Caracteristicile Limbajului Poetic [PDF]

Zitiervorschau

Poezia 

Poezia este ochiul care plânge. Ea este umărul care plânge, ochiul umărului care plânge. Ea este mâna care plânge, ochiul mâinii care plânge. Ea este ţapa care plânge, ochiul călcâiului care plânge. O voi, prieteni, poezia nu este lacrimă ea este însuşi plânsul, lacrima ochiului plânsul unui ochi neinventat, celui care trebuie să fie frumos, lacrima celui care trebuie să fie fericit. (N. Stănescu)

ŞTIU

VREAU SĂ ŞTIU

AM ÎNVĂŢAT

Caracteristicile limbajului poetic Expresivitatea

Sugestia

- acea trăsătură generală a textului poetic prin care se transmit sentimentele autorului în manieră plastică;

- se realizează prin evitarea numirii unui obiect, a unei situaţii etc., astfel încât lectorul deduce singur mesajul poetic din reţeaua de corespondenţe;

- denotă unicitatea stilului poetic al unui autor, noutatea imaginarului poetic, forţa imaginilor artistice cu scopul de a impresiona cititorul; - constă în împletirea armonioasă a figurilor de stil şi a imaginilor artistice pentru a sublinia ideile poetice, sentrimentele eului liric; - se justifică expresivitatea limbajului poetic prin folosirea epitetelor, a metaforelor, a comparaţiilor; - figurile de stil utilizate, precum şi preferinţa, la nivel lexical, pentru anumite grupuri (de pildă, cele formate din substantive şi adjective - cu rol descriptiv) configurează un text expresiv, armonios.

Ambiguitatea

- înseamnă dubla posibilitate de echivalare a unor elemente din limbajul poetic, rezultată din specificitatea construcţiei acesteia, încât să deschidă către cititor o serie alternativă de conotaţii - e o trăsătură definitorie a posibile la aceeaşi expresie a poeziei simboliste şi se limbii;  realizează prin stilul aluziv, indecis, fragmentar, promovând rezultă din caracterul vagul, nedefinitul; interpretabil, echivoc al unor expresii poetice, ceea ce duce la - se realizează prin utilizarea mai multe căi de descifrare a simbolurilor, a imaginilor mesajului poetic; artistice cromatice, olfactive, auditive, a sinesteziilor, a - mesajul poetic necesită un efort corespondenţelor dintre de interpretare din partea sentimente şi culori etc. cititorului; - Simbolurile, sinesteziile şi imaginile artistice folosite nu vor numi direct ideea poetică (sentimentul, starea), ci o vor sugera; Mallarme: „A numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ţi-o dă un poem, plăcere care constă în bucuria de a ghici încetul cu încetul; să sugerezi, iată visul nostru."

Reflexivitatea - derivă din tendinţa de a filosofa pe marginea unei stări existenţiale. Oriunde poetul se avântă în formule generalizatoare despre lume, viaţă, destin etc., întâlnim limbaj reflexiv; - ca şi celelalte trăsături, reflexivitatea se realizează la nivel stilistic tot cu ajutorul figurilor de stil (epitete, comparaţii, metafore etc), dar acestea surprind meditaţia lirică asupra unui fapt, asupra unei stări, idei etc.

- reflexivitatea limbajului poetic constă şi în capacitatea - figurile de stil (metafore, acestuia de a provoca lectorul la simboluri, oximoron), asocierile meditaţie asupra ideilor poetice neaşteptate de cuvinte, imaginile exprimate. artistice surprinzătoare, polisemantismul unor cuvinte, contradicţiile semantice ale unor termeni întreţin ambiguitatea limbajului poetic.