43 0 44KB
Cartea sau filmul? MARA – IOAN SLAVICI Publicat în foileton în 1894 şi în volum în 1906, romanul „Mara" este un roman social, obiectiv, realist, tradiţional și considerat “aproape o capodoperă” de către George Călinescu. În opinia mea, cartea este mai avantajoasă decât filmul pentru că este mai detaliată, oferă cititorului modalitatea de a fi părtaș la cele relatate și modelează mentalitatea și personalitatea lectorului. În primul rând, într-un film este imposibil ca regizorul să încadreze toată acțiunea, din cauza duratei de aproximativ două ore. Aceste detalii din cadrul cărții ce nu pot fi transpuse în film, fac diferența între aceste două arte, cartea triumfând din această perspectivă. De exemplu, în cadrul romanului Mara, se prezintă numeroase scene ce nu au fost prezentate și în filmul “Dincolo de pod”, precum șcena în care Persida a pierdut copilul sau călătoria lui Națl și a Persidei în Viena. Aceste momente marchează cartea, captează cititorul în universul operei, și face cartea unică, firul narativ fiind cursiv și neexistând pauze între acțiuni ce pot perturba lectura, precum cele din film. În al doilea rând, un alt avantaj în ceea ce privește cartea este acela că, prin intermediul lecturii unei cărți, cititorul ajunge să intre în pielea personajului. Lectorul se poate identifica în protagoniști, se poate regăsi în cele relatate, în gândurile și emoțiille personajelor și astfel ajunge să aprecieze tot mai mult dialogul său cu interlocutorul nevăzut, devenind un cititor devotat. De exemplu, lectorul se poate regăsi în povestea de viața a Persidei și ar putea acționa la fel ca ea în unele situații din viața cotidian, sau ar putea proceda total invers față de cum a acționat Persida în unele momente. Cartea conferă omului libertatea de a gândi și de a acționa, personajele din cărți fiind doar mijloacele pe care omul le poatea accesa în diferite momente ale vieții. În al treilea rând, mereu cartea a fost considerată în toate mediile ca aducătoare de „lumină”, modelând personalitățile și mentalitățile ființelor umane. Înainte, cei ce erau citiți, adică învățătorii și preoții, erau cei mai respectați oameni din comunitatea rurală, cei la care cetățenii apelau de câte ori se aflau în impas ori aveau nevoie de vreun sfat. Un bun exemplu este Maica Aegidia ce o educă și o învață pe Perisida, fiica Marei, la mănăstire, Persida, prin cunoștințele dobândinte de la Maica Aegidia se formează ca om și parcurge un drum inițiatic.
Proverbul „dacă ai carte, ai parte”, poate fi remarcat în romanul Mara, deoarece Maica Aegidia era considerată un om înțelept de către celelalte personaje, modelând-o în spiritul frumosului pe fată, sugerând totodată faptul că lectura influențează prezentul, devenind un nucleu de interacțiune ce modelează mentalitatea omului și contribuind la personalitatea acestuia. În concluzie, cartea are o acțiune mai amplă, oferindu-i cititorului ocazia de a fi părtaș la cele transmise și totodată modelându-i personalitatea și mentalitatea, dovedindu-se că merită ca omul să citească cartea decât să vizioneze filmul.