Cartea Tiparita Vs Cartea Virtuala Referat [PDF]

Zitiervorschau

CARTEA TIPĂRITĂ VERSUS CARTEA VIRTUALĂ ( CA MIJLOACE DE CUNOAŞTERE)

TÎRCOLEA LUMINIŢA GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.18

Cărţile reprezintă un element important în viaţa noastră, fie că vorbim despre lectura didactică sau despre cea de plăcere. Ajungem să vedem, să atingem şi să răsfoim o carte încă de la o vârstă fragedă, din perioada grădiniţei, deşi nu ştim prea bine ce să facem cu ea. Apoi la şcoală suntem bombardaţi cu informaţiile din manualele şcolare şi tindem, din păcate, să credem că lectura se rezumă doar la atât: o activitate plictisitoare, pe care trebuie să o săvârşeşti fără a obiecta. Din fericire, lectura înseamnă mult mai mult decât atât şi cei care conştientizează acest lucru devin, în timp, cei mai bogaţi oameni spiritual şi intelectual. Societatea modernă, plasează instituţiile de învăţământ într-o poziţie cheie de o copleşitoare responsabilitate. Aceasta este marea provocare a sistemului educaţional în prezent, greşelile de abordare în educaţia modernă putând conduce la consecinţe greu de estimat chiar pentru intervale de timp scurte. Instituţiile de învăţământ trebuie să-şi adapteze metodele şi practicile clasice şi să găsească metode şi procedee didactice noi care să permită a "produce" elevi cu noi aptitudini: autonomie, flexibilitate, capacitate de cooperare şi dialog. Trebuie să găsească mijloace de a stimula şi favoriza autoinstruirea şi de a păstra echilibrul între "individualism" şi "socializare". Trebuie să pregătească individul pentru un nou stil de viaţă şi de instruire: învăţarea continuă. „Supravieţuirea omului depinde de capacitatea sa de a învăţa, de a se recalifica, de a uita ce a învăţat cândva şi de a se instrui cu totul altfel pe viitor.” (Horst Siebert). În sprijinul educaţiei pe langa modalitatile traditionale intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionale. Metodele învăţământului tradiţional nu pot face faţă avalanşei de 1

cunoştinţe şi acestei dispersii accentuate a calificărilor, meseriilor şi domeniilor de activitate, care devin tot mai specializate, dar în mod paradoxal tot mai interconectate. Experienţa didactică a profesorului este integrată în programul de învăţare, prezenţa activă a profesorului fiind aici hotărâtoare; în momentul aplicării metodei prezenţa profesorului este discretă, dar importantă prin faptul că acesta stabileşte momentul şi modalităţile de aplicare a metodei, ca o alternativă importantă la metodele clasice. Prin urmare, metoda nu diminuează rolul profesorului în procesul de instruire, ci îi adaugă noi valenţe, îi creează noi modalităţi exprimare profesională. In confruntarea dintre cărţi tipărite şi cărţi digitale, cele din urmă sunt incriminate deseori pe motiv de indobitocire şi obosire mentală şi/sau emoţionala. E firesc pentru un cititor avizat/pasionat să afirme că între coperţile fizice regăseşte comori, în vreme ce într-un pdf sau un doc afişat pe un ecran îşi iroseşte energia şi capătă doar dureri de cap. E uşor pentru un tânar obişnuit cu ritmul alert al vieţii pline de gadget-uri să- şi insoţească orele libere cu lecturi electronice. La fel ca in cazul suporturilor muzicale sau cinematografice diferite, apar catalogări mai mult sau mai puţin justificate, pornind de la numitorul comun care este aparenţa/expunerea culturală. In acelaşi timp, studiile bazate pe reacţii organice, lăsând la o parte alţi factori, alimentează discuţii pro şi contra in toate mediile, pe toate continentele. Ce e mai bine să citească omul obişnuit al prezentului: cartea tipărită sau cartea digitală? Până la urmă, totul se reduce la usability, la “ofertă”, calităţile ei şi nevoile pe care le deserveşte. Iar la capitolul acesta, o carte electronică stă bine, mai ales când işi găseşte locul pe un reader prietenos. * O astfel de unealtă poate stoca o bibliotecă intreagă şi o mulţime de documente personale prin care posesorul se plimbă cu un meniu simplu, ajutându-se de degete apăsătoare de taste sau mângâietoare de ecran. * Utilizatorul işi poate insoţi lectura de muzică favorită, cu doar câteva click-uri, poate face notiţe, işi setează semne de carte, işi caută mai uşor fragmentele care il interesează. In cazul lucrărilor de specialitate, opţiunile astea pot salva mult timp. * Paginile rămân curate, nu se ingalbenesc, sunt uşor de parcurs. 2

* Imprumutul se traduce in share/impărţire, lucru frumos care, insă, din cauza faptului că nu am devenit incă androizi. * Pentru publisheri şi pentru scriitori deopotrivă costurile de producţie sunt mult mai mici. O carte digitală, mai precis forma pe care e citită, nu trece testul ciocanului sau al apei, nu are mirosul “acela” şi răsfoirea e condiţionată de baterie. Dar cerneala asta electronică e o chestie eficientă. Nu incape vorba: nu va inlocui CARTEA aşa cum o ştie şi-o iubeşte lumea, insă, lansează provocarea selecţiei inteligente. Profitând de faptul ca procesul digital e in continuă dezvoltare şi mai are cale lungă până să ajungă să-şi mulţumească publicul cu features utile şi fără cusur, bijuteriile literare editate pe hârtie premium, benzile desenate de calitate, cărţile cu senzaţionale fotografii, volumele cu adevărat valoroase işi vor găsi mereu locul in librării şi biblioteci. O parte dintre acestea din urmă se regăsesc pe diverse platforme online, ce pot fi stocate pe un suport uşor de transportat şi nu-i vor răpi cititorului emoţia pentru că atitudinea faţă de lectură transcende in ecrane. Ambele formate, clasic şi digital, au avantajele şi dezavantajele lor şi, având în vedere că ne preocupă atât de mult viitorul cărţii şi faptul că e-book-ul câştigă teren în faţa cărţii tipărite, voi menţiona câteva avantaje ale cărţilor digitale dar si ale celor tiparite. Câteva avantaje ale ebook-urilor asupra cărţilor tipărite: Mobilitate Cititorii care optează pentru un format electronic (e-book) pot cu uşurinţă sa transporte sute de cărţi. Acest lucru este ideal dacă ești genul călător. Bateria unui ebookreader poate ţine până la o lună. Preţ Ebook-urile sunt de obicei mai ieftine deoarece nu necesită costuri de tipărire. În majoritatea cazurilor găseşti cărţi online gratis, pe când cărţile tipărite aproape întotdeauna îţi golesc portofelul. Deşi preţul unui e-reader la început este o investiţie destul de costisitoare, pe termen lung este profitabilă.

3

Viteză Informaţia poate fi obţinută fără să părăseşti biroul! Faci o cercetare de ultim moment asupra unei teme? E simplu, găseşti un magazin virtual, cauţi online după cuvintele dorite, cumperi cartea şi recompensa este instantanee.

Depozitare Cei care aveţi o mulţime de cărţi ştiţi ce mult spaţiu ocupă, dar cu un e-reader, biblioteca ta este înmagazinată într-un dispozitiv mic ce-ţi încape în palmă. Acest lucru te va salva de spaţiul în plus şi totodată cărţile tale vor fi în siguranţă datorită backup-ului făcut. Citit pe întuneric Dacă îţi place să citeşti în pat, un e-book poate fi varianta câştigătoare, deoarece multe modele e-reader vin cu lumină încorporată. Protecţia mediului. Formatul digital exclude folosirea hârtiei necesare la producerea cărţilor tipărite care, de multe ori, sunt editate sau reeditate în tiraje prea mari în raport cu cerinţele şi nevoile publicului ţintă. Acest lucru se întâmplă din pricina unei cercetări precare privind segmentele de consumatori, iar cărţile, după ce petrec luni, poate chiar ani întregi pe rafturile librăriilor, ajung să fie vândute în târgurile de cărţi sau anticariate la un preţ infim.

Avantaje ale cărţilor tipărite asupra e-book-urilor: Pirateria Autorii şi editorii se confruntă cu o problemă similară pe care şi directorii şi producătorii de muzică au întâlnit-o în anii 90. Partajarea fişierelor devine foarte simplă când este în format electronic. De aceea oamenii intră în posesia e-book-urilor fără costuri, fiind grija numărul unu pentru autori şi editori a căror profit se dimininuează. Pentru cititorul obişnuit poate fi frustant deoarece nu mai poate “împrumuta” cartea favorită. 4

Bateria Când te-a dezamăgit ultima dată o carte care trebuia conectată la priză? Firul acţiunii începe să fie captivant şi te trezeşti că simbolul bateriei pâlpâie, problemă ce nu o vei întâmpina la o carte tipărită. Tradiţia Cartea tipărită oferă o experienţă care nu se opreşte doar la văz. Mirosul, atingerea texturii, greutatea cărţii oferă un festin simţurilor. Poate că pozele oferă mai mult în varianta printată decât cea digitală. Revânzarea La fel ca muzica, o dată descărcată, nu vei putea revinde cărţile digitale. Dacă îţi place să colectezi cărţi optează pe varianta printată. Disponibilitatea. O mulţime de cărţi nu sunt disponibile momentan în variantă digitală. Fără gadgeturi Te trezeşti într-un oraş mic fără laptop sau e-reader, nu vei putea descărca un titlu nou, dar există întotdeauna o librărie unde poţi opri să-ţi satisfaci pofta de lectură.

5

Rezumat

Comparând cele două forme de manifestare a cărţii, surprindem aspectele pozitive şi negative ale fiecăreia dintre ele. Cele două forme de existenţă a cărţii nu tind a se exclude, ci mai degrabă se completează reciproc, limitele uneia fiind depăşite de cealaltă. Lectura pe hârtie este diferită de lectura digitală. Absolut. Actul lecturii va avea loc în oricare dintre cele două cazuri, detaliile sunt cele care fac diferenţa. Pentru că există o diferenţă, dictată tot de cititori. Dar lucrurile nu trebuie văzute şi judecate atât de radical. Există cititori care adoră să savureze cărţile clasice, textura, mirosul şi sunetul foilor răsfoite, alături de o ceaşcă de ceai, dar care se împacă la fel de bine şi cu o carte în format pdf, atunci când este nevoie. Puţini sunt cei ce aleg să nu se atingă de o carte clasică şi să citească doar cărţi în format digital, în schimb există numeroşi fani înrăiţi ai cărţilor clasice care au păreri extrem de agresive despre cei ce aleg să citească în format electronic. În concluzie, viitorul cărţii şi al lecturii nu va avea de suferit atâta vreme cât editurile şi librăriile vor începe să-şi aplece mai mult privirea către nevoile consumatorilor. Şi, bineînţeles, atâta vreme cât noi vom propaga mai departe valorile morale şi intelectuale dobândite, ne vom educa copiii astfel încât să ştie când au luat naştere primele scrieri şi cum s-a ajuns în secolul XXI, îi vom învăţa să citească de pe dispozitive de câţiva mm grosime, dar le vom permite să-şi aleagă singuri metoda prin care vor pătrunde în tărâmul lecturii.

6

Bibliografie 1. Revista Cultura *Fundatia Culturala Romana* Mai 2015, Nr. 513 2. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, Universitatea din Bucureşti, site-ul oficial 3.M. Vlada, „Conceptul de algoritm-abordare modernă”, Gazeta de Informatică, Editura Agora, Cluj, nr. 3(13), 2003. 4.George Văideanu, „Educaţia la frontiera dintre milenii”, Editura Politică, Bucureşti, 1988. 5. Alexandru Rădescu, „E-learning românesc”, Jurnalul Naţional, Vineri, Aprilie 23, 2004.

7