriü psansa la 1832, and introduckdu-sg reglernentul, pe Costachi l'au facut director la divanul de Apel, i Iordachi protocolist. Au esit Costachi, %cut comis, si in lo-

cul lui au intrat Iordachi i s'au facut si el paharnic, si au esit din slujbA. La 1848, Costachi arkandusa credin-

271

cios domnului, &pa" tulburarea boerilor, fticut spatariU si prezident judec6-

toriei de F1ci. Cel mai mic frate a

lor, Grigori au intrat in militie, s'au inaintat din cin in cin parfa acum au ajuns maior ; pe o sorA a lor au luat'o serdariil Nedelcu Oprisanu, Costachi spas'art insurat cu o rnadama nem toaicA de :cele de sandre modre, stie sà facA capele i rochil dupà jur-

nal; jar Iordachi au luat o frith a until sardariii Costin, grec de a lui Calirnah,

rAmUsità ce era bas-ciohodarill PATRON. Moldovan, de la FMmAncli, de mic crescut Vasile Patron in casa logolAtului Thoader Bals Frederic, bas-boerlii, Pau avut logoMt i vatav

la Framilncli, si pe la 1825, rail %cut paharnic. POMANA. Moldoveni, ràz'asi

i vechi

mazili de la tinutul Floiiu1uT, s'au rà-

client la boeriI, in vremea domnului Moruz, pe la 1804, $atrariti PomanA, care avand dol ficiorl Ionit6 i Neculai, s'au facut sardariii, la Ioan Voc1t Sturza 1824.

PATRAKANU. Moldoveni de la

tinutul Putnel, de

rAzAsf, sA

poreclesc asa

pe nnmele unul ratrAscan

csapi-

.

272

tanu, ce aii trait pe la 1792, dreap-

ta lor porecla este Veverita, drept coboratori din Veverita postelnical, acel ce in domniea buf .Alexandru Lapusneanul, child aü macelarit 47 bo-

eri, aü scapat singuroi aü fost fagit in iara lesasca, i Lapusneanu acolo, prin prietinii sel, rad omorat, i pe jupaneasa lui Veverita, an maritafo cu Sturza Curteanu de tara a lui Veverita, i Fan radicat la boerie, in locul staphnu-sell. Acel Sturza, ati facut copii cu Veveritoaea, i pentru ca copiii lui, din care sunt coboratori, toti boerii i dormaii Sturzasti, s stapitheasca toata averea lui Veverita, aciia sa rarnhe saraci, si s umn sa mai poata vr'o data radica i

la boerie, pe laugh ca toate moii1e lul Veverita, cu ispisoace, Lapusneanul le-an

dat Sturzei. El lastindu'i fara invatatura dttudu'i la neamurile sale, in satul -oldestri

i Itestii,

de la Putna, de

unde el era de loc, i ave razasie, unde si 'Ana astazi in mosiile acele razasii, in spitele si impartelele lor, an batra,nul Sturza. i prin acest chip curgatorii lui. Veverica, ati luat soarta vitregului lor Sturza, au *int in bir, s'an parasit

273

i porecla, s'an fost tot in bir, i sunt

acum sub porecla de Patrascanti. Din acia pe la 1820 tin baet Vasile ficior altui Vasile Patrascanu, din satol si

.

invathnd putina carte de la preo-

tul Neculai fratele tatalui sü, s'a6 clus in Focsani, s'an intrat sluga in casa la spatariul Sandulachi Stamatin. Pe la 1823, randuindush Stamatin staroste de Putna, pe Vasiie l'art dat in cantilerie; dupa vr'o cloi ant, raii rancluit clapciu de ocol; n-ati tinut mult slujba aceia, s'att tras inapol la cantilerie, uncle a slujit

pada pe la 1829, si find iarasf Stamatin staroste, era suparat pe el, c'a esisa din casa luT, i l'afi departat. Patras-canu ai intrat seriitorin la eaminariu1 Chirita" Cotescu, ce era comisionar, rtmcluit

de comisiea indestularilor ostilor rusesti de primea, i da la osti proviziile trebuincioase, in care slujba Chiritd Meuse ceva nertuiduele, si l'an radicat la Iasl, uncle in obahta an si murit, i s pozoncia starostiel sa' incheie FAmile ma gazalelor. Stamatin mânios pe Patrascanu, pue in berg, si sal trimala hotarasa Ja IasT. Eu atuncea fiind staroste, nu m'ana unit cu Stamatin, de si'mT II elera

274

unchiii de pe femeie. Am oprit pe Pii-

tittseann, l'am asazat tot lueeatoriO cum fu,- se la Chirit6, i iitori socotelelor, si a magazaleler, si a spitalurilor, cl

toate acestea sa dedesrt asupra me, si am trimes la Iasi nurnai srtmile, quitantele,

0.'1:site in

Cbiritii, si bietol

PitrAscan m'ail slujit en mare credin, fAccIncl si ci ceva stArieicA. DupA ace, a

aIi intrat iarho I cantilerica st5rostiel, s'aU slujI p6n5. pe Ia 1843, si s'au lasat ; pe la 1835, l'au Pacut Mihai Ycda,

pitariu. Acesta Inca in vremea domnulm Joan Sturza, pe chud se afla in cantilerie, an mijlocit s'au scos din bir, pe tata-sau, i pe frate-ssau Neculai, si ion

.

lacut polcovnicei. PLESNILA. Moldoveni. rhzdsl de la VArlez, din tinutul Covurtniulu;. Pe la 1824, nil Gheorghe Plesnilh ce um-

blasa cu mine doua ltmi cu potira in

toatà tara de jos, multhmindu-rat de vrednicia lu, dup6 ce m'arn inturnat la

Iasi, l'am recomenduit visternieulto, s'au

mijlocit la domnul de l'au Mcut medelniceria, find p'Ana atuncea postelnicel. lar Mihai Voda, pe fiiorif mut ittil facut unul comis i altu paharnic.

.

275

PARCALABU. Moldoveni, de la tinntul VasitiiuluT, r5z5s1 si mazili. La domnul Uihai Sturza, un Dnmitraehi

Pttrea'abu sardariii. PELINU. Moldoveni, de la tinutul Iasi. Un Costachi Pe lin de mie slnjAnd in cash' la logotAtul Vasile Roset Cilibiu, mai in urma, avOndu'l vatav In mosia Coada St5neei, si de eurte in

Pe la 1826, find logotat mare, stapinul situ, au mijlocit la domnul si Iasi.

aü fAcut atminarill

PLEKL3Ascu. Aloldoveni, maz iii i rAz5si, de la tinutUl Sucevei. Panaiti

PlesA,cu, find 8100 la hatmanul Costantinich Pa lade, in vremea domnului Sear lat C1imah, l'au fácut chminariti. PROCA.

Moldoveni, din Basarabia.

Neculai Proca au venit pe la 1826, au foz3t slugh, mai in urmil scriitoriii la Alitropolitul Veniamin, s'au insurat, an

ivat o faf6 a cruninariulni Constantin Tintu din Iasi, ce-au fost blanariti, si Mihai Vod5, ntii s'an fiicut paharnic, apoi la 1848 Pau Iticut comis. PALEOLOGU. Gree, negutiror dii Galati, on Temoleon pe la 1847, s'au, cumparat deoret de megas arhon comis.

276

PROFIRIU. Moldoveni, acestia an fost do en aceasth poreclà; dar rudehie nu stint, de si arn'andol sunt din Iasi, unul Iordachi, pe care si ban it

fãcush Mihai Vodh, an fost fecior uneT moash din Tataras, Profira, fhcut in flori, en mai multi tatl, au fost slugh la vornicul Alecu Calimah, i insurându-se cu o sorh a agilor DrAghicest, carii eraii sefi in visterie pe la 1833, au mijlocit cumnatii, i Pau fácut sames de Iasi, cu care s'an deschis drum de Aire chtvh, boerie. Celalalt Alexandru este ficioru unul Prohir, ce an fost mulfa vreme chelarih la via loghfhtului Costachi Ghica. Fe acesta l'au Inat slugh in ca'a chilnas, logofhtul Alecu Ghica,

si find cu bune purthr1, Pau fheut vhtav, apol logofht a easel. In domnia lui Ioan Vodh, ran flcut sardarin i Pan insurat en o fath a comisulul Mducanu Buzdugau, dar tot in cash Pau tinut logofht. La domnul Mihai pe la 1846, find logofatul Ghica ministru, Pau fheut comis.

PM'A: Gree, venit eu negutitorie, ii gásind ca aice sà. vind rangurile nobleta ea nici intio parte a lutnel,

277

Kir Mihalachi Peta, dui:A pilda i altor patrioti ai luT, 'at cumparat si el un decret de arhon megas comis. odatti C.1 telebi Temoleon Pa eologu. PANDELE. Greco-bulgariti, la thrguOcna, era un negutitoriii, Pandele Andreiot, surd inert de amândouã urechile, prip6-

sit acolo de pe la 1804, acesta in multe rtmduri inlesnea cu bAni pe vomicul Costantin Asian, pe child era nevoes, sedea acolo Ia thrgu-Ocnei, i avea doi ficior! : Tanen i Costaehi. Vornicu Asian dui-A ca aü venit cum-

natu-seti Ioan Voda," Sturza domn, re-

cunosa toriti facerei de bine, ail mijsent si-a5 facut pe chir Pandele medelnicerin, i pe ficioriT sei cAminari. POPOVICI. Moldoveni, aoestiea bunt

mai multi, dar nu sunt o singurh fa-

milie, ba nici s cunosc unit Cu Un Costachi ficior de preot, din satul Corodu, tinutul Tutovei, find slugA zi logolAt la visternicul Dumitrachi Ghica, Fe la 1825 Faü fAcut paharnic. Un Jardachi iar Popovici, pentru cA an luat o

fatA a mini Nastash Enachi, bacal din

BacAti, ce'l tàeuse Ioan Vodii Sturza eflminarid, i vatav Ia Shucesti, rad facut

278

paharnc, i same§ la BacAU. i asa catI ficiori de preoti s'au facut boeri, cei mai multi slag numit Popovici, fiindu-le rusine asl iscrdi poreclile p5,rintilor ior, ca sA nu li se nimereascA olohrsiea. Am mai vAzut trei sardari Popovici : Vasile, i Dumitru. PAVLU. Grec, negutitoriri

Iordachi

de

la

c1iip5 ce ati thicut stare, si-au cumparat arhondie, pe la 1846, cu de-

cret de cAminariU, apoi Ca arhonda añ fAcut case mari In Galati, si aii esit mofluz, remsanhnd acum numal telebi Panaiot8chi Pavlu, megas caminaris. PETRINO. Grec, negutitoriti din Galati, chir Hristodor, ear"asl dup5. puda celor lalçi patrioti al sei, s'ad cum-

parat si el un decret de ckninariti, tot pe la 1846.

PANAITE. Bulgaritl, abageriii din Galati ; un Gheorghe sin Panaite abageriti, pe la 1846, indemnat de repedea venclare a decreturilor de ranguri, s'ati cumparat si el decret de aiminariti. PETRIMAN. Moldovan, de la tinu-

tut JaiT, pe la 1846, prin ce mijloace

nu stiu, donmul Mihai Sturza, l'aU eft-

dicat la rangul de ettminariil, pe un Tanasa Petriman.

279

Grec, negutitorill din Galati, mai infumurat de cht ceilalti patriot] aT sei, ea sh'T intreadt, s'aii cumparat tot la 1846, decret de arhon megas spataris. PANOPUL. Grec, negutitoriii, cu numele Vasile B1Inariii, land pc femeea unu] Peltechi negutitoriU grec, i arAsI bogat i blanariii, care cumparas5, moPRASIN.

.

sia Rosiecii, a lui Mato Negel, de la

}Wein. S'au file& si el bogat,

.

fãcut

case mari in Iasi, s'au cumparat intAl decret de comis, mai in urm5, au cumparat altul de spatariti. PETROV. Bulgari, poreciiti de pe numele Orintilor lor, sunt mai multI porec1indus6 asa, dar nu sunt rudenii. Este la Focsani un Constantin sin Petrea mumgiu briiic,fiind v-ar cu tiitoarea Pruncului i Pruncu staroste ai stiiruit si PA ales presedinte EforieT in vr'o trei patru am, i apot ati mijlocit prin logofiitul Torgu Ghica la 1837 fiind visternic, de l'ati scos din bir, pi and 200 galbini, Pau Caeca serdariii, apol l'ad randuit epitrop spitalului din na'an'astirea Proorocu Samoil, i pe Ia 1848, Pail facut dirninarid ; i alti Pe--

280

trovi ctuti mai stint, sunt din no5 scost din bir, i radicati la boerie de domnul Mihai Sturza. PETROVICI.

Mai multi, si cu asa porecIa, dar neamuri nu sunt, fiind uiii bulgari si alii moldoveni; este la Putna, un Tanasachi Petrovici moldovan, din targu Tecuci, ai fost multa' vreme S riitoriii la sairostie, acum este privighitoriti la Zilbriluti, pe la 1843 1'0.5 fileut pitarift voPLASTARA. Grec inaintea luiei grecesti de la 1821, era in Iasi

un bacal Plastara, tinea bAcAlie in dughenele Trei-sfetitelor, dup`a", sdrobirea grecilor volintiri, a5 fugit In Basarabia

si nu l'am mai vãciut, de cat mai tarzi5 tocmai pe la 1835, au venit doi Mori ai lui, unul Alecu i altul Dumitrachi. Alecu s'au insurat Cu o fat

a mini Marcachi grec tiutiungiu, i a5 luat mosie in posesie. Celalalt ce mij-

loace va fi intrebuintat nu sciu, eh pe la 1848 Pari facut crtminarig. POPSON.

Roman, cotovlah venit in

Moldova, pe la 1816. Un Ioan Popson invAtat bine in limba nemtascA, latirait si eleng, aü fost staroste de suditi nem-

281

tAsti Ia Focsani, in vremea tulbur5,ret

grecesti de la 1821 si 1822, ati tinut si

loe

de agent in

Iasi,

si

duph

iara's1 s'au dna la Focsani. Era

un om foarte de had., pentru care il iubea toti boerii, dar era sarac, au avut numai un fieior Alecu, pe care prin

rugämintele ciritrA domnul si ministrul, Fan acut sardariU si la 1848 eaminariti. PAIU. Moldovao, brainariil din thr-

gul Botosanil, unde era Joan Pain blnariü cu bunti stAricick aü avut dol ficiori Ioan i Alecu, si o fed', Catinca, cea mai frumoas6, femee ce putea s. fie, si c'am ea' de musck prin trAnsa

s'an norocit fratii ei, caril s'a5 lasat meseria fa-Cane-gm, s'aU intrat in snjbi, si là Mihai Vod a". s'ati boerit. POPA. Moldoveni, ficiori de preot mai =IV, fArh sa", fie rudenii. Iordachi Popa de la Warlad, este ficior unuf preot Ion din satu CArlomalestil, de la, tinutul Tutovo, invkand carte &ail dus la 13thiad, la isprAvnicie, scriea acolo là

orf eel punea, pe la 1826, luasil 5 lel de la satul HArsova a fratelui men pa-

harnicul Ioni, fiind same§ stolnicul A lecu Nacu, m-an instiintat frate-meia si

282

.am arhtat visternicului Alecu Sturz a, Indat

ai poroncit de am trimis pe

ciausu de copif din cash, cu volnicie de ail adus in ferh, si pe sames, i pe logofk ; iaü Onut multh vreme inchist, pe same§ Lail scos din slujbA, pe lordachi a hothrat WI bath la poarta

rugat §i am apucat pe visternicul de l'ati ertat. In locul samesului s'au rilnduit pe stolnicul Costaehi Iacomi, pentru care am dat en chiqhvie, i pentru e lacomi era sugubht §i

,eurtif, m'at)

.frtrh stare, eh mai plhtise frate-me0 spatariul Antohi 8000 lel, pentru &Mad, ce'l mâncash find

sames la HarlAti,

iam dat emac pe Iordachi Popa en indatorire ea el sh, primeasch totf banif, si pe la Fevruar 1828 venind lordachi

cu semile Ia visterie, m'ari rugat alt scot un pitac de pitariii, sail de luge-

ert incepush Vodh a da petace de boerif, simtind a au a vem rusif, s'au lasat la mine 1000 lef, si dus la BArlad. En scieam c logofhtul Alecu Mavrocordat, ce era atunef camhras mare,

avea cate-va petace, m'am dus si iam eerut unul i avea numai douh, unul de chminariti, i unul de paharnic, si

283

am luat pe acel de paharnic, in care s'au dus la Voda," de-au trecut numele lui Iordachi Popa, si ram trecut si in condica visterieI i i l'am trimes. Mai este un Vasile Popa paharnicul si mai stint si aliL Moldovan, un Arghiri ficior Paraschivei, ce a fost femfe in cat.,5, la visternicul Iordachi Rosnovanu, fiicut cu mai multI tatt, din eke PARASCHIVESCU.

slugi era in casa boeriului, au ramas

el slug a. tot in casa aceea, la cuconas, si mai cu sanea a hatrnanului Alecu Rosnovanu, pe care l'ati slujit p`an5, pe la 1827, child stäpanu-sAil s'ail fácut batman, si atuncea fkut vatav de katmAnie

i sardariii, i nu stie cine"1

s'att insurat si tel. Aft, s'au

pentru c5, format poreclrt de numele mAni-sa. PARFENI. Moldovero, rA4s1 si mazili de la tinutul Tutovel, din acestia, nfl Vasile ce fushse vatav a easel ag5,1 Costantin Sturza, din Btalad, s'au facut sardariu la Ion Vodri. Apoi la Mibai Noll tin alt Vasile nepot aceluia, fiind vatav la hatmanul Alecu Rosnovanu, si until Ioan frate acestuia, &au fácut sardariCi.

284

PLACHIDA. Greci, ntip'asti Orel noastre, s'au pa'rdsit maslinii i plAcin-

s'ati venit la noi la boerii, ggsindu'o si timpul in domnia intik Potnenitului Domn Mihai Sturza. Doi cataoni, arnAndoi cu numele Alexandru si porecla Plachida. Cel mai bogat s'att, cumparat decret de spatariU, kir Alexandru Costantinov Plachida; si celalalt au cumparat s'ardsarie si bunt boeriile de la Moldova patriote si pamunteni. PATLAGIANU. Bulgarita, ati fost arnAut pe in boeri, si la Mihai Vocia, i. dupA ce s'ati facut domn, arn'autul acela tAriile,

Gheorghi Patlagianu. s'ati inqtrat cu o rAIitâ prOst a, de la tinutul si rah facut serdariu, ea s nu'i mai plAteascA, farnita ce ave si eie din si mbrie. La alege-. rea deputatului de Vaslui, venis i se'arnU-

viea aceasta, trimes de domn, ea

85:

capete majoritaoa. Dar boerii, acei ce-am

fost contra domnului, l'am dat afar6, mai eu sama frate-meti sardarinl Toader Sion, si spatariul Sandu Miclesc0,_ au vorbit multe defAimäri asupra lui, Patlagianu, i chiar a peroanei domnului. PANFILE. Moldovau, din Odobesti,_ tinutul Putnei, un Panfile Popa, din Rap..

295

tele visteriei, reie de acolo, au avut un ficior Asanachi, chrt- mnk5, vrerne àü slujit la visternical Neculai Rosno-

vanu, de unde pe la 1837, esind an

rners a cask s'au insurat cu o fata", a u-

.

ne negqitorita.' v6duv.a, ce ave bunisoara' zestre, i fActindu-sg, cunoscnt mie,

omul fiind cu criViint si vrednic, am mijlocit de rail rânduit vechil de privi-

..ghitoriO, la ocolu Gârlilor, i apol s'ati facut el particl de rail ales satele, duph aceea l'a5 randuit pristav asupra viilor, .

ce are la Odobesti Mihai Vodh, ati f6cut acareturile ce sunt, i spre rAsp15, tire rail fricut medelnicerifl. M fost de

. atuncea privighitoriti, p6nA in anul 1851, a ti fsacut stare mare. PENU. BulgariO, de la tinutn1 Palcirr,

un Iordachi Penn, pe la 1846, s'ail cum-

parat decret de sardariit PLACA. Pre cat mi s'ati pilrut din vedere, sam-an6 a fi moldovan, dar de unde, si din ce obarsie au isvorat, n'am putut afla, atiita stiu ea', din mil Mihai Vodã, au rAdicat la boerie pe Neculai .

Placa., facendu'l sardariii. PAVLOV. Mai multi, unit moldoveni, açiT greo, poreeliti de pe numele ph-

'283

rintilor lor, rusinAndu-se cu adevatatele porecle, ca sh nu sa nimereasca din care opinci ati esit, toti radicati de Miliai Voda Storza, la boerij, onol eu asa p0reclà i cu numele Grigori, pe Ia 1830, venind din Basarabica, lesinat si gol, en felucca, i doua fete mari, si un Met, Wan acivat ia Botosani, pe langa Petrachi Asachi, ce era atuncea aco10 eu sederea, ea Ermioana femeea aceluiPayloy, este vara cu Asachestii ; pe la 1834, laü randuit polit-maistru la Foesani, si eat asteruut pe jac, i pe jueat earti, aü fost politmaistru multi aui,

el sprijinea Asachestii, de prada lumea,

i

miselul tot calic

era, corn

este si acum, c ce eapata da in earti si la curve; pe la '1838, rari faeut cluceriti, la 1844, paharnic, si tot polit-

maistru. Pe la 1842 o

fatal, a

1,1i

cu

numele Naghea, s'ari ingurluit cu Vasile ficiorul stolniculut Grigori portar-basa, ce

era logofat la Pruner', si au loat'o, l'a facut same la Patna, si pabarnic, mai

pe urma comis ; i punkodu-sa si el pe jac, pe sprijinul Asachestilor, la 1848,

rail fault i spatariii, si au fost tot sames, pang la Mart 1852, §i Pavlov au

287

trecut la jandarmi comandir, acolo hi Focsani, si l'au facut la 1851 ctipitan. Un alt Pavlov lancu, ficior unui grec, ce era amangiii la feredeul cel mare, in Iasi, s'au insurat cu o Tarsith, fata unni dascal, Gheorghe Grecu, do la tarokOcnei, si find rti de musck an mijlocit

prin musteriii ei, de au facut pe bar-

batn-seil sardariii, revizor a visteriei, si

mai in urinh revisor a vorniciei bisericesti. Alai

este si alt Pavlov, drept

moldovan, si din prosti radicat, acela au fost in militie miter ofiteriil. s'au ra,dicat ofieriii, si ingurluindu-se cu o fath a u-

nui aga Tigara grecu; au luat'o, Ian

randuit duph aceea comandir pojarnicilor din Galati, uncle s'au fácut chpitan ; apoi au esit din slujba osthsasch, si l'au randuit cilen la judechtoriea de Galati, l'au facut ciminariii. Duph inflintarea jandarmilor, earhsi an imbrhtosat slujba militarã, si Pau randuit comandir do escadron la Be'rlad, si Pah racut major. PASTIA. Roman, din tara romhneasch, inthitl au venit Stefan si Du-

mitrachi Pastia, pe la 1807, au intrat slugi in cash la visternicul Iordachi

Rosnovanu, au slujit phnri pe la 1814,

288

si-art rânduit pe Dumitrachi same§ la

Tecuciii, ear Stefan au minas tot in casa Rosnovanulul; pe la 1820 Dumitrachi s'ati facut sardariO, si au murit ; la 1824, Stefan s'ail facut paharnic, dupa el aU mai

venit si niste veil a lor, Mihalachi si Dumitrachi ca sa se faca si e boerl. Mihalachi s'a5 lingusit pe lithga visternicul Dumitrachi Ghica,

i l'aU facut pa-

harnic, pe la 1827 VA riinduit same§ la Galati, s'ag rnurit holtei. Dumitrachi s'ati fost lipit de logofatul Coimchi, dar acel boer ne find ciraccliu, ra5 lasat si s'au lingusit la logofatul Thoader Bals, bas-boerifi.

Acela laO f5cut

murind frate-sari la Galati, &ail dus de l'ati clironomisit. i s'au si insurat acolo cii o fata din neamul Cernatesc. PELTEKI. Grec, blanariii, mai mult de 40 ani, venit, un Vasile, ficiorul lul Peltechi blanarirt, stiind ruseste, ocarmuirea l'au alcatuit profesor de limba slujba sa pe lângh rnsasc5. i pentru leafa l'aü i radicat la rangul de stolnic. PAULINI. Moldoveni, ficiorl until

preot Pavel, din thrgu Botosani, aü Livatat la scoala publica de acolo aü -trecut apoi la scoalele din Iasi, si

-

69

sfarsind cursul inv4aturilor in limba mo1doveneasc6, do frati, Vasi1 i . . .

pe la 1838, de cAtea epitropia inv46-

turilor, s'ati randuit, pe Vasile profesor la scoala din Focsani, i pe frate-sett suplent ; i pe la. 1841, l'au mutat

in aceiasi indatorire la BotOsani, randuind pe frate-Au, in locul lui, la Focsani, i pe la 1846 pe Vasile l'au Mout stolnic, i pe celalalt slugeriti. PAVLOVICI. Moldovan, ficior until Pavh1 ciobotariul din Iasi. Prin ce rnijloace ficiorul ciobotarului Costachi, an c`apatat

rangul de stolnic,

el stie,

si

logofatul Alecu Ghica, ce au fost ministru si la pristavlisit, trebue s. fi stint. CAci pre cat am auclit ar fi fost spri-

jinit de Elencu Sturza, cumnata logofatului Ghica. PROCOPIU. Moldovan, ficiorul lui Procopi, casap din Botosani. Invätand car te an intrat la cantileria ispr`avnicie 1

de acolo, apoi aX mers la Iasi, au in-

trat la agie scriitoriti, de acolo la departamentul din launtru, si pe la 1846 Pail .facut stolnic ; pe Vasile ficiorul lui ProcoT

pi, si de pe numele fatani-sAu s'ail for,mat poreclA greceascA. 19

290

POPARWA. Moldovan, de la ti

nutul Tutovei. Un lane ficiorul unto preot Rosca, nu stiu pentru ce ispra'vi la Fevruarie 1852; i s'au dat decret de satrarin.

PETRO COKINO. Putoare greceasde domnul Mihai Sturza la

ca ; radicatl a rhond ie.

PUTOS. Moldoveni, tarani, din sa-

tul MitcArestil,

tinutul Eii. Uncle era

un Grigore Flitos, ficior boerese, acea rnosie find a logoCatulni Grigoras Sturza, la malul Prutului, obicinuia domnita Marghioala a merge si a ede in tante verile acolo, de 16cm, feredee In Prut, t5.ranul acela era bine facut intrebuin-

ta biata domuka, precum este stint ( era femee rà foarte de muscá, spre re-

.

cunostinO, indatorirei ce'1 facea adesea Pletosu, carele ave femee i copil, ia luat.

pe betuI Grigori, ce era mai mare, Pau dat de ail invalat carte,

.

i1 avea slug5, in cash ; Grigori an esit cominte,_ l'au facut stolnic a case], apoI. logofat,. Pau insu rat cu o fath din cask si pe la. 1806 Pau fácut slugeriU,, si din Pletosu, s'au poreclit cu porecla greceasca_ de Plitos. La domnul Chlimah rag fácut .

291

sardariN si tot logofiit a easel Sturzei

au fost pn an murit bAtrânul logo-

fat Grigoras. FAciindusA domn Mibai Vodá, tot in aceiasindatorire ce era la tatrl-sgu, Pad avut si el, si l'au f6eut agA. Pe ficiorul mi Plitos, Tanen, l'au fcut aghiotant domnese si Maior, l'au insu-

ra t cu o fat6 a knui aga Tigara grec,

Fah calcut iTravnic laTecuc 5, uncle au

mijloeit de l'art ales si deputat a ob-

stcstei Aduairi, si l'au fgeut postelnie. Aga Grigori, mai avt'md un irate

jai' In casa stpâni,hu. clay era foarte prost si misel. In domnia stkohuu-seu, I aü fáent sames

Sdriat, 1at tras

la Bar lad, si eilen la judecatoria aceia, si ban, apol si spatariti, iaü ramas a-

celuia un ficior sail do).

PRALEA. Moldevan de loc de la tinuttil Sucevel, unde am eunosent pe la 18 6 pe tin porosnic Ionith Pralea,

vatav la Zarnostia, pe când 0 ave in poiesie sardarinl Iordalhi Canta, frat logofAtulifi N. Canta. /keel Prall a awa un trate bine invAtat, si era profesor Ia Socola, acelasi tipArisg psaltirea in versuri. PANAITI.

Moldovan, saug'au de a

29),

un Thoader ficior lui Panaiti saugau, la domnul hagi Grigori Ghica s'ati facut pitariit PONICI. Moldovan, tot de la tinuocnei,

tul SuceveI, dintre privilighetl, tot de hagi*,Ghica, s''au rhdicat la boerie. PADURI. Moldoveni, mazili din Bucovina, in vremea domnultn Ioan Stur-

za, pe la 1824, au venit in Moldova trel frau, Than, Grigori i Ilie, cu me-

serie spited ; ceI dol trial marl au murit, mai este unul la tinutul Sucevei, Dumi-

tru, earl la domnul hagi Grigori, s'ati

fácut_ pitariit

PAUN. Moldovan, de la -inutul Iasi, in

vremea domnului Schrlat CAlimah, un Neculai Nun ce ave o vie mare si case bune, cu toate inc`aperile gospodhriei, acolo la vie, la Galata, i fiind epistat la lazaretul de Ciuma, de la Illincea in 1 818, pentru buna purtare, Pail facut slugeriti,

acela au avut multl copii bdeV si fete. II

ROSET. Domnul Cantimir, in cartea sa titulat6 Scrisoarea Moldovei", in semneacia, ca" ar fi grecI. Boerii Rosetqtf

293

_

cu carii am avut vorbg, mi-au spas a, ar fi Italieni, Si s'ar numi Rozet, nll Roset, intr'un manuscript a lui Klincau spatariul, thltnAcit de el in vremea dornnului 'tefan cel Mare, d pe alt as.emi-

ne scris latineste, de Hum cancelariul cel mare, a liii Dragos Vod'a, ch la venirea lui Dragos, s'au fAcut mare adunare in Iasi, de top mosnenif i b6tra,nil Orel, de au sfAtnit despre venirea lui Dragos, cu mai mult norod si oameni de cinste, de'i vor primi au ba, intre eel adunati Ia acel sfat. fi-

gortath

dol Rusetesti. Apoi cum s'an dus acia din Moldova la Tarii

grad, de s'an grecit, si au venit dural sute de ani inapoi ; oare cum s'au dus inapoi la Italia si dup5, atatea veacuri an venit, nu pot incalege alt-feli6, de cat eh Rus-atestil precum au venit de la Italia aice, aseminea vor fi mers pi la Tarigrad ; s'afi c acil de 11 Tanigrad sunt Roset, precum sá i ischlesc,

boerii Rusetesti, pi'l scrie i domnul. Cantemir. i ac.if ce au foit in Moi-

dova romauf, RU fo,t Ruset, precum it pi §i

scrie spatariul Clandu.

De vor

fi

greci, acestf Rosetestf ce sunt boeri

294

marl, in tara noastrA, aunt de mult sunt trecutl 200 ani, de

veniti, cá

&And aunt radicatt la rangurI mari. Acesti RosAtestf, aunt toti o familie. Elsa unora dnpA, mosii ii s'ail mai dat de oameni i osebite poreclirl, precum

Rosnovanu, caril stint co mai bogati,

Báláne scu, acel de la tinutul Neamtu-

Ini, Orásanu si Tetcanu, acil de la tinutul Bacàulul. Din co poreclitl Or-

sanu, sunt i vornicul RAducanachi, aga Lascarachi i Mitick fiii hatmanulul Raducanu. Au mai fost unit ce ii a (Poe

Baston, dar s'au stans acel neam, mai earna'ind din toti acia numal cncoana Anica Rosnov6nita, viiduva visternicului Iordachi Rosnovanu. RACOVITA. Moldovenl, boerl pes-

te 180 ani rAdicati la boerie, de la tinutul Vasluirdul. Din familia aceasta au fost i domnil Mihail si Constantin fiul s'au, a cArora urrnasl s'au stans in Ora noastfa, mai eairnMnd numai ar-

hiereul Meletie, de la Slintul Spridon

frate-s6u Neculai Racovi, in tam Ro-

iar toti ceilalti Racovitesa sunt tot din rnAneascA, fijI lni Bezede MihaiCa ;

aceias familie cu domnil RacovitestI ;

295

dar sunt din spite láturalnice.

,

i mai ales ea' adevarata poreclà a Racovitestilor este Cehan, i s'au norecht Racovita, pentru ch strAbunul Racovitestilor bAtrâni, inteo bejenie fiind fugità maicA-sa en el ingrennatA, l'aa nAscut in fundul Racovel, uncle acum este mosia me, si satul meg Sionestii, si din botei pentru pomenire Fall numit Racovitä. RAZU. Grec, reid de corabie, yenit de vr'o 1 40 ani, si din reiclu s'ati clis Raqu, i Fag pripasit in tará logolAtul Ilie Catargiu, dandu'i zAstre mosia Domnestii. RUSU. Moldoveni, i vechi boeri, au fost i logOfat mare Todirascu Rusu,

au avut multe mosii, perdut cu nestatornicia Orel noastre, all COLA si ei, aü ramas mid i mai s'a5 stans. Mai este Alectt Rusu, finl lui Dinu ; dar nu . are bucAti de mosh, mai eam'asese fa-

tâni-gu o mosie la Dorna, in munte, tall vindueo. logefatului Konaki. Nu stiu dach in Basarabia nu vor mai fi din aceastA familie. RALET. erreci I un Dumitrachi RA-

let, au venit cu domnul Moruz gra,

matic, l'au. lust ginere unchiul meti banul Thoma Cozma,,.ce au avut multime .

296

de avere, si numai o singnra, fard, si

_Pau facut Moruz, spatarii: la divan. La dornnul Cblimah, Pati fácut vornie, si .

domnul loan Sturza logofk de tara de Sns; aü avut nurnai un ficior, Iancu fi dou'a fefe , dar amandoua au murit lar6 urmasi, eamtiind toath, averea Iancultil, care a6 fost de multe or ispravnie, ag.a." de oras,

i den in domnescul di-

van. L'au fault Mihai VodA vornie, s'au murit la ramas destui copii ; pe Ia

1819, au venit si un Alecu Ralet, frate

en vornicul Dumitrachi, cu ficiori si fete din Tarigrad, s'au asazat la Botosani, loan Vodrt, Fau Pacut spatariii ; iar Mihai Vodil fgra sa" fie macar cripitan de postà, l'afi filent vornic, si pe ficiorul s'au DuMitrachiprezident la Botosani, si agil.

La 1849 domnul Ghica pe Da-

mitrachi acesta Pau riinduit director departamentului drepth.tei, pentru 'ea din tot] moldovenii nu s'ati gAsit vrednie de

aceasta indatorire, de care numal greoil, a j activitate i credinfa in timpurile de acum.

Rabdare.

In urmä tot nebunul Grigori VodA, . pe acest Ralet, ran fAcut vornic i mi-

nistru bisericese.

297

ROLA. Iarris grec, inch pe la 1802 en venit un doctor grec eu nurnele Evstati, cu bunh stiinfh de rnedich. S'au

insurat aü luat o fata a unui dascal Tbeodosi, iar`asI grec, dar i acela insurat aice en o moldovancri, de la tinutul Dorohoi0, a Ihcut mai multe fete si un ficior Costachi; pe la 1832 ail murit doctoru Evstati, i femeea Iu, duph ce s'au maritat fetele cu rusi, s'ati vindut easele ce avea in Iasi, in ulita Pr, curarilor, art vendut i o mosioarh ce aye la tinutul Dorohoiti, si fiul se6 r6mMnd un berbant si cu putine parale, din vinclarea rnosiel, s priphisisa, pe la Botosani, si s ingurluish cu femeea ml Ilie Crberghel. Ghergbel simtind, ea Un brtrbat vrednic, au pus m'ana pe el,

Fau batut foarte frumos, iaü ras capu, sprincenele

i mustetele, si in paringh l'art

trimes la gazda iui, s'au si trimes doctor de l'au ch'utat, cum s'au indreptat,

s'au dus in Basarabia, si de acolo au venit la Iasi, s'ati inguiluit cu femeea

Costacbi Voinescu, fata lui Vasile Alexandri, p'ad lasat barbatu curva, cum lui

era de bun si bogat,

cAta

i

treI eopii,

s'aU

lasat ca

o.

fugit la tath-sau..

298

cununat cu curgole, i pe de o parte Alexandri, pe de alta un general Graben, cumnat Bolo, ce era trimes la Tarigrad, trecend pe aice, au mijlocit la domnul Mihai Sturza, facut aga, si cilen in divan, pe lang6 aceea intrebuintand i spionl'aeuri c"krA contul rusesc, i atrA Mihai Vodà, juca multe role. Dup6 cAdedespbirtit

rea lui Mihai Vod5,, domnul Ghica, indafg,

ce au primit investitura domnieT, precum

pe Ralet la departamentul dreptAtei, aü randuit i pe Rola la departamentul din nuntru, director, pentru c ca cor-

cituiá greceasa, avea insusire de asa post. De acolo au dat dimisie, si indata' ca pe unul din cel mai cinstiti

patrioti, Paü randuit cilen la domnescul divan al Orel, acolo unde spanclura soarta tuturor acelor ce din nenorocire intra cu felurite nevol, in canalul decaniceseu.

RALE.

Moldoveni, de la tinulul Do-

rohoiti, acolo era un serdariii Iordachi

boerit de Ioan Voclà Sturza, Ii lice oamenil

i

Stranicescii.

RUSO. Curlandez, doctor de media,

un Ludovie, au venit pe la 1837. Pe la 1845, au intrat doetori a spitaluluT,

299

din Sft. Spiridon, domnul Mihai VodA, Pail pent spat ariti. RACANU. Moldoveni, rhdicatf la boerie de vr'o 140 anT, insA tot deauna au fost cu ranguri mai micf, si in slujbe, psan'a la ispravnici. DupU revolutia grecescA, din 1821 fiind top boeril fugitT

preste granica. Venind otile turce§ti, s'ati ghsit putini boeri, i nevoe find,

a &a infiinta divan, s'au adus de la BacAtr,

pe vornicul Ionita Sturza, care de &àfink, n'avuses'a inlesnire s. fug5., fácut logofat mare, si pe altr boerT, veDind atuncea i aminariul Torclachi Rhscanu, rag Mcut vornic, arr mers apof Cu logoMtul Sturza, cu vornicu loan Muth,

vornicu loan Greceanu, vornicu Ghe-

orghe Cuza, i hatmanu Cerchez, la Tarigrad, si au Mcut domn pe Ioni Sturza, venind la scaun, au irnbracat cu caftane, pe toti boeril acia, ce'f Mcusa caimacamul Vogoride, intre care si Ras-

canu au fost, si au boerit dupa aceea Rhscanu i pe fiin seti Alecu, Mcendu'l spatariu ; s'ati Maritat fata cu Las-

carachi Costachi i l'aq %cut aga, §i ispravnic la Tecuciu, rem'aind neboerit, cel mai mic ficior Todirica. Ati rnurit

300

vornicu Rascanu, si an ramas Todirifa cu rn'fisa in casiI, la 1846, duce`ndu-sa

Todirita" Inscann, cu frate-me5 sardari5 Toader Sion, si en c'aminarin Tuchidide

Dormuz, en jaloba din partea noastea a boerilor tinutas1 de Vaslui, la sfat,

pentru Ca dedesa" pe totI eriPAta".erii in Mr, a vorbit en atingere asupra minitrilor trimisil nostri, i iau dat afarà. Pe ameaz6 an i alergat Neculai Istrati, la logeatul Iorgo Ghica, ee era Ministru, vrend pe deoparte A, se imbuneza ehtr'al el, ea spion ee era, si pe de nit-a eatra Vaslueni, i iati spas ea VaslueniI, pàn diminearà, au s5, adoca. tot tinutul. in Iasi, se ealee curtea, si se bath", pe Minktri, pe u1i, i c sO trimata swi

pofteasea la el, sh's1 eeara' erfaemne:

Ghiea cum an audit, nu creclut, s'au

spgriet, si in fug% s'au dus la curte, an spus domnulul, si au si poroncit lui Alecn Aslan, ee'l fcuse cu vr'o treI loni mai inainte agil, ea sel privigheze, si indafa s'au dus la sfat, an chemat pe toti 11 inistrii, an poftit 0i pe consnlul Rosesc, si au inehiet hotarAre, ca se'I

prindd, al trimita

peste

Dunarea.

Asian prietin fiind cu Vasluenil,

Ca el

it

.

301

fácusa aga, dupa o putina" revolutie ce facusa, in cliva de 25 Ghenar acelas an, li-au dat de stire frate-mefi, insa i Tuchidide an statut fata,, asteptand hotarhrea, ear Rilscanu fiind in gazda, la

Istrati, sfatuit de el, an fugit. Au mers noaptea aga cu militie, an luat pe frate-men, i pe Tuchidide, i iati dus la cazarma, i neg6sind pe Rhscanul, In

cliva jail pornit la Galati., cu poroncA

WI tie la cazarma de acolo, panä se va trimete si pe Rhscanu. Ispravnic la Vaslui era Alecu RAscanu, i (NA, po-

roncile t-lobodite, umbla insuo dupa prinderea fratine-seil; Vacle'nd c nu'l prinde,

Pau dat afara din slujba, si au pus pe

Grigori Crupenschi Tololoiu, cel nebun, acela armat din cap, pane", in picioare,

cu doua, sabil afarnate, una de mij-

loc,

i alta de ght, cu mare sirguintA

s'au sbuciumat veo treT lunT, si nu rau putut gasi, cãc ii psazea bine prietinii. Despre toamna *lend c nici de cum

.Domnul nu'l iarfa an mers la Nicu Ghica, la Comanesti, i prin taina au trecut in

Transilvania, de acolo s'au dus la Paris; unde au seclut pana: la 1848, cand in-stiintandu-sa de tulburarea de aice, s'au

302

dus la Tarigrad ; se4nd acolo, aice au murit mgsa, si el s'au amorezat cu o faCh greacg, Penelope, a unef negt4itorit5 Vaduva, §i saraeg, i au adus'o la

Moldova,

en

mgsa,

cu

o

sorg mai

fatg mare, si un irate holtei, are un frate telebi Toderaseu sam;ariu, la Galati, &au eununat cu ea. Au fgeut mare gresalg, eh el putea sá eie o lath' de boeriO moldovan, cu zastre bung, ii plgtea datoria ce-au fgeut umbland trei ani fugariti, rgmane i

mosie ; nu tiu ce sfarsit va avea, ch

mum 1aü fikut vornie de apro4 Mai sunt inch mul0 Rilsegnesti, mazili si

rgzesi in tiniitul Vas1uii, Tutova, Tecuci i Pgleiu. RADU. Trei neamurl, din care unul bulgariti, unul jidov botezat din Basas abia, i unul Moldovan, mocan din satul Casinn, tinutul Bacgt-i, i anume : Spatariul lorgu i aga Panaiti, fii postelnIcuIui Mano' achi. Acel postelnic Manolachi, àü foit fieloru until Radu pastramagiii, buigariü, aü slujit de mie in cash la logofg.tul. Costachi Ghica, mai

in 'Irma ail lost vatav, apol logofat a caseL La domnul Moruz la 1805, rail_

303

Acut cIucerii,

i

s'ati insurat cii o fat'a

Gheuculeasa, ce avea mosie

la tinutul

Carligaturei. La domnnl Calimah 1818, Warr

fAcut Caminariii, la Ioan Voda, Stur-

a gh.

Dupà introducerea reglementuluT,

za ban, si tot la acel domn pe la 1827

s'ail ales deputat a Capitalei la adunarea obsteasca,. L'ail pus Mihai Voda, cilen la dotnnescul divan, si l'a5 qient postelnie.

Pre fiul su Iorgu, la Ioan

Voa, Pau fault comis

iar la Milani

Vodá, Iorgu s'ati falent spataritl, i Panaiti agg. Cel al doilea Radu aI fost

venit pe la 1824, un Leonti Raclu din Basarabia, jidov botezat, Pal facut loan Vod'a comis, si s'an iwurat cu o fatã

a ( Aminariulul Gavril Eni, de la VAleni, tinutul Neamt. S'an imprietenit tártanui en logoatul COstachi St..rza, carele dupA introducerea reglementului Iacêndu-se loge& a drepatel, ati fãcut pe tartan prezident la Neamt. Dupa% aceea inchipuind tartanul un fel de revolutie, ca s filch' pe Costachi

Sturza domn, descoperindu-sa l'ail des-

terat Mihai Voda, pe la 1842, si iu

tiü ce sa." va fi fâcut. far eel al treilea Radu, este uu Durnitrachi ficior proto-

304

popului Radu Mânicuta", de la Casin, care slujind in cassh la Episcopul de Roman, Gherasim, iau dat in posesie

c'am fara platá,

o

mosie

Peicanil,

de la çinutul FAlchl, a Episcopiel Romanultn, si au tinufo multA vrerne,

unde au fAcut stare ; la domnul Ioan VodA, s'au fAcut stolnic, si la Mihai Voda", comis. Dreapta poreclA ir este ManicutA, precum i tatA-seti, s'air poreclit j frate-seil loan Manic*, eel

mai mare de cat comisu,

i

acum, birnic in satul Casinului,

trAeste pi

mare

mocan, are vr'o trel turme de oi, si'rnt este cunoscut, am cunoscut Inca i pe tatA-seil.

RACLI). Moldoveni, de la Botosani, acolo au fost un preot iconom, carele au avut mai mult1 ficiorl, din care Iordachi, Pi tefanachi, slujand, cel intAiu la vornicul Calimah, i cel al doilea la visternicul lordachi Rosnovanu ; Iordachi incA pe la 1816, insurandu-sh cu o fatA de casa domnAei Marghioala, l'aii Aleut slugeriti, si sames ; la IoDn Voda eaminariii, ear la Mihai VoW., l'aU fAcut spataril §tefanachi holtei0 Aind, l'ati Mout Rosnovanu sames la Botosani, apol

305

A.5 mai Sost un medelniceriii .Racli§, ce a5 luat o Costheheasch, varh sardari5.

cu aga Stoipscu, §i ave parte de mo§ie la Patrarani, tinutul Tutovei, acela ati fAcut patru ficiori : Iordachi, Alecu ce a5 fost chpitan de pojarnici, Costa-chi §i tefanachi, i douh fete, pe una

ce a luat'o Grigori Voinescu.

REIZER. Jidov, §i cu natia §i cu reUn Josef doctor fiind, domnul

Mihai Parr fAcut shrdari5.

RAHTIVAN.

Moldov en i ,

ràzài

anazill, de la satul Hreatea tinutul Su-

cevel, uncle am apucat §i eü pe bhtrAnul

Jonith Rabtivan, caril aI avut chtt-va ficiori pe Lupu, Grigori i a1ii. Ace§tia la domnul Mihai Sturza, s'a5 rhdicat la boerii mari, Grigori facut spatari5 Lupu comis. Ce mari slujbe vor fi

;fhcut c a sh'Y cheme la a§a ranguri, n-am auzit. ROMA*CU. Moldoveni, mazili

i ra"--

zh§i de la satul Pope§til, tinutul Tutoyd. Joan Voclã Sturza avgnd in cash pe o Catrinh, fata unul preot din satul

..,c,huc(*ii, an rnhritat'o cu Gheorghe Roma§cu, ficiorul mazilulu Vasile, i iu loc de zastre, Pau facut pe dansul pa20

3:)6

harnic i sames la Tutova, i pe tat-sàü stoln;c; aceasta là inuI 1824. Acesta,

de si fara stiinea de carte si farh

ex--

perinea., dar en prilejnl samesi,1 si a ajntorului ce avea de la domnu, po

langa jacnrile ce a facut in tot tinutul, apol a5 dat foe in razasii, din prejurut lui, si

in tovarasie en un rnos al

sh5

Eni Rornascu, ce i pe acela in socoteala clastrei acia 11 Mensii stolnic. Gasind pe niste plastografi numiti Chitiga pi Fotachi Capatina, ati Matt feluri de documente, s'a5 latit rapsiile in mai , unilte mosii, la tinutul Tutovo, apox nemulthmindos5, cu atâta, ai pornit proces en manastirea Frumoasa, &Inuit :loan Gura de Aur, Galata si Cetfituia, .

ca sa te ia mosiite, ce de sute de alai le an de la ctitoril bor. Chiar pe supt

.

manastire, cerea cu niste documente de ei facute, sh eie mai jumatate Esti], de là eurte la vale, pa,.5, in Socola i pana la cerdacul ltn Frei* peste 3000 decash ; aceasta s'a5 dovedit plastografie, inchis là s'ati prins pe plastografi, temnita, i s'a5 trimes la groa.pa Omer:. pe mosu sa5 stolnicul Eni, pe Chitiga Capatina. lar Gheorghe Romascu, a5

.

307

sarat, ai umblat fugarin vr'o do

any.,

si venind ostile Rusesti la 1828, At schimbaioearmnirea, si el au ramas fä

rà pedeap-t. Cu toate ace-vte el ins5, cu

docurnente de a 1n. Cpãin i a ChiVat, duph" introdu.cerca reglementului pornind procesurl, mu4ime saii folosit,

ii luat multime de famant, si mai ales pe la 1836, ave'nd i tin frate krdacbi, si mai vrednic de cat el, si find

holtei s'ati ineuscrit cu domnul Mihai, lnand o fatsa, a nnin ban Scar lat PHtog. ciocoiti de a domnultn, Paii fAcut sardari6 $i sarne$ Tutovei, prin care ail ciipkat iora.$1 ajutor, eat ch$tigat toate procesele, ba 1UC i mii de sovolnicii

aü siis*sit; si toate aI ramas bnne

$i

In folospl bor.

ROATA. lIoldovan, 'mazl si rii

din satul Galbenii, tinutul Neamt; nude aü lost un Dinu Reath, mazil, care WI avut un ficior Costachi, i patru fete toate frumoase; Co=tachi acesta, rArnaindu'i de la tafa-seil eate-va prirti do tnOii, s'an mriritat surorile en cat az putut, si t-I aü slugit pe la ispr'avniei seri toriii. La 1830, prin logof'atul Tediniscu Ba ls. de acliruia ensh era sar-

308

dariul Iordachi ; iar fratele manesa, ad mijlocit de l'ad rânduit sames la Bacrid, acolo aü fgeut multe abuzurT,

si find visternic reposatul Alecu Sturza, incredintându-sa' de urmarile lui, l'ad

dat afiri, i in hera l'ad dus la Iasi, unde Pad tinut cat-va inehi. ScAphnd

din aceea, s'aii insurat cu sora agal Alecu Soroceanu. La Mihai Voda, pe la 1840, s'ail facut sardarid, pe la 1846, mirosandu-sa ott Becledea Grigori Sturza,

intelegandu-sa de un caracter cu el,

Pad facut cilen la judecatoriea de Ro-

man, si vechil, aT face movie in Lipova,

s'au §i apucat intAid de capul med, mi-a

luat o bucat5, de mo§ie, mi-ad rftdicat pe toti rActsil asuprA-ml, si pn astacli, sunt incurcat de blastfinfatiea, ce talhariul acesta mi-ad facut, Dumnezeu sa-1 rasplateasca, cad in timpul de faca, tott ace cinstitl, or cu ce drepeat1 ar fi sprijinii, ii val de el. Iar irei1, obraznicil, peclevenchil sad hotii, mmcinoiX §i sovolnicii, sunt bine veclutl. Ascultatl si sprijinitl, vai, Dumnecied

numai ca a tot puternicul

s'a's1

faca

RIZU. Greoi, dou'a ueamurl ; en dam-

309

nul Schrlat limah, aü venit un pabarnic Neculai Rizu, pe care rail fost rfinduit ispravnic la liar láu, acela avea un nepot Grigori, si era gramatic la ispravncul de eurte ; s'aU insurat co o moldovancA, care avea o mosioarrt Budestil, la inutul Filciului, i l'ati fnt stolnic, inv6tasg, bine a scrie moldovineste, era om destept, dar i desfrânat. In vremea domnului _loan VodA, luAnd boerii Gbiculesti postile, l'aO randui t epistat drumului mare, s'a5 luat si el asupra sa, vr'o 4 poste, si 6'an tinut de acea tneserie, pAnrt pe la 1837. Celalalt Rizu, este ficior de negutitoriil din Focsani, drept numele ttamsiu, au fost Rizu, pe acesta 11 cbiamh Dumitrachi;

pe la 1823, saü insurat cu 0 fafa a unuI Thoader V6rnav, facilesi de To-

direstl, de la tinutul Vasluitt La 1824 fiind eu hotarnic la Todiresti, iam ales 50 stanjem partea ferneel 1u ; grecul viclean, ca grec, aO uneltit toate rnij-

loacele, Vail racut mosia peste 500 Wei in Todiresti, s'aci fkut asaqare bun6 boereasa, lad fAcut case in Iasi, s'aii

insfarit bine, si pe la 1847, s'aii cum -

parat i decret de sardariti; ar6 un ficior Neculai frunte de berbant.

310

RISMERITA. Aloldoveni, mazili veki,

razesi de la tinutul Neamtului ; un Vasile Rasmerita, fiind slugá de casa domnului loan Sturza, Pau facut paharuic. RADUCANESCU. Moldovau din Iasi, ficior lui Raducanu olariO, au fost sluga la . . .

§i chstigftnd, an strAns, au frl cut cApi-

tal, s'au insurat, au mai luat i iastre, au eumparat dughenele lui Pav rachieriU, din Iasi, peste drum de poarta bisericei Sfintului Neculai, de la deal, In ulita mare, si s'au facut i stolnic. ROM ALOS. Putori grecesti, i noua

poreeliri, ea domnul Sehrlat Calimah, au lost venit un gramatie, Iordachi Grigoriu, pe care rail facut eAminaria, apoi pe

la 1818, s'ati ins nrat cu o fa ta a vornicului lordachi Roset Pribescu, i l'aq facut spatariti, si au ramas belea trântor Moldovei. Mihai Vodd, l'ati facut postelnie, si in chte-va rânduri Pa randuit cilen la divan, si prezident la criminal ; ficiorii lui se pore clese Ro-

malos, ear el si acum Grigoriu, de cOnd s'ari mai elinit, ii clice Grigoriade. Domnul Grigori Ghica, pe Un Romalos,

ficior a postelnicului Grigoriade, Pail randuit prezident là Tutova.

311

ROMANESCU. Moldoveni, rrzesi la 'Romanesti, inutu1 1ai, i vechi matili.

La boeril s'afl rhdicat in vremea dom-

nulul Calirnah; Joan Rornanescu, Meandu'l stolnic, si la Joan Vodg,, ehminaritt, §i varul aceluia tot atunci s'ati Malt sardariti, iar Neculai, ficiorul serdariu!ui Rom)nescu, insurându-sa la Putna cu Frasina, fata cluceriului Ioniti

Bon*, dupa ce au slujit vr'o 7, 8 argi, poli-maistru la Berlad, si director la Putna, pe la 1848, rail Mcut clucerit). RWULESCU. Moldovan, un Acsinte, din satul Roscanif, avend si adunându'st

capital, s'ail eumparat si el pe la 1846, decret de stolnic. 8

STURZA. Moldoveni, raz4, de Batinesti i Itesti, de la tinutul Putnei,

uncle si astacii in spitele i impartelele razesilor, figureaza batrianul Sturza. Un Sturza ce au fost eurteau de tarii, a lui Veverita postelnicul dupa ce pe Veverita Paü omorht, in tara lesasca, uncle fugisa, ca i scape de macelaria lui Alexandru Voda Lapusneanu, insu-

312

randu'l Alexandru Vod`5, cu jnpAneasa

lui Veverità, pentru ca' el era mai destept, si mai cu chip, intre tot1 curtenil

stapanului seti, apoi l'a5 rildicat la boerii, fAcendu'l postelnic ; si toate moiile lui

_

Veveritd, cu ispisoace le-an dat lui. De atuncea aceasth familie, s'ail eadicat la boerii, §i pan'a ast5.cli, tot intre boerit mari figureazA, un curs mai mult de trot' veacurl; i inc5 din accastA farnilie,

la 1822, s'a5 snit pe scaunul domniei lui Joan Vodt, i au domnit p5n6 la 23 April 1 828, si la 1834, Mihai Voevod,

care au_ domnit Oat la anal 1849.

STRATULAT. Moldovan, de la Campu- Lung, din Bucovina, esit din sora lui loan Vod5, CAlimah, ce an tinufo un

ShAtulat Mocanu, carele avend un fi-

cior si o fath, find om sarac. iaii luat

pe amêndol copiif Mitropolitul Gavril, fratele domnului loan Galimah, i pe fatA, a mrifitat'o cu 1.111 Donici, din care s'a5 naiscut logofatul Andronachi Donici ; pe ficior l'au insurat cu fatá de boeriti, s'a5 Pacut pe logofAtul Neculai

StrAtulat, pe care de mic Pau luat Mi-

tropolitul Ci1miah, i Pall invatat, si venind domnu Alexandru Vodá Cali-

3ta

mah, au luat pe nepotul Watt Neculai Strkulat in curte, l'ati pus logofPit al

doilea, l'au fàcut comis, i Pau insurat cu Safta fatal a uuut Ioan Cautacuzin, care ave multa avere. La domnul Mornz, s'au facut ag i apoi batman. Schrlat Vod6, Pau facut logofat mare,

si numai un ficior ii ramas, dar si acela un misel, au prapadit mai toed.

averea, si este n5dejde s'o piard6 toath. SUTU. Greci, precum Bezedea Dumitrachi Moruz, inturniindu-m6 la 23 Octombre 1837, de la Galap, mat oprit la Pechea i indu-mh cinci zile,

intre multe vorhe ce am avut, mi-a

spus despre inceputul families SutestI, chiar si despre acea Moruza sea', ca un Constantin negutitoras de ]a Tesaionic, avend mai multi copii, i un pitalas prea mic, et care neputhnd face alt negot, au mers pe la 1760 in Tarigrad, s'ati cumparat patru bivolite, i s'at luat

cu chirie o casá la rnarginea Tarigra-

dully, in mahalaua despre drumnl de pe uscat al Adrianopolei, am uitat numele

mahalalei, eä'l de mult de chnd mi a

spus Becledea Moruz, s'au deschis 14-Ode, fácea feliuri de iaurturi si cdi-

314

avea toomi0 ficiorl de le purta pe ulita, spre vinclare, i mergend negotul acesta bine, au mai sporit numarul bivolitilor, i cu singur negotul macurl,

§i

acesta, au *hot si capital §i bun nu-

me in Tarigrad, vestindu-sa pe la toate casele man, lapthria lui Basa Constantin, in cat instiintandu-sh toti domni regialurile, p5n i vid.irul de laptaria aceea, caci de si multe de aseminea

era in Tarigrad, dar nict la una nu sa luera asa corate

i gnstoase lapturile, au ajuns toate acele mai insamnate case,

al tocmi cu luna, de le duce in toata cliva iaurturi i caimacuri, de pe care au capatat numire de la tott de Ba§Sudci, adeca de mare laptarig, ca sud

in limba turceasca cli numeste lapte pi sudci laptar. Acel Constantin facend insemnat capital cu negotul sau acela, s'au eumparat apoi dugheana, de veci, mai pe urma si cash ta Terapia ; pe ficiorul

sau Mibai, care invatase carte si greceasch si turceasca, au

mijlocit prhi vechilul Hartil, a lui capitan Pasa, ce era atuncea, pe care'l capatasg, protector, de l'au primit in palatul lui capitan Pasa sluga, unde vr'o tref an intre

315

caiceil, slujind l'a6 numit capiolan, §i'l intrebuinta in al trimete cu feliurl de inclatoriri th-. la rAgealuri, la chihaia

'beiU al Viçlirului i la Ambasadoril stre-

ini, apoi pe la pav de afara, i mai la brmA, l'au luat en sine cut flota pe la marea Alb, uncle l'au intrebuintat de

Dragoman ;

.

.

dupil vr'o 6-7 ani, acel

cãpitan Pa§u, s'au Mcut vizir §i indatä pe Mihai, care s-a, poreclote Sutu, duph meseria fatâne-sl, Pau fo.cut dragoman mare, unde slujind cut toata ereclinta, la 1783 l'au rânduit domn la Ora romäneasca. Din acel domn an lost curgatoriii, §i Alexandru Neculai Strtu, care lutind pe fata domnului Alexandra CUlimah, la 1801 raii rhnduit donm aice, §i la 1818 la tam ronianeascA, unde la 1821, au murit otrAvit de greci, pentru cä n-ari vrut s'a, se uneasc6 cu el, la revolutia lor, i iaU ramas doamna viiduv6, en 4 fleiori i o fafa, f5r6 stare. Din Mori, cel mai mare la 1819 sa insurasil cu Catiuca fata visterniculuf dedesa, zestre, moCostachi Pascanu,

sia Punge§til, de la tinutul Vasluia, si chinenif tinutul Neamtului ; i indatA

dupa moartea domnului Sutu, andu-se

316

pe fatg si r evolutia greciaseg, au tre cut doamna eu toatâ casa in Transilvania, uncle au petrecut pre strttmtori-

fa. Pe la 1828 duph' venirea ostilor

Rusesti, au venit Bedede Neculai Sutu la Iasi, la socru-s'au, pentru c pa'n5, atnncea nu indrAznea s'a vie de pricinA, c dom.nul Mihai Grigori Sutn, ce era domn aid, de la 1819 Octombre, p5,n5, la 1821, chnd. u venit Ipsilant cu volintirii, s'au fost unit cn ei, pentru care domnul Sturza eti arhiereil si toti boeri Orel, si ca sa" dovedeaseá credinta eiltt4 Poart i uevinovãtia Orel, la

1823 cu sfat de Obstie, an fácut un

hrisov snornicesc, en mare bliistAm asupra a tot neamul Sutescu, i acelor ceI vor primi in tar6; pentru c5, din

unirca lii Mihj Sutu en volintiril, au

adus aice marl tieMosil tgrei, care hrisov s'au dat in pastrare la Mitropolie, acolo nude s26 Ostra toate actele the, si de acolo la dimisionarea Mitropolitului Vtniamin, 1at furat spatariul Neculai Istrati, prin frate-säu Arhidiaconul Meletie, ce acum este episcop de, Husi. Dupg ee an venit Bededea Neculai, an mijlocit socrn-sall de rati rhnduit

317

lueltiti la comisia a 3-a reveduitoare, apol cilen la sfat, in urmii postelnic ; dupg

ce s'au rhdicat la domnie Mihai Vocla, iarrto l'au Mout poAelnic, apoi visterthe i logorat dreptatel ; mai in urm'a au venit si Becledea Iorgu Sutu, s'au insurat cu Marghiolita fata vorniculul Alecu Pascanu, iat dat 1:estre mosia Goestil, din tinutul Carlig`aturel, l'au randuit Mihai Vodä pe la 1836, cilen la divanul apelativ, apoi postelnic, acum de la

1849 visternic, dup5, el au venit si al treilea frate Grigori destul de sarac, s'au insurat i acela, au luat o fatã Debunk corciturA greceased, a E1eucA1 Ma-

nu, cu trel mosil : Brajestil la Suceava, Oroftiana la Dorohoiti i Torcestit la Tecuciii, au fácut vr'o doi copit despArtit, s'ati murit

Becledea acela la

Pungestl ; au venit indat'a dupg el, si un Val- a lor Grigori Sutu, iaräo ciu-

plichi, s'a6 insurat, au luat pe Mavroghineasfi, soacra lui Bezede Grigori, l'au

fficut Mihai Vocla aga. La 1849, l'au randuit ispravnic la Tutova la 1850, laO dus in Iasi, i l'au rânduit agA, au

fgcut si el stare ; pe la 1832 se afla in

Bucuresti un negutitoriti bogat, Baronu

318

ce jail pArut s'atl lepadat femeea si s'au pus la cale sh. eie pe domMeitani,

nita Sutii1u, care se afla incg, la Brasov,

en ina, c'a Wave chip sti plEiteasc5, dato-

ria, ca &A vie la fratil e, iu pltitiOleitani, au adus'o si s'au cununat cu dansa. Dupà 4 sau 5 ani, an mofindit, s'ati murit Meitani.

Acesti Sutesti, Bezedelele Neculai si Iorgu, de cum au venit, i p6,n6. an c6,(Jut Mihai Vodk un ceas n'ati Lost fried slujbe, si ftuii lefi marl, si tot felinl de ajutoriti, k-an fAcut Mihai Vod, i la sfArsit hind intelesi cu Consuhil Rusesc, ca spion, spre multilmire s'ati unit cn boerif in contra fria,toriului de bine, de Pal oborat de pe scaun ; prin influenta

ce au avut acestia la acel Domn,

miii-

time de boerl au *cut din mazili, din negntitori patentaV; miltime de

ispravnici, prezithnti pe Ia judec5,tori1, Cilenuri si'n divanurf, au fácut i le-att luat bani ; mosia Pungestif, au ihtit'o

peste indoit, dc cat au fost, prin feluri

de chipnri, de pe la rázesiI megiesi, pi toate apucilturih le-ail inthrit MdmiVoda cu hrisoave. pe Alec 1, ficiorul lui Bezede Neculqi, Pail fAcut agg, pi ellen,

-

319

in divanul de ape!, i sa insurat cu o fata a hatmanului Iorgo Ghica, ldind multime de zestte. si mosia Bivolarii de la tinutul Iasi, pe care acela an mai latit'o, poste a megiesilor, find un grozthe rapitorin de pamânt. Mai are un ficior Costica, ace'ia fiind

chior de un oda, si de alta fire,

sade mai mnit la Pungesti, si mai in toate li1e1e, cu multime de pusecisi, um-

bla duph vanat. In toR ta domnia lui

Mihai Vodrt, de 1 5 ani, an cost Bezedea Neculai, cel mai de aproape al seri ministru.

Acum la domnul Grigori Ghica, a-

mAndm fratii acestia ocarmuese si domnia, i tara, facend ce von Acestia sunt totul, i boerii inoldoveni tocmai dupa cum

e gherbul taro, cap de boil sunt totl, vac1

pus

funie

n

coarne, fill

tin grecii legati là pae. SILION. Moldoveni, mazili vechi, razEsi de la tinutul Tutovei, uncle stint multi mazili i privilighiati din acest

neam, pe la 720, an fost until din el

Stefan, capitan, in ficior acelni Stefan, insnrandu-sa la tinntnl Sucevei, la sa-

tnl FIliuiietiT, s'ait statornicit aPolo, la

.

320

sail nepot aceluia, s'aa radicat in domnia lui A-

mosia femeel lui,

i

ficior,

lexandru Moruz, la boerie, facendu'l sinsi slugeriul Silion, acel de la Hantasti, muriud de tanar, jail ramas un fieior Toderascu, carele pe la 1816, in-

surandu-sa cu o fata greaca, din curtea lui Searlat Voda, rudenie a doamnel, Iaii facut ftori logofat, i comis, la urma spatariil ; la 1828, Pail randuit ochnnuirea ispravnic la Suceava. Facendu-sa, domn Mihai Voda, Pau facut deputat a aiba in partida sa, tinutulul, i ca Pau facut postelnic, eilen la divanul domnesc i vornic

pe ficiorul seu Iancu,

ag i cilen, la divanul de apel. Cu toate facerile de bine, la 1848, s'ati nilcosit si el en ficiorif sel, asupra domnulul Sturza, i1a 1849, domnul Ghica, pe ficiorul seii, aga Iancu . indata dupa randdut caderea lui Mihai Voda, directorvisteriel, i cu acest chip sa'u r4dicat la boeriile cele mai inalte, a ilrei, §i apol nu'sf aducea aminte c. -Silionestii tot o familie cut el, sari

spuza la Tutova, oamenT sarao; mun-

citori de pmant

a socoate c

s'ail co-

boat en harzobu din Ceriil, magnat mare al tarel.

321

STOIANOVICI. Sirb, un PavW Sto-

ianovic;, pe la 1827 ail venit din Basarab;a, trimes de domnita Ralu mah, mama Cnejilor Cantacuzini, vechil cAutAtoriil a verei ce avea aice In tark

sedea intr'un beciii in casele domnilei, acele care acum sunt a lui, acesta fiicus`a cunostinfa cu mine, cu prilejul pricinelor ce avea la visterie. La 1828 April 23, venind ostile Rusesti, avein trebuin s daU o jalob`a lui graf Palin, ce era plenipotent in loc de domn, Intr'o pricinA ce aveam cu Bezedea Alecu Sturza, fiul lui Joan Vod5, si pentru ch" trebnia a sU fahn'aci ruseste, am dat'o lui Stoianovici de au talmácit'o. Nu dupa' multà vretne fiind trebuind la comisia indestu16rei ostilor de un talmaciU rusese, en cunoseend pe Stoianovici, l'am recomendint visterniculul Alecu Sturza, i 1'a i alc6tnit taimacin, uncle au slujit Ong, la 1830, child rhnduindu-s5, plenipotent pe generalul Chiselevu, Stoianovici s'au desfficut de la comisiel i s'ar: dus talmacig in canileria lui Chiselev, en care au mers la Bucuresti, s'aU slujit acolo In cantileria -aceea, 'Ana' la 1834, eand rAnduindusi

.

21

322

s. domnit, s'ati desfiintat. In vremea ce Stoianovici, ai saPt in Bucuresti, s'ati insurat eu o fat a unui hagi Ionita

greco-bulgariti, rachieriU de la curtea 'cre-

che, care ave mai multi frati. La ve-

nirea domnului Mihai Sturza la scaun, pentru c. Rusii avea trebuinta as1 ave spionii !or aproape de domnul, ca 84 le cunoasea toate mischrile lor, jail recomendnit Chiselevu pe acest Stoianovici, al avea laugh sine,. l'au primit Mihai Voda ca creaturh rusasea, i Fan facut set' sectiei jalbilor, din care indatorire in toath domnia sa de 15 ani, nu l'ati sehimbat, ba Inca ian facut felull de ajutoare, PuS facut îutaiit comis,

.

apol ban, mai la urma aga, iai inles nit prilej a lua cu pret foarte jos pe-

multi ani in posesie manastirea Dobrovknl, cu toate rnoii1e ci, i alte mosiL Ai fácut sirboteiul stare mare,. au cum parat casele st'apana-sa, li-an priffieut,. ail mai adaos acolo si alte clidiri precum se vad, i s'afi pus in linie cuboerii magnati al tarei. La 1840 fiind:

eu vechil de staroste la Putna, an ye-. nit in Focsani, trecOnd in jos la Serbia,.. doi lidti a mi Stoianovici, oameni prosti,,

323

saraei en opinci i imbracati cu sarice sirbesti, pe care iam vaclut s-am vorbit cu ei, cti li- am melduit pasportul. Domnul Grigori Ghica, de si la investitura domniei fjigAduia Cal va departa din post, si va pune un moldovan, dar $'ati uitat thgada si tot in postal acela ii tine. Au mai adus en el si doT frati a femee] liii, ficiori a rachieriului Ionitrt $i iati pus si pe eT in slujbh, unu

in militie si altul civil, si sà por;clesc

Derescu, de pe neamul mamei lor, care] romquch din Bucuresti, aciia mai au un frate la Bucurest; in militie, intgat lu-

6, din vremea lui Chiselevu, au ajuni maior, si sá numeste Hagiopolo. SCOBIHORN. ziLe

i

1o1doveni, lor li se

Kiiac, i Ia litera K, s'au ara-

-tat linprejurArile lor. STAMATIN. Moldoveni, vechi ho-

er], porecliti asa de numele vornicului Stamatin, iar dreapta lor porecth, e,te precum la litera M, am dosl-sitSIIINA. futoare greceascA, veniti aie,1 la 1819, cu domnia lui Iihai Vo dá Sutu volintiriu. Un Iancu Shina ce thera cumnat de sorsa domnulni,

cuse postelnic, cand an cnmparat de vecl mosia Vladn;cu de la tinutul Te

324

weir]. Pe ht 1837 venisa volintirib acela, an saclut 'Ana pe la 1846 i s'au dus in Tarigrad, pe ficioru sau Dumi-

trachi Nas-mare, l'au facut Mihai Voda

,Sturza aga. Pe o vara a volintiriulut

aceluia Shina, numità Fiasina, au luat'o la 1820 frate-meil paharnieul Toni* si

pe la 1840 au murit, rama'ind 9 fete 3 ficiori,

'STEGE. Neamt, i eu natia si en reUn Liii, ficior unui feiigia rariii caretas din Bucuresti, invAt'and meTlica pe la 1840, au venit aicea, s'au

declarat doctor, s'au insurat eu o fata a banului Mihalachi Negrea, i Pau facut aga, domnui Mihai Srurza. STEAL Moldoveni, razás1 de la Chetris tinutul Carligatura, un Toan Strat find multi vreme scutelnic a logoMtului Dumitrachi Sturza, i ficior boerese, Pau facut vatav la Mielausem, uncle mai multi ani vhtdjind, pe. la 1813 rail facut poleovnie eu carte domneasc`a, la 1818, facend taranul stare tot prin mijloe;rea staphnu-s'au, s'au facut medelniceriii. Tar la 1826 in domnia ludoan

Voda Fan facut paharnic, acesta au a-

vut trei ficiori : Dumitrachi, Costachi Mato, pe tustrel iau dat de mid in

325

easa Ia logolatul 6turza slugl, la eueonasi, si ia facut chiinast Pe la 1832, pe Dumitraehi Pau facut same§ hi Homan, unde s'au insurat en o fata a pahainicesel Maria Iura§eu, ce nn't era de obrazul lui, s'au luat mosia BMi-

nkanii dastre, din tinutul liac`an. La

1835 fiind Todera§eu Sturza staptmusu logotAtul dreptAtel, Fan Caeut ellen la judecatoria de Roman, di-11A vr'o 4 awl l'au faent comis si prezident, i iart dat

mosia Raclin a m6nastirei

136rnovse1ii,

in posesie mai Mira prtl, pe care au tine() vr'o 15 ani. La 1844 l'an facut

spatariu i iar prezident apoi venind Bedede Grigori Sturza acel vestit ho.(, mirosindusa §i gAsindusrt de un caracteriii, Fart fault la 1847 Ligh i isprav nie la Roman, i s'aii pus voinien altf e-

liii pe p 'Oat. Fratele acestuia Costachi l'au avut Todirascu Sturza, sames la casa pavehlor EuluT, unde multi bani strecurândusg, multil au furat si el, si Pan fAent pentrn acea vrednicie spatariti, apoi au luat In posesie mosia Ps tràvem a Ilenutei, fata logofatulni Tor-

dachi Catargiu, vAdnva lui Beciede Torgu Sturza, i rà find de museil muerea

aceea, s'au inbMtat en el, si pana as-

326

taz1 impreuna traesc, fãciand si mai mare

stare. Cel al 3-lea hate a lor Mato', dandu'l in visterie, Pail fault paharnie, apoi insurandush cu o fata a unul bulgaria bogat, posesor a mosid Famanclii,

lut Mihai Voda, a ga Costandachi Pan facut si pe aeela spatariti i s'ari i'nsta-

rit si el destul.

STRAJASCU. Moldoveni, vechi ma(Jill si raclasf de la #nutul Putno, ra-

dicati la boerie, Intiiü un Pascal Strdjascu, care s'ail facut i atrariii la dom-

nul Ipsilant 1800, acela au murit

iaü ramas dona fete si un ficior care nu era facut de el, ci a femeei lui, fAcut cu barbatul dintaia Polihron bacalu, grec din Focsani, dar s'au numit Strajascu, ai trecnt in Basarabia; nepot de f rate a satrariuka Pascal, este caminariti Iordachi Strajaseu, de la ti-

nutul Vasluiulul, care fiind sluga a easel logoatului Bals Ciuntu, i rudd cu Negrutest fan fault caminaria la 1818; acesta are doi ficiorl Alecu i Neculai, Alecu slujaste la postelnicie i acum la Fevruar anul acesta 1852, Pall facut paharnic. Mai sunt Stralastif de la Ga-

lati, aeia nu sunt neam cu acestia

§i

327

nici sunt rAdfist de Moldova. Pe la 1809, fiind banul Joan Caryl, sames la Galati, au venit acolo un baet Pavfil s'ati cerut de rail primit scriitoriti in eantilerie, arfitandu'i c'i de la Dula'a.sariii, ficior de preot, numindusfi Strajaseu i fiind bun scriitoriti, dupfi vreme, Pari faent emac a samesiei. si s'ati insu-

rat pe la 1812, en o fat6 Elinca a

unui bulgariti, negutitoriii de acolo, fficut easfi i lipindusfi, pe langfi boeril ce se randuia pfirefilabi, lau fficut vfitav de phrefirabie, au fficut stfiricieä

pe la 1816 s'au facut sardariti, i pe la 1817 sames. Acesta au avut mai multi copil, dar find de multi tati faeuti, top _ an esit mai cn duli i mai obraznici de cat crescfitoriul lor sardariul Pavfil.

Pe la 1834, eel mai mara ficior Mi-

halachi, s'au fficut sarnes, si find logofhtul Tordachi Catargiu ministru, pentru eh merg6nd acolo, iaü adus pe o sor'a a sa de au dismerdat'o, l'au ffieut comis

pe alt frate a lui Petrachi, mai mic de cat el, l'au fficut cilen la judeefitorie i sardariti.La 1845 s'au %cut spatariD, apoi la 1848 l'au fAcut ag-a Ii ai

pärefilab de Galati; i pe frate-scu pre-

328

zident, lush' .n'au pie] o stare,. CA, si eat

au avut tafal lor an perdut cu desfranarile.

STAMATI. Mai multi sh poriclec, asa unul de pe numele parintilor, alii

asa vrend, iar drept Stamati sunt: Caminariul Iordachi Stamati de la Ra-

domiresti tinutul Baen, ficior satrariu-

lui Simion, ce au fost vr primar cu Jacob Stamati. Iconomul Eftimie Stamati, de la tinutul Sucevei, Alitropolitul

en ficiorii sei,

pe care WI boerit

la,

domnul Mihai Stnrza si Pameseicul din Basarabia, Costa chi Stamati ficior paharnieului Thoma Stamati, fratele Mitropolitului Jacob. Acestia sunt rornân din Transilvania, veniti i riidicati la boerie de pe la 1795. Se mai poreclese

Stamati, un Enachi, eel de loe din satul Dinetii, inutul Vasluiului, unde are frati i surori acesta, i nfl vAr al

seu Chirien, find scriitoriii la divan ine6 de pe vremea domnului Calimah, pe la 1812, s'au tinut de acia, i pe la 1819,

iaü fa'eut stolnici. La 1827 Joan Vodä iafi fsaeut bani, ca pe niste vechi logofeti a divanului, care au murit ; iau

ramas mai mu10 ficiori, din care Gheorghi

329

fiind director divanului de apel, s'ati fhcut sardariti ; iar Enachi tocmindush vechil

in pricinele de judechti a domnului Mihai Sturza, pentru mosie, ca sa"i dee simbrie mai putinh, l'aU facut agh, la anul 1841. Alai poreclestish Stamati, un Costachi sin Thoader Popa, dramidariti,

din targu Rarlad, care thnd slugh

Iti

cash la postelnicul Costachi Burghelea, Pau fAcut vatav la mosia Cotofhnestii, de la Putna , i insurandu-sh cu o fath, a unui Anghel crilsmariti grec, de la crasma gramaticul ul din Focsani, au luat in posesie mosia de la Burghelea, in tovhrásie cu socru shu si a1T cumnati,

si de vr'o 16 ani o -tine phnh, acurn. La 1847 spre implinirea majoritald

glasurilor de alegerea deputatului Putnei, l'au facut boerin slugeriA. SO mai numesc si aIi Stamati, dar Du sunt, ci toti de aseminea ca acestia din nou radicati la boerie, si de sine StámAtiti.

STAN. Roman din taxa Romhueasch. Dar precum mai multi in credinth era tigan a mhnhstirei Mhrgineann, fugit de acolo de mic, un bhet lordachi, si slurand la sardariul Neculai StaMatin, in.

330

Focsani, pAnA pe la 1802, ciind pentru c'a era destept i invAtas5, bine a scrie, ra luat vornicul Todirascu Bals, ce era

staroste atunci de Putna,

i

mergend

la Iasi, facendusa" agh" orasuluf, pe kr dachi Stan, l'a6 dat in canOleria agiel, i purtanduse bine, si la imbed' c Aminte curat, Pail facut vatav de agie si laO i insurat cu Anica, fata vhduvei Smaranda AICAzoaea, cucoan'a

scAOtatti, cu multe fete, ce era de casa lacut polcovnic de agie. Dup`a aceea pentru c Bals avea BAlsestilor, si

mosia Bozieniy, la tinutul NeamtuluY, l'ag rtmduit same§ la Nearnt, i acolo s'a6 si statornicit. Stan fiind de multe ori sames, polcovnicelul Iordachi Stan, iar

in vremea domnuluI 'loan Sturza, pe la 1826, l'ati fAcut sardaria ; au avut dof ficiori : Dumitrachi i Grigori, si mai multe fete, lush toate nenorocite, precum si Grigori, abMandusa la betie, au ajuns de au fost surugiti, si au murit ; iar Dumitrachi fiind tot scriitoriil la is-. pfavnicie, au strAns putine parale, s'ati insurat cu o fafa a until grec, cu bani, si cu chti-va gineri, tot cu bani, Wail intovsaeasit cu 0, si el ajutat tot-deauna. fiind, de logofatul Lupu Bals, rugandul

331

au mijlocit de li-aa luat niste mosii mAn'astirest1 la munte, unde eu heres-

teli, an fãcut bunA stare, si au mijlocit logofátul Bals, de l'ail Malt ban, pe la 1841, si tot movie avend in posesie, la 1846, Hand si Bezedea Grigori Starza, mai multe posesil la munte, s'ati iipit de Bezedea, i prin influinta hotulni aceluia, a fácut grozave nelegiuiri, -au facut o stare mare, negandità de

el vr'o datk s'ati cumparat mosie de

veci, i s'ati i racut ag. Sfirsitul ao dori si triiesc sr ii \raid.

SKELET. Greei, un Gheorghe das.cal de limba greceasck au venit in Iao, pe la 1816. loan Vod'a Sturza, tin till dup`a ce

mijloace.

f5,cut

stolnic,

dupà infiintarea miliie1, un ficior a lui . an intrat in militie, si in domnia lui Mihai Vodg, rhpide inaintandul, Pail fa,cut polcovnie, i pe un frate al lui Grigori, agk si altul Anton, sardariu, puin-

du'l in linie cu boerit eel mari, al Orel.

SOROCEANU. Moldoveni, vechi ma-

zili

i razesi, de la tinutul VasluiuluI,

sunt si in Basarabia, si in Bucovina. S'an radicat la boerle, in vremea domnuluI Ioan Sturza, pe la 1828, dol fratl Alecu

i

Grigori, facer-AO paharnici,

332

cu petace, ficioril until polcovnicel Soro-

ceann, la Mibai Vod6, pentru c. Alecu, Inca' de la 1822, au slujit in visterie, preccan Incii i acum slujhste, iaü fAcut de odat5, pe amiindoi cornisi ; apoi pe Alecu ban, la urma spatariii, si mai in urm5, aga. Soroceni stint multi in tinutul VasluiuluT,

mazili

sunt si la tinutul Botosanii, cunoscoO

ca boerhnasi acolo. SIHLEANU. Bulgari, prip4i0 i cor(iv, in tam RomAneascA, Linde psillia Ia 1840, au lost cunoscuti intre boPril de neam, u locuinta, la satul ih1eIe, judetul Slam-Rtunnicul. Eraa doi 1ra0. Janet], Zamfir, si o sorsa Balasa, ce au luat'o postelnicul Milialachi Pascu; din Iasi. Iancu, de cum s'ail m'aritat sorh-sa, pe la 1810, au trecut in Moldova, seclend mai mult Ia cumnatu seii, ti pe la 1813,

s'ag insurat cu 0 lath' Catinca, a medelniceriu'ui Meriacri, din IasI, i en banil zestra, mu cumparat socru-seil Ca-

sele din Focsani, i viile de la OdobestI, a csaminariului Enacachi Pruncu. Pe. la

1828, s'au cumparat un petac de caminarib, de la postelnicul Alecu Mavrocordat. La 1832, cu infiintarea ju-

333

.

decAtoriilor, Pa rânduit cilen la Putna.

Pe la 1843, s'atj dat dol bAeti, pe Alecu i lanai, la ; cel intaiii Iu pos-

telnicie, si celalalt In visterie. CO de la postelnicie, pe la 1847, s'ati fAcut CS-

i

minari5, acurn La Fevruarie 1852, ban. Cel de la visterie sat fAcut sardariti, i s'aU dos a cash' ; alt frate a lor

mai mare, ce an equt a casA, la 1847 s'aq faicut paharnic, si tot atunci si ta-

tab lor s'a5 fAcut spatariti. In urmA Grigori Voclà, pe Alecn l'aU fAcut director postelniciei si agA, i pe fratele seU Costachi spatariti, tefanachi comis, seciend in Focvani. i

STUPU. Moldoveni, mazili vechi rAzesi, de la tinutul Tecuclit S'ata eadicat la boerie pe la 1813, Ilie Stupu, fAcendu-sa cluceriti, la 1817, s'au fAcut medelniceriU, si la 1822, caminariti si ispravnic la Tecuciit

Acesta facusA mare stare, intrupasA mosia de pe Bcit, i Tip°, de la tinutul Tecuciului, i alte mai multe pArti de movie euin,), -asA, fAcusA case mari, bune

in thgul Tt

multe viT la Nicorevti, si la Oc obesti ; harm] i dughesaG,

ne, In TecuciU, s;

Vgani cumparasà.

334

au nmrit la 1833, fiind inca judecatorill

la Tecucib, iaü lamas trei ficiori, Iordachi pe care inch' pe la 1827, 11 facusal paharnic, Constantin si Alecu, earl

pe la 1837, an murit. Pe langal ave-

rea nem iseLoare au ramas peste 20,000 galbeni, bani, acesti do) ficiori toatil a-

verea in vr'o 10 any, an perdut'o; s'al fault la Mihai VodA, Iordachi ban, si Costantin eaminariu. Dar vai de el, ea mai ales lordachi, av6nd si un card de .eopil, traeste en milostenia. STEFANOY. Moldovan, ficior a unui

Stefan, cioclu a Mitropoliel din Jai, la

introducerea reglementuluY, an intrat in cantileria departamentului dreptatel, scrii-

toriii la seqia i-ia, nude shijand, si acum l'a boerit, .2ntdii1i sardaria, apol 66minaril, comis si mai la urma spataria, facendyl i ef a seetiel i- SCANTEE. Moldoveni, rnalili

.

i

zii de la satul Ghergestii, tinuttl Tutovel, nn tefanaehi, de mic intrand sluga, in cash" la Sturzoaea, n,a ma spaaga Contariului .1tefanachi Sturza, i

stantin Sturza din Barlad, au slujit pana au murit bat-Tana, pe cand el ajunsesa logofat a biitrilnei, i pentru slujba lui

.

335

iau lasat un legat, cu care Mee.nd el negutitorie, l'au sporit, s'au insurat an cumparat casele stapan'a-sa. S'au tinot tot de negutitorii si de mosii in posesie, pe la 1816 &au Mout medelniceria, la 1826 paharnic, si la 1846 ban. Omul acesta au slujit mult, mai ales la 1829 in vremea ostlior Rusesti si là 1848, si'i om de isprava', are un frate Neculai madil la Gbeighesti. SAMURCW. Grec, pe vremea domnului CAlimah la 1814, au venit s'au asaclat de odatA in _Iasi, s'au liigurluit cu domnita iNlarghioala, mama Lui Millai Voa Storza. Apoi dm intrigile celorlalti doctori, s'au mutat la Botosani, au avut mai multi ficioo si fete.

Dupà 0,3 s'au Vicut domn Mihai Sturra, l'au adus la Iasi, l'au flleut proto-medic, postelnic sau vornic, pe ficiorul srm Iordachi l'au Malt armas mare si comis earl multime de nerânduele an la",cut. Dupg, cc s'au Meut domn Mnia sa Grigori Ghiea, iarasi II pusese armas, dar pentru c iar sa" apucas6 de obici-

nuitele lui apudituri, l'au dat afarà. STEREA. Greei, unnl Alecu Sterea ce'si clice mum Steriade, au venit en

336

Mihai Voda Sutu

la

1819, terdi-bas

domnesc, adech croitoriü. Duchndusä Su-

tu cu volintirii liii, croitorul acesta dupa linistirea revolutio, s'au inturnat din Basarabia, i s'au apucat de mestesugu1

San pe la 1826. Apuchndusâ visterni-

cul Iordachi Rosnovanu, de clidirea pa-

laturilor ce Bunt acum a visternicultu Neculai Romovanu, pe acesta l'au toemit pristav asupra luciarei aceea, dupa

gAtirea cAreia, esind aga Vasile Bosie,

care era vatav, l'au pus pe el vatav de curte. Pe la 1829 surgunind ochrmuirea rusasca",, pe visternicul Rosno-

vanu i pe Mitropolitul Grigori, a tkeI romi.inesti, in Rosia, la Teraspoli, uncle c1iib6vind un an mai bine, grecul acesta,

au ramas in curte, incsa sub privighe-

rea post elnieului Dumitrachi Dann, care era plenipotent a toafa casa i averea Rosnovanului. Dar green, ca grec tot au ciupit mu lt, i In lipsa boerilor de acassa,

ci deschisesh partia de cárti cu pos-

telnicu Danu, cu vornicul Alexandri, cu ; cu spatariul Neculai Theodor, si care legAnd prietesug, au mijlocit prin aceia mai ales, ca Alexandri era si de-

putat a Adun'arei Obte$

i mAdulariti

337

comisiel, ce au fost rAnduith" spre cercetarea boeriilor fâcute cu petace de Ioan Vodh, j l'a u trecut in condica

boeriilor cu rangul de cAminariti, fitcut de Ioan VodA, thrA sh fi fost, s'an minas bun earninariti grecoteiti ; pe la 1833 l'au dat Rosnovanu afarA, din viitjie, dovedindul cu multe furAturi ; un

ficior a lui aü intrat in militie,

s'ati f'acut ofiteriti, alto! Costachi, an cApAtat rangul de stolnic de la domnul Mihai, i

o fafa au luat'o aga Costachi Grigoro, dupA ce s'ati despArtit de fata postelnicultn Baldovici. Mai este un Mihalachi Sterea, grec venit pe la 1830, lipinclus5 de vornicul Lascar Pascanu, Pau Mont vechil là mosiile sale de la tinutul Esii, si l'aa racut cArninaria; ca nicf un moldovan fArs6 mi1 5, de locuitorl si in tot feliu ai munci, n-ati

ca cataonul acesta. SINJORJ. Moldoveni, mazili vechi, si thzesi, de la IonAseni, tinutul Dorohoiulul, s'ati ead icat là boerie pe la 1818, un postelnicel Toader Sinjorj, fácendu'l domnul Cálirnah, medelniceral, acela an avut un ficior Gheorgbe, pe care Mihai gAsit s'A'T placg

Voda, Pad facut comis, pe la 1846. si! 22

338

judecatoria la Dorohoft, iar Grigori Vocla

laü facut aga.

STROESCU. Moldoveni, radicatt la

boerie peste 140 ani.

SCORTESCU. Moldoveni, vechi mazili i razasi, de la Scurtesti, tinutul. Carlighturei, fadicati la boerie, de vr'o 90 ani. Jntáiü Toader Scortescu, din mazil, saü fAcut cApitan, ficiorii aceluia, unul an fost satrariii, i ahul ftori paharnic; si din acia apoI Nastasa Scortascu, s'ati facut caminariri. Alecu ficiorul caminariului Nistor, luand pe la 1814, pe Prohira, fata vornicului Costantin Aslan,

atuncea crninarii, dupa ce mosul el

fratele mane-sa, Joan Voda Sturza, s'atifacut donm, Pad facut batman, fratele c.miiiariuu1 Nastasa, slugeriul Ioan, avend doI flood : Iftimi i Filip, s'ati fãcut amandol caminari. Dar Iftimi au murit holteit, i carninarinl Filip este iar holtejü batran. Scortesti mai sunt numai copiii hatmanulul Alecu Scortesou, until sari dol.

STAVAR. Trel neamuri, dolia nea-

inuri greci, t i unu moldovan, i anume :

cei mai vechi Stavaresti, sunt acil de

,itb Putr-greci, dar de o suta de ani,

339

venit Un chminariii Irimia, earele insurandu-s'a cu o fata a unul Cimbru de la tinutul Bacao, ce au fost i ispravnic la Bacau, $i racla$ de Na-

pabarnicu,

di$a, Basoteni i alte hotare, au facut un ficior, ce din botez numit Stavar, care au fost jignicerii5, i s'au insurat cu o fata racia$45, de Orbeni, de la tinutul Put-

nel, acela au avut doi ficiori, pe Vasile Stavar, ce au fost starp, i Costandin &afar, ce an avut doi ficiorl ; paharnicul Neculai, ce an murit holtei bA Wan, i Iancu, care s'ail facut sardariii la Schrlat Voda Calirnah i spatariii la 1823, la Joan Vocla, cAnd au fost camara$ la Ocne. Spatariul Iancu, aq avut doi ficiorT $i o fata, cel mai mare Joan a5 fost in militie i fhandusa, prapurcic, au esit 5i s'afi insurat, $i are douii. fete. NeculaI s'au facut caminarig la 1\1 ihai Vol* si s'aft insurat in cara romaneascil, la tArgul Bâmnic, i n'are copit, ace$tia imi sunt veri al doilea de pe maica mea, pentru ca mama tatâne-sau, au fost soth cu bunul meu Thoader Danu, pe fata spatarinlul lama

aU luat'o spatariul Grigori Cuza, *'ati 'murk, far sã'i thmhe copii, lash d

340

barbatului ei mosia Ghergheleu, ce att

avut'o zestre sa o stapaneasca in via-

ta luL

Al doilea neam Stavarescu, au lost dintr'un grec Stavar, venit la 1782, cu. Alexandru Voda Mavrocordat, cand Ian frteut s1ugerii i ispravnic, si a remas aice, au fost n multe randuri i ispravnic si randuit la lucrarea cet'atilor, peste

Duna,rea, cu salahori moldoveni. La 1793

s'au facut sardariil, iar la 1802 ban ; an avut doi ficiorl, Iorgu, care la 1813 s'au fAcut medelniceriii si Mihalachi, acestia an slujit in visterie pana la 1820.

Dupa revolutia greceasca, Iorgu an fost ispravnic de Iasi in rnai multe randuri,

s'ati facut ban la 1823 si la 1840 iar ispravnic find, l'au Pacut aga, ; omul acesta an fost vrednic, i cinstit, din

toatil ispravnicia ce an avot, an murit saracu, si ran ingropat cu milostenil; nai fost insurat, de cat cu o tiitoare an facut un Viet Costachi si l'au facut Mihai Voda, cluceri saü slugeriii ea, iau slujit in cantileria directio sale. Mihalachi s'a5 insurat pe la 1825, si

saii qicut ban, aft facut doua fete el

ari

milrit.

Al

treilea Stavar

i. sn

341

porecleste un

tefanachi ficiorul

.

.

.

.

bacalu din Vaslui, care murind, pe femeea 1u, an luaeo un sardariii Tudori, din Vaslui, om trecut ea vrilsta, $i acesta s porecle$te Stav6r, de pe porecla vitriguluf sh'u, $i la Mihai Vod s'aa faeut $i el pitarii5.

SECHELAM. Grec, napaste venit Oro, in vremea domnului loan Sturza, negutitoriti, tin Triandaf Sechelari, $i in domnia iui Mihai Vo3A, land po$tile $i v`amile, un grecNeculai in tovArh$ie secreta en domnul, pe acest Triandaf Pau pus director casei postilor, si l'au fiicut caminariti.

SICA. Putoare greceaseä, un Necu-

:ai, an venit neg4toriti la Gala0

$i

cret fie dun i nari SAULESCU. Moldoveni, rna1i1i

i

factind Capital, $'au cumparat $i el de-

Actd$i de Vutcani, de la tinutul Fálciulul; un Gheorghi tlind slugg la Mi-

tropolitul Veniamin la 1818, l'au ti-

mes la $coalele de la Hio, de acolo fi la altele in Europa, au lost profesor Ia Academie, l'au fãcut paharnic $i mai in urma caminariti, la domnul Mihai Sturza, asemenea s'au boerit i ua Ne-

342

culai Seulescu, cu rangul de paharnic,

dar nu §tiu frati sau verl sunt.

SFIDERSKI. Rusnac, venit pe la 1833, un Calistrat inginera§, pe la 1836 au intrat intre ingin eril Statului, randuindul ingineritl la tinutul Putnel. Un om prea fara earacter, s'art insurat cu

fata chminarinlui Iordachi Stamati, de la Bacau. Pe la 1847, l'ati facut Mihai Voda caminariti. SINESCU. Moldoveni, de la tinutul Sucevei, radicati la boerie, slugeriul Iordachi Sinescu, pe la anul 1805 §i Gheorghi ficiorul aceluia la Mihai Voda, s'ati facut etiminari a. SACARA. Moldoveni, maçlili i ra-

05,§i de la tinutul Neamt. Dumitru Sacara §i un nepot al ski. Ionita, find sluga la vornicul Grigori Ghica, pe Dumitru l'au facut logolat, §i pa Ionita vatav a easel, i insurandusti Dumitru, cu o fata Marioara a vaduvei Smaranda Alcazoae, l'au facut same§ la tinutiil Neamt. La Schrlat Voda Calimah, Pau facut cluceriti, §i pe la 1817 stolnic, §i In multe randuri an fost same§ la Neamt §i la Bacau, au avut mai multi ficiorI i toti bunt

i

holtei au

343

murit inaintea batranilor, iauramas nurnai -doi ficiori, Neculai i Dumitrachi, care este stolnic j li-au ramas si stare buna. Ionita Sacara la domnul Calimah facut cluceriü, iar la Ioan Voda Sturza paharnic. SIMILAKI. Moldoveni, iriahi1i vechi, .

si *Iasi de la tinutul Putner, radicatl

-la boerif peste 80 ani. Un

paharnic ficior aceluia Grigoras, iardV s'au facut .

. .

paharnic la Scarlat Voda pe la 1816 si loan ficiorul paharnicului Grigoras pe la 1825 iarasl s'arr facut paharnic de Ioan Voda, mai are un frate Iancu mai mic de cat paharnicul Than, acela are copil, iar paharnicul loan este sterp. SALCEANU. Moldoveni, maliui vechi racrasT de la Salceni, tinutul Tutovei. Ati fost un 'tefan Salceanu, fatav la

vornicul Dumitrachi Bogdan, carele avend un ficior Manolachi s'au Ocut sardariii la Joan Voda Sturza. STRATILii. Moldoveni, rnaPi vechi §i

r441 de la Ciurestr tinutul Tuto-

vel. Un Cristea zugrav Stratila, la dornnul Moruz, s'au facut jignicerin la anul 4805, au avut un ficior Vasile, care la

344

1824, loan V oia l'au facut sardari5 s'au asaclat la Tecuci5, uncle au fost sames:,

vechi boen, de la tinu-tul FAlciului, dintr'un neam cu Costinestii, este unul loan &lir let, care pentru eh) sarac, abea Mihai 7oda Sturza, l'au facut sardariu. STARCEA. Moldoveni i vechi maçlihi, si razesi din Bucovina, aice au fost un Stefan StArcea, multa vreme vatav a easel logofátului Constantin Palade, si la 1815, s'au facut sardariu ; s'au SCARLET. Moldoveni,

i

mai facut la Mihai Voda Sturza, uu

Vasile Starcea stolnic, dar ficior, sau

nei_ot va fi sardariului Stefan, ori be-

lea legat de StArcea, nu stiu. Au mai venit din Bucovina un Gheorgbi, au intrat in rnilitie, s'au facut prapurcic, si curgolea, cum era, au luat pe Paraschiva fata lui aga lordachi Cuza. SPARTALL Greci, negutitori birnici

In domnia lui. Joan Voda Sturza, un Panaiti Spartali bogasieriu, eland marta pe datorie la camara domnease.a, i find camaras mare Bezede

.

din Iasi.

Iorgu, fiul domnului, iau oprit banii, i. ran. f5cut corais Insa nu cu caftan,.

345

prc cum peatuncea era legea ca'rei, a se boe-

ri, ci cu petac domnese ; apoi un nepot de, frate a 1w chir Panaiti, anume Tudurachi, iny-6,0nd carte rnoldoveniascA, dupA introducerea reg1ementu1u, an intrat in cantileria ispr6vnicie1 Eului, duprt aceia

in visterie, i s'au boerit la domnul Mihai Sturza. SYANTIC. RomAn din Ardeal, en meseria negutitoriu de porci, din Brasov, venind cu negotut seu pe Ia Focsani, s'au insurat en o fath a lui Joan Popson, ee era staroste de sudetf austriecesti, §i socru-seil find un cabaz, ave ennostinta ell multi din bo, rii mari, s'au mijlocit la 1848, dupà tulburAri -intre boeri, en domnul Mihai Sturza, cind era ministru din lhuntru, logofatul Alecu Bals, de Pau fAcut 6ardariti, pe domnul porcarin.

SOTIROVICI. Bulgaria, uu Sotir ce

au fost alai-ceaus la domnul Mihai Sutu,

duph fuga domnului, la 1821 au ramas In Moldova. S'au insurat cu o sora' a lui Neculai Hagiolo, acum ban din Vaslui, au facut vr'o doi trel ficiorT,. unul §'au cumparat decret de boerie,.

altul au intrat

in militie inucar, ca

cum ar fi nobil, moldovan a Orel.

346

STIHI. Moldoveni, rAz'asi de la tinu-

tul Botosanii, intàiü s'au rhdicat la boerie un Gheorghi Stihi din Botosani, facendus6 cluceriti la 1827. STAVRAT. Grec, napaste Moldovel, pripAsit in taia in domnia lui Mihai Voda Sturza, i indemnat de eftin'atatea rangurilor, s'ata cumparat un Ioan chir Stavlat decret de arhondas megas serdar. SANGER. Moldovan, de la satul

Singerif tinutul Botosani, un Costachi

ficior lui Gheorghi a Acsinio, birnic

de acolo, fugind de la casa tiltâne-sgi

intAiu la Botosani, au slujit la stolnicul Costachi Ciulei, apoi la logoattul Alecu Mavrocordat, i deprinclendusA a scrie,

au intrat scriitoriti la Un grec posesor, cttpätand bani, s'ati cumparat decret de sardariti pe la 1848. SOLESCU. Moldovan, de loc din satul Solestii tinutul Vasluiü. Un Nastas'a, au fost slugh in casa la postelnicul Iordachi Roset, i find cuminte, s'aii steans leafa si alt ce-ati mai putut agonisi, la 1848 s'au cumparat decret de sarnurnindus'a NastasA Solescu.

SOFIAN. Moldovan, un Neculai ficior unei Sofia, n'ascut in dudae cu mai

347

multi tati, s'au infiintat porecla de pe

numele rnaica-sa, de cat ca sa nu sa

poata nimeri c e ficior de curva, s'au grecit porecla clic'endu'o Sofiano, i slu-

jind pe la boeri, au strans parale §i pe la 1846, s'au cumparat un decret de stolnic. SOFIICU. Moldovan, r54go de pe la tinutul HarlAului, in vremea domnului

Ioan Sturza, pe la 1826, un Ioui

.Sofiicu, s'au facut medelniceriti.

SAMSONOV. Rus, un Paviil Samsonov, au lost cinovnic la consulatul Rusasc in Iai, apoi advocat in pricini a sudetilor la Consulat, mai in urma

au luat in tovar4ie de la

postelnicul

Vasile Pogor un proces, ce ave la Pe-

tresburg, cu fiii visternicului Alecu Ba4, Tentru socotelele lui Tudurachi Pogor, cu casa aceea, din vremea ce fusese logofát a easel lui Bal§, toate ins a. siriclicuri., dar pentru ca §i visternicul Bal§, §i Tudurachi Pogor, era,' morti, aü

mai murit, in urma §i Costachi Bal§, fiul visternicului Ba4, au c4tigat procesul de o suma insemnatoare. Pe acest

rus Maria sa domnul Grigori Ghica, Mra sa fi facut vr'o slujba Moldovel,

348

Pau l'acut de o data sphtari5, la 24 Fe--

vruar 1852, ca mi era de ajuns in Ora.

!Doer!

SACARESCU. Moldovan, raz4 de la. satul Shc5restii, un loan slujind pe là boeel, apoi In canOlern. Domnul Mihai Sturza Pau rAdicat là boerie cu rangul desatrariii, iar mgria sa domnul Ghica la 1852, rail Oicut medelniceri5. SIRIACU. Pocetur5 greceasch, priphsit la thrgul Warladului, inch' pe la

1814, un daseglas grec Neculai, acesta au avut trei ficiori, Panaiti, Grigori Gheorghi. Pe toti talharij acestia, vor-

nicul Alecu Stnrza BarlAdeanu, fiul spatkeseI SäfticAi, pentru c`a tat6-lor era

de casa Sturzoaei, iau pus in cantileria

isprävniciel, uncle Sturza de vio clece ori au fost ispravnic, de si t(41 era5 buni desbracatori, dar protuctorul Ion ia5 protejat ca sh't instareasca, creciend ca'sf face poman5, a imbogat1 niste talhari, prin desbrAcarea mold ovenilor, ba inc6

au mijlocit la domnul Mihai Sturza de ia i boerit, pe eel doi mai maxi, iar Gheorghi cel mai mic intrând ciuovnic la departanientul lucrArilor publice, unde

bi ne jafuind pe locuitorii ce erau randuiti in lucrarea soseleior din Iasi, spre

349

easpIatirea unel asa vrednicif, domnul

Grigori Ghica la 24 Fevruar 1852,

Pail fAcut sardariii, spre a se indeletnici

pe viitoriil mai bine a j'afni.

SPRINCEANA. Moldovan, un Ghe-

orghi ficior de birnic din satul Pomfirla, sluga in cas6 la hatmanul Anastasa Basota, ministru lucr`arilor publice, carele intrebuintandul in zapcilacul luerbirel .soselelor de Iasi, la 24 Fevruar 1852, l'au fiicut stolnic.

SAVA. Moldoveni, eafasi din Bucovina, uncle au si titlu de Fon. SILUI. Putoare greceasca", en mese-

rie caicciu venit pe la 1839, au uneltit neg4toria, chstiend capital, chir Joachim, s'ail cumparat decret de megas arhon paharnicus. SCORPAN. Rusnaci, veniti in Mol-

dova pe la 1830, slugI, pe la boeri, au fost Joan si Constantin, dupA introducerea reglernentufro, au intrat prin cantileriile judecAtoriilor, din Iasi, mai apol la divanul de apel, si Mihai Vodh Sturza,

eftin fiind la boeril, pe loan rah Mout paharnic, ii pe Constantin sardariil SCURTU..Molciovan, un Costachi ficior de 1cuitorii birnic, din satul Scurta,

350

-tinutul Putnel, de mic razletindu-sa, de la parintii lui, i slujind pe la boeri, au in vatat carte, au fost vatav pe la mosii, facend capital, au luat mo§ii in posesie,

au chstigat averi, si pe la 1848, s'aa

cumparat decret de caminariii, poreclindu-sa Scurte. SiRMOS.

Greco-bulgariii,

venit in

Moldova la 1829, on loan Sirmos, fiind vatav la mosia Pungestii, a lui Bezede Neeulai Stitt], la 1842, rata facut cluceria. STEPLEANU. Bulgariu, negutitoriti, un Vasile Petrovici casap, din Iasi, la Fevruarie 1852, s'ail facut slugeriti. STOENESCU. Mai multi, unii romftni

din Valabia, altii bulgari. Intáiü s'aii a-

ratat cu a§a porecla ftrei rati : Grheorgbita,

Raducanu, 5i Vasile, romani, buni scrii-

tori, au fost tustrel ce casa agrii Pe-

trachi Negrea ; Gheorghita, an fost pe la 1817, r_4 a rr e la Tutova, s'ati insurat cu Marghioala, fata medelnicerului Abaza, de la .Miliscani, tinutul Tecuciului. In

domnia lui Ioan Voda Sturza, s'ati f6cut caminariti, au fost same§ la Tecuciri. Dupfi infiintarea judecAtorillor, find e.

Negre, o lua,A logofAtul Costachi Conachi, ,ce eu fast logofilt pe -4rAduva

351

mare, la introducerea reglernentulut l'ah rAnduit cilen la judecàtoria Tecuciului, unde au si murit, rámAindu'i mai multi copit ; ceTlaltl frati a lui an murit holtei ; se mai poreclese si aIii acum Stoinesti,

toti sunt bulgari, poreclitt de pe nurnele toian a Orintilor bor. Insi

STEFANESCU. Moldoveni, proaspe-

te radickuri, din clasa de jos a l'Acuitorilor, s poreclesc de pe numele Ste-

fan, a pgrintilor lor, precurn un cluceriti

Mihià Stefgnescu de la Tutova, ficior lui Stefan blanariti, din Bilr lad, au fost cinovnic la kpeavnicie, i desbeacend

pe läcuitori, s'au facut clucerin, pe la 1 844. STEFANIU. Mai multi, unit greci, si

altit moldoveni, porecliti de pe nurnele p5rintilor, tott iirsA ràdicati la boerii de Mihai Vod5, Stnrza, i peutru interesul de bani, ce li s'ah luat i pentru a ave

glasuri in alegerile deputatilor tinutql, dintre acestia cu asa greceasch poreclit este si cluceriul Dinic Stefaniu, din Focsani, acesta'T ficior unui Stefan Bratul,

din satul Cliticestit, care au slujit multi anY argat, vezeteu §i chelariu la socrumai banul Toma Stamatin, i Ingnr1uindusa cu Catrina, ce au fost mancti so-

352

iet

mele §i dada* an luat'o, en care au

na'scut pe dumnealui eluceri5, pe care d up5, ce m'am insurat e5, mi 1a adus mAsa,

si de si era prost §i uricios de mic, dar pentru hathrul mânisa, l'am luat in cash', l'am erescut, l'am invatat carte, an fost blAnd si en minte, ee i s'ati pArut insA, dup5, veo treT ani, au fugit, tatA-seil de

si era un betiv, dar Pei legat si mi l'a5 adus inapoi, i n'a5 mai fugit, fà-

eendu,sa mai mare si cunosoendu'l talentele, l'am dat la cantileria sfarostid Putnei, unde in toate zilele merge la slujb.A, dar sederea ii era tot in casa me, piln5, au murit i tath-se5, când

find holtejii, iam dat voe a

s'al

asaza

in casa piirintaseA, ca O.' nu se ruineze. Prin bunele purfAri s'ati capatat dra-

gostea nacealnilor sd, pe la 1841 0-

sindu'sl a fatA de negutitoriti, cu zestre bunisoar6, mi-a propus c5, ar voi a se insura, iam incuviintat, an luat fata aceea, l'ati cununat vornicu Iorgu Razu, ce era staroste de Putna, i deputat Adunhirei, si an mijlocit la domnul Mibai Sturza, de Vail fficut si cluceriii. Pe

la 1843, au nAscut a fat6, iam botezat'o en, §i iam daruit un locusor de

353

--crAsmh in Focsani,

Panga

mhnhstirea

proorocul Samoil; mai in urmh simtin-dush en chpital, au avut dorinta se's1 fach case bune la sose, in mahalaua boereasch. M'ah rugat sh'1 daU un loc de cash de care aveam chteva in Focsani, vhclendu'i plechrile, i bunele pur-

thri, iam dat un loc din cele mai de .frunte, si mai mult in dar, pratindumil numai on 2000 lel, de si avem musterif cu 200 galbeni, i 'ati fheut uite case prea bune si de gust, 11 iubesc c`h are cunostinth.

SIMINOVICI. Annan, si de natie §i de religie, negutitoriii zaraf din Focsani; un Bogdan Siminovici la 1847, s'au cumparat cu 150 galbeni, decret de slugeriii. SOFRONI. Moldovan, ficiorul lui Sofroni grAdinari5 din satul Crivesti1, ti-

nntnl Chrlighturei, a hatmanulul Ghe, orghe &Thus, de mic l'au luat in cash hatmanul Buhus, Pau invhtat carte, rau fhcut chiIna

i cibucciu, au slujit phnh au

murit sthpanul shu ; apoi s'au insurat eu o fath din cash tot din Crive§ti, de loc. Fill sthphnului seu, aga Mad aga Dumitrachi, iau indestrat pe amandoi eu 200 galbeni, i iau luat in posesie 23

354

mosia Cursti1 de la tinutul Vasluiului, a mAnàstirei Frumoasa, cu 40 gal-

beni pe an, pe care si acum o tine

de vr'o 20 ani, mai sporindu'i ins'a din vreme in vreme pretul, mai ales dupa" moartea si a lui Matei Buhus, l'au Meat si polcovnicel en cartea domnului loan Sturza. Acolo la Curs5sti, au fa'cut bun cgpital, si pe 1ang6 posesie au intins negot de pane en Galatil s'au instarit bine si la 1846 s'au eumparat decret de slugerill SEVASTOS. Greci, din vechi prip5.siti in Moldova, au luat fete de r52'asi, au fost la Putna un luger Todirascu,

dar an murit

fAr5,

ficiori, famAindu'i

nurnai o fat5, Catinca, ce au luat'o aga Mihai Veisa, un var a acelnia, au fost medelniceriii, care au avut doi ficior1, unul din acia s'au insurat spre Botosani, iar until serdariii Alecu slujand multA vreme n casá la visternicul Aleen Bals, fiind in mare dragoste si credintA. Insã din'tamplare impuseand un tigan bucAtariü, au cOut in mare nth, an fost silit a fugi in Basarabia, de acolo viind inapoi pe la 1820, au s'aclut cat-va dosit in casa maica-mea,

355

duph tulburarea greceasch din 1821. Pe la 1823 l'au insurat maich-mea cu o nepoath de sorh, ce o tine in cash, Catinca fiica lui Ilie Frunzeti, ian luat in posesie de la stApiinire mosia Toporestil din inutul Vasluiuluf, a mhnhsti-

ref Flovestii, ian dat clestre 2000 lel, si in plug de boi, i chte-va vaci parte din averea phrintilor el. Pe la

1826 s'au facut sardariti, acum la April 1852 an intuit in shrhcie, ramhind varh-mea sermana fath Hid o stare, at o fath mare si in bhet Iancu prea bun. SEVASTOPTJLO. Grec pripasit, spur-

chciune greceasch, de visternicul Dumi-

trachi Ghica, Pan avut vatav pe Ia 1826 la ITArprishstI, din plheintarul a-

cela s'au nhscut un Iancu, carele imbrtoshn dmeseria de alvocat, phnh la 1850 c'And murind postelnicul Costachi Racovith, iau furat din hartii un sinet de

3000 galbeni, a logofhtului Costachi

Sturza, i andu'l Sturzei tocmai atuncl child era si ministru din lhuntru si a drepthtei, spre mulcamire ran fhcut vel armas. SUITJLGIU. 13iIgariü, mester de cis-

356

mele, ut Dutnitrachi Cisrnigiu din Iasi,

Ioan VodA Sturza pe la 1827, dup6 ce au ghtit casa apelor de la Golia si havudurile, l'au fAcut slugeriii, i Mihai

Vodh Sturza, pe un Hristea Neculau

cismigiu din Focani, buIgari prost, fArA

stiinth de carte, pentru c iau fhcut pivnita de la ville de la Groclesti, podgoria Odobestii, i havuclul de la grajdiul

Phu, din Iasi, ca S nu'i plhteasch bani, l'au fAcut satrarih. SOLCANESCU. Moldovan din Bucovina, de la mAnAstirea Solca de loc, din phrinti prosti, slujand pe la boeri,

vatav de mosie, au strins uj ine parale, i 'ati cumparat pe la I 6 ch cret de boerie. SADOVEANU. Roman din Valahia, §i

ajungend

i

din clasul de jos, au venit cu logofhtul Lupu Bals, slugh in cash, dupA moartea lui Bals, au mai slujit pe la alti, apoi a intrat in cantilerie la vornicia de aprocli,

nude s'au facut i clucerih pe la 1846. Duph infiintarea departarnentului lucrhrilor publice, au intrat acolo scriitoriti

la trecuta lunh Mart, pe

cluceriul Andrei Sadoveanu, nihria sa domnul Gri si

gori Ghica Voevod, l'au facut serdarih.

357

SION. Tatar de la Cram, un Dernir sultan, ful Hannlul de Cram Beldinghereiti. Manealar chniI tie6los, pentru c au yenit in Moldova si s'au botezat. Dup5, multg lupt6 ee an avut en tatil sriti pentru al cobari de p scaun, si a se

sui el la hanatul Cramulul, tnsfarsit s'au

impacat, prin mijlocirea Hani!or de Kazan

si Asdrahan,

i

a,1

intrat iarhs1 in sa-

rain! thtane-seil. Dar rA5 si ne astamparat find, s'au ingurluit en o sultana a fatani-sen din harem, C3 era mai frumoask si mai tanära", si oblieind btttrannl tat61 lui, ca se's1 easbune si necinstea aceia, si- pagubele ce't Mens6 cu

re,boa ele, de al da jos din seaun, an

hotrtrat srel prindg in harem si 86'1 u-

moare. El berbantnl ager find, a dat pe o fereastg, i cu sabia in manii, au trecut printre to-0 tatarit c&l incunjura sera`, au mers la grajdi5, an incAlecat

si an fugit, au venit drept la 111, ,liova, pe la 1462, si s'au infatisat la hatmanul §endrea, lath' a sa descoperi cA'l sultan, de cat numal Marzae, si c. doreste a intra in oastea Moldovel ; l'au pri mit indat'a intr e joimiri c11aret1, soldat prost, an

slujit joimir prost, 'Ansa, la in resboiii,

358

ce au avut en Muntenit, in care perind hatmanul, de odath, au luat el comanda si au biruit.

Dup5, biruinca domnul,

fAcut Capitan de far6 al cunoaste joirniri. In resboiul en Lesif desvglind osebith vrednicie, care au pricinuit Mirare domnuluf Stefan cel Mare, l'ati luat de aproape in cercetare, i iau mArfurisit in secret csa, el este Demir sultanu, de care era instiintat marele Stefan, de hanul, eI fugit, i asa Fah botezat, fiindu'i nas Bogdan VodA, numindu'l din botez Dragos, l'au insurat en Dahina, fata unui Oansa visternic, ce era cumnat domnulni, ia dat multime de mosit si Pail ftiout portariti mare de Suceava, mai in urmA spatariii mare, 5i ap oT pi vornie mare teref de jos ; iubindul foarte mult, pentru vitejia i birnintele ce facea in toate resboaele ee an avut, en tureil, eu tataril, cu lesif i cu ungurii, pentru care il i poreclea totT Resboian. Acesta au na'scut pe nn Dumitrascu, care an fost Orealab Hotinului, i ginere luf Petrea C1An'6u spatariii, si au nAscut pe lonascu paharnic, care au muat pe Catrina, fata lui Veverita vel postelnic, i pe Avrarn visternic. Din aeest

059

Avram visternicul, au fost coborkori domnii Cantemiresti; iar din Ionaseu paharnicu, nAct'indu-sa Rasboian stolnicul,

au luat pe domnita Marica, fata lui Moisi Vod'A Mo vita,

si an nAscut pe un alt

Ionascu paharnicul CoOscu, cel tinAr, care

au luat pe Tudosca, fata stolniculut

Sandu Sturm, si an nriscut pe Sion vorvicul, care au luat pe Safta fata lui Nabadaicu, hatman, i an n'ascut pe Andreica paharnic, care au fost i sol al

Moldovei, sat precum aeurn agent lo Tarigrad, In domnia liii Vasile Lupu voevod, si au fost cAskorit cu Irina, sora lui Ev6tratie Dabija voevod, si au näscut pe Andrei paharnicu, care intru insotire cu Ilinca fata lui loan Bogdan vel logofht. au n'ascut pe Andrei medelniceriu, care intAiii au fost insotit cu

Irina, fata lui Neculai Buhus hatman,

si al doilea cu Gafita fata lui Postolachi, vatavul de 6616mo', de Tarigrad, si au nAscut pe Ionit6 ce au fost st-drp,si pe Toader medelniceriii, care in insotire Cu Dochita fata until stolnic Bänisor, an n`dscut pe Costantin, pe Ionit6 carit au munt, cel Intii holtiü, cel iii doilea cAlughr, i pe stolnicul Iordachi,

care insotindus6 eu Catrina fiica vor-

360

nieulut de Yrancea, Thoader Danu, au' thiscut shsa ficiori i anume : spatariut_

Antohi, paharnicul Ioni, banul Necu-

lai, paharniculCostachi, pe mine, paharni-

cul Constantin si pe sardarial Thoader, pana la vornical Sion, s'ag poreclit unit' Dragos, unit Candimir,

i

unii C4Aseu, de

pe mosia CoOstii din tinutul Tutovet, acum de VaAujti" uncle li era asaijarea

§i unde Demir Soltanu facose biserica, care au rhs'apit'o Tatarit in vremea domnului Vas& Voda. De la Sion vornicul ce ii s'au parut nu stiu, s'au poreclit Sion une-orf §i Rasboian si Cosaseu, tott insa coborâtort din DemirSultanul sau Dragos, vornic pang, la tata-meu, nic1 n'au murit de moarte fireasca, tott cu sabia in mâna, aparându'st dr- pturile patriel, au murit

Cu.

cinste in câmpul Slave]. Tata-meg singur i fratil set au avut nenorocirl fratil mel, spatariul Antohi i banuL Neculai an murit in casele lor, pe paturf, insa foarte mult i eT -WV not din copilarie pana la vrAsta de batra nete, am slujit patriel cu credinta toata vrednicia, precum in vremea tul buraref grecilor de la 1821, când tatti i

361

boerii, lasand patria in prada railor greci, fugisa prin Basarabia si Buco-

vina. Noi am statut neclintiti, ba inca en am mers la Braila cu opt turci, eel scapasam de la moarte din mard'e volintirilor greci, s'am venit irnpreuna eu

urdiea Tureeasea in Ora. Dupa venirea, ostilor Ilusesti la 1828, cu totiT am fost intrebuintati in cele mai grele slujbe, en am fost trirnes si peste Dundrea pa-. na, la Balcanuri, en carduri de vita si en cosast. La 1829, find foarte grozava ciuma, in cat sal pustiis,1 Focsavii, pentru ci cuconasii fugean de grentate, in'aa

randuit pe mine staroste de Putna, si dupa ce s'ati strtcurat ostile in jos, si. s'au cur'atit targul i inutul de ciuma, au randuit Divanul staroste, pe fogad"tul Aleut Bals, i pe vornicul Iancu Giurgea, iar pe mine sames, ca sa sinrase patrieI, pentru eh tot era inca greri,

euconaseil acia, cuconast, am primit a fi i sam s, insareinandu-ma si co tinerea sPitalurilor 0,th:testi, in care era pesti 1500 bolnavi, i cu toate stantiile de fan, de lemne i magazale ; cu toata greutatea le-am tinut toate, am *sit din toate cu obraz curat.. Dar vai,

362

cunostinta patriotilor, Dumnedeu s'a le rasprateasca, au fost ra. Dupa. rânduirea domnului Mihai Sturza,

dup'a introducerea reglementuluT, introducendu-sa i sistema de a fi tot

slujbasul jaeas, si de a eumpara de la

ministru, i chiar de la domn, slujbele cu bani, precurn i rangurile care si

dupa vechea legiuire a tarei,

i

dup5, a

reg1ernentu1u kgiuir, urma a sa da ea rhsplatiri, celor ce cu cinste vor savfirsi slujbrle incredintate lor, depar-

iar s'au vindut cu bani, ea oare-care materialurT s'au producte a mosiilor siomnului. Noi fratiT nedeprinsi a jafui pe patriotil nostri, n'am cumparat nicT unul s1ujb5, ea de cumparam piste asa posesiT de la domnul, sau minitriT BAT, trebuia veand nevrand s adunam roadele posesiel, adec i peadsam, sa asuprim, si s jafaim pe bietiT patriat1, si te foarte de principiul legilor

;

de aceea in tot timpul domniel de 15 ani a lui Mihai Vocla Sturza, am fost prigoniV si eau vkluti si de domn, ea care din copilarie ne cunosteam, find

intr'o mahala ereseutl, dar si de ministri, earl erau boeri moldoveni i ne

363

stia, ne cunoastea prea bine, si le avem prietesugul; cu mare greutate pa la 1837, 'fiind visternic Beclede Neculai Sutu grec,

strein de patrie, duph multe sthruint1 a frhthne-meu spatariul Antohi, care avea i cash gre, I s'adere in Iasi, l'au asaclat sef de sectie in visterie la &atrftnete, in rand cu COpifi i cu altii ce

nicI &dish vr'o data a ajunge, la asa

posturi. Si la 1847 fiind visternic Lascarachi Pascanu, acela ce ne este si nepot de var al cloaca, l'au dat afarh din slujbh, inch cu defhimare i pe bietul frate-meu i pe doi ficiorl, ce'l ave in visterie. S'aii facut tulburarea de la Mart 1848,

.

a boerilor, in contra domnului Mihai. Ni-am unit si nol tot1 creclênd ch Dumnecleu va triniite o zi mai seninh pentru biata Moldova', i prin randuirea altni Donm, ear mai curma suferintele bietilor saraci, vai, vai, si a treia oarh, vai, rhnduit domn maria sa Grigori Alexandru Ghica voevod, bun, milostiv,

neinteresat, fArà fAutate, dar imprejurarile, mini§trii i altI multi ca'l incunjurh,

Pah facut as1 u;ta fágázile, ce ne da in multe rhnduri, inainte de suirea la

364

scaun. Si lând a clice eh' nicl o ludrep tare in tret ani pang acurn s'air facut, spre vindecarea ranelor biciului t.uferit in 15

ant, a lui Mihai Vodá. Dar s'au adaos mai multe care covars?sc toate ranele fdente de Domnul Mihai, pentru ci iubind desartaciunea, cu zadarnice cheltueli au Idea pe viAerie datoare peste 4 milioane 10, care prin vizriul Resid

Pasa, au mijlocit a so Oki de tari,

si

s'au rftnduit de se 'zmplineste la tot sfertul 75 parale do fie-care birnic si mazil, au indoit pr:cul s1ce, facendu'l

din 4 para1-1 oca, 8 parale, an inmultit numarul militatilor, au organizat artileria . au desflintat slujitorit postnrilor, §i au infiintat polcul de jaodarmi regulati cu polcovnic i ofiteri, pe la toate

tinuturi1e, au inceput a face un mare palat la Copoo, pentru cazarrn,,, au indoit i intreit toate iraturile eforiilor de prin thrguri, toate aceste privese ingretate i re3punderea proviacialilar,

sa cheltuese de toti rail banii, en ochil inch hi. pe toate sacaturilc3

i netrebnicii-

le, s'ac cheltoit multime de bani, dupa. pronto]. lui Mihalachi CogAlniceanu, de au stricat 1 5 diighene, bolti bune a.

365

Mitropoliet din ulita mare, care avea

venit pebte 4000 galbenY, de au deschis fata Mitropo1ie, ea sa,' aib. eAlugArit haM la ulit6, s'au fAcut gard de fier, au ingrAdit cu aseminea gard grádina publicA, cu de asemine ; iftd'arnicir st cheltuese capitalurile tasporesc darei, si neajungend s rile faiii si fie dornnul in parte fo-

losit de aceste, de cat Insalat de lin-

gusitor), incuviintaia, creclend cä face bine set rAmane nume nemuritoriii, prin atatea multe de bine faciri i netrebnice

imburrAfatirl, nicl cum srt ingrilaste pentru fericirea card, care o poate sa"..var-

§i prin randuire in toate slujbele a oa-

ment ispititt in vrednicie, in purtgri

cinstite, ne interesatl, Cu stiintrt de toate legile si drepturile Orel, si a fie cui, ao infiinta ministerie de barbatY aleO, diwanul Ad-hoc sau ob§tesc, de barbat1 -cunosciitor1 de tar6, proprietary cinstit1 §i cu frica lui Dumm-zeil, iar nu de copit si de totY stricatir i frantuzitil, .caril niel vor s'CO aduc6 aminte

-de Dumneza. Cea mai mare parte a Orel, au ajuns a dori pe Mihai Vodii

-Sturza, cu toath. llicomia lui ; am venit

366

eu a

credo proverbul vechiti,

ea

schirnbarea domnilor bucuria nebunilor. SOFTA. Pacat i putoare greceasca, napaste Moldovei, pripasit in tara pe la 1814, o pocitura greceasca. Gheorghi

Softa cu meseria caicciii, a spatariului Cotcu, ce era venit cu domnul Calirnah si randuit ispravnic la inuttul Sucevel, unde Cotcu s'au luat cn sine si caicciul sa'l chivernisasca, acolo Pat) randuit

zapciii de ocol, tovaras cu un moldo van boeranas, de loc din Catuarzani, Gheorghi Lina, care avend fata mare,. an maritat'o cu grecul Softa, dându'i parte de movie in Leucttsesti. Acest

grec dupa ce an vaclut c socru-seri Gheorghe Li* la Joan Voda Sturza,

facut rnedelniceria, au facut si el toate chipurile si la ducerea domnulur din scatm, la 1828 au cumparat Un petac de stolnic, iar la Mihai :roda", facut caminariti ; ficioril lui to-0 s'afi boerit, si din caicciu grecesc, au ajuns boerii Moldovenesc.

STRACHIADE. Putoare greceasca, pacat si napaste tarei, venit la 1852, un Leonida p1cintariü sag rnaslinariii, din Grecia, rudenil cu egumenul ma

367

nastiref FAsfacii. Jail dat In posesie mo-

sia Bàlteni, i ticAlosul Grigori Voi Ghica impuscatul, Pak i boerit cu rangul de caminariu, spre rAsplata wmpririlor ce an

Mout

lAcuitorilor

din

BAlteni.

TAUTU, Moldoveni drepti, si vechiti

neam mare boeresc, au stAtut tot mare incA mai inainte de domnia lui Dragos

VodA, precum sA vede din manuscriptul

lui Petrea ClânAu spatariul, din auul 7003, si rudit cn familia domnului Dragos. In vremea dounnului Stefan Voevod cel Mare, au stat un Joan TAutul mare logogt, au fost trimes

cu mai multe soli, la crAiea Lesilor,

si a Ungurilor, in urmA de Dornnul Bogdan Voevod, cu sfatul de ol4tie, au lost trimis la Tarigrad, de au supus

tara Sultanului Turcesc, ell pre frumoasA folositoare

i cinstite

condit!i,

care sunt cuprinse in tratatul ce au inchiet. In urmA din nestatornicia vremilor si mai ales dup5, navala Gre&lor plAcintarf isgoniti de la Fanar, si din

36)3

toate *tile Turehiel, pentru brastAmrttiile lor, i gasind crestineascd primire in Moldova si imbr`atosare, in loe a fi recunoscAtori Moldovenilor, au inceput p'ari eAtrà dorm ai puaI vrajm'Asi ne in intrigi cu domnif 1l cu tara. Prin care viclene uneltirf a lor, carrtrdand frAtasea dragoste dintre Moldoveni. S'au fAcut mai multe partich prigonind una pe alta, din caro imprejurrul precurn cele mai multe neamurf marl si vechi moldovinestI, an *hit i strain-cita aceasth farnilie Thutuleasek abea mai cunoscendu-A intre boerAnasi, pana

pe la 1805, cand reposatut vornic loan

nutu, prin multe slujbe agiunshse la

rangnl de stolnic, rãrnhind vkluv, au

luat o fatä greceasca, din curtea domnului Alexandru Moruz i iau dat rangul de paharnie, i necurmat s1uj5nd in divan, la 1814, domnul Scarlat Callmah Pau eadicat la ban, si la 1822 ducenduA en alti boeri la Tarigrad, dupA tulburarea ce laeus6 grecil cu domnul Mihai Sutu in tarrt, i randuindus6 domn pe logofatul IonitA Sturza, pe banul Ioan Tautu Parr fa",ent vornic, -si pe doi flu co ave ea sotia intàiti

369

Catrina fata slugeriului Sandu Budescu, Mihai i Vasile iai facut spatari. La 1827, au murit vornicul Tautu, iar fiii lui nefiind

.

ea tatal lor, n-au mai in-

naintat, ci inca s'au ticalosit s'au murit ramaindule copil. Ai lui Mihai nu still ce s'au facut, iar al lui Vasile sunt doi baeti bunt, Todirith si Joan, slulase in V isterie. Mai sunt ficiorii medelniceriulul Va-

lachi si a paharnieului Vasile Tautu, de la Botosani, eari au fast frati cu nemuritoriul comis Ionic Tgutul, fiil lui Vasile Tautul, fratele vornicului loan. _Ace! cornis Ionica find trimis secretaria, de Joan Voda Sturza la Tarigrad, fiiului Sau Bezede Neculai, ce era bas capi Kihaia, saii ambasador tgrel, au murit acolo fgra urmas1, fiind holteiü.

Multi

se nutnese eu aceasta porecla, afat de seumpa Moldovenilor, dar toti minciunese, aceasta o stiu prea bine, pentru ea mg, rudese eu aceafta farnilie de pe -bunica me Maria, muma maieei mele, ce au fost Borg cu vornicul Ioan Tgutul,

cu Vasile Tautul i cu Costachi Thum, de la Comanesti din Bucovina. Acolo

in Bucovina poate sa, mai fie rautulesti, ,dintr'un Mihalachi Tantul, iar toti ceilalti

370

sunt napaste Trtutulestilor de sine pore-

clip, unil find slugi pe la rautulesti. altii din satul Thutestii, i altii de prin ahe sate de a Thutulestilor. TALPA, Moldoveni, weld boeranao,

dar mai s'an stans am cunoscut la Putna pe niste saraci, fiji chpitanului Ionit6 Ta1p5, a c5ruia tat5 au Lost

muma banului Neculai Lipan, de la Scurta; am mai cunoscut pe un Andrei Talp5, de la Botosani, ce an fost luat o fath Elinca, sorà cu grecil corciti Gelemenesti.

TULBURE. Moldoveni, rh"z6si de la tinutul FIciului, mazili ruptas1, unil

birnicl, rklic5tura lor la boerie, an inceput de la un Pav51 Tulbure, care

find mult5 vreme vatav la mosia Fálciii a vornieului 'arban Negel Costachi Bold a r, fra tele Mitropolitului Venian)in..

La 1818 in domnia lui C5limah, au mijlocit de l'au fAcut slugeriu, s; la dom-

nul Mihai Sturza, toti fiii Ini Pavril Tul bure, pentru c unul din eI, anume Gheorghe, luas5,

pe fata ag5i

Gheorghi

Mardari, veehe slug i logofht a Mitropolitului Meletie, i domnul avend de

rits boeria, Pau fheut ban, boerind

37

pe top fratil lui, caril n'a5 fost facut alte slujbe, de cht scriitori la ispriivnicie, find cumpatul lor aga Butucea sa rnes de Mein, multA vreme. S'au mai ficiorii unul ConrAdicat la bori stantin Tulbure, var mi Paval, anume : Costachi i Gheorghi, acel Costachi fii

ind scriitoriti la Visterie, in vremea domnului Ghica ha gill nebunul, fac&nd vis-

ternic pe Vasilich Ghica, acela ca Fa' pea& Visteria i ara mai bino, au de-

partat pe top

sefii vechi,

si in locul

lor au pus tot bAep, intre care pe Cos-

tachi Tulbure Pau lacut sef la sectia a doua, Pau facut paharnic, apoi spa-. tari5, i s'au insurat cu o fata de la. Bacgu, a until singeri

Enacachi Chi-

riao, ce au fost mai inainte pan*, la

ispriivnicia de BacAu, si in urrna slugA la vornicul Enachi Crupenschi, cari au

mijlocit la Ioan Vod

Sturza de Pau

fAcut s1ugeri6 ; iar Tulbure,

dup`a,

ce

earl insurat, au tuijlocit Ia domnul Grigori Ghica hagi5, de-au facut pe Sandu Chiriac, unchiul furled tale, ban. TOMSA. Moldoveni, radicap din prosil la boerie, du1 a despretuirea boerilor moldovinesti, de domnii Mihai

372

Sturn i Grigori Ghica. Ing nu sun Tomsestr cum nu sunt eu Sturz6, pen-

tru c. niarnul Tows; mai mult de

150 ani, de cand s'au perdut cu totul; de eat precum in nimiea un e regura in tara noastel, asa si in poreelire, sunt slobozi fie care, a se nurni cum vor, precum frã nici o snarl, domnii toti dregAtorii prada" tara, asemenea toti munch furit ori ce poreelire nobililor veehi,

ea sg se arke

a

nobili,

s'it nu Ii s. nimereasch" opinea din cari au esit.

TINCA. Grec, corcit in tara rorn--

neasel, adevarata poreclrt este VlahutA, un Dincg. VlahutA om sarac, pe Ia 1813,

au venit la Moldova, la un Irate al edecliü eu domnul Moruz, si se insurasA aiee cu

seü Mihalaehi, care venis

o Catine5, fata unui grec slugeriü Grigori, ce tinea o fael a unui Mitrea ave zestre o parte de tnosie la Patrascani, in tinutul Tutovel, pe acea vreme Logofátul Costachi Conachi, ave tiitoare pe o Seftica, sora unui Sandu Botezatu, apitan de postã de la Tecueiti, i pe la 1817 sari 1818, desgustandU-s 5. de

ea el facea copil, au m'aritat'o cu acel

373

nnea, si rah Cheut chpi tan de thi g, la BArlad, acela cu tiitorica lui Conachi, au .fheut tin bhct Petrachi i o fath ori douh. Bhetul Petrachi duph ee au

slujit pe la mai multi boeri, s'an insu-

rat cu o tiitoare a bhtrhnului ilie Co-

ghlniceanu vornie, in vremea domnului Mihai Sturza, de achruia caNa* era Coghlniceanu, si au mijlocit de s'aii fheut ginerile sardarih, i revizor la departamentul din nhuntru; in urmil in domnia lui Grigori Voolä Ghica hagih, s'afi facut spatarih, o sorh a spatariulni ai lost tiitoare la CoAachi Sturza Barlheleanult dupa, piliia rnaich-sa. TUFASCU. Moldoveni de la iintu1 Vasluiului, de la satul Tufestii, boerh nas, un ftori paharnic Costantin Tufascu,

trhitor in Iasi, ce avea inoja Bodestii, de la Vasluih, au luat pe Parachiva Goshneasch, vhduva until grec Gazeti, cu un copil mic Grigori, i fhand un

copil Constantin, au murit, famhind Paraschiva iar vhduvh, can aü crescut copiif de la amandoi karbatii, in cash, si CU averea Tufäscului, poreclindul pe amandoi Turaseu, f6rh th o opreaseh eineva, pentru ch fratele bhrbatului el

374

murind §i el, si ramaindu'i numal o

fata, care s'ail rnaritat cu iarao o scar-

navie greceasca, anume caminariu Chiriac Dormuz, tatal carninariulul Tuchidide, n'ati avut eine opri a nu numi §i pe puiul grecultd Tufascu, §i a§a Costantin Tufascu, adevaratul flu a mi ftori paharnicu Teaser), au trecut §i s'att statornicit in Basarabia, iar Grigora§ puiul de grec, au minas in Moldova, §i maSa find sofa banului Tanasa Gosan, l'au pus in Visterie, unde au blujit cu mine imprenna multi ani, apol mosul seri Gosan thud starp, ave de suflet o ne-

poatä a cucoanel lui, pe aceea au in-

zestrat'o, §'ati maritat'o on Grigora§, care s'a poricleste Tufascu. La Joan Vocla Sturza, Pat fácut stolnic, mai in Irma comis, lar galantomul Mihai Voda Sturz9, pentru alPsase deputat al

al

tinutulul GalaiT, Pati faeut agã, §i apol postelnic, iaü murit nevasta, §i s'ati in-

surat de al doilea en o fata de a lui aga Mihalachi Bali.

TACU. Douà neamuri, un neam ce bunt pe la tinutul Teeuciului, sunt Moldoveni raza§I, radieati la boerie de dom-

nul loan Sturza, pentru cä un Ioan

375

Tacu, au fost vatav la Sascut, a vis-

ternicu'ut Petrachi Sturza, i l'au fäent stolnic, i pe un mos a aceluia Toader Tacu, facut sardariti. Celalalt neam ce'st zice Tacu i anume spatarial Neeniai din Iasi si ficioril lui, este grec, venit in Moldova duph tulburarea gre-

cilor de la 1821, an slujit pe la bhchlii, pana la 1832, cand s'ail pus in

'lucrare reglemeutul i s'ati inflintat multimea de judechtoril i divanurt. Atuncea

intrat si el scriitoriii la divanul apelativ al taro de jos, ca eel multt de o ba,2 cu el, de unde l'au fficut inthitt satrariti, apoi stolnie, i esind de

. an

-acoIo, au fo3t chti-va ani vechil la epitropia easel fratelui meti, banu Necu-

lat. In dornnia lui Grigori Ghica, au

fost cilen i casieriii la eforia Esului, -unde mai mult furithd, ran facut comis,

apoi spatariD, ba inch si pe bhetit lui iau 139erit.

TEODORU. Mai multi fArh a se cimotini intre et. Unit sunt moldoveni rildicatt in prostt, i ca sh nu sa rusineze de poreclile phrintestt, lasat si s'au infiintat nouh porecliri de

.pe numele de Toader a le. phrincilor

376

lor, ca cum ar

fi

greci, precum comi--

sul Iordachi Theodoru, (ori portaria) de la.: tinutul Neamtului, acela'i drept moldo--

van, ficior lui Thoader Ciohodariö, raias de Portaritr, din tinutul Vasluiului, ce au fost negutitoriii In Iai. Postelnicul Costachi Teodoru, si fratii sAi Neculai j. Mihalachi, sunt bulgari din Galati, Mori lui Thoader, ce aü lost vames la Galati. Murna lor au fo.,t fata strAlucitului, ori

mai drept a pribagului ce era vatav

de p5rdi1Abia Galatilor, multi sunt streini, greci, bulgari, sirbi ; iar mai multi moldoveni din tarani prosti, Adicati la boerie, spre defaimar, a boeriilor, ba tjocura boerilor M cldoveni, de donmil Mihai Voda Sturza i Grigori Gbica nebunul, Carii in protiva vechilor datine a Moldovei, si chiar a reglementuhil, cu cuvânt de slujbe,

luând plata, cri cat putea gäsi, au dat

ranguri, boerind toate gunoaele Ord. TUDORI. Douà neamuri, cel Intàitii mai v, chiti sunt acia de la tinutul Galatilor, tiii cluceriului Manolachi Tudori, balm Vasile, sardariul Ionita" si Gheorghi, cari toti au murit i copit

au rarnas, numai de la banul Vasile. Acestia au fost drepti Movilesti ; iar

377

ceilalti de la tinutul Putno, precum au

fost banul Neculai, cornisul Grigoras, si

cel mai mare frate, sardariul llie Tudori sunt arnanti, fiji lui Tudori care

an luat pe fata unui Dirna vornic de

Vrancea, din care an esit acesti Tudu-

riesti. Banului Neculai ian ramas nurnai un fiu, sardariul Vasile, fatut cu fata paharnicului Grigoras Similachi, comisului Grigoras doi fii : spatariul Co.stachi.

Grigori ascot cu Marghioala fata

slugeriului Alexandru Stamatin. Iar sar-

dariului Ilie iau ramas trel fil, nascutt en o fata Cosmuleasca, de la finntul Tutovef, de pe care ail avut mosie la Calimanesti. Cel

Intiü

este spatariu

Alccu Tudori, din targu ITarladului; al doilea caminariul Costin din Iasi ; si trellea Matachi, ce'i politariti in Focsani. TISO. Frantuz, si de na0e si de eredinta, pripkit de donmul Mihai Sturza, ran avut i ispravnic de curte, i l'ail facut si boeritl spatariil moldovenese. TIRICHIU. Napaste greceasea in

spatele Moldovei, pripAsit in Ora ea domnia lui Alexandru Voda Moruz, un. Costantin Tiriebiu, care .luand pe va-

&Iva pitariului Stefan Caracas, rail fa

378

cut paharnic i ispravnic, din acela au remas proul de iada corcit. Tirichiu pe care domnul Ghica ca nebun, potrivindu-sa la minte, l'afi avut cilen in divanurile taro, inca, i prezident in divanui intariturilor. Au mai remas tot in domnia lui Mo-

un Dumitrachi Tirichiu, nepot paharnicului, care sã insurasa Cu Smaruz

i

randa fata jicnicerului Iordachi Movila ; sa facusa stolnic 1r domnia lui Scarlat

Calimah, au avut un ficior Ionie, dar au murit si el si tata TUTOVA. Moldovan, de la tinutul Filch', un Vasile Tutova de mic

jind in casa, la visternicul Iordachi Roset Rosnovanu, in domnia lui Ioan Voda Sturza; l'ail facut caminariü. TUTOVANU. Moldoveni, ráza§i de Grumazoea de la tinutul F1eiu1ui, unul din ei slujind in oastea Rusasca, s'ati facut ofieriü, i esind s'au insurat cu o fata a banului Paval Duca de la

Bftrlad, are si un frate calugar numit Clavde.

TOMUZEI. Moldoveni, razasi de la

Hociungi si UscatT, din tinutul Neamtului,

radicati la boerie de Mihai Voda Sturza.

379

TEOHARI. Napasti grecestr, bietel Moldove ; un Costachi Teohari pripdsit Inca din domnia lui Alexandru Moruz, s'au prins roiu, eu curu unei Murguletioaei de la Botosani ; la dommul Calimah s'ati facut paharnic, si muTind, pe vaduva Iui alt luat'o postelnieul Manolachi Draghici. TOMAZICHI. Iarasi pacat greceso, napaste Moldovei ; un Costachi Tornazichi grec, gramatic la dughiana unui Polizache, negotitoriii grec din Bucuxe§ti, fiind acolo insurat, s'au lasat femeea, s'au fugit la Moldova, dupa obiceiul grecesc, s'au favalit mai multa vreme prin Iasi, path', ce au gasit prilej de au intrat logofat a casei, la dom-

ul Mibai Sturza, Inca pe când era boerift, in vremea domnului Ioan Voda Sthrza, i famplandu-sa sa moara pa-

harnicul Vasile Docau, ginerile agM Gri-

gori Plitos, ce era pe atuncia sardariii, logofat a casey, Logolatul Grigora§ ,Sturza, tatal domnului Mihail, caruia remaindu'i doi copir nevrasnici §i Nina avere, s'aa ingurluit grecu Tomazichi cu sluta Donioeas6 si ea tot de o casa reu tatal ei, s'atr cununatoi dupa ce

3H:1

s'ad ciulit din averea lui Docan, fäcut i o fara cu Doniceasa", au lepa'da-

t'o, ingurluindu-sä cu o vaduva a until SAndulachi, ce era nepot lui Phtes, fa-CA unui Alecu evartalnicul, i dupà ce s'ail suit la domuie seaptinu-sAu Mihai Voda Pat fIcut director palatului domnese §i aga. Cu femeea cea de a treia

au fácut mai multi evil, au murit el si l'asAnd prãsilh destura dintr'nsul, femeia lui s'ati ma'ritat de al treilea, iarrO uu Ufl pacat grecese Mihalachi Mavrodi, pe care domnul Grigori G-hica hagitt cel nebuu, l'au fAcut polcovnic. TRIANDAF. Trei sunt, insA nicl cum citnotindus5, intro ei ; Intairi au es;t un

grec in Iasi, cu aceast6 porecm, si fiind un bun minciunos, ca toti grecil, si easier la casa pwelor, pe vrew ea domnului Mihai Sturza, cand postele t'arei le Open. nu grec Neculi Privilegiu, in tovar5sie crt domnnl, ran ffieut Caminaria ; cel al doilea Triandaf. un Ianeu ficior unui Trandafir, cioclu din Roman, fiind un bun minciunos i obraznic, la 1848, in intriga ttunplatA intre boeri cu domnul Mihai, acest Triandaf, find

din partida postelnicului Neculai Istrati,

381

adech purthtoriii de minciuni, intre domn boeri, lari fácut sardari i eilen judechtorio din Roman; iar cel al 3-lea cu aceasth porecIA este un Lambrachi

din Focsani, ficior, unui Trandaf grec, &asap si erhmariti de acolo, care fiind seriitorih la judecatoria PutnO, In tuna si director, domnul Grigori Ghica hagiü Vail fa' cut s

TRISONIMO. Iarhs pacat grecesc, §i napa-ste Moldovei, priphsit In vremea domnului Mihail Sturza, cu meseria doc-

tor, s'ati ucightoriti de oameni, pentru -care Pail pus in linia boerilor Moldoveni.

TURCULET. Bulgariii din Focsani ; un Ghr orghi pentru c au fost arnhut la serdariul Neculai Starnatin, Paci poreclit oamenil Turculet, s'ati insurat cu o Stanch, fata unui Ioan Popa Bostan, ihz'as din Phdureni, de la tinutul 'Putno, au facut tro ficiorl cariI skijind la casa visterniculuilordachi RosAiovanu, boerit totY, Dumitrachi paharnie, Neculai chminariii i lordachi .

sardariii.

TELIMAN. Moldoveni, rhzhs1 de la tinutul Vasktinlul, radicat1 la boerie in ,dornnia lui Mihai Vodá Sturza.

382

TALM. Moldoveni, mazili vechi faiasf de la -inutul Tutovei ; un Gheor ghi Talpi§ inch la domnul Alexandra Moruz, s'au fAcut vornic de poarth. La

domnul Chlimah, pe la 1815, s'ail thecot serdariil, de p'aii avut mai multi ficiori, dar nici until nu s'au insurat,, unif s'ail chlrtghrit, si

unit au murit

holtei ; au avut o fath pe care au luat'o

banul Ionith Oatu, de la BArlad, iar spatariul Iancu Talpis ce'I sef la departa-

mentul din Muntru, acela nici'i Talpis, ba nici moldovan, este bulgariti ficior de crasmariti din tArgul BArladuluf, cu po-

recta Camburu, are si frate la Barlad crhsmariii, tine han si se numeste Cam burl,.

TROIAN. Bulgariti, un Gheorghi Troian fiind ftori armas la criminal ;.

domnul Grigori Ghica Pau boerie.

ristdicat

la

TOMIDA. Iarhs pacat, si putoare greceasch, napaste tichitet Moldove, priphsith de domnul Mihai Sturza, si pentru ca stest sature nesatiul de argint, rail pus si pe plAcintariul acesta, in rândul boerilor Moldoveni. TIMUS, Moldoveni, rádicat,1 la boerie

tot de domnUl Mihai Sturza

383

TAPAU. Moldoveni, tarani de la Moinesti un Neculai Tit lphu, find vatav de curte, la visternicul Dumitrachi Ghica, in vremea domnului Joan Stur-

za, fiind cuscru domnulul, intre a1i ciocoi

ce s'au boerit, au boerit i pe Neculai Thlphu, Mcendu'l serdariti. TERINTE. Moldovan, taran prost

de la tinntul Botosanh, un Terinte en numele, ail fost slugh in cash la vor-

nicul Dumitrachi Ralet bAtrânul, tath. 1 vorniailul Iancu, i ginere unchiului meil; banu Toma Cosma, ficior acelul Terinte, en numele Costachi, Ia domnul Mihai Sturza sail facut medelni eeriü, pentru .cA de la tatu-seil Terinte, iaii ramas bun chpital, cftstigat de la bhtranul grec, vornicul Ralet, care fiind prea curvariti,_ avend tiitoare, si el bAtrAn flu o putea desmerda, i ca sh's1 plineascii

pofta lui, punea pe Terinte de o des-

merda, si el privea de aproape, sorbea, si tot zicea : ha, Terinte ba, dhi Te-

rinte di, pentru

care slujbh, ghiujul,

grecese pihtea bine lui Terinte, din a-

vcrea banulut Cosma. TUFELC1CA. BuIgaril, cu rneseria lucrAtor;ii de arme : pust1 i pistoale, care

34 turceste se numeste tufeccia, aa fost traitoria in thrgul BarladuluI, avea o fat`a prea frumoasA, cu care s'ail ingurluitn polcovnicula Neculai Botium, i ca s'o ail:a mai aproape, au mijlocit la maich-sa stolnirneseriH

_

ciasa Tarsita Boteanca, ce era greaca din familia Vardalah, de ail dot in posesie mosia Gura Ezerului, tufecciului bulgaria, care s'aii 0 mutat awl(); la Giza Ezerului, nude mai infocat aprin-

clêndu-sa dragostea Boteanului, cu fata lacatusului, sau a tufecciului, au facut'o i burdnhoasA, dupa care prin tain, s'au cununat cu &Ansa, i pe atuncea in6intandu-sa si militia tArd, aa

intrat Boteann in militie cApitan, ca era caminaria de la Joan Voda Sturza ; si tot odata au luat en el in rnilitie si pe puiul de bulgaria a tufeccinlui, ce'l

era acurn cumnat, inrolat ea iunchr, care forrnandu'sI porecla din tufeccin Tufeleicov, au statut in militie 'Ana' afi

ajuns la major, si nu In front, ci pe la

granit6; intrtia aü lnat pe fata unul Dumitrachi Mamara, i apoi pe a spatariului Ianeu Sihleanu. TRIFAN. Bulgaria, coborâtoria din-

385

Ar'un hagi Paraschiv, negutitoriti din _Roman, care avênd stare bunA §1 do! flciori unul Trifan, care la domnul Mihai Sutu in 1820, s'a5 %cut medelni-ceriti, a cAruia Mori s poriclese Trifan,

din care unul Alecu, din pacate imi -este nepot, furand o fala Sofia a frateIli met), paharnicul 1onita Sion; iar celalalt frate a lui Trifan, Alecu luand o lata a stolnicului Dumitru Sacará, la

,domnul Ioan Sturza, s'a5 fhcut paharnic, iar domnul Mibai Sturza, l'au Mout spatari5 ; Grigori Voda Mica, l'au facut

.agrt, §i pe un fiu a lui anume : Dumitracbi spatarirt. TIRON. Tigani Racovite0i. Domnul Mihai RacovitA inc5, in boeria sa, ave

de mic luat sltigg in cas5,, pe un bäet de tigan al seri, cu numele Tiron. La 1705, ducendu- se la Tarigrad pentru domnie, au luat cu sine pe tiganul Ti,ron, §i dupä ce s'a5 faeut domn, ai tritnes cu fermanul §i capiolanul impärAtesc pe Tiron, care in trecerea la Ia§i, s'au ab5,tut pe la mo§ia Olanestii

din tinutul Vasluiului, unde era a§azarea domnului, ca s, vesteasch doamnei,

,pe care au gasit'o afaia pe prispa, cu 25

346

mai multe fernel tigance 5i rnoldovence,ra vilind canepa, de care rusinandu- s iga-

nul, au poftitin casa pe Turc, i apoi esi afara la stapana-sa, iati ve.tit cal doamna, si SA se imbrace ca s primeasca pe Turc ; pe -acest tigan pentru cea en credinta slujba a 14 de mai Multi ani,_ Domnul Mibai Racovita Pau ertat de robie i pe el si pe femeea lui, i dupa un an mac1ilindu-a dommil, igannl acela s'au dus cu stapAnu-sAu la Tanigrad, nici cum departândusa de stapan. La a doua domnie a lui Racovita la. .

1708, ran fault rupta,

i el

tot nu

s'au lasat de slujba staphnului, ce ia-

AO 5i cu a doua rnaqilie s'ati dus la Tarigrad, i en a treia domnie a lui Racovita viind, domnul pretuind credinta

dragostea tiganului catra el, pe la 1718 l'au facut vornic de poarra, ca. invatase tiganul si carte. Apoi copiil tiganulni Tiron, vornic de poarta, insurandu-sa cu ftte de moldoveni räzasi, s'ati facut i ei rags!, i. in domnia lui Constantin Voda Racovita, s'au facut rnaIili ca flu de vornic de poaita, si phna in domnia lui Mihai Voda Sturza si a hagiulul Grigori Voda; pi

3 S7

Ghica nebunul, au sthtut in clasa aceia ; imii insh s facusä priviligheti la Than Vocla Sturza ; iar acum multi din el s'ati radicat la boerie, mai ales acum la sfarsitul domniei Ghicii, cand pe langh alte nebunii, ii mai venish la cap sh uneasch pe Moldoveni cu. Muntenil, sh fach Crhie i Chpitala, nouh, la care nebuna phrere a lui, ca s dobn-deasc in fata lumei, ch doresc: tOti Moldovenil a sh inoda, an trimes pe la toate tinuturile apostoli Cu .histrtir, ca sh le ischleasch, si care n'ar vre sh ischIeasch, sh le dea decrete- de boerie, pe care .cu gemandanele li-aa purtat prin tarh, si cu ochil inehii li-ati imphrtit in dreapta si In stanga. TEODOSIU. Iarhsi putoare i pacat grecesc, napaste re1, pripasit tot in domnia lui Mihai Vodh Sturza, i rhdicat la boerie fhai nici Un drept

de eat ch s'au viirsat punga in Wile de fer a dotnnului. De si Theodosiu I zic, dar, nu nu-

mai eh nu sh rudese, dar ulel sä en-

nose cu Reif din Basarabia, macat irt §i acia :toti shmanth greceasch sunt.

388

URECHI. Moldoveni, i foarte vechia

neam boeresc din vechime, au stat vornicI marl si bogatr, chiar manastirea Secului este clidita i inzestrata de vornicul Nestor Urechi. Din imultirea grecilor in Ora si din nestatornicia vre-

milor, precum cele mai multe familif

vechi boerest1 au *Tut, ba 'IncA multe nici sa pot nimeri in ce opinci s'au mistuit, au caclut i acesta, mug tot finaz

intre boeri unif din ei.

URSOIAN. Moldoveni, i vechi boeri

de clasa a doua, am apucat pe un ba-

tan serdaria Ursoian diacu de Visterie, avea casa in Iasi in ulita Goliei, preste drum de casa Logolatului Alecu Ghica,

acurn a nelegiuitelor nasteri, data de hagiul Grigori Voda, Ghica, pentru sufletele reposatilor Ghiculesti i al sat]. URSACHL Moldoveni, boeranasi de la tinutul Dorohoiului, rhdicat la rangul de sardaria. Tudurachi Ursachi, pe la anul 1814 aflandusa posesor la Pa§cani, mosia visternicului Iordachi Rosnovanu, §i la 1818 find visternic Costachi Pascanu, intrigat cu Rosnovanu,

389

serdariti Tuduracbi Ursachi, pentru ch" s. obrAznicisa un grec, ce era ispravnic la ll'arl'au, §i facusa" necuviinti in luarea erburilor de pe Hodora, pentru fanul mtelor, Ursachi bizuindu-sa ea e posesorul Rosnovanului, au inehis pe grecul ispravnic intr'o poiatA, pentru

care visternicul Pwanu sA'§i ràsbune

pe Rosnovanu, an trimes volnicie dorn-

neasc6 de au adus pe Ursachi la Iasi, §i r6pede Vaia, a prinde Rosnovann yeste, l'an irnbracat cu sucman f`acendu'l

taran, §i platind i bir cu Pa§canii un

an, dup`a care mijlocind Rosnovanu, la domnul Calitnah, l'ag ertat i l'ari cut iar serdariii; cucoana acelui Ursachi, este fat5, lui Vasile rautu, sorA cu

pabarnicul Vasile, en medelnieerig Valachi j comisul Ionjcá, i varã primar5, en maic`a-mea ; iau rarnas doi ficiorl Alecu §i Vasile ; iar fete multe i nici o stare. URZICA. Moldovan, Oran de la moyia . . din tinutul Eii, an fost s1ug6 in cas6 multi ani, la vornicul Dumitrachi Ralet bátrAnul, apoi -vatav de ogradh, §i pe la 1824 mijlocind Ralet la Joan Vodh Sturza, PaP. fkut stolnic pe Du-

590

mitrachi Urziea. Dupa introducerea reglementulM, infiinthadu-s5. path si comisariii,

rânduit pe stolnieul UrzicA

comisariii in Iasi, si el ca ciocoii harnic jaca i 1inguitori, aü fost neschimbat paná acum, peste 24 ant, au fAcut §i stare si s'ati fault i spatariri.

UDRITCM. Si de natie si de cre-

dinta Niamt. venit pe vremea dornnulm Calimah, un ingineria la Roman. Fiii aceluia, facut boerl moldovin,,stl, de doinnul Mihai Sturza, crxci nu

era] de ajuns boerf in tar6.

FOTEA. Dou6 neamuri, unul grecesc, iar altul taran Moldovenesc ; acel grecesc, aunt fii spatariulm Iordachi Fotea de la tinutul Botosanii, de la Tornesti, adecá aga Iancu i frate-seri poleovnicul Fotea, ginerile vornicului Ilie Sm'au, tatal spatar;uluT Iordachi Fo-

tea, au venit in Moldova pe la 1785, cu Alexandru Veda' Mavrocordat, si au remas aiee, ea se turas a purta eaicul i undita, s'au insurat cu moldovanca, s'ati facut pe Iordachi, pe cad. Ioan Vodà l'ati fAcut intälg caminariti,

391

si apol spatariti, pentru Ca tinea pe o

sorà a hatrnannlui Costachi Jora ; si pe fiu seri Iancu, ii Mcusii tufecci-bas, adeck ciipitan de arngu0 curi1, i eaminariii ; si dupg introducerea reglementului an intrat in militie cdpitan, §i Meendu-s5, major, au e§it, s'ati insurat, §i sail asazat la GalatI, unde femeea sa, fata eaminarialm Ioan Bercar, avea mo§ia BrAnestif. Celalalt Fotea Mold ovanul, este paharnicul Mibalachi ficiorul lui Fotea croitori5 din thrgul Frumos ; acesta fiind edicliü la Joan Vocta 6turza, §i insurându-s5, cu o fatA a until medelniceriii Stefan Josanu din Bacaii, Mcut Ioan Vocial pabarnic.

FLORESCU. Dou5 nearnurl, cel mai precum postelnionl Procopi Florescu, si altii din Iasi, Berlad si Mir], sunt faze§1 de la tinutul FAlciuluT; dintre e an esit mai destept, unul polcovni-

celul Savin dinFálar, care pe la 1826,

s'ati Mcut stoluic, prin mijlocirea vornicului

arban Negel, si acela au dat

sluga in casä la domnul Mibai Sturza, pe itepotu-seti Procopi, fiind Inca pe atuncea Sturza boeriu, i ba,etul Procopi fiind bun §i cuminte, dupa, ce stApcinn-

392

sett s'ail facut Doinn, Pari rAnduit se-cretariti la sfat, unde au fost panA pe-

la 1854, Pei facut spataria, ag i mai in urma postelnic. Dii copiil lui Savin

unul Stefanachi, ce-au fost scriitoria pe la ispravnicia Tutovo, Vasluiului Bachului, uncle au faeut mai multe bias-tamatii, Inca la Vaslui i talharil, pen tru care au fost pus i in gros, in butuc; nu still prin ce milloace an intrat la, departamentul cVn launtru, unde acum au ajuns cam;naria. Mai este un Florescu comisul Costachi la Boto§ani, acela'1 muntean de la Slobozie, din judetul Râmnicului Sarat,, ficior unuT Tudorancea Bondrea, au venit

la 1822, cu Joan Voda Sturza, ca e-

dicliu in curte, i fiind nepot unui spatariü Dumitrachi Bondrea, de la Cuci,.. din tinutul Romanului Pau facut cumnat hatmanului Gheorghi Braescu, insurandu'l cu sord-sa, §i Pau racut comis. FUNDUCESCU. Arman, boctulum, cu

domnul Scarlat Calimah, au venit un

Funduc, armanul de la Tarigrad, om prea

sarac, en meserie mindirigin, l'au Meut alai-ceau§, in curte, tot acea slujba au_

393

avut'o $i la domnul Mihai Sutu, si la

,

Ioan Vodg. Sturza ficiorif iati botezat in credinta noastra, i iau invatat carte .moldoveneasca; acel mai mare Neculai,

au luat o fata Burgheleasca, de la Bo-

zieni, din tinutul Roman, si 111ihai Vod6

Sturza, l'au facut cluceriu ; iar cel mai mic Iordachi, de si nu stia bine a scrie, dar pentru c luasa o fata a unui rus de la consulat, Mihai Vod'a Pau randuit sef in departamentul din launtru, si facut ban. Domnul Grigori nebunul II Meuse director palatului, apoi intrighndu-

sh cu altf ciocni a domnulnI, si en Mavrocordat, ginerile domrni1ui, l'au dat

Marl.

FIGA. Spurcaciune greceasca, pacat napaste taro', pripasit de Logofatul Iordachi Catargiu, Jail avut o vreme logotat a easel; find hot bun, $i bun lingusitorin, Para pus sef in departament,_ pe urma, la epitropia Sfautului Spiridon, macar c'au pi-Mat i banl de ai 0carmuirel, dar pentru ca"I grec, si bun minclunos, nu numaT nu l'au isgonit din Ora, dar nici l'au pilduit, i inch' tot este si acum in cantileria Sfantului Spiridon, i Pau facut i spatariu, spre bat.

394

Jocura oamenilor cinstii,

i incurajarea

r 6ilor §i a strAinilor. FRUNZA. Moldoveni, rAze§1 de la

Nicore§ti, unul din acest nearn la domnul Calimab s'au facut privilighet, polcovnicul Vasile en numele, Ioan Voda :Sturza, prin mijlocirea visterniculuI Petrachi Sturza, l'au gent medelnicerin. Fiji aceluia totI s'au boerit, la domnul Mihai Sturza, iar unul intrand in militie, s'au facut ofiteriu. In vremea nebunuiui domn Grigori Ghica, infiintAndus5, polcul de jandarmi, acel ofiterill FrunzA,

au intrat in landarm'arie, si in trei anl filent polcovnic. FRTINZETI. Moldoveni vechi,

boergnao, de la tinutul NeamtuluT Herta, din acil de la Herta, de la Oroftiana,unul intrând in militie au ajuns cApitan.

FRUNZESCU. Moldovan, bojogariti, radicat la boerie de domnul Grigori Ghica. - FEMLA. Moldoveni, rrtz_e1 vechi,

.§i boeraMao de la tinutul Eii i Car -

ligAtura, Ina, in vremea domnulul Mo,ruz, Fe§tifa acel de la Vascani, s'au fdcut paharnic, §i Tanas6 FeSilA, care au fost diac de Visterie, medelniceriu,

395

la domnul Calm ah, caminariu, iar la

domnul loan Sturza, ban. FLORE. Doi au lost, amandoi Mot-

doveni, caminariu Dumitraehi Florea, un boeriu batran, i prea cinstit, aminariu

facut Inca' de la domnul Calimah, dar n'au avut ficiori, de cat numai doua tete, cea mai mare au milritat'o Cu spatariul Ionita Duca, iar cea mai mica este i acurn ficioara batrana. Si un alt Flore nici cum neam cu caminariii Dumitrachi, ce din proti radicat la boerie, un vatav loan Florea de la mo§ia Palt7niu a Mitropolid, din tinutul Dorohoilui, fackld stare in

vremea domnului Gahm* prin mijlocirea Mitropolitului Veniamin, s'ail facut cluceriil, §i un ficior a aceluia anume Vasile, luand fata serdariului loan

cu 4estre moia Bunenii, de la Dorohoiil, la domnul Ioan Sturza suit Matieg,

facut caminarib. FOTINO. Iarao spurcaciune i pacat grecesc, napaste i osanda Moldovd. Blastamatul acesta neam, &al aratat intaiil in Moldova, cu domnia lui Mi-

.

hai Sutu. Un batran doctor Fotino, pe care'l facusa Arhiiatros,

sai

proto-

396

medic, si un frate al .sau, un calic rilpno i vai de el, din doctoral acela , de si s'au dus pe urleti cu Sutu, dar-

au ramaa o bunatate ,de

rsau

Alecu,

.

fost facut care intrand in. militie, ofiteriti, i pentru multe b1stmi1, dorn-nul Mihai Sturza, raj degradat, si facut soldat. Dup-A" fanduirea mai Gri-

gori Ghica nebimul, la domnie, iarast aii intrat in ini1iie, in urms6 infiintand

spre mai multh povoarã tArei potent de jandarmi, aü intrat spureAciunea aceasta greceasck in jandarmi, laft fbieut cA-

pitan si iniurandu-s6 de a trela oar5. cu o fath, a unui Petrachi Ciurea Caminaria, si l'au fAcut maior.

Acesta'i

fkut eu femeea ce in urmã au tinut'oDinu Rusu, si mai are un frate Anton la Bucuresti; Mai sunt inc`a doi Fotino,.

yeri primari en bunkatile acesti de rat

Si mai oliolio de cat dansii, Aleca, care Cana', a se face domn Grigori Mica an s tie, era *criitoriii pe la isprgvnicie, abia s'au inrednicit de ail, luat pe fata Fahàrnicesei Catinca Buzduganeasa din Vaslui, i s'au dus eu, ea la Galati, logolat la Petrachi Ma-vroghene, ce era parc5lab, iar in domnia..

397

'GhicAl Inttiii, rail pus dadacd fiuuI sets Bezede Iancn, ce'l randuisa ispravnic de Ia§i, apoi director postelnicio, l'aii facut ag5, at Mout talhariul grecesc -atittea prAdAciunT, cilt nu se pot spune, in§dland multime de oamenT po§t1, de li-ati luat bani, 0521 faea boeri, multI aü acut, dar mu1t1 au minas cu laceatnile

pe obraz. Mai are un irate cu numele .Costache posesor de mo0. FILIPESCU. Moldovenl, mai multi -Zia a ssa rudi uniT cu altii, e,it1 ea ciupercile dupg ploae, mai inainte pe Tremea domnului Than Sturza, ivit ,unul cu numele Dumitrachi, slugä in casil la Logolatul Vasile Roset Cilibiu, pe care insurandul cu o fa-Ca a banului Thoader Nour, Pau Meat serdariil. Mihai Voclui Sturza, l'au Mout ban. Dupá

acela s'aii mai ivit un ingineriü Gheorghi Filipesen, ce acum ail furat porecla b`atranuluT boel iil log ofatul Tudose Dub`alu, si un Irate al shu, profesor de la So-

cola. S'ati mai ivit §i. altf Fi1ipeti, totl boeri inc6 mafi spatari, fiii unnl c'apitan de la pWa Babarg, Filip diaconu.

din Eatul Ho enii, tinutul ralciului, care tind slug' in casd la vornicul. Gheorghi

398

.

ingurluit cu, Cuza de la Barzhsti, Catinca fata" batritna a unul ban grec Arabolu, sora cu cucoana Ouzel, s'aci fu-

git cu ea, cu care ail pfasit pa boerii acesti Filipesti a domnului Ghica, ba i un polcovnic de militia. FILIPOVICI. Moldovan, tot soiu de

Inc

cinperci,

esite

diva ploi, radicat la

boerie din mojicI, din galantomia i ne-

respectarea drepturilor Orel, de dom-

ntil Mihai Sturza. FOLESCU. Moldoveni, maclih vechF razasI de la tinutul Fãlciii, au fost si vornici de pearta, iar la domnul Mibai Sturza, s'aa rAdicat dintre eT la .

boerie.

FRANGOPULO. Ah pacatele male

iarT pacat grecesc

napaste t5reT,. §i pocitura ae,asta thphnoaqh", dupii ce prin viclesuguri a nearnului seu, s'art facut capital in Moldova, apoi s'au i

cumparat si boerie, de la domnul Mi-

hai Sturza. FILIPIDE. 1ari1 pociturá greceasca,. un Neculai Filipide, calie rapanos, pe

la 1816, viind la Berlad, i avend talent de mascarieiii, i lingusitoriu, ca. tot)" grecii, an capatat intrare prin ca-

.

399

sele boeresti, boerit moldovenl ca eel din fire milost, blanch si primitort, dar tot o dath i prostl, iaii facut rnai multe ajutoare, ba inch vornicul Than Greceanu, postelnicul Gavriil Eamandi tocmit dascali 6A le invete copiit

greceste; rhpanosul acela tap, s'ari plodit foarte, ati umplut Barladul de ecii, ba inch unul ajunsese si in departamentul din lhuntru, unde a fhcut multe pradacium, s'au boerit, i pe el si, pe toI fratif §i cumnatit lui, in domnia lui Grigori Ghica.

FABIAN. Pe la 1824, ati venit

in

Roman, cati-va olari din Bucovina, me-

bini, fâcea oale i feluri de vase cu jumalt negru, din acia este si domnul acesta Fabian, care capatand ehten

pita!, in domnia domnului Mihai Sturza,_

s'at cumparat boerie, iar de ce natio va fi, el stie, eu stiu eh atuncea and

au venit nu vorbea bine moldoveneste. FOC*A. Moldoveni drepti i vechi, inch din vremea domnului Stefan eel Mare, chef duph statornicia hotarulut

Orel prin garla ce au tras'o prin Foe§ani, la intalnirea Domnulut acolo, an Iheut masa mare, si la sfarsitul mesei

400

au ales doi osteni, unul Muntean ltul Moldovan, i jail pus sa se lupte

cu paharele i au biruit Moldovanul, pentru lauda lui an dat nume targului,

ce atuncea au hotarat a sa, infiinta la hotarul Focsanif, ct osteanul acela se -numea Focsa.

Din acest neam sunt in mai multe

tinuturI a Moldovei, la Ajudul vechia din tinutul Putnei, sunt multi locuitori, ine`a unul la domnul Ioan Sturza, s'au facut polcovnicel, iar dumnealui spatariii

Iorgu Focsa, ce s'au suit la rangul acesta de Domnul Ghica nebunul, i alti

boeri Focsasti, tot acum urcati la boerie, nu still din care Focsesti vor fi, athta tili c",4 aunt Moldoveni.

FRATITA. Moldoveni, razesi de la mai multe tinuturi, acestia radicati la boerie de domuul Mihai Sturza i Grigori Ghica, nu still din care vor fi, -de la care tinut. FAUR. Moldoveni, eglesi de la 0dobesti, din tinutul PutneI, din elasa de jos, in domnia lui Scarlat Calimah, doi din ei Ionascu i tefau, s'au facut priviligheti ; Ionascu la domnul Ioan Sturza,

s'au facut slugeriii. La Grigori Ghiea,

4' )1

--un Gheorgh., ficior slugeriulut Ionaseu,

s'au boerit, s'au mai facut slugeriti ,un Ioan Faur eel privighitoriti la tiinutul Vasluiului, ficior preutula Vasile ,Faur, de la Odobesti, s'au mai boerit tot de 'Grigori Ghica, i un alt Faur, ;tot ficior de preut din Odobesti.

FATU. Moldoveni, ficiori preotului .Costantin din satul Berizenil, tinutul

acestia sunt trel fratl, a 0..rora rádicare au urmat asa: Dup'a in-

troducerea reglementulul, infiintfindu-s4

preotul Costantiu s'au dat brteti1 la scoala din Husf, de acolo au treeut la Academie, eel mai mare au fost tri-

,mes de oeärmuire la Paris, unde an

,Invatat stiinta doetorease5, i venind, l'au asazat doctor in Iasi, dup5, infiin%area easel de curve, ori a nelegiuitelor nasterl, de Grigori Vocla Ghica, l'au _randuit doctor easel acia, i l'au faeut spatariti ; eel al doilea Jacob, au fost ,randuit eilen la judeCatoria Putnel, de acolo dup6 putina" vretne, l'au mutat la

Tutova, unde s'au i insurat cu o fatg, a eaminariuluI PavAl Cerchez, i s'au 'facut sardariii; eel al treilea, intaiti au

.

_fOk profesor Ia Vasluiti, apoi ea boeriii 26

402

111§intIndll-'SCri de prof, sie, au mij'ocit de, laS rtmduit candidat la Galati, §i In urmA ellen. DepArtandul din aceea an mers in Iao §i s'au f6cut advoc,lt, ii

paliarnic.

FRANCISCAT. larAo putoare greceasa, iiiY nApaste (arei, prip4it in

Foc§ani cu meseria pracintariii, si frtcend crtpital, au curnparat un decret de boerie la 1 85 6, de la Costachi Negrea.

nebunul, ce era ministru a liii Grigori Vod'a Ghica nebunul.

II HRISOVERGHI.

IarAo pacat gre-

cesc, neam de patriarb, izgonit de la Fanar, i prip6§it in Moldova peste I sa de anT, au fost intre boeri, ins5. nu marl, pAn'a la Neculai Hrisovergbi, fiul stol-

rilculul Enachi, care find om dWept, §i land femee o Ros'ateasch, fata vor-

nicului Iordachi PribAscu, in vremea

domnului Calimab, pe la 1816, s'au cut vorn'e mare ; iar pe la 1818 au murit, rAnfaindu'i trel flu: vornicul V a-

silica, Alecu care au murit tân'ar, 0.

care putea ajunge urmelc fatâne-sa,

403

un ticiIo Mauolachi, care luand o filth, a ,l'ubinoaei din Vas IWO, nep,)ata

§i

lui Grigori Vodh Ghica, ran facut vor pie, dar h un ow prea de nimica. Vornicul Neculai Hrisoverghi an rnai avret doi frati : pe sp1tar:u1 Alexandru, care avOnd numai o fatA, an luat'o Lovofhtul Neculai Man, si pe postelnicul Gri-

goras care ear4i o

fat

an avnt,

si

au chlughrit'o, si mosia Dele§tii, d- la

-cinutul Vas1uju1u, unde iai fost tiv-Azarea, a n lasat'o nepotului seu Vasilick

acela an vandut'o visteroicului Diunitrachi Ghica, Ghica au dat'o schimb i

mhnastirei Sfântulul loan Gurh de AM'. HARTING. lar4I pmat, i putoare greceasca, roi.0 de cur, a Elencai, fata Logofatului Grigoras Sturza, sorh domnului Mhai. Acea EtencI, find mAri-

tata cu Logofatul Alecu Ghica, tatd1 domnuhn Grigori nebunul, rh de cur fiind, §'au laslt barbatul, au curvasarit cat au putut in Moldova, apoi ducênIn Basarabia, s'au mnMitat cu un grec Ruset Hartingu, s'au cdnunat en du-s

. pe care Grigori Voda nebunul, ca frate de pe masa, el, §.'au fatat pe

l'au fa cut

.

.

.

boeriti moldovinese.

404

HERMEZIU. Motdoveni, razesi de Ia Rosiori, din tinutul Neamtalui, si

Jiulentil; la boerie s'au rMicat Gheorghi Hermeziu, in vranea domnulul Moruz,

pe la .1804, find diac de Visterie, si

insurandu-sa cu o fata a elucerulul IouiA Ganea de la Ciumulesti, din tinutul Sneve1, care find de casa visternicultil lerdachi Rosnovanu, au mijlocit pentru ginere-sau de l'au facut cluceriti i sa-

mes de Putna, apoi in vremea domnu-

lul Calinaah, l'au facut pitariii. Domnul Mihai Sutu l'au facut chminariti,

loan Volti Sturza l'au facut ban, in

nrma aga, iar Mihai Voda Sturza l'au fault postelnic ; si pe flu sel Iordachi, Grigori spatari; Grigori Voda Ghica,

iau facut agi, i pe alth mai midi co-

rniA Dof fii al postelnicului Gheorghi .Herrneziu, trimetindu'i tatil lor in Rosia, .acurta sunt Capitani.

HARTULARIU. Iarasf putoare gre-

,ceasC, i napaste Moldovei, un grec calic, foarte sarac, Manolachi Hartulariu,

pripasindu-sa la targul Ocnei, pe lftng5, ttrk egumen grec, ce era aeolo, ave eke-

va fete si un ficior Iorgu, o bunkate

.de talhariti i viclean, pe care'l

1uas5.

405

logofht ia casa eumnatu-meu, spatariul Vasile Andries, find chmgras de Ocna, ji ispravnie de Bach.ii, i dupà \Teo doi am, obrhznicindu-sh grecul, ran dat afarh, i ducêndu-sh la Iasi, s'au ingurIt& cu o fath Aura a serdariului Grigori Plitos, s'au fugit en ea, in urmil fheendu-sh domn 1ihai Vodh Sturza, sthpanul lui Plitos, nu ranch lit pe HArtularin sarne la Suceava, an luat acolo mai multe mosii mI.ustireti, cu influenta soerului sen, au prhdat tinntul fárh, niCi o siala,, au fficut stare mare, in

urmh l'au fheut ispravnic la Suceava ji postelnic, au eumparat cate-va mosii de veci,

dar au vrot Dumnezen si

scurtat viata.

ian

HADIC. Ungur si eu natia si cu credinta, an venit in tarh la 1828, ca

talmaciu Ia eantilar:a vice-Presedintelui rusese, au famas aice, Donmul Mihai Vodri, l'au pus in statul postelniciei, si l'au facut boeriti moldovinesc.

HASNAS. Moldovan, Dorian de feliti, neam cu domnii Calimahi, la hoe-

rie s'au rhdicat de domfml Scarlat CAlimah ; pe Dumitrachi Hasnas facêwdu'l stolnie, iar Mihai Vodh Sturza, Pau

406

fA cut agri, pEntru

multele sale slujbe;

au bocrit pe un fiu al

1.+Au,

si

pe un

nepot, fiiul iconomului Neculai Hasnas. HOLBAN. Moldoveni, ma zili ecbi AO de la tinutul Hertit, rttdicati la boerie, unil de la Alexandru Moruz, unii la ScArlat Clirnah, insa, tot la ranguri mid, Ioan VodA Sturza, aü fá-

cut chti-va din el bani, iar Mihai Vo-

Sturza spatari. HRISTEA. Rom'an din Ardeal, Un Hristea negutitoriii brasovan din Iasi, avend femere pe o Toiarl riVasitA de la Butuh c, de l'angA Podul-lloact, au munit rarnaindu'l chti-va copil; pe ftmeea sa au luat'o un stolnic tetanachi Grigorifi, in urm`a. eie Mihai Vodrt Sturza facut cAminariti ; flit lui Cristea Brasovano, prin mijlocirea Grigoriului vitrigului lor, au intrat in militie, ca nobili, au ajuns cel mai mare Costachi maior, an fost i ispravnic la Dorohoiö si prezident la Vasluiti ; cel mai mic este polcovnic si agbiotant la domdrt

niasca dejursttA.

HANCU. Moldoveni, esiti din Ionit5. Hancu, de la dealul Noti, din tinutul Bacaului, rMicati la boerie de domnul

407

loan Sturza, pentru Ct find cu sederf a la S5ncesti, si in mai multe d6tt ispravnic de BacAu, pe child era boeriii, cunostea pe lonitit HAneu, avea scutelnic, i pe Gherasim ficiorul Han(mini it ave slugA in cask pe care dup6

-ce s'au Mout domn, l'au facut cthnina iö, si pe ali doi frau ai lui, Ii ave in --curte, dintre care unul Costachi intrind s'ati fAcut e'apitan.

HERESCUL. Douã neanwri, cei de la Botosani sunt Moldoveni, si de mai multA vreme rildicati la boerie ; iar ciminariul Schrlat Herescul este pripas de la tam Romtmfasek i find slugA

la LogoMtul Costachi Conachi, la Tig6ne§ti, in urniti, seriitoriii la isprAvnicia TecucinhA, s'au insurat en o fafa a Mândroaei de la Nicoresti ; In urma Prin viclesuguo s'au fAcut r5zils de Deletn, Onutul Vasluiului. La domnul Joan Sturza s'ati Mout ctiminariti. HODOCIN. Ungur, si de natie pi de credintrt, en meseria mehanic ; in domnia lui Alihai Vodi Stnrza, Pail a-

dus pentru scoala de mestesuguri,

Tau frtctit comis.

§i

HRISTODOR. Iar1 paeat grecese,

40-4

bele si napaste Moldovei ; nn grec Hris todor, inert in domnia lui Alexandru

Moruz, viind s'at pripAsit la Focsani cu negutitorie ; in vremea Rusilor pe la 1807, avênd visternicul Rosnovanu b6tranul, in stAptmire Vrancea, au avut

nenorocirea a o da in posesie aceluia grec, din a egruia asuprire slat revoltat VrAnceniT, de ail alergat aftta ani pgng si pe Ia arigrad de s'ail sons mosia. Pe atunci un nnchill al meil spa-

tariul Iancul Stavgr, vIr maicif mele,. avend o sorg, a mgritat'o cu tigoarea acea greceaScg, din care ail esit trel corciturf : Neculai, Manolacbi i Iordacbe. Cel iuthiti duc6ndu-se la Viena,

cu copiii lui Stavgr, an invg,tut arta doctoreascg, si viind ea doctor la Barlad, batmanul Costacbi Cerchez, fiind crt sgrgcise, iaI dat o fog ; eel al doilea ggsind in Iasi o fatg cam bgtrhoarg, cu numele Natalia, a stolnicului Toader GA-

luscg, au luat'o si pentru cg, muma el stolnicea,a Zoita, sg cunostca cu mai mul0 boeri, au mijlocit la domnill Mihai Sturza, de rail fgcut sgrdariil §i. judecgtoriii la Putna ; iar cel al treilea vklend c5 frate-sgii Neculai cu meseria_

409

de doctor, ail mat o fat6 de batman,

s'ad dus si el la Lipsca, au sa'clut doi ani, s'ad venit en atestat WI doctor, s'ail

asazat in Iasi, si prin mijlocirea postelniculul Costachi Lipan, cu care li se rudea de pe mäsa, l'ati asazat Ia spitalul Sfintului Spiridon. HRISTODULO. Iari spurcAcinne paeat grecesc, bele si napaste bietilor ticglosi moldoveni, eari dup6 atatea suferinti i brastämnd a b`atranilor, nu s'aU desteptat ncA, ce ca vacele au

tAcut si tac, de au ingkluit pe domm

a primi atata spurc grecesc

de ail

c'aptusit toat6 tara, ba ined iaü i hoenit spre

rAspratirea

pi AdAciunilor,

ce

art fAcut Orel in tot chipul, la owl care prilej Ii s'at infAtosat, a dech en volintiril lor, din 1821, on slujbele, in care iart pus, Cu posesiile de mosiI, en negqitoriile de producte, en eras-

mrile, si in seurt cu ori ce daravere,

an chVatat a ave en Moldovenii, in tocrnai ca i jidanii, au intr, builAat cele

mai marsave viclesnguri, de ail amagit s'ad peadat si cum an fAcut cApital 1'4 eumparat arhondii, cask dugbenI, vu i moi1, i netrebnicil moldo

410

vent, au facut si iati primit de s'ail inpämhntenit, si Inca fara rusine i oear-

muirea I deelara de boeri Moldovenl. HARBALAU. Bulgarl, erftsmarl, din thrgusorul de la Iasi ; in vremea domnului Cglimah pe la 1815, iml adue aminte GA. eraii doi fratI Harbalâi, eu -er4sme la cerdaeul lui Frente, si era scutelnief al mei, avea i o viisoara la

Valea Adhnea, adeca fat6 in fata cu via Orintilor mel, care acum este a

nepotulul Iorgu Sion spatariu, adeeil pe eoasta despre rasttrit de la via noastra, si de piirAul Vael adilnd ; din acestia

un thniir intrând in miiitie

&art

faent

ofiternti.

TINTILA. Moldoveui, mosem de la tinutul NE amtului i Dorohoiii, vechiti

boeranas, dar mai s'aii stans. TINTA. Moldoveni, rhasi de la tinutul Hertel ; un Toader Tinti find mulfa vretre vatav la mosia Thrnauea, pre (And era a lateaneI Potlogese, care fiind vara, en Ioan Voda Sturza, au mij-

locit de l'ati fticut sardarth. In urm5,

411

m6ritAndu's1 o fati cu Petrachi Asachi, -carele ajungend favoritul domuului Mi-

hai Sturza, dup5, ce el pe el, s'aii râdicat, la cele mai incite rangurl, la care

nici au gandit, ati f6cut si pe socru s'au ban.

TICAU. Moldoveni din Iasi, au fost inc5, la domnul Moruz stolnic ; acela an avut doi fic:ori, Costachi, ce s'ati Matt serdari0 la Schrlat VodA alimah si Iordachi ; cel intiü 86 murit holtein, Iordachi inc6 trAeste tot. holteirl lAtrAn. TARALUNGA. Moldov, ni, vechi

ráza'st de la tinuful Tecuciti; In vremea domnultu Ioan Sturza, un Grigori TarhlunA s'ait facut stolnic, de atunci a rAdic6ndu-se acest neam la boerie.

TABULEANU. Bulgari, rAdicat la bocrie de domnul Mihai Voda Sturza, pentru e an fost stolnic in ograd'a la Ia sori-sa Ruxanda Mavroghineas5. TIMBOLSKI. Bulgar de la Husi, cu meseria gridinari. BAetit gr6dinarolut

au invatat carte, au fost scriitori la is-

pra'vnicia de Fâlciu,

i

domnul

ihai

St rza, de si sunt frunte de bIrtsthmatl, jacaT,"

i

beçivi, dar ian f6.cut. boeri.

412

TINTU. Moldovan, negutitoriii dfr

Iasi, bitinariti ; im Constantin Tintu, find

cumnat cu spatarinl Constantin Matfeu, samisul Mitropoliel, i el insusT brat= a Mitropolitulni Veniamin, au mijlocit la domnul loan turza i l'au fàcut eaminor. Iau ramas un ficior, care la domnul Mihai Sturza l'au faeut pitar. TIRTESCU. Moldoveni, tarani de la tinutul Neamtulni, dintre care unul Vasile hirotonisandu- se preut, dup6, vreme s'ati mutat la Bachu ; un ba'et a.. .

pr utulul Vasile pt.& cu numele Tanash, invilte-nd a scrie, au intrat scriitoriti

la isprAvnicie, unde aü inaintat, si din jacuri, fiteOnd putin6 stare, pe la Mairi 1856, child domnul Grigori Ghica viind in fnria nebuniel, i inchipuindu'si a innoda pe Moldoveni cu Muntenii, ea sa se facii el Craiii, pentrn ci i Tanash Tirtrt, au iserdit la proectul nebunilor,

iau dat decret de medelniceriii, ci po reclire din Tirtrt, Tirtescu.

CIORNET. Moldoveni, raz4§i de la tinutul Vasluiului, de unde s'au imprr1§-

413

tiet pe la mai multe tinuturi. Intaiti in

'vremea donmului ScArlat Calimah, baS

ridicat la boerie Ioniachi Ciornei, fa-

cendu-se medelniceriti, pentru ca era de multi ani diac de Viqttrie. Acesta

la domnul Ioan Sturza, s'ari facut eaminar i apoi ban, si insurindu-se cu o ifata a paharnicului Ionita Burchi din Litoman, s'au mutat la Roman, unde si acum se afla Latran fara copii. Domnul Mihai Sturza l'au facut aga. Mai sunt Ciornaesti la tinutul Sucevei, la Boto-sani si la Putna. Tar acei din Iasi precum paharnicul Joan i fratii sei, krdachi si Costachi, de pe mama sunt

Ciornei, fiind muma lor Nastasia fata unui Ciornei, de la Ispati, din tinutul 'Vasluiului, pentru ci tatal lor au fost

,croitoriii in Iasi, i botezat din jidov, pe Ioan l'au boerit Joan Voda, pentru

ca au luat fata unei Paraschiva, ce era

jnpaneasa in casa visternicului Iorclachi Rosnov an n.

CERKEZ.

Trei neamuri, Mra a se

rudi unj cu a1il. Cei mai veelli in Moldova, coborhtori din Stati Cerehez,

ce-au venit din Cereazial in vremea

-domnului Constantin Cantemir, sunt a-

414

eel ce an fost la Patna, ridicaV la boerie chiar din vremea lui Cantemir, a-

deck serdariul Ionith' Cerchez, carele an avnt numai un ficior pe comisul Tudorarhi, en care se rudese sardarul Tudorachi i frate-shti. Costachi din Iasi, sardarul Neculai din Focsani, insà de pe mumele lor isf zic Cerchez, ch an lost surori cu sardariul Ionith. Cel al doilea neam Cerehezesc, stint acel ce acum sunt la Iasi, adech spatariul Gheorgbie i Mihalachi, flu hatmanului Cerchez, carele din ch,minariti, cu prilejul tulburilrilor de la 1821, in vremea Inicerilor, s'ati facut batman, si au lost si la Tarigrad, trirnes cu al baeri cânI s'au fAeut domn Ioan Vodh Sturza, precum si spatariul Costachi de la Do rohoitt, ginerile unchiulul meu spatariul.

Enahi Danu, ficior cluceriulqi Neculai,

frate1,3 hatmanului Cerehez, care mai are

un frate in armia rosasch. Tot un neam cu acestia este si spatariul Costachi, Cerchez chioru, de la Husl, fratele vornicesei Zoita Pogor, ficior unui alt clu-ceriu Neculai Cerehez, ce au avut cash. acolo unde Pogor au %cut palatal seri._ Acestia snnt iarhsl de ruult rhdicati la.

415

-

boerie, si au fost bine instAriti. Tar acei de la Tutova, i anume Gheorgbie si Dumitrachi, sunt flu unui Pav Al sin Toader Cerchez, lAcuitor prost din satul Voinesti. Acel Pav51 stiind putinA carte, au fost Intàit sIug I cas6 la balm]. Tonit'a Condrachi pe la 1814, cand era amis la Birlad, si l'au pui si scrii-

torifi In cantilerie, unde au fost pAn5, pe la 1820, când s'au i insurat cu o

faa a unui vornic de Poartil Liga de

la ralusteni din Onutul Galatului. Pe la 1826 bezedea .Alecu fiul domuului Joan Sturza, intrand cu edzesie in Obirseni Voinesti tinutul Tutovei, jaü reco-

menduit vechil pentru cumpgfari si in-

v`aluiri rhesilor, Logolaitul Alecu Sturza BirlAdeanul,

pe

Pava'l

Cerchez ;

a-

cela find cm prea viclean si frã su-

flet, au fAcut toate nelegiuirile, si in. doi ani au Oat toti rAzesii, pentru care slujba, intgiu l'au facut sardariu i apoi

Mins. Dar precum bezedea ci nelegiuirile an facut acele moii, i mai ales fiind

i

n'afaCati, l'au incurcat PavAi

.

asa de bine incht Ii scosAse dator, i. ran amAgit de iau vendut lui moiile acele cu ma sufa mu le, pe vade, si

416

bezedea fiind sp6riat de multele jalobe a ràzesilor §i a rnele, si *tenth-I-se prigonit de boeri, c tara-seil esisa din domnie, au dat mosiile, si au rnurit si el, si Pav.1, i banit inch nu s'au pWttit. Se crede Iris ci i b.iI lui Paval ii vor perde, cAcI precurn aud, sunt prea

varvari, haraIngiI, §i fArh mustrare de cuget ea, §i tatAl lor. CIUCA. Moldoveni, si rAiasi de la .tinutul Tecnciului ; Intiü au- e§it la !boerie Panaite Ciucà, carele au fost ftori comis la Alexandru Voda" Moruz, la Scarlat Vod6 CAlimah, $'au fficut .cluceriii, la Mihai Sutul 1 820 sardariti,

iar la loan Voevod Sturza ban. Fiul sal Petrachi, la Mihai Voda s'au inaltat phnh la agh, au fost si prezident

Ijudee5torie1 3e Tecuciti. .

Au mai- fost un Nastasachi Ciuck tot la Tecuciti, nepot de frate, banului Cinch ; aeela

luttrid o fatà a unlit vames Barbu, din casa visternicului Petrachi Sturza, Pau fácut stoluic si same§ la 1825. Se mai numeste Ciuc i un Nicolai, insh nu sete adevarat.

CIOMA-RTAN. Moldoveni, r6Z6si. bo-

errtuas1 de la tinutul Sucevei ; un Cos=.

.

417

-taelii in vremea donmului Ioan Sturza, luand pe Zoita nepoatà de sorb, arhi,mandritului Iosaf Voinescu de la monastirea Frurnoasa, s'au fitcut sardarit.i, iar la domnul Mihai Sturza, venind frafemeei sale, polcovnicul Iordachi Voinesen, consul grecese in Iasi, Pau

; tele

4acut ban, apoi spatariti, dar n'are

numai dou'a fete. CIOLAC. Bulgariti, venit la. Boto-

ani

preste 150 ani, s'au rudit cu mai

multl boeri moldoveni de acolo, si s'ari _fadicat la boerie de la domnul Alexandru Moruz ; iar unul din acel neam, Ia domnuI Ioan Storza, anume Costachi, .s'au fricut eaminaria, si la domnul Mirhaj Sturza spatariti. CIULEIU. Moldoveni, rAzAsi de la

#nutul Har1i1uT, s'ati radicat la boerie,

intAiti un Vásile Ciulef, fiind vhtav vechiti

a lui Bezedea Mavrocordat la Dracsani, .in vremea domnului Schrlat Cálimah, s'ata fácut slugeriti, i un ficior al seti, Costachi, ce au fost samis, la Botosani,

stolnic ; au fost si in Iasi un negutito.ra Ciuleiü, avea hAnisor in dosul St'. Spiridon, iângh casele lui Papafil, in

xespintenea ulito scoalei de fete, al ea27

418

rum ficior Nasta:6 viriz6ndu's1 hanul, irL vremea clomnului Mihai Sturza, 8'au

lacut sardariii si posesor de mosie.

CERNAT. RAzAs, de la Varlez, din tiuutul Galatii, au fost i cAlAret ap5rcA1abiei de Galati. In vremea dom-

nului Setulat CAlimah, pe la 1815 fi-

ind megiesi cu rnoii1e GoraseiI si Piscanil a postelnicului Grigorie Ventura, ail mijlocit prin acela, i s'au facut postel-nicei doi din el, anume : Petre i Vabile, i tot in doinnia aceia pe la 1819, s'art facut amAndoi acia medelnicerl, si un frate a lor *tefan postelnicel., si doi cumnati a lor Gheorghie Plesnira,. arban Condrea postelniceI ; iar la domnul Ioan Sturza, ltefan Cernat, s'ail, -Mout stolnic, i curnnatii lor, Plesnil si Condrea medelnicerl, si State fiul lui Petre cowis, i Neculai a lui Vasile cAminar. Apoi la domnul Mihail Stur-.

za, ptntru c

avea un hrisov de

la,

Petru Vod'a pe Brates, eá Pau dat unul Cernat Ploscarul, i urmând atuncea. a se intoarce Bratesul, ce srt sapanis6 preste 1 50 ani de Turci, proprietarilor adevarati, au facut schimb cu Mihai Voda, an luat Bratesul tot, si lor

419

le-au dat niste buc5tele de mosit, una langk Galati de vr"o 50 Wei, i douk

la tinutul Neamtului, s'au Merit boeri tot neamul Cern6tesc, ba i ginerii si cutunatii lor, si iau riinduit si in slujbe pe rudh pe stimânth. CIURE. Moldoveni, in copiläria mea

aw apucat boeri Ciuresti, nu:nai pe acel de la tinutul Sucevei, adedi cA-

niinariul Tudorac hi, slugerul Fotachi, si

Nastask ce sedea in Bucovina, de la carii n'au ramas ficiori. Aeum s'au in-

multit foarte boerit Ciuresti ; in inutul Vasluiului au rh'sarit tref, mush" neam de neamul lor n'au fost boeri, ce prost1 rh'eist, unit ti mazili, din carit sunt multime in tinutul Vasluirthil i Tutova acesti boeritt Ii urmeaza" asa imprejurarea : E fiind rilzdst de Scheta an murit tatäl lor, ce i se zicea Ciolac, pentru

ca era c:unt de o mana. Pe muma lor an luat'o un aratut cApitan Costea ; aw

cela ian inVatat carte, ian dat pe la boert slugt; pe cel mai mare Gheorgh:er IL avea pe lâng cast, i era ciipitanul Coitea i cryitan de posth la Santee, unde avea pe Gheorghie logofat "Ana, ia 1826, and ust alt arna'ut Grigorier

420

fusese la Logofhtul Costachi Ghica

art-Ant, fiind portar-basa la curte, si avend o fath, se eunostea cu Costea arnautul i s'au incuscrit, luand pe Gheorghie ginere, pe care loan Voda dupa, mijlocirea boerilor Ghiculesti, l'au fhDuph aceia pe la 1843 cut paharnic. fiind domn Mihai Sturza, dupà mijlocirea Logofhtului Alecu Ghica, pe paharnicul Ciurea, Pau %cut samis, care de si nu stia carte nici a scrie, dar au shmisit nouà ani, in care timp furand peste sese-clece mil lei din hazne, fiind domn Grigorie Ghica, de multe

-strighrf, l'au dat afarà, dar l'au %cut spatarifi, i iau ertat din bani, si duph patru luni l'afi facut agh rsi ispravnic la Vaslnifi, s'au prAdat rhea", nici o siia-

là ch'l sprijinea

i

nebnnul de domn,

st sora domnulni 'tibinoaiea din Vaslui ; iau boerit I totl eopiif , pe Mihai eel

mai mare spatarifi, pe cei mai mhrunto sardari si magarI. Acest agh Ciurea

mai avend inch do fra, Petrachi s'au

Theut chminariti, iar Alecu luandu'l ginere

aga Enachi Stamate, ce era veehil de judechti a domuului Mihai, Pau fhcut ,==ardarin

i eilen la judechtoria de Iasi,

421

iar in urnA comis.

Mai ivith-sau in vremea domnului Mihai i alti dol frati Ciuresti, Neculai i Iordachi, au fost scriitorl In departamentul din launtru, iau boerit, pe cel dintãiü sardariii, care betivendu-se, nu stiu ce s'au facut, c1uceri6 ; acesta s'an dus la Minnie in tara Romaneasca, i s'au

pe eel din

urrna

insurat cu o fata a unul Pantazi Bag-

dat. Mai era si la Piatrà un loan Ciurea, i logoMt la ispravnicie, si in

domnia lui loan Sturza, s'air facut sarnis de Neamt i ardar.

CIUDIN. Moldovan; un Vasile Ciudin, baet sarac, de ruie au slujit in casa visternicului Iordachi Bals, a poi insurandu-sa, Pau randuit F n i la tinutul Sueevel, unde'si avea raialie la Petia,

ingreuinduish casa en copil multl, an trait cu ajutorul boerilor batrani, ave'nd

leara hotarha de la visternieul Bals, de la fib sei, de la visternieul Sandulachi

Sturza, si de la visternicul Roznovanu ;

s'au dat b6etii pe la

boerl,

Than Ciudin, ce &au fAcut

din care

comis,

la

Mihai Sturza, au fost multa vreme logofat a easel spatariului M;halachi pa$-canu, de care si ast6z1 atirnA, si el, si

fratb si verb sel

4 22

CERNEA. Bulgari. Un Ivan Cerne, era negutitoras in Iasi, vindea ciubote, tinea dugheanA cn chirie, sub casele Logoffitului Costachi Pascanu, in ulita Sfintului Tile ; acum acea dugheand ciLisa din uliO, au remas odaie pentru sederea sitigilor. Acest Ivan avend multi copil ian invatat carte, si dup5, introducerea reglementuluY .si inEintarea multelor judec5,tori1 i Divanurf,

an intrat scriitori In cantilerie, au slujit, s'au inaintat, pin ce Haralambie au ajuns director Divanului domnese, Ti aga" ; altul Aleen director Divanului Apelativ, i boeriu ban, ort spatariu; iar altul mai mic iarast boeri

spatariu or

posesor de mosil, tot1 boeri ai Orel, si mai mult nu birnici negutitorI, pre cum au lost mail Jon CERVINOV. Bulgari ; fiiü unui nF-

gutitoras, Haralambie Cervinov din Iasi, in ulita Boilicului, care era ginere until

paharnic IoniO BrAnisteann de la Botosani. Duph introducerea reglementului, cuconash lui chin Haralambie an intrat in cance1arii1P VisterieT si a Postelniciet, i toti :iu facnt i stiri i s'au. urcat l boeril marl, si sunt boeri mol-

cloveni d taro.

423

CIUHUREANU.

Moldoveni, de loc

,de la Ciuhur, din Besarabia, ince, in vremea Domnului Moruz, un Ionith Ciuhureann, au venit de aeolo ca thposatnl vornic Vasile Roset Baston, ce

Ifushse sardariil de Orheill, i ac '1 Ionith slugh in cash la Baston, esind de la stapnul acela, au intrat la postelnicul -Gheorghie Vilrnav, fiind atuncea medelnieerid. i cu sederea la Sacueni ; apoi duph ehti-va ani rhnduindu-sa,

Viirnav ispravnie de Roman, pe sluga sa Ionith Ciuhureanu l'au randuit zlotas la ocolul de jos, in care vreme s'au insnrat cu o rhzhAsh din Misilianesti. Au mai foit in multe dhti zlotas, nne on si

chpitan de mazih ; an %cut Mai multi coph, dar numaT until Joan s'au a1e3 mai bun, carele la domnul Mihai Sturza, s'au fAcut cluceriti, si apoi §i chminariit Ceilalti fratA ai lui au esit niste fal si betivi. Mai sunt la Tecuciii n;ste Ciuhureni, adec nied elniceriul Costachi,

carele este ficior de prOnt din Iasi, au. lost dus la Tecuciil cu banul Costachi Dia la 1824, and au fost rânduit is-

pravnic, i avandul logofht pe Costachi ,Ciuhureanu, s'au insurat eu o fath a

424

-unui preot de la biserica Sfantul Nico--

lae si au r,mas acolo. Pe la 1827 prin

mijlocirea Logotatului Conachi, s'au fa-cut medelnie rii. Iar la domnul Grigorie Ghica fiul ac stuia, Panaite, find dirk c-tor la judecatoria de Tccucifi, s'au facut slugerifi, i mutândul la Va4uifi intäiü director. apof eilsn, Pan facut caminarifi.

CIOHODARU. Moldoveni, iazesi de la tinutul Vasluidni; la domnul loan

Sturza, s'ou facut um] din acest neam priviIighei, si un Iordachi, ficior lui,

Toader Ciohodaru, ce au fost negustorifi in Iai, i instrhinându-se in Basarabia, venind in Iai, poreclinlu-saTeodoru, find bun scriitorifi, au intrat in curtea domneasca scriitori5 la Camerd,_ si Pau facut coiis, fara sa'si zica Ciohodaru. In domnia lui Grigorie Ghica, chiar pe Ia in anal de pe urma, Mairt, Cand Pau i dat joi de pe tron, ca sa adune mai multe iscaliturl boeresti,, ca vor a se uni terile, si a se face Craie,. an dat decreturi de boerie i until Ionita. Ciohodaru, razasi din Cosesti, i until copil al sell tefanachi, ce'l scriitorifi la ispravnicia de Vasluitj, de-au iscalit ca, boerifi la innodarea Moldovenilor cut Muntenit i

.

425

CIOGOLEA.

Moldoveni, rdzesi dia.

Basarabia, au lost unul din acest neam, vornic de poarth. Unul Alecu au fost arnhut la Logolhtul Alecu Bal$, in urtnä pe la 1830, racendu'l vatav la tergul Ajudului, s'au insurat cu o lath a sardariului Mihhluch de la targul OcueT,. care rudindu-se cu c. c. vornicul Alexandri, an mijlocit la donniul Grigorie Ghica, i l'au facut boeriti. Ciogole$ti scut Si igan1. CIUPERCOVICI. Moldovan, de loc, rbize$1 de la Ciuturesti, din -inutol Romanului, de unde rezletindu-sh unul din, ei, slujind pe la boeri in cash, mai in Uiflj vhtaji la mo$ii avend, s'au a$ezat la targul-Frumos, rusinându-sh de adevhrata strhmosasch porea de Ciuperch, $i mai ales eh nici sh i se nimereasch opinca din care au e$it, an aninat de porecla (noldoveneasch pe J.i

sirbescul ovici, ca & amAgiasch pe ce veo nobilh famine slace nu'l still, vong, si ea' de aceia Mihai Vodh Sturza Pau chemat de Pau boerit. CINCU. Bulgariri. Un Tudoran Cincu,

au lost multh vreme vatav a Loge--

tului Conachi, la mosia Nhmoloasa, unde.

426

'f'acend

tar, s'au boerit la domnul Mi-

hai Sturza.

EPTELICI. Moldoveni, i vechi bo-

eri, Inca' marl au stritut si hatmani din eL dar abia 8-a mai cunoscu intre nobili,

c)dimd i aceasra familie din feluritele

intamprari a le taro si din intrigile spureaciunelor de Greci, precum cele mai multe neamurI moldovenestl, s'au stins. Am cuno scut pe vremea dommilui Scarhit Calimah, pe un The `,-:yeptelici, la care

am cetit multe documente a neamului seu, care de si era om bun, cinstit Si cuminte, dar pentru cA era prea sarac, nu era intrebuii4at in nimicsa, de cat la slujb 1e rusumaturI, precum era Gostina, Desetina i 17-5,dthritul ; 11 lua din boerii ce cumpAra slujbele acele, randuia ocolas. L'am avut i eü odat5,

cotar:il 1avàdrritulOrbeni1or, pe la 1 8 20. A1313AN. Co mai vechl Sarbani boeri s'a5 stans, sarsindu-se neamul acela in c'gminariii Gheorghe arban de la ,

MiefnI din tinutul Ga1aiT, cäruia iau dramas numai patru fete, s'au fost po-

427

reeliti Sarbani, ca'cl dreapta lor familie

an fost Movila, precum la litera M

uncle am rarnurit neamul Movilesc, s'au aeitat. Iar ace sti ce acum figureaza intre boeri i e nrmesc Sarbani,

sunt bulgari; un Serban cu nurnele au

fost in Galati, crAsmariii, la banul CArja inca pe la 1801 ; acela au avut doT ficiori Gheorghie i Paraschiv, si mu-

rind tatal lor, pe masa au luat'o tii-

toare un turc ; la 1806 viind Rnsh in Moldova, WO en muma lor, au omorat

pe trim, i iau luat banh, ci care au inceput a face negntitorif de criisrne

caAph, s'au tinut aceasta meserie parl la 1821. Acestea precum mi le-au spus stApanul lor, banul Joan Carla', le scriu

la 1822, Inca pan5, a nu veni Ioan

Voda Sturza Cu domnia ; CAimacamul Vogoride iau facnt boeri, pe Gheorghe paharnic, pentru c tinea chsapia de la Tecricih, si pe Paraschiv stolnic. Dupa venirea domnuluT Ioan Vodd, visternicul Petrachi Sturza, cunoscându'l pe el, de cand fusase ispravnic la Tecucill, le-au luat ce an putut, i pe Gheorghe l'au facut am:nariti, iar pe Paraschiv paharnic. Iar Mihai Voda, pe Paraschiv

428

l'au fgcut spatariii, pe Eni ficiorul lui Gheorghie. crninariU. Iar Grigorie Gbica

pe cel mai mic ficior a lui Gheorghie,

l'au fkut spataria, pentru ch a luat

fata luj Con-itantin JorasC/1, ee'l ne-poath de sora aghi Alecu Sibleanu, co era director Postelnicia Acestia sunt

boerii taro 31o1dovei, rásriJ ca eiupercele dupa puhoiul nesatinlui de argint

a domnilor. si a ministrilor tArei, carii

p nimia, au, ba tigmi cbiar si un magariii l'ar face logofat mare, numai bani sa dea. 'ENDREA. Veehii neam de loueri moldoveni inch pe vretnea domnului

intro

i

Stefan eel Mare an fost batman. ba Inca. inainte de domnul Dragos, pe and tara era republicii, din mqnuscriptul spa-

tariulto Petru Muth; vAd eh au figurat intre bori endrea. dar precum cele mai multe neamuri boieresti, loca

domnesti a Moldovei, din nestatornicia

vremilor, si mai en sama din multirea greeilor ce s'au pripAsit aic dupà farmarea Imparatio Romtme din Tarigrad,

an egclut i vecthea aceasta tamilie, abia_ mai cunoscandu-se intre nobib. i eu toate cä i c-aV se mai numeic ,,endrea,,

429

nu sunt

totT

adevarati ; mai

sum',

pi

-ta ell turl.

.11BANDOVICI.

Moldoveni, po-

recliti de pe numele taraltu lor, jigniceriul k;arban de la Piatra, iazesiu de

"Tutcani, carele avea trel ficiorl cel mai mare Vasile I1 zicea isarbandovici, eh fiind slugi la Manolachi, fiul cucoanel Anical lioznovanita, umblasA cu stà-

pâuul seu pe la Viena si Paris, si an

venit:cu vici, aninat de nasul lui tirban ; -cel de al doilea Aleco, it zicea S ta-

mate. era bun scriitoriil, i frunte de betiv ; cel al treilea Nicolai sau Nicu, pdn'a la o vreme is1 zice Braun, de pe cunmatul seu ingineriul Braun, la care si el au invatat ingineria, acum si el Ii zice l'arbandovici, ca doar ar am6g1 oarnenil sa"l cread6 leah, sirb, iusnac si bun ingineriO, nu tarau de la Tutcani. ERBANESCU. Moldovan, nuoJ pore cliri, de pe numele lui erban parintele lor, si nuol !Joel.] ristdicati de domnul Mihai 'Sturza i Grigorie Hagiul. 1WALA. Moldoveni, rAzesi de la Nicoresti tinutul Tecuciulul, de uncle un Costandachi, ajungend a fi vatav la

mosia Trestiana din cinutul Dorohoiu-

430

lei a domnului Lan Sturza, pe le 1 825, domnul Sturza l'au fAcut paharnic. La domnul Mihai, fiii pahari ii ului Constan-

dachi, intrand in cancelerie s'au Mout boeri ; iar unul din ei Scarlat, find mai bnn, mai cuminte de dub, si poate si mai norocit, au ajuns director al

sfatultu carmuitoriii, si tr ptat Ala' la ag6. ONT1U. Roman, din tara Romaneascii,

uncle en Ghitrt ontu ficior de pre-

ut din FOC1111., la domnul Karage, s'au Pacut sardariii ; fiiul acestuia Nicu slujind

in militia nmuteneasc6, s'ati fácut 66pitan, si fiind insurat cu moldovancg, fata csaiminariulul Gheorghie Duca, arz6ndu'1 si casele de la Munteni, s'au

mutat in Focsanii Moldovei, ii casa soacr5,-sa, are si mosie pe Lipova, ti-

nutul Vasluiului, la satul Doaga, zestre a cucoaneI sale. ENDRESCU, Moldovan d la Husk radicat la boerie de domuul Ioan Sturza, fricêndu'l paharnic ; iar domnul Mi-bai, laPs facut spatariti.

lu IURA4CU. Molloveni

i

vechiii neam,

boeresc ; Stratul Iurascu au fost

i Lo-

431

gofat mare la Dumitrasco Vodã ; pa un mare eamkas Neculai

Inracu au fost medelniceriii, i Ursu ciipitan mare de Covurlui. La Scarlat Vodà Calimah, Iordachi Iurascu s'au f .ut pabarnic; la Ioan VodA, Sturza, knita Iurascu au fost ban si vornic, de harem ; la Mihai Vod'a, Ioan Iurascu, fiiul paharnicuhn Iordachi s'au facut spatariii ; ins6 multi Iufascesti sunt mazi1J,

la Mihai Voda, Racovi-O, Miron

ba

i birnia

IUGA. Moldoveni, r6zesi de la tinuturile TecuciU si Roman, suut si mn satul Ciuturestil ; la domnul Ioan Sturza un Dumitrachl Iuga s'au facut sardariri, si s'au asazat in tirgul Huii, find cum -

nat cu aga, Gheorghie Mardari. IAMANDI. Greco-bulgarl. Pe vre-

mea domnului Neculai Nlavrocordat, au

venit un Iamandi Ba1i, fugit de preste Duniirea, gonit de potirà, find tal-

harita, imbrAcat cu ciapc'an scurt ros si

chlare pe cal alb ; au intrat in oastea

tArei. Dup*A vr'o doi anl Capichihaiaoa Orel, ce au fost rAnduit la Hotin, care

era un boer Kescu. nestiind turc, ste, l'au luat pe acel Balls Iamandi tairr1-.

432

-chi, si famplAndu-se a muri acolo Kes-cul, au ramas el in loc ; in urtng, dom-

nut Mihai Racovitä in a treia domnie

-viind, l'au râncluit pe dansul Kapichibaia a taro, §i dupá vr'o C1nc, ese

ani ce au slujit acolo, Osindu'si el pe

-o fatã a unul stolnicu Sandu Sturza, ce'l faes5. Turcif, au luat'o, i domnul l'au facut pe dAnsul stolnic ; din acela s'au puezit tot neamul Iamandiescu.

vechi bo.erAnasi, au fost uu medelniceriu Dumitrascu lacodin logoffit de tainA, a ,divanului, si bun hotarnic. IACODIN. Moldoveni,

i

IANOLIU. Dou 'a. neamuri, i amaindoi bulgarr, porecliti de pe nuruele parintilor lor ; unil strut de la Putna

Gheorghie, spatariti Panaite, sardariii Enachi si sardariü lance, ficiori unui Ianoli pricupetu din Ajnd. Iutiiü s'au rAdicat la boerie Gheorghie, ce an fost i birnic in tirgul Focsanii, la ruptele Visteriei, la o cruce adecA : Comisul

cu nfl Gheorghie Posthvarul phscariti, luând in posesie rnosia MArAsestir de la f '28, Logofätul Iordachi CataresluI, tat de cu zece mu iei pe anü, s'at

au venit Rush, s'au scumpit productele,

433

au chstigat mult, si de sine s'au nu-