Clauza de Inalienabilitate [PDF]

Zitiervorschau

Dreptul de proprietate - Limitele dreptului de proprietate - -627 NCC un articol care a generat multe discutii - Precizari: - -in NCC gasim reglementate (o sa tratam in paralel clauzele de inalienabilitate si de insesizabilitate) clauzele de inalienabilitate la art.627-629 NCC, in timp ce clauzele de insesizabilitate sunt reglementate in art.2329. precizari in legatura cu originile clauzelor: - Adica originile de reglementare legislativa. In principiu textele pentru cele 2 clauze sunt preluate intr-o forma usor modificata din codul civil din Quebec, mai precis pentru clauza de inalienabilitate art.1212-1217, iar pentru clauza de insesizabilitate la art.2649. - Observatie esentiala: in codul civil al Quebecului se specifica in mod expres atat in materia clauzelor de inalienabilitate si de insesizabilitate faptul ca ele pot fi instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Aceasta limitare a sferei lor de aplicabilitate nu se regaseste in NCC roman. - Clauza de inalienabilitate

= este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun. - Delimitare: - 1.clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nici o forma cu inalienabilitatea legala. - Art.973 NCC alin.2:ne spune despre dreptul de abitatie al sotului supravietuitor, abitatia este o varianta de uzufruct care poarta asupra unei constructii. Si ni se spune ca acest drept este gratuit, inalienabil si insesizabil. In aceasta ipoteza nu avem o clauza de inalienabilitate, ci avem o inalienabilitate legala. Aceasta afirmatie este valabila si pentru clauza de insesizabilitate. Clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un act juridic. - Care este interesul acestei distinctii? Inalienabilitatea legala, spre deosebire de cea conventionala, este opozabila erga omnes ex lege, adica in temeiul legii, fara a fi necesara notarea acesteia in materie imobiliara in CF. per a contrario, in cazul clauzelor de inalienabilitate conventionale, ele vor trebui notate in CF pentru opozabilitate. - De asemenea, in materie mobiliara, art.628 NCC alin.3: in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. Aceste reguli le gasim la 937 NCC. Ce vrea sa spuna textul de

la 628 alin.3? textul spune ca daca am un bun mobil grevat de o clauza de inalienabilitate, pe care proprietarul cu incalcarea clauzei il instraineaza, iar tertul dobanditor este de buna credinta, adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate cu privire la bunul mobil, tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a ii putea fi desfiintat titlul de dobandire. In masura in care inalienabilitatea care greveaza bunul mobil ar fi o inalienabilitate legala, din nou, opozabilitatea ar fi erga omnes ex lege, deci intr-o astfel de situatie nu s-ar mai pune problema ca tertul sa se poata prevala de buna lui credinta, adica de necunoasterea legii. - 2.De asemenea, clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real, ea greveaza bunul. Propriu-zis, clauza de inalienabilitate blocheaza exercitiul unui atribut al proprietatii, si anume, dispozitia. - In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun. Ce inseamna asta? - Ex, daca clauza ii formulata de felul urmator: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani ---avem clauza de inalienabilitate. Daca avem o clauza:cumparatorul se obliga sa nu vanda bunul timp de 15 ani ---- avem interdictie de instrainare. - Care este miza discutiei: incalcarea clauzei de inalienabilitate care are caracter real, ii o sarcina care greveaza bunul, incalcarea ei atrage nulitatea contractului prin care o incalci. In schimb incalcarea unei simple interdictii de instrainare fiind vorba de o obligatie personala atrage raspunderea contractuala. - De asemenea vom intalni formulari:inalienabilitate partiala ex, o clauza formulata de felul urmator: nu ai voie sa vinzi bunul, sau nu ai voie sa vinzi bunul lui X, sau esti obligat sa il transmiti numai unor membrii de familie pentru ca vrem sa pastram bunul in familie. In aceasta situatie, nu putem discuta despre o veritabila inalienabilitate, pentru ca inalienabilitatea blocheaza cu totul atributul de dispozitie juridica. Asta inseamna ca pentru a avea o veritabila inalienabilitate, nu poti sa dispui de bunul ala catre nimeni si prin nici un fel de act juridic intre vii. Asta inseamna inalienabilitate. Daca ni se interzicenumai vanzarea sau numai instrainarea cu titlu oneros a bunului ii clar ca nu discutam despre o clauza de inalienabilitate ci despre o simpla obligatie personala de a nu vinde sau de a nu schimba bunul. Deci se poate intampla cum: ni se doneaza un bun cu obligatia pentru noi ca noi sa dispunem de bun numai cu acte cu titlu gratuit. In situatia asta ii clar ca noua nu ni s-a blocat atributul de dispozitie. Avem voie sa il donam. Deci nu discutam despre o inalienabilitate. Insa, intr-o astfel de situatie discutam despre o interdictie de instrainare, si se interzice sa il instrainezi cu titlu oneros. Avem voie sa il instrainam numai cu titlu gratuit. In aceasta situatie avem o simpla obligatie personala care atrage ca sanctiune raspunderea contractuala cu daune interese. Ca sa fie

inalienabilitate, inseamna ca nu pot sa instrainez sau sa grevez cu gaj, ipoteci si altele, bunul prin nici un act juridic intre vii. - Clauza de inalienabilitate: precizare importanta: art.627 alin.4 NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila. - Textul trebuie coroborat cu art.60 ind.1 din legea de punere in aplicare a codului civil (este introdus prin OUG 79 din 2011): precizeaza ca in categoria conventiilor prevazute de art.627 alin.4, intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor a dreptului de proprietate a unui bun mobil sau imobil. Deci promisiunile de vanzare ar fi vizate de art.627 alin.4. precizarea este ca: 627 alin.4 nu este, nu instituie o inalienabilitate legala. 627 alin.4 face referire la o inalienabilitate conventionala, pentru ca este vorba de un text supletiv care prezuma ca vointa partilor este aceea de a … dar printr-o clauza contrara partile pot sa deroge de la 627 alin.4. deci inalienabilitatea este conventionala, cu toate consecintele aferente. - clauza de insesizabilitate - = este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor. - Diferentieri: - 1.clauza de insesizabilitate care are o natura contractuala intotdeauna, difera de: insesizabilitatea legala, art.973 alin.2 NCC - -daca avem o insesizabilitate legala, consecinta este in materie imobiliara ca ea este opozabila de plin drept ex lege, iar in materie mobiliara ca tertii de buna credinta, ex, creditorii, nu se pot prevala de necunoasterea insesizabilitatii legale. Pe cand daca este vorba de o insesizabilitate conventionala, pentru a fi opozabila ea trebuie inscrisa in materie imobiliara in CF pentru a fi opozabila, iar in materie mobiliara ea nu le este opozabila creditorilor care sunt de buna credinta, adica care nu cunosc existenta ei. - 2.clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienabilitatea legala sau conventionala a unui bun. - -insesizabilitatea implicita ii cea care este o consecinta a inalienabilitatii. Daca un bun este inalienabil conventional sau legal, automat in temeiul art.629 daca este vorba de inalienabilitate conventionala, respectiv 2329 daca este inalienabilitate legala, el devine si insesizabil.

Insa, in masura in care insesizabilitatea este o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de valabilitatea clauzei de inalienabilitate. Deci daca am o clauza care spune ca bunul nu se poate instraina timp de 60 de ani, ii o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea. Clauza insa nu este valabila, pentru ca este stabilita pe o perioada de timp care depaseste 49 de ani. Consecinta va fi ca si insesizabilitatea va fi lipsita de orice fel de eficacitate. - 3.sa nu confundam clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor. - -insesizabilitatea la fel ca inalienabilitatea are caracter real. Ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorilor. Asta inseamna insesizabiliatea. Nici un creditor nu poate urmari acele bunuri. In masura in care un creditor izolat accepta prin conventia incheiata cu debitorul ca el sa nu execute silit anumite bunuri, bunurile acelea nu devin insesizabile. Bunurile raman in sfera gajului general, iar conventia aceea produce efecte numai fata de creditorul respectiv. El nu va putea sa urmareasca silit acele bunuri. - -se foloseste printr-un abuz de limbaj termenul de insesizabilitate inclusiv intr-o asemenea conventie. Deci o astfel de conventie produce efecte numai intre parti. - Conditiile de valabilitate (cu privire la clauzele de inalienabilitate, insa conform art.2329 aceste conditii de valabilitate se extind si la materia clauzelor de insesizabilitate) - 1.clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa/instituita in actul oneros sau gratuit, nu exista vreo limitare, translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat - -asta inseamna ca de principiu, nu putem sa ne transformam bunurile in bunuri inalienabile decat la momentul la care si prin intermediul actului prin care bunurile alea intra in patrimoniul nostru. Odata intrate in patrimoniul nostru de principiu regula este ca nu putem sa le transformam in bunuri inalienabile. Deci doar la momentul initial, cand intra in patrimoniul nostru, nu si ulterior. - Justificarea este protectia creditorilor, pentru ca inalienabilitatea atrage si insesizabilitatea. Atragand insesizabilitatea, in felul asta am putea frauda creditorii care iau in calcul un anumit gaj general iar ulterior noi decidem ca anumite bunuri sa fie inalienabile si implicit insesizabile. - 2. clauza de inalienabilitate trebuie sa fie temporara si stabilita pe o perioada care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui

tinut de clauza. - 3.clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim, interes care poate fi al instrainatorului, al dobanditorului, al unui tert sau chiar un interes public. - - clauza de inalienabilitate respectiv clauza de insesizabilitate de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate

Conditiile de valabilitate de la clauzele de inalienabilitate sunt aceleasi si pentru clauzele de insesizabilitate, fapt care rezulta din art.2329 NCC, care face trimitere la alin.1 la valabilitatea clauzelor de inalienabilitate. - -de principiu, pentru a fi valabila o asemenea clauza, oricare din ele: - 1. ea trebuie sa se regaseasca in actul juridic translativ de proprietate prin care cel tinut de clauza de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul. - 2.De asemenea, ea trebuie as fie temporara, - 3.si sa fie justificata de un interes serios si legitim - (valabil pentru ambele clauze) - Precizari: - 1.caracterul temporar - -NCC specifica faptul ca este vorba de un termen de maximul 49 de ani, pentru care poate fi instituita o astfel de clauza. - -sa nu ne imaginam ca orice clauza instituita pe o perioada de pana la 49 de ani este valabila, iar orice clauza care depaseste este nula si am incheiat discutia. De ce? pentru ca in esenta termenul asta este o consecinta a cerintei ca acea clauza sa fie temporara. Deci cerinta este caracterul temporar. Prin urmare ce se poate intampla? Ipoteze: - In masura in care clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate este perpetua, adica pe o durata indefinita, ea va fi lovita de nulitate. Insa, se poate intampla altceva. Sa avem o astfel de clauza pe o durata de 40 de ani, deci sub limita de 49, ii si temporara, ii si sub limita maxima de 49 de ani si sa ii fie impus unui proprietar care are 80 de ani. - Ex, se doneaza un bun unui proprietar care are 80 de ani si i se impune o clauza de inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea pe o durata de 40 de ani. Se ridica intrebarea: este sau nu valabila o astfel de clauza, avand in vedere ca ea aparent s-ar incadra in limita aia, in marja aia de 49 de ani? Raspunsul este ca NU este valabila. Chiar daca ii pe o perioada mai mica de 49 de ani. De ce nu? Pentru ca exista clauze perpetue si clauze asimilate celor perpetue. Asta ce inseamna? Inseamna ca orice clauza de inalienabilitate, insesizabilitate care este stabilita chiar temporara fiind care este stabilita

pe un termen astfel incat va dura pana la sfarsitul vietii proprietarului sau mai mult, o astfel de clauza este asimilata clauzelor perpetue. Prin urmare, pentru a fi valabila ea trebuie sa fie temporara, trebuie sa se incadreze in termenul de 49 de ani, si trebuie sa fie astfel conceputa incat sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului. - Care este sanctiunea in masura in care clauza este perpetua sau asimilata celor perpetue, respectiv este lipsit de un interes serios si legitim? - Sanctiunea intr-o astfel de ipoteza este nulitatea absoluta. Clauza care incalca aceste conditii de valabilitate atrage nulitatea absoluta. - De ce nulitatea absoluta? Pentru ca caracterul temporar, respectiv exista unui interes serios si legitim sunt impuse ca si cerinte de valabilitate care protejeaza ordinea si interesul public. pentru ca bunurile care se afla in circuitul civil nu pot prin vointa proprietarilor, prin vointa unei terte persoane sa fie aduse intr-o situatie de mana moarta, adica sa aiba acelasi regim juridic ca si bunurile in afara circuitului civil. Bunul trebuie ca mereu sa poata sa circule, sa poata fi instrainat. Prin urmare, o astfel de conditie care nu indeplineste conditiile de validitate este de sanctionat cu nulitate absoluta.

Acum se ridica intrebarea daca, nulitatea absoluta va atrage nulitatea/va invalida intregul contract, a intregului act, caz in care vom avea o nulitate totala, sau discutam despre o nulitate partiala, adica o nulitate absoluta a clauzei. - Art.627 alin.3 NCC:care specifica mai intai ca clauza de inalienabilitate, in masura in care ea reprezinta cauza, motiv determinant, nulitatea ei va atrage nulitatea intregului act juridic care o contine. Ramane la aprecierea instantei sa verifice daca clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate a fost motiv determinant pentru parti la incheierea acelui act juridic. - -in cea de a 2-a fraza ni se specifica faptul ca in contractele cu titlu oneros caracterul determinant se prezuma in mod relativ. Asta inseamna ca daca am un contract de vanzare in care se introduce o clauza de inalienabilitate lovita de nulitate absoluta, ea va atrage de principiu nulitatea intregului contract, fiind prezumat ca acea clauza a fost determinanta pentru parti la incheierea contractului. Evident, este vorba de o prezumtie relativa. Si aceasta prezumtie pe 627 alin.3 ultima fraza vizeaza exclusiv contractele oneroase. Daca clauza de inalienabilitate este stipulata intr-o donatie, sau intr-un testament, nu se pune problema sa prezumam ca ea a reprezentat motivul determinant. Pentru ca in actele cu titlu gratuit motivul determinant este de principiu intentia de a-l gratifica pe beneficiarul actului. -

- 2376 NCC:reglementeaza clauza de inalienabilitate introdusa, continuta intr-un contract de ipoteca. Textul spune urmatorul lucru: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau din care reiese ca nerespectarea ei echivaleaza cu neindeplinirea obligatiei garantate. - -in masura in care iau un credit de la banca si in contractul de credit banca introduce o clauza de inalienabilitate, spunand ca bunul pentru care tu ai garantat acest credit, un imobil, este ipotecat in favoarea bancii si fiind ipotecat, pe durata de executare a contractului de credit si implicit pe durata existentei a contractului de ipoteca, bunul este inalienabil. O astfel de clauza, conform art.2376 este lipsita de orice fel de efecte. - Care este justificarea? Justificarea este data in primul rand de faptul ca in cadrul unui contract de ipoteca care garanteaza un credit, un imprumut, stipularea este inutila, pentru ca ipoteca confera creditorului dreptul de urmarire asupra bunului. Prin urmare este irelevant pentru creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului său sau este instrainat unui tert. Asadar, clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca care insoteste creditul sau imprumutul,este lipsita de interes serios si legitim. Prin urmare nu produce efecte juridice. - In principiu, pentru a fi valabila, clauza trebuie sa se gaseasca inserata in contractul translativ de proprietate prin care bunul intra in patrimoniul celui care va fi tinut de clauza de inalienabilitate. Explicatia acestei conditii se refera la protejarea gajului general, respectiv a creditorilor, care o data ce au luat in calcul un gaj general nu pot sa constate ca ulterior debitorul lor scoate anumite bunuri proprii in afara gajului general fara consimtamantul lor. - Chiar legiuitorul insa aduce o ipoteza de exceptie, cand clauza de inalienabilitate poate sa existe si in acte juridice netranslative de proprietate. Este vorba de art.627 alin.4NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietate catre o persoana determinata sau determinabila. - Conform legii de punere in aplicare a NCC art.60 ind.1, textul asta se refera si la promisiunile de vanzare, respectiv promisiunile la un antecontract translativ de proprietate. - Asta inseamna, ca conform legiuitorul roman, in masura in care se incheie actul, o promisiune de vanzare a unui bun, legea prezuma ca in cadrul promisiunii de vanzare care nu are un efect translativ de proprietate, exista o clauza de inalienabilitate care interzice instrainarea bunului pe perioada de eficacitate a promisiunii. Evident, scopul acestei clauze este sa ii protejeze pe creditori, pe beneficiarul promisiunii ca asta sa fie sigura ca ulterior promitentul vanzator va mai fi in masura sa ii transfere proprietatea bunului la momentul la care incheie vanzarea. In aceasta situatie, este foarte important

urmatorul lucru:art.627 alin.4 se refera NU la o inalienabilitate legala, ci la o inalienabilitatea conventionala. Prin urmare, partile pot prin conventia lor, printr-o clauza contrara sa deroge de la art.627 alin.4. - Interesul este faptul ca textul este foarte vag, spune:contracte din care se va naste obligatia de a transfera in viitor proprietatea.—juridic oricum nu este corect acest text. - Ex,fiducia – ea presupune un contract care este in felul urmator: A ii transmite lui B proprietatea unor bunuri cu titlu temporar, urmand ca la finalul contractului B sa aiba obligatia sa transmita proprietatea unui tert beneficiar stabilit de catre parti. Prin urmare, fiducia ar fi un act, un contract din care sa se nasca obligatia de a transmite in viitor proprietatea. Daca 627 alin.4 ar fi o inalienabilitate legala, partile nu ar putea sa deroge de la ea. Consecinta ar fi ca in cazul unui contract de fiducie, intotdeauna cel care primeste bunurile in proprietate temporara nu ar putea sa le instraineze fiind tinut de aceasta inalienabilitate. Ori este foarte posibil in cazul unui contract de fiducie ca constituitorul sa transmita catre fiduciar o masa de bunuri, cu obligatia pentru fiduciar nu de a transmite la final acelasi bunuri, ci bunuri care sa aiba aceeasi valoare sau o valoare sporita. - Ex,se constituie o fiducie asupra mai multor actiuni la diverse societati comerciale sau unele tranzactionate la bursa. In situatia asta, fiduciar nu are obligatia sa pastreze aceleasi actiuni. El are obligatia sa le tranzactioneze, sa le valorifice, astfel incat la final cand se termina contractul, el sa remita catre beneficiar bunuri de acelasi valoare sau chiar de o valoare sporita. Prin urmare o clauza de inalienabilitate legala in cazul fiduciei ar incurca foarte tare mecanismul de functionare al acestui contrac. De aceea, sa fim atenti ca este vorba de o clauza de inalienabilitate conventionala prezumata de legiuitor, este o prezumtie relativa. - Efectele clauzelor de inalienabilitate - 1.Principala consecinta este imposibilitatea pentru proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate. - Art.627 alin.1 NCC:care in final stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalienabilitate. Care este acest moment? Este momentul dobandirii. Facem legatura cu conditiile de validitate. Ams pus ca trebuie sa fie intr-un act translativ de proprietate. Ea va produce efecte de la momentul dobandirii in proprietate a bunului de catre cel tinut de clauza de inalienabilitate.

2.imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii. Confirmarea acestei afirmatii o gasim in art.627 alin.5. Asta inseamna ca clauza de inalienabilitate blocheaza transferul de proprietate doar prin acte juridice intre vii. In

consecinta, in masura in care proprietarul bunului tinut de aceasta clauza decedeaza inainte ca ea sa isi inceteze efectele, proprietatea se va putea transmite la succesori fie prin succesiune legala fie prin succesiune testamentara. (ar fi absurd sa fie altfel, pentru ca in aceasta situatie am avea o succesiune vacanta) - Deci, clauza de inalienabilitate produce efecte doar cu privire la actele juridice intre vii. - 3.art.627 alin.2 NCC permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: - a.interesul care a justificat clauza nu mai subzista - b.a aparut un interes superior, mult mai important care justifica instrainarea - ex,se doneaza un bun unui minor cu o clauza de inalienabilitate pana ajunge el la majorat. Inainte ca el sa ajunga la majorat, fiind o clauza in favoarea lui. De ce? de exemplu daca este vorba de o locuinta, de o cladire, sa i se asigure posibilitatea de a locui intr-un anumit oras pe perioada studiilor, etc. si ulterior minorul constata ca mentinerea acelei cladiri, pentru ca el mai are o alta locuinta, si intretinerea bunului donat este extrem de costisitoare. Prin urmare nu are fondurile necesare sa plateasca impozite, sa asigure intretinerea imobilului. Si atunci ce poate sa faca? sa ceara instantei sa constate acest lucru si sa ii permita instrainarea imobilului. - Efectele fata de terti - Care sunt tertii vizati? = Sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun, fie cel care dobandeste bunul de la proprietar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. - 1.in cazul subdobanditorului - -ex, un contract de vanzare, schimb, cu privire la bunul respectiv, contract prin care se incalca clauza de inalienabilitate. - Conform art.628 alin.2 NCC, se spune ca pentru opozabilitate clauza de inalienabilitate trebuie supusa formalitatilor de publicitate legala daca este cazul. - Ce se va intampla aicia? In materie mobiliara nu avem un regim de publicitate generala. Prin urmare in materie mobiliara nu se pune problema publicitatii clauzei de inalienabilitate. Discutia este valabila numai in materie imobiliara. In materie imobiliara pentru a fi opozabila fata de terti, clauza de inalienabilitate va trebuie notata in CF. - Ce se intampla in masura in care clauza de inalienabilitate cu privire la un imobil nu este notata in CF? daca nu este notata: - a.art.628 alin.5 NCC, care precizeaza faptul ca lipsa conditiilor de publicitate nu-l impiedica pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate sa pretinda de la proprietarul care a incalcat clauza despagubiri. - De ce anume? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti. Ori proprietarul nu este tert. El cunoaste clauza de inalienabilitate pentru ca el este parte in contractul care

care contine acea clauza de inalienabilitate. Deci el nu se poate prevala de lipsa inscrierii in CF. asadar va fi tinut la despagubiri. Se ridica intrebare ce se intampla cu subdobanditorul care a cumparat acel bun de la proprietar cu incalcarea clauzei, subdobanditor care se prevaleaza de faptul ca acea clauza nu era notata in CF. deprincipiu, raspunsul este ca daca nu este notata nu este opozabila, prin urmare nu pot fi afectate drepturile celui care a cumparat cu incalcarea clauzei, a tertului. Insa, se ridica intrebarea cu privire la ipoteza in care tertul care a contractat cu proprietarul cunostea pe alta cale existenta clauzei de inalienabilitate. Mai precis, cunoasterea clauzei de inalienabilitate imobiliara altfel decat din cuprinsul CF care aceasta clauza opozabila fata de tert sau nu? cunoasterea efectiva, altfel decat din CF asigura sau nu opozabilitatea. Raspunsul este DA. De ce? ne raportam la art.876 NCC, art.902 NCC, si art.22 NCC: - Art.902 NCC:precizeaza ipotezele de notare in CF cu efect de opozabilitate si specifica faptul ca drepturile respective devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare, adica numai prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale. Prin urmare, daca se dovedeste ca tertii au cunoscut pe alta cale drepturile respective, ele devin opozabile fata de terti chiar fara inscriere in CF. Dupa care textul vine si adauga: in afara de cazul in care din lege rezulta ca simpla cunoastere al acestor drepturi nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. Adica, exista conform legii ipoteze in care cunoasterea efectiva, in afara sistemului de publicitate nu asigura opozabilitatea. Se ridica intrebarea daca in cazul clauzelor de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate, cunoasterea efectiva asigura opozabilitatea sau sunt conditionate exclusiv de inscrierea in CF. ne lamureste art.22 NCC:care se gaseste in capitolul referitor la publicitatea legala, in general. - Art.22 alin1 :daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv, suntem de acord ca in cazul clauzelor de inalienabiliate nu este caracter constitutiv, ca aceasta este la intabulare, ci strict efect de opozabilitate. Deci nu este prevazut cu un caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele alte raporturi juridice supuse publicitatii, sunt inopozabile tertilor. Asadar, daca nu este inscris in CF este inopozabil. Afara de cazul in care acestea le-au cunoscut pe alta cale. Adica, in afara CF. - Alin 2:atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de publicitate, absenta publicitatii poate fi invocata inclusiv de tertul care a cunoscut pe alta cale dreptul. - Ce intelegem din cele doua liniate: faptul ca regula este urmatoarea: - a.cunoasterea efectiva, in afara sistemului de publicitate are acelasi efect ca si cunoasterea prin sistemul de publiciate, adica opozabilitatea.

- b.prin exceptie, numai atunci cand legea spune in mod expres, cunoasterea efectiva nu valoareaza opozbilitate, numai in aceste situatii este absolut necesara, obligatorie, inscrierea drepturilor in sistemul de CF, pentru a li se asigura opozabilitatea fata de terti. - Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate nu avem un text legal care sa spuna ca ele pot fi facute opozabile doar prin inscriere in CF. - Deci, art.22 alin.1 si 2:spune ca regula, daca am un drept pentru care legea conditioneaza opozabilitatea de inscrierea intr-un registru de publicitate, dreptul este opozabil numai daca este inscris acolo. Vine legea si spune ca clauza de inalienabilitate imobiliara este opozabila numai daca este inscrisa in CF. - Dupa care,art.22 alin.1 vine si spune ca cu toate acestea, daca se demonstreaza ca tertul a cunoscut pe alta cale dreptul respectiv, dreptul devine opozabil fata de tert. Asadar, regula pe art.22 alin.1 este ca cunoasterea prin sistemul de publicitate sau prin alta cale, (ti-a spus proprietarul, ai vazut contractul,ai fost martor cand au incheiat contractul), celedoua feluri de cunoastere au acelasi efect, opozabilitatea. Vine alin.2 si spune ca intr-o singura situatie de exceptie cand cunoasterea efectiva nu are efect de opozabilitate. In ipoteza in care legea spune in mod expres ca opozabilitatea se poate realiza doar prin inscrierea lui. - Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate legea nu spune acest lucru. - Deci am discutat pana acuma despre opozabilitatea fata de cel care cumpara, dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate. - Ce se intampla cu opozabilitatea fata de creditori - Sa avem in vedere 628 alin.4 NCC si 629 alin.3 NCC. - 628 alin.4 NCC vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului - Ce ne intereseaza la cele doua texte? Ne intereseaza urmatorul lucru: - a.ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului - ce inseamna opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditori? La ce efect al clauzei ne referim? La insesizabilitate. Deci, in momentul in care avem in vedere 628 alin.4, ii clar ca ne referim la insesizabilitatea bunului atrasa de clauza de inalienabilitate. - Ce spune 628 alin4:in cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. - Ce intelegem din textul asta? Ca avem 2 regimuri juridice juridice dupa cum clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un contract oneros, ea nu va fi opozabila decat

creditorilor ulteriori, creditorilor viitori ai proprietarului respectiv. Daca clauza de inalienabilitate este inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit, ea este opozabila si creditorilor anterior ai proprietarului. - Ex,1:A cumpara de la B printr-un contract de vanzare cumparare un imobil cu clauza de inalienabilitate pe o perioada de 10 ani. De aceasta clauza va fi tinuta A pentru ca el este cel care devine proprietarul bunului. Aceasta clauza de inalienabilitate nu va fi opozabila creditorilor anteriori, adica cei care aveau creante deja nascute, creditori anteriori ai cumparatorului. Aceasta clauza inseamna ca pe 10 ani A nu poate sa instraineze bunul si creditorii lui nu ar putea sa urmareasca silit acel bun. Textul spune clar ca daca clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu oneros, ea nu este opozabila decat creditorilor viitori. Care este logica? Creditorii anteriori ai cumparatorului iau in considerare un anumit gaj general. In masura in care cumparatorul care este debitorul lor areun gaj general de 20 lei si ulterior dupa nasterea creantei lor el cumpara un anumit bun, valoarea gajului general in principiu daca este un act oneros se produce o subrogatie reala cu titlu universal si gajul valoric ramane constanta. Insa, in masura in care in acel contract de vanzare se stipuleaza o clauza de inalienabilitate, fata de creditori ce efect va produce? Insesizabilitatea. Adica echivalentul valoric al bunului care a iesit va fi scos din gajul general. Si atunci gajul general nu mai este de 20 de lei, ci 20 lei-valoarea casei. Si in felul asta creditorii anteriori isi vad gajul redus fara sa fi putut anticipa acest lucru. De aceea, in masura in care dobandirea se face prin act cu titlu oneros clauza de inalienabilitate este opozabila doar creditorilor viitori. Pentru ca aia vor putea sti de la bun inceput care este gajul general.

In masura in care dobandirea se face cu titlu gratuit, nu se mai pune discutia asta, pentru ca dobanditorul nu transmite nimic in schimbul bunului primit si care este afectat de clauza de inalienabilitate. - Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate - 2 sanctiuni posibile: - a.nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate, nulitate care poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate, cat si de catre instrainatorul din contractul care contine clauza de inalienabilitate. - Asta inseamna ca pentru a discuta despre sanctiunea incalcarii unei clauze de

inalienabilitate trebuie sa avem minimum 2 acte juridice distincte: un act juridic care contine clauza si un act juridic prin care se incalca clauza. Nulitatea relativa va viza cel de-al doilea act juridic. - Ex, A vinde lui B cu clauza de inalienabilitate. Ulterior B vinde lui C. in conditiile acestea vanzarea dintre B si C va putea fi anulata, nulitatea relativa, pentru incalcarea clauzei de inalienabilitate. Nulitatea relativa va putea fi invocata de catre A, instrainatorul din contractul care contine clauza, respectiv de tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate (cine o fi el). - Sa nu ne gandim ca tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate este C, in cazul nostru. - Ex, A ii vinde lui B un teren cu constructie, cu clauza de inalienabilitate in favoarea unui tert. De ce? Pentru ca X locuieste in acel imobil. Ulterior, B incalcand clauza vinde imobilul lui C. intr-o astfel de situatie contractul dintre B si C este anulabil. Cine poate invoca nulitatea relativa? X beneficiarul clauzei si A, instrainatorul din actul care contine clauza de inalienabilitate. - Prima sanctiune in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate este anularea, deci nulitatea relativa prin care se incalca aceasta clauza. - b.rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate - precizari: - -texte care ne intereseaza sunt art.629 alin.1 si art.1027 si urmatoarele NCC - -rezolutinea respectiv revocarea poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator, adica de catre autorul proprietarului tinut de catre clauza de inalienabilitate. - Ex, A ii vinde lui B un imobil cladire cu o clauza de inalienabilitate. B incalcand clauza instraineaza lui C. tertul beneficiar al clauzei este X care nu este parte in contractul dintre A si B. in aceasta situatie A are posibilitatea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B pentru nerespectarea clauzei. Insa X care este tert fata de acest contract nu poate sa ceara rezolutiunea. - De asemenea, revocarea intervine atunci cand clauza de inalienabilitate este cuprins intrun act cu titlu gratuit. - Ex, A ii doneaza lui B cu clauza de inalienabilitate si B incalcand clauza vinde lui C. in aceasta situatie A are posibilitatea sa pretinda revocarea donatiei dintre A si B.

Beneficiarul clauzei de inalienabilitate, in masura in care nu este parte in contractul care contine clauza, nu poate sa ceara nici revocarea si nici rezolutiunea. -

- c.art.628 alin.3 NCC - -ni se spune:in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. Cu referire la 937 . - Ce vrea sa spuna acest text? Ca in masura in care A ii vinde lui B un bun mobil cu clauza de inalienabilitate, fiind vorba de bunuri mobile nu avem unde sa realizam publicitatea clauzei de inalienabilitate. Prin urmare ea va fi opozabila automat, de plin drept fara publicitate. Ulterior B, incalcand aceasta clauza vinde bunul lui C. evident ca s-ar pune problema anularii contractului dintre B si C. totusi, in masura in care C este de buna credinta, adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate, el se poate prevala de art.937 care spune ca in cazul bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza proprietate. Asta inseamna ca daca tertul a fost in eroare, nu a cunoscut clauza de inalienabilitate in materie mobiliara el va ramane proprietar si titlul lui nu va putea fi desfiintat. Prin urmare, intr-o astfel de situatie, se vor putea pretinde doar despagubiri de la cel care a instrainat bunul cu incalcarea clauzei. - Daca ar fi vorba despre o inalienabilitate legala a unui bun mobil, atunci nu s-ar putea invoca art.937. in cazul inalienabilitatii conventionale este posibila invocarea art.937 numai in masura in care tertul este de buna credinta