Circulări și manifeste [PDF]

Zitiervorschau

/

Corneliu Zelea Codreanu

m CIRCULARI MANIFESTE

Colecţia „EUROPA” Miinchen

Apariţia acestei lucrări constitue o necesi­ tate istorică şi un omagiu constant celui care a schimbat faţa României, dând o nouă îndrumare spirituală Neamului şi trăirei lui în istorie. Omagiu constant omului care, prin adânca lui dragoste de Neam şi Ţară, prin fapta lui creatoare şi prin acceptarea jertfei supreme, a deschis calea împlinirei şi înălţării pentru viitoarele generaţii de Români. Necesitate istorică, deoarece cercetătorii timpurilor turburi pe care le trăim vor fi nevoiţi să ţină seama de gândirea profun­ dă a lui Corneliu Zelea Codreanu, con­ centrată atât în „PENTRU LEGIONARI" cât şi în’ „CIRCULARI şi MANIFESTE". Sintetic şi vizionar, Căpitanul a izbutit să marcheze în varietatea temelor studiate o adevărată linie de program politic şi-o neîntrecută structură de comportament uman. Originalitate, omenie, etică, spiri­ tualitate, sunt aspectele ce se desprind şi se impun. Conform ediţiei dela Bucureşti din 1941, după un exemplar scăpat ca prin minune de furia rugului nimicitor al duşmanilor, acest volum înlocuieşte în oarecare măsură lipsa tomului II din „PENTRU LEGIO­ N A R I", pe care Corneliu Zelea Codreanu n’a mai avut timp să-l compună. Dar gân­ durile, sbuciumul, amărăciunile şi victo­ riile ce umplu paginile acestor „CIRCU ­ LARI şi MANIFESTE", privind faza ul­ timă a vieţii Căpitanului, apar ca un tra­ seu a ceeace ar fi constituit al 2-lea volum din opera sa. De.aceeâ, considerăm republicarea acestei lucrări ca o obligaţie morală şi-o îndatori­ re de conştiinţă.

Colecţia „E U R O P A ” Miinchen

Corneliu Zelea Codreanu

m CIRCULARI SI

MANIFESTE 1927

—

1938

Colecţia „E U R O PA ” Miinchen

EDIŢIA

5-a

Reimprimare după ediţia 2-a, corectată şi întregită

Tiraj: 1000 exemplare C opyright 1981 by Ion Mării, D-8047 Karlsfeld, Griinlandstrafie 7 Druck: Lang Offsetdruck GmbH, Munchen Bindearbeiten: Steinberger GmbH, Munchen Printed in Germany

FRUNTAR Această carte e un simbol! Simbolul unei trăiri în realităţile istorice ţi-al unei con­ cepţii de viaţă tradusă'n fapt.

*

Cunoaşterea gândirei legionare, aţa cum a cugetat-o C orneliu Zelea Codreanu, o găsim în lucrarea sa de căpetenie

„Pentru Legionari". A colo stau închise, ca nişte mărgăritare nepreţuite, normele ţi preceptele unei concepţii cu totul nouă în politică ţi în viaţa socială. Viitorimea neamului românesc, toţi cei îngrijoraţi de so­ arta societăţii ţi-a omului în mijlocul ei, vor fi ţinuţi odată să se adape profund la isvoarele înţelepciunei legionare adu­ nate mănunchi în cartea Căpitanului. Destinul neamului stă strâns legat, de-acuma înainte, de doctrina ţi voinţa legionară, ca punct de sprijin al unei speranţe ţi unei împliniri în timp. Dar Corneliu 2 . Codreanu n’a fost numai gânditor politic. El a fost ţi om politic, în plinătatea cuvântului. Adică, om de acţiune, de organizare, de luptă ţi de educaţie. Sub ordinele lui, cohortele Legiunii „ A R H A N G H E L U L M I H A I L “ au des­ chis noi orizonturi spirituale ţi-au împlântat în inima tinere­ tului trăirea în demnitate, respectul omului, gustul muncii cin­ stite ţi bucuria sacrificiului. Sub înrâurirea cuvântului său, o lume ieţită din comun ţi-a închegat trăinicia unui alt stil de viaţă ţi de înţelegere. Cuget, simţ ţi vrere s’au îndoit în faţa celui predestinat, pentru a renaţte prin el spre înălţare lăuntrică ţi reînnoire socială. Din începuturi, Căpitanul a fost o prezenţă neobosită, plină de înţelepciune ţi viziune învăluitoare. Cu statornicie,

V

a condus evoluţia Mişcării, aplicând cu autoritate principiile prescrise de el în doctrina legionara. Ici o asprime, colo un îndemn sau o vorbă de dojana, dincolo o învăţătură . . . Şi aşa mai departe, pentru fiecare act, situaţie sau problemă. Fără răgaz, a răsunat în neam, un ordin clar, o chemare potrivită, sau o replică cutezătoare. Totul, în atitudinea şi înfăptuirea Căpitanului, a fost o lecţie şi-o chibzuinţă educativă.

Nu vorbe’n vânt, ci înfăptuire! Adică, deşteptarea energiilor creatoare, transformarea interioară a omului, refacerea unei noi spiritualităţi. *

Acesta a fost sensul permanent al C IR C U L A R IL O R şi M A N IF E S T E L O R semnate de Corneliu Z. Codreanu până în Martie 1938. Comunicate de luptă, de victorii sau înfrângeri. încărcate adesea de speranţe şi bucurii; pline uneori de amărăciuni şi dureri. Dar, totdeauna, revărsând strălucire morală, sensul dreptăţii şi întâietatea onoarei în gând şi faptă. Un amplu şi permanent ÎN D R E P T A R pentru legionarii Gărzii de Fier. O pildă pentru tot românul dornic să schimbe faţa ţării prin schimbarea propriei sale firi. Şcoală nouă pentru întregul neam chinuit, frământat de necazuri şi umilit de toţi diriguitorii ce nu şi-au înţeles mi­ siunea. Prin aceste comunicări concise, dar pline de sinceritate şi pasiune, s’a păstrat coeziunea întregei organizaţii şi s’a plăs­ muit modelul omului legionar. In adâncul acestor circulări stă înscrisă o parte din ade­ vărul fenomenului spiritual ce-a sguduit plaiurile româneşti. E latura trăirii în acţiune care vine să completeze şi să pună în evidenţă măreţia unei doctrine originale şi impunătoare. In nemărginita îmbrăţişare a problemelor neamului şi’n rezolvarea lor prin crearea unui om călit din alt oţel sufletesc, stă toată importanţa C IR C U L A R IL O R

căpităneşti. Impor­

tanţă pe care mulţi o neagă sau o dispreţuesc, neputincioşi ce sunt de-a înţelege mesagiul ascuns în ele . . .

VI

Dar lumea ce ne înconjoară tremură nevolnică sub apă­ sarea neliniştei venită din adâncuri. . . Lipsită de ideal, des­ prinsă de spiritualitatea înaltului, ameninţată de forţele nega­ tive ale ideologiilor materialiste, trista umanitate a zilelor noa­ stre îşi macină viitorul în compromisuri şi aranjamente tăinuite cu vrăjmaşii ei cei mai aprigi. Numai lumea legionară îşi păstrează demnitatea şi mân­ dria în această probă de forţă ce riscă să devină în curând un conflict apocaliptic. Numai lumea legionară e pregătită pentru o asemenea înfruntare, pentrucă numai ea trăeşte în spiritul

*

doctrinei şi Circulărilor ce-i stau la temelie.

M odel de comportament şi simbol de înălţare, cuvintele lui Corneliu 2. Codreanu aduc în circuitul politic al lumii noastre un suflu de îmbărbătare şi încredere în viitor. Căci, numai cine va şti să înfrunte cu eroism, seninătate şi desinteres evenimentele vremii — aşa cum sunt îndemnaţi legionarii în „ C I R C U L Ă M şi M A N IF E S T E " — numai acela îşi va face datoria faţă de neamul încătuşat.

O carte mai mult decât bine venită în comunitatea româ­ nească a exilului.

Faust Brădescu Champs sur Marne, Septembrie 1980

Cuvânt de lămurire la Ja ediţie Dăm la iveală Circulările Căpitanului. Numai o parte din ele; şi din acestea, nu toate în între­ gime. Atât, cât am crezut că servesc cerinţelor de acum, pen­ tru educaţie şi înnobilare sufletească. Ele sunt destinate legionarilor cari au rămas, acelor cari se vor întoarce din calea rătăcirii, precum şi unora din afară ce s’ ar putea apropia de noi. Circulările nu servesc elementul politic banal şi trecător, acel de fiecare zi. Ele au un caracter etic, formează învăţătură eternă şi conţin principii de viaţă, în cel mai larg înţeles al

VII

nevoilor Neamului nostru ţi al perjecţiunei umane. Editarea lor s’a putut face prin desconsiderarea sărăciei ţi înfrângerea prejudecăţilor, prin generozitatea câtorva stu­ denţi ţi multa bunăvoinţă prietenească. Aceste circulări ne amintesc un trecut ţi stabilesc adevă­ ruri; ne apropie de morţi ţi ne arată pe acei în viaţă; ne plimbă prin locuri ţi spaţii imense cu jertfe, aduse într^un fel sau altul; ne indică datorii pentru viitor. Cetindu-le ţi călătorind cu ani în urmă, nu ne-am putut reţine lacrimile pornite din tainică simţire de câtă suferinţă a fost ieri ţi mai continuă a ii; aceasta, pentrucă lupta ce-o dăm susţine în veac dreptatea Poporului Român ţi pregăteţte, pe linie creţtină, calea unei Omeniri desbrăcată de patimă ţi vrăjmăţie. Cu noi, fie Dumnezeu.

V asile Iasinschi

Madrid, Martie 1951

întâmpinare la 4 a ediţie Prezentăm din nou Circulările Căpitanului. Ediţia de acum o putem considera întreagă. Ea este repro­ dusă după un exemplar care s’a găsit cu greu. Circulări nepublicate vor mai fi multe. Acelea aşteaptă alte timpuri, mai fericite, — de întregire ţi libertate a Ţării. Scopul este să salvăm pe acele ce le avem la îndemână; ţi din câte sunt, să ne stingem setea de adevăr, bine ţi frumos, — ca la cel mai limpede isvor dăruit de Căpitan nouă ţi tuturor generaţiilor viitoare din munca lui chinuitoare ţi grija curată pentru formarea unui om nou. Ediţia din Spania reprezintă un început modest. Aceasta din Austria e destinată conservării elementului documentar pentru istoria Legiunii, până la întoarcerea din durere. Rostul Circulărilor este să umple un gol în educaţia ţi mântuirea sufletelor noastre. Ele pot să lumineze minţi ţi să

VIII

trezească gânduri, pentru a deschide căi de viaţă acelor, cari astăzi păşesc în bezna. Învăţăturile şi dreptăţile cuprinse în scrisul Căpitanului vor da roade pentru toată lumea românească. Ele vor rodi şi pe întinsuri mai depărtate şi’n suflete de vrăjmaşi. Nici o clipă de disperare, ci numai răbdare, credinţă şi nădejde în luptă până la capăt. Cu ajutorul acestor puteri înfipte în adâncurile noastre vom străbate drumuri şi prăpăstii, ape şi neant. Căci cu noi este Dumnezeul

V asile Iasinschi

M adrid, Octom brie 1951

Cuvânt înainte Circulările şi manifestele Căpitanului sunt de co­ vârşitor folos pentru cei ce vor să cunoască Mişcarea Legionară. Sunt în ele răspunsuri şi deslegări pentru toate atitudinile individuale şi colective, pentru toate pro­ blemele neamului românesc, de azi şi de mâine. Aceste circulări în afară de valoarea lor istorică şi documentară asupra diferitelor momente prin care a trecut Legiunea, îndurând înfrângerile şi smulgând, peste moarte, toate biruinţele, constitue ceeace numim şi vom numi, noi legionarii, de-acum înainte: linia Căpitanului. Cei ce vor voi să trăiască în adevăratul duh legio­ nar şi să nu greşească în acţiunile lor, vor face mereu apel la această linie, se vor întoarce mereu la isvorul curat al acestei cărţi de neegalată gândire şi de supremă credinţă, în destinul românismului în lume. [Bucureşti, 1940]

MIŞCAREA LEGIONARA IX

LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL CĂMINUL RÂPA GALBENA I AŞI

CIRCU LARA

Nr.

1

*

Situaţia politică s'a schimbat. Guvernul a demisionat. înalta Regenţă va decide. In vederea acestui fapt, ea consultă pe toţi oamenii politici ai ţării. In curând vom avea deci o situaţie nouă. Legiunea, deşi nu se amestecă în luptele dintre par. tidele politice şi nu concurează cu ele pe nici o temă, totuşi va urmări cu cel mai viu interes desfăşurarea eve­ nimentelor şi va interveni chiar dacă cineva ar îndrăzni să-i tulbure apele. Justificarea interesului şi al unei eventuale inter­ venţii stă numai în faptul că legionarul, trebue să fie treaz în faţa oricărei schimbări de situaţie, dar mai ales în faptul că: 1. Duşmanul nostru se interesează. Şi unde duşma­ nul se interesează, acolo are şi Legiunea datoria sfântă de a se interesa. 2. Şi în faptul că el cearcă în timpurile de schim­ bări să se mişte, să intervie. pentru a câştiga teren şi unde duşmanul se mişcă, acolo se va mişca şi Legiunea pentru a-i paraliza intervenţia şi a-1 ţintui pe loc. De aceea, porunca Legiunii este: Tot legionarul să fie în gardă. Pretutindeni rândurile să se strângă. Mica noastră oaste va aştepta cu arma la

1

picior. In vederea legăturii mai intense, Legiunea va trimite circulare săptămânale, legionarilor, membrilor din comitetul de 100 şi prietenilor Legiunii. Aceste cir­ culare vor pleca din Iaşi în fiecare Sâmbătă seara. Ter­ minând, ne manifestăm regretul faţă de imensele gre­ şeli ale conducerii L. A. N. C., datorită cărora L. A. N. G. este surprinsă de împrejurări într’o situaţie jalnica. S’ar fi cuvenit ca şi glasul ei să fie ascultat astăzi în această ţară şi să fi răsunat cu hotărîre, în numele dure­ rilor românului şi în numele aspiraţiunilor sufletului naţional. Fără aceste greşeli care au scoborît-o din înăl­ ţimile cele mai semeţe pe cari le-a urcat vreo organi­ zaţie în această ţară, curentul L. A. N. C. ar fi fost astăzi hotărîtor. Dar să privim către viitorul sănătos, puternic şi bi­ ruitor al mişcării naţionale, strigând cu toţii Trăiască Legiunea C. Z. CODREANU Iaşi, 1927

C H E M A R E CĂTRE

Purtătorii Duhului nou al Vremii LEGIONARI, Cuvântătorii partidelor politice cutreeră din nou oraşele şi satele cerându-vă ajutor pentru ca să se poată reface. Sub domnia lor românismul de pretutindeni a sărăcit şi a îngenunchiat în faţa străinului pripăşit de curând. Rosturile mari ale Patriei sunt părăsite. Lumea noastră politicianizată, nu mai vede în faţă decât intere­ sul partidului, pentru a cărui biruinţă sacrifică în fie­ care zi şi în fiecare ceas, însuşi viitorul nostru ca neam. 2

Se prăbuşesc pădurile din munţi încăpute pe mâna veneticilor. Geme inima în Moţii şi Maramureşenii uitaţi de toată lumea. Muncitorii Români părăsiţi îngroaşă rândurile co­ muniştilor jidani. Comerţul românesc, lipsit de protecţie, îngenunchiază în lupta neegală cu străinul. In cadrele armatei noastre glorioase pătrunde tot mai adânc şi tot mai sus, germenul disolvant şi ponrupător de conştiinţe. Şi ceasuri grele se prevăd în viitor. De vom fi chemaţi cândva la marele examen interna­ ţional cine va mai apăra pământul ţării şi gloria Dra­ pelului nostru? Ţăranul român îşi vinde produsul sub preţul de cost. Misiţii s’au înmulţit şi ne inundă. Cafenelele sunt pline de cămătari şi de samsari. Ei se îmbogăţesc în dauna celor cari muncesc. Poporul este spoliat. Româ­ nul înglodat în datorii a ajuns rob modem al banche­ rului jidan. Ţara împărţită în partide, care se sfâşie unele pe altele, se dărâmă sub ochii noştri. Conducerea partidelor nu este o conducere de mână tare, şi nu are nici un pic de direcţie naţionalistă, de oblăduire şi încurajare a elementului românesc, care ţine de multe secole pe umerii săi, viaţa ţării. LEGIONARI, In faţa acestei situaţii, şi mai înainte ca politicia­ nismul condamnat să se poată reface, am tras spada şi am înălţat steagul cel nou al vremii. Se simte prin aer tot mai accentuat nevoia unor alte principii de viaţă politică şi morală. Despoliticianizarea ţării este o poruncă a vremii. 3

In locul partidelor parazite, se simte nevoia unui braţ creator. In locul şovăelii în conducere, se simte nevoia unei baghete magice, căreia să i se supună toată suflarea românească. In locul partidelor desbinate, veşnic In luptă, uni­ tate de comandament. In locul partidelor mereu aplecate străinilor, poli­ tica de neatârnare şi încurajare a românismului susţi­ nător de ţară. Spuneţi celor ce vin din nou să vă apuce mâna, că ceasul lor s*a terminat. „Pot pieri toţi cuvântătorii ace­ ştia” . De acum încolo de un singur glas va trebui să ascultaţi, tainic şi nepăîruns ca Dumnezeu: chemarea Patriei. Acest glas să-l audă toată suflarea voastră. Lui să vă supuneţi într’un singur suflet. ROMANI, Atunci când glasul şi braţul vostru vor proclama victoria, România va reînvia. Vor înflori în ea ca bujo­ rii, copiii voştri. Străinul o va respecta. Duşmanul se va teme. SOLDAŢI Al .,GĂRZII DE FIER” , Când vouă vă este hărăzit de Dumnezeu să făuriţi această Românie nouă, când dela Nistru până la Tisa, neamul vă aşteaptă să vă primească în nesfârşite aplauze pe scena istoriei, isbucnească din piepturile voastre de oţel, strigătul nostru de luptă şi de victorie: Trăiască România româneasca! Trăiască „Garda de Fier!” CORNELIU ZELEA-CODREANU Comandantul „ Gărzii de Fier”

4

LEGIUNEA „ARHANGHELUL MIHAIL” „GARDA DE FIER”

*

UN APEL ŞI UN AVERTISMENT ROMANI DIN CAPITALĂ, Marşul „Gărzii de Fer” care trebuia să aibă loc în Basarabia a fost oprit. Inamicii unei Românii sănă­ toase şi puternice au triumfat. Jidănaşii din Sărindar, dela ,£sUpta” , „Adevărul” , „ Dimineaţa” , aceşti otrăvitori ai sufletului românesc, de o lună de zile ameninţă, de o lună de zile insultă, de o lună de zile ne pălmuesc sufletele, aici la noi acasă. Din căpuşe înfipte în sânul acestei naţii, s’au trans­ format în monopolizatorii înţelegerii intereselor supe­ rioare ale Patriei şi cenzuratorii nepoftiţi ai tuturor ac­ telor de guvernământ. La Turda au cerut guvernului să ne oprească de­ monstraţia sub motiv că se aprinde Ardealul; La Cahul, că se începe revoluţia în Basarabia; La Galaţi, că se vor naşte măceluri şi pogromuri. Pretutindeni au rămas nişte provocatori ordinari, Legiunea păstrând o ordine şi disciplină desăvârşită. Astăzi ne îndreptam spre Nistru pentruca să în­ toarcem Basarabia cu faţa spre Bucureşti. Dar acestor mercenari ai comunismului, nu le con­ vine aceasta.

Basarabia trebuie să rămână pradă bolşevismului şi să privească către Moscova, pentruca ei să continue a teroriza cu provincia dintre Prut şi Nistru, întreaga politică a României. ROMÂNI, Politicianismul venal şi pervers, acest putregai care ne infectează viaţa, îi secundează din calcul meschin de interes electoral şi dintr’un înjositor spirit de ser­ vilism, în opera lor de desmembrare a ţării şi înstrăi­ nare a pământului nostru strămoşesc. Spirit şi calcul, care au dat România de 60 ani încoace pe mâna tuturor veneticilor de peste hotare. Priviţii... se mişcă astăzi mucenicii din Maramureş şi Bucovina. îşi plâng pe drumuri amarul de robire în care i-a aruncat ticăloşia tuturor conducătorilor de ţară, nu pentrucă i-ar fi uitat, ci pentrucă i-au vândut. Nu vi se pare cel puţin straniu că nu s’ a găsit un singur glas în accastă ţară, care să vină cu un cuvânt de mângâere pentru ei? Şi nu vi se pare cel puţin o neruşinare a reduce toată chestiunea din Maramureş la „instigatorii” Neculai Totu şi Dănilă? Ei sunt vinovaţii? Dar politicianismul care a înşelat în fiecare zi de 12 ani, nu este vinovat? Dar sutele de mii de venetici, Ji­ dani, cari au venit peste capul lor ca lăcustele să le ia pământul rămas dela strămoşi şi să-i robească, ace­ ştia nu sunt instigatori şi provocatori? Dar domnii din Sărindar, care necinstesc mândria noastră de stăpânitori în tara aceasta, aceştia nu sunt provocatori? ROMÂNI, Iată un exemplu tipic din care se poate vedea, ade­ vărata cauză a „desordinilor" din Bucovina şi Mara­ mureş. „Universul4* din 17 Iulie 1930 publică următoarea 6

statistică. La Cernăuţi: copii în vârstă de şcoală curs primar: 12.277 din care români (băeţi şi fete) 3378, iar restul de 8825 streini. Ce dovadă de copleşire a elemen­ tului românesc din nordul ţării mai doriţi? Unde voiţi să fugă din faţa acestei năvale uriaşă şi ucigătoare su­ fletul neamului românesc? II bârfiţi şi îl loviţi şi-l ofensaţi, că s’ar ridica pentru pâine şi „situaţia econo­ mică proastă", când în realitate el se înalţă cutezător, să apere fiinţa românismului la graniţa de nord. Pen­ tru ce nu s’a găsit nici un bărbat politic să-i spuie Majestăţii Sale adevărul: * MĂRIA TA, Nenorociţii aceştia nu cer pâine. Cer dreptate! Cer eliberarea sufletului românesc care trage să moara înă­ buşit în Maramureş şi Bucovina. Cer măsuri în contra sutelor de mii de jidani, ghiftuiţi, rotunzi şi albi ca viermii, care-i sfidează în fiecare zi în sărăcia lor, subt protecţia tuturor autorităţilor româneşti. Desigur, ştiu ei bine, domnilor ziarişti, că nu prin manifestări violente vor putea rezolva o asemenea pro­ blemă, dar, ajunşi la limita de pe urmă a răbdării, ei vor să impună o conducere românească României; să forţeze legiferarea românească: legi de protecţie a ele­ mentului românesc în România. DOMNILOR DIN SĂRINDAR, Poate voiţi ca prin insultele neîncetate cu care ră­ niţi sufletele româneşti, să mă vedeţi într’o bună zi în fruntea sfinţilor răsculaţi din Maramureş? Să ştiţi că în clipa aceea v’a sunat ceasul şi v*a sunat şi scândura 1 In orice caz, dacă legile vi se par insuficiente ca să vă poată domoli, eu vă declar că am destulă putere pen­ 7

tru ca să vă pun la locul vostru şi să vă fac să înţelegeţi în ce ţară trăiţi. Dacă nu vă liniştiţi, voiu chema în contra voastră, tot ce este viu în ţara asta, hotărît să lupt prin toate ar­ mele pe care mi le va pune la dispoziţie mintea. ROMÂNI! O Românie-Nouă, nu poate eşi din culisele parti­ delor, după cum România-Mare n*a eşit din calculele politicianilor, ci de pe câmpiile dela Mărăşeşti şi din fundul văilor bătute de grindina de oţel. O Românie-Nouă, nu poate eşi decât din luptă. Din jertfa fiilor săi. Deaceea nu politicianului mă adresez astăzi. Ci Ţie Soldat. Inalţă-te. Istoria te chiamă din nou! Aşa cum eşti. Cu mâna ruptă. Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciu­ ruit. Lăsaţi-i pe neputincioşi şi pe imbecili să tremure. Voi daţi lupta cu bărbăţie. In curând „Garda de Fier” vă va chema la o maro întrunire în Bucureşti întru apărarea maramureşenilor. Copii ai lui Dragoş Vodă şi ai Bucovinenilor, fiii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Scriţi pe steagurile voastre: Străinii ne-au copleşit. Presa înstrăinată ne otrăveşte. Politicianismul ne omoară. Sunaţi din trâmbiţe alarma. Sunaţi din toate puterile. In clipa când duşmanii ne copleşesc şi politicianii ne vând, Români, strigaţi cu înfrigurare ca pe potecile munţilor în ceasurile de furtună: Patria! Patria! Patria! CORNELIU ZELEA-CODREA NU Şeful Legiunii

8

c ă t r e l e g i o n a r i i d i n ia ş i

Vă scriu aceste rânduri fugare din mijlocul luptei. Aici, în vâltoarea aceasta a riscului şi a primejdiilor, sufletul meu îşi găseşte tot rostul vieţii lui pământeştL In lupta deschisă, a sunat acuma ceasul sfânt, să păşească cu vitejească voioşie tot ce este pe cuprinsul acestei ţări inimă de legionar. In sabia pe care am tras-o dela şolduri, cu atâta încredere, o Patrie necăjită şi slăbită de puteri şi-a pus ultimile ei nădejdi. Cine este acela care nu se va purta ca un leu când în jocul săbiei lui stă însăşi viaţa sfintei noastre Ro­ mânii? De ascuţişul acestei săbii va trebui să se îngrozeas­ că duşmanul. Laşii să treacă în lături. Iar voi cu pum­ nul strâns pe mânerul de fier să treceţi înainte. Peste frunţile voastre de soldaţi Ţara aşterne Bine­ cuvântarea Ei. Din înălţimea cerului sfântul Arhan­ ghel Mihail ne ocroteşte, ne conduce- şi ne face învin­ gători. Iar voi veţi saluta cu arma pentru onor pe cei că­ zuţi în luptă. CORNELIU ZELEA-CODREANU 8 Noemvrie 1930

CAMARAZI, *) Vă adresez, pe această cale, urările mele de bine şi salutul meu plin de admiraţie, pentru tinerimea lup­ tătoare de astăzi. Patria îşi reazimă toate nădejdile Ei, pe braţele voastre. Fiţi puternici. 1) Aceste rânduri au fost cetite în Congresul studenţesc dela Brăila In 1930.

9

Respingeţi, cu îndărătnicie toate falşele teorii ale falşilor apostoli umanitarişti şi pacifişti, care tind să vă desarmeze sufleteşte. Nu uitaţi că dreptul este o proprietate care se spri­ jină pe forţă. In lume oamenii se luptă. Din adâncul mării şi până în înălţimile văzduhului, nu-i decât o luptă în care animalele se devorează unele pe altele. In lumea plantelor, în natură, în păduri şi pe câm­ pii, acolo unde oamenii se duc să guste pacea, nu este în realitate decât o luptă surdă şi necruţătoare pentru viaţă. Voesc să spun că nu există în natură „pacea" pe care o cântă toţi poeţii şi literaţii, nu există decât o singură realtate, mare, crudă, superbă: răsboiul. Neamurile cari înţeleg acest adevăr trăesc. Cele­ lalte pier. Românii, înconjuraţi de pretutindeni de vrăjmaşi cu pofte mari şi invadaţi Înăuntru de duşmani cari îi slăbesc şi-le macină sistematic puterile de rezistenţă şi de viaîă, nu vor putea rezista în viitor, decât dacă vor înţelege că pe pământul lor trebuie să crească soldaţii ca brazii în pădure. Dela acest adevăr fundamental, şi în această di­ recţie spirituală trebue să pornească întreaga noastră activitate. Viaţa acestei Patrii milenare va fi atunci asigurată. Pentru viaţa ei! Pentru fericirea ei! Pentru înflo­ rirea ei! La luptă deci, cu toţii. CORNELIU Z. CODREANU

10

PRIGOANA 1933 Circulară Toate popoarele din lume, până la triburile sălba­ tice, precum şi toate vieţuitoarele, dela animalele do­ mestice şi până la fiarele din pădure, îşi apără copiii pentrucă ei reprezintă viitorul. Viaţa de mâine. Ce-ar fi dacă legile firii ar permite şi dacă ele n’ar considera ca o crimă şi ca o monstruozitate morală, ca viaţă de astăzi să ucidă viaţa de mâine? In câtă decădere şi condamnare trebue să zacă pre­ zentul care s’ar ridica împotriva propriului său viitor? Şi totuşi acesta este aspectul pe care ni-1 dă în ţara românească începutul celei mai triste guvernări româ­ neşti. Din ordinul bancherilor iudeo-masoni dela Paris — aceea ce domnul Tătărescu numeşte „voinţa interna­ ţională” , — Garda de Fier a fost disolvată şi floarea ti­ nerimii româneşti a fost bătută, insultată, însângerată. — de o forţă materială incomparabil superioară, — iar acum zace umilită în toate închisorile României Mari. Alţii în mormânt, iar alţii în spitale, pe calea mor­ mântului, cu toţii pentru absolut nicio vină, ci numai pentru credinţa lor într’un viitor românesc mai bun. mai mare. Nicio vină. Insist. Pentru ca sâ nu se creadă la un moment dat că păcatele noastre ar fi impus măsurile de mai sus. De­ altfel lucrurile sunt controlabile. încă din luna Iulie, „Garda de Fier” n’a dat loc niciunei întruniri publice, n’a făcut nicio agitaţie, n’a ti­ părit niciun manifest, n’a dat naştere niciunui conflict cu autoritatea publică. Mai mult. A ajutat autorităţile. La serbările organizate în Parcul Carol de către Prefectura de poliţie — la cererea acesteia — am auto11

rizat în trei rânduri, ca un număr de câte 200 de legio­ nari îmbrăcaţi în uniformă, să le dea concursul lor ne­ precupeţit. Concurs pe care l-au dat şi pentru care au primit mulţumiri, (mulţumiri ce-au fost manifestate în ultima lor formă prin lovituri aplicate în cap de către comisarii aceleiaşi prefecturi de poliţie în noaptea de 9-10 Decemvrie, când au umplut de sânge pereţii tutu­ ror caselor legionare). Singura activitate a „Gărzii” era o operă de edu­ caţie constructivă (înainte de conferinţa prin Radio a d-lui Tătărescu): Ridicarea unui cămin la Bucureştii Noui. Unii lucrau, iar altora le creştea inima, văzând cum în fiecare zi, din sforţarea braţelor comune, se înălţa tot mai sus rodul muncii lor, sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Operă de educaţie, care, pentru efectul educativ, ce­ rea atenţia şi liniştea tuturor. Nu s’au făcut vinovaţi cu nimic, n’au atacat pe ni­ meni, n’au spus nici măcar unui singur om: „dă-te mai încolo” . In această situaţie a sosit d. Duca la guvern, cu ne­ contenitele Domniei-sale ameninţări — care constituiau în acelaşi timp asigurări pentru bancherii străini, stă­ pânii României — că va disolva „Garda de Fier” . Ce putea să justifice disolvarea „Gărzii?” 1. Atitudinea noastră? Agitaţii? Tulburări grave sau măcar mai puţin grave? Acţiune subversivă? Tero­ ristă? Exclus! Pentrucă n’au existat. Nici măcar în con­ ştiinţa acuzatorilor şi călăilor noştri. 2. Cel puţin vreo justificată teamă de concurenţă la guvernare? Exclus! Pentrucă noi nu lucrăm pe plan prezent. Lucrăm pe planul de viitor. N’am cerut şi nil cerem gu­ vernul. Mai mult: nici nu ne interesează cine vine la gu­ vern. Ne este absolut indiferent. Pe noi ne interesează 12

România de mâine, luând, se înţelege, parte într’o anu­ mită proporţie — pentru şcoala noastră — la toate ac­ tivităţile prezentului: parlament, ziaristică, ştiinţă, artă etc... Acest adevăr înlătură şi minciuna, ce ni se pune obişnuit în sarcină în asemenea ocazie, că am urmări o lovitură de stat. Lovitura de stat presupune voinţa de-a guverna acum. Dealtfel noi n’am fost împiedicaţi dela exercitarea vreunei încercări de violenţă sau de ilegalitate ci din contra am fost împiedicaţi prin violenţă de-a întrebuinţa calea legală. Şi acum o mică întrebare. Cum justifică omul cu suflet de fiară, d. I. Gh. Du­ ca, tot sângele pe care l-a vărsat, sângele românesc al camarazilor noştri nevinovaţi ? Cu „voinţa internaţională” , cu porunca bancherilor iudeo-masoni dela Paris a căror slugă este şi cărora le-a vândut interesele României şi vieţile noastre româ­ neşti ? Este cea mai ruşinoasă capitulare cunoscută în is­ toria politică a României; — „Ucide-ţi copiii cu proprii­ le tale mâini, ne trebue nimicirea viitorului tău, Româ­ nie!” — Aceasta este porunca infamă al cărei executor s’a făcut un prim ministru român. In faţa acestor fapte de o gravitate istorică, mă în­ treb alături de o lume întreagă: Unde sunt veşnicii apărători ai „demnităţii naţio­ nale”—al căror nume îmi e ruşine să-l pronunţ—care astăzi acoperă cu tăcerea lor cea mai tristă capitulare? Nu vedeţi că „obiectul” vânzării nu-1 mai formează nici chibriturile, nici petrolul, nici pădurile, ci însuşi sânge­ le şi vieţile noastre? Din aceste porunci streine au fost arestaţi şi chinu­ iţi nenumăraţi preoţi în frunte cu bătrânul preot bolnav Ion Moţa dela Orăştie, care timp de 32 de ani a încălzit prin „Libertatea” inimile româneşti şi cu bătrânul tată

al lui Tudose Popescu, preotul dela Mărceşti in vârstă de 80 de ani. Din aceste porunci streine o serie de intelectuali în frunte cu profesorul universitar Dan Rădulescu, o glo­ rie a ştiinţei româneşti, cu avocatul Emil Vasiliu-Cluj, cu profesorul Ion Zelea-Codreanu, suferă chinuri de martir. Din aceste porunci streine, alături de mii de ţărani chinuiţi, zace floarea tinerimii româneşti în toate închi­ sorile în frunte cu Ion I. Moţa, Mihail Polhroniade, Ra­ du Gyr, M. Lefter, Ilie Gârneaţă, dr. Trifan, Corneliu Georgescu, inginer Virgil Ionescu, dr. Vasile Marin, pro­ fesor Vasile Cristescu, Sergiu Lecca, Alexandru Cantacuzino, profesor Horia Sima, Totu, Crânganu, Bozântan, Popa, dr. Colhon şi Lupu etc. etc. Ei ştiu cu toţii că atunci când va suna marele ceas al biruinţii legionare nu vor rămâne nerăsbunaţi. Nimeni nu şi-a pus pieptul pentru noi. In aceste ceasuri grele, când tinerimea monarhică, a fost lăsată să fie sfârtecată de cei care au terfelit mai mult mouarhia, am făcut o constatare: nu şi-a pus ni­ meni pieptul pentru noi. Nici în faţa poftei de sânge a d-lui Duca şi nici în faţa cererilor infame ale banche­ rilor streini. Chiar şi uşile justiţiei, latura parchetului, ni-au fost închise ca unor câini turbaţi. La nenumăratele cereri legale de intervenţie nu s’a răspuns. In sufletele a zeci şi mii de tineri, care cunosc şi admiră atitudinile justi­ ţiei din alte ţări — în cazuri similare — se clatină mân­ dria născută din credinţa în virtuţile justiţiei româneşti. Este posibil ca într’o ţară cu justiţie, oameni, care n’ au nici o vină să fie torturaţi de săptămâni întregi şi să nu-şi poată găsi dreptatea sub nici o formă? Totuşi, adevărata justiţie, nu parchetul, nu se poate să nu ne facă dreptate. Ei ne vom adresa. 14

Dragi camarazi, care veţi sărbători în închisori Cră­ ciunul, cu trupurile însângerate şi cu inima plină de doliu, să nu vă descurajeze această „izolare” , pentrucă Dumnezeu nu este contra noastră şi de aceea nu vom putea fi învinşi niciodată. Vom strânge rândurile noas­ tre răzleţite şi „Garda de Fier” va ieşi din aceste sufe­ rinţe mai luminoasă ca niciodată. In numele vostru, mulţumesc tuturor celor care au găsit un cuvânt de bine pentru noi şi în special ziarelor „Cuvântul” şi „Calendarul” , pe care nu le vom uita * pentru atitudinea lor şi ajutorul dat. Cine răspunde? Cine răspunde pentru tot sângele vărsat şi pentru toate aceste ofense, pentru toate chinurile? Bancherii streini? Nu. Răspunde d. Duca, alături de celălalt vânzător al sufletelor noastre, N. Titulescu. Răspund d-nii Victor Iamandi, Inculeţ, Victor Antonescu, Vaier Roman. Mai răspunde d. General Dumitrescu, comandantul jandarmilor care s’au purtat cu o infamie neînchipuită şi d. Cristescu, directorul general al Sigu­ ranţei. Aceştia sunt ucigaşii noştri şi schingiuitorii a peste 10.000 de copii români. Numele lor va sta necurmat pe pereţii plini de sân­ ge ai caselor noastre. Aceştia se laudă pretutindeni că au disolvat şi ni­ micit Garda de Fier. Le răspundem doar atât: Inc» nu se ştie i CORNELIU Z. CODREANU Dec. 1933

ORDIN La 10 Decemvrie 1933, ora 6,30 dimineaţa, D-l Gene­ ral G. Cantacuzino Grănicerul dă publicaţiei „acest or­ din lăsat mie de Căpitan” : 15

Camarazi,

1. Veţi aştepta cu calm şi cu aceiaşi neînvinsă cre­ dinţă desfăşurarea furtunii. 2. Nu vă veţi îndoi niciodată că aceasta este calea marilor izbânzi. 3. Vă veţi supune măsurilor justiţiei în ale cărei virtuţi am crezut şi vom crede nemărginit. 4. Voturile voastre în număr de peste 200.000 (două sute de mii), le veţi împărţi după cum urmează, ascultându-mă şi de această dată fără şovăire. 1. Legionarii din Ardeal vor vota cu Iul iu Maniu; 2. Legionarii din Vechiul Regat şi celelalte ţinuturi vor vota cu Gheorghe Brătianu; 3. In judeţele în care candidează personal Mareşal Averescu, îi veţi da voturile şi vă veţi pune la dispozi­ ţia sa în orice provincie ar candida. 4. Veţi lupta pentru aceşti trei oameni cu acelaş dor ce aţi fi luptat pentru propria voastră mişcare. Veţi pune în joc toate puterile voastre pentru ca să-i vedeţi bruitori, aşa cum aţi dori să ne vedeţi pe noi. Oamenii aceştia nu au credinţele noastre, dar mai bine cu ei, decât cu cei ce s’ar părea că au credinţele noastre, dar sunt lipsiţi de caracter. Turcii n’au avut credinţa lui Ştefan cel Mare, dar acesta i-a preferat pe ei înaintea tuturor popoarelor creştine din vecinătate, tocmai pentrucă acestora le lip­ sea caracterul. Ţin însă să fac o precizare: cu aceşti oameni nu m’am întâlnit, n’am vorbit, nu mi-au cerut acest luciu şi nici nu le-am promis. Ordinul vi-1 dau dela mine, izvorît din conştiinţa mea câ trebuie să votaţi, că nu este bine să vă anulaţi voturile. In nici un caz nu veţi vota cu cuziştii: 1. Pentrucă cuziştii şi de astă dată ca şi în trecui 16

sunt o altă faţă a guvernului. A-i vota înseamnă a da voturile guvernului care ne-a făcut înalta onoare, în fa­ ţa istoriei, de-a ne disolva. 2. Pentrucă bancherii iudeo-francezi n’au cerut libe­ ralilor desfiinţarea cuzismului, nici măcar oprimarea sau stingherirea lui, desigur pentru motivul că aceşti stăpâni sunt mulţumiţi de modul cum se comportă cu­ zismul şi le convine existenţa lui sau în cel mai bun caz, n’au nici o teamă de el. 3. Pentrucă m’am convins adânc că nu te poţi în­ crede în cuvântul cuziştilor; sunt oameni fără caracter, capabili de orice compromisuri, chiar şi de acela de-a se pleca şi-a săruta cu umilinţă mâna acestor banchcri care au cutezanţa de a-şi lua aerul de stăpâni la noi acasă, considerându-ne ca o colonie a lor. Deci nu prin cuzism văd eu că s’ar putea învinge cutezanţa banche­ rilor jidani dela Paris. Socot ca o mare nenorocire, în adâncul conştiinţei mele de Român, îndreptarea mişcărilor naţionale pe căile cuzismului. Camarazi, Aştept dela voi în ceasul acesta dovada disciplinei, a credinţei voastre şi a celei mai dârze rezistenţe. Aduceţi-vă aminte necontenit de morţii noştri care ne leagă şi care ne poruncesc. împărtăşind cu voi toţi durerea tuturor loviturilor ce Ie primiţi, beau alături de voi din paharul durerilor şi al nedreptăţilor, având mai mult ca oricând însă, cre­ dinţa că mâine vom bea împreună din paharul sfinţit de jertfe al biruinţii legionare. Vă îmbrăţişez cu vechea camaraderie, CORNELIU ZELEA CODREANU Şeful „Gărzii de Fier” 17

25 Sept. 1934 TRĂDAREA

,

Camarazi

Consiliul de onoare, compus din Comandanţi legio­ nari cu gradele câştigate în lupte şi din legionari cu legământ, sub preşedinţia Domnului General Cantacuzino-Grănicerul, pentru a cerceta „Cazul Stelescu“ , as­ tăzi la ora 3 şi jumătate s’a pronunţat în modul urmă­ tor, după o deliberare de 4 ore: 1. Mihail Stelescu este vinovat ca legionar. 2. Este vinovat de înaltă trădare. 3. Mihail Stelescu, faţă de Codul de onoare, este şi rămâne desonorat şi deci descalificat. Hotărîrea este dată în unanimitatea Consiliului, compus din 23 persoane. I. In urma acestei sentinţe, subsemnatul, Şef al Găr­ zii de Fier, hotărăsc eliminarea din Gardă a lui Mihail Stelescu pe termen nelimitat. II. Felicit Consiliul de onoare şi pe Preşedintele său, Generalul Cantacuzino-Grănicerul, pentru sănăta­ tea şi înălţimea morală a sentinţei date. III. Acord lui Stelescu drepul, ca într*un viitor cât de îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-şi poată răscumpăra în faţa aceluiaşi Consiliu de onoare, convocat de mine în acest scop, numai prin jertfă, onoarea pierdută şi păcatul făptuit. C. Z. C.

18

CIRCULARĂ Desfiinţez pentru totdeauna sectorul III Albastru din Capitală, având în vedere faptul că aici a început şi a continuat fostul comandant legionar Stelescu, acţiu­ nea sa de trădare. Voiesc să se ştie că mediul, care permite măcar prin neatenţie ridicarea unui trădător din mijlocul său, este răspunzător şi trebuie desfiinţat. Rămâne deci pentru istoria acestei Gărzi de Fier, desfiinţat şi fără drept de reînfiinţare, corpul legiona­ rilor şi organizaţia politică din acest sector. Legionarii aflători se vor putea afilia individual ce­ lorlalte sectoare. * Se desfiinţează pentru Cruce din Capitală.

acelaş

motiv, Frăţiile de

*

Se elimină din Garda de Fier, pentru un timp de 3 ani, legionarul Tcaciuc Todor, Petrescu şi Mazilescu, cari fiind la Budachi în imediat contact, şefi de grupă sub directa comandă a lui Stelescu, n’au avut nici atenţia necesară de a observa că lângă ei se pregăteşte un complot pentru distrugerea mişcării, şi nici demni­ tatea necesară de a apărea, ca cei şapte, în faţa celei dintâi tentative în acest scop. * Se elimină, pe timp de 5 ani, legionarul Otto Stoparek din Galaţi, pentru participare la acţiunea de des­ trămare a Gărzii, începută de Mihail Stelescu. * Citez cu ordin de zi, pe întreaga Gardă de Fier, pe cei şapte legionari, din tabăra Budachi: Dumitrescu, 19

Cuza, Marinescu, Vişan Ion, Bârsan Eugen, Crăciunescu Petre şi Burcea Ion, cari la prima încercare de des­ trămare, afişată de Stelescu, în tabăra Budachi, au ieşit în faţa frontului, cerând socoteală, înfierând faptul şi părăsind până la urmă tabăra. Să fie atitudinea legionară a acestor camarazi un exemplu pentru toţi legionarii din întreaga ţară. In urma acestor întâmplări nenorocite, cari au atins onoarea — niciodată, până acum pătată — a Gărzii noastre, cari au atins mândria nostră: Disciplina, În­ crederea nelimitată în şefi şi Blocul nostru sufletesc de care se înfricoşau toti adversarii, impunător în faţa ori­ cui ne cunoştea, stăm răniţi în mândria noastră şi onoa­ rea noastră de armată. De acum cu această pată vom rămâne şi vom in­ tra cu ea, în mormântul istoriei FIŢI ATENŢI: 1. Nu vă lăsaţi ademeniţi de vorbe, de laude sau de banii duşmanilor, sau ai atâtor oameni suspecţi, puşi în slujba lor. 2. Nu lucraţi niciodată sub sugestia acestor oameni. Lucrează numai din ordin, sau din iniţiativa ta pro­ prie. 3. Fereşte-te de cei ce îţi trimit daruri. 4. Fii atent. 5. Nu permite constituirea de grupuri separate în cadrul Gărzii, sau împrăştierea de ideologii în scopul acesta: „Noi suntem extrema dreaptă sau stângă a Găr­ zii, Grupul cutare, etc” . Grupurile duc la fărâmiţarea mişcării, la distruge­ rea unităţii ei. Repet: Vina aceasta este aproape de vina trădării. Garda este o unitate perfectă şi este o crimă orice tendinţă de a sparge această unitate. 20

6. Nu te gândi la tine, la persoana ta, la locul în care eşti pus. Nu-ţi creia drepturi pentru ce faci. Lasă să ţi-se recunoască. Gloria noastră stă în singurul drept pe care sin­ guri ni l-am luat dela început: acela de a da pentru Gardă, totul, fără a pretinde nimica în schimb. C. Z. C.

25 Septemvrie 1934 CIRCULARA Legionarul Cotea Yasile este eliminat pentru tot­ deauna din Gardă pentru hotărîrea luată şi pregătirile făcute în scopul de a-şi asasina pe propriul său şef. Cotea a recunoscut. Nu a negat şi şi-a cerut pedeap­ sa. Uzând de linia creştină a mişcării noastre şi de convingerea mea creştină, acord acelaş drept şi lui Co­ tea de a-şi răscumpăra, în decursul anilor, — numai prin jertfă, — păcatul făptuit faţă de Gardă. C. Z. C.

DISPOZIŢII: In urma ord. No. 1 privitor la Mihail Stelescu: Nici un legionar nu mai poate avea vr’un contact de vr*o natură oarecare cu cei doi eliminaţi. Nu li se poate întinde mâna. Armata legionară nu va mai cân­ ta niciodată corurile alcătuite de Mihail Stelescu.

Bucureşti, 7 Noemvrie 1934 CIRCULARĂ Camarazi, Mâine 8 Noemvrie, fiind ziua Sf. Arhanghel Mihail vom intra în sărbătoare şi rugăciune încă din această seară, ora 6. Dimineaţă vom merge fiecare individual la Biseri­ ca Parohiei respective. Ne vom aduce aminte de fastul în care sărbătoream în anii trecuţi ziua aceasta... Şi de ziua aceea, care va fi într’o bună zi de mâine, când tot ce este su­ flare vie în această ţară românească va sărbători pe Sf. Arhanghel Mihail-Biruitorul, în faţa duşmanilor lui de astăzi, uluiţi şi sdrobiţi de măreţia Biruinţii. Ne vom ruga pentru cei căzuţi dintre noi şi pentru cei ce vor mai cădea în slujba României pe care o vi­ săm. Suntem cu încredere neclintită în ziua noastră de mâine şi a României noastre legionare. Suntem cu încredere neclintită în sabia neiertă­ toare a Sf. Arhanghel Mihail. C. Z. C.

22

Bucureşti, 1 Decembrie 1934 PARTIDUL LIBERAL Circulară Jurăm că nu vom uita niciodată ororile şi crimele săvârşite de partidul liberal călău al tinerimii româneşti şi al neamului. (Jurământ cu ocazia zilei de 10 Decembrie 1934).

,

Camarazi, Mişcarea legionară proclamă ziua de 10 Decemvrie ca zi a suferinţei legionare. A tuturor suferinţelor în­ durate şi a celor pe care le vom mai îndura. Partidul liberal a venit la putere în luna Noeinvrie a anului trecut. Conform obligaţiunilor luate de către I. G. Duca faţă de Finanţa Internaţională jidănească, guvernul s*a năpustit asupra noastră, călcând în picioare şi legi, şi Dreptate şi milă. Cu violenţă de fiară sălhatecă a lovit, crezând că va intimida pe legionari. Aceştia, deşi incomparabil mai puţini şi mai slabi s’au ridicat de pretutindeni cu pieptul gata de suferin­ ţă şi moarte, în faţa prăpădului care-i ameninţa. Ne aducem aminte cum au rezistat la Constanţa, unde moare Virgil Teodorescu; la Nisipari, la Reni, la Paşcani, la Iaşi, unde moare Niţă; la Giurgiu, la Cluj şi pretutindeni. Legionarii sunt mândri în suferinţa lor. Este pentru prima dată când în ţara laşităţii, vio­ lenţa, ilegalitatea şi pofta de degradare a demnităţii omeneşti, se găsesc în faţa unui obstacol de mândrie şi îndărătnicie, care a mişcat orice conştiinţă. 23

S’au luptat legionarii cu atâta vitejie, cu atâta foc şi cu atâta demnitate, încât orice suflet şi orice duşman, în afară de acesta, li-ar fi acordat libertatea numai pentru bravura cu care se luptaseră pentru ea. Intre canalii însă nu se va găsi o asemenea judecată. In ziua de 9 Decembrie, prin act de guvernământ, partidul liberal disolvă Garda de Fier, iar în noaptea spre 10 Decembrie, toate casele legionare din întreaga ţară au fost încălcate de jandarmi şi poliţişti. Legiona­ rii, femeile lor, copiii au fost molestaţi. In unele locuri bruscaţi, în altele umpluţi de sânge, în altele împuş­ caţi. In sfârşit au fost ridicaţi cu forţa, în cămăşi de noapte şi transportaţi în închisori. Fără nici o formă le­ gală, fără nici un pic de respect. Acolo în închisori, cele mai mari umilinţi, cele mai mari suferinţe fizice. Oamenii partidului liberal, cu ură şi cu plăcere sa­ dică chinuiau pe arestaţi şi familiile lor. In amintirea acestor chinuri, toţi cei ce am sufe­ rit atunci, să facem din ziua de 10 Decembrie o zi de post şi rugăciune, ziua suferinţei pentru credinţa în Ţara noastră, pentru credinţa în viitorul ei. In fiecare an la 10 Decembrie să ne aducem amin­ te de nedreptatea ce ni s’a făcut şi de cei ce au comis-o. In toate adunările ce se vor face în această zi, se vor citi numele tuturor celor care au avut rolul de că­ lăi morali sau materiali. C. Z. C.

24

1 Ianuarie 1935 DUPĂ PRIGOANĂ Scrisoare pentru anul nou Î935, către legionarii din întreaga ţară. Camarazi, A trecut cel mai greu an; cel mai greu pe care l-am întâlnit noi în lupta noastră; cel mai greu pe care poa­ te de sute de ani l-a întâlnit tineretul românesc. Bilanţul: 18.000 de arestări, cu 18.000 de case căl­ cate de barbari şi umplute de sânge nevinovat: 300 de bolnavi în închisori, 16 morţi şi 3 înmormântaţi de vii, sub pământ. Camarazi, In sfârşit s’au scurs toate; şi fierul din Garda noa­ stră dupăce a trecut prin focul acesta şi apoi prin apa celei mai infame trădări, care abia mai târziu se va cunoaşte, s’a transformat în oţel călit. Astăzi călit ne este sufletul şi, în pragul anului nou 1935, suntem gata a intra din nou în lupte cu o hotărîre şi o vitejie necunoscută vreodată. Anul care vine este un an de noroc pentru noi. Miş­ carea legionară va lua aspect de avalanşe şi va reputa victorii triumfale. Vouă tuturora, camarazi, cari aţi suferit şi cari după atâtea, aţi rămas neclintiţi în credinţă, neîndoiţi în faţa valului de calomnii şi de insulte, vă trimit urarea mea de fericire, de bucurie şi de izbândă pentru anul 1935. Inchinaţi-vă pentru cei morţi care veghează asupra 25

noastră şi veghiaţi asupra celor trei cari mor sub pă­ mânt. înainte, dragi legionari l Fiţi mândri de tot ce-a fost în anul acesta greu şi păşiţi cu o nesfârşită încredere în anul care vine. C. Z. C.

Bucureşti, 21 Ianuarie 1935 CĂTRE

ORGANIZAŢIA

BRĂILA

Legionarilor cari vor să scoată o foaie la Brăila, Vă rog să le comunicaţi următoarele: 1) Pot scoate o foaie, dar nu cu numele A r h a n ­ g h e l u l , sau vreunul similar care să ne angajaze pe noi. 2) In primul număr al foii trebuie să apară pe pa­ gina întâia o declaraţie de plecare din rândul legionari­ lor a celor cari se vor ocupa cu scoaterea, sau vor susţine foaia. 3) Această cerere de demisie îmi trebuie şi mie. 4) Foaia care va apare nu poate fi citită de nici un legionar. Legionarii cari n ’ au r ă b d a r e , aşa cum am eu, trebuie să înţeleagă următoarele: a) Voiu avea eu grijă când să dau semnalul de luptă, când fiecare va trebui să iasă la luptă şi să învingă. b) Până la ceasul acela nimeni nu se mişcă nici măcar cât o frunză din copac. c) E greu! Ştiu că e greu. Dar cine vrea să în­ vingă trebuie să ştie să rabde. Acum e e r o i s m u l răbdării. 26

d) Totuşi eu cred că ei sunt băeţi buni şi cu minte petru ca să înţeleagă bine această scrisoare şi să nu mă mai supere, după ce am fost aşa de supărat. Şi după ce le-am trimis vorbă prin Miile Lefter, relativ la gazetă. Ii întreb ca legionari: Dacă ordinul este acum t ă c e r e , ei nu pot executa ordinul? Sau îşi închipuie că am murit, că a murit mişcarea, că moare, sau poate că nu ştim noi ce să facem, de asta tăcem. Să n’aibă nici o grijă de asta. Trăim. Nu ne e teamă nici de Dracu. Mişcarea n’a murit şi nici să nu se sperie nimeni că va muri. Eu sunt aici şi răspund de victorie. Dar vreau să nu se mişte nimeni fără ordinul meu.

c. z. c. Bucureşti, 1 Martie 1935 IN TIMPUL CAMPANIEI DE MIŞELII ŞI UNELTIRI C i r c u l a r ă Legionari, îmi închipui ce greu trebuie să fie pentru voi toţi de prin fundul satelor, în lipsa oricăror informaţii, de veşti. Ele nu vin din cauza cenzurii şi a prigonirilor. La voi nu sosesc decât veşti rele, insulte, calom­ nii, minciuni, doar vă veţi îndoi şi veţi părăsi po­ ziţia de luptă. Tot ce este suflu de trădare în ţara aceasta a r u n c ă c u n o r o i şi cu b a l e de v e n i n peste r ă n i l e n o a s t r e , căpătate în mijlocul atâtor şi atâtor p r i m e j d i i , din timpul luptelor trecute. Prin întunerecul şi necunoscutul acesta, lipsiţi de orice îndrumare şi directivă, păşesc zeci de mii de le­ 27

gionari, conduşi numai de instinctul lor sănătos, de onoare şi credinţă neşovăitoare în biruinţa steagului legionar. Ce tablou impresionant: această trupă legionară, resfirată pe tot cuprinsul ţării şi lipsită de orice co­ mandă, merge în aceeaşi admirabilă c a d e n ţ ă suf l e t c a s c ă pe drumurile victoriei; sigură de ea, în contra tuturor uneltirilor, ademenirilor, încercărilor perfide. Câtă onoare nu se desprinde în momentul aceasta pentru numele de legionar! Ea se va înscrie în istorie. Căci ce altă organizaţie în lume, nu din România, putea să se menţină în aceleaşi condiţii, cu adevărat infame? Toată lumea e contra noastră. Nu avem nici un prieten. Nici o mână sinceră, de ajutor, nu se zăreşte de nicăeri întinsă către noi. Cele pe care le vedeţi care încearcă să ne ademenească şi să ne cumpere, apropiindu-se binevoitoare, sunt mâini v r ă ş m a ş e . In această lume mare, s u n t e m s i n g u r i . Cei­ lalţi, toţi, vrăjmaşi. Şi totuşi uluiţi ne privesc — aşa săraci cum suntem — păşind sfidător şi stăpâni pe noi, pe dinaintea bogăţiilor lor, a ademenirilor, a insultelor, a loviturilor. Trădarea ? Ne măreşte durerea. Dar ne măreşte şi gloria. Căci, hărţuiţi din toate direcţiile, loviţi din spate, din faţă, din coaste, de pretutindeni şi pe deasupra t r ă d a ţ i , de fraţi de-ai lor, legionarii luptă, luptă contra tuturora, cu inima sfâşiată de dureri. Dar luptă. Rezistă. înving. E mare gloria lor ! Iubiţi camarazi de suferinţă! Va trebui să mai stăm aşa. Guvern, jidani, masoni, ocultă şi toţi ceilalţi pigmei cred că în neputinţa de a activa, opriţi dela orice acţiune, ne vom rătăci unii de alţii, ne vom resfira, ne vom împărţi pe la alte grupări şi b l o c u l n o s t r u s u f l e t e s c c a r e a b ă g a t 28

g r o a z a î n j l d ă n i m e , se va sparge în două, în trei, etc. Aceste zile, nu vor apuca ei să le vadă cu ochii. Pentrucă n i c i o d a t ă sufletul legionar nu va fi rupt în două. Altceva vor vedea. Vor vedea B i r u i n ţ a l e g i o n a r ă . Şi în ziua nceasta, desarmaţi, biruiţi, zăpăciţi — aşa infami cum sunt — vor încerca să strige: „ T r ă i a s c ă l e g i o n ar i i’\ Aveţi cuvântul meu, că le vom răspunde : — „ î n a p o i C an a 1 i i !” Căci după sute de ani de triumf a Canaliei, a sosit ceasul, ca ea, C a n a l i a din mijlocul Românilor, să fie strivită !

c. z. c. 23 Mai 1935 PEDEAPSA

LEGIONARĂ

Iubite Camarade, Am înfiinţat acum trei săptămâni un serviciu legionar de judecată. Acesta este încredinţat Părintelui Ionescu Duminică. Voiesc prin aceasta să fac tuturor legionarilor edu­ caţie în sensul de a şti, atunci când greşesc sau se abat dela linia legionară, să-şi recunoască greşala, să plătea­ scă prin pedeapsă. Legionarul va trebui să spună: „Am greşit, dar am plătit. Nu sunt dator nimănui cu nimic” . In al doilea rând voiesc să iasă din mintea legiona­ rilor, că a-şi plăti prin pedeapsă un rău pe care l-au făcut, este ceva ruşinos. Nu. Este ceva sfânt, pentrucă restabileşti o dreptate pe care tu ai rupt-o, un echilibru pe care l-ai desfiinţat. Nu e nimeni pierdut când primeşte o pedeapsă; sun­ 29

tem cu toţii pierduţi atunci când închidem ochii la gre­ şelile legionarilor, pentrucă ne sfărmăm l i n i a d e v i a ţ ă l e g i o n a r ă , l e g i l e n o a s t r e , în virtutea cărora trăim ca legionari în lume. Pentru ca să se facă această educaţie, n’am trimis în judecată dintre cei mici şi slabi, ci am preferat să trimit pe cei mai bine, cari prin atitudinea lor în faţa legiona­ rilor să fie adevăraţi educatori. Ei nu se vor tângui, nu se vor revolta, nu vor plânge, ci vor spune: „Camarazi, am greşit în cutare sau cutare chestiune, căci iată care este linia, dogma legionară şi iată cum am procedat eu. Acum îmi fac pedeapsa cu fruntea sus, cu mulţumire. Plătesc ce am greşit” . Ce educaţie frumoasă se poate face m a s e l o r de l e g i o n a r i , care vin din ce în ce mai mulţi, şi ne lip­ sesc mijloace de a le putea face educaţia în acest mod. Inmulţindu-se şi venind cu mentalitatea veche, ne vor strica spiritul legionar. Decât să-i scriu cărţi şi să-i fac teorii peste teorii, prin pedeapsa aplicată unuia, arăt la toţi: aceasta este per­ mis, aceasta nu este permis. E greu însă, căci suntem în ţara f u g i i d e r ă s p u n d e r e . Vom scoate însă, noi legionarii, un alt om, pe care îl vom opune omului laş, omului vechiu şi care va zice: „ R ă s p u n d” . Dumneata par'că n’ai citit Cărticica Şefului de Cuib. In faţa unei judecăţi începi cu asta: I. „Fără a mă fi înscris, fără a fi prestat vreun jură­ mânt şi fără să fi avut vre-o obligaţie” . R ă s p u n s u l : Ca D-ta, nu s’au înscris, n’au prestat jurământ, (dar obligaţii au avut): General Cantacuzino, Dragoş Protopopescu, Prof. Cristescu, Prof. Barbu, Mihail Polihroniade, Vojen, Prof. Radu Gyr, etc., etc. D-ta ai crezut că eşti singur ?... II. „ N ’ a m f o s t o r g o l i o s , cum au fost alţii, chiar înscrişi. 30

III. „N’am înţeles să lâncezesc sau să fiu socotit um­ plutură neglijabilă” . R ă s p u n s u l : Noi lâncezim cu toţii în tranşee. Căci aşa e. vremea. IV. „Niciodată nu voi ceda locul celui inferior mie” . întreb: Unde ne aflăm aici? La partidele politice? Ne batem pentru locuri ? Am uitat că suntem mai mari acei care cedăm totul şi ne călcăm în picioare pe noi în­ şine, cu toate poftele din noi? V. „Asta am avut-o şi voi avea-o ca deviză în condu­ cerea mea” . Ce vorbeşti, Dragă Domnule ? D-ta nu ai ca deviză, devizele Legiunii ? Te conduci după devizele făcute de D-ta ? VI. „N’am mai primit nimic scris, n’am fost chem at!” N’a primit nimeni, nu numai D-ta. Pentrucă am vrut să văd cine îşi pierde răbdarea. Căci acum noi cu toţii trebuie să dăm examenul eroismului răbdării. VII. Când ai fost aici, nu ţi-am spus că r ă u ai făcut că ai dat ajutor listei vaidiste. Ci pentrucă aveai timp să întrebi şi nu a i în ­ trebat. * VIII. „Am mai fost consultat vreodată sau întrebat de mai trăiesc ?” Te întreb acum eu: Acesta este răspuns de ostaş în Garda de Fier ? Dragă Domnule, Dela înfiinţarea acestui for de judecată n’ai fost nu­ mai D-ta dat în judecată. Iată numele tuturora: a. Comitetul legionar al Facultăţii de Teologie. Pe­ depsit cu 100 zile de muncă manuală la Biserică. b. Profesorul Radu Gyr, pedepsit cu 3 zile de muncă. 31

c. Comandantul legionar Sandu Valeriu. d. Comandantul ajutor Vasile Boştină. e. Cristodulo Luzi, Preşedintele Organizaţiei de Pra­ hova cu întreg comitetul. Aceştia sunt în curs de ju ­ decată. Nimeni însă nu mi-a răspuns în felul acesta. Toţi s’au prezentat cu mândrie legionară în faţa j udecăţii: „Dacă am greşit ceva, plătim imediat” . Am avut o mare mulţumire sufletească când i-am văzut aşa. *

Te-ai înşelat mult când ai crezut că modul în care ai răspuns este: cavalerism. ♦ Pedeapsa Dtale nu era mare: 2 zile de muncă la Bi­ serică. Şi voiam nu să tai capul unui om, ci să stabilesc o l e g e l e g i o n a r ă : în faţa unei a c ţ i u n i m a i d e l i c a t e , l e g i o n a r u l , c â n d are t i mp îşi î n t r e a b ă şeful. N u m a i c â n d n u a r e t i m p să î n t r e b e , l u ­ c r e a z ă din in iţia t iv ă proprie. Ce scrisoare a eşit din sufletul D-tale pentru această lege legionară ? Dar nu-i nimic. Execută pedeapsa celor 2 zile de muncă. Şi meditează asupra celor scrise Părintelui. Eu nu sunt supărat, pentrucă scopul meu este de a face educaţie, de a corecta, de a îndrepta. Dar îţi spun: nu eşti pe linie legionară. Cu mult drag, Trăiască Legiunea. C. Z. C.

32

Bucureşti, 25 Mai 1935 S C R I S O A R E C Ă T R E F.D.C. G A L A Ţ I Iubiţi Camarazi, Da ! împliniţi 10 ani dela înfiinţarea Frăţiei de Cruce din Galaţi. Cât de vesel trebuie să fie sufletul când — peste atâ­ tea obstacole — puteţi constata că Frăţia de Cruce există. Câte lupte n’a purtat Frăţia de Cruce Dunăreană, câte bucurii nu mi-a adus, câţi luptători de bronz nu s’au năcut din cuibul acela: Ţocu, Savin, Macrineanu, Simion Lefter, Costea, Nicolai Ion, Ştefănescu şi alţii, care nu-mi mai vin în minte! Frăţia de Cruce Galaţi şi-a creiat o tradiţie de vitejie cu care se va putea mândri mâine într’o Românie birui­ toare, când se vor împărţi gloriile. Astăzi nu se împărţesc decât rănile. Destinul însă a fost şi crud, cu voi, fraţi de cruce din Galaţi. La voi s’a născut şi a crescut un trădător. Ce greu apasă pe voi, pe onoarea noastră de soldaţi, pe mine! Pentrucă eu l-am încurajat şi l-am ridicat acolo unde n’a crezut că ar putea ajunge la 25 de ani. Astăzi, când noi trăim înlănţuiţi, el se bucură de liber­ tate şi cu bani duşmani ne atacă cu noroi, în aplauzele puterii iudaice, şi scoate foaie de un lux pe care noi, în nemiloasa noastră sărăcie în timp de 10 ani, niciodată nu l-am putut ajunge. Dragii mei, Vă veţi ţine bine. Acesta este drumul biruinţei. Vă urez să mergeţi pe el până la capăt, înfruntând tot ce vi se aşează înainte. La urmă veţi fi biruitori. Hristos a biruit! C. Z. C. 33

25 Mai 1935 OFENSEI

PROBLEMA Legionari, Problemele de onoare nu mai interesează pe ni­ meni în societatea românească. Poţi fi ofensat ca la uşa cortului. Ofensatorul ştie bine că în ţara aceasta resortul o n o a r e i nu mai funcţionează, şi că nu-1 aşteaptă nici o împotrivire, nici un risc. Din această cauză întreaga societate românească, trăieşte într’o atmosferă de laşitate generală. C r e d că noi, legionarii, suntem suficient de hotărîţi şi suficient de mulţi pentru a pune p u n c t acestei stări de lucruri şi pentru a face ca dela n o i să pornea­ scă în toate straturile societăţii o viaţă românească ba­ zată pe o n o a r e . * In acest scop, Vineri seară — 31 Mai 1935 — va vorbi D-l General Cantacuzino arătând modul de com­ portare a legionarului în faţa ofensei. Vor fi prezenţi: toţi şefii de unităţi legionare din Capitală, cuibul Axa, Macedonenii, şefii de cuiburi stu­ denţeşti. * D-l Inginer Gime va avea grijă să fie prezent un stenograf. C. Z. C. Bucureşti, 27 Mai 1935 PĂRINTELUI

H E RBEI I n e u- A r a d

Stimate Părinte, Nu-mi reamintesc să ne fi cunoscut personal. In ori­ ce caz, ne-am împărtăşit din aceiaşi credinţă şi ne-am botezat în acelaş botez al suferinţei. 34

Mâine, pe deasupra tuturor suferinţelor, a lovitu­ rilor, a ameninţărilor şi chiar a morţii, vom învia. Şi ne vom întâlni cu atâta drag, povestindu-ne calva­ rul, toţi cei cari ne-am împărtăşit din voia lui Dumne­ zeu, cu ei. Ne vom minuna de măreţia biruinţii şi vom râde scârbiţi de laşitatea şi nimicnicia celor cari ne pri­ gonesc şi ne lovesc astăzi. De-alungul luptelor şi în mijlocul tuturor loviturilor rămân mereu cu aceeaşi nestrămutată credinţă, că vom învia, biruind în numele Mântuitorului nostru Isus Hristos şi al Neamului Românesc.

c. z. c. 29 Mai 1935 IUBITE

CAMARADE,

Răspund cu întârziere din cauza ocupaţiilor multe pe care le am. I. Toţi cei înscrişi după prigoană nu mai sunt le­ gionari, ci membri. După trei ani de stagiu, ca membru, poate cineva deveni legionar. II. Nu este permis trecerea dela un cuib la altul a unui legionar. Cuibul nu se poate rupe decât pentru a creia un nou cuib. Atunci se formează o familie de cuiburi şi cuibu­ rile noui formate ţin cu loate de familia lor. III. Nu se admite ca un legionar să uneltească în contra altuia. IV. Nu se admite separaţie între legionarii săraci şi cei bogaţi. Separaţia se face de cine face mai multă jertfă pentru Legiune. Acela este cel dintâi. * Ş ef i a. Tare sunt supărat când legionarii se ceartă pentru şefie. E mare păcat. 35

Şef indiferent cine va fi, dar mai mare va fi acela care dintre amândoi va face jertfa ambiţiei lui. Acela care îşi va călca în picioare propria lui ambiţie. C. Z. C.

Bucureşti, 31 Mai 1935 CIRCULARĂ Iubiţi camarazi, De astă dată, apuc condeiul în mână pentru ca să vă anunţ dureroasa veste că astăzi, Duminică ora 3 p. m. a încetat din viaţă legionarul Hristache Solomon, membru în Senatul Legiunii şi Şef al Jud. Putna. Bătrânul acela care ne-a iubit atât de mult, legat de noi din cea dintâi zi legionară, cu o credinţă ce n’a şovăit nici o singură secundă, în timp de opt ani; bă­ trânul care ne-a ajutat cu banul său, cu pâinea sa ruptă adesea dela gura familiei sale, bătrânul Hristache Solo­ mon, care a fost lovit pentru noi, care a suferit, sufe­ rinţă de martir, în închisoarea din Focşani şi la Jilava, astăzi pleacă dintre noi ca un mare ostaş. Nu se poate şi nu se va putea nici odată vorbi de Garda de Fier, fără a se vorbi de Hristache Solomon. El şi-a făcut datoria întreagă. Moare pe câmpul de onoare legionar, în cele mai grele timpuri pentru noi, dar moare în religia creştină strămoşească, în credinţa învierii Românilor şi în siguranţa victoriei legionare. Descoperiţi-vă, legionari, din toată ţara, în faţa su­ fletului Său mare care se înalţă la ceruri, purtaţi-i amin­ tirea în veci şi chemaţi-1 printre voi ori de câte ori aveţi nevoie de ajutorul Său. C. Z. C. 36

Dispoziţii: Am luat liotărîrea de a fi înmormântat de noi, legio­ narii, pe care ne-a ajutat de atâtea ori în viaţă şi de aceea rugăm pe cei cu dare de mână să trimită pe adre­ sa Ing. Blănaru Focşani, Bulev. Lascar Catargiu 22, obo­ lul lor. înmormântarea Miercuri ora 2 p. m., la Focşani.

31 Mai 1935 CIRCULARĂ Tot ce se trimite scris dela Centru, (ordine, circulări, manifeste) nu se împarte nimănui gratuit. Se va vinde cu 1 leu foaia. Şeful de organizaţie va trimite banii la fiecare 2 săptămâni. Pentrucă nu avem de unde dar mai ales pentrucă ne-am învăţat a primi de „pomană” . Legio­ narul trebue să se desveţe de acest trist obiceiu. El se va simţi ofensat atunci când cineva îi va oferi gratuit ceva. Cinstea lui, corectitudinea lui, mândria lui îi cer să înţeleagă că în dosul fiecărui manifest există: un om care munceşte şi cere pâine, o maşină, hârtie, cerneală. Plăteşte munca acestuia, pentru ca mâine să ţi se plătească şi ţie, corect, munca ta! * Şefii de organizaţii şi de unităţi, vor face educaţia tuturor legionarilor şi în special ţăranilor în acest sens, neadmiţând abateri şi fiind severi în executarea ace­ stei circulări. C. Z. C.

37

31 Maiu 1935 PRIMII PAŞI IN TABĂRA CARMEN SYLVA Către camarazii noştri din toată Dobrogea. Tineretul legionar din ţară vine pe malul mării, la Carmen Sylva, să-şi refacă sănătatea. In acelaş timp voieşte să ridice prin munca sa, una dintre cele mai frumoase clădiri, de pe tot ţărmul ro­ mânesc al Mării Negre. In vederea aprovizionării cu alimente a acestei tabere de tineri viteji, dar săraci, fac apel la toţi ca­ marazii noştri din Dobrogea. Fixez: Centrul de aprovizionare Nr. 1, Silistra, va strânge alimente: brânză, zarzavaturi, legume, făină de porumb (mălai) din jud. Durostor. Şeful centrului de aprovizionare: avocat Alexandrescu. Centrul de ap roi vizionare Nr. 2 Bazargic, aceleaşi alimente le strânge din jud. Caliacra. Şeful centrului*. Popescu, tipograf. Centrul de aprovizionare Nr. 3 oraşul Constanţa. Şef, avocat Şeitan. Centrul de aprovizionare Nr. 4 Hârşova. Şef, Mihalache Zaharia. Centrul de aprovizionare Nr. 5 „Demircea” . Şef Ioniţă Ozun. Centrul de aprovizionare Nr. 6 „Dulgheriu” . Şef înv. Moldoveanu. Centrul de aprovizionare Nr. 7 Şef, Stoia Gheorghe. Centrul de aprovizionare Nr. 8 Şef, Virgil Galan. Cenirul de aprovizionare Nr. 9 Şef, Pr. Ion Chivu. Centrul de aprovizionare Nr. 10 Feteşti, Şef avocat Paloşan. Centrul de aprovizionare Nr. 11 Balcic. Şef. Pr. Imbrescu. Centrul de aprovizionare Nr. 12 Cocialac. Şef, Sichirlischi. 38

Centrul de aprovizionare Nr. 13 Tulcea. Şef Arnăutu. Centrul de aprovizionare Nr. 14 Măcin. Şef Teodorescu. Toţi aceşti şefi de centre de aprovizionare vor pro­ ceda după propria lor iniţiativă şi putere, în a strânge alimente din toată regiunea lor şi a le trimite prin orice mijloace vor crede de cuviinţă, odată pe săptămână sau cel puţin odată la două săptămâni, pe adresa C. Z. Codreanu, Tabăra legionară Carmen Sylva, 500 metri dis­ tanţă de Movila, spre Farul Tuzla. Legionarii cari vor să vie la lucru vor aduce cu ei: pătură, veselă, haine de lucru, chiloţi şi ceva alimente. La revedere tuturor, C. Z. C. 31 Maiu 1935 DATORIA

STUDENTULUI

Ci r c u l a r ă Dragi studenţi, In curând, fiecare dintre voi se va reîntoarce la vatră pentru ca să-şi vadă părinţii şi cuibul natal. S’a terminat un an de muncă la Universitate. In acest timp aţi avut o activitate intensă. Aţi învăţat carte în Facultate, aţi luptat în afară pentru neamul vostru, purtând făclia care-i luminează viitorul şi spunându-i: Acesta este drumul tău, neam român! Drum legionar... * Aţi văzut cum am fost insultaţi, scuipaţi, loviţi de toţi. Aţi văzut cum clocoteşte ura în jurul vostru, ca marea în jurul unei insule de piatră. Aţi simţit bine conspiraţia infamă a t u t u r o r a contra noastră: gu­ vern, jidani, cuzişti, ţărănişti, comunişti, Senate Uni­ 39

versitare; iar voi — o mână de oameni cu sufletul de stâncă — a ţ i b i r u i t Şi veţi birui. Pentrucă la unelitirea pigmeului aţi răspuns cu francheţa eroului. Veţi birui, pentrucă în voi trăieşte neamul vostru. Veţi birui, pentrucă neamul nostru, trădat de toţi, trăeşte numai în nădejdea de bi­ ruinţă a credinţei legionare. Tot norocul viitorului ace­ stui neam e angajat în lupta noastră. In momentul ace­ sta, neamul nostru trăieşte cu noi, luptă prin noi, biruieşte prin noi — sau de vom cădea — moare cu noi. * P r e z e n t a r e a : La sosirea în judeţe vă veţi pre­ zenta şefului judeţean respectiv, sub a cărui comandă intraţi, şi pentru ca acesta să vă poată, eventual, comu­ nica ordine venite dela centru. Ş c o a l a d e e d u c a ţ i e l e g i o n a r ă . Ajunşi acasă, veţi face şcoală de educaţie legionară cu toţi cei pe care îi veţi întâlni mai puţin pregătiţi ca voi, asupra următoarelor: ţinută legionară, salut, prezentare, bunăcuviinţă, cinste, a fi drept cu toată lumea, încredere în biruinţă, rcspect pentru cei ce au jertfit, neînţelegerea între legionari, cum luptă duşmanii: calomnii, min­ ciuni, cumpărări, uneltiri, etc. Nu trebuie să fiţi mândri cu cei ce-i găsiţi acasă. P u r t a r e a v o a s t r ă : pretutindeni, în orice împrejurare, să fie în adevăr model. Purtaţi cu voi onoarea voastră. G r i j a p e n t r u e l e v i i de l i c e u : Botezaţi-i în credinţa voastră. Explicaţi-le toate uneltirile la care vor fi supuşi. Pentru ca atunci când vor veni în Universitate să nu cadă pradă celor răi. P a r t i d u l l i b e r a l : Voi, tineret universitar, pe unde veţi merge, nu veţi uita niciodată cum s’a pur­ tat cu noi partidul liberal. Nu veţi uita pe d-nii Tătărăscu şi Inculeţ, cari şi-au

bătut joc, timp de 2 ani, de tot ce a agonisit munca noastră: Căminul dela Iaşi, ocupat, Casa dela BucureştiiNoui, casa dela Rarău, Tipografia, Cărămidăria. Tot se strică, se ruinează. Greşesc aceşti domni, dacă cred că poziţia pe care o au acum este eternă. In curând va sosi ziua judecăţii pentru tot ce au făcut şi fac. * T a b e r e şi ş a n t i e r e . T a b e r e : Anul acesta vor fi mai multe tabere mari de muncă. Fiecare tabără va avea: un comandant legionar, numit de Centru şi un misionar legionar, care va face educaţia spirituală a legionarilor. Pentru a fi tabără, trebuie să existe: Un număr de circa 30 legionari. O muncă de minimum 1 lună. Un comandant legionar, şi Un misionar legionar, ambii trimişi de Centru. Tabăra are caracter de şcoală. Fiecare, venind în tabără, îşi capătă pecetea de legionar. Nu se mai dă nici un grad, fără a fi trecut prin tabără, nimănuia, orice vârstă ar avea. La plecarea din tabără, fiecare prime­ şte o diplomă, cu menţiunea comandantului. Pentru legionarii vechi, se vor face înaintări. * Ş a n t i e r e . Un şantier presupune: a) o muncă de minimum 3 zile, h) executată de minimum 5 legionari, c) un şef de cuib sau un legionar vechiu, coman­ dant de şantier. Şantierul nu are caracter de şcoală legionară. Es t e un b i n e p u b l i c , pe c a r e l e g i o ­ n a r i i î l f a c f ă r ă c a să c e a r ă n i m ă n u i a c e v a în schi mb. 41

In sat la voi, există un pod stricat, un drum rău, o baltă murdară, un şanţ de şosea plin de noroi, o to­ loacă plină de spini. Şeful de cuib ia iniţiativa, îşi adună oamenii, în­ cepe lucrul, f ă r ă n i c i un f e l d e l a u d ă , î n­ g â m f a r e sau p r o p a g a n d ă . Dacă întreabă cineva, răspunde: facem un bine şi nu cerem nimic în schimb. A doua zi, şeful de cuib scrie o carte poştală şefu­ lui de organizaţie şi una Centrului, la Bucureşti, pe adresa: G-ral Cantacuzino-Grănicerul, str. Imprime­ riei 3: „Am înfiinţat un şantier în comuna . . . . . . . . jud............. „Executăm următoarea lucrare: ..................... Iscălit: şeful şantierului şi iscăliturile fiecărora, citeţ făcute. Toţi cei trecuţi în cartea poştală vor căpăta câte o diplomă iscălită de şeful Partidului „Toiul pentru Ţară” , Generalul Cantacuzino-Grănicerul şi de şeful Educaţiei legionare. Această diplomă îi va servi în viitor. Ce frumos ar fi, ca toţi românii să pună umăr lângă umăr, la muncă, pentru a-şi reface ţara. Cred, că în anul acesta, noi, legionarii, vom avea 1000 de şantiere. La revedere în tabere! C. Z. C. * Paragraful „Tabere şi şantiere” interesează şi pe Şefii de judeţe, pentru care fapt li se va trimite prezen­ tul ordin. Aceştia vor anunţa, de conţinut, pe toţi şefii de unităţi, îndemnându-i să realizeze cât mai multe şantiere.

42

Bucureşti, 2 Iunie 1935 UN ŞEF DE MIŞCARE NU ACORDĂ PRIETENII Circulară Rog pe toţi Şefii de organizaţii să pună în vedere de urgenţă tuturor legionarilor următoarele: Observ că în diferite centre legionare, conferinţele D-lui . . . . . . . sunt primite cu vădită şi de multe ori manifestată ostilitate. Nu am dat ordin eu pentru această atitudine. Este o stare de enervare pornită din rândurile legionarilor. Pe nedrept. Nu este d-lui vinovat. Eu sunt vinovat şi merit pedeapsă. Pentrucă am acordat prietenie unui om, fără ca să-i fi studiat suficient caracterul. Un şef de organizaţie nu este dator să fie atent numai asupra celor pe cari îi primeşte în organizaţie, ci şi asupra celor cărora le acordă încrederea prieteniei sale. Am văzut pe mulţi cerşind luni de zile prietenia altora, pentrucă după ce au căpătat-o, să dea cu talpa piciorului în ea, să-şi ia aere de nemulţumiţi, să se sue în copac şi să spună: mi-e scârbă de această prietenie, de aceşti oameni, de această organizaţie. Mulţumesc lui Dumnezeu, că mă pedepseşte pentru păcatul meu, punând în aceste vremuri grele pentru noi, pe acest om, căruia eu i-am acordat prietenia mea şi prietenia vitejiei şi gloriei voastre, ca să mă insulte astăzi şi să mă lovească în ceasul greu de acum, cu ciocanul în moalele capului, alături de grupa iudeocuzisto-liberalo-masonă, în care toţi vrăjmaşii naţiei româneşti şi-au pus ultima lor speranţă. La timp vă voi scrie pe larg, cum l-am cunoscut pe D-l . . . . . . . . ce legături au existat între noi. Acum ordon tuturor legionarilor, ca nicăeri D -l. . . să nu fie măcar incomodat cu vreo atitudine legionară. 43

Să mă lăsaţi să-mi suport în linişte deplină, pe­ deapsa păcatelor mele. Este suficient că voi nu-1 veţi mai primi niciodată cu flori şi cu lacrimi în ochi, şi este suficient că până la sfârşitul vieţii mele, uşa mea şi uşa acestei organi­ zaţii vor fi totdeauna închise pentru el. Am promis că de Luni, 3 Iunie, legionarii nu vor mai face nici cea mai mică dificultate D-lui . . . . . cu ocazia conferinţelor sale. Cred că nu va fi nici un legionar care să treacă peste cuvântul meu. C. Z. C. 5 Iunie 1935 CAMARAZI, CREŞTINI ŞI ROMANI Noi, un grup de tineri luptători legionari, am hotărît să ridicăm o Biserică aici în Capitala ţării, în amintirea luptelor pe care le-am purtat pe lungul şi greul nostru drum şi în semn de mulţumire lui D-zeu pentru biruinţele pe care El ni le-a dăruit, nouă tine­ retului românesc — abandonat şi condamnat la moarte, de generaţia partidelor politice. Şi în special pentru marea biruinţă românească, câştigată cu atâta suferinţă şi jertfă în anul 1933-1934. Nu există ceva mai frumos şi mai nobil pentru nişte soldaţi cari se întorc din luptă — câţi se mai întorc — decât înălţarea unui locaş de rugăciune în amintirea morţilor căzuţi şi în semn de mulţumire lui Dumnezeu. E plin pământul românesc de bisericile lui Alexan­ dru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mircea, Matei Basarab şi Neagoe-Vodă. De mult însă tradiţia s’ a rupt. Acum, noi tineretul, legând firul de unde s’a rupt, vom păşi înfioraţi pe urmele lor glorioase. Iu vederea ridicării Bisericii avem un teren de 900 44

metri patraţi; dar pentru satisfacerea regulilor edilitare mai este nevoie de încă 600 metri patraţi. Fără aceştia nu se poate obţine aprobarea.

Fac

apel,

Către toţi prietenii noştri, să rupem din puţinul pe care îl avem şi să cumpărăm câte un metru de pământ sau mai mult, după puteri. Preţul unui metru patrat este 200 lei.

c. z. c. * S’a cumpărat terenul. S’a făcut cărămida (130.000) pe care autorităţile au confiscat-o, dându-ni-o înapoi, după doi ani, cu 60% din ea stricată. Pe locul cumpărat au fost înmormântaţi Ion Moţa şi Va sile Marin. 5 Iunie 1935 CELE

10 P O R U N C I

de care trebue să se ţină legionarul, pentru a nu se ră­ tăci de pe drumul său glorios, în a c e s t e z i l e de întuneric, de urgie şi de satanică ademenire. Pentrucă trebue să ştie t o a t ă l u m e a că noi suntem legio­ nari şi r ă m â n e m legionari până în v e a c u l veacului. 1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de veşti, de păreri d e s p r e M i ş c a r e a l e g i o n a r ă , ci­ tite din o r i c e f o a i e ar fi, chiar dacă pare a fi n a ­ ţ i o n a l i s t ă , sau şoptite la ureche de agenţi, sau c h i a r de o a m e n i de t reabă. Legionarul nu crede decât în ordinul şi în cuvântul Ş e f u l u i său. Dacă acest cuvânt nu vine, î n s e a m n ă că nimic nu este schimbat şi că legionarul îşi merge în linişte d r u m u l său înainte. 45

2. DĂ-ŢI SEAMA BINE pe cine ai in faţă. Şi cântăreşte-1 cum trebue, şi când este un inamic care vrea să te înşele, şi când este un prieten prost pe care l-a înşelat mai înainte un inamic. 3. PĂZEŞTE-TE ca de o mare nenorocire de omul străin, care te îndeamnă să faci ceva. El are un i n ­ t e r e s şi voieşte să-şi facă i n t e r e s u l prin tine, sau să te c o m p r o m i t ă în faţa celorlalţi legionari. Legionarul acţionează n u m a i din o r d i n , sau din i n i ţ i a t i v a sa p r o p r i e . 4. DACĂ vrea cineva să te ademenească sau să te cumpere: Scuipă-1 în ochi. Legionarii nu sunt nici p r o ş t i , nici de v â n z a r e . 5. FUGI de cei ce voiesc să-ţi facă daruri. Nu primi nimic. 6. INDEPĂRTEAZA-TE de cei ce te linguşesc şi te laudă. 7. Unde sunteţi numai 3 legionari, trăiţi ca fraţii între voi: UNIRE, Unire şi iar Unire. Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare, cu toate poftele şi cu tot egoismul din tine, pentru această unire. Ea, UNITATEA, ne va da biruinţa. Cine este contra unităţii, este contra biruinţei le­ gionare. 8. NU-ŢI VORBI DE RĂU camarazii. Nu-i pârî. Nu şopti la ureche şi nu primi să ţi se şoptească. 9. NU TE SPERIA dacă nu primeşti ordine, veşti, răspunsuri la scrisori, sau dacă ţi se pare că lupta stag­ nează. N u t e a l a r m a , nu lua lucrurile în tragic, căci Dumnezeu este deasupra noastră şi şefii tăi cu ­ n o s c drumul cel bun şi ştiu ce vor. 10. IN SINGURĂTATEA TA roagă-te lui D-zeu, în numele morţilor noştri, pentru ca să ne ajute, să su­ ferim toate loviturile, până la capătul suferinţelor şi până la marea înviere şi biruinţă legionară. C. Z. c. 46

20 Iulie 1935 CĂTRE LEGIONARII DIN TABĂRA

ARNOTA

Dragii mei, Tot timpul m’am gândit la voi, dar sculându-mă In fiecare zi dimineaţa la răsăritul soarelui, seara cădeam obosit, în aşa fel că până acum n’am putut scrie In con­ dica de procese verbale decât două pagini. Şi nici vouă nu v’am putut scrie deşi cu gândul şi cu rugăciunea mea am fost mereu la voi şi la celelalte tabere. Fănică vă va povesti. Am făcut dintr’un pustiu ceva frumos. Tabăra şi-a ajuns scopul din toate punctele de ve­ dere. Anul acesta taberele au rostul educativ de a c r e a sa u a începe c r e a r e a om ului corect. Am creiat până acum: omul de credinţă, omul vi­ teaz, omul de jertfă. Acum ne trebueşte: o m u l c o ­ rect. Corect din toate punctele de vedere: în raport cu el, în raport cu lumea din afară (ţinută, atitudine, bună credinţă, respect, etc.) în raport cu organizaţia, în ra­ port cu camarazii, în raport cu şefii săi, în raport cu ţara sa, în raport cu Dumnezeu. Există în lume: om şiret, om pezevenghiu, om se­ cătură, om şmecher, om canalie. Ardeţi în focul cel mai mistuitor amintirea ace­ stor oameni. Un legionar nu poate fi aşa. El trebue să poarte pecetea: o m c o r e c t . In aşa fel să se poarte legionarii încât să apară o formulă publică: Este corect ca un legionar. C. Z. C.

47

Bucureşti, 29 Septemvrie 1935 PRIMA CIRCULARĂ PENTRU COMERŢUL LEGIONAR C ă t r e Ş e f i i de J u d e ţ Camarazi, Un drum nou suntem chemaţi să străbatem în cu­ rând cu acelaş succes şi cu aceeaşi glorie, cu care am străbătut pe cele trei de până acum. Am biruit pe dru­ mul săbiei şi al luptelor, am biruit pe drumul închisori­ lor, am biruit pe drumul muncii în tabere. Pentru prima dată legionarismul păşeşte, peste câ­ teva zile, pe d r u m u l c o m e r ţ u l u i . Trăim într’o întreagă mentalitate, sub tirania e i : Românul nu e bun de comerţ, numai Jidanul e priceput la comerţ. . . . etc. Voim să răstumăm, să sfărâmăm această mentali­ tate şi să arătăm că şi pe acest drum legionarul va învinge. In acelaş timp în zilele de 13 şi 14 Septemvrie, muncit de gândul că aici la centru avem nevoie de atâtea guri pe care trebuie să le hrănim, oscilăm, pentru a putea face faţă problemei, între c e r ş e t o r i e (a merge şi a cerşi hrană) şi m u n c ă (a ne-o câştiga sin­ guri prin propriile sforţări). Am ales munca şi m’am hotărât să pornesc cu le­ gionarii, pentru prima dată, pe un drum nou, necunos­ cut de noi şi părăsit aproape de Români, d r u m u l comerţului. Sub protecţia patronului creştin al zilei în care am gândit şi al Sfintei Cruci, am pornit cu o mare credinţă, care creşte mereu, că noi legionarii vom deschide cale către comerţ, poporului român. De atunci şi până astăzi: a) Am înfiinţat o cooperativă luându-i toate apro­ bările cuvenite cu denumirea ; Cooperativa Legionară. 48

b) Am început lucrările pentru amenajarea vechiu­ lui Corp de Gardă în vederea instalării cooperativei. c) Am luat măsuri pentru amenajarea interioară a localului cu rafturi. d) Am fixat personalul necesar funcţionării con­ form cu dispoziţiile Statutelor ; iar acum a sosit timpul să mă adresez Dvs., Şefi de Judeţe, în vederea aprovi­ zionării necesare. Articole de c a r e avem nevoie pentru d e s f a c e r e din p r i m u l moment: Băuturi : 1. Vinuri 2. Ţuică 3. Drojdie Brânzeturi : 1. 2. 3. 4.

Caşcaval Schwaitzer Brânză de burduf Brânză moldovenească de butoiu 5. Brânză de Brăila 6. Unt în pachete de: 100 gr., 250 gr., 1 kg. Ouă: Scris cu creionul, de legio­ narul din sat care le adu­ nă pe a sa răspundere şi onoare, data când au fost luate şi localitatea.

Fructe:

Mere, pere, nuci, struguri, etc. Şuncă şi mezeluri : 1. Şuncă (jambon) de fabr. 2. ,, „ „ casa 3. Muşchi 4. Trei, patru feluri de mezeluri, care ţin, pt. lumea muncitorească. 5. Slănină (la butoiu, la pachet) 6. Salam de Sibiu Conserve: Conserve şi marmelade în cutii, sticle, borcane. Zahăr; Pâine, făină de grâu, făină de păpuşoiu, paste făinoa­ se, fasole. Coloniale, Untdelemn etc.

Cu timpul vom complecta această listă. Şefii de Judeţ, A) Veţi ceti această listă cu atenţie şi veţi judeca 49

dacă din toate acestea Judeţul, Regiunea Dvs. ar putea aproviziona cu câte ceva „Cooperativa Legionară” . B. Vă veţi interesa de preţul — engros — şi îm veţi comunica în termen de 4 zile libere. Marfa, p r e ţ u l — e n g r o s — c o n d i ţ i u n i l e de l i v r a r e . Domnilor Şefi de Judeţ, Vă atrag atenţiunea în chipul cel mai serios asu­ pra următoarelor: I. Deviza „Cooperativei Legionare” a comerţului le­ gionar este: „Aici nu se vinde marfă proastă” . Nu marfă alterată, veche, şi nu se vinde marfă in­ ferioară, de mâna a doua. Pentru ca omul care cumpără să aibă c e r t i t u ­ d i n e a că va lua lucru sănătos, iar cel care vinde, pro­ ducătorul, să ştie că nici nu i se poate desface marfa decât dacă se forţează să producă în condiţiuni irepro­ şabile. II. Deviza 2-a o complectează pe aceasta: „Aici se vinde cea mai bună marfă pe care o produce poporul român” . Pentru aceasta din regiunea vinurilor se va căuta cu cea mai mare atenţie cel mai bun vin din regiune. Numai pe acesta îl va recomanda Şeful de Judeţ, numai pe acesta îl vom cumpăra. De asemeni în celelalte regiuni se va căuta: cel mai bun caşcaval din regiune, cea mai bună brânză, cel mai bun unt. Nu vom cumpăra dela legionari, ci dela Românii care sunt mai vrednici şi p r o d u c m a i b i n e . Legionarii să se silească, pentru onoarea numelui de legionar, a produce ce-i m a i b un. O singură restricţie: Nu se cumpără dela Jidani. Şeful de Judeţ care nu se va osteni să caute cea mai bună marfă din regiunea lui, va face o mare gre­ 50

şeală. Pentrucă nu va contribui în măsura cerută la ma­ rea izbândă legionară, pe câmpul de luptă al comer­ ţului. Nu mai este vorba de o afacere, ci de onoarea noa­ stră. Deaceea fiecare, cu tot sufletul lui, la treabă! Vom răsturna o întreagă lume, care ne crede ne­ putincioşi, vom răsturna şi învinge dând înapoi toată linia jidovească, care a asaltat comerţul creştin, şi vom recuceri poziţiile noastre româneşti pierdute. învingând şi aici, pe această linie, vă puteţi ima­ gina ce revoluţie va fi, câte valuri de simpatie nu se vor ridica spre noi, câtă panică în liniile jidăneşti. Prin aceasta ne vom apropia cu încă 100 metri de viitoarea biruinţă românească legionară. De aceea, cer tuturora, care vor conlucra pe acest teren, o m a r e c o n ş t i i n ţ ă în cele mai mici amă­ nunte, ca pe ori şi care câmp de bătălie. Comerţul legionar înseamnă o fază nouă în istoria comerţului pângărit de spiritul jidănesc: el se numeşte: c o m e r ţ u l c r e ş t i n , bazat pe iubirea de oameni, nu pe furarea lor, c o m e r ţ u l b a z a t p e o n o a r e . C. Z. C. Bucureşti, 30 Septembrie 1935 CIRCULARA

Nr. 6

Către toate organizaţiile legionare După cum ştiţi, am avut cu toţii până astăzi bune sentimente, chiar de amiciţie, faţă de acţiunile D-lor George Brătianu şi Mareşal Averescu. Sentimente pe care ni le-am manifestat şi la ale­ gerile din 1933 şi cu alte ocazii, fără să fi cerut nimic în schimb, în afară de o elementară doză de bunăcuviinţă. De aproape un an de zile, printre rândurile mem­ brilor acestor organizaţii, circulă o serie întreagă de ca­ 51

lomnii, de multe ori bătute la maşină, anonim, şi multi­ plicate în sute de exemplare, în care noi, cu trecutul nostru de lupte, cu mândria noastră, suntem terfeliţi ne­ contenit şi transformaţi pur şi simplu în slugile L u ­ p e ş t i i s a u a l e „ O c u l t e i ” , cu care se înţelege că orice om, venind numai în simplu contact, s’ar desonora. Eri, la o întrunire din Bucureşti a acestui front averescano-georgist a fost admis să se citească o declaraţie de adeziune a unei murdării morale (Stelescu). Am înţeles prin aceasta că orice punţi între noi s’au rupt. De acum, mulţi, puţini câţi suntem: I. Este exclus orice concurs de orice natură acestor organizaţii. II. Relaţiile personale, amicale ale legionarilor se rup cu orice membru al acestor grupări. Noi întindem mâna noastră legionară numai ace­ lora care prin faptele lor dovedesc că ştiu ce însem­ nează onoarea şi se menţin pe linia ei.

c. z. c. Luni 7 Octombrie 1935 CANTINA LEGIONARĂ O mare problemă: cum vom putea întreţine un nu­ măr de 15 legionari funcţionând cu diverse însărcinări la Sediul Central. Ei muncesc pentru mişcare. Le trebue masă şi dormit. Până acum au stat în corpul de gardă şi au luat masa la Centru în condiţii foarte grele pentru organi­ zaţie. * Anul acesta cu transformarea corpului de gardă în „Cooperativă” am fost obligaţi să dăm o soluţie. 52

Ea este înfiinţarea unei C a n t i n e l e g i o n a r e . In vederea aceasta am găsit casa, de acum o săp­ tămână. Legionarii i-au făcut toate reparaţiile necesare (cam multe căci biata casă e aproape o dărâmătură ui­ tată în centrul capitalei). Legionarii şi legionarele cu mult drag au dres pe­ reţii, au desinfectat, au dres duşumelele şi au văruit cu patru varuri. Avem patru camere: 2 pentru dormit( pat comun sistem Jilava); 2 pentru bucătărie şi masă. * Plita şi unele vase sunt ale soţiei mele. Restul le vom procura. *

Mesele şi tacâmurile, o parte, ne-au fost împrumu­ tate de Stelian Georgescu-Insignă. * Masa va fi gătită în fiecare zi de legionarele de ser­ viciu şi doamne prietene oare vor să facă un bine. Doamna Vrani va face legătura şi va da directive acelor legionare care nu se pricep suficient. * O masă va costa 6 lei şi va fi compusă dintr’tm sin­ gur fel de mâncare bine gătit, curat, gustos, şi suficient. Cu pâinea necesară. Seara e bine să fie lapte cu mămăligă Kg. de om). ¥■ La acest restaurant se va comanda cu insistenţă ca să se consume ceapă şi usturoi în cantitate mare. *

Alimente se vor cumpăra prin „Cooperativă” cu preţul de „engros” . * Cooperativa va ajuta la lemne şi plata chiriei. 53

Aici vor putea mânea circa 30-40 legionari. Şi anume: a) Cei cu serviciile la Sediu. b) Cei cu serviciile la Cooperativă. c) Cei cari îndeplinesc diferite funcţiuni în miş­ care. Ex. Şeful Frăţiilor, al Centrului legionar, al Cen­ trului Studenţesc, al Cetăţuilor. d) Curierii cari sosesc din provincie. e) Cei mai săraci dintre legionarii activi. Toţi contra plată. Celor dela a, b, c, d, li se vor plăti direct de către organizaţiile respective. Cei dela litera e vor fi obligaţi să muncească pen­ tru a-şi câştiga 12 Lei pe zi. Cine nu poate câştiga 12 lei pe zi p r i n p r o p r i a s a m u n c ă , şi preferă să c e r ş e a s c ă şi să stea totdeauna pe capul altora care muncesc, nu este n i c i o m şi n i c i l e g i o n a r . Nici o muncă nu e ruşinoasă. Cerşitul e ruşinos. Mai bine la tăiat lemne şi cărat apă, decât la cerşit. Trebuie să alungăm dela noi această mentalitate, această boală. O datorie de onoare trebue să ne facă să înţelegem că, f i i n d valizi, suntem obligaţi a avea atâta bun simţ în noi încât să ne câştigăm p r i n b r a ţ e l e şi capul nostru cel puţin hrana de toate zilele. Aceasta nu într^o ţară pustie şi săracă, unde în adevăr ar fi un eroism, ci aici la noi unde hrana cade de-a gata din co­ paci şi curge depe câmpuri bogate. Toţi cei care într’o asemenea ţară nu-şi pot sau nu au mândria de a-şi câştiga un 12 lei pe zi, cel puţin, sunt n i ş t e i m b e c i l i , care nu-şi justifică cu nimic dreptul la existenţă. *

Intr’una din dependinţe se va face loc pentru: 54

1) Un ceaun de mămăligă. 2) Un cazan cazon militar, închis ermetic pentru prepararea mâncării. * Recomand o c u r ă ţ e n i e e x e m p l a r ă , Doam­ nelor şi Domnişoarelor dela bucătărie. Toată lumea, înainte de a fi intrat în serviciu, trebue să fi f ă c u t b a i e . Să nu văd la bucătărie sau la servit fete sau cu­ coane neglijente sau murdare. Să nu găsesc păr, muşte sau sprincene în mâncare. Cea mai mare atenţie, cea mai mare curăţenie. * Să nu aud de invidii, conflicte, între legionarele de la bucătărie. Să nu aud vorbe. * Atenţie din partea celor cari vor mânca faţă de lo­ cal, şi bunăcuviinţă faţă de legionarele cari servesc. Să se lase acolo diverse t u t u e l i şi i n t i m i ­ t ăţ i , acolo eşti la un post, trebue să fii puţin mai so­ lemn şi mai sever cu tine şi cu ceilalţi. Şi mai ales: sunt a n u m i ţ i ţ â f n o ş i s a u ţ â f n o a s e, cărora le sare ţandăra şi sunt puşi pe ceartă şi pe conflict. Caută cu lumânarea ocazia conflictului. Să ne m a i s c u t e a s c ă aceştia. Să-şi stăpânească n e r v i i ş i f i r e a . E o notă rea pentru un legionar. * Legionarul.......... însărcinat cu conducerea acestei operaţii, trebue să aibă grijă de tot ce am scris eu aici. Se va prezenta în fiecare zi la raport la mine cu această condică, pe care va ţine-o în cea mai perfectă ordine. C. Z. C. 55

Bucureşti, 16 Octomvrie 1935 CIRCULARĂ In urma raportului Nr. 6 din 16 Septembrie 1935 al Comand, ajutor Şeitan, Şeful organizaţiei Constanţa, se citează cu Ordin de zi legionarii: Preotul Cucuetu, Alexandru Ventonic, student; Vasile Cristea, învăţător; Ilie Cicişanu, student; Răileanu, absolvent Arte şi Me­ serii; I. Gurducalu electrician, pentru curajul şi rezis­ tenţa lor. Plecând, cu o barcă simplă făcută de ei, dela Ungheni, au străbătut Prutul, Dunărea şi Marea până la Constanţa, trecând cu bine peste toate pericolele ine­ rente unei astfel de călătorii. C. Z. C. Bucureşti, 17 Oct. 1935 FAMILIA

LEGIONARĂ

Camarazi, Am mai luat alături de popotă încă 2 camere cu chirie. In acestea vom instala: 1) o frizerie legionară 2) o cizmărie legionară 3) o croitorie legionară Frizeria sub conducerea legionarului Petruţ Dumi­ tru (Dura). Cizmăria sub conducerea legionarului Popescu-Galaţi. Croitoria................ voiu vedea. Cum v o r f u n c ţ i o n a a c e s t e a : Toţi legionarii aflători în serviciile din jurul Cen­ trului, adică: — Cei 3 din biroul meu. — Cei din serviciul D-lui General. 56

— Cei ai D-lui Clime. — Cooperativa. — Popota. — Croitoria. — Cizmăria. — Frizeria. — Şeful F. D. C. — Şeful C. S. L. — Şefa Cetăţuilor de fete, formează o singură familie legionară. Toţi legionarii cari muncesc aici se consideră ca m o b i l i z a ţ i voluntar la serviciile respective. Ei vin nu din ordin, ci din dragostea lor pentru Le­ giune şi ţară. Şi stau cât vor. In această calitate Legiunea trebue să le dea: 1) masă, 2) dormit, 3) îmbrăcăminte. (Aceasta din urmă numai dacă stau un timp mai îndelungat, pentru ca serviciul prestat să nu fie mai mic decât valoarea hainelor). 4) o soldă de 4-5 lei pe zi. * D a c ă n i m e n i n u p l ă t e ş t e d i n t r e ei, at u n c i c u m se v o r î n t r e ţ i n e ? a) In această familie legionară nimeni nu poate câştiga nimic. b) Munca e gratuită pentru toţi cei din corpul fa­ miliei. Ex. Frizerul bărbiereşte gratuit pe orice legionar din familie. Cizmarul face gratuit ghete pentru frizer şi ceilalţi, popotarii fac gratuit mâncare pentru frizer, cizmar, croitor, etc. c) Dar alimente pentru masă, piele şi talpă pentru ghete, stofe pentru haine, — solda de 4 lei pe zi —, de unde le luăm? Din două surse: 1) Pentru toată lumea chiar legionară din afara „familiei legionare” munca nu mai este gratuită (pen57

truca fiecare muncind în altă parte câştigă ceva şi are de unde plăti). Pentru aceştia se va face un preţ: la frizer, la ghe­ te, la haine, la popotă. Tot ce se va aduna pe această cale se va trece, nu la fiecare în buzunar, nimeni neputând să câştige, ci la fondul f a m i l i e i l e g i o n a r e , pentru întreţine­ rea ei. 2) Dacă nu ajunge atunci: Diversele organizaţii vor contribui pentru întreţi­ nerea oamenilor lor: F. D. C. pe şeful lor, Centrul legionar pe al lor, Centrul pe ai lui, ş. a. m. d., căci cine slujeşte la altar, dela altar trebue să mănânce. Cine p o a t e f i p r i m i t în a c e a s t ă f a ­ milie? Două condiţii se cer : 1) Dragostea şi 2) Vrednicia. Tot mecanismul acestei familii se bazează pe dra­ gostea fiecăruia, pentru toţi camarazii şi pe a tuturora pentru Legiune, pentru ţară şi pentru Dumnezeu. Tot ce se face nu se face nici din interes, nici din ordin, nici din Datorie, ci numai din Dragoste. E comunism? In înţelesul iudaic, nu. Pentrucă acesta pleacă dela materie şi rămâne în materie, dispreţuind valorile mo­ rale ale lumii, pe când noi plecăm dela acestea şi trăim cu ele, dispreţuind materia. Comunismul lucrează d in u r ă în contra celor cari au, noi din d r a g o s t e pentru cei ce n’au. Noi suntem şi însemnăm o r e n u n ţ a r e din dra­ goste pentru cel sărac şi pentru ţară. Comunismul înseamnă anticreştinism, iar dragos­ tea este esenţa religiei creştine. * Nu poate intra cei ce nu are c a p a c i t a t e de 58

ti r a g o s t e. Poţi avea toate calităţile, nu poţi fi primit în această familie legionară dacă p a ş i i t ă i n*au fost mânaţi aici de dragoste. Şi nu poţi rămâne dacă dragostea ta nu mai func­ ţionează, tu devenind un element de discordie şi neîn­ ţelegere. * A doua condiţie este vrednicia. Pentrucă această familie ar fi periclitată din mo­ mentul apariţiei paraziţilor. Oameni cari ar consuma fără ca să fie capabili de a aduce un aport. Aceştia ar deveni o adevărată pacoste peste truda celorlalţi. Deci, când cineva doreşte să intre, trebuie întrebat: ce aport poţi aduce D-ta? A re a c e a s t ă f a m i l i e l e g i o n a r ă a v an t a g i i? Da: 1) Pentru ei neconsumând decât strictul necesar, restul rezultatului muncii lor merge pentru înflorirea Legiunii şi a ţării. In modul acesta se poate înzestra o ţară, o organi­ zaţie cu tot ce-i trebuieşte pentru luptă şi pentru viaţă. 2) In mijlocul vieţii legionare aceste familii înche­ gate pe cimentul dragostei sunt ca nişte piloni de beton armat înfipţi în pământ pe care nici un inamic, nici o putere, nici un fel de cutremur, nu-i va putea deplasa. 3) Aceşti legionari din familii, dăruiţi în întregime Legiunii şi ţării, trăind cu gândul la luptă, sunt adevă­ raţii c a z a c i ai poporului român. Totdeauna înarmaţi sufleteşte şi gata cu armele lor pentru a-şi apăra Le­ giunea şi ţara. 4) Aceste familii legionare vor fi în mijlocul celor­ lalţi un permanent exemplu de viaţă legionară: de re­ nunţare, de dragoste şi camaraderie, de vrednicie şi muncă, de vitejie, de bunăcuviinţă. Şi dacă la aceste avantagii ale colectivităţii se pot 59

adăuga şi avantagiile individului, forma familiei legio­ nare devine perfectă. 1. Durerile şi greutăţile vieţii se suportă totdeauna mai uşor de mai mulţi împreună decât de unul singur. 2. Biruinţele, peste piedicile de netrecut câteodată pentru unul singur, se câştigă pe nesimţite de către mai mulţi împreună. Trustului diverşilor capitalişti şi speculatori trebue să le opunfem trustul o a m e n i l o r s ă r a c i . 3. Nici /o greutate, nici o mizerie materială, nici o durere nu te desfiinţează, ci dimpotrivă fiecare îţi dă o nouă tărie, o putere de viaţă în plus atunci când ai putut să prinzi marele secret de fericire al învăţăturei creştine: dragostea, şi să te plasezi cu ea în slujba ca­ marazilor, a Legiunii şi a ţării tale. Orice muncă, orice efort, orice durere, orice jertfă p e n t r u ţ a r a ta, sunt fiecare un balsam, o bucurie peste sufletul tău. Pe toate celelalte eforturi, dureri, jertfe şi lovituri le consideri ca nenorociri care te doboară sufleteşte, în pământ. *

Deaceea familia legionară plasând pe individ pe linia D r a g o s t e i şi în slujba ţării şi a unor mari idealuri, îi face viaţa fericită. * Organizare. Această familie legionară are un şef numit de Şe­ ful Legiunii. El va fi ajutat de un ajutor. Ambii îşi vor păstra şi funcţiile de muncă. * Numărul unei familii legionare poate începe dela 10 şi merge până la 50. 60

Familiile se pot întinde în măsura în care se poate întinde dragostea, în mijlocul unui popor. * Legea a ju toru lu i r e c i p r o c . Bolnavii sau cei căzuţi în nenorocire vor fi ajutaţi de familia legionară. In momentul în care un membru s’a săturat, se poate retrage oricând şi poate apoi reveni oricând în sânul acestei familii. -V .

Dacă familia se desfiinţează, o cotă, parte din avere se împarte fiecăruia, iar restul se trece la averea Le­ giunii. Aceasta o păstrează în vederea înfiinţării unei alte familii. •K * Legiunea nu va aproba înfiinţarea şi funcţionarea unei familii legionare decât, dacă studiind problema, va avea garanţia că cei ce o compun vor putea-o duce la bun sfârşit. •* Şeful primei familii legionare este numit Dr. Emil Eremeiu cu legământ 1927. Ajutor, şeful popotei şi al dormitoarelor.

c. z. c. Bucureşti, 22 Octomvrie 1935 PREA CUVIOŞIA VOASTRĂ Vă mulţumesc pentru rândurile trimise pe care le-am citit cu bucurie. Oamenii au o singură posibilitate de contact cu Dumnezeu: rugăciunea. 61

In mănăstiri este o stare de rugăciune permanentă. Neamul nostru, plin de păcate, trăeşte în baza ru­ găciunilor necurmate ale maicilor retrase de lume şi ale călugărilor din toate mănăstirile şi schiturile ţării. îmi permit a vă face o rugăminte: rugaţi-vă necon­ tenit, pentrucă în momentul în care mănăstirile şi bise­ ricile nu se vor mai ruga, ţara aceasta se va prăbuşi. Ruagţi-vă şi pentru noi cari suntem plini de păcate şi pentru biruinţa armatei noastre legionare-creştine. C. Z. C.

Bucureşti, 29 Octomvrie 1935 CĂTRE TOŢI LEGIONARII DIN CAPITALĂ Camarazi, S’a scurs un timp de o lună şi jumătate de când, necurmat, de dimineaţa până noaptea târziu, uneori ajungând până după miezul nopţii, muncim cu braţele noastre, la ziduri, la uşi, la ferestre, la rafturi. Suntem aproape de sfârşit şi vedem cu mulţumire, că din munca noastră a răsărit, frumos ca un soare, lo­ calul cooperativei, cu rafturi, cu pod special amenajat, cu magazii, cu camere de locuit, cu localul pentru regie, p o p o t a l e g i o n a r ă unde mănâncă 30 legionari, dormitorul. Peste câteva zile vor lua fiinţă frizeria, cizmăria croitoria şi tricotajul. Aceste reparaţii ne-au sleit însă de puţinii bani cu care am început acest drum lung al comerţului. Am avut 73.000 lei, bani adunaţi în tabăra CarmenSylva. 62

Din aceştia s’au cheltuit pentru reparaţii 40.000 lei 10.000 s’au dat pentru tipărituri. Pentru începerea propriu zisa a comerţului mai avem disponibilă o sumă de circa 20.000 lei. Dacă din ea vom plăti diverse taxe şi mici transporturi, vom ve­ dea că rămânem cu aproape nimic. F a c a p e l la t o ţ i ş e f i i de c u i b di n C a p i t a l ă , ca să pună această problemă la prima şe­ dinţă a cuiburilor respective, după care şefii de cuib se vor prezenta la mine individual, cu propunerile pe care le au de făcut faţă de problema pusă şi cu ajutorul de care sunt capabile cuiburile lor. E uşor a ţine şedinţe. Acum să vă văd, la greutăţi şi la probe, cine rezistă. Şefii de cuiburi se prezintă la mine în ordinea în care sunt gata până Luni seara, 4 Noemvrie 1935. Ca totdeauna cu drag C. Z. C.

2 Noemvrie 1935 HORIA

SIMA

I. E bun sistemul întrebuinţat de Timişoara. Cred că va da roade bune. II. N’ai nici o teamă. Sunt simple ameninţări. In faţa lor însă cu atât mai aprig trebue să apară l e g i o ­ narul. Sfidează-i cu toate ameninţările lor şi plânge-le de milă pentru ce-i aşteaptă. Cu drag,

C. z. c. 63

6 Noemvrie 1935 CAMARADE, Am primit scrisoarea. E drept ceeace scrii, dar D-ta ai mai vorbit cil Doc­ torul Andonescu, cu Cristian, cu Antohi. Ei toţi însă au observat îndoiala D-tale. Eu însumi, cu sufletul meu, am simţit că te-ai în­ doit. N’ai spus odată că e mai prudent ca să rămâi mai deoparte, să nu mai faci politică, etc.? Un om cu credinţă în Dumnezeu nu poate să se îndoiască. Eu te ştiam că eşti credincios. Ce păcat ai făcut, întreabă-te singur în fundul con­ ştiinţei, sau ce încercare ţi-a trimis Dumnezeu, că ţi-a ridicat Lumina Lui, acum după 14 ani de luptă. Camarade, simt eu că erai să te înneci, şi să mori moartea cea fără de înviere. Ai scăpat. Eu nu-ţi dau altă pedeapsă decât aceea a părerii de rău pe care vei avea-o, de câte ori te vei întâlni cu cei în faţa cărora te-ai îndoit. Cu acelaş drag.

c. z. c. " P. S. Pe ceilalţi lasă-i. Să ne căutăm de ale noastre păcate. 11 Noemvrie 1935 C O N T R O L U L

L E G I O N A R

Circulară I. Toţi legionarii deţinători de funcţiuni publice sau particulare (Oficii comerciale, Societăţi studenţeşti, Cen­ tre, Uniuni, Cercuri judeţene, Societăţi culturale, etc.) 64

sunt supuşi in timpul funcţiunii sau la sfârşit, unui ser­ viciu de control: denumit C o n t r o l u l l e g i o n a r . II. Scopul acestui C o n t r o l l e g i o n a r este: 1. De a păzi, ca activitatea legionară să se menţină pe cea mai înaltă linie de corectitudinc, pricepere şi moralitate. 2. De a păzi pe legionarul în funcţiune împotriva calomniatorilor şi bănuitorilor, scutindu-1 de neliniştea unor atacuri piezişe şi perfide. III. Nici un legionar nu poate părăsi o funcţiune pe care ar fi exercitat-o fără a fi descărcat de acest ofi­ ciu al Controlului legionar. El, legionarul, este dator să anunţe pe Şeful Legiu­ nii cu o lună înainte de predarea serviciului, cerând ca să fie supus controlului legionar. IV. Şeful Legiunii numeşte controlorul 1, 2, 3, (după împrejurări) dintre Comandanţii legionari. Mai târziu e posibil să se creeze legionari definitiv ataşaţi acestui oficiu. C um l u c r e a z ă C o n t r o l u l l e g i o n a r . 1. Cercetează întreaga activitate financiară, morală, politică, într’un cuvânt, întreaga purtare a legionarului căutând a observa dacă acesta s’a ţinut sau nu pe marea linie de onoare şi înălţime legionară. 2. Controlul se va face cu mare amănunţime, cu mare conştiinciozitate şi cu mare severitate. Aici nu există nici toleranţă, nici milă. 3. Raportul se înaintează Şefului Legiunii care no­ tează cu: excepţional, foarte bine, bine, mulţumitor, lasă de dorit, rău. * Ca sfârşit repet: Legionarul încărcat cu o funcţiune poartă cu el în­ treaga noastră onoare. Legiunea şi noi toţi suntem angaj aţi prin actele lui. C. Z. C. 65

14 Noemvrie 1935 C I RC UL A RA

Camarazi, Dela 14 Septembrie până acum am trecut ceas cu ceas, zi cu zi un drum necunoscut. Iată-ne, în sfârşit, cu voia lui Dumnezeu, în ziua do 14 asistând după o muncă în adevăr eroică la împlinirea visului nostru, care ne-a urmărit tot timpul acestor sfor­ ţări: inaugurarea cooperativei noastre. Nici nu putea să fie o mai bună răsplată pentru truda noastră. Aţi muncit mulţi câte o zi, câte două, câte trei, câte o săptămână. Tuturora vă strâng mâna cu căldură de frate. Dar sunt din aceia cari au stat neîntrerupt 60 zile pe poziţie, lucrând uneori până la 2 noaptea. In primul rând stau: Dr. Eremeiu, Pr. Mosor, Za die, Catană. In al doilea rând oameni cari au muncit ou un de­ votament mişcător: Giolu cu ajutorul său, Mariana Kuntzl, Crăciun, State, Valea şi camaradul său, Nicoiicescu, Moş Bârsan, Udroiu şi Lucia Trandafir. Toţi aceştia ca răsplată drept meritată capătă pe ziua de azi un g r a d î n p l u s peste ceeace au în mo­ mentul de faţă. Pe ceilalţi, pe toţi în frunte cu D-l Potolea şi cu aj utorii mei Ing. Horodniceanu, Pictorul Basarab şi Dobrin, îi citez pentru vrednicia şi devotamentul lor, acordându-li-se diplomă de tabără pentru minimum 10 zile.

c. z. C. 66

14 Noembrie 1935 LA DESCHIDEREA COOPERATIVEI In l o c d e d i s c u r s 1) Am luat hotărîrea de a porni pe acest drum pă­ răsit de români — al comerţului — în zilele de 13 şi 14 Septembrie 1935. 2) Tot ce se vede aici, în afară de părţile de fier. este lucrat de mâinile noastre. Zidărie, rafturi, vopsitorie. 3) Am plecat pe această cale cu 73.000.- sumă adu­ nată de noi în tabăra Carmen-Sylva. 4) Pesle 60.000 lei au întrat în reparaţii. 5) Deaceea, astăzi 14 Noembrie, ne prezentăm cu puţine mărfuri. Şi acelea numai pe credit. Coloniale nu avem pentrucă nici un angrosist de coloniale n’a voit să ne acorde credit nici măcar de 5000 lei. Le vom ridica şi noi creditul mâine când vor veni să-l ceară dela noi. Noi, poporul român, am acordat atâta credit tuturor veneticilor ca să se umfle ca balenele aici în ţara noas­ tră şi ei nau nici măcar inteligenţa, necum bunul simţ, de a se purta cum trebue. * 6) In general tot ce se va găsi m a i b u n , m a i c u ­ r a t , m a i s ă n ă t o s , în ţara noastră, vom aduce. 7) Lumea trebue să ştie că aici nu va găsi nici marfă proastă şi nici cântar strâmb. Aici totul este să­ nătos şi corect ca sufletul legionarului. Prin această operă comercială urmărim*. A) Să reînviem vechiul renume al comerţului româncsc şi creştin, bazat pe o n o a r e şi p e d r e p t a t e de o a m e n i , iar nu pe jefuirea lor. Renume pângărit şi dispărut odată cu bietul comer­ ciant român, în faţa năvalei iudaice. 67

B) Să arătăm ţării acesteia că s’au născut în sfârşit o mână de tineri pe acest pământ românesc, crescuţi în credinţa legionară, care ne încumetăm să ne măsurăm în vrednicie cu oricine şi să repunem pe români în pozi­ ţiile lor economice pierdute. C) Să sfărâmăm în zece bucăţi argumentul că Ro­ mânii sunt incapabili de a face comerţ şi că trebue deci să se resemneze în situaţia de robie economică la care au ajuns.

Mulţumim tuturor acelora care ne-au privit cu sim­ patie sau ne-au dat concursul lor. C. Z. C.

24 Noemvrie 1935 LEGIONARULUI.... AVOCAT. Camarade, Nu ştiu cine te-a lăudat în ......... arătându-te ca pe un politician de rând. Desigur că e din cercurile noastre. Neştiind cine e, pentru a-1 pedepsi, te pedepsesc pe D - 1a. Pentru ca să ştii să te fereşti altădată, ca de loc, de laudele i n a m i c i l o r sau de acelea ale amicilor de circumstanţă. Anunţă, te rog, judeţul că eşti pedepsit cu o săptă­ mână eliminare. După executare, raportezi. C. Z. C.

68

Bucureşti, 26 Noembrie 1935 CIRCULARA

Nr. 10

Stabilirea raporturilor dintre „Porunca Vremii” şi mişcarea legionară. Către Şefii de Organizaţii Judeţene, spre a fi răspândită in lumea legionară. I 1. „Porunca Vremii” este o foaie antisemită bună. 2. Cei ce scriu la ea, în frunte cu directorul ei, afară de Dragoş Protopopescu, sunt însă antisemiţi re­ cenţi, netrecuţi prin examenul timpului şi al încercărilor. 3. Când nu e garanţia acestui examen, toate lucru­ rile se ştiu unde încep, dar niciodată nu se poate şti unde se sfârşesc. 4. De aceia, voi legionarii, cetiţi „Porunca Vremii” , dar fiţi în gardă la fiecare articol, la fiecare cuvânt, pentrucă nu este a noastră. Noi numai ce este al nostru ştim de unde începe şi unde sfârşeşte. II Am observat după un an de apariţie că nu tot ce se scrie în ea este pe linia noastră. Sunt chiar multe lu­ cruri, care ni se par dictate din cabinetul Ministerului de Interne. Atacuri necontenite şi nedrepte la adresa D-lui Iuliu Maniu. Intrunul din numere se cerea chiar „arestarea” tu­ turor maniştilor, aducându-li-se acuzaţia, destul de perfidă, că atacă Monarhia. Pentru respectul adevărului, însă să se ştie de toţi că Domnul Maniu atacă nu pe Rege, ci vâscul din jurul Său, care omoară pe Rege şi nimiceşte Monarhia ro­ mânească. M’am simţit umilit când pe pagina I-a eram lăudat eu sau noi, iar pe ultima insultat Dl Iuliu Maniu. 69

Omul acesta pe drept cuvânt poate să ne fiarbă şi pe noi în aceeaşi oală, în care fierbe „Porunca Vremii” . Domnul Iuliu Maniu ne este adversar, dai* după dogma legionară nu ne este permis a ne purta fără onoare cu nici un adversar. Cum se poartă sau se va purta el cu noi, e treaba lui. Şi vor mai fi fiind şi alte chestiuni, în care nu vom fi de acord cu „Porunca Vremii” . De aceea, pentru a nu lovi totuşi într’o foaie care, deşi nefiind a noastră, e românească cel puţin jumătate din ea, deviza noastră este: „ C e t i ţ i c u t o ţ i i „ P o ­ r u n c a V r e m i i ” , d a r n u c r e d e ţ i t o t c e se s c r i e î n ea. C. Z. C. P. S. Ni se cer lămuriri cu privire la conferinţele întreprinse de Dl. Dr. I. Rădulescu. Şi anume se pro­ pune legionarilor să facă manifestaţii, etc., cu aceste prilejuri. Nu e cazul.

Bucureşti, 30 Noemvrie 1935 CIRCULARA (Urgent)

Nr. 11

Către Şefii de Regiuni şi Judeţe. Rog atrageţi de urgenţă atenţia tuturor legionarilor că se prezintă în diferite oraşe un excroc şi agent cu numele: legionarul Popescu. El falşifică scrisori şi iscălituri, prezentându-se pe la diverşi comercianţi în numele „Cooperativei Legio­ nare” , încheind angajamente şi luând aconturi. Fiţi în gardă faţă de orice musafir care se prezintă. Luaţi măsuri pentru a-1 da pe mâna poliţiei. C. Z. C.

70

23 Februarie 1936 CIRCULA RĂ Cu adâncă durere şi cu mâhnire, am citit într’o foaie, articolul intitulat „Scrisoare deschisă adresată Domnului General Cantacuzino-Grănicerul” şi iscălit: George Beza. In acest articol este atacat cu o necuviinţă fără ase­ mănare, bătrânul nostru general, care ne-a însoţit cu un sentiment de onoare inegalată în cele mai vijelioase momente ale noastre şi sub acoperişul căruia, trăim în­ treaga mişcare legionară. Evident că asemenea necuviinţe nu pot atinge per­ soana lui. Şi nu are nevoie de nici un fel de apărare. Insă acest atac, este tot ce putea să aştepte inamicul. Toţi inamicii mişcării noastre legionare şi ai naţiei ro­ mâneşti, în aceste momente: „Cu arma pe care le-o arunci vor trage în noi” . Dar suntem cu mult prea pu­ ternici pentru a privi, nu cu îngrijorare, ci numai cu scârbă, acele lovituri. — Şi este pentru prima oară când aceşti duşmani îi vor zice „Domnul” Beza. Şi-l vor preţui în foile lor. *7Î* Pe Beza l-am făcut, cu ocazia ultimelor avansări legionare, Comandant legionar. Plecând apoi la Carmen-Svlva, în lipsa mea, a fost pedepsit de Domnul Ge­ neral Cantacuzino, cu eliminarea din organizaţie: pen­ tru refuz de executare de ordin. Când, mai târziu, am venit în Bucureşti, l-am ru­ gat pe Domnul General să-i suspende pedeapsa, deoa­ rece conţinutul ordinului de eliminare era jignitor pen­ tru Beza. Domnul General, cu cavalerismul său cunos­ cut, mi-a spus: „Dacă am făcut o nedreptate, o repar” . A suspendat ordinul dat şi a transformat pedeapsa în trei luni eliminare. Intre timp, Beza scrie un articol într'o foaie. Aflând, spun legionarilor să-l trimeată pe

Beza la mine, la Carmen-Sylva, pentru a vorbi cu el, şi am plecat. Peste câteva zile a venit Beza. L-am primit în casă şi în cadrul familiei mele, ca pe un frate mai mic, cu toată dragostea şi cu tot su­ fletul deschis. I-am spus însă că, din punctul de vedere al liniei le­ gionare, a greşit grav, scriind articolul. Mi-a spus că s’a dus la acea foaie cu un plan: să cerceteze ceva. Şi a descoperit că foaia este subvenţionată de D-nii Col. Ga­ briel Marinescu, Prefectul Poliţiei, şi de Parisianu. L-am sfătuit atunci să se retragă cavalereşte din rândurile legionare, neputându-se acomoda acestui spi­ rit şi credinţei necesare unui legionar. Pentru ca mai târziu să nu creieze dificultăţi organizaţiei, din cauza construcţiei lui sufleteşti aparte, căruia eu îi găsisem o infirmitate: i m p o s i b i l i t a t e a d e a c r e d e în D u m n e z e u (pe care, timp de un an, înccrcasem s’o tratez, însă cu rezultatul care se vede). In modul acesta, el va avea o a t i t u d i n e co­ r e c t ă . Va f i un o m d e o n o a r e . Iar eu îi voiu păstra prietenia, stima şi dragostea mea. După aproape o săptămână, a plecat, despărţindumă de el, cu drag, înţeleşi că va proceda aşa. adică se va retrage. După câteva zile numai, în aceste ceasuri de mize­ rie pentru mine şi ai mei, de griji, pândiţi şi atacaţi din toate părţile, citesc cu inima s c â r b i t ă acest ar­ ticol, nu îndreptat înspre Generalul Cantacuzino. care e inatacabil, ci spre inima mişcării noastre. Pe care articol, faţă de modul cum m’am purtat eu cu Beza, îl consider ca pe un a c t de m a r e m işelie o m e n e a s c ă . Acest act l-a transformat î n t r ’un mi şel . 72

Pentru aceasta şi pentru purtarea lui obraznică faţă de D-l General — un om acoperit de răni şi de glorie pe câmpurile de bătălie şi acum, la sfârşitul vieţii sale, acoperit de lovituri pentru noi şi viitorul nostru, — pentru atitudinea lui complectamente con­ trară spiritului legionar şi pentru infama atitudine faţă de neamul său românesc, în aceste zile grele, este de astăzi înainte, eliminat din mijlocul nostru, cu pierde­ rea gradului pe care l-a avut ultimele două luni. N’am crezut că dragostea, loialitatea şi grija cama­ raderească vor putea fi răsplătite în modul acesta. Cu această părere a mea: a c t de m a r e m i ş e l i e o m e n e a s c ă , omul acesta va merge tot restul zilelor sale.

C. Z. c. Carmen-Sylva Carmen-Sylva, 24 Aprilie 1936 CĂTRE

FAMILIA

LEGIONARĂ

Iubiţi Camarazi, Zilele acestea am plantat la tabără peste 500 de pomi. La vară, dacă se vor prinde, vom avea unde să stăm cu toţii la umbră. Deoarece mai am încă loc de plantat, vă sfătuiesc pe fiecare să daţi câte 12 lei, pen­ tru ca să plantez câte un pom roditor în norocul vostru. Voiu face astfel aici o mică pădurice a celei dintâi fa­ milii legionare. Am semănat de asemeni grâu 7 ha., ceapă 100 kg. harpacică, cartofi 1000 kg, usturoi. Pe aici e voie bună, sănătate şi veselie. Tuturora vă doresc acelaş lucru. *

Aud de noua ofensivă mişelească. O, prin câte am trecut de acestea! E cel puţin a 30-a. Stau şi râd. 73

Tot nu s’au învăţat minte canaliile dela Prefectura Poliţiei, că noi 1111 putem fi învinşi prin minciună şi in­ famie? Aşteptaţi numai puţin, să-i vedeţi la urmă. Cu mult drag tuturora C. Z. C. Hura! Am citit! Sunt încântat! Şi zic: Să trăiască Legiunea şi Căpitanul! General Gh. Cantacuzino. Bucureşti, 30 Mai 1936 POLITICA

EXTERNĂ

Circulară Vorbesc deci, de lumea care într’un ceas greu pen­ tru ţara aceasta va fi chemată să vorbească cu tunul sau cu sângele ei. Scot afară, aşa dar, din mijlocul acestei lumi ce­ tele obraznice de jidănaşi cari se prefac că se agită pentru viitorul acestui neam şi scot politicienii mici şi mari cari se ocupă numai de ei şi judecă toate proble­ mele ţării numai prin prizma intereselor lor. Aceste două categorii nu contează nici pentru mo* dul cum judecă, deoarece j u d e c ă f a l ş (corect pen­ tru ele, dar falş pentru neam) şi nici pentru valoarea concursului lor într’un ceas de primejdie naţională. Aceste două categorii vor constitui într’un asemenea ceas ruşinea morală a neamului. De aceea părerile acestora trebuiesc eliminate. Ju­ decăţile lor trebuiesc a r u n c a t e pe f o c . * Lumea sănătoasă românească este îngrijorată de soarta ţării pe care o joacă în mâinile sale, foarte debile, Dl. Titulescu. Noi, Românii, înţelegem că Dl. Titulescu este un 74

talent, este mai puţin o inteligenţă şi aproape deloc o înţelepciune. Mai bine să se încredinţeze soarta unei ţări unui înţelept fără talent, decât unui talent lipsit de înţelep­ ciune. A p r o p i e r e a de R u s i a . I. Este un gest de t r ă d a r e pe care poporul ro­ mân îl face faţă de Dumnezeu şi faţă de ordinea morală a acestei lumi şi faţă de popoarele care stau în slujba acestei ordini, în războiul cu p u t e r i l e n i m i c i ­ toare ale răului. Onoare acestor popoare. Gestul nostru murdăreşte în faţa istoriei obrazul poporului român, îl desonorează. Numai cu sânge, cu sânge mult, vom mai putea în viitor să ne răscumpărăm onoarea pierdută în faţa ace­ lor pe cari îi trădăm şi care ne vor desconsidera. II. De vor intra trupele ruseşti pe la noi şi vor ieşi învingătoare, în numele Diavolului, cine poate să crea­ dă, unde este mintea care să susţină, că ele vor pleca dela noi, înainte de a ne s a t a n i z a , adică bolşeviza? Consecinţele? Inutil a le discuta. * Dacă însă vor ieşi biruitoare armatele creştine, re­ zultatul va fi î m p ă r ţ i r e a n o a s t r ă , desfiinţarea S t a t u l u i român, ca plată pentru trădarea noastră. Vom merge cu capul plecat noi, Românii, şi nici­ odată nu vom mai îndrăzni să ridicăm ochii şi să pri­ vim în faţă neamurile cari au rămas cu riscul vieţii lor pe linia onoarei. Ele au dreptul să ne dispreţuiască, văzând numai o s c i l a ţ i i l e noastre de azi. Cei ce poartă răspunderea viitorului României, în ceasul de fată, să ia aminte! C. Z. C.

75

10 EDUCAŢIE

LEGIONARĂ

Către Comandanţii de Tabere Dragii mei, Nu v’am putut scrie până acuma deoarece am fost ocupat. Din fugă vă scriu următoarele: 1) Aveţij'grijă de educaţia legionarilor. Aceasta/se poate realiza: A. Prin exemplu de viaţă comună! Ducând aceiaşi viaţă cu ei. Purtându-vă cu bunătate şi cu iubire. înlăturând din vorbă, comandă, şi gesturi manifes­ tările de plutonier major de trupă, înlocuiţi cuvintele „mă” , „mişcă mai repede” , etc... B. Prin lecţiile de educaţie prin care le ţineţi în şedinţă. Aici veţi insista asupra următoarelor chestiuni: 1) Boala desunirii şi a certurilor din organizaţie. 2) Pâra camaradului, şoapte la ureche, intrigă. 3) Nemulţumiri în contra şefilor care au şi ei şefii lor care îi controlează. 4) Spionajul şi trădarea. Insistaţi cu deosebire asupra purtărei în societate a legionarului. Prin purtarea sa un legionar poate să ne facă cel mai mare bine sau cel mai marc rău. Nu daţi exemplu de purtări urâte, necuviincioase, mândrie, îngâmfare, discuţii prosteşti, etc. Legea tăcerii, ocoliră oricărui conflict. Omul corect. In chestiunea instrucţiei insistaţi asupra: Poziţiei de drepţi, salutul, prezentarea, onorul, mar­ şul legionar. Dragii mei, ţara e plină de tabere. Pretutindeni e 76

s

ordine. Lumea este mulţumită de munca şi purtarea noastră. Fiţi cu toţii pătrunşi că zi cu zi şi ceas cu ceas pre­ gătim un mare viitor acestui neam românesc. Cu mult drag C. Z. C. Bucureşti, 9 Septembrie 1936 DESFIINŢAREA TABEREI DELA SUSAI Domnilor Ofiţeri, Domnilor Prelaţi, Domnilor Miniştri, Domnilor Gazetari, Citiţi, vă rugăm, alăturatul raport al legionarului Profesor Dobre şi alăturata scrisoare a fiului meu, Corneliu Zelea-Codreanu, cu privire la profanarea de pe muntele Susai-Predeal, unde făcusem o tabără legio­ nară, pentru a îngriji de sfintele oase ale eroilor noştri, uitate şi părăsite de 20 ani de o oficialitate înstrăinată de gloriile şi durerile Neamului. Ar trebui să aduc infama profanare petrecută, la cunoştinţa întregei ţări, pentru că ţării aparţin sfintele oase ce ne dau azi dreptul de a ne considera oameni pe acest pământ. Prefer însă să nu răspândesc nemaipo­ menita infamie şi ruşine şi prefer, mai cu seamă, să nu poată nimenea, chiar cei mai mari duşmani ai noştri să spună că speculăm sfânta vitejie a martirilor noştri naţionali. Cu înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Gurie al Basara­ biei, am pus piatra fundamentală locaşului de odihna a rămăşiţelor eroilor morţi pentru Ţară. înalt Prea Sfin­ ţitul a slujit pentru prima oară după douăzeci ani de uitare sfintele oase şi poporul în genunchi şi plângând de emoţie a asistat la sfânta slujbă de astă vară. In faţa acestui nemaipomenit sacrilegiu nu pot de­ cât să strig: S c o a l ă - t e F e r d i n a n d c e l L o i a l şi v i n o 77

d e v e z i c u m ţi-se o m o a r ă m i ş e l e ş t e p e n ­ tru a d o u a o a r ă e r o i i tăi! Adresându-mă D-voastră, ofiţeri ai armatei române, care aţi rămas vii în urma crâncenului răsboi, vă în­ treb: V e ţ i l ă s a f ă r ă n i c i un r ă s p u n s o f e n s a adusă acestor sfinte oase? General Cantacuzino-Grănicerul * 6 DOMNULE

GENERAL

In dimineaţa zilei de 5 Septemvrie (ora 4,30) am fost împresuraţi de 200 de jandarmi sub comanda unui maior care, după ce s’au făcut de râs — adică au atacat prin salturi noaptea înconjurând tabăra pe o rază de 500 m., au văzut că nu au de a face decât cu 17 persoane la care nu au găsit —nu vorbim de arme — nici măcar bricege. Au venit din ordinul guvernului care ştia că în această tabără sunt 500 legionari şi că se pregăteşte o mare revoluţie (?). Văzând că s’au făcut de râs în faţa soldaţilor, ma­ iorul şi procurorul au plecat ruşinaţi, după câteva mi­ nute, lăsându-ne pe seama majorilor. Au făcut percheziţii şi n’au găsit nici bricege — cum spuneam. — Ne-au ajutat să transportăm bagajele şi ali­ mentele şi în Predeal ne-au lăsat liberi. In urmă au rămas vre-o 20 de jandarmi cari din ordinul d-lui maior Hariton — comandantul legiunei de jandarmi — au distrus cu topoarele şi târnăcoapele tot ce am realizat noi acolo. Nu au stricat construcţiile noi. In nebunia furiei au aruncat osemintele şi obiectele adunate de noi — călcându-le în picioare. Au distrus crucea, evanghelia, candela şi icoana pe care le pusesem la sanctuarul improvizat până la terminarea construc­ ţiei noului sanctuar care se apropiase până la acoperi? 78

S

Devastarea s’a făcut sub comanda şefului de post din Comarnic şi în faţa unui legionar lăsat de mine în tabără să ia în primire ■ — cu inventar — sculele. Informat de ce s’a petrecut acolo, am trimes ime­ diat Majestăţii Sale următoarea telegramă: MAJESTĂŢII SALE REGELUI CAROL II Palatul Regal Sinaia „Cu sufletul frânt de durere, adresez Majestăţii Voastre protestul meu împotriva măsurii arbitrare luată de guvern de a desfiinţa tabăra legionară dela SusaiPredeal, care avea menirea să adune de prin desişurile pădurii osemintele părinţilor noştri căzuţi eroic pe ace­ ste meleaguri pentru întregirea neamului şi să le aşeze în mausoleul, pe jumătate construit cu braţele noastre; cum şi ridicarea unei cabane pentru pelerini şi sportivi. Oamenii trimişi de guvern să ne ridice cu forţa, au distrus tot ce am realizat şi au asvârlit cu dispreţ prin­ tre cetini osemintele eroilor adunate de noi, sfărâmând totodată în mod barbar crucea, evanghelia, icoana şi candela ce străjuiau pentru prima dată, după 20 de ani, la căpătâiul acestor oseminte sfinte. Pentru această profanare, făcută în prezenţa osta­ şilor Majestăţii Voastre, facem răspunzător guvernul în faţa istoriei şi a noastră. Sângele vărsat de acei ale căror oseminte sunt pro­ fanate astăzi să cadă ca un blestem asupra casei şi co­ piilor celor cari din diavolească orbire au putut lua asemenea măsuri. In numele jertfei acestor eroi, pentru sacrificiile cărora s’au ridicat până la conducerea ţării, solicit in­ tervenţia Majestăţii Voastre pentru a se reveni asupra acestei măsuri care jigneşte, îndârjeşte şi revoltă**. Profesor ION DOBRE Comandantul taberei Susai-Predeal. 79

i

Aflând de exedierea acestei telegrame, s’a dat or­ din să meargă sus două care, să readucă osemintele şi obiectele şi să le ducă noaptea pe f u r i ş la cimitirul eroilor. Dumnezeu i-a înfrânt. Când poposeau acolo sus cu carele, nişte ciobani le-au furat hamurile şi apoi au întins ei de care din Susai până jos. I-a prins însă ziua şi toată lumea din Predeal a văzut cortegiul ruşinii lor. Nu există om în Predeal pe buzele căruia să nu tremure vorbe de blestem pentru cele ce au făcut. După ce au terminat netrebnica-le faptă au părăsit tabăra lăsând-o pustie. Eri şi azi a fost un adevărat pelerinaj în tabără. A fost sus lume — să vadă dezastrul. De mâine încolo încep tabăra. Am pe lângă mine numai vre-o 5 legionari. Mă duc şi iau dela început. Voi instala în altă parte — fosta tabără să rămână ca o dovadă a profanării. Reîncep iarăşi cu nimic şi ne vom reface cu atât mai vârtos cu cât am fost distruşi. Ar fi trebuit să viu personal să vă raportez. Nu pot însă părăsi localitatea, deoarece în afară de tabără mai am jos în Predeal şantierul de şindrilă unde s’au pre­ gătit 20.000 şindrile. Şantierul este instalat în curtea unei femei văduve sărace şi cu doi copii. Pentru că ne-a dat găzduire, îi reparăm casa. Poate ar fi bine, ca telegrama să fie trimisă şi Patriarhului şi altor personalităţi. Restul, Domnule General, merge bine. Trăiască Legiunea şi Căpitanul! Ion Dobre *

80

DOMNULE

GENERAL,

Văzând raportul Profesorului Dobre am plecat în aceiaş noapte la.Predeal, pentru ca să mă conving, cu ochii mei, de grozăvi^ celor relatate în acest raport. M’am urcat în tabără. Raportul Profesorului Dobre este exact. Oricine se poate ridica, să vadă urmele bar­ bariei. Zeci de adăposturi muncite o vară întreagă de mâna tineretului român, au fost sfărîmate cu topoarele cu o furie în adevăr de bestii. Tabăra este o ruină. Am găsit, eu însumi, crucea şi candela, care străjuiau deasupra bietelor oase, aruncate la gunoi. In curtea şefului de post din Predeal s’a găsit arunca! ă în noroi icoana donată de sculptorul Igiroşianu. Oasele eroilor au fost lovite şi profanate în graba distrugerii, sub furia canaliilor de jandarmi. Un maior, inconştient, s’a adresat profesorului Dobre: — „N u m a i exploataţi aceste oase. O a s e se g ă s e s c p e t o a t e d e a l u r i l e . Se c u n o a ş t e c ă n ’ ai f o s t p e f r o n t ” . — „A f o s t t a t ă l me u, d o m n u l e m a i o r”, a răspuns Profesorul Dobre. Adaug că a doua zi doi plutonieri de jandarmi, s’au ridicat pe locul acela sfânt cu femei uşoare şi au chefuit pângărind din nou pe bieţii eroi ai neamului, care au căzut din Regimentele 10 Vânători, 73 Infanterie, 46 In­ fanterie, mai multe mii într’o singură zi. Aceşti pluto­ nieri au consumat peste 20 de sticle de bere, câte le-au găsit la cantina taberii. *

Domnule General, vă reamintesc că acum câteva luni m’am urcat pe muntele Susai în căutarea unui loc pentru o casă de adăpost. Acolo am descoperit pe sub cetinile de brazi, oasele albe a sute de soldaţi şi ofiţeri români, pe care le m â n c a u f i a r e l e s ă l b a t e c e . îngrozit şi ruşinat, am luat hotărîrea să fac un mau­ 81

soleu în care să adun aceste oase şi raniţele şi cartu­ şierele şi hainele lor pline de sânge, pe care în unele locuri le-am găsit neputrezite. Am luat această hotărîre nu numai dintr’un sentiment de pietate, ci şi de ruşine. Pentrucă orice neam din lume, fie el chiar un trib de sălbateci, dacă ar afla că după 20 de ani dela răsboiu sfintele oase, făuritorii României Mari, eroii noştri, sunt mâncaţi de fiarele sălbatece în păduri, şi-ar întoarce capul cu oroare şi ne-ar dispreţui pentru totdeauna ca pe un neam de nemernici. După o muncă a tinerelului, cărând pietre şi ciment în spate dela kilometri, acest mausoleu este aproape gata. Acum s’a întâmplat infamia care ne sângerează inimile şi ne umple ochii de lacrimi. Domnule General, D-voastră care eri aţi comandat aceste oase, acum fără glas, veţi lăsa onoarea lor fără satisfacţie? Fi-vom noi tineretul acestei ţări, mişeii cari vom lăsa nerăsbunate oasele eroilor acestui Neam? Va lăsa oare Regele României pe cei ce au căzut sub comanda Părintelui Său şi sub a Sa? Va lăsa Ei oare, ca să se abată asupra armatei şi ţării blestemul miilor de soldaţi care au murit pe front? Ar fi începutul unor mari nenorociri cari s’ar abate peste armata română şi peste ţară. Părerea mea este că nu se poate ieşi dc aici de­ cât prin: 1) Imediata scoatere a întregei jandarmerii din ca­ drele armatei române (cu schimbările denumirilor di­ verselor grade şi a uniformei), pentru ca actul să nu dezonoreze armata şi să nu se întindă blestemul asu­ pra ei. Actul infam să rămâie ca un act săvârşit de nişte borfaşi, comisari de poliţie, secături, dar nu de armată. 2) Pedepsirea celor doi ofiţeri ai căror subalterni au fost capabili de asemenea crimă. Nu sunt direct vi­ 82

novaţi, dar trebue să răspundă pentru faptele trupei pe care au comandat-o. 3) Arestarea jandarmilor plutonieri şi sergenţi şi judecarea lor pentru profanare. 4) Domnule Geneal, nu cerem pentru noi şi pentru tabără nici un fel de satisfacţie. Cerem satisfacţie în nu­ mele sfintelor oseminte. Aceste pedepse nu au carac­ terul de răsbunare. Se cere o j e r t f ă de i s p ă ş i r e . Neamul acesta trebue s’o dea. Nu va da-o nimeni, ea îşi va lua singură drepturile sale. Se vor abate neno­ rociri asupra noastră. Nu sunt de părere să se facă manifeste sau să se agite masele populare. Vă rog însă, să anunţaţi confi denţial prin adrese: pe toţi generalii armatei române şi pe toţi Comandanţii de regimente. Miercuri 9 Septemvrie 1936. Corneliu Z. Codreanu * S’a ordonat o anchetă. Preşedintele comisiei de an­ chetă a fost D-l Paul Goma. Din comisie a făcut parte şi D-l Col. Milicescu din jandarmerie. Comisia a con­ stat că nu-i adevărat nimic din cele afirmate mai sus şi că nici un jandarm nu este vinovat. C. Z. C.

10

Septemvr

CĂRŢILE ŞI BIBLIOTECA LEGIONARULUI 1) Din economiile tale cumpără azi o carte, mâine alta şi fă-ţi o bibliotecă. O mică bibliotecă legionară. Ea să fie podoaba şi mândria casei tale. Ea îţi va lu­ mina cugetul şi te va îndrepta totdeauna pe drumul cel bun. 2) Când vrei să faci cuiva un bine; dacă-1 iubeşti şi dacă vrei să-i faci o bucurie; dacă vrei să-l salvezi 83

de pe o cale rătăcită; c u m p ă r ă pentru el o cărticică «si trimite-i-o. Mica jertfă îţi va fi răsplătită când vei şti că ai salvat un om. 3. Caută, pe cât posibil, să te aprovizionezi numai dela regia legionară. îndeamnă prietenii d-tale să cum­ pere numai dela regia legionară. Dacă cunoşti un co­ merciant, un advocat, un industriaş, fă-i să cumpere timbre dela noi. De asemeni vreo instituţie care are ne­ voie de timbre: să le cumpere de aici. Căci astfel dai o mână de ajutor luptei uriaşe dintre noi şi cei ce vor să ne cucerească această ţară. T i n e r e , la toate colţurile de stradă te aşteaptă duşmanul cu îmbietoare cărţi şi reviste, ca să te otră­ vească. Fii tare. Respinge otrava. Cumpără numai lite­ ratura şi foile naţionaliste şi creştine. Soarbe fiecare cuvânt din apa vie a scrisului românesc-naţionalistlegionar. C. Z. C.

20 Septemvrie 1936 PENTRU CUMPĂRĂTORUL DELA COOPERATIVĂ Pentruce o femeie româncă trebuie să cumpere dela Cooperativa Legionară? I) Pentrucă în acest comerţ se întrezăresc hotărîrile tineretului român de a se lupta cu hidra iudaică, acolo unde ea se crede invincibilă: pe terenul comercial. Femeie româncă, soţie de muncitor sau de profesor universitar, trei sferturi din întregul comerţ românesc se află în mâini jidoveşti. Vei şovăi tu oare în a da concursul tău, în a adu­ ce jertfa ta, acestui fericit şi mântuitor de neam înce­ put de comerţ românesc? Vei lăsa tu fără încurajarea ta pe cei ce luptă, cu atâta încredere, în numele neamului? 84

Priveşte pe toate fronturile lumii cum femeia lup­ tă şi se jertfeşte pentru neamul ei. Priveşte Italia, Spa­ nia creştină, Germania, etc. Ce jertfă faci tu? * Pentruce o femeie româncă trebuie să cumpere dela Cooperativa Legionară? II) Pentrucă din câştigul care se realizează, o parte se întrebuinţează pentru p â i n e a unui tineret care vrea să m u n c e a s c ă ; iar altă parte merge pentru lupta cea mare a Românilor. Altfel banul tău merge pentru p â i n e a s t r ă i ­ n u l u i şi pentru lupta lui în contra naţiei tale. III) Pentrucă la Cooperativa Legionară este mar­ fă bună şi cântar drept. Nu e aşa bună? Va fi mâine, dacă tu vei da concursul tău, azi. Căci toate începuturile sunt grele. E mai bună la vrăjmaş? Dar cine este aceea care va da apă cu mâna ei vrăjmaşului care ne-a cucerit întreaga noastră econo­ mie naţională? * Doamnelor, Cooperativa Legionară se află în strada Gutenberg nr. 3 (fostă Imprimeriei), lângă Monitorul Oficial, Sta­ ţia de tramvai Liceul Lazăr. Coloniale şi vinuri alese. Pentru comenzi mai mari sunteţi servite acasă fără nici o plată deosebilă.

c. z. c. *

începând dela 14 Septemvrie a. c., Cooperativa a intrat pe un an de zile sub conducerea Legionarelor.

85

Bucureşti, 20 Septemvrie 1936 AJUTOR

DE

ALEGERI

C i r c u l a r a Nr. 42 Către Şefii de Regiuni şi Şefii de Judeţe In caz că la diferite alegeri comunale, judeţene sau parlamentare şi numai când partidele ce candidează cer dela Centru sprijin, legionarii primesc ordinul să voteze anume liste. A.) Legionarii vor executa întocmai, fără semne de întrebare, bănueli sau cârteli, char dacă personal se găsesc în conflict cu cei ce vor fi ajutaţi! Pentrucă legionarul ori care ar fi el, nu are dreptul să împiedece sau să stânjenească manevra politică în stil mare pe ca­ re o joacă conducerea centrală legionară. Orice manevră se face numai şi numai în vederea b i r u i n ţ e i l e g i o ­ n a r e . Numai cel ce este contra acestei biruinţi, sau e lipsit de încredere, sau e prost, numai acela îşi va pu­ ne semne de întrebare. Legionarul adevărat va sta ne­ clintit şi va avea o încredere nesdruncinată în condu­ cerea care manevrează cu o siguranţă de fier. B.) In cazul când se hotăreşte acest ajutor, pentru oricine: Vaidişti, Gogo-Cuzişti, Ţărănişti, Iunianişti, Georgişti, etc., şefii judeţeni, de plăşi, de cuiburi, vor supraveghea cu cea mai mare vigilenţă următoarele: I) Legionarul nu are voie să ia contact cu membrii organizaţiei respective, discutând şi făcând planuri. El va spune: „Discutaţi cu şefii noştri. Noi nu discutăm. Noi primim ordine şi executăm*4. II) Legionarul nu are voie să meargă în propagan­ dă electorală, singur sau cu partidul ajutat. III) Legionarul nu are voie să vorbească la vre-o întrunire de orice politică sau consfătuire. IV) Legionarul nu are voie a primi cadouri sau bani pentru propagandă. 86

V) Legionarul nu are voie să scoată manifeste în numele său sau al organizaţiei. VI) Legionarul nu are voie a sta la masă la cel pe care îl ajută, în perioada electorală, şi nici nu are voie a lua parte la vreun banchet, masă comună, etc. VII) In ziua de vot, sub comandă, în cea mai per­ fectă ordine şi tăcere se prezintă la vot şi votează. După care pleacă. VIII) Dacă lumea vă întreabă: De ce votaţi cu aceştia? Sunt răi, hoţi, etc. Legionarul răspunde: Nu stăm de vorbă pe această temă. Avem ordin şi execu­ tăm ordinul. In cazul când nu aţi primit ordinul Centrului, le­ gionarii nu votează pe nimeni. IX) Toţi şefii de organizaţii legionare judeţene vor lua măsuri ca acest ordin să se citească şi explice în toate cuiburile de legionari. C. Z. C.

Bucureşti, 21 Septemvrie 1936 C I R C U L A R A Nr. 41 Domnilor Şefi de Regiuni şi de Judeţe, Vi se trimite spre întocmai conformare mai j os scri­ soarea Căpitanului, care subliniază perfect liniile ge­ nerale de organizare ale Partidului „TOTUL PENTRU ŢARĂ” , în data de 5 Iunie 1935. Trăiască Legiunea şi Căpitanul! General Cantacuzino. DOMNULE

GENERAL,

Rog anunţaţi următoarele pe şefii de regiuni: 1) Nu s’ a primit încă lista cu nouile funcţiuni pro­

puse. E absolut necesară, pentru a putea studia persoa­ nele şi aproba funcţionarea lor pe lângă şeful judeţean. 2) O mare primejdie ameninţă organizaţia legio­ nară. Intrarea în cadrul organizaţiei a o mulţime de elemente slabe, sau chiar rele. Este un fapt cunoscut: de câte ori un curent se ridică mai puternic în favoa­ rea unei organizaţii, de atâtea ori năvălesc asupra ei şi o serie întreagă de elemenie i n f e r i o a r e , uneori chiar haimanale, oameni fără căpătâi, excroci, secături, etc... Altă serie o formează voiajorii politici, cari au bătut la uşa tuturor partidelor şi acum stau gata să se arunce şi în braţele Mişcării legionare. 3) In tabăra Carmen-Sylva de astă vară, am con­ statat că şefii de judeţe şi de unităţi legionare, care aveau îndatorirea sacră de a apăra Legiunea şi renumele ei, nu şi-au făcut cu prisosinţă datoria. N’au fost suficient de severi în cercetarea şi primirea nouilor membri. Ei nu s’au uitat nici la înfăţişarea, nici la ochii, nici la caracterul, nici la sufletul, nici la mintea celor ce le băteau la uşă şi i-au primit în organizaţie. încât cu durere am putut să văd o serie de mici haimanale, pleava satelor şi oraşelor, oameni fără nici un căpă­ tâi, purtând şi batjocorind sfânta cămaşe verde, în care au murit martirii noştri. 4) Cer să se facă de urgenţă în ficare judeţ o c o ­ rn i s i u n e d e c o n t r o l , compusă din trei, care să cerceteze i n d i v i d u a l p e f i e c a r e m e m b r u , din toate cuiburile judeţene. Cine este? Ce trecut are, ce situaţie şi nume în societate (orice muncă e onorabi­ lă dela măturător de stradă, la plugar, muncitor, etc. Nu e onorabilă haimanaua, omul fără căpătâi, beţivul, coada satelor şi oraşelor, pleava). Elementele slabe v o r f i î n d e p ă r t a t e imediat. 5) îndepărtarea se va face cu blândeţe şi cu ele­ ganţă sufletească. Ea se va face sub forma unui con­ cediu de un an de zile, p e n t r u c a o m u l î n a c e s t 88

t i m p să se p u n ă l a p u n c t c u l i p s u r i l e p e c a r e l e are. După care timp se va vedea. 6) Pe viitor toţi şefii de judeţe, plăşi, cuiburi, etc. să nu uite următoarele legi: A) Cât mai puţini legionari şi cât mai mulţi prie­ teni. B) Din 20 de cereri de înscriere, se resping 19 şi se primeşte unul. Cel mai bun. C) Celui ce vine să se înscrie îi spuneţi: „Dragă Domnule du-te şi mai gândeşte-te 3 luni pentru ca să nu te păcăleşti. Studiază-ne bine atunci când vrei să faci pasul acesta. Iată, în acest timp studiază urmă­ toarele cărţi şi reviste legionare. Apoi dă-ne voie ca în acest timp să te studiem şi noi pe D-ta, ca să nu ne păcălim nici noi“ . Pe urmă urmează stagiul de mai multe luni de cunoaştere şi apropiere şi stagiul de 3 ani, în care timp noi trebuie să ne dăm seama dacă o mu l , fie el corect, cu bunăvoinţă, etc., se poate totuşi integra perfect în s p i r i t u a l i t a t e a l e g i o n a r ă . Numai în acest caz va fi trecut în rândurile legionare. Altfel prezenţa lui va fi permanent o discordanţă în sânul organizaţiei şi o permanentă dificultate. D) Veţi accentua necontenit deosebirea între cali­ tatea de membru şi aceea de legionar. * Insfârşit vă atrag atenţia asupra: a b u z u l u i de c ă m ă ş i v e r z i . In fiecare colţ de stradă întâlneşti cămaşa verde pe câte un trup care nu-i face totdeaunn cinste, sau în poziţii neserioase, sau în localuri nedemne (crâşme, cafenele, cluburi). Orice pezevenghiu se înscrie în Gardă printr’un şef de cuib şi a doua zi e cu cămaşa verde la colţul străzii sau la crâşmă. Domnilor şefi de judeţe, nu vi-e scârbă când vedeţi aceste lucruri? Aten­ ţie! Cămăşile verzi sunt odăjdiile noastre. Să se poarte numai în zile de sărbătoare şi în anume situaţii şi 89

locuri. Interziceţi purtarea zilnică a acestei cămăşi. Altfel mergem la batjocorirea ei. * C o m i s i u n e a f o r m a t ă va începe de urgenţă lucrările sale. Ea va putea admite sub-comisii pe plăşi cu aprobarea şefului judeţean, pentru accelerarea lu­ crărilor. Lucrările trebuie să fie terminate în ziua de 1 Noemvrie. Toate comisiunile judeţene, prin şeful de judeţ şi de regiune, vor înainta raport asupra constată­ rilor făcute şi măsurilor luate. Să trăiţi Domnule General. C. Z. C.

7 Octomvrie 1936 Către Şeful Regiunei Sibiu TIPĂRIREA CĂRŢII „PENTRU LEGIONARI“ Dragă

Bidianu,

Insfârşit, prin primejdii şi peripeţii, pândită de agenţi şi spioni, cartea „Pentru Legionari” a apărut. I. Te rog să primeşti, personal, mulţumirile mele pentru grija pe care tot timpul tipăririi ai avut-o ca şi pentru ajutorul material acordat, fără care această carte nu se putea tipări. II. Rog deasemeni, ca într’o şedinţă festivă, să se citească ordinul de înaintare a lui Pătraşcu şi în ace­ laş timp Comeliu Georgescu, Comandant al Bunei Ves­ tiri şi Dumneata Şef al Regiunei, să strângeţi mâna în numele meu camarazilor: Aurel Bozdog, Fleşeriu, Traian Chirilă şi Pavel Chirilă, care au ajutat în mare mă­ sură la efectuarea lucrării, precum şi camarazilor Tiberiu Hentea, Gheorghe Micu şi Dumitru Banea. III. Rog să dispui, ca din banii adunaţi să se dea, din parte-mi ca dar, pentru ei sau pentru copiii lor,

câte 500 lei la următorii lucrători sau funcţionari ai Tipografiei Vestemean: Culegătorii: Sântion Petru, Cloţan Ion, Chivaru Cornel, Ganea Ilie. Maşinistul loan Tancou şi omul de serviciu Pe­ tru Ciorogar, ambii depunând un interes neaşteptat. Doamna Sârghie Rafira şi Domnişoara Chidu Vio­ rica. IV. Deasemeni, vei comunica Domnului care a le­ gat, al cărui nume nu-1 ştiu încă şi pe care te rog să mi-l trimiţi, că am rămas foarte mulţumit de munca sa. Oricine a văzut legătura făcută de el a rămas nu numai mulţumit, ci încântat. Rog a i se da şi lui suma de 500 lei, acordată celorlalţi. Şi rog aJ anunţa, că la cealaltă ediţie va avea de legat 1000 de volume de lux. Chiar de nu voiu tipări în acest oraş, tot el va lega. V. Dacă mai este cineva care a fost scăpat din ve­ dere, să i se acorde şi lui 500 lei. VI. Te rog să strângi mâna, din partea mea, proprie­ tarului tipografiei, d. Vestemean, în a cărui întreprin­ dere cartea a eşit aşa de frumos. Salută din parte-mi organizaţia legionară Sibiu, ca­ re s’a înscris cu o frumoasă pagină în istoria legionară prin toate lucrările care s’au tipărit acolo. C. Z. C. Bucureşti, 10 Octomvrie 1936 CIRCULARĂ S’a instalat la noi un obiceiu urât şi periculos. La fiecare oră d. General este asaltat de legionari, rude sau prieteni de-ai legionarilor, cu tot felul de ce­ reri, de intervenţii. „Pentru ca să-i găsească d. General serviciu, pen­ tru ca să-i treacă fata la examen, pentru ca să-l bage 91

pe X la şcoala de meserii, pentru ca să-l mute dela aviaţie la pompierie, pentru ca să-l „î m p r u m u t e “ cu o sută lei“ . Un om când are pe cap răspunderea unei mişcări, nu poate să fie expus zilnic la asemenea cereri. Legionarii, cei dintâiu, trebue să înţeleagă că cu astfel de ocupaţii, aglomerate pe capul unui om care conduce, se p e r i c l i t e a z ă o r i c e b i r u i n ţ ă . Legionari! învăţaţi-vă de a păzi pe şefii voştri de asemenea intervenţii şi faceţi-vă o datorie de a opri pe oricine încearcă să le facă.

c. z. c. Bucureşti, 11 Octomvrie 1936 CĂTRE COMANDANŢII CENTRELOR STUDENŢEŞTI LEGIONARE Iubiţi Camarazi, începe anul şcolar 1936—1937. De pretutindeni se adună spre universităţi nouile vlăstare româneşti. In lupta uriaşă pe care neamul nos­ tru o duce, ele, aceste vlăstare, constitue un n o u val de luptători, care păşesc cadenţat, siguri pe ei, plini de credinţa în viitor pe câmpul de luptă legionar. Ochii noştri şi ochii tuturor Românilor sunt în­ dreptaţi asupra lor, le privim atitudinea, hotărîrea, voinţa de muncă la carte, capacitatea de credinţă, scân­ teia sfântă din ochi şi norocul pe care îl aduc în bătălie. Dela 1922 sunt 14 ani. Ne întrebăm care va fi seria purtătoare a marelui noroc care va zice: am biruii. In aceşti 14 ani au fost serii eroice, tari ca fierul, au fost altele slabe: Toată conducerea mişcării studen­ ţeşti din 1927-1928-1929-1930 a fost slabă. Ea a fost în­ locuită apoi de spiritul legionar care ne-a dat seriile de fier de până acum. 92

Primii la carte In toate facultăţile, neînduplecaţi în credinţa legionară şi primind cu o bucurie sfântă bo­ tezul jertfei. Celor ce intraţi acutn pe câmpul de luptă vă strig din toate puterile: mai sus. Nu mai este departe biruinţa. Daţi şi voi jertfa voastră. Vi se vor întinde paharele de ademenire, politicia­ nismul prin miile de mijloace va voi să vă facă trădă­ tori, vor curge cuvintele mieroase şi promisiunile, min­ ciunile, calomniile, vor încerca desbinarea voastră, vor curge deopotrivă asupra voastră ameninţările şi ura. Veţi fi prigoniţi. Veţi simţi amarul nedreptăţilor. Eu vă strig: Nu vă lăsaţi! *

Comandanţii de centre legionare vor avea grijă ca la începutul anului, atunci când cei noi înscrişi vor fi prezenţi la universităţi, să aranjeze într’un fast deo­ sebit: primirea în centrul legionar a noilor studenţi lup­ tători. I. Ei vor face un front aparte în faţa frontului vechi. II. V or fi invitaţi vechii studenţi luptători aflători în oraşe (azi avocaţi, profesori etc.). III. Se va începe cu „Tatăl nostru“ . IV. Se va citi acest ordin al meu. V. Va citi un scurt cuvânt de îmbărbătare: şeful regiunii, sau în locul lui un alt comandant. VI. Comandantul centrului legionar, însoţit de in­ vitaţi, va strânge mâna cu căldură şi camaraderie noilor veniţi individual, începând dela flancul drept. VII. Se vor cânta coruri, după care, jumătate de oră, cei prezenţi vor rămâne în sala respectivă în re­ paus, pentru a se cunoaşte, a se lega prietenii, a se cere şi da informaţii. 93

La această solemnitate trebuie să stea pe primul plan: s o l e m n u l îmbinat cu d r a g o s t e a n e m ă r ­ ginită. A doua zi după această solemnitate, Comandantul Centrului legionar îmi va da raportul în scris. Profit de această ocaziune să vă recomand vouă şi prin voi tuturor legionarilor cu cari veniţi în contact: 1) O cât mai desăvârşită şi mai plină de bunăcuviinţă purtare faţă de toată lumea începând cu profe­ sorii noştri şi terminând cu lumea de pe stradă. Un luptător de elită nu este niciodată obraznic, îngâmfat, provocator necuviincios, neelegant în gesturi şi vorbe. 2) O atitudine de severă legalitate. Veţi lupta cu tărie de neînvins, dar numai în c a ­ d r u l l e g a l i t ă ţ i i . In modul acesta veţi desarma pe toţi vrăjmaşii noştri cari au uneltit în contra noa­ stră şi cari încearcă şi astăzi, la ora când scriu, să unel­ tească. Printre uneltitori se află însăşi miniştrii şi per­ soane din siguranţa generală care aruncă calomnia, de atâtea ori repetând, că legionarii adună depozite de mu­ niţii şi că vor să dea o lovitură de stat. Când aceste lucruri au fost afirmate într’un cerc de însuşi ministrul justiţiei d. Mircea Djuvara, vă puteţi imagina câtă ură ne înconjoară şi mai ales câtă mişelie. De aceea, încă odată vă spun, vă veţi purta în aşa fel, încât să nu daţi satisfacţie niciodată acestor unel­ tiri. C. Z. C. * P. S. — La Bucureşti adunarea a avut loc în curtea sediului: Au vorbit Ion I. Moţa şi General Cantacuzino, îndemnând studenţimea legionară la muncă serioasă, la purtare ireproşabilă şi la jertfă în slujba biruinţei.

94

Bucureşti, 25 Octomvrie 1936 ÎNFIINŢAREA CORPULUI MUNCITORIMEI LEGIONARE Circulară Pe data de 25 Octomvrie 1936, (sfinţirea troiţei lu­ crătorilor din Azuga) toţi muncitorii legionari din în­ treaga ţară se constituesc într’un corp legionar aparte denumit: Muncitorimea legionară. Inginerul Gh. Clime, Comandant al Bunei Vestiri, este numit şef al Muncitorimii legionare din întreaga ţară. Toate cuiburile şi unităţile de muncitori legionari vor lua legătură cu conducerea centrală a corpului. Se va institui o insignă muncitorească aparte, care nu va putea fi purtată decât de muncitorul legionar înrolat în cuib. Se vor lua cele mai severe măsuri cu privire la recrutarea nouilor elemente în aşa fel încât să nu pă­ trundă decât acelea capabile de credinţă în Dumnezeu şi în viitorul acestui Neam, precum şi numai acelea co­ recte în viaţa lor publică sau particulară. Cel ce nu are credinţă şi nu este corect, nu poate intra în acest corp. Celui ce va cere programe, i se va spune că n’a în­ ţeles nimic din ceasul vremii. Să rămână deci deoparte. Programul este: Să dăm tot ce avem pentru neamul nostru, luptând din toate pu!erile împotriva tuturor acelora ce-1 fură, exploatează şi dezonorează, ameninţându-i existenţa. Neamul legionar când va învia, ieşind triumfător pe baza luptelor şi jertfelor noastre, ne va răsplăti pe fiecare după merit şi după fapte: cu belşugul şi drep­ tatea care se vor revărsa peste noi, sau cu moartea şi blestemul. Camarazi muncitori din toată România. 95

La datorie deci. Dar să vină numai acela care poate păşi cu hotărîre, cu încredere neşovăitoare şi cu inimă de frate în aceste rânduri sfinte. In lupta voastră de până acum, aţi rătăcit pe sute de cărări piezişe şi aţi fost învinşi. Toate încercările voastre au fost sdrobite. Samsarii jidani ai „Luptei” , „Adevărului” , „Dimi­ neţii” , „Zorilor” , agenţii jidănimii comuniste şi în acelaş timp ai jidănimii capitaliste, v’au dus din dezastru în dezastru şi din rătăcire în rătăcire. îmi asum răspunderea întreagă a celor ce vă spun acum: De data aceasta veţi birui sub semn legionar, jertfa voastră va fi răsplătită cu răsplata de învingă­ tori şi de stăpâni de ţară. Adaug: vom birui pe căile legilor, oricât de tare ni le vor strâmtora autorii lor pentru a ne împiedeca biruinţa sau pentru a ne forţa să păşim alături de ele. Programul e trasat şi fixat într’un cuvânt: învin­ gători. Pe acesta îl opun tuturor programelor minci­ noase, ticluite pe zeci de articole, cari vi se flutură şi astăzi pe dinaintea ochilor stinşi de foame. Corneliu Zelea-Codreanu Şeful Legiunii * A prezidat serbarea şi a vorbit domnul General Cantacuzino. *

Camarazi, Luând astăzi comanda muncitorimii legionare din întreaga ţară, în baza ordinului de mai sus, anunţ toate cuiburile de muncitori precum şi noii aderenţi încă ne­ încadraţi să ia legătură cu mine, adresându-se în Str. Gutenberg Nr. 3 Bucureşti, pentru a începe noua organizare şi duce la bun sfârşit misiunea primită. Inginer Gheorghe Clime Comandant al Bunei Vestiri 96

5 Noemvrie 1936 MEMORIU adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici şi Ţării Majestate, Nu dorim să supărăm pe nimeni cu părerile noa­ stre în materie de politică externă. Acum este vorba însă de ceva mai mult decât de o simplă părere, e vorba de v i i t o r u l Ţ ă r i i n o a s t r e . Suntem în drept să vorbim — şi să vorbim cu hotă­ râre şi cu bărbăţie. Tot ce fac politicianii români în politica externă fac pe carnea, pe sângele şi pe răspunderea noastră. Bine sau rău, ei şi-au trăit viaţa. Do acum urmează a noastră. Este îngrozitor ca faptele şi atitudinile lor de as­ tăzi să atragă o m a r e r ă s p u n d e r e p e u m e r i i genera ţiei noastre. Este cutremurător să ne gândim că noi, tineretul de astăzi ar fi să fim condamnaţi a asista la împărţirea sau ciuntirea României Mari, pentru a plăti păcatele unei i n f a m e p o l i t i c i e x t e r n e . Deaceea socotesc că noi tineretul am face un act de laşitate, dacă în aceste ceasuri hotărîtoare pentru viitorul nostru, n’am avea curajul să ne ridicăm şi să facem ca glasul nostru să fie auzit. Supunem deci Majestăţii Voastre gândurile noastre: I Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tuturor celor ce conduc sau manifestă păreri cu privire la po­ litica externă a României să d e c l a r e c ă r ă s p u n d c u c a p u l pentru directivele pe cari şi Ie însuşesc. Aşteptăm deasemenea acelaş gest de mare curaj şi de mare cavalerism, şi din partea Majestăţii Voastre, In ceeace priveşte linia Regală de politică externă a Ro­ mâniei. 97

In acest mod, în momentul unei eventuale cata­ strofe Ţara ar cunoaşte: şi cui aparţin răspunderile, şi natura sancţiunei. A c e a s t a pretindem dela oamenii politici ro­ mâni — şi nu teorii cu care n’avem ce face. Pentrucă o politică externă este b u n ă sau r e a nu atunci când ea se pretează la demonstraţii teoretice, ci atunci când rezultatele ei sunt b u n e sau f a t a l e pentru Ţară. II Dacă noi, tineretul, vom fi puşi în situaţia tragică de a intra într’un răsboi alături de puterile bolşevismu­ lui, împotriva celor cari apără civilizaţia creştină, a lumii, cari apără Bisericile de dărîmare, care apăr& moaştele sfinţilor, cari apără de profanare mormin­ tele eroilor, — declarăm pe fată că vom trage toţi cu re­ volverele în acei ce ne-au dus acolo, şi pentrucă nu T o m putea dezerta, spre a nu face act de d e s o n o a r e , ne vom s i n u c i d e . Niciodată tineretul neamului românesc nu va lupta sub semnul Satanei, împotriva lui Dumnezeu. III Nu există: Mică înţelegere, nici înţelegere Balcanică. Cine crede în acestea, dovedeşte că n’a înţeles nimic. Faţă în faţă stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa războiului, toate combinaţiile diplomatice »e vor nărui ca nişte castele de carton. Aceste două lumi sunt: S t a t e l e r e v o l u ţ i i l o r n a ţ i o n a l e cari luptă pentru apărarea Crucii şi a unei civilizaţii milenare şi B o l ş e v i s m u l cu anexele sale, care luptă pentru nimicirea neamurilor şi pentru prăbuşirea civilizaţiei creştine. Acestea din urmă: bolşevismul şi anexele sale, vor fi n i m i c i t e de armatele Crucii şi ale ordinei natu­ rale a lumii. Dacă politicianii români ne vor duce în lotul lor, România va fi ştearsă de pe harta Europei. 98

IV Discursul lui Mussolini este un răspuns sfâşietor de dureros pentru noi, la atitudinea de mare vrăjmăşie şi de mare uneltire, pe care politica noastră externă a avut-o faţă de I t a l i a f a s c i s t ă . A ce a s t ă p o l i t i c ă s’a făcut timp de 14 ani u n e a l t a c e a m a i i n f a m ă a M a s o n e r i e i şi a J u d a i s m u l u i . Aici unde suntem, ne-a adus Masone­ ria şi Judaismul. Din acest punct de vedere socotim că omul aces­ tora, Nicolae Titulescu, a făcut cea mai mare crimă faţă de viitorul Statului Român. Noi am fost primul Stat din lume care ca cea de pe urmă slugă a judaismului ne-am repezit la ordinul ace­ stuia să d e c r e t ă m sancţiuni contra Italiei într’un greu moment al istoriei sale. Italia consideră gestul nostru mai mult decât ca pe un gest de vrăjmăşie: un gest de trădare a rasei latine. Se mai miră cineva de ferocitatea discursului Iui Mussolini? In faţa acestei situaţii, noi, tineretul, cel dintâi lu­ cru pe care îl avem de făcut este: să arătăm cu degetul pe toţi cei ce ne-au adus aici şi c a r i m a i d e p a r t e pe a c e « t drum, ne d u c la moar t e. V Dealtfel, aceeaşi ură neîmpăcată o manifestă politicianii români şi în politica internă: politică de vrăj­ măşie, de mare uneltire şi de mare prigonire faţă de tineretul naţionalist al Ţării, din ordinul Masoneriei şi din îndemnul zilnic al presei judaice. Dela cele mai odioase înscenări şi uneltiri, dela cele mai crude lovituri şi dela cele mai provocatoare legi ca aceea recentă a taberelor de muncă, până la elegantele forme ale nouilor organizaţii tinereşti, totul

este îndreptat în contra tineretului naţionalist, pentru ca el să fie îndepărtat dela linia legionară a destinului său. Deci există o concordanţă pcrfectă între politica externă şi politica internă românească, pornind amân­ două din acelaş fond masonic şi judaic, de ură împo­ triva i d e i i n a ţ i o n a l e şi a c r e ş t i n ă t ă ţ i i . VI Ţara întreagă t r e b u e să se c u t r e m u r e , să se înalţe şi să înfrunte pe cei cari îi pregătesc moartea. Toţi cei ce se găsesc astăzi pe linia destinului şi a isto­ riei naţionale au datoria să ceară şi să impună scoate­ rea politicei româneşti interne şi externe de sub influ­ enţa şi comanda masoneriei, comunismului şi iudais­ mului. Este singura măsură salvatoare, pentru viitorul Neamului acesta. Să trăiţi Majestate!

c. z. c.

CASA

8 VERDE

Camarazi, După o muncă eroică, plină de lipsuri, de frig şi de foame, Casa Verde este aproape gata. Ea a devenit adevărat monument şi cuprinde în zidurile ei numai suflet tincresc de cea mai pură şi mai sfântă calitate, îmbrăţişez pe toţi din toată inima mea, pe toţi, pe voi care aţi fost şi sunteţi necontenit umiliţi, insultaţi, pri­ goniţi şi ameninţaţi la fiecare moment pentru credinţa voastră legionară şi pentru faptele voastre pline de înăl­ ţime. Niciodată datoria pe care v’aţi făcut-o nu va fi ui­ tată. Oricând veţi putea spune: am l u c r a t l a C a s a 100

Noem

f

V e r d e , pentru ca în România de mâine toate casele mari să vi se deschidă. Vă îndemn însă a vă păstra mereu aceeaşi linie de c o r e c t it u d i n e , de e n t u z i a s m, pentru m u n c ă şi j e r t f ă . In amintirea muncii voastre sunt citaţi următorii dintre voi cari s’au distins printr’o muncă mai înde­ lungată. Urmează tabelul 1.................................... . , 2. Comandant ajutor Zadic va primi ca distincţie cea dintâiu i n s i g n ă a m u n c i t o r i m i i l e g io n a r e . 3. Comandantul ajutor Crasler Clement pentru ma­ rele său devotament şi pricepere de care a dat dovadă se înaintează la gradul de C o m a n d a n t l e g i o n a r . 4. Se mai citează următorii : Tănase Nicolae, I. Papadopol, Cd. leg. Virgil Ionescu, Ion Diaconescu, Mihail Cristescu, Anton Davidescu, Cd. aj. Dobrin Ion, Cd. adj. N. Horodniceanu. II 5. Mulţumesc donatorilor mici şi mari înscrişi prin dania lor în inimi, în ziduri şi în istorii. 6. Citez cu acest ordin de zi şi strâng mâna cu cea mai mare dragoste,Comandantului leg. Al. Cantacuzino, care cu o nesfârşită dragoste, tenacitate şi pricepere şi-a îndeplinit în mod strălucit misiunea pe care şi-a primit-o astă primăvară, aceea de conducător al taberei Casa Verde. 7. Rog pe Dumnezeu ca El să vă răsplătească pen­ tru tot sufletul vostru curat — mai mult decât pot eu s’o fac cu ale mele slabe puteri omeneşti. Binecuvântarea Sa să se reverse peste voi, peste familiile voastre şi peste ţară, aducând deasupra ei o mare biruinţă legionară. C. Z. C.

101

Bucureşti, 9 Noemvrie 1936 CĂTRE LE GIONARII

DIN C A P I T A L Ă

Bucureştiul, această nesfârşită mare de oameni, pare că s’a smuls din sufletul ţării şi şi-a creiat viata lui aparte. O viaţă urâtă, plină de interes, de dorinţă de câştig lipsită de orice mărinimie sau ospitalitate. Ceeace te izbeşte când intri în această cetate: e faptul că eşti tratat cu răceală. Lumea care vine din provincie nu este chemată la masă, la dormit într’o familie de prieteni. E rece. E urât. Noi legionarii ar trebui să schimbăm această atmosferă şi s’o înlocuim cu vechea „ospitali­ tate românească” . De aceea îndemn pe legionarii cari au „casă“ şi „masă“ şi care pot să primească pe un camarad din provincie, să-şi dea adresa la: Pictorul Basarab. C. Z. C.

Bucureşti, 12 Noemvrie 1936 LA

SCHIMBAREA

CADRELOR

C i r c u l a r ă Către Şefii de Regiuni şi de Judeţe La 1 Ianuarie vechile cadre vor preda comanda nouilor cadre. Conducerile de Judeţe şi Regiuni vor fi clasificate: A. După capacitatea în conducere şi activitatea depusă. B. După corectitudine in materie de mânuire a banilor. Zilele acestea am început munca migăloasă a cla­ sificării. 102

Am putut cu durere să constat că cu toată şcoala legionară, cu toate insistenţele noastre de anul trecut asupra „omului corect” , suntem încă departe de această corectitudine strict necesară. Nici un drept nu putem avea, nici o pretenţie de guvernare, nici o critică sau înfierare a politicianismu­ lui incorect nu putem face, dacă noi înşine nu suntem corecţi. C e l o r c e m ă î n t r e a b ă c â n d vom începe a c ţ i u n e a p o l i t i c ă p e n t r u g u v e r n a r e , le răs­ p u n d : „ A t u n c i c â n d ş e f i i de r e g i u n i şi de ju d e ţe îmi vor ra por ta c ă î n or g a n iz a ţ i­ i l e l o r nu m a i e x i s t ă n i c i un o.m i n c o r e c t " . Incorect nu înseamnă numaidecât hoţ. înseamnă şi i n s u f i c i e n t ă g r i j ă , o r d i n e , s c r u p u l o z i t at e, s e v e r i t a t e , în materie de bani care nu-i aparţin. Sub acest din urmă aspect, lucrând la clasificare am găsit unele organizaţii care au comandat b r o ş u r i , f o t o g r a f i i , c a l e n d a r e , m ă r ţ i ş o a r e , etc. (dela serviciul propagandei, — unele luate de acum un an—) şi care până astăzi nu şi-au achitat obligaţiile. Rog gândiţi-vă: Nu se cere nici o donaţie. E vorba de altceva: ai luat marfă, ai vându-to. Dă banii, ori marfa. In total organizaţiile datorează Serviciului de pro­ pagandă 200.000 lei. Astfel încât el, nu se mai poate mişca. E paralizat. Nu mai poate face nici o tipăritură. * In faţa acestei situaţii m’ am văzut silit să suspend munca pentru clasificare şi să dau un termen de o lună adică până la 15 Decemvrie, ca şefii de organizaţii să se pună în ordine. Nu numai pentru chestiunea de ordin material, ci pentru principiul de o n o a r e şi de aspră c o r e c t i ­ t u d i n e , cu care trebuie să se mândrească legionarul. 103

In acest scop: vi se anexează conturile dela Ser­ viciul Propagandei scrise, interesând organizaţia sau oameni din organizaţie. Adresa pentru vărsarea dato­ riei: Ing. Horodniceanu Str. Gutenberg Nr. 3. Deasemenea voi cere conturile dela „Libertatea" şi celelalte foi. * Aştept pe viitor atitudine de scrupulozitate şi mare severitate în materie de bani pentru şefii de organiaraţii şi pentru orice legionar. Orice notă, orice decorare, orice avansare, va fi în legătură şi cu acest punct de educaţie. * începând de anul viitor, 1 Ianuarie 1937, va intra în statul major al judeţului ca şef al tipăriturilor unul dintre cei mai destoinici şi corecţi legionari, cari: I. Va fi omul de legătură între Centru şi judeţ pen­ tru tot felul de tipărituri: cărţi, broşuri, reviste, foto­ grafii, insigne, etc. II. Va organiza în oraşul şi judeţul respectiv un întreg serviciu de colportaj, folosindu-se de librăriile şi chioşcurile existente sau înfiinţând el c h i o ş c u r i in diferite părţi ale oraşului, în târguri şi chiar în sate, care să vândă toate publicaţiile legionare. Numai prin el vor intra în judeţ orice tipărituri. El le va răs­ pândi la toate unităţile legionare, chioşcuri şi librării. III. Va răspunde de toată această marfă, personal, find solidar răspunzător alături de el în materie finan­ ciară, şeful judeţului cu întreg statul major. In ce priveşte ziarele şi revistele legionare vor pu­ tea fi trimise şi direct la librării şi chioşcuri, rămânând ca şeful tipăriturilor să controleze decontarea lor co­ rectă.

c. z. c. 104

25 Noemvrie 1936 M I Ş C A R E A L E G I O N A R Ă ŞI B I S E R I C A Din scrisoarea-răspuns unui preot-profesor L i n i a i s t o r i c ă este una: aceea, pe care o trăim noi. Căci noi trăim în veac. Linia Bisericii este cu mult deasupra noastră. Către ea tindem, dar nu realizăm decât puţin. Pentru că trăim sub condamnare şi sub piatra de moară a pă­ catelor noastre, a lumii, şi a moşi-strămoşilor noştri. R e c u n o a ş t e m că s u n t e m p ă c ă t o ş i : aa c e a s t a e s t e a t i t u d i n e a l e g i o n a r ă f a ţ ă de Biserică.

*1* Mi se pare însă că şi Biserica (reprezentanţii ei, oamenii) s’au îndepărtat dela linia B i s e r i c i i , în fapt. Aşa bunăoară: Preoţii binecuvintează cu mâna lor armele, săbiile, puştile, mitralierele şi tunurile armate­ lor, cari pleacă la răsboiu. Ei merg în fruntea armatei şi îndeamnă trupele să se lupte cu vitejie, să reziste, să tragă. E drept că există o ramură, sectă, care propagă: l ă s a r e a a r m e l o r j o s . Dar aceştia sunt adventiştii! Să fie oare mai puri în credinţă, mai aproape de linia Bisericii? Iată o problemă care se pune. Poate da Bi­ serica ortodoxă un p a s î n a i n t e adventismului, ad­ miţând că acesta ar fi mai pur ? * Dacă preoţii binecuvintează armele, înseamnă că sunt b u n e . Dacă simt bune, înseamnă că le pot între­ buinţa şi ei (căci e p e n i b i l , în adevăr penibil, ca ei să spună soldaţilor: trageţi numai voi cu ele, noi nu tragem, că e păcat). Iar dacă nu sunt bune, pentru ce le b i n e c u v i n t e z i ? 105

Preotul cu crucea şi cu puşca ? întreb: cine va putea scoate din Istoria Românilor sau care Sinod va putea afurisi pe P o p a B a l i n t şi pe alţii ca el, care în adevăr au stat cu puşca într'o mână şi cu crucea în alta. Cine va fi acela care va afurisi în numele Bisericii catolice pe călugărul de acum două săptămâni, care a murit la mitralieră, alături de alţi călugări, după ce a tras toate cartuşele, apărându-şi altarul şi sfintele icoane. *

Pe câmpul de luptă sunt trădători. Ei sunt îm­ puşcaţi de plutonul de execuţie. Biserica nu afuriseşte plutonul. Din contră ia parte în scenă. * Biserica spune : cel ce a ucis nu poate Răspund: la Carmen Sylva este preot văţător, căpitan în timpul răsboiului, care ucis, a ucis mulţi. Şi ca el sunt foarte mulţi

fi preot. un fost în­ a tras şi a preoţi.

*

Pe cei ce au ucis pe Stelescu, se zice, că trebuesc daţi afară dela Teologie. Cred că nu. Şi pentru motivul de mai sus, dar şi pentru altul: Ei pot zice: Nu ne fa­ cem preoţi. Ne facem cismari. Dar vrem să învăţăm Teologia. * Iată fapte. Fapte de pe pământ. Cred î ns ă în s u p e r i o r i t a t e a nepierit o a r e a p r i n c i p i u l u i B i s e r i c i i creştine! B i r u i n ţ a v e ş n i c ă şi a d e v ă r a t ă e s t e Bi ­ ruinţa născută din martiriu. C. Z. C.

106

26 Noembrie 1936 C I R C U L A R Ă I. Eu am dorit dela un Şef înainte de orice ca sămi păstreze armonia şi unitatea. Şeful care nu este capabil să realizeze acest lucru pentru Legiune, trebuie să-şi ceară concediu şi să plece. Dacă însă prin măsuri provocatoare, sau în orice caz lipsite de tact, voieşte cu orice preţ să provoace desarmonia în organizaţie, atunci i se ia orice comandă. Cea dintâiu calitate care se cere unui şef este aceia dc a se asigura armonia.

c. z. c. 27 Noemvrie 1936 LEGI LEGIONARE CU PRIVIRE LA ANUMITE OBLI­ GAŢII ALE ŞEFULUI MIŞCĂRII LEGIONARE Legea I-a. Este interzis, Şefului Mişcării legionare a face vizite cu caracter politic. L e g e a Il-a. Este interzis Şefului Mişcării legio­ nare şi şefului Partidului „Totul pentru Ţară” de a face intervenţii la autorităţi pentru servirea legiona­ rilor sau diverselor şi nenumăratelor persoane care se perindă zilnic în vederea acestui scop. Un şef de mişcare şi un şef de partid legionar tre­ buiesc apăraţi de toţi legionarii şi de toată lumea din jur, pentru a rămâne numai cu marile preocupări ale mişcării, luptei şi ţării şi pentru a-i feri de orice o b 11g a ţ i i , d e o r i c e n a t u r ă a r f i el e, faţă de ori­ cine. Ei reprezintă ideia de neatârnare a legionarismului care trebue păzită ca pe cel mai scump tezaur. C. Z. C.

Bucureşti, 28 Noemvrie 1936 OAMENI

CARI

ŞTIU

CĂ

AU

PĂCATE

C i r c u l a r a Nr. 50 Rog pe Şefii de Regiuni să atragă atenţia asupra următoarelor: Există în oganizaţia noastră şi oameni cari în tre­ cutul lor au lăsat de dorit cu privire la conduita lor în societate. Organizaţia noastră nu le-a închis uşa din spirit creştin şi dorinţa de îndreptare, dar îi roagă să aibă b u n ă c u v i i n ţ a de a se păstra pe linia Ii-a şi a nu ieşi cu pieptul înainte. Această atitudine cauzează multe neajunsuri organizaţiei. Am vrut să facem un bine. Rugăm să nu fim răsplătiţi cu rău. (Vezi Cărticica Şefului de Cuib, punctul 80). C. Z. C.

Bucureşti, 1 Decemvrie 1936 C i r c u l a r a Nr. 51 Către Şefii de Regiuni Vă înaintez copie după scrisoarea Căpitanului, cu rugămintea de a da dispoziţii de conformare: Către Şeful Partidului „Totul pentru Ţară” . Rog comunicaţi Şefilor de Regiuni următoarele: Dela 1 Ianuarie se vor schimba numele la toate cuiburile care sunt intitulate „Corneliu Z. Codreanu".

c. z. c. 108

Bucureşti, 2 Decemvrie 1936 CIRCULARA Către toţi legionarii Deşi trăim sub legea tăcerii, totuşi în diverse ma­ nifestaţii studenţeşti, congrese, întruniri, sărbătoriri, le­ gionarii sunt obligaţi ca să vorbească. Am observat că în aceste întruniri diverşii oratori abuzează de numele meu pentru a recolta aplauze din partea celor ce s’ar simţi obligaţi să aplaude. „Trăias­ că Corneliu Codreanu” şi multe din acestea şi în con­ ferinţe şi în întruniri şi la manifestaţii de stradă. Va mărturisesc că mă impresionează dureros ace­ ste manifestaţii legionare şi rog ca pe viitor să vă pur­ taţi cu mai multă milă şi faţă de mine şi faţă de publi­ cul care este obligat să vă asculte. Rog ca numele meu să nu mai fie întrebuinţat de legionari în întruniri, congrese sau manifestaţii publice. C. Z. C. Bucureşti, 11 Decemvrie 1936 CIRCULARĂ In urma raportului Comandantului Legionar,.. se acordă un concediu de o jumătate de an începând dela 15 Decemvrie 1936 până la 15 Iunie 1937, Comandan­ tului ajutor... Acest concediu se aprobă deoarece s’a stabilit l i p s a de t a c t in conducere, fapt care a dus la stricarea armoniei legionare. Un şef care nu poate sta­ bili armonia în organizaţia sa, trebue să ceară de ur­ genţă concediu, în care timp nu se va mai amesteca sub nici o formă în conducere. Se ştie că cca mai mare problemă legionară este problema u n i t ă ţ i i deci a armoniei depline. Cel mai 109

bun şef este acela care poate să dea organizaţiei armo­ nie şi unitate. Dacă un şef nu poate, se va retrage.

c. z. c. Bucureşti, 16 Decemvrie 1936 ÎMPOTRIVA l a ş i t ă ţ i i Circulară Apar o serie întreagă de manifeste, tratând diver­ se chestiuni drepte sau nedrepte. Profit de această ocazie pentru a striga: M i - e s c â r b ă de l a ş i t a t e l Unii ni le atribue nouă. Legionarul iscăleşte ceea ce crede, a iscălit şi va is­ căli în vecii vecilor. El înţelege să-şi asume întreaga răspundere a fap­ telor şi credinţelor lui, şi scuipă în ochi pe laşii ori cari ar fi, cari se ascund în dosul anonimatului.

c. z. c. 18 Decemvrie 1936 Stimate Domn, Onorată Familie, In lupta naţională a tineretului multe au fost ar­ gumentele pe care el a trebuit să le învingă. Printre acestea putem cita cuvintele unor oameni politici, repetate apoi de toţi politicianii diverselor par­ tide: „N u p r i n s p a r g e r i d e g e a m u r i se rezolvă problema jidovească. Apucaţivă de c o m e r ţ !“ Iată ne-am apucat, am deschis „ C o o p e r a t i v a L e g i o n a r ă ” în str. Gutenberg Nr. 3, lângă Monito­ rul Oficial. Vânzători sunt studenţi şi studente, sau chiar licenţiaţi, pentru ca să înveţe, că a fi comerciant nu e o ruşine şi să arate în acelaş timp că n e a m u l a c e s t a nu este incapabil să facă comerţ. 110

Dar, oamenii politicianilor care ne îndemnau eri ia comerţ, trec azi pe lângă noi şi se duc şi cumpără dela jidan. Ba pe unii i-am auzit apostrofându-ne: „De­ magogie economică!” Cu inima strânsă de durere, în faţa atâtor viclenii, am spus: „Cârpe, ce sunteţi! Eri ne acuzaţi că nu fa­ cem comerţ, iar acum când facem cumpăraţi dela jidan şi ne strigaţi: „Demagogie economică” ? * Sub impulsul acestor gânduri şi frământări sufle­ teşti vă invităm pe toţi cei ce simţiţi româneşte în acea­ stă ţară, să vă aprovizionaţi cu tot ce vă trebueşte, acum de Sf. Sărbători, dela „ C o o p e r a t i v a L e g i o n a ­ ră " (Telefon 3.05.54) str. Gutenberg 3. Nu cerem o jertfă, nu cerem donaţii Facem co­ merţ. Banul pe care îl câştigăm nu merge în punga „Adevărului“ şi a „Dimineţii* pentru ca să dărâme nea­ mul acesta. Merge pentru r ă s b o i u l s f â n t , al n o ­ st ru, r o m â n e s c , şi se va revărsa asupra noastră, a tuturora, m â i n e , când biruinţa va suna. * Domnilor şi Doamnelor, Onorate familii româneşti, In aceste sentimente vă aşteptăm, cu drag, pe fie­ care, ca să ne treceţi pragul casei noastre. Prezenţa D-voastră ne va onora pe toţi şi ne vom sforţa de a vă servi cu toată conştiinţa şi delicateţa. Se pot face co­ menzi la telefon. Serviciu la domiciliu. * A d u - ţ i aminte de neamul tău! P r i v e ş t e cu ochii mari cărările de nenorocire pe care e condus! C e l ce s tă indiferent, fricos şi laş în faţa ţării sale care moare va fi blestemat de cei ce vin după el. Ţ a r ă , cheamă-ţi feciorii şi vor răspunde. Cei ce te iubesc vor răspunde, iar laşii vor sta muţi. C. Z. C. 111

Bucureşti, 23 Decemvrie 1936 CĂTRE TOŢI LEGIONARII, MEMBRII ŞI PRIETENII MIŞCĂRII NAŢIONALE Cu prilejul Sfintelor Sărbători gândiţi-vă la cei ce-au căzut dintre noi. Rând pe rând aduceţi-va amin­ te de toţi, începând cu Sterie Ciumetti şi terminând cu bătrânul şi înţeleptul Hristache Solomon. Aduceţi-vă aminte în ceasurile de bucurie ale săr­ bătorilor, când fiecare în casa sa va găsi o clipă de mulţumire, că stau în închisori, trei sub pământ şi cu zece, treisprezece. Nici o lege din lume nu ne poate impune să-i părăsim. Din contră, de i-am părăsi măcar o secundă, toate legile morale ale lumii ne-ar con­ damna. In suferinţa lor trebuie mângâiaţi şi ajutaţi. Adre­ sele le ştiţi fiecare. Din puţinul său le va trimite şi lor. Aduceţi-vă aminte, atunci când veţi fi încălziţi, lângă vetrele voastre că undeva departe, departe cum n’a mai fost niciodată neamul nostru, şapte suflete, cele mai alese ale noastre, sub comanda lui Ion Moţa, în­ gheaţă în zăpada albă din munţii Spaniei, cu arma în mână întru apărarea lui Hristos. Ei ne-au sădit în inimile copleşite de atâtea laşi­ tăţi şi mişelii, scânteia unei mari nădejdi: Neamul ca­ re de buna sa voie, pleacă la distanţă de mii de kilo­ metri de pământul natal, spre a lupta pentru o credin­ ţă, oricare va fi ea, este un neam care nu poate să moară niciodată. Pe care nici ura duşmanilor lui nu-I vor pune la pământ şi nici nemărginita stricăciune a politici anilor lui, care în acelaş timp au plecat să săr­ bătorească Crăciunul în cele mai scumpe staţiuni cli­ materice ale Europei, tocând milioanele ţării. Ei, aceşti copii, stau astăzi în faţa morţii. Ne-au scrie că li-e foame şi li-e frig. Distinsul General Moîuzzi, auzind, a lansat o listă de subscripţie. Ea a fost 112

cenzurată în întregime şi oprită de cenzură. Voi ştiţi imensele greutăţi materiale pe cari a trebuit să le bi­ ruim pentru ca ei să poată pleca. Suntem săraci şi atitudinea cenzurii ne opreşte să-i ajutăm. Ne este su­ fletul cuprins de indignare fără margini. Fiecare deci dintre noi se va gândi la un mijloc de a câştiga un ban pentru ei, chiar dacă va trebui să cerşiţi din poar­ tă în poartă. Veţi expedia pe adresa Generalului Cantacuzino. Camarazi, In cer, în morminte, în grele închisori şi în răsboi la marginea pământului, pretutindeni, legionarul stă de strajă. Voi, cei vii, cei liberi, staţi de strajă cu arma la picior, aici acasă unde trebuie să parăm atâtea atacuri şi atâtea uneltiri. In contra noastră se unelteşte. Se unel­ teşte dintr*un singur loc. Locul acela îl ştiţi cu toţii. Dragii mei, vă strig la toţi: Fiţi mândri că pretu­ tindeni în lumea văzută şi nevăzută, legionarii sunt la datorie. Sărbătoriţi aceste Sfinte Sărbători, cu bine, cu credinţă şi cu inima pentru toU cei ce stau în posturile primejdioase ale luptei noastre. Să îmbrăţişăm şi să dorim sănătate Generalului nostru iubit care se expune totdeauna pentru noi.

c. z. c. Acest ordin se va citi în toate cuiburile din ţară. ORDIN PENTRU 1 IANUARIE 1937 cu ocazia schimbării cadrelor Partidului Camarazi, Şefi de Regiuni şi Judeţe, A trecut un an mare. In funcţiunile pe care le-aţi deţinut v’aţi făcut datoria. Astăzi când părăsiţi aceste funcţiuni, primiţi din partea mea o călduroasă şi fră­ ţească strângere de mână. 113

Ca mulţumire pentru modul în care v’aţi compor­ tat, întreaga serie General Cantacuzino va forma de azi înainte Corpul Inspectorilor Legionari. Ei vor avea ca­ litatea în judeţele sau regiunile conduse până acum. Rolul Dv. va fi: 1) Să ajutaţi pe noul şef. 2) Să inspectaţi orice în legătură cu activitatea le­ gionară. 3) Să interveniţi în regiunile slabe pentru a în­ tări poziţia. * Pe aceeaşi dată, Ia Centru se formează un servi­ ciu al I n s p e c ţ i e i şi C o n t r o l u l u i L e g i o n a r care va păstra legătura cu toţi inspectorii legionari. Pentru anul acesta, şeful acestuia este d. Popescu-Buzău, cu care veţi lua contact prin scris pe adresa: Casa Verde, Bucureşti. * După dogma legionară, toate funcţiunile au fost schimbate, cu o singură excepţie. D-l General Canta­ cuzino, pe care îl rugăm, noi tineretul legionar al ace­ stei ţări, să ne mai prezideze un an, ca un omagiu pen­ tru sufletul său viteaz şi pentru dragostea pe care ne-a arătat-o. Luându-ne obligaţia de a-i ridica această sar­ cină oricând în timpul anului se va simţi obosit sau va cere acest lucru. * Se înfiinţează funcţiunea de Vice-Preşedinte al Partidului, care se încredinţează Comandantului Legio­ nar al Bunei Vestiri, Ion Moţa, actualmente pe frontul din Spania. * Toate aceste schimbări se fac pentru următoarele considerente: a) Desfiinţarea spiritului politicianist care a dus la trista concepţie că un judeţ e dat în arendă pe viaţa

şefului respectiv. Că acesta îşi învesteşte sume pe care apoi şi le scoate prin tot felul de afaceri. b) Necesitatea facerii şcolii de comandant pentru cât mai multă lume. c) înnoirea puterilor ofensive ale organizaţiei care se va face odată cu apariţia valului de conducători al fiecărui an. d) Realizarea maximului de muncă, deoarece, fie­ care val având 1111 timp de activitate limitat la un an se va sili să dea maximum de efort. e) In sfârşit în unele judeţe am trimis elemente dela Centru care să poată introduce nouile metode de activitate şi inovaţiuni în materie de organizare, cerce­ tate şi aplicate în şcoala Centrului. * Nouile cadre, puneţi-vă toate puterile în joc. închi­ naţi un an Legiunii. Veţi lua cu procese-verbale în regulă: 1) Numărul cuiburilor aflătoare în judeţ şi cu nu­ mărul de membrii ai fiecărui cuib. 2) Vă veţi convinge dacă în adevăr cuiburile pe care le luaţi în primire sunt vii. 3) Numărul taberelor şi şantierelor efectuate în ju ­ deţ. 4) Datoriile băneşti pe care le lasă vechea con­ ducere. 5) După un an veţi preda cu acelaş proces verbal. *

Repet: A nu se confunda f u n c ţ i u n e a c u g r a ­ dul . Gradul este mai mare decât funcţiunea. Intr’o funcţiune poate fi şi un om intrat de 1 an în organiza­ ţie. Pe când gradul se câştigă greu. De aceea funcţiunea va da respectul cuvenit gradului. *

Propunerile pentru avansare se vor face de către cel mai mare grad în activitate aflător în judeţ sau 115

regiune, după ce se va fi sfătuit şi cu şeful de judeţ şi cu alte grade în activitate. * Toate propunerile pentru anul trecut se vor face până la 15 Februarie. Bine judecate. Cu severitate. Rog nouile cadre să se bazeze: Pe o m u l c o r e c t , de cuvânt, de onoare, de nă­ dejde. Pe o m u l cu c ap, acela care judecă. Să înlăture dela recrutare cu desăvâşire din orga­ nizaţie: 1) Pe omul haimana, fără căpătâi. 2) Pe omul secătură, fără sănătate interioară. 3) Pe omul lăudăros. 4) Pe omul vorbăreţ. 5) Pe cel cu scăderi în materie de corectitudine bănească, etc. 6) Pe cel care n’ar putea trăi în armonie deplină. ♦ Nu uitaţi legea cea dintâi: că cel mai bun şef este acela care ştie să păstreze unitate şi armonie în judeţul său. * Clasament: După un an de activitate a eşit prima pe ţară, Regiunea I-a de sub comanda Comandantului Legionar Vasile Iasinschi. Clasamentul judeţelor, mai târziu. * Următoarele judeţe rămân în suspensie adică fără şef: Soroca, Bălţi, Fălciu, Durostor, Sălaj, Ciuc, Odorhei, Trei Scaune! *

Dragii mei, vă strig la toţi: Păşiţi cu Dumnezeu înainte, C. Z. C. Nouii şefi veţi fi chemaţi la şcoala de cadre după sărbători, pentru instrucţiuni cu privire la organizare. 116

8 Ianuarie 1937 CIRCULARĂ Să se citească in toate cuiburile. Şefii de Judeţe să-şi facă datoria trimiţând ordinul şi ultimului cuib. Camarazi legionari din toată ţara, Vă anunţ că din ziua de 18 Decembrie cei 7 le­ gionari români: Ion Moţa, Preot Ion Dumitrescu, Ingi­ ner Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Dr. Vasile Marin, Neculai Totu şi Bănică Dobre, se află pe front luând parte la luptele cele mai grele. Ultima scrisoare primită de noi poartă data de 24 Decemvrie. Trei dintre ei: preot Dumitrescu, Neculai To­ tu şi Alexandru Cantacuzino au fost bolnavi, din cauza frigului. Scrisoarea din 24 Decemvrie ne aduce vestea că sunt refăcuţi. Din ştirile primite rezultă că au trecut prin situaţii extrem de grele. Dela 24 Decemvrie până azi, 8 Ianuarie n’am mai primit nici o veste. Dumnezeu să-i ocrotească! Gestul lor înalţă neamul nostru şi este un câine şi o canalie cel ce nu înţelege şi nu apreciază acest gest. Un preot creştin ortodox merge îmbrăcat în odăjdii să moară întru apărarea Bisericii catolice, culcată la pământ de ura comunistă. Sunt foi româneşti cari se fac că nu înţeleg măreţia acestui gest. 7 tineri, floarea şi mândria generaţiei noastre, merg să lupte pentru Hristos, la mii de kilometri de pămân­ tul ţării. (Niciodată Neamul nostru n’a luptat atât de departe de ţara sa). Sunt foi cari nu înţeleg, româneşti. N’am nevoie de reclama lor. Am nevoie numai ca să le descifrez senti­ mentele în aceste ocazii şi să le pot striga din toate 117

puterile: Mi - e s c â r b ă d e voi , p i g m e i c u î n­ făţişare naţionalistă! Iar voi legionari, din toată România aceasta putre­ dă a politicianilor, să ştiţi că secretul victoriei voastre, stă în gestul acestor 7 camarazi adică: la fel cu ei, cu t o ţ i i g a t a de m o a r t e î n f r u n t â n d u n e l t i r i l e nenumăraţilor mişei. Cu ce vor să ne învingă aceştia? Cu ce? Când noi, până la cel din urmă legionar, stăm gata de moarte? C. Z. C.

Bucureşti, 15 Ianuarie 1937 LEGIONARI, Ion Moţa, întemeietor al Mişcării legionare, preşe­ dinte de onoare al studenţimei române; Dr. Vasile Marin, comandant legionar, şeful orga­ nizaţiei Capitalei, amândoi după 14 ani de chinuri, lo­ vituri şi închisori, îndurate pentru credinţa în neamul românesc, au adormit pentru totdeauna pe frontul dela Majadahonda întru apărarea Mântuitorului Isus Cristos. Vestea sfâşietoare a căzut ca im trăznet peste noi. Ea va cutremura pe orice român. Am dat lui Dumnezeu pe cei mai buni copii ai Neamului acestuia. Generalul Cantacuzino pleacă mâine ca să readucă în ţară trupurile lor. Fiind nevoie de o sumă mare, fac apel la cei ce au, ca să contribue telegrafic pentru ca aceste trupuri sfin­ te să fie aduse în ţara lor. Duminică 17 Ianuarie 1937 se vor face slujbe reli­ gioase în biserici. Dumnezeu să primească jertfa lor! C. Z. C. 118

16 Ianuarie 1937, ora 8.30 seara. PARASTAS INTRU SFANTA POMENIRE A LUI MOŢA ŞI MARIN ORDI N Mâine la Biserică, vor fi făcute cordoane din front legionar: Dela marginea mulţimii până la uşa Bisericii şi, d a c ă se p o a t e , dela uşa Bisericii şi până la altar astfel încât să se poată circula. Cărarea trebue să fie de un metru şi jumătate mi­ nimum. Frontul va fi făcut de Centrul Studenţesc legionar sub comanda com.-ajut. Livezeanu şi corpul muncito­ rilor. Comanda parăzii, adică a întregei ordine dela Bi­ serică va avea-o camaradul leg. Vojen. Se va păstra un loc aparte pentru diverse delegaţii sau personalităţi. Locul acesta va fi lângă locul destinat S t a t u l u i M a j o r L e g i o n a r . (Grade, Funcţiuni şi asimilaţi). Primirea şi conducerea lumei străine, a delegaţii­ lor, a legaţiei străine spaniole sau a altor ţări, o vor face-o: Comandanţii legionari şi preşedinţii studenţimii. Ei vor avea o deosebită grijă de a se purta bine cu lumea şi a nu neglija pe cineva. Locul Legaţiei spaniole va fi în stânga Bisericii. Locul meu cu însoţitorii, în dreapta. Legaţia spaniolă va fi anunţată astăseară (Minis­ tru) că i s’a rezervat loc în stânga Bisericii. La ora 11.15. * Drapelele de oriunde ar proveni vor fi aşezate a119

fară dealungul frontului deoparte şi de alta la distanţe egale. * Nu se ţine nici un discurs în afară de preot. Se va cânta „Imnul Legionarilor Căzuţi**. C. Z. C.

Bucureşti, 12 Februarie 1937 JURĂMÂNTUL GRADELOR LEGIONARE pe trupurile lui Moţa şi Marin în Biserica Sf. Ilie Gorgani Iubiţi Camarazi, Ori de câte ori am fost în faţa unei jertfe legionare mi-am spus: Ce îngrozitor ar fi, ca pe sfânta jertfă su­ premă a camarazilor, să se instituiască o castă birui­ toare, căreia să i se deschidă porţile către viaţa afa­ cerilor, a loviturilor fantastice, a furturilor, a îmbuibă­ rilor, a exploatării altora. Deci : au murit unii pentru ca să sluj ească poftelor de îmbogăţire, de viaţă comodă şi de desfrânare ale altora. Iată, acum, ne-a adus Dumnezeu aici, în faţa celei mai mari jertfe pe care putea s’o dea Mişcarea Legio­ nară. Să punem inima, fruntea şi trupul lui M o ţ a şi a Camaradului său M a r i n , temelie Naţiunii Române. Fundament peste veacuri pentru viitoarele măriri româ­ neşti. Să punem deci pe M o ţ a şi M a r i n bază viitoarei elite româneşti, care, ea, va fi chemată să facă din Nea­ mul acesta, ceeace abia întrezăreşte mintea noastră. Voi, care reprezentaţi primele începuturi ale ace­ stei elite, să vă legaţi prin jurământ, că vă veţi compor­ 120

ta în aşa fel, încât să fiţi cu a d e v ă r a t î n c e p u t u l s ă n ă t o s , de mare viitor al elitei române, că veţi apă­ ra întreaga Mişcare legionară, ca ea să nu alunece pe căi de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacere a ambiţiilor personale sau poftelor de mă­ rire omenească. Veţi jura că aţi înţeles, că deci nu mai există nici un dubiu în conştiinţa Dvoastră, că I o n M o ţ a şi V as i 1e M a r in n’au făcut uriaşa lor j ertfă, pentru ca noi câţiva de azi, sau de mâine, să ne îmbuibăm de bună­ tăţi şi să benchetuim pe mormântul lor. Ei n’au murit ca să biruim prin jertfa lor o casta de exploatatori, pen­ tru a ne aşeza noi în palatele acestei caste; continuând exploatarea ţării şi a muncii altora, continuând viaţa de afaceri, de lux, de destrăbălare. In cazul acesta biata mulţime a Românilor prin biruinţa noastră, ar schimba numai firma exploatato­ rilor, iar ţara stoarsă şi-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o n o u ă c a t e g o r i e d e v a m p i r i care să-i sugă sângele : adică noi. O! Moţa, tu n’ai murit pentru aceasta. Jertfa ta al făcut-o pentru neam. De aceea veţi jura că aţi înţeles, că a fi e l i t» l e g i o n a r ă , în limbajul nostru nu înseamnă numai a lupta şi a învinge, ci înseamnă: p e r m a n e n t a j e r t ­ f i r e de s i n e î n s l u j b a N e a m u l u i , c ă i d e i a de e l i t ă e s t e l e g a t ă de i d e i a d e j e r t f ă , d e s ă r ă c i e de t r ă i r e a s p r ă şi s e v e r ă a v i e ţ i i , că unde încetează j e r t f i r e a d e s i n e acolo încetează elita legionară. Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ urma­ şilor să vină să j ure la mormântul lui M o ţ a şi M a r i n pe următoarele condiţii esenţiale ale elitei pe care noi înşine jurăm: 1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îmbogăţire materială. 121

2. Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alungare» luxului şi a îmbuibării. 3. Să înlăturăm orice încercare a exploatării omu­ lui de către om. 4. Să jertfim permanent pentru ţară. 5. Să apărăm mişcarea legionară, cu toată puterea noastră, împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de compromisuri sau compromitere; sau împotriva a tot ce ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. MOŢA

ŞI

MARI N,

JURĂM! C. Z. C.

13 Februarie 1937 CAMARAZI, Acest apel a fost lansat ieri de către tineretul par­ tidului liberal şi trădătorul stigmatizat de conştiinţa întregei studenţimi române: Amedeu Bădescu. Până când vom mai lăsa pe aceşti mişei să ne in­ sulte? Până când vom sta cu mâinile în sân în faţa ce­ lor cari ne scuipă în obraz fără milă şi fără ruşine ? In împrejurările de astăzi asemenea provocări uluitoare nu pot trece neobservate. Insemnaţi-Ie în inimă şi răsbunaţi-le la timp. Tineretul liberal care ne atacă ne va găsi la postul de unde va primi la vreme răspunsul cuvenit. C. Z. C. Este vorba de un apel al tineretului liberal în ziua parastasului Moţa-Marin, în care Mişcarea legionară şi martirii ei sunt ofensaţi. 122

Bucureşti, 26 Februarie 1937 CIRCULARA Către

Şefii

Nr. 58

de R e g i u n i

Rog comunicaţi legionarilor: In urma înmormântării mucenicilor MOŢA şi MARIN, autorităţile s’au speriat, dar nu din cauza d e s o r d i n e i , ci din cauza o r d i n e i , în adevăr im­ presionantă, care a domnit tot timpul. Imediat, la câteva zile, au început declaraţii minis­ teriale lipsite de cel mai elementar înţeles. „Vrem să întronăm ordinea” . — „Vom face totul pentru ca să restabilim ordinea” . — Nu înţelegem ni­ mic. Dece să apăraţi o ordine pe care nimeni nu o ame­ ninţă ? Acum circulă svonul că autorităţile ar voi să pro­ voace cu orice chip, împrăştiind vestea că se pune la cale un complot legionar, că se vor face percheziţii şi arestări, căutându-se cămăşi verzi şi arme prin casele legionarilor. Se poate ca acestea să fie numai simple svonuri de cafenea. Totuşi eu am obligaţia ca să atrag atenţia legionarilor. 1. N iciod a tă Mişcarea legionară, pen­ t r u a b i r u i n u v a r e c u r g e l a „IDEIA DE COM­ PLOT” s a u „LOVITURA DE STAT” . Consider aceasta ca o prostie. Mişcarea legionară nu poate birui decât odată cu desăvârşirea unui proces in terior de c o n ş t i i n ţ ă a N a ţ i u n i i R o m â n e . Când acest proces va cuprinde pe majoritatea Românilor, şi se va desăvârşi, biruinţa va veni atunci automat, fără com­ ploturi şi fără lovituri de stat. Biruinţa pe care noi o aşteptăm în modul acesta, 123

este atât de mare, atât de luminoasă, încât niciodată nu vom admite ca ea să fie înlocuită cu o biruinţă ief­ tină şi trccătoare, născută din complot sau lovitură de stat. II. In caz de percheziţii, ziua sau noaptea, legio­ narii vor deschide şi vor primi autorităţile cu cea mai mare amabilitate. La sedii unde se vor găsi legionari, la apariţia au­ torităţilor se va comanda „Pentru Onor” . III. Dacă legionarii, familiile şi copiii lor vor fi bruscaţi sau maltrataţi, atunci cu cel mai mare calm şi seninătate vor zice: Doamne, pentru Biruinţa Legiunii i n v r e d n i c e ş t e - n e şi p e n o i d e o r i c e su­ f e r i n ţ ă şi de o m o a r t e c a a l u i MOŢA ş i MARIN. C. Z. C. 27 Februarie 1937 CIRCULARA către legionarii din Capitală Cine va citi „Cărticica Şefului de Cuib” va putea cu uşurinţă vedea că deahmgul ei trece ca o linie de f oc: i n t e r d i c ţ i a u n u i l e g i o n a r de a v o r b i pe l a s p a t e pe c a m a r a d u l său. Nu numai pentrucă acesta este un lucru neonora­ bil în sine, şi necavaleresc, dar mai ales pentrucă acest sistem d i s t r u g e o o r g a n i z a ţ i e . Orice organiza­ ţie. Dar mai ales una bazată pe c a m a r a d e r i e şi

onoare.

întreaga viaţă politică şi privată a clasei conducă­ toare româneşti de până acum a fost măcinată de acea­ stă buruiană rea. 124

Lumea noastră legionară se opune cu îndârjire ace­ stui sistem. Noi suntem bazaţi pe f r a n c h e ţ ă şi pe sinceritate care merge până la sânge. Deoarece la Bucureşti, în special s’ a observat de o bucată de vreme apariţia acestei boale şi deoarece până acum am făcut observaţii verbale pe carelesocot insuficiente, o r d o n , ca oricine va auzi pe un altul vor­ bind de rău, sau insinuând ceva la adresa unui camarad al său, să-mi facă în scris r a p o r t p e r s o n a l . După care voiu lua măsuri pentru apărarea orga­ nizaţiei.

c. z. c.

Bucureşti, 26 Februarie 1937 C I R C U L A R A Nr. 59 Către Organizaţia Bihor Rog aduceţi Ia cunoştinţa celor în drept următoa­ rele : I. Se face o suspendare a gradului pentru coman­ dantul ajutor.... pe un termen nehotărît până la noui dispoziţii. II. I se acordă un concediu de doi ani, pentrucă a figurat într’un comitet alături de jidani. De orice na­ tură ar fi acel comitet, este incompatibil şi cu gradul şi cu numele de legionar. III. Şefului, care, a făcut propunerea sa pentru avansare, i se face admonestare (Rog a mi se comunica numele propunătorului de urgenţă). C. z.

c. 125

Bucureşti, 2 Martie 1937 COMUNICAT Mişcarea Legionară nu are nici o legătură cu inci­ dentul penibil în care Rectorul Universităţii, Traian Bratu, a fost rănit. Ea îşi manifestă părerea de rău pentru cele întâm­ plate. Iar dacă cumva ar fi amestecat vre-un membru al ei în această chestiune se vor lua măsuri în contra lui. In acelaş timp însă, ţine să atragă tuturor atenţiu­ nea asupra a două adevăruri indiscutabile: I. De pretutindeni — stat, guverne, autorităţi, pro­ fesori, senate universitare, rectori, partide politice — de mai mulţi ani, au pornit o acţiune de răsboire în contra tineretului. Toate preocupările se îndreaptă fără milă pe linia de izbire a tineretului, pentru păcatul de a avea o credinţă a sa. Această acţiune, dusă de oameni c u m u l t e p ă ­ c a t e faţă de ţară (pentrucă au condus-o în repeţite rânduri şi au adus-o unde este) împotriva unui tineret f ă r ă p ă c a t e — pentrucă deabia acum păşeşte în viaţă şi nu poartă nici o răspundere, deoarece n’a avut nici un cuvânt în conducerea ţării — este o mare in ­ j u s t i ţ i e. Coaliţia o a m e n i l o r cu p ă c a t e faţă de neam, pentru izbirea şi nimicirea c e l o r f ă r ă p ă ­ c a t e , este ceva care ne indignează şi revoltă orice con­ ştiinţă cinstită. Ce putem spune bunăoară de Profesorii Universi­ tăţii din Bucureşti care la catedră propovăduesc per­ manent, morală, atitudine corectă, respectul pentru dreptul şi credinţele fiecăruia, justiţie, iar în fapt dau întregei studenţimi lecţia c e l e i m a i m a r i i n j u s 126

ti ţii, desfiinţând Centrul Studenţesc, fără ca acesta să aibă cea mai mică vină. II. Un al doilea adevăr indiscutabil este că orice corp, orice organizaţie omenească, orice grupare poli­ tică, sau de orice natură, are o a m e n i c u m i n ţ i , ca­ re trec filozofând peste toate aceste trecătoare brus­ cări, ingerinţe, provocări, injustiţii, dar mai are şi n e b u n i , cari nu ştiu filozofie şi care reacţionează cum ii tae capul. Guverne, autorităţi, senate universitare, rectori, partide politice, în opera lor de prigonire, au contat numai pe oamenii cuminţi din prima categorie, adică pe cei ce nu vor reacţiona. P'ac apel la spiritul de înţelepciune, al tuturora, ca fiind de acord cu adevărurile spuse de mine, cel puţin deacum înainte să conteze şi pe cei de categoria a doua care ar putea să înfrângă prin acte individuale, dis­ ciplina generală a oricărei organizaţii fie ea de dreapta, de stânga sau de centru, sau fie chiar organizaţie apar­ ţinând autorităţii de stat.

c. z. c. Bucureşti, 2 Martie 1937 C I R C U L A R A Nr. 60 Către Şefii de Regiuni, Către Legionari, Se observă în urma înmormântării celor doi mar­ tiri Moţa şi Marin, o t e n d i n ţ ă f e r m ă de p r o v o ­ c a r e a Mişcării legionare. Pentru ca aceasta să reacţioneze şi pe baza ripos­ tei, să se poată lua măsuri contra ei. Ordon tuturor legionarilor, ceeace necontenit am afirmat, să nu m a i r ă s p u n d ă l a n i c i un f e l de provocare. 127

Cazul cu Rectorul dela Iaşi trebue să vă fie pildă. Eu nu cred să fie amestecat vre-un legionar, mai ales în urma circularei Nr. 58. Dar dacă va fi, nu numai acel legionar va fi exclus din mişcare, ci şi întregul Stat Major, şi organizaţia desfiinţată. C. Z. C.

Bucureşti, 3 Martie 1937 PENTRU TOŢI CEI CE PLEACĂ ACASĂ Cu ocazia închiderii Universităţilor. I. O purtare de mare corectitudine. II. O mare propagandă a credinţii Legionare, dar nu prin scandal, bătaie, discuţii contradictorii, ci prin mărturisirea credinţii: „Cred, în învierea României, prin Legiune. „Primesc orice lovitură. „îndur cu bucurie orice chin. „Dar, cred în Biruinţa şi Mântuirea Legionară a Neamului Românesc. III. Deci, nu ceartă, nu răsboaie, nu discuţii contra­ dictorii, ci prin mărturisirea: „Aşa cred eu“ , „D-ta poţi crede cum vrei!“ . IV. Ca încheiere cred că, cu închiderea universită­ ţilor, cu scoaterea din căminuri, vi s’a făcut o mare ne­ dreptate ! Suportaţi-o cu iubire l Va veni o zi când cei ce v’au făcut nedreptate se vor ruşina şi se vor simţi umiliţi. C. Z. C.

128

Bucureşti, 4 Martie 1937 C I R C U L A R A Nr. 62 In urma articolului intitulat „Iuliu Maniu” publicat în „Buna Vestire" Nr. 10 din 3 Martie 1937, mă văd silit să atrag atenţiunea tuturor legionarilor asupra vechei circulare dată cu privire la „Porunca Vremii**, circula­ ră care se aplică întru totul şi ziarului „Buna-Vestire” . Acest ziar nu este legionar. Ne este prieten şi-l sus­ ţinem. N’aşi dori însă ca punctele de vedere ale ziarului să poată fi confundate vreodată de către legionari, cu puncte de vedere ale Mişcării legionare. De aceea: C i t i ţ i z i a r u l , s u s ţ i n e ţ i - 1 c u d r a g ; d a r s t a ţ i î n g a r dă , c ă c i c u m e şi n a t u r a l , n u t o t u l c e e s c r i s a c o l o , se a f l ă pe l i n i e l e g i o n a r ă . Trecând asupra fondului articolului „Iuliu Maniu** ţin să precizez numai atât: Mişcarea legionară nu îm­ părtăşeşte punctul de vedere din acel articol nici cu privire la intenţia care i se atribue D-lui Maniu „de a capta tineretul curat”, deoarece socotim că D-l Maniu nu ne poate ofensa crezând despre noi, că putem fi o marfă de captat — şi nici cu aprecierile cari i se aduc D-sale. Peste alte deosebiri noi credem că d. Maniu este un om corect şi de ţinută morală, într’o ţară care moa­ re în fiecare zi din lipsă de ţinută morală şi de corec­ titudine interioară. Că pentru această ţinută în contra sa se unelteşte, după cum se unelteşte ceas cu ceas şi în contra tineretului. Cerem: să ni se dea măcar dreptul de a ne respecta acei cari nefiind din aceleaşi tabere de păreri, simţim în carnea noastră suliţele aceloraşi uneltitori.

C. z. c. 129

Bucureşti, 9 Martie 1937 PRIMIREA OAMENILOR POLITICI IN MIŞCAREA LEGIONARĂ Către Şefii de Regiuni şi Judeţe Răspund la întrebările trimise din diferitele părţi ale ţării unde în ultima vreme se observă o afluenţă că­ tre Legiune a oamenilor cari au jucat vre-un rol deo­ sebit în viaţa publică de până acum. Oamenii cari au jucat un rol deosebit în viaţa pu­ blică de până acum n u se m a i p o t î n c a d r a în M i ş c a r e a L e g i o n a r ă , chiar dacă dau semne că au înţeles această mişcare, chiar dacă sunt gata să facă jurăminte şi chiar dacă vi s’ar părea că prezintă des­ tulă garanţie de devotament. Această măsură vine în urma unei experienţe legio­ nare de mai mulţi ani de zile care conchide c ă o a m e ­ n i i t r ă i n d î n t r ’o a n u m i t ă m e n t a l i t a t e cu foarte mare greutate se pot adapta mentalităţii legio­ nare cu totul deosebită şi chiar dacă aparent se adap­ tează, n’o fac decât formal, nu în adâncuri, pentru ca în momentele critice ale organizaţiei aceste adân­ curi de mentalitate deosebită să iasă la iveală (fără voia lor) fie printr’o judecată nelegionară, fie printr’o acţiune sau ieşire care poate periclita însăşi unitatea şi chiar viaţa mişcării. De aceea, p e n t r u s i g u r a n ţ a , l i n i ş t e a i n ­ t e r i o a r ă , şi p ă s t r a r e a n e a l t e r a t ă a Mi ş ­ c ă r i i l e g i o n a r e , oamenii ce au jucat vre-un rol în viaţa publică, nu pot fi încadraţi în mişcare. Chiar dacă nu ne-au atacat niciodată şi chiar dacă au avut totdeauna sentimente bune faţă de noi. După biruinţă, ei vor putea pune (daca vor fi co­ recţi) capacitatea lor la dispoziţia ţării, vor puiea deci ocupa orice funcţiuni în stat, se va face apel la ştiinţa 130

şi puterea lor de muucă, dar nu se v o r p u t e a î n ­ r o l a n i c i a t u n c i în c a d r u l m i ş c ă r i i ac­ t i ve . Acum ei pot să facă parte din rândurile Prieteni­ lor Legionarilor. Pentru biruinţa cauzei legionare aşteptăm dela ei un act de mare înţelegere a acestei circulare, menită să ne apere organizaţia de orice riscuri sau eventuale frământări. C. Z. C.

Bucureşti, 13 Martie 1937 C I R C U L A R A Nr. 64 Către toţi legionarii din România Stau cu sufletul încărcat de bucurie citind cele două kotărîri ale Sfântului Sinod din 10 Martie 1937 şi 11 Martie 1937. Au fost, şi nu de mult, hotărîri cari ne-au sbuciumat, nu ca legionari, ci ca Români, după cum acestea din urmă ne înalţă ca Români, depăşind cu mult cali­ tatea noastră de organizaţie legionară. Nu ştiu cine dintre înalţii noştri Ierarhi şi nu ştiu, dacă unul, doi sau trei, au determinat această istorică atitudine, dar ştiu că asemenea hotărîri în lume au fost totdeauna urmate de coaliţii satanice. Şi nu voiu fi eu acela care să învăţ Biserica, ce trebue să facă în faţa unui atac satanic, dar în calitatea mea de soldat, acelora ce au păşit astfel nu pot să nu le strig: înainte, căci veţi birui! Pentrucă neamul vă susţine şi vă urmează. Pentru mine atitudinea de acum, istorică a Bise­ ricii Ortodoxe, este un început de mărire, un început de atitudine de împărat. Şi cred că e bine ca Orto­ doxia noastră să ştie că cineva, nu-i împărat pentrucă 131

împărăţia de alături s’a dărâmat ci întrucât are inimă de împărat, simte puteri de împărat în inima sa şi ia hotărâri şi atitudini de împărat. Am credinţa că în marea lume a Ortodoxiei, Bi­ serica României, va juca cândva cel mai mare rol. In lume sunt drumuri de sclav şi drumuri de împărat. Pe drumul de sclavie şi de injoncţiuni nepermise ac­ ceptate nu poţi ajunge niciodată la acest rol. Deaceea cu toţii şi mai ales cei ce n’am tăcut când ea a avut alte atitudini, să salutăm primul pas al Bisericii noa­ stre pe drumul de împărăţie. Toate cuiburile de legionari şi dacă aş putea aş îndemna pe toţi Românii din toate organizaţiile politice, să citească cele două hotărâri ale Sf. Sinod.

c. z. c. Bucureşti, 24 Martie 1937 CAMARADE

BOBORODEA

I. Şeful colportajului într’un judeţ are misiunea: a) De a organiza cât mai intens vânzarea în întreg judeţul, creind pretutindeni oficii de desfacere. b) De a asigura o corectă mânuire a banilor. Biroul tipăriturilor dela Centru nu mai livrează material cerut de legionari, şefi de cuib, etc. prin co­ respondenţă. Aceştia se vor adresa şefului colportajului jude­ ţean. La această regulă se face o excepţie; o r i c i n e vine cu bani ghiaţă la birou poate căpăta orice fel de marfă şi în orice cantitate (dacă e disponibil). Această excepţie se bazează pe faptul că nu c o n ­ t r a v i n e într’un nimic m i s i u n i i c o l p o r t a j u132

I ui într’un judeţ: a) o c â t m a i i n t e n s ă r ă s ­ p â n d i r e ; b) o c o r e c t ă m â n u i r e a b a n i1o r. In general orice iniţiativă de răspândire individua­ lă care asigură o corectă mânuire a banilor (cum e ca­ zul cumpărării pe bani ghiaţă) trebuie să ne bucure. Nu se aprobă nici o pedeapsă cu eliminarea, pen­ tru călcarea de d i s p o z i ţ i i , pentrucă dispoziţia dată nu este în spiritul ordinului dat de mine. Toate cuibu­ rile să facă o cât mai intensă distribuţie. Ele îşi pot lua material dela colportajul judeţean, sau pe bani ghiaţă dela Centru direct. Nu numai atât, dar toate ordinele date de mine şefilor de Regiuni în ultimul timp se bazează pe ideia r ă s p â n d i r i i c u m a r e i n t e n s i t a t e de către cuiburi, legionari, etc. a materialului de propagandă. Cuiburile cari iau iniţiativa unei mai bune distri­ buţii sunt citate. Legionarul care distribuie nu poate fi ţinut de rău, ci dimpotrivă. El poate să se aprovizioneze în opera lui, dela col­ portajul judeţean, sau dela Centru dacă vine cu bani ghiaţă. II. Raportul vorbeşte de sute de m ă r ţ i ş o a r e predate . . . . . . . Ai fost greşit informat. El a luat între 40—60 pe bani ghiaţă. Comandantul a ju to r................ e un element foar­ te bun, dar n’a putut satisface decât câte puţin pe fie­ care, deoarece nu se poate face decât câte 500 —800 mărţişoare pe zi. Sunt 70 judeţe. Trebuia însă să ţină cont că judeţul Hunedoara, e mai mare, şi că Moţa era de acolo. Pedeapsa acordată nu se poate aproba deoarece rabatul de 20% este un d r e p t p e r s o n a l al ori­ cărui legionar, sau oricărui om, care voeşte să vândă material legionar. 133

El poate renunţa la rabat, dacă voieşte. Dacă nu, îl poate întrebuinţa cum vrea. Căci e banul său. El nu are a justifica deci nimic despre cele vândute de un an încoace şi despre ce a făcut cu rabatul. (Decât dacă i se vor găsi aici conturi neachitate din vremea când nu era legea de acum şi i se putea livra material pe credit). * Cred că ai o nemulţumire din cauză că amândoi ........... .. erau din Simeria. Şi că şeful colportajului s’a simţit puţin jenat că el n’ a avut material, pe când altul avea. Voiu lua măsuri ca şeful colportajului . . . să aibă de acum cu p r e c ă d e r e oricât material va cere. Rog ai grijă ca totdeauna să lucrezi cu tact şi ar­ monie spre împăcarea lucrurilor. C. Z. C.

Carmen Sylva, 2 Aprilie 1937 STUDENŢIMEA ROMÂMĂ CHEMATĂ SĂ TREACĂ PE SUB JUGUL UMILINŢII C i r c u l a r a Nr. 65 Către studenţii legionari Studenţimea română este chemată să treacă pe sub jugul umilinţii. Este o uriaşă jertfă care se cere unui corp conştient de drepturile sale într’o Ţară. Dragii mei, Dumnezeu vrea să puie tineretului celui nou, în faţă, toate durerile posibile spre a se învrednici de mântuirea naţiei româneşti. După cum i le-a pus pe umeri însuşi Fiului Său spre mântuirea lumii. 134

Eu vă dau deslegare: Păşiţi cu inima strânsă de durere pe sub furcile umilinţii pe care, spre a vă desonora, vi le-au întins aceşti duşmani, nu părinţi, ai voş­ tri. Măsura pe care ei v’o cer, pe lângă că este o i l e ­ g a l i t a t e , pe lângă că este o impietate asupra drep­ turilor voastre pe care studentul român nu le va mai avea, dar, orice jidănaş, (băiat de prăvălie venit din Galiţia, Ungaria sau Rusia şi devenit peste noapte cetă­ ţean român) le are, pe lângă acestea, măsura este un îndemn pe faţă la t r ă d a r e şi l a ş i t a t e , adresat ti­ neretului. Cum îşi închipuie Statul şi factorii săi conducători că o naţie va putea trăi pe lume, cu un tineret căruia Statul i-a făcut şcoala trădării, a laşităţii, a mişeliei?... Crima guvernanţilor, sub acest aspect, este aşa de odioasă şi periclitează într’atâta viitorul Neamului ace­ stuia, încât nu există ceva pe lume care s’o poată egala. Iscăliţi dragii mei, cu sufletul încărcat de dureri şi cu conştiinţa umilirii la care sunteţi expuşi. Nu uitaţi că toate acestea măsuri sunt îndreptate în contra voastră, numai pentrucă trăiţi şi creşteţi în credinţa legionară. Ţineţi minte, tineri, până la sfârşitul zilelor voastre pe cei ce vor să facă din voi nişte mişei. Şi aduceţi-vă aminte că Roma cea nebiruită şi ar­ mata romană, pururea biruitoare, au fost totuşi învinse, definitiv învinse: de bieţii, săracii, ucenici şi credin­ cioşi ai Mântuitorului cari, urmând învăţătura Sa, au primit din partea Romei păgâne, uneltitoare, toate umi­ linţele şi toate jertfele. Mai târziu — ce vreţi mai uriaşă înfrângere — toa­ te drapelele armatei care a schingiuit, omorît, umilit, purtau semnul Crucii, semnul celor umiliţi şi schin­ giuiţi.

c. z. c. 135

I

Bucureşti, 5 Aprilie 1937 CORPUL MUNCITORIMII LEGIONARE Camarazi, Citez în acest ordin de zi pe întreaga Capitală, Sec­ ţia muncitori S. T. B., care sub conducerea legionaru­ lui Stan Gheorghe a lucrat cu atâta tragere de inimă grădina sediului. Această grădină este acum o frumuseţe şi o podoabă. Frumuseţea şi podoaba nu e însă în grădină, ci este în sufletul muncitorilor cari au făcut grădina. Grădina m’a bucurat desigur, dar importanţa ei este alta: printr’însa am descoperit frumuseţile din su­ fletele camarazilor muncitori. La fel citez cuiburile: „Eroii dela Jiu" şi „Ospăta­ rii” pentru grija care au avut-o în aranjarea scărilor. Din toate se desprinde o lege: Acolo unde apare mâna şi sufletul legionarului, dintr’un pustiu se face o grădină. Pe când oare miile de legionari vor face o grădină din pustiul care se întinde peste România? C. Z. C. Bucureşti, 23 Aprilie 1937 C I R C U L A R A Nr. 70 Găsind, astăzi 23 Aprilie 1937, într’un geamantan, nedesfăcut până la această dată, ultimele scrisori ale lui I o n Moţa, adresate legionarilor şi cititorilor „Li­ bertăţii", întitulate: „ P r e z e n t " , „E d r u m u l c e l b u n " şi „ C e i t r e i m i i d e l e g i o n a r i I r l a n ­ d e z i " ; datate Lisabona 3 Decemvrie 1936, îndemn toa­ te cuiburile şi toate formaţiunile legionare să facă aşa cum se vede din aceste scrisori ale lui Mo ţ a , care este o ultimă dorinţă a lui: să se facă apelul morţilor ime­ diat după formula de deschidere a şedinţei. 136

Din aceste ultime articole, se vede cu mare preciziune dorinţa lui liotărîtă de a rămâne în mijlocul nostru şi de a fi permanent cu noi în toate clipele vie­ ţii noastre legionare. De aceea toate aceste articole au ca motto sus: „Cei ce-au căzut ucişi de gloanţele duşmane „Păşesc în rând cu cei ce au rămas. îndemn deasemeni să se cânte permanent şi acest cântec ce l-a impresionat întotdeauna pe I o n Mo ţ a . Am luat măsuri ca aceste ultime scrisori să fie fo­ tografiate şi să apară sub forma unui album. Fiecare unitate legionară să ştie deci că are pe M o ţ a în mijlocul său şi că în orice lupte şi orice greu­ tăţi ar fi ea, să intre, să ştie, că având pe M o ţ a în frunte, nu va fi învinsă niciodată.

c. z. c. Bucureşti, 25 Aprilie 1937 SEDIUL

LEGIONAR

Circulară Către Legionari şi Prieteni Mişcarea Legionară, datorită desvoltării pe care a luat-o, simte necesitatea imperioasă a unui sediu mare în centrul Capitalei. In vederea construirei acestei clădiri, în timpul cel mai scurt posibil, recurgem la ideia unui împrumut in­ tern legionar. Este nevoie de două mii persoane care să împru­ mute comitetul de construcţie cu câte 1000 lei. In schimbul a 1000 lei se va căpăta o chitanţă pe baza căreia cel care împrumută, îşi va ridica suma în termen de doi ani, fără dobândă. împrumutul se varsă în momentul înscrierii. 137

El începe de azi 25 Aprilie, Duminica Floriilor, şi se va încheia în ziua de 1 Iunie. In vederea realizării planului propus, am fixat: Un c o m i t e t f i n a n c i a r compus din: Ing. Nic. Horodniceanu, Cuibul Biruinţa Legionară, Cuibul Aurel Mateescu. 2. Un c o m i t e t t e c h n i c compus din arhitecţi şi ingineri. Deoarece suntem ocupaţi şi în plină luptă, apelul meu are un caracter de urgenţă. Această realizare le­ gionară trebuie executată în pauza de o clipă dintre două lupte. Banii se trimit pe adresa Ing. Nic. Horodniceanu str. Gutenberg 3, Bucureşti. C. Z. C.

Bucureşti, 28 Aprilie 1937 DOMNILOR

AVOCAŢI

Mă adresez Dv. şi prin Dv. tuturor avocaţilor din toate barourile Ţării, mă adresez tuturor Judecătorilor de orice instanţă, mă adresez Ţării întregi pentru ca mai înainte de a vedea ce avem de făcut, să protestez din adâncurile sufletului împotriva modului nemai po­ menit şi nemai auzit în care au fost judecaţi cei zece legionari. 1. Protestez împotriva faptului că au fost ridicaţi prin legea nou votata, dela J u d e c ă t o r i i l o r fir e ş t i şi trimişi unei instanţe militare de judecată, în atribuţiile căreia nu intra judecarea acestui proces. 2. Protestez în contra eliminării din instanţă a întregei apărări, lăsând pe acuzaţi fără nici o apărare, căci nu poate fi considerată ca apărare, aceea făcută 138

de un singur ofiţer, în 7 minute, pentru zece oamnei pe cari îi condamni la muncă silnică pe viaţă. 3. Protestez în contra faptului că prin acest sistem acuzaţii au fost lipsiţi de martorii principali în această chestiune, martori cari deţin lucruri senzaţionale în fa­ voarea acuzaţilor, martori cari, după planul apărării au fost lăsaţi mai la urmă, dar care în urma măsurilor luate, n’au mai putut fi audiaţi. Aceşti martori în ordinea importanţei sunt: Gene­ ralul Gh. Cantacuzino, care a prezidat juriul de onoare, a judecat şi eliminat pe Stelescu din organizaţie. Pose­ dă documente şi acte de importanţă sdrobitoare. Corneliu Z. Codreanu, detinător a unor importante infor­ maţii, Prof. Nae Ionescu, Ing. Cristian Leu, cunoscând punerea la cale a unui asasinat odios, Vasile Cotea, acel ce trebuia să execute asasinatul, Luca Gheorghiade şi Dumitrescu-Zăpadă. 4. Protestez în contra acestui sistem care ridică în Ţară neîncrederea în Justiţie, neîncredere care este în­ ceputul tuturor nenorocirilor, pentrucă refuzul de jus­ tiţie duce pe om la ideia de a-şi face singur justiţie. — Ca şi în cazul Stelescu. — Ori aceasta este cea mai mare nenorocire care se poate abate asupra unei Ţări. Domnilor avocaţi, rog luaţi toate măsurile dictate de legi, pentru ca hotărîrea dată să fie casată în Instan­ ţele superioare. C. Z. C. 16 Mai 1937 CAMARAZI Din Universităţi şi licee, daţi-vă examenele. Legionarul care nu-şi dă examenele va fi trimis în judecata unui juriu de onoare. C. Z. C. 139

Bucureşti, 13 Iunie 1937 C I R C U L A R A Nr. 75 Partidul „Totul pentru Ţară“ nu va mai face anul acesta t a b e r e d e m u n c ă . O circulară care se va trimite la timpul nimerit, va explica pe larg şi aşa cum se cuvine: Cine, Cum Şi în ce împrejurări, a răpit tineretului legionar dreptul sacru de a munci. In vara aceasta organizaţia noastră va face nu­ mai două t a b e r e d e o d i h n ă : I. Una la Carmen-Sylva, pentru cei reumatici. II. A doua, într’o regiune sub-muntoasă pentru cei slabi de piept. In aceste tabere m u n c a e s t e s t r i c t i n t e r ­ z i s ă ! (bine-înţeles în afară de curăţenia necesară, de­ oarece n’avem posibilitatea de a ne lua servitori.) Ori­ cine va încerca să muncească va fi i m e d i a t e l i ­ m i n a t ; pentru a nu călca legea şi mai ales intenţia legiuitorului sau a celui ce l-a inspirat şi pentru a nu da pretexte închiderii taberilor. Atât locuinţa cât şi masa se vor plăti. Masa şi casa pe zi vor costa 10 lei pentru cel să­ rac şi 30 lei pentru cel cu dare de mână. In plus vor putea cumpăra dela bufetul taberii ceeace vor dori. Toată lumea este obligată să-şi aducă: A. Farfurie, lingură, furculiţă, cuţit, cană. B. Aşternut: pătură, cearşaf, pemuţă. C. Ca îmbrăcăminte: O flanelă de lână, schimburi, chiloţi, pardesiu (atragem atenţia că atât la mare cât şi la munte este câteodată frig şi umezeală). Invităm în această tabără şi tinerii din alte parti­ de politice, din orice partid politic, pentru a beneficia 140

de apa mării sau de aerul muntelui, dar cu condiţia de a se supune atmosferii şi disciplinei Mişcării legionare. Taberile se deschid la 10 Iulie. I n t e r d i c ţ i i : Sunt interzise complect: I. Cămăşile verzi (fiecare îşi poate face cămăşi albe sau de altă culoare). II. Cântecele în trenuri sau pe drum. E x c u r s i i : îndemn restul de legionari să orga­ nizeze pe judeţe sau comune, excursii în munţi sau în alte locuri frumoase. Aceste excursii în grup mare se pot face foarte eftin. Rog ca aceste grupuri să fie pretutindeni exemple de ordine, cinste, tăcere, bunăcuviinţă, armonie. C. Z. C, * P. S. — Au fost interzise şi aceste 2 tabere de odih­ nă şi excursiile. Bucureşti, 14 Iunie 1937 C I R C U L A R A Nr. 76 Astăzi 14 Iunie, am primit o adresă din partea O. E. T. R.-ului prin care suntem invitaţi, ca în caz că vom avea tabere sau colonii de vară cu tineri între 7—18 ani : 1. Să cerem aprobarea pentru funcţionarea O. E. T. R.-ului; 2. Să executăm pe tot timpul funcţionării un pro­ gram minimal străjeresc. 3. Executarea programului să se facă de către un comandant străjer, angajat de colonie. Subsemnatul, cu întreaga Mişcare legionară refuz să mă supun acestei invitaţii pentru motivele pe care le vom expune la timp. îmi face impresia că D-nii aceştia vor voi într’o bu­ 141

nă zi să ne trimită şi un şef de partid ca să ne facă edu­ caţia. Deaceea, pentru a nu fi obligat să mă supun unei atari invitaţii şi pentru a nu mă vedea silit ca în casa mea să văd făcându-mi educaţie un „comandant-sirăjer‘\ refuz ca să primesc în cele două tabere de sănă­ tate, anunţate în circulara precedentă, copii între 7—18 ani. Dacă şi pentru mai mult de 18 ani mi se va impune a cere aprobare dela O. E. T. R., acest lucru nu-1 voiu face, şi voiu renunţa şi la cele două tabere anunţate. Astfel încât, dacă înainte de începerea taberelor autorităţile, pe drept sau pe nedrept, ne vor înştiinţa că taberele nu se pot face, vă voiu anunţa din vreme pen­ tru a nu vă mai deplasa. Iar în cazul când autorităţile vor interveni după începerea lor, taberele se vor închi­ de.

c. z. c. 15 Iunie 1937 CĂTRE LEGIONARII ŞI MEMBRII DIN CAPITALĂ Toţi i n f o r m a t o r i i de la p o l i ţ i a C a p i ­ t a l e i , aflători în cuiburi, sunt invitaţi să-se prezinte Ia mine i n d i v i d u a l între 19 şi 23 Iunie. I n f o r m a t o r i i a g e n ţ i ai S i g u r a n ţ e i s a u a i S t. M. se vor prezenta în ziua de 24—25 Iunie. I n f o r m a t o r i i a l t o r s e r v i c i i particulare, în ziua de 26 Iunie. Acest ordin se va citi în toate cuiburile la prima şedinţă şi toţi membrii cuibului vor semna de luare la cunoştinţă. Cei ce nu se vor prezenta vor fi pedepsiţi. C. Z. C.

142

Bucureşti, 15 Iunie 1937 C I R C U L A R A Nr. 77 C ă t r e Ş e f i i de R e g i u n e . 1. Restaurantul Cooperativei legionare care se va deschide în curând în Capitală, are nevoie de 10 copii de ţăran, cu şcoala primară terminată, desgheţaţi şi să­ nătoşi. Se preferă copii fără părinţi, sau aparţinând unor familii sărace şi numeroase. Ei vor creşte în familia legionară în vederea vi­ itorului comerţ legionar. Dacă în Regiunea Dv. cunoaş­ teţi asemenea copii, vă rog să mă anunţaţi de urgenţă şi să luaţi măsuri pentru transportul lor la Bucureşti. 2. Şefii de judeţe vor face o listă de toţi învăţă­ torii legionari cu adresele lor şi o vor înainta — prin Regiune — Centrului

c. z. c. Bucureşti, 15 Iunie 1937 EXCROCI C i r c u l a r a Nr.

78

Nu vă lăsaţi înşelaţi de excrocil Ei circulă prin oraşe şi sate, intră prin casele le­ gionarilor, se dau drept legionari, spun că au diverse în­ sărcinări. Cunosc pe cineva dela Centru şi vorbesc des­ pre el ca să capete încredere; la urmă cer bani, sau fu­ ră ceva de prin case şi dispar. Alţii fac chetă. Alţii vând broşuri legionare. Alţii vând svastici, insigne, etc. Toate acestea, n e a d m i s e î n M i ş c a r e a l e ­ g i o n a r ă . Legionarul cum vede în satul său pe un asemenea individ, imediat trebue să-şi spună: a c e s t a e s t e un e s c r o c . Câte odată susţin că sunt trimişi de Centru. 143

Legionarii să ştie: Centrul niciodată nu va trimite într’un loc oameni necunoscuţi de cei din localitate. In caz de nelămurire daţi un telefon la Bucureşti. Ş e f i i d e R e g i u n i , d e J u d e ţ e şi d e S e c ­ t o a r e , faceţi şcoala în această pricinţă. Toţi legiona­ rii şi membrii din cuiburi, anunţaţi şi pe prietenii voştri.

c. z. c. *

Către o r g a n i z a ţ i a B r a şo v Vă atrag u r g e n t luarea aminte că în Predeal, la restaurantul din faţa Gării, s’au prezentat trei persoane, excroci, distribuind cărţi legionare şi făcând în acelaş timp clietâ „pentru Mişcarea legionară” . Echipa a coborât în Timiş, unde s*a dus din casă în casă, oferind broşurile legionare şi a încasat dela o singură persoană suma d e l e i 1000, susţinând că se strâng bani pentru construcţia sediului legionar. Rog: 1. Anunţaţi de urgenţă toate cuiburile de legionari din jud. Dvs. 2. Anunţaţi publicul în sensul de a se apăra de excroci, prin ziare locale sau orice alt mijloc. 3. Echipa aceasta probabil că a trecut şi prin jud. Turda. 4. Deoarece aceşti excroci s’au înmulţit, Mişcarea legionară va da un premiu legionarului sau cuibului care va prinde vre-una din echipele suscitate. Repet cu această ocazie: A. Nu se admite colectă publică de bani. B. Nu se pot vinde cărţi legionare de echipe volante. C. Z. C.

144

16 Iunie 1937 CIRCULARĂ In urma raportului de inspecţie al Comand. Leg. Horia Sima, Inspectorul Reg. X-a: 1. Se citează, pentru perfectă ordine, Cassieria Jud. Timiş, condusă de Leg. Instr. Negru Ion. 2. Se citează toţi şefii de cuiburi din plasa Buziaş, pentru ţinută legionară şi activitate vie. 3. Să nu se mai ajungă pe viitor la conflicte cu caracter politicianist. 4. Se citează Organizaţia Legionară, din Soşdea, şi conducătorul plasei, Pr. Dr. Petre Buhariu. 5. La şedinţele de cuiburi săteşti, sătenii legionari, este de dorit, să-şi ridice cotizaţiile la mai mult de 1 leu. Daţi pentru victoria legionară! C. Z. C. N. B. Inspectorii de regiuni sunt rugaţi să-şi trimită rapoartele de inspecţie.

18 Iunie 1937 COMUNICAT Astă noapte la ora trei, în timpul marelor descăr­ cări electrice, s’a aprins baldachinul de deasupra mor­ mântului Moţa-Marin. Legionarul de gardă, care era chiar sub baldachin în momentul descărcării electrice, a scăpat neatins. El a dat alarma. 145

Garda era formată din trei cuiburi: „Vulturii Ol­ teniei” , „Gh. Negrea” şi „Ion Caranica” din secţia S. T. B. Corpul Muncitorilor. Aceştia împreună cu întreg perso­ nalul Casei Verzi au dat dovadă de o mare prezenţă de spirit, sânge rece şi devotament. Baldachinul fiind de lemn, a fost cuprins în între­ gime de flăcări, cari erau aşa de mari, încât ameninţau jurul. S’a întâmplat o minune. Cuprinsă în mijlocul flăcărilor uriaşe, Crucea spri­ jinită de trei lemne a rămas neatinsă. In afară de aces­ te trei lemne, care sprijinesc Crucea şi de picioarele bal­ dachinului, totul a ars şi s’a prăbuşit. Baldachinul se va reface din beton, iar Crucea şi lemnele ce au susţinut-o vor fi păstrate de legionari ca o dovadă a puterii lui Dumnezeu. Astăzi, Vineri şi mâine, Sâmbătă, toate cuiburile -legionari şi legionare — vor merge la mormânt pentru a vedea şi a se închina. C. Z. C.

Bucureşti, 18 Iunie 1937 C I R C U L A R A Nr. 79 Camarazi, Peste câteva zile, Joi 24 Iunie 1937, se împlinesc 10 ani de când a luat fiinţă mişcarea legionară. Am plecat alături de Moţa şi încă de 3. In total am fost cinci. Din primul moment ne-au acoperit toate in­ sultele, am primit apoi palme şi lovituri, izbitură după izbitură ne-au crestat feţele şi frunţile, închisorile ne-au 146

supt oasele, am fost condamnaţi la moarte în gândul vrăjmaşilor noştri; iar, de câţiva ani, suntem obiectul tuturor uneltirilor întunecate. Răsboiu de nimicire dus ceas cu ceas. Pentru noi, nici o milă. Am trăit din mila lui Dumnezeu şi din vârful săbiei noastre! Trăim şi azi din ele şi vom trăi deapururi. Am răbdat şi am răspuns năprasnic. * Şi acum, la zece ani, când vom fi făcut bilanţul acestor uneltiri, acestor chinuri, acestor umilinţe, aces­ tor încercări de nimicire ne vom întoarce patru din cei cinci dela început şi vom spune vrăjmaşilor noştri: In zece ani rezultatul uneltirilor voastre este acesta:

S u n t e m un m i l i o n !

Un milion de suflete, de femei, de copii, de bărbaţi şi bătrâni, cari au o c r e d i n ţ ă n o u ă , cari trăesc cari luptă, cari jertfesc sub steag legionar, cari aşteaptă România legionară şi cred într’însa. Unde vă este biruinţa? Şi unde vă va fi biruinţa? Căci dacă n’aţi putut nimici cinci, cum veţi mai putea nimici de două sute de mii de ori câte cinci? * Şi acum, mă îndrept către voi, d r a g i c a m a r a z i de eri şi de azi: Fiţi cu gândul la sfântul mormânt, care a sfinţit toată generaţia noastră de luptători, prin sângele lui Moţa şi Marin, cu gândul la cei morţi sub pământ, sub asupriri nedrepte. Faceţi-vă cu bărbăţie toate socotelile interioare şi păşiţi cu hotărâre în d e c a d a d e c i s i v ă a luptei le­ gionare. Aceşti zece ani ce vin vor mai vedea asupriri şi morminte de ale noastre, dar vor vedea şi pe toţi 147

vrăjmaşii noştri înfrânţi şi toate uneltirile lor sfărâ­ mate. Aceşti zece ani ce vin vor vedea l u p t a d e c i ­ s i v ă , vor vedea pe legionari învingând. învingând şi risipind trufaşele puteri întunecate de astăzi. învingând şi punând temelie nouă neamului nostru. Legionar, Nu vei sărbători această zi de 24 Iunie 1937 nici în cântece, nici cu şampanie, nici cu banchete, nici cu ser­ bări — cunoscutele serbări comemorative — şi nici cu discursuri mari, umflate şi goale. De vei fi profesor universitar sau muncitor cu bra­ ţele, de vei fi preot sau învăţător de sat, de vei fi co­ merciant sau meseriaş, de vei fi ţăran cu plugul în bă­ tătură sau cioban la turma de oi, de vei fi tată sau soţ, iar tu, mamă sau soţie, f ă - ţ i d a t o r i a l n ziua aceasta către ai tăi şi către neam. F ii c o r e c t; Fi i drept; F i i curat; Fii v o i o s , aşa cum ai dori tu să fie şi să-şi facă datoria fiecare Român, în Patria sa legionară. C. Z. C. 23 Iunie 1937 CONCURS

LA

ALEGERI

Herghelegiu, Dacă sunteţi în bune raporturi cu Vaidiştii din Ju­ deţ, daţi-le concursul vostru la alegerile ce vin. Nu faceţi însă prea mare zarvă din aceste: a) Pentru ca să nu se spună, dacă vor învinge, că au învins din cauza noastră. b) Pentru că dacă vor fi învinşi, să nu se spună că am fost noi învinşi.

Repet interdicţiile: a). A nu se face manifeste scrise; b). A nu lua parte la întruniri, consfătuire, etc.; c). A nu ţine discursuri; d). A nu primi bani pentru deplasări; e). A nu primi bani pentru masă; f). A nu lua parte la banchete; Legionarii vor fi anunţaţi pe c a l e n o r m a l ă şi în ziua de vot îşi vor face datoria apărând în ordine la secţiile de votare, în cea mai mare tăcere. Şi votând din toată inima, pentru că legionarul, când ajută pe cineva, trebuie sa-1 ajute din plin. Ş i să n u-i s c o a t ă o c h i i d u p ă a c e i a , lăudându-se sau cerându-i ceva în schimb. C. Z. C.

Iunie 1937 O LĂMURIRE P entru ce „Co nsumul L e g i o n a r ” Car­ men Sylva vinde mai eftin? „Consumul Legionar” vinde mai eftin. Nu pentru a face concurenţă celorlalţi negustori; Ci pentru un principiu foarte sănătos pe care tre­ buie să-l aplice toţi comercianţii din Carmen-Sylva. 1. In i n t e r e s u l l o r : pentru că oamenii văzând că la Carmen Sylva ei nu sunt spoliaţi, că marfa este tot aşa de eflină ca la ei acasă, în loc să vină 10.000, vor veni douăzeci de mii şi negustorul va câştiga mai mult dacă va vinde eftin la 20.000, decât dacă va vinde scump la 10.000 de oameni. 2. I n i n t e r e s u l s t a ţ i u n i i : Pentrucă staţiunea 149

în faţa marelui număr va înflori, nu va fi pustie ca atunci când vine lume puţină. 3,1 n i n t e r e s u l v i z i t a t o r i l o r : căci ei nu tre­ bue să se apropie de Carmen Sylva, cu groază, ca de o cetate de speculanţi cari voiesc să-i jupoaie. Gândiţi-vă că oamenii aceştia cari vin aici au cheltueli mari: cu trenul, cu chiria casei, cu taxele, cu plata băilor, iar noi, văzându-i că vin împinşi de boli le ridi­ căm preţurile la toate alimentele cu mult peste preţul localităţii în care trăesc ei. Ce-ar fi dacă Căile ferate văzând lumea că se îndreaptă spre Carmen Sylva ar dubla preţurile biletelor? 4. In i n t e r e s u l n e a m u l u i : El are interesul ca un număr cât mai mare de Români să vină la Mare, pentru a se recreia, pentru a se vindeca, pentru a-şi re­ face sănătatea. Nu trebue să se zică: „să vină numai cei bogaţi” . Neamul zice: „Să vină toţi” . Să vină cei ce au nevoie, bolnavi; bogaţi sau săraci. Căci neamul se spri­ jină pe toţi deopotrivă şi pe cei bogaţi ca şi pe cei să­ raci. Şi poate mai mult pe cei săraci. In orice caz nea­ mul are interesul ca toţi fiii săi, s ă r a c i sau b o g a ţ i , să f i e s ă n ă t o ş i . Deci repet: Comercianţi din Carmen Sylva, spre câştigul şi spre binele vostru; S p r e binele Staţiunii; S p r e binele familiilor sărace împinse de boală spre lac sau spre mare; S p r e binele Neamului nostru, urmaţi sfatul şi exemplul pe care vi-1 dăm: V i n d e ţ i cu p r e ţ u r i n o r ma l e ,

1 Iulie 1937 LA TEMELIILE SEDIULUI LEGIONAR Camarazi, Un nou semn, peste vremuri, al Voinţii şi al Puterii Legionare. In temeliile lui, am adus şi zidim piatră din vechea cetate romană a lui Traian, Tropaeum Trajani (Adam Clisi) din Dobrogea, din imensul monument de muncă, credinţă şi avânt ridicat peste trupurile soldaţilor căzuţi în lupte. Această piatră zidită în temelia casei noastre înseamănă contactul între cele două categorii de legionari din lume: Legionarii romani şi Legionarii români. Fie cu Bine-Cuvântarea lui Dumnezeu. La temeliile sediului legionar. C. Z. C. Bucureşti, 1 Iulie 1937 LEGEA

CARMEN

SYLVA

C i r c u l a r ă Nr. 80 Sunt adânc mâhnit oridecâte ori aud de vre-o ne­ înţelegere sau stare de conflict în cadrul Mişcării Le­ gionare. Unde începe conflictul, acolo încetează Legiunea, încetează viaţa legionară. Acolo este moarte şi trăeşte diavolul. De aceia Legionarul în conflict cu un altul, şi-a pierdut fiinţa sa legionară. Pentru apărarea organizaţiei am făcut „ L e g e a C a r m e n - S y l v a” . Dacă doi Legionari sunt în conflict, unul din ei tre­ buie să plece, cerând concediu până la aplanarea şi res­ tabilirea armoniei. 151

Cine pleacă: 1. Dacă unul e mai vechiu şi altul mai nou, pleacă cel mai nou. 2. Dacă unul e gradat şi altul nu, pleacă cel care nu e gradat. 3. Dacă unul e nou dar are funcţiune, pleacă cel vechiu, deoarece funcţiunea reprezintă totalitatea orga­ nizaţiei locale. Atrageţi atenţia să se aplice legea acolo unde se ivesc asemenea cazuri. Şefii de Regiuni vor fi rău notaţi, dacă în regiunile lor se vor găsi cazuri nerezolvate. C. Z. C.

3 Iulie 1937 CUVINTE CĂTRE PUBLICUL RESTAURANTULUI LEGIONAR Mişcarea legionară a mai cucerit încă o înălţime. A pus piciorul său sănătos şi biruitor pe o nouă poziţie de activitate: restaurantul. Urmărim: 1. Să facem şcoală economică tineretului şi în di­ recţia aceasta. 2. Să venim în ajutorul camarazilor cari vor să ia o masă eftină, sănătoasă şi curată. 3. Să realizăm un beneficiu pentru a duce mişcarea mai departe şi pentru a putea cumpăra o haină, un pat şi o masă, celor cari muncesc sau luptă pentru biruinţă în birouri, în jurul acestui sediu sau al Casei Verzi. Nu­ mărul lor e mare şi nu voiesc să mă ating de nici o cen­ timă din fondul cotizaţiilor care trebue să meargă în în­ tregime în luptă. Pentru întreţinerea acestor servicii trebue să ne câştigăm banii necesari prin Comerţ. încât 152

dacă masa nu e şi mai eftină, să ştiţi că leul pe care îl daţi în plus merge pentru întreţinerea camarazilor în­ cadraţi Centrului, sau merge pentru luptă. 4. Să realizăm în interiorul acestui restaurant ar monia socială legionară. In acest restaurant poate să vină şi un profesor universitar şi un căruţaş, sau orice alt muncitor cu bra­ ţele. Să stea la masă ei şi familiile lor. Soţii şi copii. Profesorul universitar nu se va uita cu dispreţ sau chiorâş, ci cu ochiu de frate, la fratele său muncitor. Dar, nici acest frate muncitor nu trebue să jeneze pe celălalt frate al său, sau pe familia şi pe copii lui: „răcnind cât îl ţine gura la masă, scuipând pe pereţi, înjurând birjăreşte, sau făcând alte necuviinţe” . Aici toată lumea trebuie să fie cu obraz, cu elegan­ ţă sufletească şi cu Bună-cuviinţă. Fiecare trebue să ne respecte casa noastră aşa cum îşi respectă propria sa casă. Fiecare trebue să fie atent la orice gest, în materie de educaţie, faţă de copiii şi familia altuia, tot aşa cum este atent faţă de proprii lui copii. Cine vrea să fie respectat, trebue să respecte şi el pe alţii. Deci, voesc să spun, că aici în acest restaurant, do­ resc să facem o adevărată şcoală de bună purtare, ele­ ganţă şi caldă camaraderie legionară, cu înfrăţire între toţi fii neamului. Doresc ca aici să nu se vorbească tare, ca să dăm aspect de havră jidănească; legionarii sunt tăcuţi. Să avem o poziţie cuviincioasă la masă, să avem o permanentă grijă de a păstra o conduită ireproşabilă pentru a da un exemplu bun şi o bună educaţie celor mai tineri decât noi. Aşa trebue să fie neamul acesta mâine sub semn legionar. El nu va putea să aibă înfăţişare nici de cafe­ nea grecească şi nici de havră jidănească. 153

In sfârşit mai rog pe toată lumea: Fiţi corecţi. Nu căutaţi să plecaţi dela mese fără a plăti. Nu pentru că mă vei fura cu 20 de lei, ci pentru că mi-e ruşine de neamul meu. Când oare neamul nostru îşi va scutura de pe el şi această sdreanţă străină a necinstei şi a tendinţei de în­ şelăciune? *

In acest restaurant nimeni nu este de meserie. Fa­ cem sforţări ca să învăţăm acum. De aceia fiţi îngădui­ tori faţă de greşelile pe care le observaţi şi vă rugăm atrageţi-ne totdeauna atenţia asupra lor. Vă doresc poftă bună Ia toată lumea. C. Z. C.

*

Rugăm nu trântiţi tacâmurile, deoarece se face un sgomot asurzitor. La acest Restaurant se găseşte în fiecare zi: 1. Menu fix. Lei 20. Două feluri şi un desert. 2. Menu redus. Lei 4. Borş cu mămăligă. 3. La cerere după lista zilnică. Băuturi Bere Luther: sticlă mare Lei 17, sticlă mică Lei 9. * Avem vinuri cu care ne putem mândri. Ele sunt garantat naturale, iar preţurile cu care se vând sunt mult inferioare faţă de calitatea lor. A lb Odobeşti A (Discret) Lei 24 litru Odobeşti B (Brutal) Lei 20 litru Negru Bourgogne, supranumit „Puterea Ursului” . * Soseşte în curând vestitul „Odobeşti Nr. 1” .

3 Iulie 1937 C Ă T R E ŞE F I I DE C UI B UR I Ne-au sosit un număr de 25 de copii între 12-15 ani. Au venit desculţi, fără haine, fără rufe, fără paturi. Toţi sunt din familii sărace, împovărate; unii fără pă­ rinţi. De acum încolo ei simt copiii Legiunii. F a c a p e 1 la cei cari au pe acasă ghete sau haine, mai vechi, rufe, pături pentru copii între 12—15—16 ani, să se prezinte cu ele la mine. C. Z. C.

CUIBUL

„FARUL"

din Corpul muncitoresc Legionar Constanţa a reparat, prin munca membrilor. 37 de corturi rupte ale Taberii din Carmen-Sylva. Este dat ca exemplu pentru credinţă. C. Z.C.

4 Iulie 1937 F.

D. C

Constanţa S’a distins cu ocazia transportării a 4 cabane, pe distanţa Eforie-Carmen Sylva, dând dovadă de devota­ ment.

c. z. c. 155

5 Iulie 1937 TABĂRA DE ODIHNĂ DIN REGIUNEA MUNTELUI I. Plecarea din Bucureşti, Luni seara 5 Iulie. II. Fiecare legionar se va înscrie în orice zi la Cd. L. Nicoleta Nicolescu, ora 8-10 seara. III. La înscriere, va vărsa suma de lei 200 costul trenului (dus şi întors). In această sumă intră şi cheltu­ iala primei instalări. IV. Legionarul va avea asupra sa: A. a ş t e r n u t : pătură, (de e posibil două), cearşaf. . B. î m b r ă c ă m i n t e : 1. Pardesiu sau palton. 2. Bocanci} ciorapi de lână. 3. Flanelă groasă. 4. Schimburi. 5. Prosop. 6. Chiloţi. C. T a c â m u r i : 1) Farfurie adâncă (de preferat de metal); 2) Cană, cuţit, lingură, furculiţă. D. H r a n ă r e c e : pentru trei zile. Se recomandă: 1. Slănină. 2. Zahăr. 3. Ouă fierte tari. 4. Ceapă, usturoi. 5. Sare. E. B a n i : 10 lei pe zi (casa şi masa după aceste trei zile) pentru omul sărac. 30 lei, pentru omul cu dare de mână. A t e n ţ i e . Cei ce vor să vină cu soţie şi copii vor plăti pentru d o u ă p e r s o a n e (adică 20 lei pe zi sau 60 de lei pe zi) pentru orice număr de copii ar avea. Femeile cu copii, nu pot veni decât după 15 Iulie. D i v e r s e , a) Cine are cort şi-l poate lua. Cine are raniţă de asemenea. 156

b. Toată lumea va veni îmbrăcată curat, dar nu-şi va aduce hainele de Calea Victoriei. c. Cine are, e bine să ia: topor, secure, teslă, fe­ răstrău. Tabăra începe sub conducerea mea

c. z. c. P. S. Acest ordin se aplică şi pentru Carmen-Sylva, cu deosebirea că tabăra se va deschide la 15 Iulie. Bucureşti, 5 Iulie 1937 C IRCU LARA

Nr. 81

Către şefii de Regiuni Lucrând cu şeful Regiunii IV Iaşi, Comand. Leg. Flondor Neagoe, am luat următoarele dispoziţii pentru fiecare judeţ în parte. Cu ceilalţi Şefi de Regiuni voiu lucra pe rând în cursul verii. Rog ca rapoartele Şefilor de Regiuni să fie făcute la timp, adică până la 17 ale lunii. Rog ca Şefii de Regiuni şi de Judeţe să cerceteze Cărticica Şefului de Cuib cea nou apărută care are mo­ dificări mai ales cu privire la f o r m u l a j u r ă m â n ­ t u l u i şi punctele a s u p r a c ă r o r a a r e d e r a p o r ­ t a t Ş e f u l d e R e g i u n e şi J u d e ţ . Cel mai bun, mai frumos şi mai complect raport a fost făcut în două luni consecutive de către şeful Regiu­ nii 6 Dobrogea, Comand. Leg. Inginer Virgil Ionescu. Este dat ca exemplu şi rog ca Şefii de Regiuni cari trec prin Bucureşti să ceară dosarul pentru a-1 vedea. A l t e D i s p o z i ţ i i . Nu se primesc în cele două tabere de odihnă fără recomandaţia Şefului de Regiune, Judeţ sau a unui Comandant Legionar. 157

Doresc ca şefii de Regiuni şi Judeţe să treacă prin cele două tabere sau prin una din ele. Eu mă aflu până la 15 Iulie la t a b ă r a m u n t e . 15—16 Iulie, Bucureşti 17—1 August, Carmen-Sylva 1—2—3 August, Bucureşti 3—13 August, Munte 15—1 Septembrie, Carmen-Sylva. G. Z. C.

4 Iulie 1937 După raportul şefului Regiunei IV. Iaşi JUDEŢUL

BĂLŢI

Se desfiinţează întreaga organizaţie legionară a ju ­ deţului Bălţi până la apariţia unui om serios, sănătos la suflet şi la trup, capabil să organizeze şi să conducă. Sunt şi rămân desfiinţate toate cuiburile existente în judeţ, ele nefiind la înălţimea cerută de mişcarea le­ gionară. C. Z. C.

După raportul şefului Regiunii JUDEŢUL

BACĂU

Sunt mulţumit de modul în care se prezintă activi­ tatea legionară în judeţul Bacău în răstimpul dela 1 Ia­ nuarie până la 1 Iulie 1937. Am nădejdi mari că lupta în judeţ va merge mereu mai bine. Şeful judeţului, avocat Dragomir, B i n e . C. Z. C.

* 158

n

LEG.

G H.

R Ă Ţ O IU

I se aplică un concediu nelimitat cu suspendarea gradului în tot acest timp pentru atitudine repetată ne­ conformă cu linia legionară. C. Z. C. * După raportul Şefului de Regiune JUDEŢUL

ROMAN

Se desfiinţează întreaga organizaţie legionară din Judeţul şi oraşul Roman. Ea fiind cu mult sub nivelul cerut de credinţa şi onoarea Mişcării Legionare. Toate cuiburile existente îşi încetează viaţa, ele ne mai putând activa. Şeful Judeţului va putea proceda la refacerea or­ ganizaţiei cu condiţia de a nu reprimi în noile sale ca­ dre decât un maximum de 5% din totalul de legionari ai organizaţiei. Toate gradele aflătoare în judeţ nu vor mai putea ocupa timp de doi ani nici o funcţie, ele fiind răspun­ zătoare colectiv de starea nesatisfăcătoare în care se află judeţul.

c. z. c. * După raportul Şefului de Regiune JUDEŢUL

BAIA

Se îndepărtează definitiv din Mişcarea Legionară tânărul..............având o purtare care scoboară presti­ giul numelui de legionar. C. Z. C. * 159

Bună propunerea făcută cu privire la legionarul Scriban Romulus. E bine ca el să rămână în umbră până la schimbarea purtării.. . * Cetăţuia „Despina Doamna” (Boroaia) nu se mai poate înfiinţa nici sub altă formă timp de un an pentru marele păcat al desbinării, certurilor, neînţelegerilor membrelor, le este interzisă orice activitate legionară în acest timp. Cuibul „Nicadorii” deşi s’a ajuns la o înţelegere, conducerea centrală în desacord cu propunerea judeţuiui şi regiunii, desfiinţează cuibul pe timp de 6 luni. * Se aprobă concediul cerut d e ................pe timp de 6 luni, recunoscându-şi fapta nelegionară de a fi lo­ vit un frate de cruce şi de a fi avut atitudini necon­ forme cu linia legionară, cu această ocazie. * Studentul Roman (Giuleşli) nu este şi nu a fost considerat exclus din Legiune. C. Z. C. * JUDEŢUL VASLUI Se desfiinţează organizaţia legionară a oraşului Vaslui. Pentrucă cu toate sforţările vechiului şef cât şi a noului şef de judeţ, temeliile puse sunt cu mult prea slabe pentru a putea înălţa pe ele o puternică şi nebi­ ruită mişcare legionară. Neînţelegeri, desbinări, certuri, denotă lipsa de credinţă, de dragoste, de înţelegere şi de capacitate. Ne arată că ne aflăm în faţa unor ele­ mente cari nu pot fi puse sfântă temelie unei mişcări. C u i b u r i l e nu m a i p o t f u n c ţ i o n a î n a c e s t o r a ş până la apariţia unor elemente serioase. Cele vechi îşi pierd orice situaţie în Mişcarea legionară. 160

Domnul Butnaru rămâne şef de judeţ numai pri­ vind cuiburile ţărăneşti şi fără dreptul de a mai poposi în oraşul Vaslui. C. Z. C. Bucureşti, 5 Iulie 1937 CIRCULARA

Nr.

82

Către Şefii de Regiuni Ţin să desmint această notă dată de Comandamen­ tul Jandarmeriei: „De câtva timp a început să se trimită prin poştă scris la maşină şi multiplicat la şapilograf întitulat „Ofiţeri de infanterie, cavalerie şi Administraţie, a mu. rit dreptatea în armată” şi semnat „Comitetul” . „Acest manifest este răspândit din cercurile legio­ nare şi în el se agită chestiunea avansărilor în armată” . „Daţi ordin de confiscare şi raportaţi cazurile ivite” . — Mişcarea legionară nu iscăleşte „Comitetul” . Ea iscăleşte cu nume, cu stradă şi cu număr. A instiga ofiţerii din armată, cel din urmă legionar socoteşte că este un act criminal, după cum socoteşte că este o necuviinţă a ni se pune în sarcină acuzaţii ca cele de mai sus. C. Z. C.

Marţi 6 Iulie 1937 TABĂRA

LEGIONARA

CAMPINA

A c e a st ă t a b ă r ă este f o r m a t ă m e n te d i n: 1) Corpul studenţesc legionar. 2) Corpul muncitoresc legionar. 3) Legionare.

dinele-

161

4) Familii de studenţi şi muncitori. 5) Simpatizanţi. Preţul de persoană pe zi: casă şi masă 10 lei; pen­ tru cei bogaţi 30 lei. Toîi plătesc o taxă de instalare de 50 lei. Familiile, oricâţi copii ar avea, plătesc nu­ mai pentru 2 persoane. Cei complectamente săraci, sunt scutiţi de taxa de lei 50, şi de plata de 10 lei pe zi, cu condiţia ca ei să dea aceşti bani în termen de 1 an. Scopul

taberei

Este a face să beneficieze de aerul curat al mun­ telui, cât mai mulţi fii ai neamului şi în deosebi, cât mai mulţi din cei săraci şi mai ales, cât mai mulţi din cei săraci cari luptă ca neamul lor să nu mai fie sărac în ţara aceasta. Nu sunt doriţi cei săraci cari nu luptă, cari cerşesc» sau cari se vând, cari stau cu grumazul în jug şi cari aşteaptă să le cadă din cer o soartă mai bună. E bine venit cel ce crede în viitorul neamului său românesc şi luptă pentru a-1 înălţa în lume, la străve­ chea sa glorie. In tabără se duce viaţă aspră, severă, austeră, pen­ tru că acesta este drumul înălţării. Comodităţile, îmbuibarea, luxurile, frivolitatea, in­ dică drumul decăderii naţiunilor. In tabără este dragoste şi camaraderie între cei adunaţi aici din toate categoriile sociale. Din dragoste creşte şi înfloreşte totul: Plantă, om, ţară, neam. In t a b ă r ă e s t e v o i e b u n ă . Pentrucă voioşia stimulează până la maximum energiile creiatoare ale naţiunii. Voioşia nu poate fi egalată în randament nici de simţul datoriei, nici de disciplină nici de autoritate. In sfârşit, Legionarii, Studenţii, Muncitorii, Intelec­ 162

tualii, săraci sau bogaţi, — adunaţi în tabără aici, la poalele munţilor, plini de voie bună, trimit salutul lor tuturor românilor, din Câmpina şi jur. C. Z. C. P. S. Această tabără dela Câmpina — după cinci zile de funcţionare, a fost desfiinţată de către autorităţi.

Bucureşti, 11 Iulie 1937 C I R C U L A R A Nr. 83 — Urgentă — Tabăra de odihnă dela Câmpina a fost desfiinţată astăzi ora 12, în urma somaţiunii autorităţilor. In ea se aflau 100 tineri săraci şi bolnavi, cari cu o nespusă bucurie respirau în fiecare zi aerul curat şi dătător de sănătate al muntelui. Eri 10 Iulie, Maiorul de Jandarmi Hariton, acelaş pe care l-a ales Dumnezeu ca să batjocorească tabăra noastră din Susai în cunoscutele împrejurări, s’a pre­ zentat celor din tabăra Câmpina somându-i ca în ter­ men de 24 de ore să aducă aprobarea de funcţionare a taberii. In caz contrar cei prezenţi vor fi evacuaţi cu forţa. Domnul General Cantacuzino a dat atunci urmă­ toarele telegrame cerând aprobarea: Domnului General Gabriel Marinescu, Ministru de Interne Bucureşti „Procurorul şi jandarmii din Prahova s’au pre­ zentat la colonia de odihnă care se află în Câmpina pe proprietatea particulară închiriată de noi, făcându-ne somaţiune. Deoarece, cred, că suntem per­ fect în cadrul legii, protestez în contra atitudinii autorităţilor locale şi vă rog să daţi dispoziţii pen­ tru încetarea şicanelor, sau comunicaţi-mi urgent 163

dacă şi aceste colonii de vară sunt interzise, să dis­ pun închiderea lor” . * „Deoarece nu doresc ca oamenii mei să facă cheltueli cu deplasarea şi cu instalarea şi în tabăra de odihnă Carmen-Sylva, care urmează a se deschide la 15 Iulie, rog a-mi comunica dacă Dvs. in­ terziceţi taberile de odihnă, pentru a anunţa din timp că nu sunt autorizate” . * „Revin asupra telegramelor mele anterioare. Cer să mi se comunice hotărîrea Dvs. în timp util. Oamenii mei adunaţi pentru odihnă, într’o proprie­ tate care ne aparţine, sunt somaţi că vor fi eva­ cuaţi cu forţa armată mâine ora 12, dacă nu aduc aprobarea” . * „Revin telegrafic pentru a treia oară, aducându-vă aminte că oamenii mei din colonia Câmpina, adunaţi pentru odihnă, sunt expuşi a fi evacuaţi cu forţa mâine ora 12. Cer să mi se comunice ho­ tărârea Dvs.” In afară de cererea trimisă prin curier şi reco­ mandat, Domnul General Cantacuzino trimite următoa­ rele telegrame Comandantului Corpului de Armată Braşov: „Rog daţi aprobare pentru o colonie de odihnă Câmpina, organizată de mine pentru tinerii debili. Suntem ameninţaţi cu evacuarea” . # „Deoarece 100 tineri veniţi pentru odihnă în colonie la Câmpina sunt ameninţaţi cu evacuarea forţată azi ora 12 din lipsa aprobării, rog binevoiţi aproba în timp util sau a ne comunica dispoziţia nentru a evita ca tinerii bolnavi să fie vexaţi

de forţa armată. Rog a dispune, comunicarea să se facă direct Câmpina-Parcul Istrati” . Dând o altă telegramă celor din tabără: „Am înaintat cererea telegrafică Ministrului de Interne. Deasemeni cerere telegrafică Corpului de Armată. Este incalificabil procedeul de a se soma în termen de 24 ore, oameni adunaţi pentru odihnă, să aducă aprobare sau să plece. Cererea de apro­ bare este înaintată la însăşi autoritatea care ne somează” . * Aprobarea însă n’a sosit dela nimeni. La acestea Dl. General Gabriel Marinescu, acela ce a fost adus cu misiunea de a fi călăul generaţiei naţio­ naliste româneşti, şi-a bătut joc cu următorul răspuns: „Domnului General Cantacuzino. „La telegrama Dvs. cu Nr. 4380 vă comunicăm: Executaţi dispoziţiunea Corpului 5 Armată, pe te­ ritoriul căruia aţi făcut tabăra, Dvs. neavând apro­ barea acestui Comandament şi teritoriul fiind sub stare de asediu.” Subsemnatul am dat atunci o telegramă în tabără cu următorul conţinut: „Răspunsul Guvernului la cererea D-lui Gene­ ral fiind nesatisfăcător, aşteptaţi până la ora 12 răs­ punsul dela Corpul de Armată Braşov. In caz că nu soseşte, tabăra se desfiinţează. La ora 12 fără 5 minute, legionarii părăsesc parcul. Deoarece bile­ tele nu sunt valabile pentru înapoiere decât Miercuri, luaţi măsuri pentru excursii în jur, oco­ lind localităţile pentrucă să nu supărăm pe nimeni. Luaţi măsuri pentru depozitarea materialului exi­ stent.” * La ora 12 fără 5 minute, m’am prezentat la faţa 165

locului. Legionarii şi-au luat bagajele, şi-au făcut rugă­ ciunea şi s’au îndreptat în cea mai mare tăcere spre gară. Notez .că biletele nu erau valabile pentru întoar­ cere, deoarece nu se scursese termenul de 8 zile. Ei au trebuit să-şi scoată bilete întregi 9000 lei din nişte bu­ zunare aşa de sărace cum nu-şi pot închipui niciodată călăii noştri cari huzuresc. Le-au scos dând foc celor 100 de bilete, deoarece din nenorocirile altora nu e bine să beneficieze nimeni. Omeneşte, pentrucă şi noi suntem oameni, s’ar fi cuvenit să ni se spună: Domnilor, vă rugăm să vă pu­ neţi în regulă obţinând aprobarea cuvenită, dar să nu fim somaţi birjereşte de-a părăsi tabăra în 24 ore sub ameninţările a 200 de jandarmi gata să strivească piep­ turile firave ale unor tineri nevinovaţi. Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât de aceşti tineri răspundea Domnul General Cantacuzino. Astfel, în timp ce cetele de jidani, au împânzit munţii Românilor, fără ca să li se ceară vre-o aprobare dela cineva, nouă ni s’a răpit dreptul de-a respira aer curat. A făcut generaţia noastră jertfe mai mari. Deaceea am renunţat şi la tabăra de odihnă Car­ men-Sylva, care nu se va mai deschide la 15 Iulie cum a fost anunţat. Domnul General a trimis în acest scop D-lui Ga­ briel Marinescu, următoarea telegramă: „Retrag cererea mea telegrafică făcută pentru tabăra de odihnă Carmen-Sylva.” In consecinţă, cele două tabere de odihnă, anunţate la munte şi la mare, nu mai au loc. Rog a fi anunţaţi de urgenţă toţi legionarii pentru a nu face drumuri zadarnice. C. Z. C.

166

Bucureşti, 19 Iulie 1937 ATITUDINI

Domnule

POLITICE

Profesor,

Am primit frumoasa D-tale scrisoare. Lipsind din Capitală, răspund abia acum. Foarte greu îmi vine să rezolv afirmativ cererea D-tale. Totuşi voiu face ceva. Noi, am dat concurs D-lui Vaida, în diferite ocazii, şi acum la alegeri în vechiul Regat, în câteva judeţe. Ajutorul nostru n’ a fost hotărîtor. Pentrucă, noi nu suntem chiar aşa de mulţi cum crede lumea. Suntem tari, dar nu suntem mulţi. Cu părere de rău trebue să constat însă că Dl. Vaida pe care eu îl respect, n u -m i p o a t e s t a î n a j u t o r î m p o t r i v a f o r ţ e l o r c a r e s ’ au p u s să m ă n i m i c e a s c ă . Să ne e x t e r m i n e p e t o ţ i . Nu poate să ne ajute, pentrucă n’o fi având sufi­ cientă trecere în această chestiune. Şi atunci, cu toată dragostea şi respectul pentru Dl. Vaida, sunt nevoit, s ă - m i c a u t a l i a t cu care să mă pot apăra, împotriva forţelor care vor să mă exter­ mine cu întreaga Mişcare Legionară. Aceste forţe sunt a c e l e a v i z a t e ded-1 I u l i u M a n i u. Şi pe el, personal, vor să-l extermine. îmi este foarte greu ca în momentul în care tratez alianţă cu cineva, sau o caut, să lupt contra lui. Cunosc u n e l t i r i l e de m o a r t e în contra Mişcării Legionare. Stăm în faţa morţii şi îmi pare rău că Dl. Vaida, ca r e a r v r e a d i n t o a t ă i n i m a , nu ne poate ajuta cu nimic. In răsboiul acesta în care soarta noastră, a tinere­ tului legionar al României a fost aruncată pe masa za­ rurilor, se joacă în u l t i m a a n a l i z ă şi problema românească a Bihorului cucerit de jidănime, Bihor, 167

care fără o b i r u i n ţ ă l e g i o n a r ă , va rămâne tot jidănesc, (adică sub putere şi la discreţie iudaică), chiar cu o eventuală biruinţă, fie ea cât de strălucitoa­ re a „ F r o n t u l u i R o m â n e s c ” . Pentrucă pe deasupra voinţei D-lui V a i d a mai e x i s t ă o v o i n ţ ă a a c e l o r a , care dictează în ţara aceasta, care uneşte sau rupe partide, care sfarmă prietenii, care răstoarnă sau aduce guverne. Ori aci stă toată tragedia „Frontului Românesc” , ca şi a celorlalţi naţionalişti de altfel: a c e a s t ă v o i n ţ ă d e d e a ­ s u p r a este c o m p l e c t a m e n t e în m â i n i jid ă n e ş t i. Şi vor avea ele grije, aceste mâini negre jidăneştf, ca în cazul unei guvernări a „Frontului Românesc** sau a „Cuziştilor” , să nu păţească nimic jidanii Bihorului D-tale, sau al altor regiuni năpădite şi însângerate de ei. Primeşte te rog, salutările mele. alături de aceste explicaţii. C. Z. C. * P. S. Deşi am dat ordin să se comunice la Bihor (înainte de a vedea scrisoarea) anularea voturilor, fac o excepţie pentru Bihor, îndemnând ca să p r i v e a s ­ c ă c u s i m p a t i e l i s t a Dv. şi s’o ajute unde pot (Trimisă d-lui Prof. Apostolescu din Oradea care a solicitat ajutor în alegerile judeţene din Bihor).

Bucureşti, 18 August 1937 C I R C U L A R A Nr. 86 Pentru motive pe care urmează a le arăta fntr*o circulară mai lungă, aş dori ca în mijlocul naţiei ro­ mâneşti să se formeze f a m i l i i . c e t ă ţ i l e g i o n a ­ re. Pentru aceasta voiesc să încurajez căsătoriile legio­ 168

narilor cu legionare, având la baza însoţirii, nu sin­ gura apreciere a frumuseţilor fizice, ci mai ales pe aceea a strălucitoarelor însuşiri sufleteşti legionare. Familiile-cetăîii legionare: 1. Vor fi adevărate centre de rezistenţă în m ijlo­ cul naţiunii. 2. Din ele se vor naşte eroi pentru neam.

c. z. c. Bucureşti, 31 August 1937 C I R C U L A R A Nr. 87 (urgentă) Către Şefii de Regiuni Deoarece se observă printre legionari o tendinţă de iniţiative comerciale necalculată şi deoarece încercarea unui comerţ sub firmă sau măcar sub impresie legio­ nară care ar eşua, ar duce implicit la c o m p r o m i ­ t e r e a î n t r e g i i m i ş c ă r i din regiunea respectivă; Deoarece ar fi criminal din partea noastră de a lăsa, toată munca, toată jertfa, tot sângele care a creiat această mişcare legionară la cheremul capacităţii şi co­ rectitudinii oricui, veţi anunţa de urgenţă pe şefii de judeţe; că o r i c e î n c e r c a r e comercială este făcută numai de către Centru sub directa mea con­ ducere. Cu oameni pregătiţi aici. Orice iniţiativă contrară acstui ordin va fi pedepsită: a) Cu eliminarea automată pe 5 ani a elementelor vi­ zate mai sus. b) Cu publicarea în gazete că acel comerţ nu are nici o legătură cu Mişcarea Legionară. Rog atrageţi atenţia că este aici în acest început de comerţ o experienţă uriaşă pe care o facem în faţa po169

porului român, şi uu răsboiu pe un teren extrem de periculos, răsboiu pe care nu-1 putem lăsa sub iniţia­ tivă şi conducere individuală. C. Z. C. Bucureşti, 13 Septemvrie 1937 PENTRU ÎNFIINŢAREA „BATALIONULUI LEGIONAR AL COMERŢULUI" Dragii mei, In zilele de 13 şi 14 Septembrie (Sf. Corneliu Sutaşul şi Ziua Crucii) mişcarea noastră sărbătoreşte, în fiecare an, Comerţul Legionar. In toamna aceasta se împlinesc doi ani de când Le­ gionarul a făcut cel dintâiu pas pe linia comerţului. După un an şi jumătate de şcoală, în jurul Coo­ perativei din Bucureşti, am pornit, cu cele dintâiu ele­ mente, la prima ofensivă. Rezultatul a fost: Suces desăvârşit, atât din punct de vedere material cât şi moral. Legionari şi legionare au făcut sforţări de voinţă, răbdare, rezistenţă, încor­ dare, devotament, încât prin ordinul de închidere dela Carmen Sylva, am creiat o nouă distincţie, în cadrul organizaţiei noastre: „ Băt ă 1i a C o m e r ţ u l u i Leg i o n a r " care să răsplătească acest devotament. Acum suntem în ajunul unei mari ofensive pe câmpul pierdut de Români al comerţului. De aceia simţim nevoia organizării unui nou Corp. Acela ia fiinţă astăzi 13 Septembrie şi va purta nu­ mele : . . B a t a l i o n u l C o m e r ţ u l u i L e g io na r“ . El va avea misiunea de a cuceri, metru cu metru, poziţiile economice pe care neamul nostru le-a pierdut. Denumirea lui sună a răsboiu, nu a afacere. In el vor intra cele mai de elită elemente, din

punct de vedere al c o r e c t i t u d i n i i , c a p a c i t ă ­ ţ i i şi d e v o t a m e n t u l u i . Acest Corp Nou va sta sub comanda mea timp de un an, având ca ajutor pe Com. legionar Petru Ţocu. Lupta noastră este istorică. Ea va fi înscrisă în Cartea Neamului, pentru că vom merge, cu cea mai mare siguranţă, din biruinţă în biruinţă, înfrângând rezistenţe şi vrăşmăşii şi spărgând zidurile mentalită­ ţii defensive şi descurajatoare, de azi şi de eri. Vom răsturna păreri şi argumente înfipte de decenii în gândul învins, deprimat şi umilit, al neamului, do­ vedind că totuşi, din sângele nostru românesc, se pot naşte negustori, în toate domeniile, care să ţină pieptul oricui şi să scoată din luptă pe orice rival. C. Z. C.

Bucureşti, 13 Septemvrie 1937 ORGANIZAREA BATALIONULUI COMERŢULUI LEGIONAR 1. Batalionul este condus de un Şef-Comandant, un ajutor şi un Stat Major. 2. Statul Major este compus din: a) 1 Casier central. b) 1 Contabil. c) Câte un consilier tehnic de fiecare ramură co­ mercială. 3. Se creiază provizoriu un serviciu al controlului — Inspecţia Legionară a comerţului — care cu timpul, în măsura desăvârşirii legionarului, va dispare. Oamenii din acest batalion nu au decât un singur control: acela al conştiinţei lor şi sunt aşa de corecţi şi 171

aşa de ordonaţi, încât vor considera numai ideia de control ca o ofensă. Eu nu cred că înmulţirea contro­ lorilor va putea stârpi necinstea şi hoţiile, ci numai de­ săvârşirea conştiinţei noastre de oameni corecţi. Acea­ stă conştiinţă este cel mai mare şi sigur control real. 4. Fiecare întreprindere comercială formează o familie legionară (sau grup) purtând denu­ mirea întreprinderii respective. Familia va fi împărţită în cuiburi, ducându-şi viaţa de cuib, dela bucătar şi până la şeful întreprinderii. 5. Fiecare întreprindere are: 1 conductor, 1 casier, 1 contabil, 1 legionar cu aprovizionarea, elemente de specialitate: vânzători, bucătari, etc... 6. Legionarii trăiesc aici după principiul f a m i ­ l i e i l e g i o n a r e ; soldaţi voluntari pe viaţă în slujba Legiunei biruitoare. Ei aici îşi au rostul şi bucuria vieţii lor. Trăind şi muncind de dimineaţa până în noapte şi făcând să în­ florească Legiunea şi Neamul, din munca şi jertfa lor. Ei trăiesc dintr’o mare lozincă: Legiunea şi Nea­ mul cresc numai din ceeace nu facem pentru noi; adi­ că din aceea ce pentru noi este o renunţare, o jertfă. Acest Batalion Legionar, muncind în comerţ, dar totdeauna cu arma la picior, în aşteptarea vitregiilor, alături de alte corpuri legionare, stă gata să dea exem­ plul unui o c e a n de j e r t f ă . 7. In acest Batalion nu se primesc decât cu: a) recomandaţia Şefului de judeţ, plus a unui co­ mandant legionar. b) Primirea definitivă nu se face decât după un an de stagiu. C. Z. C.

172

Bucureşti, 15 Septemvrie 1937 B A T A L IA

FIERULUI

VECHIU

ROMANI, adunaţi fierul şi orice metale pentru Fondul Comerţului Legionar

ORDIN Iubiţi Camarazi, Noua unitate legionară comercială şi-a început înaintarea pe drumul comerţului, chiar din prima zi. In curând vor lua fiinţă, după un plan bine stabilit, mai multe întreprinderi de comerţ — în Capitală şi în alte oraşe. In afară de coloniale se studiază comerţul de stofe şi cherestea. Aici, legionarul — mai mult ca ori unde — va sta faţă în faţă şi îşi va măsura puterile cu forţa judaică. Lupta se va da în văzul întregei naţii româneşti! Adversarul va fi răpus în orice punct îi va apare în faţă legionarul. In această uriaşă încleştare, care vine după decenii de biruinţi străine şi înfrângeri româneşti — în cari Românii şi-au pierdut şi poziţiile comerciale şi curajul şi ţara — avem nevoie de un pumn de capital. Suflet avem cât un munte. Corectitudine, Capaci­ tate şi Dreptate avem. Pentru realizarea acestui pumn de capital trebuie să recurgem la toate soluţiile. Una din aceste soluţii o dau acum: Din cauza unor mari cereri, fierul de construcţie s’a scumpit enorm! Intr’ un an aproape sută la sută. Odată cu aceasta s’a scumpit şi fierul vechiu ! Fie173

rul aruncat prin toate curţile ţărăneşti, mâncat de ru­ gină şi considerat fără nici o valoare. Pe acesta să-l adunaţi însă din toate satele, de pe toate drumurile şi să-l dăruţi spre depozitare Sediilor judeţene, atunci când veţi fi anunţaţi pentru aceasta. — De-acolo îl vom vinde. Este aproape trei lei kilogramul l Nu uitaţi că noi suntm mulţi şi vom putea aduna mai multe milioane de kilograme ! Celor ce vor zice: „Cu aceasta vreţi voi să biruiţi marele capital jidănesc?“ le răspundem: a mai biruit ea, naţia românească numai cu sufletul din ea şi cu un pumn de fier, armate nebiruite, pe care lumea întreagă le credea de nebiruit. DECI fierul — şi materialele vechi — vor fi adu­ nate de toate cuiburile legionare până la i5 Decembrie 1937. Până la noui ordine vor fi ţinute pe loc şi păzite de furt.

Bucureşti, 20 Septemvrie 1937 INSTRUCŢIUNI

PENTRU

STRÂNGEREA

METALELOR 1. — Fierul adunat, trebuie sortat pe categorii, — pen­ trucă valorificarea nu se poate face în bune condiţiuni decât dacă este sortat. Pe de altă parte, unele bucăţi de fier pot fi utilizate şi pentru alte scopuri decât pentru topit. 2. — Prima sortare — indispensabilă — este separarea fierului uşor, care este tabla subţire, de fierul masiv. 3. — Tabla se aşează în foi, una peste alta şi se leagă cu sârmă. 174

4. — Tabla neagră se va separa de tabla zincată şi mai ales de cea cositorită. Aceasta din urmă se poate exporta. Exportul este permis pentrucă în ţară nu se cumpără. Această tablă se vinde în Ger­ mania şi Anglia unde se recuperează cositorul după ea. 5. — Tabla neagră are un preţ care este cu 60% sub preţul fierului gros şi dacă nu este aleasă din fier se se dă un preţ mai slab pentru acesta din urmă. 6. — Fonta va fi aleasă cu îngrijire din fier, pentrucă ea are un preţ de două ori mai mare ca fierul. 7. — Tabla groasă din fier provenită din cazane sau rezervoare are un preţ cu totul altul ca tabla subţire; se va alege deci, separat. 8. — Din fier, deasemenea se vor pune deoparte, tot ceeace este: vargă, ţeava, roată etc., aceste piese putând fi valorificate direct şi aceasta de cele mai multe ori. 9. — Ocazional se vor găsi la fier vechiu, proectile sau bombe. Se poate deasemeni ca ele să ne fie servite intenţionat. Pentru a se evita accidente — întotdeauna serioase — şi deci încurcături cu au­ torităţile se vor da instrucţiuni ca nimeni să nu încerce a le demonta sau să le lovească prin ciocănituri şi nici să le asvârle. Ele se vor pune cu băgare de seamă într’un loc mai ferit, până la venirea specialistului care le va demonta, — sparge în bucăţi sau distruge, — după caz. 10. — Orice bucăţică de metal, ca: plumb, alamă, com­ poziţie, aramă, bronz, aluminium, zinc, cositor, etc., se va depozita separat în lădiţe sau saci, pentru fiecare metal în parte. 175

11. — Deasemeni se va depozita separat orice piese ca: pistoane, motoare, radiatoare calorifere, locomo­ bile, maşini de ceasornice, robinete etc. 12. — Un capitol special îl formează cenuşile de me­ tale, cenuşile de acumulatori — cari ocazional pot intra în proprietatea noastră. Ele se vor de­ pozita fiecare în sac separat, adică: sac cu cenuşe de zinc, de plumb, de aluminium, etc. 13. — Nimic nu trebuie aruncat, nici chiar tuburile vechi de pastă de dinţi, sau poleiala dela cioco­ lată, dela cutiile de ţigări, ambalagii. Capacele dela cutii, cutiile de sardele, conserve, tuburile şi cutiile de aluminium (dela medicamente), etc., totul trebuie păstrat şi adunat pentrucă şi cea mai mică bucată de metal are o valoare. LEGIONARII

SAU

PRIETENII

Din Capitală cari vroiesc să predea asemenea metale, sunt rugaţi să anunţe în Str. Gutenberg 3, la Sediu, Secţia Metalelor, Telefon 3.05.54, pe Legionarul Nicolae Sandulache. Din oraşele Ţării vor îine pe loc cantităţile adunate, anunţând însă Centrul Legionar Judeţean, — care va întocmi tablouri — prin Legionarul delegat de către Şeful Judeţean, cu centralizarea şi depozitarea mate­ rialelor — în fiece oraş. Din Sate Cuiburile vor aduna fierul şi metalele în locuri 176

fixate de Şefii de Cuib şi de Garnizoană, şi-l vor ţine pe loc. Vor anunţa şi ei Centrul Jude­ ţean, la Sediu. Şefii Judeţeni vor înainta Centrului Bucureşti, prin regiune, un tablou de: a) Tot fierul care se află strâns în cuprinsul Ju­ deţelor lor; b) Cantitatea adunată de fiecare cuib; c) Localitatea (sat, oraş) unde se află depusă; d) Ce mijloace de transport propune până la cea mai apropiată Gară. Toate Cuiburile de ţărani, muncitori, intelectuali, vor fi clasisificate pe ţară. Se vor stabili primele 25 şi ul­ timele 25 de cuiburi.

APEL CĂTRE TOŢI COPIII, Dragi copii, Sunteţi sute de mii. In fiecare zi, când vă întoarceţi acasă, ridicaţi din drumul vostru: — orice cutie de tablă, — orice bucată de fier, — orice potcoavă, — orice cuiu, şi duceţi-le acasă. ACOLO făceţi-vă fiecare un mic depozit, pentru a-1 încre­ dinţa comerţului legionar. Sper că nu vă va acuza nimeni că faceţi o acţiune „Subversivă CÂND VEŢI ŞTI cât fier aşi strâns, o să vă daţi seama cât sunteţi de mulţi şi cât de puternici sunt cei mulţi uniţi într’un gând bun. ÎNDEMNUL MEU ESTE: Nici un copil fără gramada sa de fier. Nici un cuiu rămas în praful străzii. C. Z. C.

178

Bucureşti, 19 Septembrie 1937 CĂTRE

ŞEFII

DE

REGIUNI

— Urgent — Am nevoie pentru Comerţul Legionar din Capitală de 30—40 elemente de elită. Şefii de judeţ vor observa asupra următoarelor calităţi: 1. Mare cinste sufletească. Cu incapacitate de a înşela sau minţi. 2. Bună-cuviinfă, bună creştere, eleganţă sufletească 3. înalţi, bine făcuţi, figuri luminoase. Rog comunicaţi de urgenţă pe adresa: (Ing. N. Horodniceanu, Gutenberg 3). C. Z. C.

Bucureşti, 22 Septembrie 1937 C I R C U L A RA Nr. 89 — Urgentă Pentru Şefii de Regiuni, Judeţe, etc. In urma celor două articole apărute în „Porunca Vremii“ , Mişcarea Legionară înţelege să rupă orice le­ gătură, de orice natură, cu această foaie. Toţi colaboratorii legionari îşi vor retrage colabo­ rarea. Nici un redactor sau angajat nu va mai pătrunde la Sediul Partidului din Capitlă şi din orice altă loca­ litate. 179

Legionarii vor veghea deasemeni ca ei să nu mai poată pătrunde la nici o festivitate legionară. C. Z. C. *

Se va citi în toate cuiburile. Şefii de Regiuni şi Judeţe vor raporta la viitoarea consfătuire ce măsuri au luat.

Bucureşti, 26 Septembrie 1937 C EI

40

DE

COPII

LEGIONARI

Duminică, cu ocazia serbării dela sediul legionar vor fi îmbrăcaţi în nouile haine cei 40 de copii pe care îi creşte Legiunea pentru a-i face comercianţi. Ei sunt toţi fii de ţărani şi de muncitori săraci. Ei au fost aleşi din cele mai împovărate famili şi mai încovoiate de sărăcie şi necazuri. Sunt luaţi din diferite părţi ale ţării: Dolj, Someş, Făgăraş, Ialomiţa, Covurlui, Botoşani, Bacău, Prahova. Sunt organizaţi într’un corp al lor sub comanda comandantului ajutor Mureşanu Ştefan. Capătă o bună educaţie. Deviza lor este: „Legionarul nu minte niciodată” . C. Z. C.

180

Câtre muncitori In Ţara Nouă... Mişcarea Legionară va da muncitorimii

mai

mult

decât un program, mai mult decât o pâine mai albă, mai mult decât un pat mai bun. Ea va da muncitorimii dreptul de a se simţi stăpână peste tară, deopotrivă cu toţi ceilalţi Români. Muncitorul va păşi cu pas de stăpân, nu de rob, pe străzile pline de lumini şi luxuri, pe unde astăzi nu îndrăsneşte să îşi ridice ochii în sus. Pentru prima dată el va simţi bucuria, mândria de a fi stăpân, de a fi stăpânul tării lui. Fată de aceasta, toate celelalte chestiuni, interesează prea puţin pentrucă muncitorul stăpân îşi va avea legile, organizarea în Stat şi soarta pe cari singur şi le va face cu mână, cu cap şi cu conştiinţă de stăpân!

C O R N E LIU Z. C O D R EAN U Bucureşti, 26 Sept. 1937

181

Bucureşti, 26 Septembrie 1937 LA TURNAREA ULTIMULUI PLANŞEU AL SEDIULUI Camarazi şi Prieteni, Ceiace vedeţi aici este rezultatul unei încordări sufleteşti de 114 zile, din care 97 zile lucrătoare. Mulţumirea celor ce-aţi muncit, ca legionari sau aţi jertfit ca prieteni, stă în zidurile mândre ale acestei case care vă salută pe toţi cu profilul ei de tinereţe şi măreţie. C. Z. C. * d i s t i n c ţ i i

S’au distins pe acest şantier următorii: 1. Antonescu Cristache din Corpul Muncit. Bucu­ reşti. 2. Florescu Alexe idem 3. Negulescu Nicolae „ 4. Ibănescu Vasile ,* 5. Ştefănescu Constantin „ 6. Dumitriu Nicolae din Cent. stud, legionar Bucu­ reşti. 7. Morărescu Dumitru idem 8. Mazilu Sandu „ 9. Stănescu Anton 10. Obreja Emil 11. Mangiurea Nicolae 12. Stănilă Iacob „ 13. Chiriac Constantin „ 14. Buşilă Octavian, simpatizant 182

15. Dădârlat din Tg. Jiu 16. Guter Florin din grupul stud. Ilfov 17. Minescu Nicolae legionar 18. Merfu Aurel membru 19. Nicolescu Gheorghe din Dâmboviţa 20. Mihail Cristescu din org. Răzleţi 21. Av. Tălnariu, Legionar corn. ajutor din Bucu­ reşti. 22. Ing. Petrulescu din org. Răzleţi S u n t c i t a t e î n g r up u r m ă t o a r e l e u n i ­ t ă ţ i l e g i o n a r e c a r e s’au d i s t i ns în î n t r e ­ g i m e a l o r d â n d d o v a d ă d e un d e o s e b i t d e ­ votament. 1. Secţia S. T. B. Corpul Muncitorilor legionari, şef Sandu Marin. Grupul studenţesc legionar Constanţa, şef Morărescu Constantin. 3. Grupul studenţesc legionar Tulcea, şef Obreja Emil. 4. Cuibul Toader Toma din org. Răzleţi, şef Iordache Nicoară. Sunt d i s t i n ş i cu a v a n s a r e a î n e r a rh i a l e g i o n a r ă p e n t r u m u n c ă şi c r e d i n ţ ă în m o d e x c e p ţ i o n a l . 1. Arhitect Doicescu Gheorghe la gradul de legio­ nar. 2. Inginer Popovici Grigore la gradul de Instr. legi­ onar. 3. Anton Davidescu la gradul de Instructor legio­ nar. 4. Arhitect Ionescu Vasile la gradul de legionar. 5. Conductor Niculescu loan la gradul de legionar. C. Z. C.

183

Bucureşti, 28 Septembrie 1937 CIRCULARA Către

Şefii

de

Nr.

92

Regiuni

Rog să faceţi cunoscut la toţi legionarii din ţară următoarele ordine confidenţiale ale autorităţilor, pentruca să vadă din ele spiritul de l e g a l i t a t e şi d r e p t a t e care le anină şi pentrucă să ştie că asemenea nume ca şi ale tuturor asupritorilor vremelnici vor fi în veci neuitate. Neamul acesta va trebui să-şi pedep­ sească măcar odată la o mie de ani pe cei ce i-au călcat legile, l-au împilat şi l-au trădat. Sunt de părere că această categorie de elemente, pentru ideia unei mari exemplarităţi mileanre, va trebui stigmatizată în faţa ţării învingătoare. Stigmatizaţi şi părinţii lor, cuibul din care s’a născut şi a putut creşte duhul trădării, stigmatizaţi şi copii lor, pentrucă „din stejar, stejar răsare şi din trădător trădător se naşte". Spre binele şi spre purificarea acestui neam, ne luăm solemn angajamentul celor afirmate mai sus. Rugăm deci pe Şefii de Regiuni şi pe Şefii de Judeţe să înţeleagă c ă n u d i n u r ă c i din datorie faţă de neam le cerem rapoarte lunare cu numele celor ce intră în această categorie. C. Z. C. *

I n s p e c t o r a t u l Re g. de n ă u ţ i Nr. 17461, 19 Sept . 1937. uţi,

Domnule Chestor Confidenţial.

al

Poliţie

Poliţiei

Cer­

Cernă­

In conformitate cu ordinul telefonic al Direcţiunii Generale a Politiei, veţi interzice pentru azi 19 Septem­ 184

brie a. c. orice întruniri, serbări, marşuri sau petreceri organizate de Partidul „Totul pentru Ţară“ chiar şi cele autorizate, raportându-ne de urmare. Inspector Regional,

p. Şeful Serviciului,

(ss) Pihal

(ss) Amstor

Ministerul Justiţiei Direcţiunea Judiciară Nr. 7464/din 24 Iulie 1937 Către

Registaratura Generală Nr. 42506 din 7 Aug, 1937 Tribunalul Ilfov

P r e ş e d i n ţ i i de din

Tribunal

ţară

Domnule Prim Preşedinte, După cum vă este desigur cunoscut în Monitorul Oficial Nr. 286 bis din 9 Dec. 1933, s’a publicat Jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 1456 din 1933, referitor la disolvarea Grupării politice, „Arhanghelul Mihail“ zisă şi „Garda de Fier“ , iar în Monitorul Oficial Nr. 287 din 11 Dec. 1933, în complectare, Jurnalul Consiliului de Miniştrii Nr. 1457-933, prin care se lămureşte că dispoziţiunile primului jurnal se aplică ziselor organizaţiuni şi sub denumirea de „Gruparea Corneliu Z. Codreanu". Ambele jurnale, constituind acte de guvernământ, aşa cum se arată chiar în cuprinsul lor, am cerut d-lor Procurori Generali al C. de Apel, prin circulara noastră Nr. 36732 din 9 Aprilie 937, să pună în vedere Parchete­ lor în subordine ca, în procesele intentate de foştii mem­ brii al organizaţiilor susnumite, cari contestă efectele ziselor jurnale, să pună concluziuni în sensul că acele jurnale, constitue, necontestat, acte de guvernământ ce scapă de sub cenzura instanţelor judecătoreşti, şi toto­ 185

dată să stărue, pentrucă, procesele de această natură să fie judecate neîntârziat, pentru a ajunge la închiderea definitivă a dosarelor respective. Acum în urmă, fiind informaţi că în faţa instanţe­ lor judecătoreşti mai sunt încă pendinte procese privind reclamaţiuni îndreptate de membrii organizaţiilor îm­ potriva prefecţilor, jandarmilor, etc., avem onoare a vă ruga să luaţi măsuri pentru accelerarea judecării unor asemenea procese care n’au nici o raţiune, măsura fiind un act de guvernământ ce nu poate fi imputat organe­ lor de execuţie. Ministru (ss) Aurelian Bentoiu Director (ss) Em. Elicescu.

Un o r d in c o n f i d e n ţ i a l al P r e f e c t u r i i din Pr ahova Adresă trimisă următoarelor fabrici: Fabrica de postav, de bere, sticlărie şi ciment din Azuga. Prefectura Jud. Prahova Serviciul Ad-ţiei de stat Nr. 116 din 27 Lulie 1937

Persoal-Confidenţial

Domnule Director, Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că organele noastre în subordine au constatat că personalul acelei fabrici, al cărei nume este arătat pe verso acesteia, se face cunoscut vinovat de agitaţiuni cari au tulburat şi tulbură ordinea publică. Pentru aceste consideraţiuni şi ca o exemplificare, a intoleranţei unor asemenea manifestări, vă rog să binevoiţi a-i îndepărta din serviciu. Prefect, (ss) Alex. Bondoc 186

— Urmează numele a 36 muncitori români legio­ nari, cărora e vorba să li se ia pâinea pentru credinţa lor. Iată numele lor: F a b r i c a d e p o s t a v : Braga Ambrozie, Cioc Mircea, Irimie Alex., Prian Vasile, Clinei loan, Irimescu Gh., Nedelcu Anghel, Stefan Bitoiu, Pri­ an Mihail, Talianu Ion, Talianu Mircea, Olleanu Const. Pinţoiu Gh., Prahoveanu Gh., Ghiberdiciu Gh., Pitic loan, Pitic Nicolae, Turea Nicolae, Prian Nicolae; F ab r i c a d e b e r e : Banu Alex. Creţu Gh., Toma Iosif, Moş Gh., Drăguş Nicolae, Păcuraru Tudor, Iordache Mihai, Pavel Şerban, Ancu Nicolae, D-tru Cojocaru şi Duia Ion F a b r i c a d e S t i c l ă r i e : Vrabie Nicolae, Spiru Panciareli, Godea A., Stoian Tudor. F a b r i c a de C i m e n t : Ciobanu Elise şi Diaconu Nicolae.

Bucureşti, 28 Septembrie 1937 CIRCULARA

Nr. 9 1

C ă t r e Ş e f i i de R e g i u n i Am trimis în ziua de 28 Septembrie a. c., urmă­ toarea telegramă: Ducelui Benito Mussolini Şi

Fuehrerului Adolf Hitler Berlin „Alături de întregul popor italian, alături de între­ gul popor german, alături de Roma şi Berlin, legionarii Români, adică tot ce are România mai tânăr, mai co­ rect, mai hotărît şi mai viteaz, salută cu elan nemăr­ ginit întâlnirea istorică a Ducelui Mussolini cu Fuehrerul Adolf Hitler. 187

Nici o putere din lume nu va înfrânge puterea lor şi nici o umbră nu va adumbri gloria lor.” Ea a fost cenzurată. Nu ştiu motivul pentru care. Contrazice linia politicii actuale a României? Dar dacă linia politicii actuale contrazice linia vii­ torului acestei naţii ? Care va fi pedeapsa pentru cenzuratorii de astăzi ? C. Z. C.

RAPORT Căpitane, Vă rog să aprobaţi eliminarea din Legiune a mem­ brului Vlad Iordănescu din cuibul „Spre Ţintă” , pentru­ că fiind însărcinat cu colportajul cuibului a luat mate­ rial de aproape 6.000 lei pentru vânzare şi nici până acum — cu toate somaţiunile mele repetate — nu a voit să dea socoteală. Reaua lui credinţă rezultă şi din aceia că de 3 luni nu a mai dat pe la şedinţele de cuib, evi­ tând sistematic orice explicaţii asupra purtării lui. Să trăiţi Căpitane, Trăiască Legiunea! Prof. Vasile Christescu Şeful Sect. III Albastru Rezoluţie Se aprobă eliminarea din Leigune a tânărului Vlad Iordănescu, membru. Camarazi, fiţi atenţi, pentrucă printr’o purtare rea, prin incorectitudini, vă pierdeţi pentru o viaţă onoarea şi orice bucurie viitoare. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 28 Septembrie 1937

188

Bucureşti, 29 Septembrie 1937 C I R C U L A R A Nr. 93 — Urgentă — Către Şefii de Regiuni şi Judeţe Rog pe şefii de Judeţe ca până la data de 20 Octom­ brie a. c. să ne trimită un raport cu toate abuzurile co­ mise de autorităţile locale împotriva legionarilor, dela 1 Ianuarie 1937 până la zi. Se vor raporta: 1. Obiectul abuzului cu o povestire cât mai amă­ nunţită. 2. Numele oamenilor cari au fost molestaţi, precum şi a martorilor. 3. Locul unde s’a petrecut faptul. 4. Numele, funcţiunea, adresa, antecedente ale pri­ gonitorilor. Rog aceste rapoarte să fie făcute cu cea mai mare atenţiune şi corectitudine. Rapoartele se înaintează di­ rect Centrului prin curier ocazional.

c. z. c. INAUGURAREA

CONSUMULUI

LEGIONAR-OBOR

I ub i ţ i Camar azi , Această nouă întreprindere este condusă de legio­ narii: Com. Aj. Petre Bolintineanu şi Com. Aj. Viorel Trifa, preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti. Să vă faceţi datoria şi să nu u i t a ţ i n i c i o d a t ă că sunteţi legionari. Comerţul legionar, punând astăzi pasul său în stră­ vechiul Obor românesc, salută cu salut de frate pe ne­ gustorii români, urmaşi ai vestiţilor negustori de altă189

dală, răpuşi acum în proporţie de 50% de năvala strei­ nă. Vechea cetate neînvinsă de altădată, este astăzi aproape jumătate cucerită. Pe fiecare, rând pe rând, vă aşteaptă moartea. Sub ochii noştri au dispărut negu­ storii români din Lipscani, negustorii români din Văcă­ reşti, negustori români din Dudeşti. Trei sferturi din comerţul de pe Calea Victoriei este jidănesc. In această luptă surdă, aveţi un frate în plus, un soldat care va şti să ţină în respect şi să îngenunclie orice pretenţie străină, şi care azi prin luptă şi mâine prin biruinţa Mişcării Legionare, va reface străvechea glorie a negustorimii româneşti din Obor, clăditoare de biserici, de spitale şi ajutoare a ţării. Din această mică cetăţuie pe care o deschidem noi astăzi, vor pleca în curând elemente formate, c u c e ­ r i t o r i p e n t r u c e t ă ţ i l e p i e r d u t e ! Iaşii, Cer­ năuţii, Chişiuăul, Tighina, Cetatea Albă, Ardealul de Nord. Bine v’am găsit, deci, fraţi români. I ub i ţ i c a m a r a z i care veţi l uc ra aici ş i v e ţ i f a c e ş c o a l ă nouă. Există astăzi o tendinţă în comerţ: a se î m b o g ă ţ i cât mai repede. Nu ! Veţi renunţa la ea. Tendinţa va fi: „să trăiesc, nu să mă îmbogăţesc” . Există justificat de legile naturii „dreptul la viaţă” nu „dreptul la îmbogăţire” . întreaga mentalitate trebue răsturnată! Bucuria ra­ pace de a se îmbogăţi, pofta de câştig, trebuie schim­ bată cu: b u c u r i a d e - a f a c e un s e r v i c i u c e ­ l o r d i n j u r u l n o s t r u . Bucuria de a vedea că ai făcut un bine şi că orice om care iese din prăvălia ta, pleacă mulţumit. Bucuria aceasta face mai mult decât bucuria pe care ţi-o poate procura 20 lei pe care i-ai luat în plus dela un om. 190

Negustorul, ca şi funcţionarul, ca şi orice om având contact cu alţi oameni, trebue să fie: plin de voie bună. O societate lipsită de voie bună, supărată, produce mai puţin şi mai prost. Tu ai supărat aici pe un om. El a plecat supărat şi la rândul său a supărat pe altul. Acela şi el pe un altul şi aşa mai departe. Pe luciul apei o piatră face un val şi un val o sută. încât un om nervos care supără pe un altul devine un r ă s p â n d i t o r d e supărări şi de dureri pe apa liniştită a sufletelor. După cum acel ce face o bucurie unui alt om de­ vine r â s p â n d i t o r de bucurii, de voioşie în societate, pentrucă o bucurie face o sută de alte bucurii. De aceea comerciantul prin meseria de contact permanent cu so­ cietatea, devine nu numai un om care aprovizionează lumea cu materie, ci un f ac t o r moral important, de cea mai mare importanţă. Comerciantul trebue să fie un răspândidtor de voioşie, un nucleu de sănătate mo­ rală şi entuziasm în corpul naţiunii, nu un factor de­ primant. De aceea fiţi cu voie bună şi strigaţi: Trăiască Le­ giunea !

c. z. c. 6 Octomvrie 1937 CIRCULARA Camarazi, La 14 Oct. a. c. la Alba-Iulia, se va ridica din fru­ moasa iniţiativă a unui comitet o statue celor treii mar­ tiri ţărani români: Horia, Cloşca şi Crişan. Mişcarea Legionară, ia parte la această solemnitate, fiind reprezentată printr’o mie de ţărani din judeţele : Alba, Hunedoara, Turda şi Sibiu, îndemnând în acelaşi timp întreaga ţărănime română să ia parte la pioasa sărbătorire. 191

Dela Centru sunt delegaţi a asista: întreaga echipa reîntoarsă de pe frontul spaniol, sub conducerea Preşe­ dintelui ad-interim al Partidului „Totul pentru Ţară” , Ing. Gh. Clime. In numele partidului nu se va ţine nici un discurs. Şefii judeţelor vizate vor lua toate măsurile, ca de­ legaţia de 1000 ţărani să se prezinte în cea mai perfec­ tă ordine. * Ţărănime Legionară care păşeşti acum cu umerii grei de poveri pe acelaş drum de prigonire, de moarte şi mai târziu de înviere, — a lui Horia —, vino şi tu la Alba-Iulia. Căci Horia este al tău. Horia nu este al prefecţilor şi nici al jandarmilor. Iloria este legionarul de eri al naţiei române, care a crezut în neamul său şi a murit pentru el în chip sfâ­ şietor, iar tu eşti Horia de astăzi pe care alţi călăi te bat şi te prigonesc pentru aceeaş credinţă ca a lui.

c. z. c.

7 Octombrie 1937 C I R C U L A R Ă Nu se pot primi în Batalionul comerţului legionar nici ca membri şi nici măcar ca ajutori, sau la servicii auxiliare, fără recomandaţia cerută în ordinul de î n f ii n ţ a r e şi fără a fi trecut fiecare în parte dintre soli­ citanţi pe la mine. C. Z.

192

c.

Bucureşti, 7 Octombriel937 CIRCULARĂ — urgent — 1. însărcinat cu coordonarea şi conducerea unităţi­ lor legionare delegate a lua parte la serbările dela Alba Iulia este Comandantul legionar Iosif Costea, avocat. 2. El va lua contact urgent cu şefii de judeţ din cele trei judeţe la care se adaugă al patrulea, Turda. 3. îşi va face planurie in aşa fel ca Legiunea să iasă impecabil. Batalionul legionar de 1000 va fi ales unul şi unul din oameni voinici şi frumoşi. Elementele mai slabe pot veni dar nu încadrate ci pe lături. 4. De dorit ca neîncadraţi sa vină toţi legionarii şi prietenii lor. 5. Nefiind timp prea lung, şefii de judeţ şi până la întâlnirea cu Comandantul legionar Costea, vor lua toate măsurile pe care le vor cere şi vor porni întru executarea acestui ordin,

c. z. c. 7 Octombrie 1937 PORUNCI 1. Fii corect, până la sânge. Fa ca să-mi câştig încre­ derea în tine chiar daca ar fi să-ţi dau sute de mii de lei. Nu pângări, prin necinste, comerţul legionar. Nu vei fura un pol, ci vei prăbuşi o şcoală. 2. Nu minţi niciodată. Nu înşela niciodată pe nimeni. 3.Poartă-te cu bună cuviinţă, politicos, bine-voitor şi curtenitor, cu toată lumea. 4. Ocoleşte orice conflict, orice discuţie contradic193

torie. Dintr’o mare politeţe, în casa ta, c l i e n t u l a r e t otdeauna dreptate. 5. O neînţelegere asupra mărfii, preţului, banilor, etc., totdeauna se rezolvă în favoarea clientului. 6. Fii foarte politicos şi f o a r t e r e z e r v a t , cu doamnele şi cu orice femeie. 7. Cine se enervează, cine nu-şi poate stăpâni ner­ vii, nu e bun pentru batalionul comerţului. 8. Nu discuta în contradictoriu cu camarazii în faţa clientului. 9. Nu fuma, nu sta în poziţii necuviincioase, nu fi murdar, nu umbla nebărbierit şi nepieptănat. Totdea­ una curat, îngrijit, elegant. 10. Uită-te totdeauna în jurul tău şi învaţă-te a fi gospodar: aşează un lucru la locul său, chiar dacă nu e în sarcina ta a o face, ridică o hârtie, pune mâna pe mătură, şterge o masă, ajută unui camarad. Imediat ce ai terminat un lucru, ochii într’o mie de părţi şi unde vezi cea mai mică nevoie pune mâna. Nu zice ca lene­ şul: „asta nu-i treaba mea” . Fă, cât poţi, fă tot, fă me­ reu, observă tot din jurul tău, judecă tot, acţionează cu repeziciune şi cu neastâmpăr, nu sta nici o clipă. Inte­ ligent şi viu ca un şarpe. 11. Nu uita că orice funcţiune vei îndeplini, mătu­ rător, picolo, chelner, bucătar, la tejghea, la pivniţă, etc., te bucuri de aceeaşi dragoste şi de aceeaşi onoare. Nici o funcţiune bine îndeplinită nu este inferioară al­ teia. In locul în care este pus, afară sau sub pământ, în pivniţă, tu eşti Legiunea, tu o reprezinţi. Legiunea te vede. După cum stăpânei unei case nu i se cuvine mai multă onoare atunci când stă în salon şi primeşte mu­ safiri, decât atunci când stă la bucătărie, sau decât atunci când mătură sau spală pe jos. Totul este ca ceiace faci să fie bine făcut. Datoria bine îndeplinită. In Legiune ţi se dă onoarea nu după c e i a c e faci, ci după c u m faci ceiace ţi s’a încredinţat să faci. 194

12. Nu uita că noi legionarii ne vom încleşta într’un mare răsboiu cu rasa năvălitoare şi numai cu aceste calităţi vom putea birui. Consideră-te deci pe front în fiece minut. Invaţă-te cu viaţa aspră legionară. Şi nu uita, că dacă tu nu vei fi aşa, atunci noi românii vom pierde răsboiul, iar Legiunea va fi compromisă în ochii lumii, cu toate jertfele făcute până azi. C. Z. C.

Bucureşti, 12 Octombrie 1937 C I R C U L A R A Cei ce vin să-mi aducă informaţii sau să-mi comu­ nice ceva sunt rugaţi: a. Să se informeze precis despre faptul văzut sau auzit şi despre problema de ansamblu. Dacă e un fapt izolat sau dacă e o măsură generală. Dacă se datoreşte unui nebun sau dacă e o măsură gândită şi ordonată. b. Tonul celui ce raportează să contribue la linia unei cât mai perfecte informaţii dând totdeuana nuanţa adevărului. c. Legionarul trebue să ştie că este o mare greşală ca cineva să mă informeze incorect, incomplect, neprecis sau cu nuanţe care ar mutila informaţia dându-i un alt aspect. Eu sunt chemat să iau măsuri şi măsura mea tre­ bue să fie dreaptă ca la farmacie. Dacă sunt greşit, in­ corect sau incomplect informat, voiu lua măsuri greşite, incorecte sau incomplecte. C. Z. C.

195

20 Octombrie 1937 RESTAURANT-PENSIUNE LEGIONAR, LA PREDEAL Peste câteva zile se va inaugura o nouă aşezare co­ mercială legionară la Predeal. Ea este situată pe Susai în una din cele mai fermecătoare poziţii. O sală de re­ staurant destul de încăpătoare, pentru cca 60 persoane, şi 7 camere frumos mobilate. Această nouă aşezare le­ gionară este în adevăr o mare binefacere pentrucă ea se adresează acelei categorii de oameni care n’ar putea altfel să beneficieze de aerul vindecător şi întăritor al Predealului. 100 lei pe zi casă, masă, căldură, lumină, este o sumă încă neîntâlnită în vre-o staţiune balneară sau climaterică. Dovada stă în însăşi faptul că înainte de deschiderea localului, numeroase persoane s’au în­ scris la sediul legionar din Capitală. Sperăm că în curând vom putea anunţa inaugura­ rea nouei cuceriri. C. Z. C. Bucureşti, 20 Octombrie 1937 CIRCULARA

Nr. 94

Rog pe membrii partidului „Totul pentru Ţară” să ia cunoştinţă de următoarele ordine ale Prefecturei de Ilfov şi ale Ministerului de Interne, Direcţiunea Gene­ rală a Poliţiei. C. Z. C. * Prefectura Judeţului Ilfov Serviciul Administrativ Strict personal Nr. 198 Rezervat. 11 Oct. 1937 confidenţial Do mnul e Pretor. Avem onoare a vă trimite mai jos în copie ordinul confidenţial pers. Nr. 61096-937 al Ministerului de In­ 196

terne Direcţiunea Poliţiei relativ la măsurile de ordine dispuse în vederea extinderei propagandei şi organizărei Legionare în Judeţul Ilfov. Veţi lua măsuri de a se opri orice încercare a acestor Legionari de a pătrunde în judeţ şi comune. Cei ce nu vor înţelege de bună voe, vor fi arestaţi şi apoi trimişi la domiciliul lor. Se va raporta imediat Prefecturii orice încercare de acest fel. P r e f e c t ___ *

Co p i e

Domnule

Pretor,

Ca urmare la circulara Nr. 956 din 12 August a. c. avem onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele: In vederea extinderei propagandei şi organizărei Legionare în judeţul Ilfov, profesorul Sima Simulescu, Şeful Secţ. de Negru din Organizaţia Capitalei a parti­ dului „Totul pentru Ţară” a dat delegaţie şefilor de cui­ buri în subordine, de a se deplasa personal în comu­ nele din jud. Ilfov, partea pendinte de sect. Negru, unde în unire cu şefii organizaţiilor locale să colaboreze la extinderea porpagandei şi organizărei în Judeţ. Fiecărui şef de cuib i s’a repartizat un lot de co­ mune, unde este obligat să se deplaseze în zilele de săr­ bătoare în acest scop. In afară de aceasta, fiecare cuib va efectua cel puţin un marş în suburbanele sectorului pe săptămână, iar întreg sectorul va organiza cel puţin patru marşuri de proporţii pe lună în Judeţ. Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced, vă ru­ găm să binevoiţi a dispune măsuri pentru executarea instrucţiunilor din circulara la care ne referim, în sco­ pul de a se opri asemenea marşuri, p. Ministru, (ss) Cernat

197

Bucureşti, 21 Octombrie 1937 CIRCULARA

Nr.

95

Se va c i t i î n t o a t e c u i b u r i l e . La inspecţia făcută de domnul Popescu-Buzău în jurul orei 5 dim. pe şantierul Sediului, înainte de înce­ perea programului zilnic, un legionar muncea singur pe întuneric cărând cărămidă pe braţe în interiorul clădirei. Ceilalţi camarazi nu sosiseră încă pe şantier întrebat cine este a răspuns: „Sunt legionarul Mânzală Dumitru şeful cuibului Constantin Brâncoveanu din com. Scăeni-Prahova. Am venit să lucrez două zile cât am concediu. Sunt aci dela orele 4 pentrucă să-mi fac datoria de legionar în toată conştiinţa” . El nu ştia că străinul care-1 pândeşte de jumătate de oră cum lucrează şi care-1 întrebă este Inspector Legionar­ ii citez pe acest legionar ca exemplu şi spun legio­ narilor şi nelegionarilor: „Iată pen truce vom învinge! Când fiecare Român va ajunge să-şi facă datoria fără ca să-l vadă nimeni, numai atunci vom fi mântuiţi.”

___

c. z. c.

Bucureşti, 21 Octombrie 1937 CIRCULARĂ PENTRU BATALIONUL COMERŢULUI LEGIONAR Ast ăzi di mi neaţ ă, la schimbul sifoanelor venind inspecţia legionară a con­ statat următoarele: Intre sifoanele goale cari urmau să fie restituite s’au găsit: 36 s i f o a n e pe jumătate sau pe sfert pline, iar u n u l întreg plin. Legionarul Marin Dumitru (Rădăuţi) care era în­ sărcinat cu predarea nu şi-a făcut datoria C. Z. C. 198

Predeal 24 Octombrie 1937 LA INAUGURAREA PENSIUNEI LEGIONARE DIN PREDEAL Camarazi şi prieteni ai mişcării noastre. Am deschis acest restaurant la Predeal pentrucă tinerii din Mişcarea legionară să aibă în a lor stăpânire un picior de pod la c e l m a i b u n a e r a l R o m â ­ niei Vor şti deci că ceeace mai înainte pentru ei era o imposibilitate, de azi nu mai este. Vor putea urca aici şi sta cu un preţ redus sau în schimbul serviciilor pe care le vor face. îşi vor reface sănătatea sau îşi vor dubla puterile, pentru ca să le pună pe toate în serviciul patriei şi al biruinţei legionare. Aceste c a p e t e de p o d se întreţin întotdeauna cu jertfe materiale, de organizaţii, guverne, sau state. Dacă noi însă prin comerţ vom putea realiza şi un c â t de m ic b e n e f i c i u , întreprinderea noastră de astăzi îşi va fi atins şi chiar întrecut scopul propus. C a m a r a z i şi p r i e t e n i . In acest restaurant veţi mânca toată lumea la fel. aceleaşi feluri de mâncare, dar v e ţ i p l ă t i d u p ă p u t e r i . Intre un minimum şi un maximum fixat de noi cel sărac va plăti mai puţin, cei mai bogaţi vor plăti mai mult, după cum sunt retribuiţi, după greutăţile familiare, etc. Dacă unul va zice: Eu n’am niciun ban — nu va plăti nimic. — Pentrucă nu e drept ca cineva să moară de foame, dar ne vom interesa d e c e n’are, pentru ca să-l punem la treabă şi să-l facem să ai bă. Cine va judeca cât trebue să plătească un client ? El singur, clientul. Atât am judecat că pot, atât cred eu că e drept să plătesc. Judecata lui este fără apel. 199

Iubiţi camarazi, Un principiu al Justiţiei spune: 1. „Nimeni nu poate fi judecător în propria sa cauză” Răspund: Principiul înjoseşte omenirea, pentrucă consideră pe om laş sau hrăpăreţ. Aşa e. Dar eu nu vorbesc de cum este omul, ci de cum p o a t e şi t reb u e s ă f i e. Intr’o omenire î n ă l ţ a t ă , omul nu nu­ mai că poate, dar trebue să fie p r o p r i u l s ă u j u d e ­ c ă t o r . Omul trebue să se judece singur, să aibă cu­ rajul şi loialitatea de a da f i e c ă r u i c e i a c e e s t e al său, adică de a fi drept. Omul judecător în propria sa cauză, d r e p t şi s e v e r cu sine însuşi. La temelia unei ţări trebue să fie omul drept şi e bine. să începem să facem şcoală în această direcţie. Cu acestea zise, Restaurantul dela Predeal este deschis şi toti câţi sunteţi aici, s ă r a c i s a u b o g a ţ i , sunteţi invitaţii noştri la masă. La ceiace avem şi cât avem.

c. z. c. Bucureşti, 21 Octombrie 1937 CIRCULARA

Nr.

96

Rog anunţaţi de urgenţă pe şefii de judeţe ca să cerceteze dacă persoanele ce vor candida în judeţele lor n’au fost şterse din listele electorale. Listele noastre ca şi ale altor grupări ar fi peri­ clitate în cazul în care candidaţii nu s’ar găsi înscrişi în listele electorale. Atragem cu toată grija atenţiunea tuturor asupra acestei chestiuni, deoarece o n o u ă ma­ noperă pentru falsificarea voinţei ţării se făptuieşte acum: putem cita sute de nume care au fost şterse din listele elecorale ale Capitalei şi provinciei. C. Z. C. 200

Bucureşti, 3 Noemvrie 1937 C IR C U L A R A

Nr. 100

Printre cei scoşi la pensie acum, cu ocazia deblo­ cării cadrelor, citesc un nume: GENERALUL UICĂ: acela care la 1933 în timpul prigoanei, făcându-se unealta guvernului liberal, a ui­ tat că este ostaş şi a chinuit la Jilava timp de aproape 100 zile, ţinându-1 într’o mizerie, cum abia mai târziu se va afla, pe unul dintre cei mai mari şi mai glorioşi ostaşi ai naţiunii române: pe camaradul său, pe bătrâ­ nul general Cantacuzino. A fost ajutat în această infa­ mie şi de un alt general despre care vom vorbi la timp. Generalul Uică în timpul procesului la 1934, a che­ mat pe generalii din consiliu şi a căutat să le s i 1u i a sc ă c o n şt i i nţ a, îndemnându-i la c ă l c a r e a j u r ă ­ m â n t u lu i, de a judeca după conştiinţă, şi dându-le ordin ca: Generalul Cantacuzino să fie condamnat, ca cel ce iscăleşte această circulară să fie condamnat îm­ preună cu încă 50 de suflete nevinovate, printre care şi marele suflet al lui Moţa. Aceste presiuni şi odioase încercări le-a săvârşit asupra generalilor: Ignat, Costandachi, Dona, ComăDftscu, Filip. Generalul Uică în ultimul moment a uzat în mod fals de numele M. S. Regelui, comunicând Consiliului că M. S. a dat ordinul de condamnare. Numai intervenţia miraculoasă în ultimul moment a generalului Moruzzi a salvat situaţia. In această chestiune am scris şi voi desvălui în cu­ rând cu acte şi dovezi, infamii îngrozitoare, încât min­ tea refuză de a le primi, în sarcina unui prim-ministru unor miniştri sau a unor militari români. Astăzi Generalul Uică nu mai poartă glorioasa haină de ostaş şi nu mai comandă nimic. Este un sim201

piu om particular ca mine, ca toţi ceilalţi. Şi ce fericit ar fi, dacă ar fi aşa. Dar nu mai este un om, ci este o cârpă pe care România cea nouă, va şti să-l răsplătească după merit. Un ostaş român care într’un moment, cu deplină corştiinţă, s’a aşezat împotriva destinului neamului său. Nu ştiu dacă are urmaşi. Aceşti urmaşi nu vor putea însă trăi printre noi. Legionari din toată ţara, care astăzi adunaţi mili­ oane de kilograme de fier, peste astfel de suflete şi nume adunaţi şi aruncaţi, mai mult decât toată greu­ tatea ferului, greutatea blestemului vostru. C. Z. C. CIRCULARA

Nr. 99

Voiesc să arăt situaţia cheltuielilor dela Centru şi să fac în acelaş timp o împărţire a lor, deoarece până acum cheltuelile s’au făcut de Biroul Propagandei, cheltuindu-se banii cuveniţi tipografilor şi noilor tipărituri. In această situaţie Biroul s’a anchilozat, nu mai poate tipări nimic, mai ales că judeţele datoresc acestui Bi­ rou suma de Lei 2 milioane şi jumătate. Fondul A. Personalul de Birouri . 22.200 Lei lunar 13 persoane . . 500 soldă. ............................ 900 masă. ............................ 200 chirie, lemne. ........................... 200 materiale, haine, ghete. Total . . 1800 de persoană. Fondul B........................................ 28.000 Lei lunar Nicadori . . . Decemviri. . . Alţi arestaţi, pro­ cese, deplasări Total . . 202

8000 Lei lunar. 12000 Lei lunar. 8000 Lei lunar. 28000 Lei lunar.

Fondul C,

7.000 Lei lunar

Rechizite birou, corespondenţă, ziare. Fondul D. întreţinerea Sediului, Casa-Verde (apă, lumină) 10.000 Lei lunar 5.000 „ Diverse ajutoare 2.000 Maşina . . . In total cheltueli . . . 74.200 „

„

In aceste cheltueli nu intră acelea necesare termi­ nării şi mobilării Casei-Verzi, hrana şi întreţinerea per­ sonalului de acolo (30-40 suflete pe zi) nu intră nici cheltuelile de construcţie ale sediului Central şi nici di­ verse boli, nenorociri care doresc să fie cât mai puţine. Capitalul pe care îl câştigăm din comerţ, nu-1 pot atinge, deoarece mă aflu în ofensivă comercială şi orice câştig îl arunc în lupta comerţului pentru a cuceri cât mai mult. Am luat deci măsuri de împărţire a acestor chel­ tueli timp de 6 (şase) luni: Fondul A. Personalul Biroului va fi întreţinut de Serviciul Central al Propagandei Scrise. Fondul B. Nicadori, Decemviri, alţi arestaţi, procese, depla­ sări: 28.000 Lei lunar va fi întreţinut de următoarele or­ ganizaţii: Prahova Buzău . Constanţa Tulcea . Caliacra Durostor

1000 Lei 1000 „ 1000 „ 1000 „ 1000 1000 „ 203

C o v u r lu i............................ 1000 Putna ............................ 1000 T e le o r m a n ........................1000 Tecuciu................................. 1000 Bacău ............................ 1000 Cetăţuile Bucureşti. . . . 500 Cetăţuile din Ţară. . . . 2000 Doamnele (Basarab). . . . 1000 Sectorul 1.................................1000 Sectorul I I ............................1000 Sectorul I I I ............................1000 Sectorul I V ............................1000 C. M. L. din toată Ţara . . . 5000 1000 Arad....................... Timişoara............................. 1000 Romanaţi ........................ 1000 D â m b o v iţa ........................1000 Fondurile C. şi D vor fi susţinute de organizaţia Centru-Răzleţi. Fondul: Diverse ajutoare se va întreţine din Fon­ dul: Donaţiuni diverse. Şefii de judeţe sau unităţi mai sus amintite, vor lua măsuri ca începând cu luna Noembrie a. c. să suporte timp de 6 luni cheltuelile luptei sau hrana şi îmbrăcă­ mintea celor din închisori care sunt ai noştri ai tuturor. După 6 luni vor fi alte unităţi care vă vor lua locul. Toate sumele se vor trimite în aşa fel încât în ziua de 10 ale fiecărei luni să fie aici. Se vor trimite pe adresa: Ing. N. M. Smărăndescu str. Gutenberg No. 3, Bucureşti, specificând pe mandat: Cotizaţie pentru Fondul... 3 Noembrie 1937, Bucureşti. Corneliu Z. Codreanu

204

CIRCULARA

Nr. 101

Un tânăr avocat cuzist din Orhei a scos un manifest din care reiese că ar dori să intre în rândurile legionarilor. El se ceartă cu propia sa organizaţie. Nu mă interesează ce fac cuziştii între ei. Se pot certa. Este treaba lor. Dar dincolo de zidurile ce­ tăţii legionare. Legea noastră este clară şi trebuie să ne supu­ nem ei. Cuziştii nu pot şi nu vor putea intra printre noi. Nu am a da nici o explicaţie. Ei ştiu fiecare, până la cel din urmă, dece*). Comeliu 2. Codreanu Bucureşti, 3 Noembrie 1937

CIRCULARA

Nr. 103

La toate întrunirile politice ale Partidului, vorbitorii vor pune problema apelului lansat de mine în chestiunea fierului. Se va da citire ordinului meu prim. Vor fi îndemnaţi toţi românii să anunţe fierul vechi — şi orice metal pe care îl au — şefilor de judeţe pentru creierea capitalului necesar bătăliei Comerţului legionar. Nici o şedinţă, nici un fel de întrunire nu se va ţine fără ca să nu se pună problema fierului. încă odată strig: Am nevoie de capital pentru comerţ. Comeliu Z. Codreanu Bucureşti, 4 Noembrie 1937 *) Vezi C o r n e l i u Z e l e a C o d r e a n u , Cărticica Şefului de Cuib, Col. „Omul N ou“ , Miinchen 1971, Punctul 91, „Cuziştii"; vezi deasemenea Circu­ lara Nr. 117, p. 224. Circulările Nr. 101 şi Nr. 103 lipsesc în ediţiile precedente. (Nota editorului)

205

C IR C U L A R A

Nr. 105

Atrag atenţiunea tuturor acelora cari — cu prilejul campaniei electorale — se deplasează în oraşe sau în sate pentru a ţine întruniri sau şedinţe asupra următoa­ relor: 1. Vor avea tot timpul o ţinută de înaltă demnitate. 2. O sobrietate deosebită în toate manifestările, chiar şi în cele intime (la masă, în grupuri, în familii). Sunt interzise glumele, comunicările, farsele. Ele nu corespund cu linia de tragedie, la care s’a ridicat Miş­ carea prin misiunea ei, prin luptele şi jertfele pe care le-a făcut. 3. Cer o atitudine de mare solemnitate chiar şi în cele mai familiare cercuri. 4. Vor fi înlăturate orice înţepături personale şi ori­ ce aspect de neînţelegere între legionarii participanţi. 5. Masa va fi sobră. Vinul redus la minimum. Voi considera ca o mare greşeală faptul de a depăşi în mân­ care, în băutură, timp de stat la masă, linia de mare severitate impusă în atari împrejurări. 6. In toate aceste ocazii se vor înlătura cu cea mai mare grije aprecierile favorabile asupra persoanei sale, sau laudele. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 4 Noembrie 1937

CIRCULARA

Nr.

106

La Ministerul de Interne a sosit următorul procesverbal: „Astăzi 21.X.1937 s’au întrunit autorităţile în cabi­ netului D-lui Prefect în consiliu de colaborare, de faţă fiind: 206

1. D-l Prefect de Judeţ, Dr. Emanoil Băncescu; 2. D-l Comandant al Garnizoanei, Col. Păduraru; 3. D-l Procuror al Tribunalului, Constantin Disescu. 4. D-l Comandant al Legiunei de jandarmi Maior C. Drăgulănescu; 5. D-l Secretar de Poliţie, Dr. Arcadie V. Clipa. S’au luat în discuţie starea de spirit şi starea gene­ rală economică din judeţ şi s’a constatat precum ur­ mează: 1. Cazuri de propagandă suversivă n’a fost, etc... 2. Referitor la curentele de extremă dreaptă cei mai activi sunt membrii Partidului „Totul pentru Ţară” , care fac deplasări din sat în sat făcând propagandă de la om la om, fiind hotărâţi în alegerile generale să de­ pună liste pe cont propriu şi nu vor face cartel cu nici un partid. 3. Funcţionarii publici şi populaţia dela ţară sunt foarte agitaţi din cauza preţului exagerat al lemnelor, etc... 4. Se comentează cu mult interes formaţia viitorului guvern, partidele de extremă dreaptă mai ales membrii partidului „Totul pentru Ţară” — susţin că dacă va veni o guvernare naţional-ţărănistă, vor proceda la asa­ sinarea membrilor mai marcanţi” . Urmează punctul 5 şi concluziuni. Iscălesc: Prefectul Judeţului: Emanoil Băcescu; Procurorul Tribunalului: Constantin Dissescu; Comand. Garnizoanei: Col. Păduraru; Şeful Poliţiei: Arcadie Clipa. Comand. Leg. de Jand.: Maior Drăgulănescu. Această circulară a mea ţine să precizeze chestiu­ nea dela punctul 4. NU ESTE ADEVĂRAT că membrii partidului „TO­ TUL PENTRU ŢARĂ” susţin că dacă va veni o guver­ 207

nare naţional-ţărănistă vor proceda la asasinarea mem­ brilor mai marcanţi. Mă miră cum persoane cu răspundere ca cele de mai sus au putut iscăli un asemenea proces-verbal. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 4 Noembrie 1937 CIRCULARA

Nr. 108

Am observat în ultima vreme, cu ocazia propagan­ dei electorale, că legionarii au o atitudine curtenitoare deplasată, faţă de doamne şi domnişoare. Aceasta nu cadrează cu ţinuta ostăşească a legiona­ rului ci mai mult cu ţinuta de salon a filfizonului cres­ cut la şcoala codului manierelor elegante. Acest cod a ieşit dintr’o lume, care ne având ce face îşi pierdea vremea făcând curte la doamne şi domni­ şoare. Din această lume au ieşit afemeiaţii zilelor noa­ stre cu formule excesive de politeţă, în dosul cărora nu există însă pic de respect pentru femeie şi pentru mamă. Legionarul nu poate avea nimic comun cu această lume. El respectă femeia şi mai cu seamă mama. Este sobru cu orice femeie şi nu alunecă pe panta curtoaziei şi a complimentelor neserioase, pe care tre­ buie să le lase în sama salonarzilor, cu care nu putem avea nici-o înrudire. Un nou cavalerism, legionar, de bună cuviinţă şi respect, fără prea multe sărutări de mână şi giugiuleli, trebuie să ia locul vechilor cavaleri, cari sub perdeaua manierelor elegante au adus societăţii mai mult rău de­ cât bine. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 8 Noembrie 1937

208

10 Noembrie 1937 CUVÂNTUL CĂPITANULUI: „MUNCITORI DIN TOATĂ ROMÂNIA, LA LUPTĂ!” Dispoziţia de deschidere. (Restaurantul Griviţa N. R.). Căpitanul a dat citire următoarei îndrumări de des­ chidere a Restaurantului : Camarazi: Acest restaurant se deschide astăzi pentru munci tori. Avocatul Gh. Leaţu şi studentul Buhaiu Vasile au însărcinarea de a conduce întreprinderea făcându-şi da­ toria CU DRAG. In comerţul nou, legionar, vom doborî principiul iudaic-materialist: munca DIN INTERES şi din POFTA DE CÂŞTIG. FOAMEA DE AUR. Atâta vreme cât într’o parte pe lume va fi foamea de aur, în cealaltă parte va fi foamea de dreptate. Pentrucă cei CU AUR MULT, în fiecare zi rup pe nedrept, câte o fărâmă din pâinea neagră a celui sărac, pentrucă să-şi mărească grămada lor de aur. Legionarul din comerţ va şti deci, că misterul înflo­ ririi comerţului său, ca şi a tuturor înfloririlor pe lume stă în Dragoste. Dragostea de meserie şi dragostea de oameni. Până atunci vă strig: Muncitori din toată România, la luptă.

209

PENTRU TOŢI LEGIONARII Şedinţa dela „Casa Verde“ — Apelul Căpitanului — Citirea listelor de candidaturi. — Ultimele instrucţiuni în vederea alegerilor Cine voeşte să facă un bine miş­ cării legionare, este rugat să tipă­ rească pe cont propriu, această foaie şi s’ o răspândească unde va voi el.

ŞEDINŢA DELA „CASA VERDE” In cursul zilei de 11 Nov. au avut loc la „Casa Ver­ de” , două şedinţe ale şefilor de regiuni şi organizaţii ju­ deţene din Partidul „Totul pentru Ţară” . A participat şi Căpitanul. Şedinţa solemnă s’a deschis dimineaţa, la orele 11^ de către d. ing. Gh. Clime, comandant al Bu­ nei Vestiri, şeful partidului „Totul pentru Ţară” . Şefii de regiuni, şefii de organizaţii judeţene şi gra­ dele aflătoare în Capitală s’au strâns în jurul mormân­ tului Moţa-Marin. S’a rostit legământul: MOŢA ŞI MARIN! Jur în faţa lui Dumnezeu, In faţa jertfei voastre sfinte pentru Hristos şi Legiune, Să rup din mine bucuriile pământeşti, Să mă smulg din dragostea omenească, Şi pentru învierea neamului meu, In orice clipă, Să stau gata de moarte. Jur! Urmează apelul regiunilor şi judeţelor. După aceia se face apelul morţilor. 210

Domnul Clime strigă: Ion Moţa: Prezent. Vasile Marin: Prezent. Sterie Ciumetti: Prezent. General Gh. CantacuzinoGrănicerul: Prezent. Cristache Solomon: Prezent. Virgil Teodorescu: Prezent. Niţă Constantin: Prezent. Toader Toma: Prezent. Nicolae Bălăianu: Prezent. Gheorghe Negrea: Prezent. Gheorghe Grigor: Prezent. Clipa e solemnă. Legionarii se întâlnesc, la început de luptă în gând şi’n amintire, cu toţi camarazii căzuţi. Duhul lui Moţa şi-ai lui Vasile Marin este prezent. Um­ brele celorlalţi camarazi, căzuţi cu faţa spre biruinţa le­ gionară, plutesc în jurul mausoleului. Legionarii din cer cu cei de pe pământ, sunt una în ceasuri de luptă. Cei de eri sunt între cei de azi, pentru lupta de mâine şi pentru biruinţa deapururi. După ce ultimul camarad din mormânt a răspuns apelului: Prezent, se cântă Imnul legionarilor căzuţi: „Ca o lacrimă de sânge” . Intru pomenirea jertfei pentru Crucea lui Hristos — drumurile legionare pornesc sub semnul Crucii — se cântă „Majadahonda,\ Figura albă a Generalului Cantacuzino apare în faţa ochilor hotărîţi ai tinerilor luptători şi mâna lui îi mân­ gâie pe frunţi. NOII SENATORI LEGIONARI Căpitanul propune şi Senatul Legiunii cooptează pe următorii noui senatori legionari: Prof. Cornelia Şu211

muleanu, col. Vasile Piperescu, dr. 1. Pantelimon, col. Şt. Zăvoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Du­ minecă lonescu, col. înv. V. Diaconescu. Apoi a urmat: JURĂMÂNTUL GRADELOR LEGIONARE Iubiţi Camarazi, Ori de câte ori am fost în faţa unei jertfe legionare mi-am spus: Ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta jertfă su­ premă a camarazilor să se instituiască o castă birui­ toare căreia să i se deschidă porţile către viaţa afaceri­ lor, a loviturilor fantastice, a furturilor, a îmbuibărilor, a exploatării altora! Iată, acum ne-a adus Dumnezeu aici, în faţa celei mai mari jertfe pe care putea s’o dea Mişcarea Le­ gionară. Să punem inima, fruntea şi trupul lui Moţa şi ca­ maradului său Marin temelie Naţiunii Române. Funda­ ment peste veacuri pentru viitoarele măriri româneşti. Să punem deci pe Moţa şi Marin bază viitoarei elite româneşti, care, ea, va fi chemată să facă din Neamul acesta, ceeace abea întrezăreşte mintea noastră. Voi, care reprezentaţi primele începuturi ale acestei elite, să vă legaţi prin jurământ că vă veţi comporta în aşa fel, încât să fiţi cu adevărat începutul sănătos, de mare viitor al elitei române că veţi apăra întreaga miş­ care legionară, ca ea să nu alunece pe căi de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacţie a ambi­ ţiilor, personale sau poftelor de mărire omenească. Veţi jura că aţi înţeles, că deci nu mai există niciun dubiu în conştiinţa dvs., că Ion Moţa şi Vasile Marin n’au făcut uriaşa lor jertfă pentrucă noi câţiva de azi sau mâine, să ne îmbuibăm de bunătăţi şi să benchetuim pe mormântul lor. Ei n’au murit, ca să biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori, pentru a ne aşeza noi 212

în palatele acestei caste, continuând exploatarea ţării şi a muncii altora, continuând viaţa de afaceri, de lux şi de destrăbălare. In cazul acesta biata mulţime a Românilor, prin bi­ ruinţa noastră, ar schimba, numai firma exploatatori­ lor, iar ţara stoarsă şi-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sân­ gele: adică noi. O! Moţa, tu n’ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. Deaceea veţi jura că a-ţi înţeles, că a fi elită legio­ nară, în limbajul nostru, nu înseamnă numai a lupta şi a învinge, ci înseamnă: Permanenta jertfire, în slujba Neamului, că ideia de elită este legată de ideia de jertfă, de sărăcie, de trăire aspră şi severă a vieţii, că unde în­ cetează jertfirea de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ urmaşi­ lor să vină să jure la mormântul lui Moţa şi Marin pe următoarele condiţii esenţiale ale elitei, pe care noi în­ şine jurăm: 1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îm­ bogăţire materială. 2. Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alungarea luxului şi îmbuibării. 3. Să înlăturăm orice încercare a exploatării omu­ lui de către om. 4. Să jertfim permanent pentru ţară. 5. Să apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea noastră împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de compromisuri sau compromitere; sau împotriva a tot ce ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. MOŢA ŞI MARIN JURĂM! *

213

APELUL CĂPITANULUI Şefi ai celor 71 de Judeţe Suntem adunaţi cu toţii la mormântul celei mai mari jertfe legionare, în ajun de a pleca la luptă pentru credinţa noastră, pentru viitorul de dreptate şi mărire a acestui neam şi pentru asigurarea propriului nostru viitor în ţara noastră. Nu avem a adresa nici un manifest poporului ro­ mân alegător. Manifestul nostru este această uriaşă jertfă a gene­ raţiei noastre, acest mormânt al camaradului şi fratelui meu Moţa, al camaradului şi fratelui nostru Marin. Mai mult de cât aceasta, generaţia noastră nu mai are nimic de spus poporului român nici acum şi nici odată. Manifestul nostru e mormântul lui Ciumetti şi a ce­ lorlalţi căzuţi dintre noi. Manifestul nostru este toată suferinţa pe care am suportat-o timp de aproape 15 ani în văzul ţării întregi, fără a fi dat exemplul celei mai mici abateri dela linia credinţei noastre, suportând: toate închisorile, toate lo­ viturile, toate umilinţele la care am fost expuşi de către acei ce rând pe rând s’au aşezat deacurmezişul acestui neam. Ei au vrut să ne nimicească întrebuinţând unelti-1 rea, trădarea, banii şi violenţa. Şi ne-au împins în dilema: ori de a capitula ori de a ne deschide drumul înainte prin violenţă. Deaceia, astăzi când o nouă luptă se deschide, în care lumea va veni cu manifeste şi programe, noi ve­ nim cu rănile noastre din suflet şi de pe trupuri sărace, venim cu mormintele noastre. In noua luptă peste vechile răni, ne-aşteaptă alte răni, şi iată că în curând ne vom despărţi şi nu se ştie,

dacă ne vom reîntoarce toţii înapoi, dacă unii dintre noi nu se vor aşeza în continuarea acestor morminte. Acestea ne sunt perspectivele şi în faţa lor cuvântul meu de ordine este: niciun compromis şi nici un pas înapoi. Şefi de Judeţe, Camarazi, Pentru această campanie electorală am luat urmă­ toarele măsuri: I. Dumneavoastră, şefii de judeţe, veţi candida ul­ timii pe liste. Pentrucă voiesc să distrug mentalitatea că un judeţ este proprietatea politică a unui şef judeţean în care acesta îşi învesteşte capital, pentru a şi-l recu­ pera mai târziu din diurne, intervenţii şi afaceri. II. Eu nu voi candida nicăiri în fruntea listelor, ci al doilea de pe listă. III. Am fixat candidaturile în toate judeţele fără consilii, fără ciocniri de patimi şi interese. In fixarea acestor candidaturi n’am înţeles să fac nici o favoare şi să servesc nici un fel de interes, afară de acela de a alege dintre noi pe cei mai apţi, pentru îndeplinirea funcţiunii de parlamentar. IV. Parlamentul nu este o răsplată care să se acorde celor mai vechi, celor ce au luptat mai mult, sau celor ce au jertfit mai mult. 0 singură răsplată avem, mai mare ca orice: BIRUINŢA LEGIONARĂ şi o singură bu­ curie în viaţă: să vedem cum înfloreşte România din munca noastră pe care o prestăm cu drag, cu devota­ ment, fiecare la locul nostru, adică la locul în care pu­ tem să dăm maximum. Parlamentul nu este o răsplată, ci un câmp de luptă, în care eu am obligaţia de a trimite pe cei mai apţi, pentru a duce lupta în cele mai bune condiţiuni şi pentru a obţine victoria. V. Pentru a fi biruitori, trebuie să începem prin a 215

ne birui pe noi. A ne birui, înfrângând în noi orice dorinţi, orice veleităţi deşarte, orice pofte de mărire, orice interese personale. Gândiţi-vă în ce zări de lumină ridicăm această mişcare legionară atunci când nici o poftă nu frământă sufletele noastre; în timp ce alături în zeci de consilii şi comitete, mânaţi de patimi, de pofte şi stăpâniţi de interese se vor sfâşia prietenii între ei pentru fiecare loc de pe listă. Spre onoarea mişcărei noastre, la noi nu există un singur om cu astfel de boală. Iar dacă ar fi ca să apară, îl voi privi cu cel mai mare desgust. VI. Candidaţii vor fi aruncaţi în judeţe necunos­ cute. Masa Românilor nu are nevoe să-i cunoască perso­ nal, deoarece nici un deputat legionar nu va avea voe să se ocupe cu satisfacerea intereselor, sau afacerilor diverselor rude, cumetri, partizani. Celor ce urmăresc satisfacerea unor atari interese, le veţi comunica hotărît că nu au a vota cu mişcarea legionară. In modul acesta vor candida într’o admirabilă în­ frăţire, luptători din Ardeal în capitala Moldovei la Iaşi sau la Suceava, la Craiova sau la Cetatea-Albă. Din Mol­ dova în Ardeal la Mureş, la Turda, la Arad sau la Caraş. VII. Am învitat să candideze pe listele noastre mai multe personalităţi, printre care: Profesor Nae Ionescu, Prof. Manoilescu, General Ignat, Profesor Gerota, etc., etc., nu pentrucă am ne­ voie, ci pentrucă generaţia noastră voieşte să le aducă un omagiu pentru atitudinea lor faţă de neam. Toţi invitaţii vor candida numai pe listele dela Se­ nat, rămânând ca la Cameră tineretul să-şi ducă lupta singur, prin propriile lui puteri. VIII. Acum veţi auzi listele fixate şi veţi porni la luptă căci timpul este scurt. 216

Moţa este cu noi. „Cei ceau căzut ucişi de gloanţele duşmane. Păşesc în rând cu cei ce au rămas” . CORNELIU ZELEA CODREANU * CITIREA LISTELOR DE CANDIDAŢI ŞI ÎNCHIDEREA ŞEDINŢEI FESTIVE In continuare se citesc listele de candidaturi, cari vor apare la timp. Se cântă Imnul tinereţei legionare şi — lucrările terminându-se după un ceas şi jumătate — şedinţa fes­ tivă se încheie la orele 13. Timp de 20 de minute şefii de regiuni au dat ultimile dispoziţiuni şefilor de judeţe. La orele 13 jum. toată asistenţa pleacă la masă, la restaurantul legionar din calea Griviţei. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ D. Ing. Gh. Clime, şeful partidului „Totul pentru Ţară” , a deschis şedinţa de după masă la orele 5. Căpi­ tanul a luat informaţiuni dela şefii de regiuni şi apoi s’au dat fiecărui şef de judeţ plicuri cu instrucţiunile şi formalităţile necesare depunerii listelor. Şedinţa s’a ridicat la orele 7 seara. Legionarii au plecat pe câmpurile de luptă să-şi facă datoria.

217

C I R C U L A R A Nr.

109

Ministerul Cultelor şi Artelor cu No. 22.021 din 9 Octombrie 1937, a trimis Prea Sf. Sale Episcop al Epar­ hiei Râmnicului unmătoarea adresă: Prea Sfinţite, Am onoare a Vă aduce la cunoştinţă, că am sus­ pendat în mod provizoriu plata salariilor preoţilor Gheorghe Popescu din comuna Apele-Vii şi Ştefan Smărăndescu din comuna Dăbuleni, jud. Romanaţi, pe data de 1 Octombrie a. c., întrucât au participat la executarea cântecelor legionare, la împărţirea manifestelor cu caracter legionar şi au luat jură­ mântul celor ce au participat la întrunirile legio­ nare din comunele respective. Tot odată avem onoare a Vă ruga, să binevoiţi a dispune să ni se comunice măsurile luate de P. S. Voastră, împotriva acestor slujitori ai altarului. Primiţi, Vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. p. Ministru (ss) St. Brădişteanu p. Director (ss) Indescifrabil Atrag atenţiunea că D-l Stancu. Brădişteanu este Preşedintele Asociaţiei „Funcţionarilor Publici” din Ro­ mânia, iar Preotul Partenie Secretarul General al Minis­ terului de Culte, este: Preşedintele Asociaţiei „ Preoţilor din România” amândoi chemaţi să apere pe funcţionari şi preoţi în contra abuzurilor administrative. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 13 Noembrie 1937

218

CIRCULARA

Nr. 114

In judeţul Prahova, la Moreni, unul dintre şefii le­ gionari, element de elită, inginerul Traian Ioniţă, a fost chemat la primărie sub pretextul de a se înţelege asu­ pra întrunirii ce urma să se lină. Acolo, în primărie, în casa în care a fost invitat, A FOST PĂLMUIT DE PRIMAR. Inginerul a primit palmele şi n’a ripostat în nici un fel, executând ordinele Legiunii. Ofensa este însă aşa de mare pentru numele de in­ giner român, pentru organizaţia noastră de Prahova, pentru spiritul de LEGALITATE, pe care o autoritate este chemată să-l respecte, încât ea trebue spălată în timpul cel mai scurt. Ofensa nu aparţine numai PRIMARULUI ci şi a celor doi: Inginerul Bejan şi Prefectul Bondoc care sunt la al 50-lea ordin de samavolnicie şi mişelie omenească. Fac apel la toţi legionarii din judeţul Prahova să ceară satisfacţie şi să spele ofensa în timpul cel mai scurt, prin orice mijloace vor crede de cuviinţă. Aceştia trei să dea satisfacţie. Aceasta ne trebueşte cu orice risc, chiar cu acela de a pierde alegerile la Prahova, şi chiar cu acela de a Ie pierde în toată ţara. Dacă nu se va găsi nimeni în organizaţia de Pra­ hova care în termen de două săptămâni să spele ofensa, voiu face apel la legionarii altor judeţe. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 22 Noembrie 1937

219

DECLARAŢIILE D-LUI CORNELIU Z. CODREANU*) — apărute în „Buna Vestire", 30 Noembrie 1937 — Domnilor ziarişti, Ştiţi că am încheiat un acord cu dl Iuliu Maniu şi Gh. Brătianu! Acest acord are ca scop: apărarea libertăţii şi ducerea unei lupte electorale civilizate din care să lipsească, denigra­ rea, neloialitatea şi reaua credinţă. Acordulfprevede că fiecare din părţile contractante îşi va afirma ideologia sa proprie în faţa ţării într’o formă de bunăcuviinţă şi eleganţă. Deci acordul voeşte să realizeze două lucruri: libertatea de exprimare şi în al doilea rând înlăturarea a tot ce ar putea împiedica o cât mai bună judecată a ţării. Adică ducerea bătăliei în câmpul ideilor cu înlăturarea desfăşurării de patimi personale, cu înlăturarea relei credinţe, cu înlăturarea violenţelor care toate împiedică totdeauna o bună judecată. M’a mirat profund scrisoarea unui preşedinte de partid, în care spune că partidul său nu poate încheia un „Pact de nea­ gresiune" care i se pare straniu şi imoral cu un alt partid cu idei diametral opuse. „Pact de neagresiune" nu în privinţa „ideilor" care, tocmai aceasta dorim, să se lupte libere, domnule preşedinte, ci pact de n e a g r e s i u n e în privinţa ghioagelor,‘în privinţa relei credinţe, a atacului nesincer sau plătit. Cum adică, este imoral ca cineva să invite chiar pe cel mai mare adversar al său la o l u p t ă d r e a p t ă , corectă, civili­ zată, şi este moral, ca să-l ponegrească pe nedrept, să-l insulte, să-l calomnieze? Este mai moral, să-l aştepţi de după gard şi să-l izbeşti cu ghioaga în ceafă? *) Lipsesc în ediţiile precedente. (Nota editorului)

Domnilor ziarişti, Deci, în cadrul acestui pact de neagresiune, care are ca scop nu părăsirea ideilor şi credinţelor noastre, ci tocmai afir­ marea lor cât mai libere în faţa ţării, dl Iuliu Maniu a învitat pe ziarişti şi le-a făcut declaraţii în sensul ideilor sau credin­ ţelor sale. Mi-am permis în cadrul aceluiaşi pact, ca să vă învit şi eu pentru a-mi spune în faţa ţării ideile şi credinţele mele.

Politica externă

Dl Maniu, afirmând punctul de vedere al partidului său în politica externă, a spus în esenţă: „Suntem alături de marile democraţii ale Occidentului, suntem alături de Mica înţelegere şi de înţelegerea Balcanică" şi-şi arată marele său ataşament faţă de „Societatea Naţiunilor". Cu profund respect pentru dl Maniu, îmi permit să afirm că părerile mele sunt EXACT CONTRARII. Eu sunt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu sunt contra Micei înţelegerii, eu sunt contra înţelegerii Balca­ nice, şi n’am nici un ataşament pentru Societatea Naţiunilor în care nu cred. Eu sunt pentru o politică externă a României alăturea de Roma şi Berlin. Alături de statele revoluţiilor naţionale. In contra bolşevismului. O spune un om care n’a călătorit şi n’a cerşit nimic nici la Roma şi nici la Berlin. In 48 de ore după Biruinţa Mişcării Legionare, România va avea o alianţă cu Roma şi Berlinul, intrând astfel în linia misiunii sale istorice în lume: apărătoarea Crucii, a culturii şi a civilizaţiei creştine. Aceasta nu înseamnă că urîm Franţa şi poporul francez, căci el va face tot ca noi, reintrând şi el în aceiaşi misiune istorică în lume. Ceeace este azi, este o simplă divagaţie iudeo-masonică, de care poporul francez în ceasul învierii lui se va scutura cu o energie hotărîtoare.

221

In privinţa revizionismului afişat şi speculat de dl Titu­ lescu, Mişcarea Legionară afirmă că nici o revizuire de fontieră nu se va face în defavoarea României.

Politica interna

Dl Maniu este pentru democraţie. Eu sunt de părere e x a c t c o n t r a r ă . Sunt contra democraţiei. După cum sunt şi contra dictaturii. Sub aurora dimineţii, se naşte un alt sistem, nou, neîntâlnit până acum. Pentru acela sunt eu. Dl Maniu spune că partidul său va aduce justiţie şi tole­ ranţă pentru minorităţi. Eu sunt pentru JUSTIŢIE, fără TOLERANŢĂ. Pentrucă am tolerat aşa de multe încât suntem pe patul de moarte. Miş­ carea legionară va aduce justiţie pentru români. Vorbesc de acea justiţie de secole înfrântă în defavoarea Neamului Româ­ nesc, vorbesc de acele drepturi milenare ale românilor pe care ei trebue să şi le recucerească, şi pe care după cea mai severă aplicare a justiţiei, nu au a le împărţi cu nimeni. Şi mai cu seamă nu există nici o justiţie, care să ne oblige a împărţi drepturile noastre de stăpânire şi conducere a ţării, cu jidanii. Dl Maniu în partea finală susţine după toate manifestările de până acum că ţara este cu partidul său. Părerea mea este alta: Eu cred că Ţara este cu viitorul. E, adică cu Mişcarea Legionară. Cu toate aceste diferenţe mari de idei şi de păreri, seamnă că nu putem voi împreună alegeri libere tocmai a putea vedea care este şi părerea ţării, şi în orice caz seamnă că dacă suntem de păreri diferite, să vie un al să ne fure voturile şi mie, şi lui şi ţării.

nu în­ pentru nu în­ treilea

Termin cu o declaraţie. Vorbesc despre dl Titulescu: Tinerimea română Legionară căreia i s’a răpit libertatea, care a fost schingiuită la 1933— 1934 prin cea mai nemiloasă violenţă, pe orice listă ar fi ca să apară dl Titulescu, peste

orice pact îl va combate cu violenţa cea mai mare. întreaga tinerime se va prezenta în judeţele în care va candida şi se va opune din toate puterile Ia reintrarea acestui om în politica internă a ţării. Cu dl Titulescu nu putem încheia decât un pact de agre­ siune.

Bucureşti, 29 Noembrie 1937, ora 6 [seara]

223

Bucureşti, 30 Noembrie 1937 CIRCULARA

Nr. 117

In toamna aceasta se împlinesc 7 ani de când am interzis cuziştilor de a putea pătrunde în Mişcarea Le­ gionară. Motivele cari m’au determinat atunci să iau această hotărâre se ştiu şi se vor vedea mai limpede într’o circu­ lară ce va urma. Aceiaşi măsură am luat-o în primăvara anului 1934 împotriva liberalilor cărora le-am interzis intrarea prin­ tre legionari deoarece partidul lor a oprimat, schingiuit şi chinuit o întreagă tinerime din ordinul puterii iudeomasonice. In adevăr, sunt 7 ani de când nici un cuzist n’a pă­ truns la noi. Şi nici un liberal de 4 ani. Astăzi ridic acest zăgaz pentru termen de o luna de zile adică până la data de 30 Decembrie. Luna care urmează se pot înscrie şi vor putea de­ veni legionari şi cuzişti şi liberali, în afară de acei cari au atacat ei personal legiunea. Aceştia nu pot deveni niciodată legionari. După data de 30 Decembrie se vor închide aceste înscrieri. Luna următoare va fi după alţi 7 ani, adică în anul 1944 Decembrie. Am luat această hotărâre pentru că, ştiu că e uşor să te înscrii la cineva când îl aplaudă toată lumea. Eu vreau să văd în aceste vremuri când sunt atacat, cine bate la uşa casei mele. Vreau să ştiu în aceste ceasuri de răspântie pe cel ce se vinde, pe cel ce şovăieşte şi pe cel ce are încre­ dere nelimitată în braţele şi inimile noastre. Şi credinţă în marele destin legionar. Corneliu Z. Codreanu 224

Miercuri, 15 Dee. 1937 UN PROTEST PUBLIC Duminică s’au ţinut în ţară, în Capitală şi la Radio, zeci de discursuri, toate lovind în Iuliu Maniu, în timp ce el a fost împiedecat, cu gaze lacrimogene, de a vorbi. A ataca din zece părţi un om — orice păreri ar avea el — punându-i în sarcină mai mult decât merită, şi în acelaş timp interzicându-i a se apăra, este un act de laşitate care înalţă pe cel atacat şi înjoseşte pe toţi atacatorii lui. Dacă prin ilegalităţi cineva mai poate birui, laşi­ tatea n’a ridicat niciodată biruitori. Cei ce uzează de ea sunt condamnaţi la înfrângere. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 14 Dec. 1937

Sâmbătă, 18 Dec. 1937 UN R Ă S P U N S Conducerea Partidului Naţional-Creştin, a ordonat membrilor săi ca să oprească pe jidani dela vot. In ziare nişte domni naţionalişti mă ispitesc cu ve­ chea şi cunoscuta viclenie iudaică: „Ce va face Corneliu Codreanu? Va da ordin Legio­ narilor săi ca să ia apărarea jidanilor, năpustindu-se asupra lăncierilor Naţional-Creştini? Iată întrebarea Ia care vrem să avem un răspuns” . Vă răspund, domnilor, nu pentrucă mă somaţi D-voastră, ci pentrucă nu voesc să rămân niciodată da­ tor cu nimic, nimănui. 225

Şi răspunsul meu este acesta: Nu! Legionarii nu vor apăra pe jidani. Membrii Partidului Naţional-Creştin sunt liberi să-i oprească de la vot. Observ însă că pe d-voastră vă preocupă mai mult voturile legionarilor, decât voturile jidanilor. C. Z. C.

CIRCULARA

119

Legionari, Valul de minciună şi de ură se mai menţine încă. Am trecut însă prin atâtea furtuni şi atâtea valuri s’au izbit de piepturile noastre încât acesta din urmă în care îşi puneau atâtea speranţe duşmanii şi mai ales p r i e ­ t e n i i noştri, n’a clintit şi nu va clinti un singur om, un singur suflet de pe poziţia credinţei lui legionare. Un atac ca acesta, al minciunii, are partea lui de durere, din scârbă pentru minciună. Dar are şi binefa­ cerea lui: Noi ne-am cunoscut duşmanii din copilărie, nu Rc-am îndoit de ei, şi am luptat în contra lor; mulţumim lui Dumnezeu că astăzi ne-a ajutat să ne cunoaştem şi prietenii. Aşa bună oară un „bun” prieten repeta sentenţios accastă întrebare: Să răspundă d. Comeliu Codreanu dacă pactul pen­ tru asigurarea libertăţii alegerilor nu înseamnă apărarea voturilor jidoveşti! Răspund: De 17 ani eu şi cu camarazii mei n’am intrat într’o prăvălie jidovească deşi am trăit în Iaşi, nu am intrat intr’o casă jidovească, nu am vorbit cu un singur jidan, 226

pentrucă i-ani considerat pe acest pământ ca vrăjmaşi ai naţiei mele. Asta era nelămurirea d-tale? Că eu cer libertatea la alegeri pentru jidani? C’o să-i opreşti d-ta, şi eu o să-i apăr? Nu, domnule. Eu cer libertate la alegeri pentru neamul meu, pen­ tru tinerimea neamului meu care acum 4 ani, la alege­ rile din urmă, din ordinul puterii iudaice, sub teroarea cea mai nemiloasă o parte apuca drumul spitalelor, o alta de peste zece mii, drumul tuturor închisorilor. Eu cer libertate pentru neamul meu, tocmai pentru ca el să-şi poată sfărâma şi scutura jugul puterii iu­ daice, care-1 apasă în ţara sa, pe pământul său, la plu­ gul său, la masa sa, în legile sale. Misiunea istorică a generaţiei noastre este rezolva­ rea problemei jidoveşti. Toate luptele noastre de peste 15 ani, scopul acesta l-au avut, şi toate sforţările vieţii de acum încolo, scopul acesta îl vor avea. Şi tu mă întrebi dacă nu m’am vândut jidanilor? Nu te uiţi pe fruntea mea, nu te uiţi pe trupul meu cum stă rană lângă rană, câne de prieten9 * Un alt „prieten” musafir de câteva luni în mişca­ rea naţionalistă (cuzistă), candidat pe listele partidului naţional-creştin, mă binecuvântează în felul următor: „Partidul naţional-creştin este singurul organism care se înfăţişează cu un program naţionalist fără transacţii, în timp ce celelalte formaţiuni naţionaliste au ca­ pitulat, fie în mâinile liberalilor cum e cazul d-lor Vaida şi Iorga, fie în braţele frontului popular organizat de d. Maniu. cu concursul jidanilor şi al comuniştilor, cum e cazul partidului „Totul pentru Ţară” de sub conduce­ rea d-lui Comeliu Codreanu” . 227

Numele acestui „prieten” este Ion Sân-Giorgiu, pro­ fesor universitar. L-am dat în judecată pentru calomnie şi-l voiu ţine minte după cum şi voi legionari veţi ţine minte pe toţi acei ce au îndrăznit să vă acopere cu noroi ca să nu vă vadă ţara carnea vie a rănilor voastre. * Un alt „prieten” se întreabă ironic, insultându-mă, dacă nu are dreptul să „ d i s c u t e” pactul de nea­ gresiune. Ii răspund: Ai dreptul să discuţi, să ofensezi şi să calomniezi, după cât drept are un cofetar ca să discute măsurile strategice ale unui comandant de trupe în timpul răsboiului. Şi în orice caz, unui om care conduce o trupă şi răs­ punde şi care a dat dovadă de bună credinţă, poate şi de pricepere, trebue să i se acorde un răgaz măcar de o lună, iar nu să-l pălmueşti şi să-l ataci cu rea credinţă din primul moment. Cred că e drept, dacă cer să fiu pălmuit la urmă, chiar de aceşti domni şi bătut cu pietre, după ce se va dovedi greşeala tactică pe care am făcut-o. *

In sfârşit am plecat la Bacău cu inima cuprinsă de o sfântă emoţie. Prima companie legionară care se îndreaptă spre pământul Moldovei creştine, purtând cu ea cel dintâi steag desrobitor în lupta economică, din care neamul băştinaş al lui Ştefan Vodă, a ieşit nimicit, iar ţara lui transformată într’o iudee, cu robi băştinaşi şi cu stăpâni jidani. Nici un magazin românesc. II deschidem noi. Lupta va fi grea pentrucă în faţa noastră se ridică comerţul ji228

dănesc, iar noi suntem săraci lipiţi pământului. Ne pre­ zentăm in luptă cu o brumă de economii adunată cu atâta grijă şi cu atâta sfinţenie, din cea mai aspră muncă şi renunţare, încât orice om curat ar plânge, când ar şti. Ajuns însă la Bacău comerţul legionar cel venit în­ tru mântuirea Moldovei, întâlneşte două duşmănii în­ frăţite în lupta contra noastră: Jidanii şi Cuziştii. Aceştia din urmă şoptind şi răspândind pretutin­ deni svonul „că noi deschidem magazinul cu ajutorul jidanilor’*; „că am luat bani dela Moscova” ; „că suntem plătiţi de jidani” . In faţa acestei situaţii mă întorc umilit şi scriu acum această circulară, nu pentru a mă desvinovăţi, că n’am luat bani nici dela Moscova, nici dela jidani, şi nici pen­ trucă mi-e teamă de aceste uneltiri, ci pentru a spune: mi se încreţeşte carnea de pe mine de atâta mişelie. Corneliu Z. Codreanu ORDINUL DE ÎNCHIDERE al bătăliei electorale citit de d. Corneliu Z. Codreanu : Astăzi, Joi 23 Decembrie, orele 11, d. Corneliu Z. Codreanu şeful Mişcării Legionare a convocat la Sediu în Str. Gutenberg 3, toate gradele şi funcţiunile legio­ nare aflătoare în Capitală, cărora le-a citit ordinul de închidere a bătăliei electorale. Legionari din toată Ţara şi Prieteni, Dealungul frontului legionar nu s’a înregistrat nici o scădere. 229

Lupta s a terminat. Dela un capăt la altul al ţării legionarul, singur sau în echipă, fără excepţie, s’a purtat cu un eroism ne­ întrecut. Plin de avânt şi încărcat de o nebiruită credinţă, pretutindeni el s’a supus de bună voe la greutăţi pe care le-a învins, la adversităţi pe care le-a înfrânt, la sufe­ rinţe fizice şi morale pe care le-a suportat cu bucurie. In această luptă legionarul a făcut dovada unor mari devotamente sfidând orice primejdie şi sfidând moartea, devotamente care-i dau dreptul la alte victorii. Toate aceste însuşiri morale ale legionarilor care fac adevărata tărie a unei organizaţii şi care pot fi mân­ dria unui neam, n’au fost egalate de nimeni. In ţară au fost judeţe care au apreciat aceste valori morale şi jertfele noastre de până acum; au fost altele care n’au înţeles nimic. In frunte stau: Capitala, Aradul, Neamţul, TimişTorontal, Doljul, Covurlui, Rădăuţi, Câmpulung-Bucovina, Cernăuţi, Teleorman, Brăila, Vlaşca, Gorjul, Pra­ hova, Turda, Hunedoara, Ialomiţa. Cele din urmă sunt: Roman, Vaslui, Fălciu, Boto­ şani, Muscel. Ele îşi vor fi având locul lor întunecat în istoria bi­ ruinţei legionare. Dragii mei, Mulţumiţi lui Dumnezeu şi mergeţi toţi în corpore la mormintele morţilor noştri spre a le spune că în lupta care s’a dat, am biruit. Că sufletele lor le-am simţit alături de noi în toate clipele. Că stăm gata la orice luptă, cu orice putere. Că

nici o jertfă nu există pe lume care să nu ne simţim în stare să o facem. Acum, pace şi odihnă, legionari. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 23 Dec. 1937 * P. S. Şefii de Judeţe şi Regiuni îmi vor face rapoarte amănunţite, asupra oamenilor sau echipelor care s’au distins în lupte. Deasemeni să mi-se raporteze Judeţele care s’au dis­ tins şi Comunele. Cer să mi se trimeată şi cele mai slabe comune. Cer să mi se trimeată numele tuturor acelora cari au săvârşit ilegalităţi sau cari şi-au arătat în vreun mod vrăşmaşia lor pentru cauza legionară.

C I R C U L A R A Nr. 122 A se comunica tuturor cuiburilor. In situaţia politică s’au produs schimbări. In lumea legionară nu există nici un motiv de agi­ taţie. Fiecare îşi sărbătoreşte în familia lui până la capăt Sfintele Sărbători. Fără nici o grijă. Pe legionar nimic nu trebue să-l tulbure şi să-I scoată din ordinul pe care l-am dat la închiderea luptei electorale: PACE şi ODIHNĂ. Urez tuturor luptătorilor un mare an legionar. Corneliu Zelea Codreanu Predeal, 29/XII.1937 231

Sâmbătă, 1 Ianuarie 1938 Moţa şi Marin,

S’a împlinit un an de când v’aţi dus. In rândurile noastre de luptă locurile voastre sunt goale. Nimeni nu vi le poate ocupa. Sufletul legionar, toţi vitejii Legiunii, vă caută şi vă plâng mereu. In casa ta pustie, Moţa, co­ piii tăi te plâng şi te aşteaptă în fiecare zi să vii. Vă aş­ teaptă părinţii îmbătrâniţi şi copleşiţi de dureri, vă stri­ gă soţiile voastre. De-acum vor trece ani peste ani, şi noi vă vom plânge mereu. Dar voi aceste lacrimi să ni le iertaţi, să nu ni le vedeţi. Să vedeţi numai vitejia cu care ne vom mânui armele în lupte şi cu care vom purta prin furtună, sfi­ dători de moarte, Drapelele noastre legionare. Corneliu Z. Codreanu 8 PENTRU ZIUA DE 13 IANUARIE Către şefii de regiuni şi judeţe Camarazi, Se apropie ziua marei jertfe. Pe vremea aceasta acum un an Ion Moţa şi cu camaradul său Vasile Marin se pregăteau de moarte. In aceste zile în sufletele lor se juca o tragedie în­ grozitoare. O furtună de dureri. Ruperea pentru totdea­ una de copiii tăi, de soţie, de părinţi, de toţi cei dragi, de viaţă, de soare, de ţărâna îndepărtată a pământului ţării tale. La mii de kilometri distanţă de toţi ai tăi, nu ai pe nimeni lângă tine în ceasul morţii. Moţa a presimţit apropierea acestui tragic moment. 232

Sufletul său în ultimele zile a fost cuprins de grija şi de dorul copiilor săi, de dorul celor de acasă. Un val de nesfârşită durere i s’a coborît în suflet. Aşa a murit Ion Moţa la 13 Ianuarie 1937, la Maja* dahonda. Jertfa lui e uriaşă pentrucă Dumnezeu i-a smuls-o însoţind-o de toate durerile omeneşti posibile. Şi durerile jertfei lor se întind mai departe, mereu mai departe, pentrucă noi cu inimile sfâşiate, îi căutăm mereu, îi strigăm mereu, plângem mereu după ei. Generaţia noastră de luptători a pierdut tot ce avea în mijlocul ei mai curat, mai bun şi mai nobil. Oare această, mare, uriaşă jertfă, cu toate durerile ei, nu va fi socotită de nimeni în mijlocul naţiei noastre? Iubiţi camarazi, legionari din toată ţara, aprpoiaţi-vă voi, cu sufletul curat de sfânta jertfă adusă pen­ tru Hristos de Moţa şi Marin la Majadahonda. Luaţi mă­ suri ca pretutindeni această zi să fie petrecută în post negru şi rugăciuni la biserici. Faceţi în această zi rugăciuni pentru toţi morţii no­ ştri aşa după cum a lăsat Moţa testamentul său: „Doresc să fiu înmormântat alături, împreună, cu toţi camarazii mei căzuţi în lupte pentru credinţa legionară” . Rog ca această zi să treacă fără părăzi, fără sgomote şi fără eşiri care să turbure măcar prin preocupare, adânca durere şi jale a sufletelor noastre. Nu eşiţi cu manifestări în lume, ci fugiţi de lume, strecuraţi-vă în aşa fel, ca lumea să nu vă vadă. Să trăim această zi în noi, cetind ce ne-a lăsat Moţa şi numai în noi. Nimic să nu ne preocupe de tot ceace ar putea să fie în afară de noi. Legionari, rugaţi-vă şi postiţi până în ultimul sat. Corneliu Z. Codreanu

Mişcarea legionară a hotărît ca rugăciunile pentru odihna celor doi martiri eroi să se oficieze în ziua de 13 Ianuarie ora 4 jumătate după amiază, ceasul când Moţa şi Marin au căzut la Majadahonda pentru Hristos şi Legiune.

COMUNICAT Domnilor Ziarişti, Vă rog aduceţi la cunoştinţa celor pe care îi intere­ sează părerile noastre, următoarele: Este cunoscută atitudinea de acum o lună a parti­ dului naţional creştin faţă de mişcarea legionară. Păstrăm rănile unui atac nedrept care ne-a durut, nu pentrucă ar fi avut vre-un efect electoral asupra noa­ stră, ci pentrucă a fost nedrept şi mai mult decât ne­ drept. Ploaia care s’a abătut asupra noastră prin scris şi Întruniri publice s’ a fixat în jurul a două acuzaţii: I. Că noi am fi trădat cauza naţională trecând la inamic şi devenind apărătorii jidanilor. Acuzaţie ne­ dreaptă aruncată până în ultimul sat, neconţinând în sine nici cea mai mică sămânţă de adevăr. II. Că noi, prin pactul de neagresiune făcut cu D-l Maniu am fi început o acţiune antidinastică. Pot declara că atât D-l Maniu cât şi subsemnatul considerăm ca o crimă orice acţiune sau fapt care ar putea, nu să atingă Dinastia, dar să întunice măcar strălucirea gloriei Sale. Dcci nu a fost adevărată nici acuzaţia de mai sus. Altceva e adevărat în această privinţă: pe acesta $1 voiu lămuri la ceasul potrivit prin nişte declaraţii aşa de clare încât vor înţelege şi cei ce se fac că nu înţeleg despre ce este vorba. Al treilea atac a fost cunoscuta campanie de aţâţare 234

a autorităţii împotriva noastră, în scopul de a ne răşlui listele din 18 judeţe, sub pretextul că cei plecaţi în Spa­ nia, cei morţi şi cei rămaşi în viaţă şi-au pierdut calita­ tea de Român. Invocându-se în susţinerea tezei, la întru­ nirea naţional-creştină din sala „Arta” , Constituţia ţării; Constituţie care în acelaş timp acorda calitatea de Ro­ mân milioanelor de jidani venetici. Susţinătorul, în vizibila plăcere şi aprobare a pu­ terii iudaice a acestei uluitoare şi ofensatoare teorii, a devenit ministru de externe în actualul Cabinet Naţio­ nal Creştin. *) Şi acum urmează a ne fixa atitudinea faţă de noul guvern. Vom aluneca oare pe panta trasată de el? Nu.' Pentrucă noi trebuie să fim corecţi chiar dacă alţii n’au fost cu noi, şi să nu lăsăm nici-o pată pe tre­ cutul mişcării noastre. Noi vom zice: Oricum şi pe oriunde aţi venit fiţi bine-veniţi. Sunteţi un guvern naţionalist. Eu nu am dreptul nici măcar să vă suspectez bunacredinţă, chiar atunci când unele lucruri nu le înţeleg, sau mi se par greşite. Un om corect nu se poate năpusti asupra altui om din primul ceas înainte de a fi lăsat să-şi pună în aplicare gândurile sale. Când D-vs. luaţi măsuri cu caracter antisemit, multe-puţine, câte puteţi, nu voi ajunge eu în situaţia de a vă putea lovi. Nu voiu ajunge eu în postura de a fi uneltă a jidanilor, de a deveni o speranţă a lor în con­ tra unui guvern naţionalist. Guvernarea este o piatră de moară aşezată pe ume­ rii câtorva oameni. Nu mă veţi vedea pe mine nici-odată sărind deasupra acestei pietre pentrucă să mai apăs şi eu umerii deajuns de încărcaţi. *) Istrate Micescu.

235

Deasemeni, împins de vre-o invidie plină de josni­ cie, nu mă veţi găsi strigând: „lată aceştia îmi iau şî execută din programul meu şi eu ce voiu mai face” ? Ci zic acum şi voiu zice totdeauna: să vă ajute Dumnezeu să faceţi pentru neamul românesc tot ce vrem, tot ce am vrut, tot ce a visat mintea noastră că ar putea face. *

Cu acest prilej ţinem să arătăm că întregul corp legionar crescut în cultul onoarei a rămas profund şi dureros impresionat de gestul urît al unor oameni poli­ tici care în ultimul ceas au făcut salturi nepermise de morala publică. N’o spunem pentru a face critică sau pentru a creia dificultăţi, ci pentru a arăta că drumul este greşit. Căci a merge în luptă la cot cu tovarăşii tăi, până la 20 m. înaintea adversarului, dându-le alor tăi să în­ ţeleagă că le eşti credincios, iar acolo a-ţi pune căciula în băţ şi a trece în rândurile adverse, este a comite un act lipsit de cea mai elementară onoare şi omenie, este o trădare. Ce trist viitor trebuie să aibă neamul nostru dacă el şi-ar face propria revoluţie naţională sub semnul trădării. E oribil a pretinde că lupţi împotriva iudaismului, consacrând în acelaş timp principiul satanic al lui Iuda, adică trădarea. Căci să fim bine înţeleşi că nu e vorba de o Con­ vertire la o credinţă nouă ci de o trădare răsplătită cu înalte funcţiuni în stat. Rău procedează acei ce într’un stat se slujesc de slăbiciunile şi defectele sufletului omenesc, răsplătindu-le cu onoruri şi cu înalte demnităţi; şi biciuind în 236

acest timp virtuţile, alungând caracterele şi înlăturând devotamentele curate. Deaceea socotesc că pentru morala naţiei noastre şi pentru şcoala tineretului care se ridică, un guvern naţionalist care cere Binecuvântarea Mântuitorului Iisus Christos, trebuia să respingă oferta satanică şi să refuze — ca prim gest al său în ţara nouă —, consacrarea prin­ cipiului trădării. *

Nu sunt de părere că e bine ca partidul naţionalcreştin să disolve corpurile legiuitoare şi să procedeze la noi alegeri, deoarece părerea mea este că guvernul nu poate atinge, în noile alegeri făcute acum, nici 30%. Ceeace ar însemna un efort inutil care ne-ar aduce la punctul dela care am plecat, adică la un guvern fără primă, deci fără majorităţi parlamentare. Mie îmi convin alegerile pentrucă legionarii sunt neobosiţi şi vor da bătălia având ca ţintă de atins: dublarea voturilor. In cazul deschiderii actualelor corpuri legiuitoare mişcarea legionară este dispusă să acorde votul său pentru Buget şi pentru votarea altor legi urgente. Termin atrăgând atenţia acelor care în nechibzuinţa lor încearcă să împingă Coroana spre o dictatură, că aceasta ar echivala cu o nenorocire. Cea mai mare înţelepciune este aceea de a şti să oco­ leşti poziţia, care ar putea pune Coroana în conflict cu naţiunea sau cu destinul Ei. Corneliu Z. Codreanu' Bucureşti, 13 Ianuarie 1938

237

Către organizaţiile legionare Bacău şi Roman. Veţi lua măsuri ca nici-un catolic să nu se mai poată înrola timp de trei ani de zile în Mişcarea Legionară. In urma alegerilor s’a putut constata că această ca­ tegorie de oameni au votat ostentativ în contra Mişcării Legionare. In unele locuri au zis: „V ’am vota dar avem obligaţii faţă de guvern, că ne-a făcut avantagii.” Mi s’a părut ceva uluitor: Când Moţa moare pen­ tru apărarea Bisericii catolice ortodoxe, fiind la 5000 Km. de Patria sa, voi aveţi obligaţii faţă de un guvern pentru avantagiile promise. M’aşteptam să spuneţi guvernului: V’am vota cu drag, dar a murit doi eroi în Spania pentru Biserica noastră şi avem obligaţii faţă de sufle­ tul lor. (Nu ni-le-a cerut ei, dar le simţim în noi). Alţii, cu aere de negociere şi comerţ: V’am vota, dar ce avantagii ne puteţi da şi ce ne puteţi garanta? Răspundem acum: Nu vă garantăm nimic. Nu avem nevoie de voturile dumneavoastră, pe care le respingem. N’am făcut nici­ odată comerţ din credinţă şi nu vom face. Organizaţia care l-a dat pe Moţa şi Marin, întru apă­ rarea Bisericii catolice, va şti acum şi oricând să răs­ pundă după merit oricui va încerca să ne confunde cu nişte vânători de voturi în schimb de avantagii, facili­ tăţi şi promisiuni. Corneliu Z. Codreanu U lan. 1938

238

ORDIN CONFIDENŢIAL ,,Nu se va publica nicăeri această scrisoare. Ea e confidenţială, pen­ tru legionari.” C. Z. C. Dragii mei, Rog ca aceste câteva rânduri să fie citite gradelor legionare şi unui număr cât mai mare de legionari, chiar în cuiburi, pentrucă să se poată şi ei orienta: I. Este aproape sigur că vor fi alegeri. II. Veţi fi deci gata, în aşteptarea depunerii listelor. Şi le veţi depune a 2-a, chiar prima dacă puteţi, în orice caz pe pagina întâia. Şefii de judeţe care nu vor fi atât de inteligenţi, dibaci şi iuţi, pentru a afla la timp, a fi cu oajnenii gata şi a depune bine lista, vor fi slab notaţi. III. Până la cel din urmă legionar va păstra o notă de mare demnitate. Nu se va deda în propagandă la mici Răutăţi, la aluzii răutăcioase, calomnii, insulte, ctc. Şi acestea cu deosebire la adresa cuziştilor. O linie de mare corectitudine. E lume care voeşte să-i voteze pe ei? Foarte bine. Votaţi-i pe ei. Pe noi să ne voteze cine crede în noi. IV. In general în propagandă: Nu atacaţi pe nimeni. Nu veţi zice: Să ne votaţi pentrucă cuziştii, ţărăniştii, vaidiştii, sunt răi. Ci veţi zice: Votaţi-ne pentru ce avem noi bun. Votaţi-ne pentru credinţa şi jertfele noastre. Pe legionarul care îl voiu descoperi că merge şi în­ cepe sa vorbească de rău pe alţii, să clevetească, îl voiu scoate din luptă. Nu mai întunecaţi sufletele oamenilor, ci mergeţi cu voie bună, vorbiţi-le numai de bine, de nădejdi, de biruinţă, împărtăşindu-le bucurie şi lumină. 239

Voesc ca această propagandă să fie făcută sub semnul: Bucuriei, a luminii, a împrăştierii de voie bună, de încredere, de biruinţă. V. Faceţi-vă planurile, strângeţi rândurile în grabă şi porniţi spre noua biruinţă. Cu drag, Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 18 Ianuarie 193S

C I R C U L A R A Nr. 126 Am luat hotărîrea de a înfiinţa în fiecare capitală de judeţ o şcoală de primari legionari, iar în Bucu­ reşti o şcoală de prefecţi legionari. Aceste şcoli vor avea misiunea de a creia în fiecare comună (rurală sau urbană) cel puţin 5 oameni care în orice moment să poată îndeplini în cele mai bune condiţiuni, funcţiunea de primar. Deasemeni vor avea misiunea de a creia pentru fiecare judeţ cel puţin 5 oameni care să poată îndeplini în aceleaşi bune condiţiuni Funcţiunea de Prefect. Cei ce vor urma aceste cursuri vor fi aleşi dintre cei mai apţi avându-se în vedere: 1. Capacitatea (puterea de a pricepe şi a rezolva bine lucrurile, problemele). 2. Corectitudinea cea mai severă. 3. Simţul ordinei. 4. Simţul gospodăriei. 5. Bună cuviinţă, dragoste de oameni şi de lucrurile ţării. Răbdare şi tact. Stăpânirea nervilor. 6. Zelul de a-şi face datoria până la ultima limită şi dincolo de ea, adică sentimentul sacrificiului persoa­ nei sale. 240

Aceste cursuri se vor face sub conducerea mea. Pre­ legerile în număr de 20 sau 30 vor fi tipărite. Se va pleca însă dela practica lucrurilor. Astfel încât legionarul sau prietenul legionar care va intra într’o primărie sau prefectură cu însărcinarea de a conduce, să ştie din primul moment ceiace are de făcut. Iar dacă dă dovadă de nepricepere sau incorectitu­ dine să fie înlocuit automat de cel din spatele său, fără ca scrviciul să sufere ceva. Această şcoală legionară voieşte să repare greşeala de până acum care susţinea că pentru a conduce un tramvai este nevoie de şcoală, iar pentru a conduce o comună sau un judeţ, nu-i nevoie de nici o şcoală. Legionarul trebuie să fie pregătit solid până în cele mai mici amănunţimi pentru clipa în care va suna ceasul său. Comeliu Z. Codreanu Bucureşti, 20 Ianuarie Î938

C I R C U L A R A Nr. 127 „OMUL ŞI POGONUL” Este cunoscută de toată lumea campania de min­ ciuni, de uneltiri, de calomnii de care a fost însoţită mişcarea legionară dela începutul ei şi până astăzi. Când armele teroarei, ale închisorilor, ale provocă­ rilor, ale proceselor, ale loviturilor brutale au încetat de a mai funcţiona, au început să funcţioneze armele ca­ lomniei şi minciunii. Aşa a fost soarta mişcării noastre: să Ie înfrunte pe amândouă şi să crească mai puternică şi mai mân­ dră, în ciuda duşmanilor din ce în ce mai disperaţi. 241

Nu sunt obişnuit să răspund acestor calomnii cu in­ tenţia de a lămuri opinia publică, deoarece cine la acea­ stă oră mai crede în calomniile aruncate asupra miş­ cării legionare, acela nu mai merită nici un fel de lă­ murire. Nu răspund, ci fixez aici pe calomniator sau cuibul său. Domnul care a afirmat că noi am făcut propagandă în judeţul Dolj, mergând prin sate şi promiţând oame­ nilor averile altora, sub lozinca: „Omul şi Pogonul” se numeşte Nolică Tătărăscu, fratele fostului Prim-Ministru. Cu această familie mai avem noi şi alte chestiuni de lămurit. Pe Domnul amintit mai sus mişcarea noa­ stră îl somează să facă dovada afirmaţiilor calomnioase. In ce mă priveşte eu voiu face în oricc oră dovada cercurilor în care a lansat calomnia. Pentru încheere, o lămurire: Mişcarea legionară nu va lua pogoanele oamenilor mai multe sau mai puţine, adunate cu trudă, gospodărie şi economie. Va lua însă pogoanele şi averile acumulate în mod necinstit prin defraudarea banului public. O altă calmonie lansată de cercurile minciunii şt uneltirii: — Mişcarea legionară vrea să nimicească bătrânii luându-le pensiile. — O alta, aruncată de un înalt personagiu al cărui nume dacă e nevoie îl pot trece într’o circulară viitoare şi cu toate dovezile necesare: „Legionarii sunt comu­ nişti” . Vă întreb pe toţi: Cât timp mai sunteţi dispuşi să credeţi că prin ase­ menea mijloace necorecte veţi putea învinge Mişcarea Legionară? Corneliu Z. Codreanu P. S. Organizaţiile judeţene vor înfiinţa o poliţie 242

specială având a se ocupa cu descoperirea nucleelor care lansează calomnii. Pentru a ajunge la rezultatul dorit, orice legionar va lua numele şi adresa oricărui transmiţător de veşti calomnioase şi-l va transmite Centrului pentru a putea urmări firul până la capăt. Partidul liberal, uneltitorul acesta infam, Partidul liberal, tiranul tinereţii noastre dela 1933, Partidul liberal, cel fără ruşine, fără obraz şi fără onoare, a făcut următoarea scrisoare infamă pe care a trimis-o în 50.000 de exemplare prin poştă, cu mărci de 7 lei pe fiecare plic. La sfârşit a iscălit din greşală: „un grup de legio­ nari” în loc să iscălească: „un grup de liberali Căci un biet grup de legionari e sărac. N’are 350.000 lei, adică preţul celor 50.000 de plicuri trimise prin poş­ tă. Dar partidul liberal, cu Brătienii lui, mai tineri sau mai bătrâni, care s’au năpustit asupra noastră, vor plăti, vor plăti cu dobândă la ceasul potrivit, toată această activitate de mişelie şi de uneltire. Va veni timpul când ne vom întâlni faţă în faţă, Domnilor liberali. Un adevărat grup de legionari Iată textul scrisorii infame: CAMARAZI, Am fost puşi în faţa unui fapt neaşteptat, uluitor; în ziua de 21 Februarie a. c.; Căpitanul a disolvat miş­ carea legionară, declarând că aşteaptă „momentul le­ gionar** care „nu a sosit încă4*. Până la sosirea acestui moment, el va sta în străi­ nătate, deci în afara luptei şi a riscurilor, dar mai ales departe de sufletele pe care le-a crescut în spiritul jert­ fei de sine, dar le părăseşte astăzi. 243

In această situaţie, o întrebare devine legitimă: cum rămânem noi legionarii, care am luptat şi suferit, am îndurat jigniri, schingiuiri şi închisori, cu credinţa că va răsări mâine soarele biruinţei legionare? «Cum mai poate veni acea Românie visată de noi, când însuşi cel care am crezut că ne conduce biruitor către ea, ne-a abandonat aproape de capătul luptei, preferând viaţa lipsită de griji în străinătate. Să fie oare vorba de o trădare? Ar fi îngrozitor. Pe linia logică impusă de această autodisolvarc, noi legionarii cari ne păstrăm totuşi credinţele şi nă­ dejdea, mai întrebăm: Ce s’a făcut cu milioanele strânse din cotizaţiile im­ puse nouă, din donaţii importante şi din veniturile co­ merţului legionar? Aflăm că unii camarazi, cum sunt Smărăndescu şi Mugur, nu pot justifica sume mici pe care le-au mănuit şi au fost somaţi să depună aceste sume. Dar cel care a centralizat toate aceste milioane, le-a justificat el cândva faţă de cineva? Sutele de mii de lei risipite din avutul Legiunii de către un membru al familiei Căpitanului, au fost puse la loc? Furtul a fost sancţionat numai cu admonestarea şi darea afară din Legiune. Şi cu ce bani se duce Căpitanul în străinătate, un­ de are de gând să stea mai multă vreme, când nu i se cunosc alte surse de venituri. Fără să fim acuzaţi de insubordonare, încă mai în­ trebăm: cui vor rămâne femeile care l-au admirat şi înţeles pe Căpitan? Iată întrebări ce ne frământă şi la care nu putem găsi deslegare. Poate cineva să răspundă? „Un grup de legionari”

CĂTRE LEGIONARII DIN TOATĂ ŢARA C I R C U L A R A Nr. 128 COMISIA CENTRALĂ ELECTORALĂ a hotărît de­ finitiv: LISTA LEGIONARĂ are ca semn CINCI PUNCTE NEGRE; poartă Nr. 5 şi se află pe buletinul de vot pe PAGINA (faţă) a 2-A, sus în partea STÂNGĂ. Adresând această circulară ţin să aduc protestul meu: I. ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII IN SINE A SEMNE­ LOR ELECTORALE. De ani de zile poporul vorbeşte în limba lui. Adică îşi manifestă voinţa în domeniul electoral prin anumite semne de exprimare cunoscute de el. In ce interes şi în ce scop, vine guvernul să-i schimbe acum în alege(ri limba? Să i-o încâlcească, să-l forţeze să înveţe şi să se exprime într’o altă limbă. Nu întreb dacă e legai, ci înireb: de ce? Cu ce scop? In ce interes? întreb aceasta pentrucă socotesc că cea dintâi a noastră revoluţie morală în viaţa publică sau privată trebue să fie aceea de a ne învăţa să nu mai câştigăm nimic din tragerea pe sfoară a altui om. II. Ţin să protestez de asemeni împotriva modului în care s’a săvârşit această schimbare. Căci socotesc că era mai drept dacă s’ar fi chemat toţi şefii de partide şi li s’ar fi spus deschis: „Domnilor, vom schimba semnele electorale în fe­ lul următor. Rog să ni-se permită că noi în calitate de guvern să avem locul întâiu pe listă. Ceilalţi prezentaţi-vă la Co­ misia Electorală şi luaţi-vă locul pe care îl puteţi, sau trageţi la sorţi” . Ori Dv. aţi făcut această schimbare clandestină şi aţi intrat la Comisia Centrală Electorală pe uşă odată 245

cu partidul liberal. Iar noi ceilalţi a trebuit să aflăm abia după câteva ore. NU SUNT IN DREPT OARE SĂ ÎN­ TREB : BINE, frate naţionalist, TU PACTIZEZI CU CEL MAI MARE CĂLĂU AL MEU ŞI AI MIŞCĂRII NA­ ŢIONALE. PE EL IL ANUNŢI DIN TIMP, IAR PE MINE CARE AM FOST ATÂT DE CHINUIT ŞI CĂRUIA IMI FACI TEORIA FRĂŢIEI, MĂ LAŞI IN VOIA SOARTEI? III. Aduc protestul meu de asemeni în contra ur­ mătoarei fraze pe care am găsit-o într’o recentă hotărîre a unui consiliu de miniştri: „In momentul întrebuinţării forţei publice şi după somaţiunile legale, organele de poliţie şi jandarmerie nu vor da înapoi până la impu­ nerea liniştei şi a ordinei” . Vă întreb: cine ameninţă ordinea publică? Oare nu e deajuns cât a fost de bătut şi de împuşcat neamul ace­ sta pentruca să-l mai bateţi şi să-l mai împuşcaţi şi voi? Cu ce ameninţă el? Cu venirea la vot, la care îl cheamă legile ţării? In loc să le fi spus, Dvs., primul consiliu de miniştri naţionalist al României: „A sosit şi pentru voi ceasul libertăţii. Deacum nimeni nu o să vă mai bata” . Am terminat cu protestele. Legionari, După o adâncă chibzuinţă s’a hotărît ca partidul ,Totul pentru Ţară’ sa nu mai ia parte la alegerile co­ munale. Căci decât să fiţi primari legionari sub ordinele prefecţilor şi miniştrilor nelegionari, mai bine să mai aşteptaţi puţin pentruca să fiţi primari sub prefecţi şi miniştri legionari, Deaceea luptaţi pretutindeni acum pentru alegerile generale. In această luptă purtaţi-vă cu omenie şi cu înţelepciune. Ocoliţi orice conflict. Nu răspundeţi la nici o provocare. Nu atacaţi guver­ nul naţionalist în nici o întrunire. Treceţi cu vederea 246

peste greşelile lui, căci nu e nici o glorie să vezi întot­ deauna greşelile altora. Dar apăraţi-vă drepturile ga­ rantate de legi, ori de câte ori, nil din greşeală, ci prin silnicie cineva încearcă să vi le răpească. Dacă în drumul vostru veţi întâlni oameni, cuzişti, ţărănişti, vaidişti, etc., înfipţi într’o credinţă cu toată cu­ răţenia inimii nu-i sdruncinali în credinţa lor încercând să-i câştigaţi pentru a voastră. Căci îi veţi pune într’un greu impas sufletesc. Dintr’un milion de voturi pe care guvernul trecut le-a avut, cel puţin 700 de mii sunt aşa numita „zestre guvernamentală” . Oameni fără nici o credinţă. Faceţi pe câţi mai mulţi din aceştia să aibă credinţa voastră. Şi ne va fi de ajuns. * Tot prin această circulară vă aduc la cunoştinţă că am luat hotărârea ca să se înfiinţeze de urgenţă urmă­ toarele comisiuni de studiu pe lângă vechile cuiburi existente. ' I-a Comisiune de studii pentru organizarea minis­ terului de interne. II-a Comisiune de studii pentru organizarea minis­ terului de Finanţe. III-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi­ nisterului de Comerţ. IV-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi­ nisterului de Instrucţiune. V-a Comisiune de studiu pentru organizarea mini­ sterului de Externe. VI-a Comisiune de studiu pentru organizarea mini­ sterului de Culte. Vil-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi­ nisterului de Domenii. VIII-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi­ nisterului Cooperaţiei. 247

IX-a Comisiune de studiu pentru inventarierea avu­ ţiei româneşti, subsol, sol, producţie industrială, pro­ prietate, mână de lucru, capital. X-a Comisiune de studiu pentru organizarea admi­ nistrativă, pentru şcoală de primari şi prefecţi. XI-a Comisiune de studiu pentru Constituţia Legio­ nară a României. Alte comisiuni se vor înfiinţa ulterior. Funcţionarea comisiunilor va începe între 5 şi 10 Februarie şi va con­ tinua zilnic. Legionarii sau prietenii legionarilor care vor să lu­ creze în aceste comisiuni se vor adresa ing. Horodniceanu. ACUM PĂŞIŢI CU CREDINŢĂ ŞI CU ÎNŢELEP­ CIUNE PE CÂMPUL DE LUPTĂ ŞI RECOLTAŢI VIC­ TORIA CARE VI SE CUVINE. Corneliu Z. Codreanu Vineri, 28.1.1938, Bucureşti

CIRCULARA

Nr. 129

In urma ştirilor triste primite din Judeţe — în ul­ timele două zile —, mă văd silit să convoc Senatul Le­ gionar al Capitalei pentru ziua de Marţi 8 Februarie, ora 9 seara. Aproape în toate Judeţele, Guvernul — presidat de Domnii A. C. Cuza şi Octavian Goga —, a înţeles să ia măsuri fără motiv legal sau moral împotriva Mişcării Legionare. Şefi de Judeţe, candidaţi, oameni, — păstrându-se in cea mai deplină legalitate şi bunăcuviinţă —, au fost opriţi de-aşi ţine întrunirile, prin bariere de Jandarmi, au fost sechestraţi, au fost arestaţi, au fost bătuţi. Faţă de atitudinea noastră cunoscută, mi se pare 248

acest răspuns al guvernului naţionalist, către fratele său naţionalist, ceva cu totul în afară de orice logică. Adunarea de Marţi urmează a studia cu multă aten­ ţie şi grijă, măsurile ce urmează să Ie luăm pentru a ne apăra. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 1 Februarie 1938

Bucureşti, 3 Febr. 1938 INSTRUCŢIUNI I. Luni veţi depune listele, fiind cu cea mai mare luare aminte asupra formalităţilor. In special: propunătorii să nu uite că trebuie să aibă asupra lor cărţile de alegător. II. După depunere telegrafiaţi la Centru: Judeţul X depus lista. III. După aceasta anunţaţi candidaţii pentru a tri­ mite acceptările. IV. Veţi avea grijă a inspecta, controla până la data de 19 Februarie ora 18 (6 seara) de TREI ORI dacă lista a fost pusă în condiţii legale şi dacă acceptările au sosit. Şeful de judeţ care va pierde lista din cauza ne­ glijenţei sau a neprevederii va fi considerat ca şi un co­ mandant de regiment care şi-a pierdut drapelul. V. La Senat veţi primi peste două zile numele exact al candidaţilor. VI. In materie de propagandă. a) Căutaţi a nu descoperi prea mult pe cei ce sim­ patizează cu mişcarea noastră. Este o mare greşală, deoarece odată identificaţi sau cunoscuţi, cu greu vor putea pătrunde la vot. 249

b) De aceia nu sunt de părere să se facă prea multe întruniri ci propagandă dela om la om, pentrucă curen­ tul este determinat pentru noi şi încă va creşte. c) IMPORTANT: lucraţi de urgenţă la Şcoala sem­ nului. Faceţi şcoală cu şefii de cuib şi aceştia cu restul oamenilor. d) La diversele şedinţe de propagandă să se lase complect deoparte orice discursuri. Toate să aibă nu­ mai caracter informativ: citirea de ordine, circulări, ex­ plicarea lor. A se insista asupra ideii; Şcoala de Pri­ mari şi Prefecţi. e) Important: Luaţi măsuri ca în Jud. Dvs., până Luni 7 Febr., să nu mai existe nici un semn electoral vechiu. Toate să fie şterse de legionari. f) Orice atac cuzist, de orice natură, va fi raportat în scris, cu nume şi dovezi, în cursul aceleiaşi zile. Fără ca în aceste rapoarte să se facă poezie şi literatură, CER ca în scurt să se facă povestirea faptelor. Povestire corectă. Exactă. Fără exagerări, pentru a nu fi noi Cen­ trul induşi în eroare. g) încă nu reacţionaţi la provocări şi atacuri. h) Marţi am convocat Senatul Legionar al Capitalei pentru a discuta atitudinea guvernului faţă de Mişcarea Legionară. C. Z. C. C I R C U L A R A Nr. 130 De pretutindeni ne sosesc veşti grave. Legionarii a căror atitudine faţă de guvern este cunoscută, sunt ata­ caţi de grupe de cuzişti. Aceste grupe manevrează la adăpostul forţelor jandarmereşti; de altfel inutil, pen­ tru că legionarii au ordin să nu răspundă. Ori cu jandarmii alături, ori fără jandarmi, legio­ narii nu răspund loviturilor. 250

Atacurile grupelor de cuzişti sunt îndreptate în fapt în contra unor oameni dezarmaţi care au ordin, care nu pot răspunde în nici un fel. Eri, în judeţul Neamţ, candidatul Radu Budişteanu care se afla în drum spre Tupilaţi, a fost atacat de un grup de peste 100 cuzişti lăncieri, îmbrăcaţi în frumoase uniforme albastre şi urmaţi de două camioane de jan­ darmi. Avocatul Radu Budişteanu a fost insultat şi lovit, iar însoţitorii săi profesorul Andrei dela liceul PiatraNeamţ, şi tânărul Vlad, au fost loviţi cu cuţitele, şi se află în stare gravă internaţi la Spitalul din Răsboieni. Desigur, că legionarii care au văzut şi trecut prin atâte, vor şti să dea astăzi dovada unei eroice răbdări. Am convocat pentru Marţi seara 8 Februarie, Sena­ tul Legionar al Capitalei pentru a studia cu mai multă atenţie noua problemă care ni se pune. Până atunci trimet tuturor răniţilor, eroi care cad sub lovituri şi nu răspund, salutul şi admiraţia mea. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 3 Februarie 1938

'

C I R C U L A R A Nr. 131 Unităţile jandarmeriei din ţară au primit următoa­ rea telegramă cifrată: „No. 5861. Luaţi măsuri de supraveghere şi ca­ rantină morală asupra oamenilor de trupă şi’n special concentraţilor dubioşi ori bănuiţi ca gar­ dişti, comunişti, ori sectanţi. Supravegheaţi şi atitu­ dinea ofiţerilor. General Bengliu.” # Bine frate naţionalist, pe de o parte îmi faci teoria frăţiei şi unirii, iar pe de alta dai telegrame cifrate ca 251

să mă supravegheze ca pe un periculos duşman al statului? Mă aşteptam să fie supravegheaţi toţi delapidatorii banului public, toţi îmbogăţiţii prin fraudă, toţi jidanii conruptători din armată. Tot pe mine mă supra veghezi? Ce ironie?! Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, k Februarie 1938

CIRCULARA

Nr. 132

Noui jertfe pentru biruinţa legionară. 9 muncitori de la atelierele C. F. R. Griviţa-Locomotive, au fost con­ cediaţi din serviciu din ordinul Consiliului de admini­ straţie, pentru credinţa lor legionară. 9 familii rămase fără pane. Iată numele lor: 1. Toaxen Gheorghe, Turnător. 2. Avanu loan, Fierar. 3. Anton Nicolac, Fierar. 4. Jianu Grigore, Montator. 5. Negrescu Mircea, Aj us tor. 6. Popa Iosif, Montator. 7. Măldărescu loan, Pilar. 8. Ionescu Ştefan, Aj. Electr. 9. Zaharia Constantin, Ajustor. Alte 13 familii rămase fără pâine; oprit salariu, oprită intrarea în ateliere şi... trimişi la Comisia de disciplină. Iată numele lor: 1. Tălăngescu loan, Maistru. 2. Barbu T. Ion (Bărbulescu), Desenator, 3. Goanţă Const., Maestru. 4. Jianu Petre, Montator. 252

5. Butnaru Chirea, Strungar. 6. Floroiu Vasile, Ajustor. 7. Bedreagă Mircea, Strungar. 8. Santaroza Victor, Strungar. 9. Nemeş Romul, Elev Şc, Maeştri. 10. Dragomir Paraschiv, Montator. 11. Dobrin Nicolae, Elev Sudor. 12. Goleşteanu Aurel, Montator. 13. Alexe Nicolae, Cazangiu. Această licenţiere s’a făcut pe ziua de 28-1-1938 din ordinul Directorului Consiliului de Administraţie: Ge­ neral Ionescu. Adăugăm pe aceiaşi listă a jertfei pe următorii in­ gineri mutaţi dela Simeria, din mijlocul familiei: 1. Inginer Tudor Popa Subinspectorul Atelierelor Simeria. Mutat la Inspecţia lucrărilor militare Năsăud. 2. Inginer Ionescu Simion şeful Secţiei de întreţi­ nere, mutat la Satu-Mare. 3. Inginer Cernătescu Petre şeful Depoului de Lo­ comotive mutat la Ilva-Mică. Această mutare s’a făcut în 8 Decembrie 1937, sub regimul Liberal de preşedintele Consiliului de Admini­ straţie C. F. R. General Ionescu. Primiţi cu bucurie jertfa care vi se cere. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 4 Februarie Î938

CIRCULARA

Nr. 133

Organizarea statului pe baza categoriilor sociale pare că începe să se impună prin natura lucrurilor. Astăzi ne vedem siliţi de realitate să constituim, sau mai bine zis să consfinţim, existenţa unui nou corp în cadrul mişcării legionare: 253

Corpul legionar al foştilor militari. Este vorba de acei oameni cari au avut ca meserie în viaţă pe aceea a armelor şi cari, părăsind-o cu onoare, înţeleg să-şi închine, în linia de luptă legionară, şi restul de puteri aceleiaşi Patrii, pe care au servit-o cu credinţă. Corpul legionar al foştilor militari are două sec­ ţiuni: Secţia A. Ofiţeri. Secţia B. Plutonieri, reangajaţi, sub-ofiţeri. Aceste două secţiuni au fiecare câte două categorii: a) Foşti în răsboiu. b) Proveniţi de după răsboiu. Merită o onoare aparte şi recunoştinţa generaţiilor ce vin după ei, toţi acei cărora le-a dat Dumnezeu mi­ siunea sfântă de a creea România mare, intrând în bo­ tezul de foc şi conducând naţiunea Română la luptă şi la izbândă. Toţi foştii militari din toată România, aflători în mişcarea legionară, se constituesc deci, începând de as­ tăzi, într’un corp aparte. Corpul va fi condus de un şef, având doi ajutori: unul pentru ofiţeri, altul pentru reangajaţi. După prin­ cipiul legionar, conducerea se va schimba în fiecare an. Misiunea acestui corp este de a strânge în jurul său şi a organiza pe toţi foştii ostaşi din România, consti­ tuind din ei o forţă în serviciul Biruinţei Ţărei legio­ nare şi’n acelaş timp o forţă educativă pentru tineretul ce se ridică, corpul acesta fiind Icoana vie a vitejiei, a abnegaţiei, a devotamentului şi a spiritului de ordine. Provizoriu, până la organizarea corpului, ia co­ manda Domnul Colonel Stănescu Constantin. Mă închin cu respect în faţa noului corp legionar şi-i urez biruinţă. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 4 Februarie 1938 254

C IR CU LAR A

Nr. 134

Legionari, Astăzi dimineaţă, Vineri 4 Februarie 1938, ora 11, s’a produs un nou şi grav atac din ordinul guvernului naţionalist şi al prefectului de Argeş Pirică Emanoil. Comandantul legionar Bănică Dobre, eroul care a fost rănit pe frontul Spaniol, fiind însoţit de Ing. Voicu Popescu, Păr. Mişu Georgescu, Avocat Duţescu şi Dumitrescu Găvană, a fost atacat de 22 jandarmi însoţiţi de 6 plutonieri majori din care au fost identificaţi 4 şi anume: Mihail Boloboi, Tănase Toma, Rotaru, Popa Gheorghe-Zărneşti. Atacul s’a săvârşit în mijlocul pădurii Culmea Dobrina, deasupra satului Perişeani. Bănică Dobre şi însoţitorii săi au fost insultaţi, lo­ viţi şi apoi târîţi doi Km. până la postul din sat. Vina acestora este de a fi voit să ia parte la o în­ trunire pe care o anunţaseră în satul Vâlcele şi la care bine înţeles n’au mai putut ajunge. Semnalând această nouă provocare şi lovire, îndemn legionarii la linişte. ' Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 4 Februarie 1938

CIRCULARA

Nr. 135

Aduc la cunoştinţa legionarilor şi a întregii opinii publice următorul ordin trimis inspectoratelor de jan­ darmi : „Se înfiinţează în raza fiecărui inspectorat un lagăr de internare, pentru toate persoanele care fac propagandă în alte judeţe, chiar dacă sunt candidaţi, pentru cei găsiţi fără acte, pen­ tru foştii comunişti. 255

Corpul legionar al foştilor militari. Este vorba de acei oameni cari au avut ca meserie în viaţă pe aceea a armelor şi cari, părăsind-o cu onoare, înţeleg să-şi închine, în linia de luptă legionară, şi restul de puteri aceleiaşi Patrii, pe care au servit-o cu credinţă. Corpul legionar al foştilor militari are două sec­ ţiuni: Secţia A. Ofiţeri. Secţia B. Plutonieri, reangajaţi, sub-ofiţeri. Aceste două secţiuni au fiecare câte două categorii: a) Foşti în răsboiu. b) Proveniţi de după răsboiu. Merită o onoare aparte şi recunoştinţa generaţiilor ce vin după ei, toţi acei cărora le-a dat Dumnezeu mi­ siunea sfântă de a creea România mare, intrând în bo­ tezul de foc şi conducând naţiunea Română la luptă şi la izbândă. Toţi foştii militari din toată România, aflători în mişcarea legionară, se constituesc deci, începând de as­ tăzi, într’un corp aparte. Corpul va fi condus de un şef, având doi ajutori: unul pentru ofiţeri, altul pentru reangajaţi. După prin­ cipiul legionar, conducerea se va schimba în fiecare an. Misiunea acestui corp este de a strânge în jurul său şi a organiza pe toţi foştii ostaşi din România, consti­ tuind din ei o forţă în serviciul Biruinţei Ţărei legio­ nare şi’n acelaş timp o forţă educativă pentru tineretul ce se ridică, corpul acesta fiind Icoana vie a vitejiei, a abnegaţiei, a devotamentului şi a spiritului de ordine. Provizoriu, până la organizarea corpului, ia co­ manda Domnul Colonel Stănescu Constantin. Mă închin cu respect în faţa noului corp legionar şi-i urez biruinţă. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 4 Februarie 1938 254

C I R C U L A R A Nr. 134 Legionari, Astăzi dimineaţă, Vineri 4 Februarie 1938, ora 11, s’a produs un nou şi grav atac din ordinul guvernului naţionalist şi al prefectului de Argeş Pirică Emanoil. Comandantul legionar Bănică Dobre, eroul care a fost rănit pe frontul Spaniol, fiind însoţit de Ing. Voicu Popescu, Păr. Mişu Georgescu, Avocat Duţescu şi Dumi­ trescu Găvană, a fost atacat de 22 jandarmi însoţiţi de 6 plutonieri majori din care au fost identificaţi 4 şi anume: Mihail Boloboi, Tănase Toma, Rotaru, Popa Gheorghc-Zărneşti. Atacul s’a săvârşit în mijlocul pădurii Culmea Dobrina, deasupra satului Perişeani. Bănică Dobre şi însoţitorii săi au fost insultaţi, lo­ viţi şi apoi târîţi doi Km. până la postul din sat. Vina acestora este de a fi voit să ia parte la o în­ trunire pe care o anunţaseră în satul Vâlcele şi la care bine înţeles n’au mai putut ajunge. Semnalând această nouă provocare şi lovire, îndemn legionarii la linişte. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, k Februarie 1938

CIRCULARA

Nr. 135

Aduc la cunoştinţa legionarilor şi a întregii opinii publice următorul ordin trimis inspectoratelor de jan­ darmi : „Se înfiinţează în raza fiecărui inspectorat un lagăr de internare, pentru toate persoanele care fac propagandă în alte judeţe, chiar dacă sunt candidaţi, pentru cei găsiţi fără acte, pen­ tru foştii comunişti. 255

Legionarii n’au oprit. In satul Măineasa au fost somaţi să oprească. Au oprit. S’au legitimat. Legionarii au fost anunţaţi că n’au voe să treacă înainte. Ei au răspuns: Suntem în cadrul legii. Nu încălcăm legea cu nimic. Mergem la o întrunire electorală. D-voastră încălcaţi legea. Vă somăm să intraţi în legalitate” . Legionarii s’au urcat în maşină şi au plecat. Şeful de post Balint şi cei doi jandarmi au tras în plin, în maşină. Legionarul Mija Dumitru a fost împuşcat în cap. El a murit în braţele camarazilor săi. In acelaş timp a fost rănit la cap legionarul Ciubuc Dumitru. Maşina s’a reîntors în Capitală aducând la Sediu trupul celui mort. El a fost coborît pe braţe de cama­ razi, care îl plâng şi a fost aşezat în sala cea mare, unde invităm pe D-nii Octavian Goga, Armând Călinescu, Ge­ neral Bengliu şi General Gabriel Marinescu, să-l viziteze. Ordinul pe care D-nii aceştia l-au dat, s’a executat întocmai: „In momentul întrebuinţării forţei publice şi după somaţiunile legale, organele de poliţie şi jandarmerie nu vor da înapoi până la impunerea liniştei şi ordinei.” Fără ca să specifice dacă „întrebuinţarea forţei pu­ blice” este legală sau ilegală. In orice caz, D-voastră v’aţi asumat răspunderea grozavă de a condamna la moarte oameni pentru delicte pe care orice judecătorie şi tribunal refuză de a-i con­ damna la cea mai mică penalitate. însângeraţi şi înmărmuriţi, privim trupul lipsit de viaţă al camaradului nostru Mija Dumitru. Şi nu strigăm altceva, decât: Trăiască Biruinţa legionară! Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 6 Februarie 1938 258

C I R C U L A R A Nr. 138 In comuna Maia, judeţul Ilfov, au fost împuşcaţi de către plutonierul de jandarmi Coman Paraschiv, legio­ narii Popescu St. Florian, student şi Grozea Constantin, şeful Cuibului „Ion Moţa” . Primul se găseşte în stare gravă, având osul piciorului stâng, de deasupra genunchiului, complect sfărâmat. A pierdut o mare cantitate de sânge. Al doilea, are glonţul intrat în piciorul drept, fără să fi atins osul. Legionarii din toată ţara salută pe cei ce-şi varsă cu bucurie sângele lor pentru sfânta biruinţă legionară. CORNELIU ZELEA CODREANU Duminică, 6 Februarie Î938

CIRCULARA

Nr. 139

Acum o oră, la 11 fără 7 minute, Duminică 6 Fe­ bruarie a. c., legionarul Popescu Florian, student al Academiei Agronomice, rănit în Comuna Ferbinţi, în chi­ nuri şi dureri şi-a dat duhul. Fiind împuşcat grav în picior, la ora unu şi jumă­ tate ziua, cu osul deasupra genunchiului sfărâmat com­ plet, a pierdut o cantitate de sânge de aproape 3 kgr. El a fost adus în Captală, sub pază jandarmerească, abia la ora 6 şi jumătate, cu ordinul de a fi transportat Ia poliţie. Doctorul Zavergiu plecat întru întâmpinarea sa cu greu l-a putut scoate dela jandarmi şi duce la Spitalul Colentina. Tot timpul, legionarul a avut curajul (mo­ ralul) ridicat. înfruntând cu bărbăţie durerile, şi-a dat sufletul. Cu toate îngrijirile supraomeneşti date de corpul 259

medical Colentina, studentul legionar, Florian Popescu, şi-a dat sufletul. Ultimile cuvinte au fost: „Mă doare” , iar când un­ chiul său a venit şi plâgând i-a spus: „Tatăl tău a murit la Turtucaia, să se scoale şi să te vadă împuşcat de jan­ darmi. — El a răspuns: „Nu mai plânge unchiule, căci şi sângele meu, tot pentru ţară se varsă” . LEGIONARI, STUDENŢI DIN TOATA ŢARA, ESTE AL DOILEA MORT NEVINOVAT AL ACESTEI ZILE DE DUMINICA. DESCOPERIŢI ŞI SALUTAŢI, IN CUMPLITA DU­ RERE CARE NE-A CUPRINS, TRUPUL CAMARADU­ LUI NOSTRU CĂZUT, PENTRU CREDINŢA LEGIO­ NARA. — SUFLETELE LOR S’AU RIDICAT LANGA A LUI MOŢA, A GENERALULUI, A LUI MARIN, A LUI CIUMETTI. — DE ACUM NOI MEREU II VOM STRIGA ŞI EI MEREU VOR RĂSPUNDE „PREZENT” . IN FAŢA MAREI DURERI, PĂSTRAŢI CALM DE NEÎNVINS. CORNELIU ZELEA CODREANU Bucureşti, Duminică 6 Februarie 1938

C I R C U L A R A Nr. 140 In judeţul Făgăraş, şeful de judeţ comunică: „200 legionari arestaţi şi schingiuiţi. La Şinca veche 45 legionari bătuţi crunt, la sânge.” *

Domnule Goga, sunt fii Ardealului. Copiii naţiei româneşti, fraţi de un sânge şi de o mamă cu Dumneata. 260

Dumneata ai venit să rezolvi problema jidovească? In curând vom face statistica Românilor arestaţi, bătuţi până la sânge, ucişi. Legionari, cine dintre voi îşi va pierde calmul, cine dintre voi nu va primi zâmbind orice suferinţă, cine de subdureri va încreţi fruntea sau va încerca o cât de mică ripostă, pe acela îl vom privi cu milă, ca pe un frate care nu merită numele de legionar. Treceţi cu cea mai desăvârşită bărbăţie şi acest examen. Comeliu Z. Codreanu Bucureşti, 7 Februarie 1938

C I R C U L A R A Nr. 141 Aduc la cunoştinţa legionarilor următorul raport asupra celor întâmplate la Oradea: „Astăzi 6 Februarie 1938, cu 520 legionari ne-am întrunit în curtea şefului de cuib Paul Gavril din comuna Lăzăreni plasa Ceica jud. Bihor sub comanda directă a ajutorului Comandant Creţiu loan. Deschisesem şedinţa şi cântasem trei cân­ tece, când apare şeful secţiei Ceica plut. Dege­ ra tu împreună cu 6 jandarmi şi primarul Tenţ Vasile. Ne-a cerut autorizaţia prefecturei. Am răs­ puns că deschisă fiind campania electorală ştiu că nu ni-e necesară şi ne găsim legal adunaţi în loc închis. încărcând armele ne-au somat să ne împrăştiem. Le-am răspuns că nu ni-e teamă şi le-am oferit chiar pieptul meu. începem să cân­ tăm „CU FRUNTEA SUS” . Plutonierul s’a îndreptat cu revolverul în mână, spre aripa dreaptă trăgând în capul cama­

261

radului legionar Lăzureanu, învăţător în comuna Forosig. Ceilalţi jandarmi au tras o salvă repezindu-se cu baionetele în rândurile noastre, lovind şi îm­ pungând în strigăte „Ura” şi insulte. Legionarul Hendrea Vasile din Forosig îm­ puns de baionetă s’a retras spre casă împreună cu mulţi loviţi şi împunşi a căror nume însă nu le cunoaştem. Camaradul Creţu Aj. C-dt. a fost arestat şi dus între baionete la notariatul cercual. Legionarii şi simpatizanţii s’au răspândit. Am luat rănitul dându-i îngrijirile necesare prin medicul plasei Kovacs Arnold, pe care a tre­ buit să-l chem personal întrucât la apelul legiona­ rilor nu a răspuns. Am transportat rănitul la Spitalul Central Oradea, unde i-se va face extracţia glontelui. Interesându-mă de camaradul arestat, am fost silit de jandarmi să părăsesc primăria, arătând că îmi fac un favor că nu mă arestează şi pe mine, deşi am cerut să fiu şi eu arestat. Tocmai în acest mo­ ment „guvernul” ţinea întrunire în faţa a circa 50 locuitori în uşa primăriei insultând pe le­ gionari.” Lt. Colonel C. Luca Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” Halta Celea Mare, 6 Februarie Î938, orele Î9. Pe locurile pe care acum 20 şi ceva de ani loveau şi împuşcau în Români jandarmi maghiari, astăzi împuşcă şi bat acelaş neam românesc jandarmii Domnului Goga, poetul pătimirii noastre româneşti. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 8 Februarie Î9S8 262

i

C I R C U L A R A Nr. 142 Comunic legionarilor: Camaradul nostru Var jac din garnizoana Ploeşti a dispărut. Cerem să ni se spună: Dacă este arestat, unde este arestat, dacă este omorît cine l’a ucis. In ce beciuri de poliţie şi-a dat sufletul? Un grup de avocaţi în scopul cercetărilor au adresat parchetului cerere pentru a se face descindere în beciu­ rile poliţiei Ploeşti. Cine l-a omorît pe Varjac? Ce este cu cadavrul adus eri în Capitală, în urma cererii de descindere la poliţia Ploeşti? Răspunde, Domnule Goga. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 8 Februarie 1938

C I R C U L A R A Nr. 143 înscenare unui preot. Preotul George Teodorescu din Comuna Chiajna a fost arestat astă noapte. Nu e legionar. E numai simpatizant al Mişcării legionare. I s’a înscenat ceva grozav: „Preotul a aruncat cu pietre şi cu noroi în Drape­ lul Ţării \ Ol Stăpânire creştină care arestezi preoţi, ca cea mai oribilă stăpânire iudaică, înscenându-le cu mişelie infamii. Stăpânirea partidului Naţional-Creştin al Domnu­ lui Goga şi Cuza. Ce triste timpuri trăeşte naţia noastră astăzi! 263

Iată sfârşitul declaraţiei scrise a preotului arestat: „Că ara luat o piatră şi am aruncat-o în Dra­ pelul purtat de lăncieri socotesc o înscenare, o mârşevie grosolană, fiindcă orice om cu raţiune, simţ şi dragoste de ţară, cât de simplu, nu ar pu­ tea face aceasta, cu atât mai puţin eu, preot — şi cred cu destulă lumină, ca să ştiu ce înseamnă Drapelul Ţării” . Această demnă declaraţie a preotului George Teodorescu spune tot. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 8 Februarie 1938

Bucureşti, 8 Februarie 1938 CĂTRE LEGIONARII DIN TOATĂ ŢARA In urma şedinţei Senatului legionar al Capitalei, co­ munic legionarilor din toată ţara, prietenilor şi duşma­ nilor noştri următoarele: Nu poate nimeni să omoare atâţia dintre noi câţi suntem în stare să murim pentru credinţa noastră. Dar nu această dovadă trebue să dea Mişcarea Le­ gionară astăzi: a dat-o eri, va da-o mâine. Ea trebue să facă astăzi dovada ÎNŢELEPCIUNII şi dovada ORDINII. Atitudinea noastră faţă de guvernul naţionalist, din primul moment al venirii sale la cârmă şi până astăzi, când ne aflăm fără nici o vină în faţa a două morminte şi a câtorva sute de oameni loviţi şi în­ sângeraţi, este cunoscută. ACUM: Mişcarea Legionară, cu inima însângerată şi în­ doliată nu răspunde provocărilor nelegiuite, la care a fost supusă. 264

După cum nu răspunde nici atacurilor date în acelaş timp cu guvernul, de către partidul liberal. Atacaţi cum vreţi, loviţi cât puteţi. Noi nu avem nimic de răspuns şi nu vă fie teamă de nici o reacţiune. Le faceţi toate acestea pentru voturi? Pentru 6 luni un an sau doi de guvernare? Ei bine rog pe toţi duşmanii noştri, pe cei ce ne-au ucis camarazii, să afle că MIŞCAREA LEGIONARĂ S’A RETRAS DIN PROPAGANDA ELECTORALĂ. Ea nu mai apare în luptă, deoarece nu vrea să facă umbră nimănui. începând de mâine: 1. Toate întrunirile anunţate de partidul nostru sunt contramandate. 2. Nu va mai avea loc nici o întrunire electorală sau de altă natură. Nici o conferinţă. Nici o şedinţă publică. 3. Nici o echipă legionară de propagandă nu va trece dintr’un judeţ în altul şi nici măcar dintr’un sat în altul în cadrul aceluiaşi judeţ. Cu alte cuvinte nu se mai face nici un fel de echipă legionară. 4. Candidaţii din judeţ sau din afară de judeţ, per­ soane marcante sau nemarcante, nu se mai deplasează nicăirea pentru a-şi susţine credinţele sau pentru a răs­ punde atacurilor. 5. Nu se mai tipăreşte nici un manifest în afară de acela care arată semnul electoral: 5 puncte, lista Nr. 5, pagina 2-a. 6. Cine voeşte să ne voteze bine. Cine nu, să voteze după conştiinţa şi sufletul său pe cine va voi. 7. Noi nu voim să împedicăm guvernul în opera lui de guvernare, lată noi ne dăm în lături. Calea vă este deschisă şi liberă. Nimeni n’o să vă facă nici un rău, Guvernaţi în pace. Să ştiţi însă că nu vă uităm nici odată, că mâna

265

noastră zadarnic veţi căuta-o, că ochii noştri vă vor privi aşa cum trebue. Mişcarea legionară nu are nimic de cerut dela Dvs. Nu are nimic de reclamat. Puterile vrăşmaşe din afara hotarelor sau din lăuntru, care-şi închipue că legionarii le pot face jocul prin tr*un început de răsmeriţă, le răspund că se înşală. CORNELIU ZELEA CODREANU INSTRUCŢIUNI CĂTRE ŞEFII DE JUDEŢ Şefii de judeţ vor fixa delegaţii şi asistenţii şi au latitudinea de a găsi mijlocul pe care-1 vor crede de cu­ viinţă ca cel mai bun pentru a parveni să anunţe pe alegători care este semul nostru fără întruniri, fără de­ plasări, fără marşuri, în coloană sau fără coloană.

CIRCULARA

Nr. 144

Despre Guvernul care a plecat. Camarazi, A mai trecut o guvernare peste capul nostru. Şi-or să mai treacă. Ca şi celelalte de până acum, aproape zece la nu­ măr şi acesta a fost la fel: o rafală de insulte, loviri, maltratări, uneltiri, arestări şi doi morţi: un student şi un muncitor. In scurta viaţă a acestui guvern: I. — A fost ofensată studenţimea română creştină, prin lovirea de către un poliţist a Preşedintelui ei, Dr. Milcoveanu, şi prin evacuarea în timp de noapte în mod brutal a tuturor căminelor studenţeşti din Capitală. 266

II. — 450 legionari au fost deţinuţi ilegal sau arestaţi. III. — 52 răniţi şi loviţi printre care cităm: Profe­ sorul Andrei, Aurel Vlad, Radu Budişteanu, Macovei, la Neamţ. învăţătorul Lăzăreanu de la Bihor, împuşcat în cap. Legionarul Ciubuc, împuşcat in cap. Legionarul Grozea Constantin, împuşcat în picior. IV. — 2 morţi. In linia guvernelor trecute, acesta face parte din­ tre acelea care s’a purtat cu mai multă mişelie. Şi acum pentru tot acest trecut un sfat: Nu uitaţi. Nu uitaţi pe cei ce v’au schingiuit, lovit, ofensat şi omorît. Camarazi, Dumnezeu v’a dat memorie. Uzaţi de ea. Linia de onoare vă impune a nu sta de vorbă cu aceşti oameni, a nu le întinde mâna, a nu le răspunde la salut, a le întoarce spatele. Iar linia de onoare a mişcării noastre ne impune ca nu cumva vre-unul din membrii acestui partid să pă­ trundă vre-odată în rândurile legionare. Dacă vre-unul se va fi strecurat neobservat, orice legionar are dreptul şi peste cinci ani să ridice „veto” . Cel intrat în mod fraudulos va trebui să pără­ sească mişcarea orice activitate ar fi avut în acest timp. Ne-am supus la tot ce ni s’a cerut. Am dus în spate fără murmur tot ce ni s’a pus. Dar să ştiţi că nu vă uităm nici-odată. Comeliu Z. Codreanu Bucureşti, 11 Februarie 1938 P. S. Veţi lua măsuri urgente de a fi daţi în judecată toţi cei ce-au comis ilegalităţi. Şi veţi raporta.

267

C IR CU LAR A

Nr. 145

Camarazi,

Văzând reclamaţiunea f ă c u t ă ................................ . . . . , Parchetul Militar şi Civil, în care se arată că D-l Istrate Micescu, în calitate de Ministru de Ex­ terne, a chemat la sine pe D-l Emilian, avocat şi prefect de Neamţ, şi în schimbul unor promisiuni materiale şi morale, i-a cerut ca să mă omoare, pentru „înalte ra­ ţiuni de stat” , declar că cunosc şi eu ceva de care n’am făcut uz până astăzi. Domnul General Sichitiu, fost şef al Marelui Stat Major, m’a chemat acum două săptămâni, pentru a-mi comunica ceva grav. D-sa mi-a spus: „Domnule Codreanu, te-am chemat pentru a te avertiza. Intr’o discuţie pe care-am avut-o cu D-l Armând Călinescu despre dispariţia D-tale, că * D-ta ai putea să dispari, şi astfel Mişcarea legio­ nară ar dispărea şi ea” . Domnul Emilian fiind chemat prin Ministerul de In­ terne şi trimis apoi la D-l Istrati Micescu, cred că D-l Ar­ mând Călinescu nu este străin de îndemnurile D-lui Istrati Micescu. Dealtfel cred cu tărie că D-l Istrati Micescu şi Ar­ mând Călinescu sunt expresia şi în această chestiune a anumitor cercuri pe care voi le cunoaşteţi prea bine. Camarazi, Rog să nu se interpreteze greşit această circulară, să nu se creadă că mi-e teamă de moarte. Şeful Legiunii râde de moarte şi nu se păzeşte niciodată de ea. 268

Fac această circulară pentrucă vreau să fiu răsbunat. Aşa cum v*a spus şi organizat Moţa.*) Şi nu dintr’o poftă personală de răsbunare, ci pen­ trucă am convingerea că veţi face un mare bine naţiei româneşti. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, l î Februarie Î938

*) Cu ocazia asasinării şefului antisemit Gustloff din Elveţia, de către jidanul Frankfurter, Ionel Moţa scria într’un ordin către şefii de cuiburi din Regiunea X III: „ . . . î n cazul eventualei încercări a vreunui asemenea asasinat la noi în România, asupra şefilor noştri, reacţiunea legio­ nară va lovi atât de crunt în toţi marii vinovaţi jidani şi jidan iţi, încât nu numai să îngrozească pe adversar, dar să constitue pentru istoria româ­ neasca un avertisment care să răsune ţeste veacuri, arătând că acest popor ştie să reacţioneze împotriva duşmanilor şi să-i sfărâme . . (vezi Gh. Gh. I s t r a t e , Frăţia de Cruce [Bucureşti] 1937, p . 164). — In Aprilie 1936, referindu-se la pregătirea unei acţiuni de distrugere a mişcării naţionale, Ionel Moţa a spus între altele: . . această mişcare nu va putea fi înfrântă prin unul sau două asasinate, ori prin ineficiente disolvări, ci va putea fi înfrântă doar atunci când toate zecile de mii de tineri pe care îi reprezintă, vor fi fost coborîţi în mormânt." (vezi I o n I. M o ţ a , Cranii de Lemn, Miinchen 1970, pp. 336— 337). — Nota editorului.

269

C IR C U LA R A

Nr. 146

Se anulează circulara No. 145 din 11/11/938, deoarece D-l General Sichitiu mi-a trimis o scrisoare prin care îmi spune că n’a afirmat niciodată cele scrise de mine în circulara No. 145, că nu m’a chemat cu intenţia de a comunica ceva grav, ci numai cu intenţia de a mă cunoaşte şi că probabil că este la m ijloc o înţelegere eronată, că n’ain înţeles bine sensul şi nota adevărată a discuţiei avută. In acelaş timp D-sa mă asigură de bunele senti­ mente pe care D-l Armând Călinescu le are faţă de mine. Aşa fiind lucrurile, anulez circulara No. 145 şi rog să se anunţe urgent şefii de judeţe pentru a nu mai fi trimisă. Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, liJII/938

CIRCULARA

Nr. 147

Mişcarea legionară îndeamnă pe toţi oamenii legaţi cu sufletul de ea, ţărani sau orăşeni, tineri sau bătrâni, să facă post şi rugăciuni timp de o săptămână, începând de Vineri dimineaţa 25 Februarie până Vineri seara 4 Martie 1938. In cele două Vineri şi Miercuri se va ţine post negru! Corneliu Z. Codreanu Bucureşti, 17 Februarie 1938

270

IN TIMPUL POSTULUI A. — Se citeşte de mai multe ori pe zi „Paraclisul Maicii Domnului, pag. 62—82, broşurică, ediţia din anul 1899 a Sf. Sinod. (Librăria Pavel Suru, Calea Vic­ toriei, Bucureşti). B. — Nu se citesc ziare, nu se citesc nici un fel de cărţi, nu se admite nici un fel de distracţie sau măcar ceva care ar putea distrage sufletul legionarului dela rugăciune. C. — Nu se fumează, nu se mănâncă nimic Miercuri şi Vineri; în celelalte zile, numai post.: D. — Nu se joacă cărţi, table, nu se marge la specta­ cole. Nu se fac vizite decât tot numai pentru ru­ găciune. E. — Toată problema se pune: a) în înfrângerea oricărei pofte, în biruirea trupului şi a materiei; b) în eliberarea sufletului de sub jugul ma­ teriei; c) în concentrarea lui, în rugăciune, deci în apropierea cât mai mult de morţi, de sfinţi, de Mântuitorul Isus Hristos, de Dumnezeu. Chemaţi morţii să se roage totdeauna ală­ turi de voi. Chemaţi-1 pe Moţa. F. —, Nu se fac discuţii contradictorii, care să ne facă să uităm că suntem în rugăciune. G. — Ţinuta, pretutindeni: acasă, pe stradă, în tren, ca în Biserică. Legionarii şi legionarele trebue să ştie că nu este vrăjmaş care să lupte şi să biruiască în contra postului şi rugăciunii. Cei ce vă rugaţi, fiţi siguri că în calea voastră totul se va lumina. Eu, în cei 16 ani de lupte, în cele mai grele şi mai 271

primejdioase clipe, am citit la 12 noaptea, timp de 42 de nopţi, „Paraclisul Maicii Domnului” . Am mai citit în timpul prigoanei, am purtat-o tot timpul cu mine, cărticica cu rugăciuni a sfântului An­ ton de Padova. (Librăria Sf. Iosif, str. Berthelot). Corneliu Z. Codreanu 18 Februarie 1938

CIRCULARA Nr. 148 Am convocat încă de acum o săptămână pe ziarişti pentru mâine Marţi 22 Februarie a. c. ora 8 seara, în scopul de a încerca să fac unele declaraţii politice pri­ vind atitudinea noastră ca partid, în faţa noilor împre­ jurări. Deoarece Miercuri 23 Februarie, este ultimul ter­ men pentru facerea declaraţiilor de către funcţionari şi înaintarea demisiilor din partide, mă văd silit a face aceste declaraţii astăzi, pentru ca ele să ajungă în timp util membrilor noştri. Iată aceste declaraţii, pe care le fac în numele fo ­ rului conducător al Mişcării legionare: Anunţăm pe membrii, că începând cu data de as­ tăzi 21 Februarie 1938, Partidul „Totul pentru Ţară** nu mai există. întreaga conducere a căzut de acord, că raţiunea de existenţă a Partidului a încetat. Toţi cei legaţi până în prezent juridiceşte de acest partid, funcţionari de Stat, sau nefuncţionari, sunt deslegaţi de toate aceste legături, luându-şi complecta li­ bertate de acţiune. Toate funcţiunile, Şefi de regiuni, de judeţe, etc., sunt desfiinţate. Sediile se închid şi se dau proprietarilor. Motivele care ne-au determinat la această hotarîre sunt: 272

Decretul Regal Nr. 870 din 17 Februarie 1938, cu­ prinde următoarele dispoziţii: a) Funcţionarii Statului nu pot face politică, nu mai pot face parte din partide. b) Cei ce nu sunt funcţionari, adică restul de ce­ tăţeni, dacă acţionează politiceşte, sunt sancţionaţi. c) Conducerea este sancţionată dacă mai dă circu­ lari ordine, dispoziţiuni. Deci suntem aruncaţi din raportul de Drept, în ra­ portul de Forţă. Pe acesta, Insă, noi nu-1 primim. Noi am înţeles să acţionăm în cadrul legii, manifestându-ne credinţele noastre. Dacă aceasta n’o putem face, şi dacă orice manifes­ tare de credinţă ne este interzisă, raţiunea de existenţă a partidului nostru a încetat. Noi nu voim să întrebuinţăm forţa. Nu voim să întrebuinţăm violenţa. Ne este suficientă experienţa din trecut, când fără voia noastră am fost atraşi pe calea violenţii. La orice violentare, noi nu mai răspundem în nici un fel: Supor­ tăm. Şi chiar atunci când întreaga naţiune română este tratată ca o turmă de animale inconştiente. Lovitură de Stat nu voim să dăm. Prin esenţa Însăşi a concepţiei noastre noi suntem contra acestui sistem. Ea însemnează o atitudine de bruscare, de natură exterioară, pe când noi aşteptăm biruinţa noastră dela desăvârşirea în sufletul naţiunii, a unui proces de perfecţiune omenească. Nu vom întrebuinţa aceste mijloace, pentru că ti­ neretul de astăzi, are prea adânc înfiptă conştiinţa misiunei sale istorice şi a răspunderii sale, pentru a face acte necugetate, care să transforme România într’o Spa­ nie însângerată. Generaţia noastră întreagă vede bine mănuşa care i s’a aruncat. 273

Mânuşa aruncată va rămânea, însă, jos. Noi refuzăm s’o ridicăm. Ceasul biruinţii noastre încă n’a sunat. E încă cea­ sul lor. Dacă generaţia bătrânilor noştri crede că e mai bine aşa cum a procedat, noi nu avem să ne amestecăm pentru a le da lecţii. Ei poartă răspunderea în faţa lui Dumnezeu şi a Istoriei. De altfel părerile mele, simple păreri, asupra ulti­ melor evenimente vor fi fixate într’o scrisoare adre­ sată unuia dintre miniştrii actualului cabinet. In acelaş decret regal, se vizează comerţul legionar. Pentru a nu da naştere la nici o posibilitate de conflict, cu multă durere, renunţăm şi la activitatea comercială, întregul comerţ legionar se lichidează. Şefii de între­ prinderi vor anunţa personalul din timp pentru a se putea plasa în altă parte. Cei 70 de copii întreţinuţi de noi, vor fi trimişi acasă, nemaiputând suporta cheltuia­ la întreţinerii lor. In timpul liber care ni se deschide, îndemn pe toţi tinerii, să studieze cât mai profund în direcţia mese­ riei lor. Dealtfel şi eu, profitând de acest timp, voi pleca peste o lună la Roma, pentru a mă ocupa de traducerea şi de tipărirea în limba italiană şi franceză, a cărţii me­ le. Deasemenea, voi scrie volumul al II-lea. .. ..Şi acum, în ceasul disovării noastre, noi tinere­ tul României,crescuţi în credinţa legionară, mulţumim generaţiei bătrânilor oameni politici, pentru modul în care s’au purtat cu noi, pentru modul în care ne-a tra­ tat, pentru exemplele de caracter, onoare, demnitate şi legalitate, pe care ni le-a dat. închizând această tristă pagină, rămânem legaţi în duhul lui Moţa, Marin, şi al celorlalţi morţi ai noştri, care se roagă pentru noi lui Dumnezeu.

Credeţi, camarazi din sate din oraşe, din munţi şi din câmpii, în viitorul legionar al României, pe care nici ura nici uneltirea vicleană, şi nici moartea nu-1 pot împiedica. Corneliu Zelea-Codreanu Bucureşti, 21 Februarie 1938 SCRISOARE ADRESATA D-LUI MINISTRU ALEX. VAIDA VOEVOD Domnule Ministru, îmi permit de a vă adresa această scrisoare Dvs. în legătură cu ultimele evenimente politice, în care a-ţi jucat un rol aşa de important. Sunt simple păreri ale unui om în pragul a 40 ani, care şi-a purtat tinereţea prin cele mai aspre lupte, prin cele mai mari suferinţe şi prin cele mai grele primej dii. Omul acesta în 16 ani de luptă, şi-a creiat o organi­ zaţie politică pe care a trebuit să şi-o disolve din dra­ goste pentru ţară, pentrucă nu a voit să răspundă pro­ vocării de răsboi care i s’a trimis. Căci lovitura de Stat pe care Dvs. reprezentanţii vechei organizaţii a-ţi dat-o în noaptea de 10 Febr. este o mare ofensă adusă naţiei nostre şi o provocare de răsboi adresată fiecărui român. Domnule Ministru, O naţie nu e condamnată să trăiască toată viaţa ei în aceleaşi forme. Constituţia acestei ţări prevede orice schimbare posibilă, cu o singură condiţie: respectarea normelor legale trasate de legea fundamentală a statului. Ei bine, Dvs. a-ţi călcat legile ţării, pentru ca să adu­ ceţi o nouă formă statului. Această formă nouă ridică insă o serie de probleme. 1. Dispreţ pentru poporul român. Caracteristica no275

ilor forme statale din lume nu stă atât în forma statului, pe cât stă în contribuţia naţiunei la crearea acestor forme dc stat. Nu are importanţă mecanica statului pe cât are în aceste schimbări voinţa naţiunei. Aceiaşi stare de în­ altă conştiinţă, aceiaşi stare de elan Ia care se poate ri­ dica un neam chemat să-şi hotărască propria sa soartă. Viitorul său, înălţimea de conştiinţă la care în vnzul lumei s’au ridicat aceste neamuri. Ca român mă simt ofensat şi mă întreb: Ce a-ţi crezut Dvs. despre naţia noastră desconsiderând-o în modul acesta? La acest mare examen, la acest concurs care se dă între naţiile lumei, unde se apreciază nu formarea şi înfăţişarea noastră a statului, ci capaci­ tatea de conştiinţă şi demnitatea naţiunei. Dvs. prin actul dela 10-11 Febr. ne-aţi oprit pe noi românii de a lua parte. Dându-ne un regim nou şi dictându-ne o constituţie alcătuită în câteva nopţi punând pe întreaga naţiune pecetea de „incapabil şi dobitoc” . Mă întreb încă odată. Să ne fi crezut Dvs. ca pe o turmă de animale? In toate aceste schimbări ale statului, apare alături de ideia unei forme noi, ideia naţiunei bi­ ruitoare, nu sclavă să poarte un jug ce i se pune. Naţiu­ nea care voieşte a lua parte, care este chemată a lua parte la stabilirea soartei sale viitoare, dacă voieşte să aibă o soartă şi dacă voieşte să se validiteze ca naţiune cu drept la respect printre celelalte naţiuni ale lumei. 2. Legalitatea. Dvs. toţi care ne-aţi cântat nouă timp de 10 ani pe această strună „Legalitatea” , existenţa sta­ tului stă în ideia de legalitate, cine atinge acest principiu al legalităţii, cine calcă legile ţării este un criminal. Dvs. care ne-aţi aruncat în închisori pentru cele mai mici abateri faţă de codul penal, terminaţi acum la sfârşitul acestui imn frumos prin a deveni cei mai mari infractori la legile fundamentale ale statului, călcând în picioare constituţia ţării, respectată de toţi dela înfiinţarea sta­

tului român şi până astăzi. Sunt mărturie dosarele din Tribunale şi Consiliile de Răsboi, şi închisorile în care am intrat; fiind acuzat, rând pe rând de Dvs. că voiesc: „să fac lovitură de Stat” . Nu este proces al meu în care această formulă, să nu fi apărut în toată amploarea şi viclenia ei. Pentru ca după 10 ani de chinuri pe care le-aţi im­ primat Gărzii şi sufletului din mine, să terminaţi prin a da Dvs. „lovitura de Stat” . Prin a săvârşi Dvs. delictul de care ne-aţi acuzat şi chinuit pe nedrept. Toate teoriile cari ni s’au făcut nouă tineretului, ani dearândul de generaţia Dvs. pe tema unică a legalităţii, ordinei din respectul legalităţii, se termină prin acest oribil exemplu. Priviţi-ne pe noi în cadrul legalităţii şi uitaţi-vă la Dvs. cum termină cei mai mari dispreţuitori de lege. 3. Sprejurul. Dar Dvs. a-ţi jurat pe aceste legi. A-ţi jurat că vă veţi supune lor şi le veţi aplica. Iar acum a-ţi călcat jurământul depus. Asupra întregei Dvs. generaţii politice planează sprejurul. Trist exemplu, îngrozitor exemplu pentru biserica ortofoxă care patronează un asemenea act, şi pentru nea­ mul nostru. Ce grozăvie cuprind aceste două cuvinte: Infractori şi Sprejuri. 4. Nulitatea operii Dvs. întreaga operă a Dvs. de le­ gislaţie este lovită de nulitate. Tot ce este născut din spre jur şi din călcare de lege este condamnat pieirii. Iar celor ce săvârşesc asemene acte, nu Ie ajută Dumnezeu niciodată. Un vot luat prin silnicie, sub stare de asediu, cenzură, nesecret şi verbal, mai rău ca prin regimul bol­ şevic, nu acoperă faptele Dvs., pentru care rămâneţi răs­ punzători şi nu dă operii Dvs. nicio valoare. 5. Noua constituţie şi lupta de liberare a Românilor din lanţurile puterilor iudaice. Şi aceasta cu atât mai 277

mult cu cât constituţia de astăzi, după cum vom dovedi mai târziu, deposedează pe Români de drepturile lor istorice şi consacră stăpânirea iudaică în România. întreaga luptă naţională după 20 ani se termină într^o constituţie care nu numai că nu rezolvă nimic din problema vitală a naţiei noastre, ci vine să pecetluiască pentru totdeauna drepturile şi poziţiile furate dela Ro­ mâni de năvălitorii jidani, împotriva cărora noua con­ stituţie nu ne mai deschide nicio posibilitate de apărare. Actuala constituţie este o piatră de mormânt peste viaţa naţiei româneşti. Domnule Ministru, V’am scris aceste rânduri, nu pentru a le multi­ plica şi răspândi în public, cari ar fi o simplă agitaţie sterilă, ci pentru că am socotit că e bine ca Dvs. să cu­ noaşteţi toate părerile şi ale celor ce vă aplaudă şi ale celor ce nu vă aplaudă. Primiţi salutul meu, (ss) CORNELIU Z. CODREANU 22. II. 1938 PENTRU LICHIDAREA COMERŢULUI LEGIONAR a) Se va forma o comisiune de lichidare având ca preşedinte pe d. Popescu-Buzău. b) Rog cea mai mare grije şi corectitudine până în ultimul moment. c) Comerţul nostru nu are decât o vechime de 1 an şi mai puţin; nu vom putea plăti furnizorii, deoarece investiţiile făcute în casă, în haine, aşternut, pentru co­ pii şi personal, în inventarul necesar, — rafturi, cântare, mobilier, instalaţii de lumină, apă, bucătării, maşini de transportat, amenajeri de imobile, nu se pot acoperi de­ cât în interval de 1— 2 ani, oricât de bine ar merge un

comerţ, cum a fost cazul comerţului legionar care a mers excelent. In afară de aceasta mai urmează pier­ derea din vinderea unei părţi din mărfuri sub preţul de cost, lucru fatal la lichidare. Valoarea totală a comerţului legionar se ridică la suma de lei 11 milioane. Deficitul pe care nu-1 vom putea acoperi din cauza motivelor înşirate mai sus va fi de circa 1 milion lei. Ni se pune problema falimentului. Este o formu­ lă, dar nu e onorabilă şi pune în situaţie grea pe oame­ nii cari au avut încredere în onoarea noastră şi ne-au acordat creditul lor. De aceea noi trebuie să facem toate sforţările pen­ tru a eşi cu obrazul curat şi cu onoarea nepătată. Nu voim să rămânem datori la nimeni cu nici un ban. Fac apel la toţi prietenii noştri să facă o ultimă sforţare subscriind după putere pentru a ne achita toa­ te obligaţiile şi a închide onorabil uşile comerţului nos­ tru. Subscrierile se fac la Inginerul Horodniceanu. Corneliu Zelea-Codreanu Bucureşti, 23 Februarie 1938 CĂTRE CREDITORII COMERŢULUI LEGIONAR Când am anunţat închiderea comerţului legionar n’am înţeles că ar putea rămâne un singur creditor ne­ plătit de noi. Noi ne-am achitat totdeauna până la ultimul leu toate obligaţiunile. Totuşi, oameni care-şi arătau în zilele noastre bune, intenţii lăudabile, acum când au văzut că vin zile grele, că se îngrămădesc norii în jurul nostru, fără nici un pic de omenie, fără nici un pic de inimă, s’au năpustit 279

asupra noastră, punându-ne sula în coaste şi somândune să le plătim în câteva zile banii pentru mărfurile pe care le avem. Somaţiuni cu gesturi lipsite de cuviinţă şi cu ame­ ninţări că ne trag obloanele şi ne declară în stare de faliment. Printre cei ce s’ au purtat cu mai multă neomenie citez pe d. Ştefan Filipescu, mare angrosist, care avea de luat dela noi: La Obor 430.000 lei. La Bacău 163.000 lei. Prietenii se cunosc în ceasuri grele, nu în zile cu soare. Sunt mulţumit că i-am putut cunoaşte. Pentru liniştirea celorlaţi care încă n’au venit să ne împungă cu sulele printre coaste, anunţ că nu mai închidem comerţul nostru şi că nu mai plec în străină­ tate după cum am anunţat, ci rămân să mă ocup cu plata până la ultimul ban, a celor lipsiţi de credinţă şi de omenie. CORNELIU Z. CODREANU 1938, 28 Febr.

Cancelarului A d o lf H itler Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului In Austria germană. Toate puterile iudeo-francmasonlce sunt înfrânte Înaintea luminei triumfătoare a adevărului. Dvs., sunteţi purtătorul acestei lumini şi nici o putere nu va putea, vreodată, s’o frângă.

Corneliu Z. Codreanu 12 Martie 1938 280

ÎNCHIDEREA RESTAURANTULUI LEGIONAR GUTENBERG Dragi Camarazi, Cu părere de rău închidem acest restaurant. II închidem din cauza conducerii mârşave de as­ tăzi, iar pe voi camarazi, cari aţi servit în acest restau­ rant, vă îmbrăţişez cu tot sufletul de frate. In această seară mai aveţi încă o bucată de pâine, dar mâine vă veţi întreba: ce vom mai mânca? Nu disperaţi camarazi că pe drumuri nu veţi ră­ mânea. Am încredinţat camaradului Caravia, ca să se ocupe cu plasarea voastră la întreprinderile româneşti pe aceia, cari n’aveţi unde pleca. Ce am făcut eri, astăzi nu putem, dar vom face mâine. Ceasul nostru încă n’ a sosit. Dar biruinţa legiona­ ră se apropie cât mai repede, — sigură! De asemeni îmbrăţişez cu dragoste de frate pe clien­ ţii, cari au luat masa la acest restaurant. Vă zic, la revedere. CORNELIU Z. CODREANU 15 Martie 1938 PENTRU PROFESORUL IORGA Domnule Director, Am văzut comunicatul apărut în ziarul Dv., şi în altele, epistola pe care D-l Profesor Nicolae Iorga, a pus-o pe marginea scrisorii mele şi pe care o repet: „Se trimet înapoi, cu cea mai îndreptăţită „indignare, aceste cuvinte nesocotite din partea „cuiva care amintindu-şi cât sânge s’a vărsat de „el şi de pe urma faptelor sale, ar trebui să se co„boare în conştiinţa sa pentru a se pocăi, evitând „Ţării primejdiile ce adună asupra ei.” 281

Mi se pare straniu că D-l Profesor N. Iorga n’a avut cavalerismul să dea publicităţii şi scrisoarea mea, pre­ ferând să dea, numai rândurile sale. Vă rog să binevoiţi a publica şi scrisoarea mea, pe care v’o alătur, precum şi răspunsul pe care îl trimet Domnului Profesor Iorga la epistola sa. Cred că domnia sa nu se va prevala de avantagiile pe care i le acordă cenzura, primind situaţia neloială ca rândurile sale să fie publicate, iar scrisoarea nu. Domnului Profesor Nicolae Iorga Eu mă cobor în adâncul conştiinţei mele şi văd că mi-am apărat în 15 ani de luptă la baionetă, Pământul ţării mele. In acest timp am primit lovituri. îmi văd trupul şi sufletul plin de răni, pe care mi le-au săpat duşmanii cu armele lor şi mai ales trădătorii din mijlocul Naţiei noastre. C.oboară-te şi D-ta şi spune-mi ce vezi? Corneliu Zelea Codreanu 29 Martie 1938, Bucureşti. PENTRU PROFESORUL IORGA COMERŢUL LEGIONAR DELA OBOR ŞI DELA LAZAR Astăzi, Sâmbătă 26 Martie 1938, orele 9 dim., cele două restaurante dela Obor şi dela Liceul Lazăr, au fost închise de autorităţi. La fel magazinul de coloniale Obor. La cel dintâi s’au prezentat Comisarul şef Furduescu dela circ. 18-a, însoţit de trei comisari ajutori şi de un pluton de j andarmi sub comanda unui sergent. La cel de al doilea, Comisarul şef Malamuceanu, în­ 282

soţit de doi comisari ajutori, punând în vedere persona­ lului să se retragă, deoarece au ordin ca să evacueze şi să închidă imediat localul. D-l Popescu le-a cerut să arate un ordin scris. Au răspuns: „Avem ordin verbal” . Personalul s’a retras, fără nici un fel de împotrivire, lăsând totul în mâinile auto­ rităţilor. Menţionez ca procedură: lipsa de omenie, căci tot există omenie, chiar şi în cele mai mari injustiţii pe cari voieşti să le faci. Este în adevăr lpsit de orice simţ de omenie, ca să te prezinţi la o afacere comercială, să închizi imediat, să scoţi personalul în drum luându-i şi camera în care dormea. Şi pe deasupra şi râsul şi satisfacţia comercianţilor iudei, cari priveau cum se dărâmă sub loviturile stă­ pânirii lor şi acest început de comerţ românesc. Ce-ar fi fost dacă s’ar fi spus: Vă pun în vedere că în termen de trei zile să vă aranjaţi toate chestiunile şi să închideţi localul, căci Ministerul de Interne a luat această dispoziţie. A 11-a chestiune. Refuzi să dai un ordin scris în vir­ tutea căruia să putem acţiona justiţia şi să vedem asupra cui cade răspunderea morală şi juridică. N’aţi voit să ne daţi ordinul? Ei bine vi-1 dau eu cum a fost primit de autorităţile locale din partea Dom­ nului Armând Călinescu: „Prefectura şi Chestura Poliţiei, direcţia Siguranţei, Bacău, Galaţi, Piatra-Neamţ, Arad. „Urmare ord. Ministerul de Interne No. 745/25 şi „Siguranţa Generală No. 1488/25, luaţi măsuri şi îngri„jiţi închiderea şi sigilarea localurilor de consum şi de„bit cunoscute şi specificate prin anexa ord. 1821/17/2 „crt. Raportaţi de urmare 25678 00213 86091 22001” . A IlI-a remarcă este aceia că închiderea acestor două 283

restaurante ne-a cauzat prejudicii materiale sângeroase şi obligaţii cărora nu le vom putea face faţă în nici un fel. Deci mari prejudicii morale. întreprinderea „Obor*Va deschis la data de 3 Oct. 1937, făcându-se numai cheltueli de investiţii în repara­ ţia localului în valoare de 400.000 lei cu o chirie de 200.000 lei. Restaurantul „Lazăr” s’a deschis în Nov. 1937, cu o chirie de 280.000 lei anual şi investiţii în reparaţia loca­ lului de 250.000 lei. In ambele localuri, mărfuri, vesela şi vinuri în piv­ niţă, în cea mai mare parte pe credit, peste 2 jum. mi­ lioane. Tot ce am adunat prin cea mai mare economie şi muncă se află aci. Când acum 15 ani în urmă, tineretul manifesta sgomotos împotriva cuceririi iudaice, (nu mai sgomotos decât D-l Iorga la 1906) Domnii de astăzi, aceşti domni din guvernul de astăzi, ne spuneau: „Nu aşa veţi rezolva problema evreiască. „Apuca ţivă de comerţ. Faceţi comerţ ca ei” . Iată ne-am apucat. Cu sufletul plin de speranţe. Cu dor de muncă. Când aţi văzut însă că pornim, că suntem corecţi, că suntem capabili, că munca noastră e bine cuvântată de Dumnezeu, veniţi tot voi, şi distrugeţi acest început de comerţ românesc, poate cel dintâiu început serios din vremea noastră, veniţi şi fără milă înăbuşiţi aceste în­ cercări, tot avântul nostru şi atâtea speranţe. Ce epitete pot să vă dau? Ce cuvinte din limba ro­ mână vi s’ar potrivi ? Ne acuzaţi că am greşit în trecut? Dar cine n’a greşit dintre voi? Spuneţi-ne însă cu ce am greşit acum! Ne scoateţi o crimă din ceiace înşivă ne îndemnaţi ieri ca să facem? 284

Vine profesorul Iorga, care striga acum 4 luni, dând alarmă în linia comerţului creştin răpus de jidani, şi fă­ când apel, chiar la violenţa noastră, vine, ne murdăreşte gândurile noastre curate, şi ne răpune el pe noi, pe Româini ? Sub guvernarea fericită şi creştină a I. P. S. Patriar­ hul Miron, nu mai există în România nici jidani, nici comerţ jidănesc, nici problemă jidănească. Nu mai existăm decât noi care trebue să fim nimiciţi prin orice mijloace. Nici o dată, Nici un cuvânt de rău pentru profesorul Iorga. Totdeauna cu respect şi cu bună-cuviinţă. De câtva timp plouă cu articole de otravă peste noi. „Intre bliduri (adică la restaurantele noastre) facem „comploturi, punem la cale revoluţii îngrozitoare, şi vrem „să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revol­ v e r e le în mână şi în buzunare” . Ei bine, nu mai pot. Din marginile puterilor mele omeneşti, eu care te-am respectat îţi strig: Eşti un incorect. Eşti un necinstit sufleteşte. Datoria elementară a unui om corect este ca să se informeze şi la omul pe care îl judecă, nu numai la agenţii mincinoşi ai Domnului Armând Călinescu (care lansaseră eri pe piaţă că 16 echipe sub conducerea lui Alexandru Cantacuzino vor să-l omoare pe d-sa). Eu nu mă pot bate cu D-ta. N’am nici geniul, nici vârsta, nici condeiul şi nici situaţia Dtale. N’am nimic. D-ta ai totul. Dar din adâncul unui suflet lovit şi nedreptăţit îţi strig, şi îţi voi striga din adâncul gropii, eşti un necinstit sufleteşte, care ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate. Voi care ne acuzaţi de violenţă, după ce a-ţi între­ buinţat contra noastră cele mai mari violenţe, împingân285

du-ne la desasperare şi păcat, voi, cărora, dacă cineva v^ar fi dat numai o palmă, aţi fi reacţionat la fel cu mine, fără ca să mai fi trecut prin chinurile fizice şi umilinţele prin care am trecut noi, voi necinstiţilor sufleteşte, vă vom dovedi acum, că nu vom reacţiona în nici un fel la toate provocările voastre. Nu să ne închideţi comerţul nostru, să ne înăbuşiţi avântul, ci să ne bateţi la tălpi, să ne trimiteţi în Insula Şerpilor, să ne ucideţi cu pietre, să ne spânzuraţi cu pi­ cioarele în sus şi să ni le bateţi în cuie, să ne supuneţi la cele mai mari umilinţi. Nu veţi întâmpina nici D-vs. Domnule Profesor Iorga, şi nici ceilalţi toţi care v’aţi asumat răspunde­ rea unei sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai nici o violenţă, ci nici măcar o opunere. Dar de acum şi până voiu închide ochii, Domnule lorga, şi după aceea, te voiu privi aşa cum meriţi. CORNELIU Z. CODREANU Bucureşti, 26 Martie 1938

286

Cuvânt pentru legionari*) Dragi camarazi, După cinsprezece ani de luptă, de prigoniri şi de jertfe, tineretul României trebue să ştie că ceasul biruinţei legionare nu mai este departe. Toate încercările de vrăjmăşie vor fi strivite. Toate pla­ nurile de ademenire, toate încercările de cumpărare a sufle­ telor, toate încercările de desbinare şi toate trădările, vor cădea la pământ. Priviţi-i drept în ochi pe toţi tiranii voştri. Induraţi cu resemnare orice lovitură, suportaţi orice chin, căci jertfa no­ astră a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri frânte şi de suflete chinuite, a biruinţii. Acei ce vor cădea dintre noi, vor avea nume şi morminte de eroi. Iar cei ce ne vor ucide, vor purta nume de trădători, şi vor fi blestemaţi din neam în neam. Din adâncuri se înalţă biruitor legionarul! Cu sufletul său de stâncă. Cei ce cred că-1 pot învinge ca şi cei ce cred că-1 pot cumpăra, se vor convinge în curând, dar prea târziu, că s’au înşelat. CORNELIU Z. CODREANU

*) Pronunţat cu ocazia aniversării a zece ani dela înfiinţarea Legiunii Arhanghelul Mihail şi înregistrat pe disc. Acest discurs e unicul document sonor ce ne-a rămas dela Căpitan. Discul, conţinând, pe lângă cuvântul Căpitanului, o selecţie dintre cele mai frumoase Imnuri şi Marşuri legionare, se poate comanda pe adresa Editurii. (Nota editorului)

287

Cuprinsul F r u n t a r ...................................................................................... V Cuvânt de lămurire la Ja e d iţie .................................................. VII Întâmpinare la 4&ediţie................................................................ VIII Cuvânt înainte [la 2a e d i ţ i e ] .................................................. IX

Circulara Nr. 1 [îndemn la unitate şi disciplină]

.

.

.

1

Chemare către Purtătorii Duhului nou al Vremii

.

.

.

2

Legiunea „Arhanghelul Mihail*, „Garda de Fier“ . Un Apel şi un Avertism ent........................................................................

5

Către legionarii din I a ş i .........................................................

9

Camarazi [Rânduri cetite în Congresul stud., Brăila 1930] . Prigoana 1933. C ir c u la r ă ......................................................... 11

9

Ordin [dat publicităţii de gen. Cantacuzino-Grănicerul]

.

Trădarea [Mihail Stelescu vinovat de trădare] . . . . Circulară [Fiţi a t e n ţ i] ................................................................ 19 Circulară — Dispoziţii [Referitor la cazul Stelescu] . Circulară [Sabia neiertătoare a Sf. Arhanghel Mihail]

.

. .

15 18 21

..

22

Partidul Liberal. Circulară [Proclamarea zilei de 10 Decem­ brie ca zi a suferinţelor le g io n a r e ].................................... 23 După Prigoană. Scrisoare pentru anul nou 1935, către legio­ narii din întreaga ţ a r ă ......................................................... 25 Către organizaţia B r ă i l a ......................................................... 26 In timpul campaniei de mişelii şi uneltiri. Circulară . . . Pedeapsa legionară........................................................................29

27

Scrisoare către F. D. C. G a l a ţ i .................................................. 33 Problema ofensei [Viaţa românească bazată pe onoare]

.

.

34

Părintelui Herbei, I n e u -A r a d .................................................. 34 Iubite camarade [Indicaţii asupra organizării Cuibului] .

.

35

Circulară [Moartea senatorului legionar Hristache Solomon]

36

288

Circulară [Respectul m u n c i i ] ...........................................37 Primii paşi în Tabăra Carmen S y l v a ............................ 38 Datoria studentului. C ir c u la r ă ...........................................39 Un şef de Mişcare nu acordă prietenii. Circulară . . . . Camarazi, Creştini şi R o m â n i .......................................... 44

43

Cele 10 P o r u n c i ................................................................ 45 Către legionarii din Tabăra A r n o t a ........................................... 47 Prima Circulară pentru Comerţul L e g io n a r..................... 48 Circulara Nr. 6. Către toate organizaţiile legionare . . . Cantina L eg ion a ră ........................................................................52

51

Circulară [Peste toate p e r i c o l e l e ] ........................................... 56 Familia le g io n a r ă ........................................................................56 Prea Cuvioşia V o a s tr ă ................................................................ 61 Către toţi legionarii din C a p it a lă ........................................... 62 Horia S i m a ...............................................................................63 Camarade [te ştiam că eşti cr e d in cio s ]................................. 64 Controlul legionar. C ir c u la r ă ................................................64 Circulară [împlinirea visului n o s t r u ] ....................................66 La deschiderea C o o p e r a t i v e i .................................................. 67 Legionarului . . . A v o c a t ......................................................... 68 Circulara Nr. 10. Stabilirea raporturilor dintre „Porunca Vremii" şi Mişcarea L e g io n a ră ........................................... 69 Circulara Nr. 11 (U r g e n t)......................................................... 70 Circulară [G. Beza eliminat

dinorganizaţie]

.

.

.

.

71

Către Familia legionară................................................................ 73 Politica Externă. Circulară......................................................... 74 Educaţie Legionară. Către Comandanţii

deTabere.

Desfiinţarea taberei dela Susai [GeneralCantacuzino]

.

. .

76 .

77

Domnule General [Ion D o b r e ] .................................................. 78 Domnule General [C. Z. C

. ] .................................................. 81

Cărţile şi biblioteca legionarului.................................................. 83 Pentru cumpărătorul dela C o op e ra tiv ă ....................................84 Ajutor de Alegeri. Circulara Nr. 4 2 ........................................... 86 Circulara Nr. 41 [Abuzul de cămăşi v e r z i ] .............................87 Tipărirea cărţii Pentru L eg io n a r i ....................................... 90 Circulară [Un obiceiu urât şi p e ricu lo s ]....................................91

289

Către Comandanţii Centrelor studenţeşti legionare

.

.

.

92

înfiinţarea Corpului Muncitorimei legionare.............................95 Memoriu adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici şi Ţării .

97

Casa V erde................................................................ .......

100

Către legionarii din C a p i t a l ă .................................................. 102 La schimbarea Cadrelor [1936/37], Circulară . . . . 102 Mişcarea Legionară şi B is e rica .................................................. 105 Circulară [Armonie şi u n it a t e ].................................................. 107 Legi legionare cu privire la anumite obligaţii ale Şefului Miş­ cării L eg ion a re........................................................................107 Oameni cari ştiu că au păcate. Circulara Nr. 50 . . . . 108 Circulara Nr. 51. Către Şefii de R e g i u n i .............................108 Circulară. Către toţi le g io n a rii.................................................. 109 Circulară [Lipsa de tact în co n d u ce re ]....................................109 împotriva laşităţii. C ir c u la r ă .................................................. 110 Stimate Domn, On. Familie [Răsboiul sfânt al comerţului] . 110 Către toţi legionarii, membrii şi prietenii Mişcării Naţionale .

112

Ordin pentru 1 Ianuarie 1937. Cu ocazia schimbării cadrelor P a r t id u lu i...............................................................................113 Circulară [Echipa legionară luptă pe frontul din Spania] .

.

117

Legionari [Marea jertfă dela M ajadahonda].............................118 Parastas întru sfânta pomenire a lui Moţa şi Marin .

.

.

Jurământul gradelor legionare pe trupurile lui Moţa şi Marin . în Biserica Sf. Ilie G o r g a n i...........................................

119 120

Camarazi [Privind pe Amedeu B ă d e s c u ] .............................122 Circulara Nr. 58 [Nici „Complot" nici „Lovitură de Stat“ ]

.

123

Circulară către legionarii din C a p it a lă .................................... 124 Circulara Nr. 59. Către Organizaţia B i h o r ............................. 125 Comunicat [Lecţia celei mai mari in ju stiţii].............................126 Circulara Nr. 60 [O tendinţă fermă de provocare . . . ]

.

.

127

Pentru toţi cei ce pleacă acasă. Cu ocazia închiderii Universi­ tăţilor

......................................................................................128

Circulara Nr. 62 [Referitor la „Buna Vestire"]

.

.

Primirea Oamenilor politici în Mişcarea Legionară .

.

. .

129 .

Circulara Nr. 64. Către toţi legionarii din România [Biserica Ortodoxă ia atitudine de îm p ă r a t ]....................................131

290

130

Camarade Boborodea [Misiunea colportajului] . . . . 132 Studenţimea Română chemată să treacă pe sub jugul umilinţii. Circulara Nr. 6 5 ................................................................ 134 Corpul Muncitorimii Legionare.................................................. 136 Circulara Nr. 70 [„Prezent", „E dramul cel bun“ ] . Sediul Legionar. Circulară. Către Legionari şi Prieteni

. .

. .

136 137

Domnilor Avocaţi [Privind procesul Decemvirilor]

.

.

138

.

Camarazi [daţi-vă exam en ele].................................................. 139 Circulara Nr. 75 [Interzicerea taberelor de muncă] . Circulara Nr. 76 [Şicanii împotriva coloniilor de vară]

. .

. .

140 141

Către legionarii şi membrii din Capitală .

.

.

142

.

.

. •

Circulara Nr. 77. Către Şefii de R e g i u n e .............................143 Excroci. Circulara Nr. 78 (Către organizaţia Braşov)

.

.

143

Circulară [Daţi pentru victoria le g io n a ră !].............................145 Comunicat [O dovadă a puterii lui Dumnezeu]

.

.

.

.

145

Circulara Nr. 79 [Suntem UN M I L I O N ! ] .............................146 Concurs la A le g e r i........................................................................148 O lămurire [„Consumul Legionar" Carmen Sylva] . . . 149 La temeliile Sediului L e g io n a r .................................................. 151 Legea Carmen Sylva. Circulara Nr. 8 0 ....................................151 Cuvinte către Publicul Restaurantului legionar .

.

.

.

152

Către şefii de c u i b u r i ................................................................ 155 F. D. C. C onstanţa........................................................................155 Tabăra de odihnă din Regiunea m u n t e l u i .............................156 Circulara Nr. 81. Către şefii de Regiuni....................................157 După raportul . . . [Desfiinţ. org. Bălţi, Roman, Vaslui] . 158 Circulara Nr. 82 [Un act c r im in a l]........................................... 161 Tabăra legionară C â m p in a ......................................................... 161 Circulara Nr. 83 [Desfiinţarea taberei de odihnă]

.

.

.

163

Atitudini p o l i t i c e ........................................................................167 Circulara Nr. 86 [Familii-cetăţi le g io n a re ].............................168 Circulara Nr. 87 [ . . . compromiterea întregii mişcări] . . 169 Pentru înfiinţarea „Batalionului Legionar al Comerţului"

.

170

Organizarea Batalionului Comerţului Legionar .

.

171

.

.

Bătălia Fierului V e ch iu ................................................................ 173 Instrucţiuni pentru strângerea M e t a l e lo r .............................174

291

Către Şefii de Regiuni [Figuri luminoase pentru Comerţ]

.

.

179

Circulara Nr. 89[Referitor la „Porunca Vremii"] . . . 179 Cei 40 de copii le g io n a r i......................................................... 180 Către muncitori [Mândria de a fi stăpânul Ţării tale]

.

.

181

La turnarea ultimului planşeu al S e d iu lu i.............................182 Circulara Nr. 92 [Ordine secrete ale autorităţilor] . . . 184 Către Preşedinţii de Tribunal din ţ a r ă ....................................185 Un ordin confidenţial al Prefecturii din Prahova .

.

.

.

186

Circulara Nr. 91 [Ducelui Benito Mussolini şi Fiihrer-ului Adolf H i t l e r ] ..........................................................................187 Raport [Prof. Vasile C h r is te s c u ]........................................... 188 Circulara Nr. 93 [Abuzuri comise de autorităţi] .

.

.

.

189

Inaugurarea Consumului L e g io n a r -O b o r .............................189 Circulară [Statuia martirilor Horia, Cloşca şi Crişan]

.

.

191

Circulară [Batalionul comerţului le g io n a r ].............................192 Circulară [Solemnitatea dela A l b a - I u l ia ] .............................193 Porunci [pentru batalionul com erţu lu i]....................................193 Circulară [Măsura mea trebue să fie dreaptă]

.

.

.

.

195

Restaurant-Pensiune Legionară, la P r e d e a l.............................196 Circulara Nr. 94 [Ordine ale Prefecturei. . . ]

.

.

.

.

196

Circulara Nr. 95 [Conştiinţa d a t o r ie i] ....................................198 Circulară pentru Batalionul Comerţului Legionar

.

.

.

198

La inaugurarea Pensiunei Legionare din Predeal .

.

.

.

199

Circulara Nr. 96 [Listele e l e c t o r a l e ] ...................................200 Circulara Nr. 100 [Blestem asupra unui trădător]

.. ’ .

Circulara Nr. 99 [Situaţia dieltuelilor dela Centru] .

201

.

.

202

Circulara Nr. 101 [Referitor la c u z iş t i]....................................205 Circulara Nr. 103 [Problema fie r u lu i] ...................................205 Circulara Nr. 105 [Ţinută de înaltă demnitate]

.

.

.

.

Circulara Nr. 106 [Proces-verbal la Ministerul de Interne]

206 .

Circulara Nr. 108 [Un nou cavalerism. . . ] ............................. 208 Cuvântul Căpitanului: „Muncitori din toată România, la luptă!“ ...................................................................................... 209 Pentru toţi legionarii: Şedinţa dela „Casa Verde"; Apelul Căpitanului; Citirea listelor de candidaturi; Ultimele in­ strucţiuni în vederea a le g e rilo r........................................... 210

292

206

Circulara Nr. 109 [Preoţi legionari cu salariile suspendate] .

218

Circulara Nr. 114 [Ofensa trebue sp ă la tă ...]

219

.

.

.

.

Declaraţiile D-lui C. 2. Codreanu [Pact de neagresiune] .

.

220

Circulara Nr. 117 [Vreau să văd cine bate la uşa casei mele . . . ] Un protest public [în apărarea lui Iuliu Maniu] .

.

.

224

.

225

Un răspuns [unei provocări a Partidului Naţional-Creştin] .

225

Circulara 119 [Ofense şi c a lo m n ii]........................................... 226 Ordin de închidere a bătăliei electorale.......................................229 Circulara Nr. 122 [PACE şi O D I H N Ă ] .............................231 M oţa şi Marin

. . . [ . . . sfidători de m o a r t e ].............................232

Pentru ziua de 13 Ianuarie [ 1 9 3 8 ] ........................................... 232 Comunicat [Corecţi, chiar dacă alţii n’au fost cu noi] . Către organizaţiile legionare Bacău şi Roman

.

.

.

.

.

234

.

238

Ordin confidenţial [împrăştiaţi bucurie şi lumină]

.

.

.

239

Circulara Nr.

.

.

.

240

Circulara Nr. 127. „Omul şi Pogonul" [O scrisoare infamă] .

241

126 [Şcoala de Primari şi Prefecţi]

Circulara Nr. 128 [Comisiuni de s t u d i u ] .............................245 Circulara Nr. 129 [Convocarea Senatului Legionar] . . . 248 Instrucţiuni [pentru depunerea lis te lo r ]....................................249 Circulara Nr.

130 [Legionarii nu răspund loviturilor] .

Circulara Nr.131 [Un periculos duşman al statului?] Circulara Nr.

.

250

.

.

251

132 [Noui jertfe pt. biruinţa legionară] .

.

252

.

253

Circulara Nr. 133. Corpul legionar al foştilor militari Circulara Nr. 134 [îndemn legionarii la linişte] .

.

. .

.

255

Circulara Nr. 135 [„lagăr de in t e r n a r e "].............................255 Circulara Nr. 136 [Un tablou în tristă to r ].............................257 Circulara Nr. 137 [Trăiască Biruinţa legionară!] . . . . Circulara Nr. 138 [Sânge pentru sfânta Biruinţă legionară] Circulara Nr. 139 [Păstraţi calm de neînvins]

.

.

.

Circulara Nr. 140 [200 legionari arestaţi şi schingiuiţi]

257 .

. .

259 259

.

260

Circulara Nr. 141[Teroare a rm a tă ]........................................... 261 Circulara Nr. 142 [Cine l-a omorît pe Varjac?] .

.

.

.

263

Circulara Nr. 143. înscenare unui p r e o t ....................................263 Către legionarii din toată ţara [Mişcarea Legionară s’a retras din propaganda e le cto ra lă ].................................................. 264 Circulara Nr. 144 [Un bilanţ sângeros . . . ] .............................266

293

Circulara Nr. 145 [...v r e a u să fiu răsbunat] . Circulara Nr. 146 [Anulez circulara Nr. ,145 . . . ] Circulara Nr. 147[O săptămână de post şi rugăciuni] . Circulara Nr. 148[Auto-disolvarea Partidului]

.

Scrisoare adresată D-lui Ministru Alex. Vaida Voevod

.

Pentru lichidarea Comerţului L e g io n a r .................................... Către creditorii Comerţului L e g io n a r .................................... Cancelarului Adolf H i t l e r ......................................................... închiderea Restaurantului legionar Gutenberg . Pentru Profesorul I o r g a ......................................................... Pentru Profesorul Iorga. Comerţul legionar dela Obor şi dela Lazăr

......................................................................................

Cuvânt pentru legionari..........................................................

294

268 270 270 272 275 278 279 280 281 281 282 287

De acelaş autor: 1) Pentru Legionari, Col. „Omul N ou“ , 5a ed., Miinchen 1968. 484 pagini DM 20,— 2) Cărticica Şefului de Cuib, Col. „Omul N ou“ , l l a ed., Mchn. 1971. 146 pp. DM 8,— 3) însemnări dela Jilava, Col. „Omul Nou“ , 3a ed., Miinchen 1968. 68 pagini DM 6,—

Traduceri în limbi străine: 1) Guardia di Ferro (Per i Legionari) Edizioni di Ar, 2a ed., Padova 1972. 444 pagini L. 6.500 2) La Garde de Fer (Pour Ies Legionnaires) Ed. Promethee, 2a ed., Paris/Grenoble 1938/72. 472 pagini 48 F 3) Eiserne Garde (A n meine Legionare) Col. „Omul N ou“ , 5a ed., Miinchen 1972. 472 pagini DM 15,— 4) Guardia de H ierro (Para los Legionarios) Ediciones BAUSP, 3a ed., Barce­ lona 1975. 450 pagini 350 ptas. 5) For M y Legionaries (The Iron Guard) Ed. „Libertatea", l a ed., Madrid 1977, tipărită la LIBERTY BELL în U. S. A. 356 pagini $ 6.00 6) II capo di cuib (traducere şi Nota introductivă de Claudio Mutti), Edizioni di Ar, l a ed., Padova 1974. 143 pagini L. 1800 Edizioni di Ar, 2a ed., Padova 1970. 128 pagini L. 1700

7) Diario dai carcere,

8) Diario de la cârcel (Introducere de Alberto Ezcurra şi un apendice: Testamento de Ion I. Motza), Cruz y Fierro Editores, 2a ed., Buenos Aires 1974. 104 pagini $ 3.00

Colecţia „E U R O P A ” Miinchen

Circulari ţi Manifeste

a apărut: In română: l a ediţie — Editura „T otu l pentru Ţ a ră " — Bucureşti 1937 2a ediţie — Editura Mişcării Legionare — Bucureşti 1941 3a ediţie — Ediţie de exil roneotip. incompt. — M adrid 1951 4a ediţie — Colecţia „O m ul N o u “ , roneotip. — Salzburg 1951 5a ediţie — Colecţia „E U R O P A " — Munchen 1981 In italiană: l a ediţie — C irc ola ri e m a n ifesti (traducere de C. Mutti) Edizioni all’ insegna del V eltro — Parma 1980