Biblioteca Marilor Procese [PDF]

Zitiervorschau

ANUL I

MAI

1924

CURIERUL JUDICIAR"

BUCURE$TI

www.dacoromanica.ro

No. 4-5

ANUL I

NRUL

MAI-IULIE 1924

DIRECTOR

I. GR. PERIETEANU

5

AVOCAT

H. AZNAVORIAN - AURELIAN BENTOIU = REDACTOR! CORDELIA DOBRESCU DONGOROZ = G. LISKEN MARGARETA GHELMEGEANU - 1. ROSETTI BALÄNESCU = M. MORA P. STRIHAN = T. TEODORESCU-BRANISTE = AL. VELESCU = AVOCATI

SECRETAR DE REDACTIE = V. V. STANCIU = AVOCAT

I. Procesul Carageale-Caion Calomnie prin

II. Procesul Arhitect. Socolescu Crimä de incendiu ILUSTRATH DE A. MURNU

SOCIETATII ANONIME nCURIERUL JUDIC1AR" Calea Rahovei 5

::

::

www.dacoromanica.ro

Strada Artel 5

www.dacoromanica.ro

PREFATA din Cu acest numär, pe care am fost nevoiti aneabundentii materiei, Biblioteca voioasa operä de reconstituire a marilor procese, asupra

rora s'a timp

mult

fixeze dispärute chipuri cari au

la

ilustrat bara Importanta personalitate a

care a fost Barbu

lavrancea acestui iar din revärsat elocinta, cadru judiciar in care peiul de procesele Socolescu Caragiale-Caion mai caracteristic, trebuia preferinta De altmintrelea cele procese penale, au pe vremuri sgomot, un deosebit dintr'un indoit vedere. Pe deoparte, situatiunii ciale a a gravitätii invinuirilor. Pe de parte, inegalului pe care l'a produs, la un interde timp relativ aceiasi in fata aceleassi de primul proces, ca

prezentant al onstate

civile, Delavrancea a avut Caragiale a putut fi pe care o constitue la noi

e la dramaturg Caragele a iesit

nostru din incinta Curtii en Jurati, tot astfel trebuia Societatea Dacia-Romclnia" de al doilea proces, care Delavrancea, ca al acuzatulni, a trecut prin satisfactiile-triumfului. ar fi fost lui Cajon, elocinta.lui n'ar fi suferit nici o ceptie. reconstituirea procesului Socolescu, ne-a dat fericita ocazie de a capta posteritate o dar stralucitoare din oratoria a lui Alexandru

www.dacoromanica.ro

vagul ecou al

ne-a mai

Djuvara, din care

Cititorii vor

acea

elocinte vii,

a

de

spontaneitate din-

care

tr'un suflet de artist. exprima sibilitatea

aceasta, nevoiti a ne pe care ne-a pricinuit-o

de

care ne-am

ente, de a redo

din lipsa unor isvoare se cuvenea rezumatul pledoariilor

de ceiralti avocati, in special marea pledoarie

Take

Ionescu.

trebue

De

pe cari

de pe

a marilor procese, idealisti ce la o

pare ca pe pe' care-I

colul

la convingerea

toare -o

fie

pe care

cu regret, opera de reconstise adaoge acelora am avut vom servi ce

a debandadei generale, n'are destinat de amuti, prova mierea compensacari am tras pe ogorul ale urme putea viitor

mutt continue-

-

avea

s'o GR.

www.dacoromanica.ro

Edit. Curierul

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DELAVRANCEA Nu voi

rea: de am

al lui Delavran-

un

lui

se leagd amintirile initierii literare-

am pomenit pe

citesc

Revista

largele ei pagini

sumare ale lui a lui nuvelele lui Delavrancea. Domnul Vucea ha, ha, presiona: - Ha, ha, rule!" il lua nevasta la - Ce fad, Stai Bibiloi! Nu da, Bibiloi! Bibiloi!" Pe totiinstituDomnul Vucea: cu noi, i-am dar Mai la Bursierului. treceau pe dinainte femei blond si goale usurele, contururi Asteptam arunce Berta un mototol de meu, de te-am te-am iubit"! Vara, la slova

-

pe /rind. Trubadurul, Sultänica Parazitii m'au tulburat adanc. Mai ales Parazitii. acum urechi lugubrele cuvinte: - Mi-ze-ra-bil ale Malerian. Pe Sasa am iubit-o

E

ochii negri fi aluneca pe plimbul ridica rochia nu se a inchipuirea de adolescent cu bratul ei ce se de un de vagi ei apropiatd de ... Am iubit-o; am inselat-o apoi Geli, fata cu sufletal curat ce pe Cosmin din

par'

Tot pe atunci auzit orator. Citind elevilor un

pe Delavrancea al lui Demostene,

www.dacoromanica.ro

Eschine comenta astfel: sd-I fi auzit pe rostindu-1 !"... to therion" ! auzit pe su$i monstrul... nostru cunoscuse o ; nevasta colonelului Delavrancea. Ca o Sa$a vinovata la bard inaltd, cu ochi negri scânteietori, ed ar fi de acum zdbranicul

prin toate Trei zile am nale ; la de la mezul 'n zori, am tat pe Delavrancea: peste capu-mi infrigurat a ca o de foc marelui orator... Cuvintele icoanele ropoteau, frazele se se deschideau: graiul românesc se lutoare; largi mind de o Adevdrul ; din in tunerec , ieseau. de foc, printre care chipuri fantastice: pe galbenul Trubadur, pe ciudatul doctor din Linite, pe Berta mai ales pe pe se amestecau luminosul joe al imaginilor.... a

De.afunci cea. ?

(file

Intre mai cetit un -de veac Parazitii nu le voi mai citi. De s'au cristalizat mine : jurul ; deci printre florile

!

www.dacoromanica.ro

Edit.

-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DELAVRANCEA-AVOCAT Greu s'ar

o

salt al lui impotriva unei solutiani veclii. rar numele in procesele celebre, care sistemele opuse din literatura dreptului s'au ciocnit sub baroului.

pentru c'ar fi lipsit inteligentii sale vederea esentiale avocotului de Nu pentru fi fost incapabil munca indispensude a este oblicot la cot progresul sub pedeapsa fatale de Nu pentru natura i-ar fi refuzat norocului magnetismul simpatiei, care, te, poleeste cariera. sub impulsiunea temperamentului rob al sufletului de artist, Delavrancea nu putea nu in penalului.

a A strdlucit

A putut

concurenti

imitatori ; egali

supe-

nori

Atunci and,

nesocotire a

au perdut tot mai din disfonduformei, spre a concentra numai un imperativ stupid le-ar exclude reciproc,

desbaterile

lui, ca

Delavrancea

ca

florile

stilului

ales,

de rand comunicativitate, urcd clasice, creind drupreocupare de un cuvânt aduprin intuitia-i muri de ce partea sufletului, a unui suflet minunat, vultoarea speculatiunilor juridice. Impune nu e mai o

www.dacoromanica.ro

o pledorie

e

bombastic

scade miezul

puzderie de frunze inutile, se

ese in

curat

calea adevarului.

ar fi

un poet al barei, Dar am mai avut

ca figura analist al

era de Delavrancea

omenesc. In

un minal

cri-

cortegiul pasiunilor, patimilor, de stinctelor, impulsiunilor. probleme mai greu de judecat, psihice, se cred mai stare le deslege prin verdicte repezi indiscutabile. problemele civile, raportatela lege la fapte, sufletesc prea nu se de din n'au bezna situatillor ce li se cere limpezeasca, fi trecut vreodaprintr'o la privind totul printr'un geam opac prin care adesea iluzia cd putem vedea ceva. In acest labirint, unii nu intre cad la drumului, de unde es duiti alte mai favorabile, vrancea mergea pas sigur torta puternic luminoasd.

Nimeni n'a pus diagnoza

mai precis

mat

sigur. Aci era lncheiat liera

sus la haina cenusie, din peste gulerul de postav, micul, martor defavorabil, partea prea un prezident excesiv de sever. Uitatura-i le domolea asprimea. -- Apararea are !" greoi. Aplecat de rezemat pumnii pea Wet. abea s'auzea. scuturat coama. S'a cd se drept o Ca Lachand, se opreste alege, salt fioros, Se

vai de biata Circomflexul

!

se

www.dacoromanica.ro

ochii...

votijitor cade ca o de Vocea captiveazd. pert ectd armonie la ton gest. Vcrdictul de se mai mutt pe ciunile care i-au atacul,-contraziceri in depozi,arestare nejustificatd, in jocul probelor, - de pe faptul judecat, sub

sale de mare Un arhitect e acuzat cd

fi incendiat casa. vor examina dovezile. Delavrancea se va parchetul clauzele prea crude ale societd(ilor de asigurare. Un fulger rdstoarnd rolurile: dela defensivd, lavrancea trece la ofensivd, terenul e de tot ce pe acuzat, pe adversari achitarea transformd condamnarea morald. trage

()

torului. El o

juratilor c'o va Lupta nu e grea, da

asupra de Delavrano

de oratoria lui

iune, despre iluziile deziluziile datorite sentimentului tare, printr'un capritios paradox, desmeardd chinueste,

intre vis

te

cu

intensitate.

la fort cere bilet. -Nu se

! S'a 'nchis casa !"-,,Trebue sd-mi dai; eu md due la servicin, nu la plimbare c'aici vorbesti mai esti la doud palme. : de Ce admirabil curs la Delavrancea despre cuvântului functiune de moment de oameni! adresat unui militar, sund altfel unui

; Necinstit" nu jigneste pe un politician ca pe un Ce find broderie a precedeazd achita!

Sonzitutile discutd

procesul duelului Filipescu-Laho-

martorilor, abaterile presupuse dela conrevine sd Lui Delavrancea cod al otel al dreptului

feudale, Talentul

www.dacoromanica.ro

de reabiliteazd,

- 10 volverul

pentru moment spada.

cu re-

centrul Bucurestilor pe un Examenul complet al neasämuit de a fratilor din departe de patrie chiar atunci vor fi laolaltd; delictul politic serviciu prestat neamului cat la mare durere determinant claritate le expune cu o Delavrancea le poarte goare care ärsesc aclamatii fac pe public Capitalei, ca pe un acuzat, pe pe Un

gean, de renegatului; Macedonia,

ucide

la

monumentul La Palatul Justitiei se Cornea.-Take lonescu, C. Anion, M. Antonescu continui, vesc memoria ilustrului avocat, titan al unor adesea otelesc, pe care la DelaDar atunci goana dup adevär o portret figura lui Cornea vrancea vrednice de cele mai pretentioase presiune antologii, bustul esit din dalta lui Romanelli prinde pe dinainmarele avocat trece de ochi din sala de marmorä. tea Multi au onorat bara

Nimeni n'a pus pe fruntea ei o

de

MORA

www.dacoromanica.ro

BARBU STEFÄNESCU DELAVRANCEA (1853-1918) NOTE BIOGRAFICE

Näscut pe inaltimea muntilor, din Vrancea, Barbu nu putea oglindeascä in personalitatea sa o altä atitudine deck .acea a sociale. Din copilärie iubind pria sufletul lui amintiri din

celea pe care dânsul dorea sä le imortaliserie de schite

zeze casi

de duiosie de o sinceritate. Dar viata lui sbuciumatä 11 Impedici mereu realizeze aceste pagini. Liceul

tatea li Se

la Universititlul de licentiat drept. In Baroul de Ilfov, pe care ilustalentul de orator juriscon-

Chestiunile de drept erau analizate de Barbu tefanescu printeo prizmä sociologici, unde ideia de umanitate, de demospiritului arid al textelor cratie trecea de lege. La acest succes contribuia talenideea, o tul oratoric care asfie Inteleasa mai usor. Ca ziarist literat, e silit creatiunile sale sub psedonimul Delavrancea", care in vreme devine celebru. Creator al cuvântului prin cizelare alegerea lui din maldärul scrierilor vechi populare, Delavrancea ajunge la perfectiunea avântul rostilului, vreme unde betia de cuvinte Cosbuc, Grigorescu prietenie Toate publicatiunile a lui Hasdeu,

rare", Epoca

a lui

au de colaborator : Revista Cosbuc, Convorbirile Lite-

etc.

fie ales de timpuriu, reuseste deputat in mai multe guverne. A mai fost Primar al capitalei. Sub guvernarea lui P. P. Carp (1910-1911) este numit ministru de Viala

anul (1917-1918) inträ guvernul Take lonescu. C. Brätianu Patriot convis, a contribuit

publice, ..compus din 1.

www.dacoromanica.ro

nationale

creeze o opinie

- 12 care sä accelereze intrarea

räzboi

de Franta, Italia

Anglia.

Strigatul strämo§i1or vibra in glasul säu, care in unefe discursur in refugiul dela electriza multimea. Durerea lui a fost nespus de mare se väzuse cum lui Moare glori infrätirei tuturor românilor. odihne§te In pämântul Moldovei, la la§i. : Sultánica (1881); Scrierile sale sunt : Poezii (1880) ; durul" (1887); Parazitii" (1893); Intre vis viatá" (1893); ..1-Iagi Tudose odatä" (1909); Teatru : Apus de Soare" (1909); ,,Vifo-(1903); (1912); Magi (1913) (1910); Luceafäru1" (1910); (1913). ,A doua con§tiintä postumá, O.

www.dacoromanica.ro

I

Procesul Caragiale Caion PARTEA I

Istoric. - Acte judiciare

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TORIC Cunoscdnd personalitatea lui Caragiale, numai atunci vom putea valoarea psichologica a ac.estui proces, care a

luat fiinta nu din räutate sau rdzbunare, ci din larga a rnarelui scriitor de justifica fata poporului, cd de plagiat a fost o impertinentd de copir, cuvinte pe care le rostise amicilor, a doua darea sentintei. Viata lui Caragiale a fost tot atât de sbuciumata ca viata bunului sau prieten Eminescu. Inteo scrisoare lui (1) comunica aceste rânduri dureroase :

.,Pentru nimic sträin'asi pärasi acest colt de a reintoarce patrie. Sa mai ceeace am

zut, mai sufar ceeace am suferit, fosile cari conduc viata

acekasi numai cu privirile stupide si bánuitoare. Nu, dragul meu, nu. M'am exilat tot. Aerul de aicea prieste, sunt multumit cu ai lingusirea n'am ce cauta hotia sunt virtuti, munca talentul demne compdtimit".

un sentimental. un naiv Cara giale a pot explica cuvintele de mai sus, cari contin acea

nu se

amara reflexiune la adresa oamenilor

a

suferit.

La inceputul vietei se

respecteasä, o fire blajinä iubind addvärul mânuind o ino-

vederea unui scop de creatie artisticd. fensivä ironie cu evolutia rnediului nosMai târziu, neputându-se

www.dacoromanica.ro

- 16 tru social, de popor

lipsit de experienta, supus vc$nic incercarilor de tot o traditie tre o adaptare neasimilabilä viata stralucitoare a Occidentului, marele scriitor e cuprins de aceastä neliniste devine mai puternica atunci este supus neplacerilor variate lupta pentru existenta. De-abia atunci, Caragiale prin a dispretui timpul chiar a oligarhia politicä administrativä stat, subordoneaza toate sale satirice.

Cele doua nurnife partide istorice care alterneaza la putere, nu sunt realitate deat mari fiecare nu partizanj ci clientelä. mult sau mai putin arnbitiosi fractiunilor sunt politiciani.

Fireste nu punem la nici patriotismul. nici ratele intentiuni, toti, toti, cum zice Antoniu, sunt onorabili". este plebea incapabila de nenegustorasi ce de mahalale primejdiosi agitatori ai satelor oraselor, agenti electorali apoi produsul ibrid al de toate gradele, intelectualii semiculti, avocati avocatei, fesori popi si analfabeti - toti tcoreticieni de bedrie.

cestia mari functionari joritate amovibili".

imensa

vedea se probleme!e sociale, evidentieze eauaprofundeze natura numai pärtile criticabile, alte popoare la rele pe care le-att zele formatiunei este primejdioasä pentru naturile afective. Viata a fost un sentimental, tin idealist, Caragiale ca en o pasiune care judeca oamenii Din

mijloacele de cari se servesc oamenii lupta de cucerire. odioase, nu acele rnijloace adeseori sunt scopul final care contrinu o indoialä, dar fericirea bue la multumirea C. Cine oare mai pune la tot de nedrept de stat, care a A. acel articolele sale politice ? judecat de roetul Eminescu conragiale, ca Erninescu, a câtva timp artmcat

www.dacoromanica.ro

- 17 servator, Caragiale a in contra liberalilor !

acuzat

Dar nu trebue sa uitam

comediile sale

nu a avut nici

temperament de politician. Acei dintre istoricii criticii cari voesc tot dinsul interpreteze scrierile printeo astfel de substituire, in sale o geneatogie de mete fapte ale vietci noastre publice, dan de o lipsä

totalä de cunoastere a lui Caragiale, de sterilitate

istocritisnml estetic cu sociologia, care, poate fi literard. Ce ati avea un sociolog v'ar reconstitui viata cartaginezilor Salambo a lui Flaubert, viata obicercmane dupa Quo-Vadis ? a lui Sienkiewicz, viata sociadela secolului trecut, teatrul unele schite umoristice ale lui Caragiale. Lipsa de seriozitate stiintific e evidentd. de a descrie o ei "tegiu de evenimente, recurge mai la cercetarea tioasä a materialului social compus fapte, fenornene documente ale timpului. Istoria, Politica, Etnografia, Filologia, Psicholozia toate obiectele de cari bazate pe regule de cercetare vor contribui la fixarea difinitiva a unei epoci, a indivizilor cari au alcatuit-o a evenimentelor unor idei curente sociale. Nu, literare, chiar in când sura reconstituite simple pe baze istorice, exemple ca Salambo, Quo-Vadis, sau observatii, teatrul schitele lui Caragiale, desi inspirate dinnu ar serveascä tr'un media concentrat, capitala ca material sociologic nici inductiv deductiv. menire decât aceia de a servi Operile literare au o la de o ca piese de dusa aprecieri neurastenizatfi dauna culta rate.

obiectiune de ordin sentimental, Dar sa revin la a lature a personalitätei lui Caragiale, pentru a aräta o convingere de a critica nat de o - administratia. a cunoastere o Adminisratiunea esLe compusa din

sta la putere

se hräneste; alta

www.dacoromanica.ro

mari armate. Una in opozi-

- 18 tie. Cänd

hraniti au devenit au la complecta

cei

rile de sti

Plebea, clientii,

prin nutrire

studentii universitari

turbura-

scolari de licee,

condusi uneori de profesori universitari, cer numai deck rasturnarea guvernului. Fractiunea dela putere supranutrita, este incapabla a mai tine piept torentului popular, rázbite de Regele, gelos de reputatia de Hniste si a Statului sau, este concedieze avec cabinetul, care avea unanimitati Parlament, pentru a cina pe capul opozitiei cu formarea unui cabinet, cu disolvarea Parlamentului, a tuturor consiliilor judetene, urbane rurale, eu colegiilor electorale pentru constituirea nou Parlament unor consilii - care bunurile obiceiuri consacrate, sunt fireste aproapo unanime partizane ale noului guvern". Oare fie administratia cum a descris-o Caragiale ca tcoretician, clipele cole mai importante din viata ?

faptele riguros controlate ne dovedesc contrariul. din cariera lui apostolat. a Functionarul regulamenUmilit, supus la abrutizaro tuturor legilor stat. telor, ajunsese prin specializare un element folositor minoritatea partizanilor politic', cu Caragiale agenti electorali adunati din toate straturile cautând strada, amenintând palatul, tând galagiosi sa placa pentru o scurta adânceasca probleDar Caragiale, ca literal, neputând o politico-sociale cari cer o observatii de artist, culese din s'a unor contraziceri, caci: impresiuni supuse lefegii

Ati

In di

Le-0

dame modestul

; dejun,

de

Ministrii cruzi ! Mai buie Vati Fi sä mii de sinecuri, Nu

la

de Catagiale sie-si, o aparare sincera cum a fost rizând pe bietul functionar sarac cinstit, nu de compatimire, dânsul, de

www.dacoromanica.ro

- 19 foamea umilirea, adaptându-se mediului, funcpentru a-5i mentine situatia, intelegând mai bine ca care moravurile, formulase o totdeauna guvernul, pentru a nu fi bánuit. De altfel, se cunostea aproape matematic, mai ales provincie, care functionari vor pleca sau vor veni schimbarea regimului. admnistratie, nu cea sä mai departe treburile statului. cä, dela oricine o stia din ea va face ori o lua vederea unor sonale, sacrificând-o tot de usor precum o Antipatia lui Caragiale era indreptatä mat ales asupra selor de sus, pe care le urâse, gäsindu-le vinovate de toate ajunsurile, aceste clase conducdtoare se de mari privilegii politice. Caragiale nu iubise nici clasa in 1907, anul de dezrobire politieä, astfel despre tárani :

Nici un cuminte nu poate da dreptate täsculati. Pretentiile când, foarte pe ici pe colo, le formulau, erau, exorbitante imposibile de iar furia de element orb care, a genere ce vor, s'au pornit präpästuiascâ statornicie de drepturi, si faptele la care s'au dedat, pornirea sunt in vrednice toata Caragiale nu-5i sprijinea argumentarile decât pe ipoteze, actele de revoltä ale Miscarea din 1907 oglindeste totul alte concluziuni, pe care de slat nu le-ar fi preväzut, nu Caragiale, dar un de mâide eri nu poti bänui evolutia evolutia In fata viitorului, rämâne intotdeauna un semn de aproximatie, dar niciodati bare, la care poti räspunde

când a

certitudine.

Personalitatea lui Caraigale a fost atât de complexd, aceste rânduri concentrate : contimporana. literatura Un mime popular celebritatea Un suflet de artist, care a putinii adevâratii nu prin reclami ajutor prietenesc, preteni ai lui Caragiale sunt tot atât de modesti casi maestrul. armele din panoplia talentului A stil cizelat begat de gândirea sa A

din cele relevate, s'ar putea caracteriza

www.dacoromanica.ro

-20 mult mai precisa stilul lui Eminescu, care a fost corectat parte de membrii Junimei dela Iasi. A creiat tipuri eterne din o lume veche si banalä. Din observatie scotea sinteza fantazia servea crudul adevar al Un izvor de adesea tulburat de Vesel trist scrierile sale casi in viata de toate zilele. Niciodatä nu te zambesti. Ori da lacrimile, ori de tot cu tristeta, Caragiale te tria cu cugeti. sinceritate extremele, nimic sau totul, mijlociul pentru el nu exista. Un astfel de trebuia sa se impue timpului cucerind admiratie chiar din partea cari moment de i-au contestat talentul. acesia, a Constantin A. lonescu-Caion, care, de reputia lui Caragiale, a sä-1 dezonoreze printr'o acuzatie de plagiat, din dupa multe s'a dovedit Caion era prim redactor la Revista condusa ca director de publicistul Th. M. Stoenescu. La 30 Noembrie 1901, apare coloanele acestei reviste semnat de care pasta", capod'opera lui Caragiale, este un autor vngur de Alexandru Bogdan in anul 1848, la No. 1). Campania pornitä de Caion enerveze pe ragiale, de oarece acosta conducea Gambrinus" da tot ce Capita la ave mai distins. aceasta Convorbirile patrorml Caragiale" din citirea articolului lui care se polemica cu fel de articole de explicatii, unele mai curioase deck altele. lancu explice fiecarui client le trebuia stä ale acestui crurHe, intentiunile chibzimit

era indignat de Deiavrancea povestea rescritica româneascd, care mercantil ce domnea trecoare talentul. Dorinta unuia de a voi pecte munca sau un catomnios impotriva unui adversar lauda ditirambicd ziar, era tot publica, ca de usor

www.dacoromanica.ro

- 21 nu se conuoleaza apreciere serios. al doilea articol, publicat ererveze mai pe Caragiale,

nu are un avut darul prin vehe-

pe

2).

Acest al doilea

publicat

Revista Literard din pe Caragiale sä se adreseze justi-

Decembrie 1901,

a-i face dreptate.

tiei

de a lua aceastä hotärdre,

lui Delavrancea

urmatoarea scrisoare :

Barbule, (1). ,Rogu-te sá treci la mine in pentru ati petitia ce vreau s'o prezint d-lui presedinte al Curtii impotriva lui Th. Stoenescu acelui blestemat de care crede prin inventiuni indräzneli de limbaj poti o cinstitá Nu ai citit al doilea articol care este de o pereche in publicistica

Dar

faptele

vedem ce vor face când vor trebui

foarte foarte,

nu mai merge, e prea prea, ca cum

buleti.

Cu dragoste

Intradevár, sul se hotäreste

räspundä

sä fie cu acesti neciopliti

rate, lancu. c.onsfátuirea introducä motivele

lurati de din revista unde a fost

Delavraneea, dânPresedintele cele numere motiv serios

civilizat.

Reproducem printrea actele judiciare actul No. 3) scrisä ingrijire modest La primul judecarea procesului, in ma desbaterilor cari au avut Curtea, prin incheerea 9 din 5 1902, ce a respins incidentul prin care tindea la scoaterea din cauzä a coinculpatului Th. M. directorul Revistei Literare, a admis cererea inculpatultil Caion. limba de a o traducere La de MiniFterul Afacerilor Streine, a scrierii lui Leon ténbres", a dispus amânarea afacerii pentrtt Puissance ziva 11 Marie 1902. actul No. IV). deschiderii sedintei, din cauza data, La 1)

dosarul pe care I. L. Caragiale

www.dacoromanica.ro

1

22 scandalului ce produsese in opinia tificate ale lui Caion lui Caragiale, un public ros era doritor asiste la desbateri. In vederea pästrärei nei pentru selectionarea auditorului, Curtii Jurati dispusese ca intrarea pe baza pretoriu sä fie bilete de intrare. In multime s'au observat artisti dela Teatrul National, tori, doamne din elita bucuresteand, prietenii lui Caragiale Caion.

Curtea a fost prezidatä de d. consilier de Curte G. Flaislen. Fotoliul Ministerului public ocupat de d. procuror G. Mumuianu. $edinta la unu de de minute, toti juratii, Curtea, I. L. Caragiale, ca parte asistat de avocatii: Delavrancea P. Grädisteanu.

Acuzatul A. Ionescu-Caion este lipsä. Prezent, al doilea acuzat, asistat de avocatul D. Moldovanu. Grefierul prezintä o cerere a lui conceputa astfel : le Presedinte, imposibilitate de a casá, sunt pentru ziva de unsprezece (11) curent Martie inaintea rog, in baza cerCurti. Prin urmare, respect tificat No. 81-902 al d-lui Dr. Bacaloglu, a ordona amânarea Bolnav,

procesului.

Primiti, Domnule Presedinte, incredintarea osebitei mele stime consideratii. A. lonescu Certificatul medical de gripä lonescu

de

Bacaloglu nervoasä

cinci sau

ca C. A. de

zile de se opune la numele Delavrancea, inculpatul precise spunând ci este convins are mai accese nu este bolnav de gripä fata Curtii traducerea, inculpatul nu va aduce pentru a nu se amâna procesul am fost preväz'átori am adus noi acea traducere legalizatá". Pentru aceste motive cere aprecierea Curtii. La aceste care de asemenea cere resvinte se asociazi P. pingerea amânàrii. Avocatul Moldovanu, din partea inculpatului doreste clientul cere ca procesul si nu se amâne, foi prin care C. A. fie judecat. Apärätorul depune

www.dacoromanica.ro

- 23 Ionescu-Caion a indus clientul publice revista de sub directia sa acele articole la adresa d-lui Caragiale; d. Stocnescu s'a rectificarea cuvenitä in revista d-sale poca".

E-

Delavrancea Sa declare atunci d. Stoenescu ce privintä. E vorba de o reparatiune de pentru directori pontru prim-redactori. Stoenescu: Confirm totul cele spuse de avocatul meu. Caragiale: ? Stoenescu: Regret. acest scurt dialog, partea retrage

rea in ceeace priveste pe Th. Stoenescu, iar ministerul declara cä nu-si actiunea. Pe baza acestor declaratiuni, Th. Stoenescu estc procesul-verbal de No. 21 11 Martie actul No. V) dispunându-se ca inculpatul C. Al. nescu-Caion judecat contumace. In acest scop Curtea s'a constituit jurati a dat pärtei civile, de Petre Gräd;steanu Delavrancea. Pledoaria de Delavrancea, in aceastä o re1902.

producern

extenso,

stenografice.

Curtea, prin deciziunea cu No. 12 din 11 Martie 1902, a condamnat pe inculpat la trei inchisoare, E00 No. VI). 10.000 lei despagubiri civile. . Judecat lipsä, C. A. Ionescu-Caion face opozitie contra .

acestei deciziuni de condamnare. din nou de este bilete. Curtea Intrarea nu esto permisä decât este prezidata de V. Râmniceanu, asistat de D. Nicolau, judecätor, prezenta procurorului C. suplcant, I. L. neanu a grefierului I. P. Sachelarie. Partea giale, este asistata de Barbu Delavrancea. Inculpatul C. A. Ionescu-Caion se prezintä de de avocatii: G. Danielopolu, N. Mitescu, M. I. Tanoviceanu. Comisia juratilor, trasä la sorti, se compune din: V. I. Anghelovici, Niculescu-Dorobantu, C. Maltezeanu, G. ca, Al. Rdureanu, P. Vasilescu, C. Nacescu, C. Penescu, N. pan, P. Durnitrescu, C.

www.dacoromanica.ro

- 24 Se citeste actul de acuzare. : Proedintele: Stäruesti Caion, d. Caragiale e giator ? Caion: Stäruesc cä cl. Caragiale a plagiat. D-sa in Moftul m'a trimis o la Constantinopol, am voit trimit eu pe d-sa la Am vrut ca prin gluma sa-I fac sä dea judecat5. Kemeny Istwan nu este deck Tolsd. Caragiale a plagiat pe De ce n'ai spus dela ? Caion : Pentru cä vara d. Caragiale insultat Moftul Rcmân", m'a de tot prin care im le pot reproduce D. Caragiale s'a purtat nemine eu am vrut sä D-lui e vinovatul, nu stint deck vic.tima sale. Proedintele: D-le Caragiale, ai ceva contra d-lui Caion ? Caragiale: N'am

am netti,

Pc

la Sinaia,

la revista mea Moitul ca loctiitor pe d. care aveam toatä increderea.

Articolele contra d-lui Caion nu au lost scrise de dar le citea Ranetti, de a fi publicate. Declar pe onoare cä nu am un amestec in cele ce s'au in scris contra d-lui Caion, pe care nu-1 cunosc

test proces. D. Calm,

protesd-lui tot artcolcle Carascrise de n'au de dânsul. la manopera De ce recurs, d-le de numele lui Kemeny, cirilIce, de o carte cu vorbiti de ?

teazä, afirmând giale, dar au

: Pentru a determina polemica. asta constitue un : Nu crede acuzatul se Avocatii lui Caion intervin, protestând inculpatul

de

de

: Dacä intrebärile nu

fi gasit bune,

le punearn. Delavrancea : Sä ne spue acuzatul uncle a imprimat cu literile cirilice prezentate instantd? facut, pentru ca farsa Imprimatul acestor utilizând o tipografie proprie. fie mai nu räspunsurile lui Partea civilá vázând

zeazä nimic, renuntá la interogator.

www.dacoromanica.ro

- 25 Delavrancea

D. Delavrancea are pledoaria, pe care o

Procurorul

public

este de a stabili

faptul in dezbateri cade sub

codului penal.

fácu dovada lui Kemeny a existentei calomniei litere cirilice, recunoscute de Caion ca text, sunt dovada cea mai evidentä a calomniei. In consecintä cere un verde culpabilitate. $edinta se suspendä la redeschidere se aan

. Daidelopolu: Spune treizeci opt de ani de când este in tara româneascä, n'a pe cineva dând altul pentru a spus n'ar fi tocmai original scrie-

rile

Crede acest proces nu provine din inspiratia d-lui Caragiale, care-i este prieten, d. Caragiale are prea mult spirit a preintâmpina a alatac. Nu-i deck o tora contra lui Faptul s'a gäsit un Senat care sä-1 Cadin facultate, dovedeste e ragiale trage sforile.

ce a

prin Ungaria, ca sä n'a copiat dupä el. Or, s'a poate a copiat i-a inchipuit meny cum a copiat d-lui. d-lui Caragiale nu trebuia Pentru a demonstra apoi Timpul' d. a pese de ce a niste care opera lui Heliade-Rddulescu, caute

ca

d.

Kemeny,

lui Heliade

Apärätorul citeste

la rdspundere. analizeazA

la adrcsa lui Caion, pentru a

fraze din Mond cä acesta a fost

provocat.

Caragiale: Nu am eu. d-ta esti raspunzator ca director. Nurnai Danielopol: usa, spun strângi Aclevarul" ci ala reD. Caragiale trebuia sa dezaptobe cele ce s'a vista sa. e bunä D. Caragiale nu trebue sä se supere, ajung la Acacare tara panic. cAci

www.dacoromanica.ro

- 26 demie, la Universitate, deputati, senatori, etc. mai multi din autorii nostri nu ? (ilaritate). nu ? Celebritätile noastre nu ? Convingerea noasträ este cä d. Caragiale a copiat. Apärätorul comparä fragmente din Näpasta" din PuIntunericului" lui sustinând asemänarea. Chiar profesorii universitari, cari au exclus pe din Universitate, ce sunt niste plagiatori

: D-le Danielopol, nu vä pot tolera sä insultati corpul de select respectat al profesorilor niversitari, din care faceti d-voasträ parte, mai petati aceste insulte vä ridic cuvântul. Danielopol dupä ce aratä intentiunile lui termina pledoada cerând achitarea. Avocatul repetä o parte din spusele lui Daniclo. polu,

o textul conchizând la admiterea plagiatului. In suspendärii, se naste vii

Caragiale se suspendä.

Danielopolu.

La redeschidere, pre,5edintele

cuvântul

par-

civile.

Proedintele : D. Delavrancea are : Constat cá se

pe terenul

cumstantelor usurätoare. Protestez cu energie numele tuturor contra profesorii nostri universitari, academiciani oamenii de stat, sunt niste niste impostori. Problema trebuie restrânsä,

noi nu cerem un verdict de räzbunare, ci un verdict de dreptate. atitudinea. partea nu si-a schimbat de pärtei civile azi venit cu traducerea piesei, legalizatá la Ministerul nu veti avea curajul Externe. Am fäcut asta pentru zece mii de lei, Caragiale spuneti ce spus astäzi. pe drumuri pentru ca sa a trebuit sä cheltuiascd, a falsurile d-voasträ. o glorie a apere o cinste, o reputatie Cere ca iar verdictul curete aceastä reputatie glorie de mur-

aria acestei calomnii. cuvântul apärärei. In de noapte, se : D. Tanoviceanu are cuvântul. I. Tanoviceanu: De s'ar crede splendida pledoarie a d-lui

www.dacoromanica.ro

- 27 Delavrancea, nu numai clientul, dar chiar meritä o pedeapsâ. Ar trebui fie loviti mai criminalii mari in urmä mici, cari &au format la altora. Nu se loveste un tânär cariera lui, in viitorul lui. straniu acest proces, care se cere bágarea a a acuzat de plagiat. atâta sgomot in jurui unei critici, care aproape fost Nu cred din n'asi prea doilea pentru

despre Näpasta" de ea ca valoare al nu este demn de sufletul unui

puncte de vedere, se

Voi dovedi este o foarte mare, ca un plagiat. Al doilea, voi examina textele ; chiar n'ar vorba plagiat, era locul sä se facä sgomotul care s'a fäcut ? In Italia, Franta, Germania, prin calomnie se cuzatia s'ar aduce cuiva despre un fapt care i-ar aduce o pedeapsä. La noi Românii, mai ales, nu admite sä se s'a de d. Caragiale, când poporul zice: Gura lumei numai pämântul o sau verde gura slobocriticul din Natiunea" o In ce priveste

a autorului in care se rdsfrânge literatura a lui Dostojewsky. In Adevârur, a Ventura, se spunea: eu nu dintre aceia care sunt obisnuiti a mirosi o

a pla'giats.

In Lupfa", d.

spune

rusesti au o mare

influenta asupra scriitorilor de pretutindeni. n

spune In L'Indépendance Roumaine", d. cu piesa lui Sardou, Fedora". In ori asupra Gherea, care a revenit de

gäseste

el o

asemânare

e

romanul lui Dosto-

jewsky Crimä

Pedeapsä", dar nu e plagiatá. vedere mediul care Un eveniment se având care s'a petrecut faptele. este victirna mediului social tiäieste. Terminá cerând achitarea. Cel din urmä vorbeste avocatul Mitescu. D. Mitescu are cuvântul. D. Delavrancea a fäcut portretul lui Caion, spueste un client al ocnei ! Este drept ? Nu ! Caion este

www.dacoromanica.ro

- 28 student, care a simtit

eminent raturei.

el vocatiunea lite-

A fost provocat prin Moftul ; in chipul acesta a criticat Näpasta", pe agiale de plagiat. Apoi susi d. Caragiale a avut o altá idee despre acei cari acuzau de plagiat, de astäzi. Citez o notä a d-lui Caragiale, sub o care cá nu e nimic dacä s'a trateze acelasisubiect ca un altul, forma e alta. Caragiale : ! A fost tratatä tot de mine mai sub un alt titlu. mi s'a spus cä am pus eu nota de desupt in de (Rasete). Mitescu: Regret d. Caragiale transformä, dupä cum spune d. Panu, literatura bani. Avocatul face o comparatie cele piese, in cele din urmä achitarea lui Caion. Juratii aduc la ora noaptea un verdict negativ, care determind achitarea inculpatului No. A doua zi, care frecventeazd Gambrinus", sä vadä figura radioasä a patronutui Caragiale, care spu-

nea la

:

Port cu mine impresia cea mai dela Curtea E cea mai justä... e excelentä. n'am proces dip Mutate, din räzbunare. Pe cine räzbun ? Pe ?! voit uzez de polemieä. La ce ar fi tintit ? Coale,

tomuri chiar fi putut se totdeauna polemicele, satisfactia n'ar fi venit. Am se dovedeascd in fata de plagiat a fost o Pororului, pertinentä de nu i-am o impertinentä de altä Juratii ! Au bine n'an condanmat a spus un apärätor a lui Caion, vinovat ? !

nu e deck o

da, eu, jurat, prin pedeapsa acestui copil De ce un exemplu pentru cei multi, mai stient sau ca sä uzeze de aceleasi mai maturi mai sus loace ?

? Nu vezi cum se cavrei prin legi? la mare ? Un sunt nu conform Da legilor noastre e tocmai masselor la care se necesitätilor poate remedia räul. ci eduNu pedeapsa legei, nu Nu

lomniazä

ce e

dela

!

va pricepe, prin educatie, ce inseamprin presä, atunci aceasta nu va mai exista.

fiecare

www.dacoromanica.ro

- 29 Bine ca l'a achitat ! A patit destule. vreau räzbunare, câstig iar fapta Am avut satisfactia nu am clecât ca impertinentâ !". acestui proces, se desprinde Caragiale, care importantâ din personalitatea dea o saurmarea pedeps'rca vinovatului, ci dorea numai tisfactie care fusese de ale lui Caion. multumirea redase tarea acelui cei cari l'au a doua zi achtarc ria Gambrinus", erau de astä provocati de cuvintele dânCaragiale, care da toti de felul cum a efectul cestui proces celebru. sul Din istoricul

o

OCTAV MINAR Avocat

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. PRIMUL ARTICOL INCR1MINAT DOMNUL CARAG1ALE.

ceia de locuitori ai Galiei,

taman treptele Capitolului, locuitorii eterne ca puii de potarniche pe D-zeu de oameni spetä locului, ace§tia senatorii ; de mandarini, cä bärbile cari credeau in mintea albe vor impune respect barbarilor ; s'a tocmai altfel : tot au fost de catre necioplitii de nävälitori. de mandarini, literatura româneascd unul din ei este domnul Caragiale. Bea domnul Caragiale; lumea zice face spirit, varsä domnul ragiale din pricina vinului ; lumea zice face spirit, poate da spirt dar spirit ne-a ferit Domnul sä vedem. lumea aplaudä domnul Caragiale, zice ca dumneaiui satirä popularä. Poate n'om fi noi populari d'aia nu prea apreciäm meritul acestui domn, care sa n'a deck spirit, care e un fel de surogat de alcool. Se spunea original nevoe mar si tot ce a nu-i produsul cela de rachiu. Acum dumnealui al §i capo d'opera sa a sburat, nu-i deck o o drama ungureasca, intitulatä Nenorocul" datoritä unui plagiaturd tálmacitä pe româneste de Kemeny Istvan, Alexandra Bogdan

Roma

erau

paci

urce

anul 1848, la Bra§ov. doar numele schimbate, Subiectul ambelor drame este un necunoscut, pe e furat pe d'antregul din sacul lui Kemeny, care a drama ungurului. un mandarin literar domnul Caragiale a devenit se atingâ. de care nimeni, crede d-sa, nu trebue Am dat de drama lui Kemeny, anul acesta cand vizitam Bra§ovul ; aceasta domnul Caragiale o s'a apucat foarte este n'avea nici de a scris nazbutioasa cea de va ustura la ca vreme, plagiatul dumnealui va scrierile sale. necuratul cela de spirt, ce dumnealui obicinue§te a pune corpul delictului.

www.dacoromanica.ro

- 32 NENOROCUL actul III,

p. 73 (1848)

stefan Dar cine vrea Doar pentru

?

stai locului colea jos.... pentru ce sa te

te

Ion am ucis pe Nicolae.

In numele Sf. Maria pricepe

Maria nu tu.

Ion

Dar cine?...

Nu, dar spune *tef an

Taci dracului femee, nu te mesteca in trebile barbatilor. pace. Nimic nu Domnul Caragiale

;

atunci Doamne cine

ne

e

in

tara

Cine te bate ?... Pentru

Socec,

p. 61

Actul

jos... pentru ce

te

?

am omorit pe Dumitru. nu tu.

lui D-zeu.

Ion

Nu eu.... da cine ? Anca Spune cine,

?

Nu te amesteca tu

!,...

in pace. Nu

domnul Caragiale, tocmai ca Caligula, primelte fie sarbatorit: mai acum luni primea felicitarile cu o seninatate marmoreiana. Aveam probele plagiatului acesta vreme, dar acum m'atn demasc pe acela care §tie numai sfideze. pe ? Cu ce rog care-i

o plagiatur, sau celelalte piese ale sale, simple Dar

mai

:

www.dacoromanica.ro

?

- Actul Ill

IV.

*tefan.

Maria multi oamenii, spune Du-te la sat, pe cei mai mari trimes pentru o crimä. Intelegi ?

eu te-am

*tefan

Dar ce este ? Maria vezi. Aide dute

la mergi doar vei afla.... o

Actul

vino repede.

VII

Gheorghe Dragomir Anca

Mergi in sat, pe primar trimes eu pentru un omor.... §i

ori

oameni gasiti, spune cä te-am

cu ei.

Dragomir Ce

?

Mergi

Anca spui.... o sa vezi.. vino

Ei, domnilor admiratori ai lui Caragiale, cum

aceasta ? CAION

(Recista Literard" No.

Noembrie 1901)

din 30

Biblioteca

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 2 CEL DE AL DOILEA ARTICOL INCRIMINAT

Domnul Caragiale n'a plagiat, a copiat. - Sdreleo, e§ti un hot. nu ai Domnule, d-ta e§ti un june apoi nici - Taci din furat, cum de nume§ti ? magistrul. Amicii dornnului Caragiale astfel a - D-le Caion, e§ti un nemernic, un infarn un june, cum de etc. a neamului nostru. spune a plagiat Caragiale, fala, oarneni necinsiiti, ei te numesc nemernic ; nu-i Le spui tor domnul Puiu Alexanei spun e§ti ca bagi in era prea drescu, acum 20 de ani, nu putea ia de guler pe punga§i, tânär. (Cronica" 3 Dec. 1901). teorie favorabila hotiei de toate genurile, fur', omori o : vine un june politist te ia de guler, tu arestezi ? ; mucosule, ce cauti hot - Fugi, d-le, eu un rechizitor" Domnul Mumuianu, eminentul procuror, punga§, raspunde : Acuzatul, un n'ai furat, de judeci atunci ? - Taci d-le, d-ta e§ti une ori de ni§te e cu nenorocita, Tara chancre". Nenorociti plus oameni cari pot fi comparati cinstit, de ei nu'ti permit tie, adevarul.

a rnediocritatei, de

Dar de

imbecilitatea

?

pentru erijat

ale unor domni prost crescuti, dar Nu pentru somatiunile aceluia care s'a urmez astázi cu demascarea Gambrinus. acum

numai papa dela Roma este infailibil. Deand

dela Gambrinus ? rezumatul dramei lui

sätean anume ,,cena piesei se petrece sat din Ungaria. unui in unire cu sa Maria, ucid pe un i era adesea idiot, anume care venea in duglzeana lui tefan pe ucis. Inteun acces de epilepsie, cules de e vecin cu moartea,

Ion, venindu-qi

aproape, dar se

www.dacoromanica.ro

fire

- Maria se

acest incident, Ion amening pe tefan, trei

care fusese

un nenorocit

e

pe nedrept este liberat."

Drama aceasta e cu chirilice trebue sä-mi exprim nu Caragiale, eu admiratia pentru nid E o constatare pretioasä : domnul Caragiale sau ..Papa dela brinus", ochii subsemnatului. trece ca un adevärat Acum, pentru adrniratorii d-lui Caragiale, noui documente : NENOROCUL" (pagina 79)

cu loan)

(Stefan

N'o didi ce

Scena V

(Dragomir, singur apoi, apoi loan)

poatä pri-

doar n'o chiar de-i

pe

aibä destulä

N'o

se räsboiascd cu cel A putut muierea ca o acum vrea

de

scape, dar nu poate. Ion are

lar

Numai

pentru doui ani sä'mi sdrobesc viata intreagd... pentru un an !... Ah când omul este nenorocit. Mario!

Dragomir mai poatä alunge... Parca ajunga, ce

N'o chiar

putere sa se ea nebunul... A putut

lupte

scape, dar n'o an, un

poata..

Dezideriu la !

Da el nu-i vinovat, e säracul

dar ce

da mie

drept. Doar unde e§ti tu

pe

Maria?

Maica Domnului au numai catolicii.)

n'are omul noroc.

Ah

A trecut pe

eram

mine

s'a dus incolo la

vale.... Mi-e foame. da-mi tu. E unul bun, la noi la na.... Ce cum ma milue§te el pc mi:le, tao mie!... Ala a inul lui mi-I pe uds pe frate-sau la vezi ce l-a invatat pe Pe vie la lui, el Maha pe eu am nu e drumul, sä-i lui vinovat..

Dragomir

Stefan ce mai spui ?...

loan

pe tine t'a

inchis.

Pe el...

Stefan

Ion o

un an... Pentru un

loan

a trecut pe pe scaun, s'a

norocit ! Ala

acu ar vrea sä

pierz

loan mine acuma, dus, a Da e cine-va, temnitä. Ce

scena

(p. 66)

pe el a

ia dat drumul lui l'a inchis pe el.

Pe el...

Dragomir

www.dacoromanica.ro

- 86 Apoi, mai la vale :

Dragomir l'a iertat? loan

stefan vinovat.

nu

Nu m'a ertat

loan

Da de unde !... Dragomir Nu l'a ertat. loan Nu, n'a vrut lase dela sä meargd...

Da de unde ! tefan Ce tot spui ?

loan Da, nu te-a ertat, sä-1 lase de la erte...

n'a vrut

sä vie

te

Actul I Scena (pag. 15) (Maria, Alexandru)

(pag. 19) Actul I Scena (Anca, Gheorghe)

Gheorghe

Alexandru

! *tefane... s'a dus doar

Dragomire ! Dragomire !...

S'a dus!

blestematul ?

Maria

Anca

S'a dus la lui Isac... aici n'are ce sorbi. Alexandru Mario, unde Cineva

de

Popii...

n'au de ce bea. Gheorghe Anco.

?

vorbind de plagiatul D-lui Carageale, mä

- hony soit qui mal y pense - numai D-1

din toatä ragiale

Se duc la

drama lui Kemeny.

cu mine

Eu am s'o dau Academiei Române, spre a servi celor cari vor scrle istoria literaturei contimporane....

...*i poate ca sä

cuiva

pentru descrierea moravurilor

noastre literare la finele lui 1901. (ss) (Revista

din 10 Decembrie 1901).

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 3 PETITIA INTRODUCTIVA DE INSTANTÁ Domnule Preqedinte,

Const. Al. lonescu, domiciliat In Bucuresti, strada Lucaci 10,

Th. M. Stoenescu, domiciliat tot aci, strada Arcului 10, - primul ca al doilea ca director, publicate in Reviste Literare, in numerele dela 30 Noembrie 10 Decembrie (numere pe cara aci), m'au defäimat afirmatiunea

calomniat,

la Injuriile triviale ce'mi

eu am furat una din operile mele - drama - dupä o lucrare dramaticä a unui probabil Inchipuit autor

ghiar, Kemeny Ca

asemenea calomnii, vA rog, a Presedinte, Onor Curti cu Jurati, la cea mai aa cita pe sus-numitii domni propiatä sesiune, ca sA In fata justitiei de pagubele morale astázi ne-mai pomenitä materiale ce mi-au causat publicitatea noastra. . MA ca parte civilä contra acestor calomniatori cu suma de lei 20.000. Primiti, port. ..ce

Domnule Presedinte asigurarea profundului respect (ss) ION LUCA CARAGIALE Autor Dramatic, publicist comerciant 15. Bucuresti. Str.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 4 DIN JUDETUL ILFOV

CURTEA. CU

PROCES VERBAL No. 9 din

Mart le 1902

cercetarca procesului prin care Coast. Al. Ionescu Astazi inculpare M. Stoeneseu sunt chemati inaintea acestei Curti de calomnie prin presa. asistati, inculpatul Const. La apelul nominal s'au prezentat avocati Oteteleseanu, Mitescu, Al. de inculpatul Stoenescu de avocat Moldoveanu AI. s'a presentat partea I. L. Caragiale asistat de ay. Pano

a se forma Cornisia juratilor de judecata,

Mai 'naintea

avocat

Moldoveanu incidentul ca partea civila nu a chemat judecata Stoenescu revistei in care se gaseste articolele incriminate, torul cunoscut, ca clientul sau sa fie din cauza conform

art. 24 din Constitutie. Delavrancea din parLa lui Caragiale lui, oarece afara de articolele lui C. directia

sunt

notite in care an-

aproba calomnia.

D4 procuror cent a se la care

inculpatulni C. declara asuma

'si ia raspunderea, punderea.

toita

daca ras-

D-1 avocat Sontu zice ca fata de declaratia lui derea cere scoaterea lui Th. Stoenescu din proces. D-1 Gradisteanu zice ca se pretinde ca Stoenescu sa fie cauza. era director, or in nu se putea publica fara sustine mentinerea in causa. Curtea

in vedere

partilor

conclusiile d-lui procuror.

e dat in judecata inaintea tul sa vada ca el nu poate fi sccs din cauza de Ccnstit., verdictul

ca in caz de exceptiunea

a

stabilita de art. 24.

www.dacoromanica.ro

jurati are drepbaza art. 24 civile Juratii

dea

- ca in speta partea civila se plânge contra lui Stoenescu delict de calomnie la adresa ei. el ar fi comis personal dar urmeaza a fi mentinut in cauza. Pentru aceste motive. din cauza inculpatul Stoenescu. de a fi avocat OteteDupa ce s'a format juratilor de judecata, ridica incidentul ariltând ca scrierea este copiata dupa un autor

Kemeny, aceasta nu e decât pseodonimul

acest scop cartea lui

limba franceza el a fi tradus, in consecinta cere amânarea.

presentând in

Leon

La Puissance

ténébres" dupa care

aceasta scriere

de senza.

se opune la zice ca intruat inculpatul nu poate face alta dovada cere respingerca incidentului. D-1 Baileanu punând

pe afirmarea clientului sau, zice ca e in interesul Justitiei a da toate mijloacele posibile apararei, conchipentru admiterea incidentului. Caragiale se la amânare, cern

ca inculpatul sa fie oNigat a traduce cartea. se opune la amânare, sustinând ca inculpatul trebuia sa se inaintea Curtei pregatit. adaoga ca in comun acord miterea incidentului ; D-1

partea civila, cere

Curtea sustinerile partilor concluziunile d-lui Procuror. Având in vedere cererea facuta de inculpatul C. A. lonescu de a se pentru ca sa poata prezenta o traducere in limba româna dupa drama lui La puissance des ténebres" ce pretinde cii a fost giata partea civila când a drama Napasta". Considerând pentru ca un act sa poata dovada inaintea telor criminale din România este indispensabil ca acest act sa fie in limba româna.

in vedere ca drama ce se prezinta de ca acea plagiata de partca civila este scrisa in limba franceza. Considerând ca dovada pe care inculpatul voe5te a o face este de o mare importanta in causa este a se stabili adevarul indispensabil. Caragiale Considerând ca cu toate ca este functionar public, nu se cere inculpatului ca sa'si dovedeasca sustinerile sentinta judeuatoreasca delict de interes privat, intr'o materie in care public nu poate deschide publica din oficiu in care sentinta judecatoreasca pcate fi decât daca partea in autorul s'ar adresa justitiei. ca partea civila nu se opune la cererea facuta de aparare. Curtea, pentru aceste in numele legii, decide: Admite cererea inculpatului obliga a prezenta inaintea Curtei o in limba româna legalizata de Ministerul afacerilor stra-

www.dacoromanica.ro

- 40 nurnita La puissance des tén&bres" din scrierea lui Leon aiacerea pentru ziva de 11 Martie a. c. din prezenta când se vor cita din Pronuntata publica la 5 Martie 1902. (ss) G.

M.

Gr Pherekyde. Greiier,

www.dacoromanica.ro

P. Sachelarie

ACTUL No. 5 DIN JUDETOL ILFOV

CURTEA. CU

No. 21

PROCES

11

1902

Constantin Al. cercetarea procesului privitor Astazi la pentru delict de calomnie prin Th. M. Stocnescu de s'a prezentat inculpatul Th. M. Stoenescu, pelul civila, Ion Luca Caragiale, ocat Moldovami, s'a prezentat Gradisteanu, lipsind inculpatul avocati Delavrancea, Panu sistat de procedura s'a vazut Const. Al. lonescu, in privinta Al. petitiuni semnata de D-1 Presedinte a dat cetire imposibilitate de a se prin care se arata ca numitul este din cum prezenta inaintea Curtei din cauza de d-1 dr. Bacaloglu. -catul medical din partea reclamantului ceru judecata D-1 contumacie. zice

intru

e

in miscare,

judecarea procesului.

art. 483 pr. crim. cere ca inculpatul Caion sa D-1 rocuror judecat in lipsd. D-1 avocat Moldovanu din partea inculpatului Stoenescu zice s'a primit la redactie notita, sau nu se afla in Capitala el a regretat in urma, a luat chiar masuri indus in in ziarul Epoca", el azi in revista d-sale, rectificarea nu mai poate fi rilspunzdtor. sa declare personal D-1 Delavrancea ceru ca cele aparute la reclamantului Caragiale.

escu intrebat de

Presedinte,

totul

cele aratate de avocatul sau, declarand ca regretit zise ca fata de aceste declaratii, avocat din cere a se scoate din pe inculpatul Stoenescu. Pyocuror se opune.

www.dacoromanica.ro

- 42 Curtea

partei civile, sustinerile

vedere

concluziile d-lui procuror; Luând act de aceasta declaratie; Scoate din cauza pe inculpatul Th. M. Steenescu. Ionesco, in Const. ce priveste pe procedura se vede indeplinita. in

vedere art. 483 pr. crim., dispone

lips

publica azi la

Pronuntata in (ss)

G.

M.

Martie

Gr. Pherekyde Orefier

www.dacoromanica.ro

P.

carola

ACTUL No. 6 CURTEA CU

DIN JUDETUL ILFOV 11 Martie 1902 No. 12

(i. Flaislen,

D-nii M. Bals,

Curtei de apel, ca presedinte ; Gr. Ferechyde, supleant,

Trib.

ca

Fotoliul ministcrului public ocupat de d-I G. Mumuianu, Procuror pe tr.b.

cercetarea procesului prin care Constantin Al. zis major, este chemat in judecata acestel dupa cererea Ion Luca Caragiale sub inculpare de calomnie La apelul s'a prezentat Luca Caragiale, de avocati Barbu Delavrancea, Gh. P. Gradisteanu, lipsind inculpatul Constantin Al. Ionescu, in privinta procedura s'a azut este indcplinita. S'a dat cetire petitiunei de intentarea actiunei docelor alte acte sar, dupa care Procuror ca Curtea faca aplicarea art. 294 297 C. Penal. civila prin aparatorul sau d-1 avocat Delavrancea a ascultat in expunerea faptelor, a i se acorda ca despagubiri de douam (20.000) lei. Curtea,

direct inaintea acestei de in vedere cererea petitiunca inreg. la Nr. 774 18 Decembrie 1901; L. Caragiale Avánd in vedere ca prin aceasta cerere, I. L. Caragiale reclama Caion, pentru zis l'ar fi calomcontra d-lui Constantin in coloanele Revistei Literare", din 30 don articole niat cere ca 10 Decembrie 1901, fie condamnat 1901 sä-i

20.000 lei despägubiri.

in vedere sustinerile partei civile

rechisitorul d-lui Procurer

www.dacoromanica.ro

- 44 C. Penal. 297 care a cerut aplicatiunea art. 294 stau astfel: in vedere ca faptele in pricina de 10 Decembrie ale Revistei Literare-. numerile dela 30 Noembrie se publica sub dkrectiunea d-lui Th. M. revista a Caragiale, aiticole, semnate Caion" in care se o dramä drama Napasta" a copiat Istvan de un oarecare titulata Nenorocul", compusa mai de in anul 1848 de Alexandru Bogdan la tradusa in numai nurnele persoanelor din drama lui In acele articole, se afirma restul este furat pe d'antregul. Kemeny s'au schimbat de Caragiale, No. 16 din 30 Noembrie 1901, pag. 253, col ana 2-a, lui Kemeny reproduc pasage subiectul Caragiale indicandu-se aceasta drama alaturca cu pasage din drama opera frazele reproduse; citatiunile pagina Kemeny (Revista

al 2-lea). Se

puse fata in

au foarte mare analogie; sensul frazelor este

cuvinte sunt schimbate. numele persoanelor inaintea Curti pe d-nul ConCaragiale cheama in ca autor al articolelor semnate Caion" pe D-1 stantin Al

5 Martie Stoenescu ca director al Revistei Literare. La infatisarea el este autorul 1902, d. Constantin Al. lonescu recunoaste ia raspunderea in aceasta privinta. declara Apoi d-sa ca Kemeny nu exista o acest nume; Istvan nici nu a existat sau scris vre-o drama ca insä drama Napasta" a d-lui I. L. Caragiale este copiata dupa o drama a lui Leon un exemplar numita Puterea intunecimei"; in limba din drame, cere Curtei un termen ca o traducere limba a exemplarului prezentat. Partea civila primeste discutiunea astfel pusa nu se impocererea inculpatului. Curtea

cererea, dispune ca d-1

nescu prezinte o traducere limba legalizata de Ministerul afacerilor a exemplarului prezezntat de d-sa. inculpatul prezentandu-se, civila o tradu-

cere in

legalizata de Ministerul afacerilor straine, a dra-

lui Tolstoi... Incuipatul Stoenescu prezinta curtei doua foi; una din foi sunt cuvintele: Nenorocul, de Kemeny, traduse. din gureste dedicat poporului de A. Bogdan, Kronstad 1848; a f aie, rupta colt, poarta prima indicatiunea ca este a 173-a pagina pasagiul reprodus Revista Literara 30 embrie 1901 pag. 253, coloana a 2-a. Pe a 2-a se intai indicatiuca este a 174-a, apoi indicatiunea: Act a 5-a, apoi se se aflä pasagiul reprodus in din Revista Lite-

pag. 254, coloana 1-a. Toate aceste sunt tiparite cit caractere ca i-au remise de inculC. A. spre dovedi exactitatea publicate de d-sa cele numere ale Literare. Partea declarand ca nu are o pretentie in contra incuipatului Stoenescu Curtea ca si fie a se examina daca incuipatul Con--

vone.

www.dacoromanica.ro

- 45 M

a comis sau nu delictul prevazut de articolul 294

pe-

depsit de art. 297 C. Penal. dispozitiunile art. 294 este culpabil de calomnie Consideränd ca acela care prin scrieri sau irnprimate va prepune asupra unui individ fapte la ura cari, de ar fi adevarate ar supune pe prepusul la pedepse sau sau dispretul articolelor el este in vedere inculpatul recunoaste aparute in revista Literard", semnate drama Napasta" in aceste articole se Având in vedere copiata o altd drama; a d-lui Caragiale este un plagiat un autor care reproduce Considerdnd ca este indiscutabil atrage prin acest fapt pera unui alt autor drept a sa proprie, pretul cetatenilor.

din

intelectuale

ca ea este extrem de apreciata, daca societatea dispretueste pe acel de care a sustras dela altcinevai obiecte materiale de o valoare in totul prodispret atinge cu mai mult pe acel care'si a dusul muncei intelectuale a altuia ; in vedere dar faptul alegat de ca ar fi exact, drama Ndpasta" o Caragiale ar ar expune pe Caragiale la dispretul cetätenilor; in vedere daca s'ar stabili acest fapt este exact, Caragiale nu ar putea sustine ca a calomniat de d-1 in vedere inculpatul a cerut precederitä ca sa faca aceasta prin prezentarea traducerei legalizate dintr'un exemplar prezentat al dramei ce sustine a lost Curtea a incuviintat cererea, socotind dovada ca legiuitä in sensul art. 296. vedere astazi in nu se spre a dovedi veracitatea alegatiunilor sale. afara de acestea, prin prezentare de partea civila a dovezei aratate de inculpat anume a in limba legalizata de Ministerul afacerilor straine, a dramei lui Puterea intunecimei" celelalte probe aduse tot de partea civila, s'a stabilit ca afirmatiunile inculpatului sunt inexacte. Inteadevar, a sustinut ca drama Napasta" a Caragiale ar fi copiata dupa drama Nenorocul" a lui Kemeny Istvan, tradusa in 1848 la Brasov de Alexandru Bogdan. Inexactitatea acestei asertiuni este stabilita mai prin declaratiunea facuta de inculpat inaintea Curtei nu a existat vreodatd un autor dramatic ungur cu nurnele de Kemeny Istvan nu exista vre-o intitulata Nenoa autor cu acest Inexactitatea asertiunei mai este Dictionarul scriitorilor niaghiari" al d-lui Szinnyei, carte in traducere legalizata, publicata 1879 din ordinul maghiare, care cuprinde numele tuturor autorilor maghiari, or de insemnati ar o notita despre viata operile fiecaruia; in carte nu pomeneste de vre-un autor dramatic cu numele de Kemeny care sa fi vreo intitulata Nenorocul". publicate in Brasov Catalogul tuturor 1535 la 1886,

,

www.dacoromanica.ro

- 46 instanta, nu contine nici o mentiune despre vreo drama tradusa de vreun Alexandra Bogdan de vreun Kemeny de scrisorile sens este la 1848; In fine o prezumtiune in losif Bayer, profesori din BudaBenedek emanate dela de al doilea autor al unui tratat asupra artei dramatice pasta, vreo drama al carui nu exista in literatura care afirma subiectul dramei Napasta". Aceasta subiect sa semene probele indicate coroborate declaratiunea inculpatului stabileste ea priscsinta ca prima asertiune a d-lui lonescu este inexacta drama Napasta a lui Caragiale nu este copiata vreo drama Nenorocul" a Kemeny Istvan tiadusa de Alexandra Bogdan la Brasov prezentat

1848.

In al doilea d-1 a sustinut ca Napasta" ar fi copiata dupa drama lui Puterea Or, du-se cele 2 drame in cestiune, se constata in fapt 2 Textul ambelor drame subiectul de asemenea. Fara a intra in vre-o analiza a caracterelor personajelor, rezulta discutiune literara sau a 2-a a inculpatului, din ac,asta constatare de fapt ca

drama lui Caragiale este furata pe

drama caz nedovedita. fine ca urmeaza a mai constata daca exista in Considerând o intentiune frauduloasa din elemental esential al oricarni delict, partea inculpatului; Considerând ca intentiunea frauduloasa a inculpatului se stabileste din faptul stabilit pe larg mai sus, recunoscut chiar de inculpat, ca nu exista vreun autor numele de Kemeny vreo drama tulata Ninorocal" din existenta foilor imprimate caractere slavone mai sus, pe care lonescu le-a remis d-lui Stoenescu care pe masa Curtei, dar daca a existat nici o data vreun

este inexact

in

pe Caragiale ca a copiat o opera a acestui autor, afirma un lucru pe ca este inexact. aiirmatiunea sa tea Curtei, ca nu exista un autor numit Kemeny o p;esa numita Nenu se poate concilia existenta foilor prezentate d-lui Stoen.:scu deck in cazul când aceste putin cea fi create preparate in vederea ocaziunea acuzatiunilor aduse lui Caragiale. In conditiuni este de prisos a stabili mai amanuntit indiciile

tentiuni dloase care de altminterea reese de fapte imprejurari aratate pe

mod din tot coinmai sus. Ccnsiderând ca urmare toate elementele delictului calomnie vazut art. 294 penal intrunite, urmeaza a aplica inculpatului acestui text de lege, combinat art. 297 codul penal, ale texte citite de Presedinte in publica au cuprinderea ur-

Art. 294: culpabil calomnie, care prin cuvinte rostite in public, strigari, prin vreun act autentic public, scrieri, imprimate, prin desemne, prin gravure, embleme sau expuse distribuite

afipte

public, va propime asupra

www.dacoromanica.ro

individ

- 47 fapte cari, de ar

prepusul la pedepse sau

adevarate, ar

car la ura sau dispretul cetatenilor. djvada legiuita, Art. : Acela care nu va sprijini propunerea sa se va pedepsi ca calomniator dupa cum ; toate celelalte csânda va fi inchisoarea dela o la luni amenda dela cincizeci pânä la doua mii lei. cererea de pe cari Curtea, in apreciere fixeaza la

de zece mii (10.000) lei. Pentru aceste motive In virtutea legei,

major, la pedeapsa Condamna pe inculpatul Constantin Al. la cinci sute (500) luni de zile inchisorei corectionale pe timp de aplicarea art. 28 Penal. statului amenda in Luca Mai condamna pe numitul inculpat sa pläteasca pärtei civile interese. Caragiale suma de 10.000 lei ca Aceasta deciziune este supusä ( pozitiunei in termen de 15 zile conPr. r2cursului conform legei. form art. in unsprezece Data publica azi la citita in

(ss) G.

M.

Gr. Fereeltide.

Grefier, (ss)

www.dacoromanica.ro

P.

ACTUL No. 7 CURTEA CU JURA.TI DIN JUDETUL dela 10 lunie 1902

(*ES VERB L

Curtea

:

Victor Rimniceanu, Consilier al Curtei de apel, presedinte. D. Nicolau, Jude; C. Bossy, supleant, asesori. G. Slatineanu, procuror Fotoliul Ministerului public ocupat de tribunalul Ilfov. sectie pe

deschisa s'a prezentat inculpatul Constantin M. partea civila Ioan Luca Caragiale. pronume, etate, profesiPrezident a intrebat pe inculpat, de

Sedinta Ioncscu zis

Grefierul a facut apelul juratilor

au rspuns 23 jurati

suplimentari in totul 27 d-ni jurati, ale c5ror s'au pus in urn& D-1 Prezident a procedat la tragerea la sorti a juratilor de judecatil. 12 jurati cari au esit din urna cari n'au fost recuzati Anghelovici M., Asan Vasile, Niculescu-Dorobantu C-tin, Maltezeanu Constantin, BAdescu Gheorghe, Alexandru, Vasilescu Petre, C. G., Penescu C., Lupan N., Dumitrescu Petre Manciulescu Constantin cari luat pe scaunele destinate separati public. Prezident a adresat juratilor discursul prevazut de art. 337 proce. dura penal& fiecare jurat chemat pe nume, a ridicat mâna vântul "Jur". Grefierul a dat cetire actelor din dosar articolului incriminat, d-I Prezident a flicut interogatoriul inculpatului. procuror a dezvoltat mijloacele sprijinitoare acuzarei, ce

a fost ascultata partea civila in expunerea faptelor prin Barbu S'a ascultat apoi inculpatul prin nielopol, ape! avocatul Baileanu, dupa aceasta

www.dacoromanica.ro

anume:

avocat

Delavrancea a cerut

- 49 inaintate.

d-sa a fost ascultat in ubservatiunile sale; - orele 7 mum. seara, d-1 Presedinte a suspendai

pentru

ore.

redeschisd astfel cum s'a La ora 9 jum. seara a d. avocat la inceputul acestui proces-verbal, dupa care au de aTanoviceanu d. Mitescu in desvoltarea parare. terminate a facut rezumatul cauzei, a cari juratii au riíspunda, le-a cetit in inmânându-le scrise jurat subscrise de d-sa

pus cestiunile la

dosarul afacerli.

s'au retras in Camera

inculpatul a fost

de deliberare,

scos afara din auditoriu.

S'a dat tot 367 procedura deliberare

jurat s'a ridicat sici juratilor in

gardei de serviciu ordinul prescris de la.

reintrând in auditoriu reluat mâna a dat cetire declaratieL corni-

declaratie s'a subscris de dânsul dându-se de d-sa de Grefier.

s'a

S'a introdus din inculpatul in auditoriu -declaratiunei comisiunei juratilor.

Prezident,

Grefierul a dat cetire

Inculpatul Constantin Al. zis cleclarat culpabil -prin verdictul d-lor d-1 Prezident a pronuntat or4onanta de achitare,

Dcspre cele ce preced s'a

prezentul proces-verbal azi la zece

lunie 1902.

Pregedinte, (ss) V. Grefier, (ss) 1. P.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

P&RTEA

Pledoarla lui Delavraucea

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaria lui DELAVRANCEA Curtii

Jurati din judetul

in

dela 11 Martie

Domnule Prwdinte, Onorata Curte, nenorocire, Cazul pe care judecati dovedeste, ude rea nu se naturilor universitar uneori manitar un desonorante. Prin calomnie, se poate onoarea lui, se poate zdruncina lui de eizbease poate, când ura nu mai are margini, de mijloacele de sea onoarea,

fi a cuiva. Sunt nuante; sunt grade de vinovátie, dupa vinovatul a cuprins o parte sau personalitate a vietimei, intrebuintarea a calomniei. Ataci proprietatea lui, modul de a uza

prin publicitate, casele lui se petrec scene de o mijAi calomniat, atingandu-i onoare loacele de existent6. ofiter, pe un de curajul lui, acuzându-1 e un E evident: atinge de a fi; o mare ofensá, un mai mare dis

credit, nu s'ar fi putut rasfrânge asupra aceluia care o intreagá, de pentru un moment de primejdie de glorie. un bancher poti sa-1 miebravura sau va ridica din va caci sunt indiferente toate cari nu sunt creditul Aci sa nu-1 izbesti. decator nu-i calomniezi seninatatea dezinteresarea, earacterul lui social. cáci ipoteza distrugi ratiunea lui a un Caragiale, dramaturgiei nationale, acuza a furat lui de

va zica a-i onoarea lui, a-i mijloacele lui existentá, a-i spulbera chiar ratiunea lui de a fi fost de a fi de astázi Ce-i mai onoare, rapesti bunul renume Ce vor mai

www.dacoromanica.ro

- teatrale când le ce semnificare ar mai pentru el prin calomnie,

atractiunea o

origiexis-

izbutesti - fie credinta ei

iluzie o a fost o ar fi fost forma putea fi criticat. ori criticei, fi fost ura efect. Ce i-ar fi päsat autorului de un popor

fie nedemne, mele oarbe, fie muncá lui venit,

fie se

nu se

inveninate

cu

furia de un de pa singurul mobil a luptei intreprinse. Chiar destul de ale polemicilor stre, Caragiale fi - mi-e sa ne-ar fi --*nr fi fost acuzat ca a furat", - chiar pus dat, cum din nenorocire s'a nerusiwtta de Zdrelea Revistá, lul luat concluzie: Zdrelea sale este sarbätorit opinia publica, - chiar in revoltatoare fi sfaamicul nu nu se plngil justipublicá sa de mizerabila fi tentativa, prin indrázneala ei imorala prin usurinta scandaloasa a acuzatorului, ne-ar fi banuiala. n'ar ganici credit, nici trece insurä, plzmueste aparente cari pot marea a cetitorilor, nu mai vorba o cea mai mare gravitate, ci de fapte materiale, virtutea Caragiale este zugravit un ca un autor fará scrupul, un fur ordinar, al un nuncei al talentuhii unui autor problema se Caragiale nu se mai putea bizui originalitatea lui recupe

lui

nu se

creditul lui

coloane sta opera lui Istvan

tradusa de AL fata ei, nmnr de Caragiale, drama Näpasta"! atacului

hotarirea noastr;

ca. un lucru fárá

drama Nenorocul" imprimatá Brasov, sta invinuita. lui

de a mai vreun rol in faptului imputat se dar faptul brutal,

mentul, documentul, pentru Caragiale. vingerea chiar plagiatul, cari profund,

publicului zdrobiramasesera din Kemeny dovedisera eel adica mimai alui sufle-

se

www.dacoromanica.ro

- lui de valmei lui fata

lui

masa...

ce

concrete,

fi

pot

fata

fata probelor

multimi cuvenea proba acuzatiunei, altf el calomnia-

tot tul ar dar lui dat bine Domnilor, un ci nu din tinerete monstruozitatea penrece, din perversitate precoce, a din niste aparente palun Caragiale avea tru a arde sub de fapt cari niste pahile,

a calomnia obicinuite. a comis un alt delict, a inventat un autor a proparat a un fals. Niciodata a izbuti o calomnie mai cutezhtoare, o Curtea jurati n'a un alt delict tot de desonorant lomnie putea compara mai potrivit delictul principal. caz. Un o rázbunare contra unui abjectul sentiment de adversar. vroi implice furt. trebue o dovai nu mai potrivit sale faptul de ai imita scrisul adeviir,

ferocitatea izbuteste ar fi scrisä de acela pe care4 prigone,4te, de bine fi Apoi, prin publicitate la iar proba: plzmuirea, Fireste se va desooperi adversarul e opinia putea imagina calomnie mai infiortoaref cope o mai Ei domnilor, acest Caion a calomniat rece

o serisoare aidoma

Caragiale. A inventat autor, a inventat un traducator, a pagini cari tiphrit kirilice, s'a astfel de probe materiale, zgudue sa disti o nationala. de ziceam n'ati judecat asemenea spet, care e de nu mimai calomnie, dar un nimitor! vi s'a Domnilor, o prin d-lui Soenescu. D-sa a rogretat calonmia lui Caraginie nu se d. Stoenescu, mieprin Revista Literara". sorat regretele o repara care a comis-o. D-sa v'a ce a amicul meu Caragiale a calomnie, a cerut dovezile acuzatiunei

-Stoenescu regret i

sin redactor. - Eu sper

a avut un adus au fost

d.

prim-redactor.-

douil foi,

www.dacoromanica.ro

56 opere a lui Kemeny

eu titlul

cum ar fi fost rupte de pe paginile 74 un pe care afirma, acest Caion, o

D. Stoenescu v'a spus de ce rar, dacä nu ca urmare neaparacestea n'au resistat la prima cercetare, primd-sa a suspendat pe falsificator din atributiunile

ce justitia se va pro-

redactor al Revistei Literare",

Revistei aceasta publicat asupra atrag lipsa inculpatului, sa va cerem fals, permiteti a va da Totusi, domnilor, deplin d-voastra toate dovezile acestei revoltatoare calomnii, mai mult pronuntati deciziunea indraznetul faptul ce

nunta. D-sa a fi destul,

niator n'a avut respectul,

justitiei, de a se

d-voastrA.

eu partea finali calomniilor. Cu a doua caa publicului din fata lomnie ce ni s'a adus furtul indriznetul acuzat afirmat ceasta téLa opera lui terar s'a justitiei. Am De aceasta noua calomnie nu ne-am sa peste noua dovada de perversitate putea Revista Litearticole publicate toate rara". Dar nu, domnilor, sa toate acuzatiunile, toate calomniile, pentru pronunta sa fie intemeiata nu imprudenta evi-denta a acuzatului, dovezile noastre zdrobitoare. Am fi putut ne la prima calomnie, pentra care sese adus justitiei, dar de olomnii, convinsi nimic nu va resista dreptati. Caion nu-i era imposibil d. Caragiale dupi doua luni de munca a toate legale eu care sa convinga justitia opinia o ungureasca Nenorocul" este o inventie, traducatorul Bogdan nu exista, n'au avut im au tor dramatic Istvan documentele publicate tin spaima... a schimbat tactica. A o revisRodica" vederea procesului siguri va dupa rezoivarea procesului aceasta revista a recunoscut, sub propria sa este o ventie, tot ce a ar fi o lui teami la alt de critica fi raspuns.

cursi?... fel de Cursa... Bogdan? cari ar fi plagiat Caragiale? Dar cu litere kirilice?...

de ce o cursa?.. Cursa...

opera Xenorocul",

www.dacoromanica.ro

- 57 D-lui Stoenescu?.. fusese cursA... ci despre un Nu, domnilor, nu e vorba despre necinstite, pe scop d'a calomnia vesteji prin luminoase figuri literare. In pornirea lui deplodin cele ura a combinat toate mijloacele, toate aparentele, din invidia decrepitului moral fatal au ajuns la unui volum grad de perversitate: la kirilice. de dovezile declare,

l'a ameteala vinovatului a scris o NeKemeny e Tolstoi, de sub La puissance des ténébres", cA Nápasta lui furaCaragiale este... regret trebue La puissance des ténébres". trecutA, auzind o asemenea Din procesului; rare, am fi putut nu consimtim la art. 296 din Codul penal, sA imam fi putut sA trecutA, cA

punem acuzatului probele prevAzute imperios de lege- sinacte autentice, subscrise ce ar emana de la Caragiale,-dar scrise am renuntat la acest drept al nostru am deslegat pe acuzat aceastá obligatiune interesul largi luminoase justitii, sA La puissance des bres" legalizatA de Ministerul de externe. Am pritot. Nu am voit asprimea a legei cram siguri cA va veni traducerea, va trimite un certificat medical, prin care se state ca de influentA" repercurtAri nervoase. Nu-I puteam de a se dar ceeace ne-a stat prin am tradus noi drama lui am legalizat traducerea la Ministerul de externe. Curtoi francez, traducerea drama lui

gurile permise -

Caragiale.

De la facem o declaratie. servi desbateri de exemple ilustre. Nu vom invoca nici ceeace s'a invocat bunaoara pentru o glorie a Frantei, relativ la drama sa Don Juan", inspiratA din subiectul tratat de Spanioli de Italieni. Nu simtim nevoia nici nei pilde istorice. Primim sa ne judece Curtea din comparatia severA a acestor douA opere. In subject nici o asemAnare afirm acesti autori, Caragiale, pornesc dela douA inspiratiuni cari se exclud una alta. Lume deosebitA tarani suflete deosebite, contrarii; porniri funde, dar diametral opuse. La puissance de ténébres!" orAtoarea putere a Constiinte distruse, bigotism orb, al CredintA, crimá, cruzime, la-

-

nimeni

dA

de ce face, de ce vrea:

www.dacoromanica.ro

- 58 de cei cari nu vor

se

le

cei cari vor crimele, nu le-ar Christ

imagina diviná a lui epopee a crimei, se pe pieptul victimelor. crucea se pune de cu drama lui ar fi nelegiuire! Ce

de Caragiale. Nici una. Caragiale nu se extraordinarä mintii. Aci o femee de o

serviciul

eu

drama. In Anca e asasinul primului se viersunarea ei de a descoperi crima, consimte

e eu acela pe scop de a descoperi adevär. Conflictul psichologic, de p emetic profund nu urmäreste, dela la scop: justitia! mai de aproape tipurile, caracterele, din adrame. In drama lui ceste sunt trei fecari contribpe la Anissia, na Marina, orfana, Ware nici o importantä. Ar lipsi din nu poate suferi pe un bolavar teascuns Nikita, o sluga a E astfel, Matrena, murna lui Nikita, pricopsirea fiului buna ei stare, o indupleca, cu greu, dea bärbatului bolnav de Anissia ar astepta bucuros ceasul firese moartea naturali, ca cu Nikita steargi picatele, potrivit legei". Când Matrena prafurile, tresare: Ho! ho! e vre-o prirnejdie!" Matrena starue: tot o Anissia cedea-

jeluindu-se' oh! bietul meu cap!" ce-si zice Matrenii: Mai bine ar fi fost moarte bunA! De ce mi-ai dat acele pra Ce femee este e de lege, de picat, totusi, otraveste bärbatul, autosugestiode Matrena. Ignatici rnoare. Anissia banii di lui E aci vre-o E aci vre-o nissia e o rea sau Nu. CriminalA vrea, ba voind nu fie. monstru al al care tot nef eroi ai hArbatul, auzindu-1

tolstoiene.

ei

lui Nikita, e culmea

Crede

un abis

care animal,

in eruce,

cad

s'o

a ne-

aniabsurditate nelegiuitá teista, o clipeste fata Pe viitoarea sa nonA, Anissia, o ucidi fure pe sin Niki. face pe Marina, o pe care o

mal,

idei religioase.

www.dacoromanica.ro

- 59 ise;

Nnissiei, -a

ca sa

sá-si ucidá

-

se

a Anissiei, Akulina va naste.

Akulina, Se

gemetele

nascut. Matrena Nikita Starostea va afla eest concubinaj, tortureazá, pruncuciderea. Muma pe

ucid copilul! Nikita, ametit de alcool, de incest, de

sa

pe care n'o de lui Ignatici, dar de care profitase, din

fire, tot spune Matrenii: Dar nu e gluma, e un suflet viu!" care trece peste cu o a antichitátei, a evului mediu moderne.

raspunde: Ei! suflet viu! Ce

Un

trup!" In momentul crimei nu suflet care abia tine cá de aci cruce oopilasului simte o bucurie casa asasinului va bine linistitá prigonit de Dupá ce Nikita Matrena se netezeste eadavrul 1*". e turtit. In actul nimeni nu de astinchipuit o monstru. Cele mai tragedii ale lui sunt idilice in fiarele care

La puissance des

de crima

e o toanta.

de furtul mmnei

de vitrege; dinteull vag sentiment de vitreg, lui Nikita, care tatlui brutal-organice nmm-sa, de ce aflase, Anissia desgustase

a Ânissiei. trei Ce asemanare posibila ar fi, domnilor, singura femee din drafemei din drama Dumitru, primul ei bárbat, Anca iubea alt viatá, toatá viata ei nu descoperirea pedepsirea asasinului. Anca e o eextraordinar, o cono curata, un suflet dreptatea de pe mai pune stiinta limpede, Anca nu comite nici o ideea Dragomir, ca face suprema jertfa a se va ispasi crima. E evident, nniasca va nilor, de Anissia, Matrena Akulina, trei fiare monstri ai intunecimei, nu poti nici s te inspiri, imiti, - ca ajungi Anchii. E evident. E Sa barbatii cu bárbatii

In Napasta",

eortinei fusese ucis din dragoste

victima, nu existá. ridicarea al doilea al gelozie, pfindise Dumitru

9

www.dacoromanica.ro

crima din iubire. Se ucisese. dela Corbeni femeea pentru care devenise ucigas, ar fi fost fericit, niste ochi de 9 ani, nu l'ar fi privit Anca, fi turtit nu nular fi ars cu glas de sufletul vintele ei, in anumit scop, nu i-ar fi fi prins nu ajutatä de nefericitul Viata Dragomir n'ar fi avut rea pe expieze d'asila, se voia lui, place. erimei sale, pentru care fusese care n'o comisese, un nevinovat. Cu cine s'ar asemäna, fie pe Dar al Cu un avar moare oträvit, de A. un e un Dragomir este nissia. Ignatici e rolul nici earacterul firea lor, Nikita? Nil care-1 joacá in drarnele de care ne un coo de village". Un sensual faindicat de nestatornic care nu un usuratec fiirá scrupul; pe Marina. A A serios pe nici o la Ignatici. Sotia acestuia, ea a pAräsit-o. E de Anissia nissia, se amurezeazá de cu Akulina, fata a sotiei sale. Ametit ea sä-si uite vre-o ceri, se dá la chefuri. Nu nici una, ci poftä, de desi are de sotia sa, de Anissia, indatá ce aflä oträvit primul ei bärbat, släbiciune, din fricá, din energie de cumplitá: ucide afle Starostea satul l'a Akulina. Intr'o jos, pune lungul o scândurá peste toatá Un fragede ale victimei trosnesc! $i clipá furia remuscilrei. pe apucat de spasmuri, strigä fata n'auzi trosneau sub mine lui'!" Cine nu-si aduce aminte de Ma.kbet de strigátul lui re când

ceanului n'ar fi

vede

de

apa

stare sa petele acestea!" In aeest moment suprem psichologic, o asemänare Shakespeare, remuscarea din Makbeth se petrece cea din La puissance des ténébres" kita, zdrobit, plânge bratele mäsii: Mai* pot, nu mai pot... ah! fie-vá de mine!" ma-sa rspunde: Oh! dragul ce fricá ti-e! Du-te de prinzi bea Nikita e o Oribila lui crimá, in fond, nu de ce a El nu mai acest grozav constiintii. Nu e nebun, ci, nclipa care ucis copilul, un sufletul. E un iluminat, un pocäit, un nefericit, homArturiseascá lumii fata legei a

www.dacoromanica.ro

- 61 grozavul päcat. Au venit nuntasii; beau se mAritä; a din S'a dus grajd, armicat pe un maldar de si-a un de gât; priveste la un Nu. Nu poate, rebue Anissia, chiama dea binecuvantarea sa Akulinei. Dar pue el ,cum in fata tatälui capul Matrena tresare. depiirteze, ba chiar nebun. Nikita cade genunchi. Priveste Marinka glas tare: Marinka vinovat Ti-am fAgaduit sa te ian de te-am in te-am numele lui Isus!" Apoi Ascultati mir ortodox. Akulina, sunt un vinovat ta. nmrit de moarte Eu lui Christos! Akulina, te-am ti-am copilul, copilul al oasele trosneau... eu singur acestea..." fata bittranului tatA: Nu ascultat, ce toale s'au dupä cum ai tu. numele lui Isus!" Cu domnilor, Cu Dar Dragomir a comis o din iubire, e un n'ar

Anca ste

nu din remuscarea lui, ci torturat

9 ani de Cu Gheorghe, Dar pe Anca un succes, e un mediocru, care nu e stare de nimica. mic nu i se nici faptä rea. Din drama lui Tolstoi, domnilor, ne mai de zat Matrenii lui Nikita. e un prost, de a lega douä vinte, ingânându-se stupid vorba sens ta-i-e". Akim erode nu boa alcool nu simplu la cretinism religia marelui rus, care a spus de ori ca pahar de rachiu o tatun stau potential crime. Akim nu poate vorbi, totusi, din cand din gura lui se and cele

lacrimile ofensatei nu cad ci peste capul ofensatorului". In mai mai

revolte. la la

se ridia

Abia

obielele

fiul

când,

acuzá

a

noaptea pe ger, strigând lui Nikita: mai stau! mai bine se noaptea gard casa ta fata Starostii a satului, Akim incurajeazá asa:

men, spune tot

te vei

se

intorcându-se beat

Deschide-te

www.dacoromanica.ro

nu pot

- 62 sfii

a

inspiratiunea lui de profet. Intc'o

pus toata lui geniul credincios. Akim este tesa, problema dramei. triumfa e preocuparea profeticA drama lui Caragiale? nebunul nevinovatul, are halucinatiuni, vede Maica Domnului, dar ce vrea, tie de sufera, ucide, lui accesul furie aceea care o vede cerului. E asemanare? De sigur, un de apropriere nu este

tinta

drama unii S'a zis, drama lui Caragiale tot prezinta trimful Ei S'ar fi sA fie asa. In mii de triumfA dreptatea nu din aceasta s'a facut mnare ele. Dar este Triumfa

La puissance des thibres?" Nikita din Nikita e Nikita a otravit

Nu, Anissia. Nikita asupra lui a voit sa-si ucida copluH Nikita, a copilul de AkuNu. Anissia d'asila sa ucida. sia Matrena acopera vietima. Nikita asupra lui E dreptatei Dar Anissia, otravitoarea, scapa de pedeapsA. E triumful fiara da

ucidA barbatul sa sau sa-si ucida copilul, scop de a trai lini*tita, ea nu nuirturiseste nu e nu-si pedeapsa. E aci dreptateil da, dreptatea triumf compleet. Dragomir dupa 9 ani in pedeapsa. era natural fie a*a. *i-a sa dovedeasca, puterea triumful credintei profunde Akim, care crede, nu boa, nu un caracter, Anca triumta a lumen e onwneasca. In valurile bigotismului, al inconstientei, miscata sensualitAtei, asociaza, sa-si dea sama, religia. Caragiale con*tienti, ageri la minte, ce fac, ce capul unuia nu i-ar trece sa-si victima sa-i pue piept dupa ce fi o sub loviturile de cutit. La Tolstoi confuziunea, epopee La Carageale, lumina perfecta ma profund Domnilor, am prima parte a pledoarei sunt CA am dovedit o

care

spaim face

www.dacoromanica.ro

- 63 s'a adus lui Caragiale este o noua Sa cerem osanda trecem voit calomniatorului prima calomnie, dar juratii, publicul, domnilor deosebi, magistrati, pronuntati Caragiale n'a plagiat pe Kemeny, fi putut sa acuzatiune

nie. Am fi putut

pentru prima vista astazi. Acest Caion in propria rara", 20 Deeembrie 1901, a afirmat semnatura d. Caragiale furat drama Napasta" dupa drama Nenorood" a autor imprimata Bogdan procesul

1848. Caragiale a

pe mai multe ne din

Acest

Npasta" lui Caragialo sunt

lui

de ce Caragiale a pornit fata. fata Sa dovedim afirmarea lui Caion, exista Alexandru Bogdan, tradueatorul drama nu a existat, un

a a-

am fost la partile; s'a trudit; a chdtuit; lergat in astazi autoritatile competinte; despre perversitaNa fost

plazmuite.

primul

tot ce s'a tiparit la

lucrare

lui

nici pe Nenorocul".

nici

poste

se

vedea daca a fost

la

domnilor, va prezeutam la

1333

profesor gasim nici Alexandru publicatiune decisiva vreun

Kemeny, s'a numele de de Nenorocul", imprimat vreodata o drama fi putut s'o plagieze. pera care Caragiale Maggan és rea extraordinara, scriitorilor adica Viata dupa o 40 savantul

Budapesta. in

Academiei de

este acea parte De la pagina 1411 trecuti toti cari au imprimat aceste pagine i tot ce prin maghiar. D-voastra

gas( se

pagina 1434

legalisat

www.dacoromanica.ro

exam

Am

- 61 vasta lucrare a lui Szinnyei: sunt d-lor ce gasim 33 de Kemeny, nici un Istvan Kemeny dramaturg, nici o a titlul de Nenorocul". opera convinge de scrupulositatea acestei opere, vá voiu cita va veti incredinta

un autor dramatic care

mai multe acte, ar fi fost cu o drama, lucrarea lui Szinnyiei. Kémeny neconsenmat

Anna Maria a tradus sentimentalg

5 acte, 3 acte,

piese teatrale: Pavagalul, piesa August Kotzebue,

baron Gebler."-Kemény Bela

praeticant de avocat sub-locotenent cesaro-regese in A murit 1883, Septembrie 28,

de 23 de ani. A fost coloborator

ziarele

predicator evanghelico-reformat la Szilvas. dar Noua carte de cantece". a scris psalmul de colaboratori pe la se catalogheaza astfel de nici un nu se orasel de provincie, ziarele fi fos+ carte de un psahn preot care a autor vederea ungur sa treaca imposibil depardus toate acestea, noi dramatic original. noastre. Ne-am adresat la profesori, la te I. Bunea, roparerea la savanti, le-am liceul literatura maghiara profesor de BeneProfesoru- dr. ne scrie literadek mi-a räspuns la epistola mea. El vre-o drama cu subject tura asigurare s'a adresat eu Spre o mai lui din o rugare dr. Bayer Iozsef. Acest domn e colegul

eel mai

spune parerea chestiuni de literatura dramatica maghiara. cateva zile va primi raspunsul acestei autoritati asupra daca cumva vre-o

,d-voastra.

care

trateze subiectul

e profesor de literatura la liceul clasic de stat din Budapesta, directorul tie perfect Bayer Iozsef este profesor de literatura la Universitatea Budapesta autorul dramei maghiare". a doua scrisoare d. Bunea ne

eestea am epistola d-lui d-lui Bayer, care se

In zilele de

definitiv chestiunea ne preocupa. Aceste precum epistola oará a d-lui Iancso vi original, traduDin aceste epistole convinge pe deplin ceeace alt cum vorPublicatiiunea lui Szinneyei e mai prede a seriozitiitei ei

www.dacoromanica.ro

e un scriitor de nici o eonfirmare. nu are aceasta a lui trece de prim ghiar de bio-bibliografic cea mai la ea ea la eel mai se maghiar. Scriitorii date bio bibliografice. E exact oorcct izvor

fi trecut cu vederea pe

posibilitatea scriitor dramatic

numele Kemény Istvan o publicatiune este datelor

a

domnilor,

lancso

riginal

precum

ale lui

cele

serisoarea lui Bayer Iozsef, traduceri legalisate de consul. Benedek

Bunea: Am citit Pasta la am in literatura dranu cumva aflu ceva matich veche sau Cu n'am

aflat.

nu m'a multumit. Am elaborat din piesä un escerpt detaliat, pe cere re colegului meu dr. Bayer, autorul istoricului dramei maghiare,

vada nu cumva aflä irtre irultele produse ale literaturei

dramatice maghiare vre-unul fie asemenea Näpastei. Bayer, care pe acesta e specialist de rangul prim, mi a promis cu afabilitate va implini rugarea. Natural rczullatul numai 8-10 zile voiu pu tea eomunica. Te atuncea cu pacientg.Dupg mea e dator El ar fi fost dator citeze indice cu autorul

locul

editiunci,

paralel

textul

ghiar. Cel putin in se de ,.e vorba de plagiare. Niri fabula, nici caracterul Neipastei, nu le-a putut lua d. Caragiale din literatura cu mai putin dintr'o de 1848, deoarece

opera e cu s'a teratura

de

in livre-un scriitor maghiar mai

pe

Se

care sa fi putut crea

Anca

al

un tip curat

nu a doua a d-1ui Imcso Benedek catre d. Bunea se rezultatul d-rului Bayer urmätoarele cuvinte: Am onoare a-ti trar smite d-lui dr. Bayer El, prima autoritate dramei maghiare. pe cea mai rntensivä cercetare, n'a subject care samene vu#in cu acela al scriscarea lui rayer catre Benedek: Nam voit mai abusez ebdarea d-tak, durere, nu pot comunica altcrva decât cercetarea a fost suede

ces. Am studiat o serie de subiecte dramatice

drame, dar n'am dat de vre o niciun scriitor dramatic

ran. Poate bibhuteca

e r

titule de

asemángtoare. Nu cunosc numele de chestionatul subject

- .

5

www.dacoromanica.ro

- 66 totul sub

ascunde

titula de

poate ca e seri-

ascunsa manuscris itor original, dar atunci drama sa lucrul o alta parte. archiva. Are dator sa dovedeasca. Nu acusatii aduc probe Cel ce ci acuzatorul dovedWe furtul. Sunt convins n'au

autoritAti, savanti de prima ordine toate domnilor, literatura dramatich maghiarA, toate aceste afirmatiuni volume speciale stiintif ice toate care nu dascrisori, au dovada calomniei nu aparem fata tori sa o am stra, miscati de sentimetul rAzbunarei, ci de noasträ convingere dreptatea care o cerem, reparatiunea gitima ce ni se datoreste in virtutea kgei a mai elementare principii de demnitate ordine sociala. aci am

am precisat calomnia.

oprim putin asupra falsului, asupra acredinte a fara asematerie. magistrati, - (d. Delavrancea ratd cele foi imprimate cu litere kirilice)- la ura pe un scrupul. E destul priviti,- acum mai ales v'ati convins nu un autor dramatic ghiar numele de Kemeny, un traducator Bogdan o Nenorocul",-aceste foi. Ele sunt rilice. Trebuia nu ar fi fost sa aerul de 184S. moderna fost la tortura,; a fost artificial la care au fost foile a ars o din ele. A a eombinat; a facut tot ce i-a trecut prin dea aspectul vechimei de o jumatale de secol. A voit falsul aiba a realitaa adevArului; n'a uitat nu s'a sfiit nimic: nu s'a rusinat de nimic; de sigur ar f ajuns la un volum Sa

supra

n'ar fi aflat

toate dovezile calomniei

a revoltatoarei inventiuni. Unde se va opri acest pervers, nu-i va exceptionalul pentru fals nu credefi acest este la prima asemenea porniri. A! nu! trecutul sau e ilustru, Nu nici la cred nici la privitul acestei stralucite cariere. Colabora, incepátor, la un ziar din Capitala. zi directorului o serie de ca le-a tradus al ilustrului Ibsen. se publica. Un cititor pune in directooperile sunt slabe pentru Ibsen, timp Ibsen n'a scris Directorul cere volumul lui Ibsen. Caion va aduce a douazi. Din ceasul n'a mai dat pe la redactie. alt ziar o nuve-

www.dacoromanica.ro

- 67 fi a sa. Lucrare admirahila, dar in la ea se descoperá ca e dupa Maupassant. Ambitia e prea mare acestui sa domeniul literaturei un sä pará un cercetator sever, un pure. de de ce E savant. de usor pari nu eonstiinta esti Acuzatul izbuti publice de la 1 Decembrie 1901, o notita Noua Revista o

nu

Mare.

donmilor, ce

referitoare la Mircea istoricii nostri, Caion limpezi. a papei Bonifaciu al XI-lea! Ascultati. acest istoric, menit

nericul de pe eel mai departat trecut al Românilor. Intr'o de doeumente priyitoare la toria noastra, publicat un din datat anul 1401, prin care se un Emanuel Cano

din

Tesalonic, a trei Turci fac parte din oaste de 66 de mii de au devastat prin Valachia. Mircea a o mare parte din mata turca, viata numai 3000

i-au spus

Valabul e

Mircea-Voda.

Se naste cesta 1400 sau 1.399?

: a avut mai departe : - Dup6 d. Toci lescu lupta aceasta n'a avut nici o D. asemenea nu ne despre lupta din

1400 sau 1399. Dupa 1400

admite

pretios -

acest razhoin spusa sus citat. Un un document, nou document dupa kirilice Brasov; vedea

documental pretios acesta-...Un document pretios care sa

reasca

problema; n'a fost un rilzboiu, ci o simpla incursiune de bande tureesti 1399, nu 1400, dupa cum lasa a raportul Creta. In satului Mgr. s'a gasit multe documente, o serie de scrisori dela feluriti papi. din aceste 14 Bonifaciu al XI-lea datata sori a lui cembrie .1399, document interesant pentru istoria noastra

i

acum.

nepot al raposatului

scris

,.reseaza,

limba latina. traductie

pot publica azi

lui, istoricii se vor convinge

parte, Documental e el, partea care intedespre autenticitatea când document,

eu altele, vor fi imprimate Inca, domnilor, fragmental, publicat de domnisorul acesta, din faimosul document: - In 1399 luna cea

a lui Julie, bande de hoti Turci parte din Tara Valahiei, cea udata

Ungaria

Dunare. Un

Valah, Mirke, a

www.dacoromanica.ro

pe banditi. -

oamenii

dupa publicarea

d-lui Noi ne-am deosebi de preocupat Onciul, un iqoric de mare pärerca sa despre aceastä poca lui Mircea, raspunsul d-lui profesor Onciul: municare. C. A. ceri parerea asupra comunicarei facute amice, Nr. 45 sub noua Revista 1399 (Un document tlu: Un razboi al lui comunicare n'are o Asa cum se prezinta ita. Fragmentul publicat din im pretins document al (n'au fost noua eu numele papei era Bonifaciu IX) este, din toate suspect. - 1) Nu se punctele de vedere, mai de rata se afla sau copie, cui causa a liberat legatura restul se

face acea mentitme despre Mircea. -2) Data 13,99 este

Decembrie

datare

cáci documentele papale din timp, pontificatului, zilcle lunilor ealendarul roman. (Exemplu de la Bonifaciu IX: Datum Romae, Novas decimo 6

Martie 1399).3) Data din textul documentului: In

cea calda a lui Julie este absolut falsa Ungaria Dunareanä", ,din Tara Valabiei Dunare" - un general ,,lah Mirke" - sunt putin suspecte.din fragmentul nu ramiine nimica ce ar avea uuei marturii autentice. o falsificatie, interpelat autor asupra documentului chestiune, la seminarul de istoria la care parte student. a spus atunci ea in vara urmatoare va aduce lamuririle cerute; ,.iar de atunci la lui Dec.) s'a mai la seminar, la care la acea data luase parte regu-

lat.-Mai este notat comunicarea publicath, promite a publica curiind documentul facsimile, care astazi 1902) n'a Din acestea mi-am format convingerea ca falsificat grosolan, care se ce prea sale pentru Note discutiuni.

Inca omul, donmilor felul lui. Nu se calomniaza

a face

de nimic. debiteaza calomnia,

un

coloanele

E Cara-

Dar ca unearagiale, simte d'a inventa nventeaza. Dar nu-i e deajuns? Simte trebuinta fabrica documente false? Le fabrica le publicá. satissa se ilustreze istoric? Nu d'a

www.dacoromanica.ro

- b9 asupra evenimentelor ei. satisficut vaa lui lie".

o

un document din itatea !

in

de comae un alt acest un suflet n'il zugraveste pet feet bine pervers, animat de o imensa desertciune. Am aci o brosu Isus. 18 care publicului titlul mii de volume Dupá Isus vie eu Sear piirea o copilirie. Nu, este o eopilirie. Brosura pentru ei,

randuri-un

Aci

lui

misura finalh: Din

ce citim Al lonescu".

credeti

milor, volume in limba franceza. A gisit scriitor celebru, care a trecut hotarele

eitim:-Essais sur

Nu,

editor! E un 1899.

décadence

Paris 1899, Re-

d-lui Caion: domnilor, d-voastrii 5 de a va informa u

raspuns la scrisoarea

taux éditeurs. 3 lei 50 bani.- Etudes historiques" Paris 1899. Retaux frères, editeurs. 50 bani.-Le culte Bachus" 1901. Retaux libraireséditeurs. 3 50 bani. 20 la 23 ani publici deja volume de de pagini, sii gasesti pentru studii voluminoase, editori Nu e e totusi cazul nostru nu e extraordinar. Acest nisor n'a publicat nici un volum din anuntate. Un cu care din hbrarului Victor Retaux, Am astazi firma taux-f a mimai Victor raspunsul

d-lui

mi se tinerhnii.

tineretea.

sare, iar nu de de inventezi un autor, o pe un scriitor

e

a

catalogul

editorul publicatiundor

fi o adusa tinee generoasa, e entu

resimt de perversitate.

un traducator

desinteree... a

Copilarie e... sa fabrici documensa le imprimi eu kiniafirmi le-ai rupt volum posezi. a'l arui sa inventezi ai deja volume limba franeez?... Copilaria an eel putin desinteresata! calomniatorul tot ce-a intones, perversitate egoism! intones evident para savant. Are Revisth evident para le

www.dacoromanica.ro

- 70 brosuri coperta Publica opere imaginare, ca cum ar fi editate de un librar

deja un scriitor serie

din Paris. Daca ar fi isbutit

aceasta a voit-

opinia publica, fi vanitatea ar fi e norm consideratia Falsurile lui dar, au logica perversuhti, nu capritiile inocente ale tineretei. lui Caragiale, operile lui Caragiale, spiritul lui Caragiali, ráscolesc ura. Simte un mizerabil ina-si potoli urà, invidide. un res. copilgreste sä satisfac6, caci nu se la critica, de rea, de murdara de ar fost ea. Domnilor, se poate face o critica, sau nu, sau o o esteticá. Se poate sa urmaresti autor pe estetica lui etica lui, o mult, pe toate acestea raporturi, se poate sa stuidiezi epoca ca pe osine, sa de aproape toate cauzele cari au deteridealitatea natura intima a operilor, ca ai face un capitol din istoria nationala. r tisa critica cu aspectul, cam pretentios, de Oricare

de critica s'ar fi acuzatul sa oricât venin, de mititel neputin-

contra lui Caragiale, ce rau, ar fi varsat cios

incercareei sale, Caraar fi rámas seenin, ar fi giale de spirit, daca ar fi crezut patima aruncat vre-o versarului meritá o din Dar nimeni, domnilor, nici nici aiurea nu poate fi de mare, un fapt. combinat documente, probe pus pe sa nu fie expus la discredit la de documente din care reese furtid,

te poate apara, daca tu nevinovat. Raspunsul lui

naturá ar fi el, numai

n'ar fi rasturant faptele concrete, ba ar fi contribuit la dezonoarea stare sa salveze onoarea cuiva. justitia este lui. falsurile sunt dovedite. calomnia calomIn politica violenta,-uneori confundându-se daca nu chiar au explicatiunea nia,-ura un temperament robust Un politica nu reprezintá numai vointa un real talent, ; ci lui, sentimentalitatea lui, aspiratiunile lui, credintele se insumeaza pornirile tuturor partizanilor. El e o suma de vointe, de sentimente, de aspiratiuni, de credinte. tele sunt

a impulsivitatilor se timile de pretutindenea concentreazá un adversar identie acest campion. In fata de toate energiile sufletesti ale coreligionarilor o viosai. aceasta uneori se lenta extraordinara. In asemenea descarcari, confuziunea

www.dacoromanica.ro

- 71 bue

scaparä faca datoria, moravurile s'ar

totusi justitia sub pretext de patimi pomai mult, iar viata

calomnia.

dezonora salbáticie. Dar arta, literaturd, ce explicatiune usurätoare ar :avea Ura personald a unui invidios7... Da,

stralucitul talent a lui Caragiale a pasiuni oarbe. lui stinge acele slabute slabute fosforescentele chibritelor trase pe un perete. lui fara voia lui, o umbra peste nele nmne care nu merita sa Aceasta este cauza ca-

a Cum, domnilor?... Un popor admirá pe Caragiale.. Admiratiunea trece peste Carpati. Bunul lui nume trece peste hotarele neamului sa-1 acuzi, spipe acest jinit falsuri, jeafuri Dar asta semneaza credinta, inadmratiunea fala s'ar fi dacá impostor n'ar fi fost prins? Ce s'ar fi nu noi acea.sta a ar fi fost vestejita, numai Caragiale infierat! ce idee fi strainii de noi Ca suntem un popor, care ne sarbatorim punca gloriile se intemeiazä jaf, geniul noseste o n'am avem nici nici nitate ma ca omul acesta a veghiat din pentru a ne o dramaturgie cu e mai mare, osteneala mai mai odioasä cu de incercarea mai legilor! A! cunosc acuzatiunile puerile ce

adus lui Camgiale. - Ai atacat libertätile publice!"-ai batjocorit Constitutia!"-Ai zeflemisit Egalitatea!"- Ai

Nu, domnilor, spiritul profund C'aragiale a denutat a rechemat la realitate naivii zvapaiati, a zápáceala .denaturarea spiritului national. Rolul lui a fost de a contribui parte la insanatosirea noastre fond, dramaturgia lui, e rautate ci iubire. Caragiale nu uraste Catavencu, Dandanache, Ipingescu, pe conu Leonida. nu calomniazä nici creiate de el. retras colt, privirea de de buna plicere: ascultá eroii pretutindenea, eu dragoste studiazá, mintea lui, de partea banal-indiferenth, reduce la sufletul real-estetic, etern-real. studiat tipurile; nimat dragoste, de enorma dragoste de limba ponegrit a

s'a jertfit

pentru a-i spori viata,

farmecul. A muncit din greu;

robit tot talentul

www.dacoromanica.ro

- 72 fala noastra a tuturora; tratoatä inteligenta nu s'a nici mâna md din greu, n'a a depins soarta de de ingratitudinea n'au multora nici de porului nu numai de desvoltarea lui popor viata când Caragiale sta geniului lui. de ci aspr, cinstitä din resemnat la o parte, un lumei ca sa-1 izbim, dernn... a teatrul,-teatrul lui produce fur veselit

-

falsuri..

acest

intreag!... Caragiale a prezentat chiar la Academie... pe

covnigem

care

anul acesta, un vo toti

contraband.... Dar termin, domnilor, rugându-va sa nu

dere e mijloacele

jertfit

cine e calomniatul; de calumniator pentru va lui de perversitate: ale i cheltuelile

din

pipai bine mo-

a

buti sä adunarea probelor, pentru ca ce se cuvine vinovatului, acordati despagubirile se cuvin nevinovatului, plângerea noastr.

www.dacoromanica.ro

PARTEA. III

L L. Caragiale note Biografice

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

t J.

Edit.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALE (1853-1912) NOTE BIOGRAFICE

Näscut la ferma *coala primarä

din satul Märgineni jud. Prahova.

gimnaziul la Liceul Petru Pavel".

scrisoare

3unt copil de

lui Vlahutk

la Ploesti la

Dom-

:

moartatä-meu, singurul sprijin al mamei al Am Invätat la limitä, mi-ar fi de ajuns sä pot -apuca de Invätätura dreptului, mä fac avocat sä introduc, in afaceri politicä". gazetária, girant-responDin tinerete se ocupä cu publicistica sabil la Alergätorul Liber", apoi la Unirea DemocraticA". interventia lui Miháil Pascaly, este ca copist la Teatrul National din Bucuresti. de Grigore Manolescu Aristizza Romanescu, face teatru provincie, creind pe groparul din Hamlet. Soarta a fost dramaturgul Caragiale, cäci pentru zilnicä, se face profesor, apol meditator familii. 1877, revista umoristia Claponul". Trece in 1877, la Ziarul de Eminescu Slavici. Intemeiazä Moftul celebra depe vremuri, la care a calaborat Tony Bacalbasa, George Ranetti, P. Liciul, etc. o revistä de familie Vatra", o pune sub Editorul C. Sfetea, .conducerea lui I. Slavici, I. L. Caragiale G. Cosbuc. Paginile acestei viste sunt caracteristice ceiace priveste pe Caragiale polemica avuta cu Conduce Epoca Literard", uncle publicä o serie de pamflete politice intitulate Caradalele-Buradalele, gustate mult de cititori ziarului. nume. Am rämas,

tea

Prin amtl 1888, devenind vacant postul de director general al teaCaragiale insistentä din partea sa. Viata devenind din ce in ce mai grea pentru Caragiale, care Impovorat de familie, e nevoit pentru agonisi cele trebuincioase traiului zilnic, paräseascä gazetária literatura ca functionar la Regie, obtinând postul de registrator la ad uinistratia centralá. In cele din se face birta berar. Murind de foame In tara sa, se expatriazä la mai omeneascä de o ani, este räpus Aci 1912 de o pectoralä. Corpul a fost adus inmormântat la Belu Povestiri", Momente, A scris : Nuvele amintiri, Schite (3 volume) trei volume de teatru urmätorul cuprins :

www.dacoromanica.ro

- VOLUMUL 1:

Roma

prelucrare In versuri tragedia in 5 acte a lui A. Borgia, traducerea dramei In 3 acte 2 tablouri a lui V. 2 acte. comedie

act. Conul Leonida, in trei acte 5 tablouri in colaborare Hatmanul Baltag, Negruzzi . Muzica de Eduard Caudella.

L

VOLUMUL 11:

act. fantazista Scrisoarea pierdutd, comedie in 4 acte. D'ale carnavalului, comedie in 3 acte. In 2 acte. Näpasta, de ani, a secolului abgorice. Incepem

in 10 ilustratiuni

act.

VOLUMUL Ill: comedia in 3 acte de George Dandin, prelucrare Petre act In colaborare Caracudi, comedie acte, in colaborare cu Octav Minar. de comedie Petre Liciu. Articolul 214, comedie inteun act, colaborata Petre Liciu. Mona tragedie in 3 acte cu Petre Liciu_ act ! Localizare Popescu cel

O. M.

www.dacoromanica.ro

N Socolescu

Procesul I

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ISTORIC Cu zece ani de a fi uriasa vâlvdtaie care a aprins in normal de undo viata se scurgea clepca sydru, un incendiu prilejuia o legitimä emotie colectivd. Azi. potopul de foc care ne-a stropit toti chip oarecare, gama de emotii pe care am parcurs-o intregime. noi obisnuiti toate distrugerile fata reci ca unui fapt divers la eveniment care odinioard ar fi sguduit Capita la. Astfel se noaptea de 14 de ce lunie 1903, atunci când flacdrile imobilul Bd. Carol No. 14, proprietatc,a arhitectului Ion N. Socolescu

nul indica pe autor in persoana doitä emotie strábätu orasul. cum din relatärile

svo-

a proprietarului, o de ziarele

(Universul" No. 163, 164, 165 din 1903 No. 4986 din 1903) din aciele de instructiune dresate in cauzà,

faptele s'au petrecut in modul urmätor PrIn luna Mai 1903, Inginerul arhitect I. N. Socolescu, care era cu sotia pentru sänätätii vederea strânge salonului voarele, carpetele, paravane mai multe obiecte in ; biurou tot mobilierul in sufragerie aflätor iatac camere din sträindtate singur la aceleiasi 'n ziva de 14 mai rämâne lunie se piece la Sinaia trenul de 5 p. dupa ce avusese grija pe deoparte pue la ferestrele precum la acele dela inträrii principale rnerilor impiedice spusele sale, dubla, care trunderea luminii solare locuintd. pe de parte,

www.dacoromanica.ro

o parte sub scara principaM. lätorul mai are precautiunea a-si lua in toate actele e cari un important Casa fu läsata paza de unicului servitor Zaharia La câteva ore plecarea lui Socolescu, anume pe la 12 p. m. doi re Bd. Carol surprinderea unui fum ce iesea casei dela No. 14. un incendiu, trezirä pe la urcându-se cu el in pod, un ungher un mare focar pe care Pe când ei stingeau in pod, adunatä pe trotuar urma la etaj. dela salon se urcará, sparserä nuiau cá arde din pragul usii fumul

camerä, -

observa

focul mistuia

anunte pompierii, bilierul grämädit la Coborând sä constate cari stinseserd focul in pod, uirniti acum amenintâtor de sub scara. focul se fie stins numai de care cari Acest putu descoperiserä. pompierilor nu calmeze spiritele dela ccput, de oarece cele curtea de aflâtoare stânbilului, nu puteau alimenta pompele, acoperite jeni de lemne fel accesul la ele era imposibil.

Se pierdu dar un thnp pretios

la sosirea sacalelor cu

focul din Oricum pompierii salon cum incendiul odaia zisä a timp isbucnise garderoabelor avea care sotia arhitectului S000lescu nurile toaletele . ale

prin procurorul de seccercetari fäcute de tiune de atunci, d. Ionescu-Dolj, dela rea ca incendiul nu putea fi datorit decât criminale fi alta nu aceia a lui Ion N. Socolescu. serie de de fapt veniau formeze aceastä convingere :

Prezenta de numeroase focare cu muiate continând

alcätuite din lumânari ; vase deasupra focare o caiculatä rânduitä dezordine ;

gaz prevâzute

udatá in de mobile

fitiluri

imbibarea unora dintre covoare a usilor dela fiecare de$i intrarea

www.dacoromanica.ro

;

era

81 pe care o avea servitorul mai exista o poarta de care se noaptea, a precara situatie proprietarului Act. No. 1). In fine opinia toritAtile ret;nuse astuparea gurilor de

restrelor, cu

ca acoperirea nevoe cantiprecautiunea la

dubla,

mari de gaz

duratä -

de

a lua eu sine toate actele

incendiului scrisoare patru zile sinistrului Socolescu ar fi tot clela el. In vcnia se adaoge si suspiciunea

dintr'un fapt anterior petrecut: distnigerea prin ciudate a da apai

lui Secolescu

- fapt care a Datoi

asigurat tot la Soc. Daciaconflictul

acestor

imediat arestat

servitorul

polemica prin

arhitectul Socoleseu fu Zaharia Georgeseu

presupus complice.

Instructia afacerii hnediat

se

cu multa

celeritate.

expertize : una i cari a fost Farcinat dr. stefan Minovici, chimist-legist, o alta ce s'a d. Nicolae Bran, de caligrafie. Prima a stabilit cele focare descoperite la incendiat de de subs'a mai uz inflamabile anume de gaz-petrol ; daca onele fccare s'au aprins aceasta s'a faptului lueu care erau s'au consumat fei materialul inflamabil altele cartea s'a precizat chiar in No. 2). Expertiza pur grafica a d-lui Socolescu (vezi ea scrierea »DemetresBran constatat un albastiu cu data de 23 59 C. M. un element culpabilitate care instructia Mai 1902 ea dela prevenit. (vezi act. No. 3). acestor probatorii a cercetarilor urrnate Pe definitiv din 18 Parchetul trib. Ilfov prin rechizitoriul Tribulie 1903 a cerut Cab. 3 Instructiune de pe ex'stä caz de urmärire impctriva lui Ion declare nal, N. Socolescu pentru faptul prevazut pedepsit de art. 357 lui Zaharia caz de penal nu

www.dacoromanica.ro

Georgescu care, fusese presat dela atunci sä facä declaratiuni, scosese senzationalul : ,.Nu canoniti mine, mai bine pe adevaratul vinovat". act. No. 4).

Sesizat de acest rechizitoriu, Cab. 3 de Instructiune la lulie 1903 a dat ordonanta sa definitiva cu No. 37 declarand existä caz de urmärire contra lui Ion N. Socolescu de sub faptul preväzut de art. 327 cod. penal nuire pe Zaharia Georgescu (V. act. No. 5). Camera de punere sub acuzare a Curtii de Apel Bucuresti, acest mod de a vedea, prevenitul a fost judecata Curtii Jurati din judetul pentru crima de cendiu.

deelaratiile De relevat cursul instructiunii cute de martorul N. Stanculeanu, deputat de ar fi prilejul unei convorbiri avute, el focul a fost pus a indicat ca presupus autor pe Soc. de astgurare Dacia-Romiinia" - atribuindu-i ca intentia de a-1 compromite a se pentru campania ce dusese contra sus numitei societäti prin ziarul efemer Ancheta". *

Ajunsä

*

Jurati, afacerea Socolescu

tisä tot senzationalul inerent unui proces in care avea sä se de soarta persoane bine situatä tntinse tiuni sociale sub o invinuire lucru la de grea, care se marea reputatie a avocatilor ce dintr'o parte

din alta. a fost aceia dela 24 Septembrie 1903. arhiplind, de un public care discutä animatie face pronosticuri. Curtea este din Al. D. Dobriceanupresedinte, Anca asesori pe G. I. P. Sachelarie. Min. e ocupat de d. C. curor. Pe banca $endrea, C. : C. Anion, sescu, Delavrancea, N. I. Florescu. Partea : Societatea Dacia-Romania" e prin Take Alex. Djuvara N. Xenopol. Prima

Comisiunea

o

www.dacoromanica.ro

Grigore

- D., Diaconescu,

D., Dr. DrugesValentineanu, Al. Barbu, Epaminonda CiocaneW, I. B. povici, Filipescu Dr. Baican. ce se face apelul nominal al martorilor, presedintele ordonä sä se un mandat de aducere contra martorilor locot. Diamandi, Mirisescu dr. Minovici. apoi un incident.

D. avocat Basilescu contestä Soc. Dacia" calitatea de civila.

Take lonescu, din partea societatei,

arata societatea are drept de a se constitui parte dintr'un punct de vedere : pentru Socolescu ar putea fi

condamnat, lucru care nu se poate anticipa al doilea a fäcut cerere de de 21 August, societätii de asigurare Dacia" fie despäigubit. D. Procuror se raliazá la concluziile civile. Anion tot din partea acuzatului, constatä argumentele rartei civile nu sunt serioase, fäcând istoricul infractunii, se

cine este Societatea Dacia ? E proprietara casei, a

hainelor mobilelor distruse? ? Atunci de ce se constitue parte civila, nu proprietatea ei a incendiatd, indiferent de incendiator.

va fi condamnat, atunci Dacia" se va putea considera dar atunci nu trebue läsatä instanta scopuri Vrem d.

procurer, iar nu

piezisä cu societatea de asigurare, care se constitue parte civia cu suma 5000 lei neurmärind alt scop deck distrugerea lui Socolescu. nu cere nimic, realttate cere tot. Al. Djuvara obiecteaza societatea Dacia a oarece a fost acuzatä ca ea a pus prejudiciu real, bilului asigurat ; existä dar un motiv de ordin moral, alaturi de motivul legal care e prejudiciul. Intre arhitectul Socolescu societatca Dacia exista un contract, polita de asigurare, pe care

acesta l'a rupt aducând prin aceasta un prejudiciu societAtii, dela Socolescu. Mai ca care n'a putut

un incendiu societatea este dreptul ei, atunci când se incendiului cine este la un imobil asigurat angajat avocati. acest cereti 5000 lei pentru plata avocaC. Anion. Va sa ! (ilaritate). faceti mai tilor ; eu credeam judecata penal decisivä, âzând, zice a, Al. prima de asigurare d. Socolescu nu va putea veni societatea are o condamnare. E cert dar ce va se prezinte ca parte civilá, cáci are convingerea dreptul caselor sale. a pus

www.dacoromanica.ro

- 84 Deluviancea. Societatea nu are drept sä se constitue ca parte care e dauna morala care a ferit-o? Nici una. Din noi ar trebui ne constituim ca pentru prejudiciul moral pe care ni 1-ati carte declar nu ne-a tiecut prin gänd niciodatá Dacia e tate de stare pue foc ei asigurate. D-voasträ nu aveti dar nici o oarece noi na dv. dat foc. priveste contractul pe care Socolescu rupt, el putea nu desfiinteze neplätind se pleda in corectional pentru acte de Termina ca societatea fie din Curtea cklentul stituitd.

deliberare de acuzat,

10 minute respinge inpartea e bine con-

D. Dissescu, presedintelui, ca tarea martorilor, virtutea putei sale done o deschindere la fata locului. Al. Djuvara nu se opune. Presedintele.

cithea actului de acuzare.

arefierul dá

de aEculor-

se exarnineze

actulu

dupa

acuzare.

La cererea facuta 2 jum. Curtea cu jurati, de inculpat, o descindere la locul sinistrului. Acolo Socolescu dete juratilor explicatiile necesarc. Cui tea, ce a intrat in bircul din al etajului de jos, unde in focarele gäsit la cele

din camerile unde s'a pus focul, a vizitat cele 7 focare, statând din fi era imposibil ca un focarul din pod, mai ales era noapte. Socolescu s'au din focare, chibrituri la chibriturile din biroul sunt camera de era un S'a mai vizitat gäsit in pod in focar care s'a stins singur ; de altfcl s'a care mibinoul de sus, focare care s'au stins singare, roseau a gaz. pus peste gurile In ce priveste lemnele cari parte. din curte, s'a stabilit nu pune in din de chei De asemenea s'a mai stabilit s'an luat nubircului, sertar care era aflan in mai dela pod.

www.dacoromanica.ro

- 85 S'a mai precizat curtca 2 de jos mai cari functionau, cari ar fi putut servi la localizarea pe sferturi. s'au bidoanc cu gaz, S a constatat ca un singur era vepoatä deplasa bibliotecile. Un jurat rificare, din camera de sus, n'a reusit. deplaseze o cilsertarul biroului s'au Din lumândrile gäsite

jurati. trei Sedinta s'a redeschis la ora 4 pe acuzat ziva de 14 lunie c. a foc caselor sale.

PleEedintcle Acuzatul

ri. cii

asupra faptejudecdtorul de formula risdeclaratiile ce i se i-a refuzat grefierul, fie privinta gazola compania de gaz, ferm. Apoi

i se punea a consemnat punsurile, ca

de a se face o metrului.

Presedintele. avea gazometrul ? Socolescu: Avea importanti, s'a zis faandu-se explezie, incendiul fie mare. plâng ci d. n'a voit constate ce-ar fi putut veni descdrcarea mea. Am cerut se constate robincetele in nurnär 3 functionau aceastä conziva arestärii la -Ittatare nu s'a filcut. Am fest tinut In careidenticii cu o

a fost tinut Pipa. Mi sa pe

i

fapte neexacte ca prein fi avut la Plcesti la

din Capitalii. came 1-am el mi-era necesa fac uz de gazometru. Apoi s'au gisit pe sferturi eu gaz, se constati dirr verbal incheiat. D. procurer a declarat a voarele din de benzinii, le-a le-a mirosit In

nu mai

pipäit....

Presedintele : a constatat expertiza. Socolescu : Da, dar expertiza s'a 10 zile. face din 7 numai unul a fost de violent a ars tot. se deopotrivá eu, trel sferturi de am tot incendiul, fac base focare, transport mobila la un fi putut misca mobile grcle, ca s'a stabilit la descinderea ficutä, un este le deplaseze? interes aveam eu si pun caselor ?

www.dacoromanica.ro

- 86 Prirnul-procuror :

pagubirea de la Soc. Dacia.

mare interes de a incasa des-

C. Anion. Nu Socolescu. Desfid

societatea aparätori. probati datoresc ceva pe piata. Sunt arestat de 4 luni n'a venit o reclamatie, pron am o datone pe piata. Am Spania am bani foarte ca studiez arta. Am o avere de aproximativ un milion, datorii numai de 280 mil lei. Intrebat pentru ce asigurat mobilele, zice ca avea totul asigurat pentru 130 mii lei, cari se bron-

zuri, tablouri, biblioteca, obiecte de artá, mobilä, etc. Declara eä bibliotecd foarte de o valoare fabuAre astfel o carte care se valoreazd 1500 lei poate verifica sunt sau nu de valoare. Continuänd, acuzatul tgädueste ar fi luat el bijuteargintária; ar fi judelui instructor bijuteriile argintdria se aflau casa de fer.

La

am un cufar hainele strict necesare. imputa ca dela Sinaia pe acasa. Am procedat pentru ca aveam de albitur

Mi

la uälatorie. Agentul de politic trimes la spälätoric a constatat ca nu era gata. Când sosit Bucuresti, mä asteptau jandarm, un comisar, d. inspcctor Cantuniari. Am fost dus la supus imediat la unde am mele

Am

am declarat

intrebat, nu-mi cunosc vre-un dusman, asigurare, pe care mi-am am pe societatea

fäcut-o

prin ziarul Ancheta"

pe d. Gh.

.

nu am acuzat anume pe nimeni. arde Cänd eram la Sinaia am primit comunicarea la Bucuresti cu un tren de am casa, am voit regulamentul care mi-a spus fost impiedecat de am vorbit cu d. procurer trenul permite. De Voincscu prin telefcn, am telegrafiat d-lui Salta, asigurare. cheresodur la depozitul De incendiul care Mihai Bravul, nimeni nu m'a tea lernnärie din d Eftimiu, bancherul din Lipscani si societätile de asigurare.

Cartile postale ce

fanteziei si de

privinte.

pretinde

le-asi

nu s'a putut constata nirnic

incendiul din bulev. Carol, acuzaul arata soarele, sä nu la ferestire, de cineva se obisnueste

Revenind la

a pus

www.dacoromanica.ro

de

- 87 despre mobilele pe cari le-a pus abirou, a ceasta din in iatac se reparatie, la acest aranjament a fost ajutat de ferneia Anica de un servitor, cari au fost ascultati la instructie. de incendiu,

a fost la

ziva

pe zugrav in servitor l'a trimes la dus mai la Clubul Tinerimei de la stat de comisarul mai

a

el s'a unde a in tren

Basileseu Davidescu. In seara incendiului pe la persoane au fost zute prin imprejurimea caselor sale. chiar o anuntat pe servitor arde, tot acele persoane s'au urcat servitorul pod ca focul.

D. Prim-Procuror: In de 800 de pe care if aveai asupra ziva arestat ai de cele 750 de márci trimise sotiei la Viena, ce bani mai ? Socolescu : Am 5000 lei timpul de cand sunt tat.

Prim-Procuror Acesti bani erau din venit au din ? Socolescu :

avut bani de Prim-Procuror Voesc stabilesc nu are nici un venit serios ; din exploatarea din Ploesti nu putea realiza mai de 5.000 lei. Take lonescu : Ce cutia din d. Socolescu din biroul de ?

: Tineam cheile dela garderoabele de sus.

Take lonescu : cheile principale, iar celelalte le tinea saltarul pe cari nu le intrebuintam. Socolescu : Tineam acolo iar

saltarul care s'a de Take lonetcu : Ce

deschis. mai

in biroul

?

Socolescu

Nirnic

de Take lonescu : ? duna lucruri de Socolescu : Nu. Take lonescu : De ce n'a ?

nie

Socolescu : in

Take

timpul anului mai a-

nu-mi era Totdeauna

dela

sa-i viu

tinut

Socolescu : Nu, in sufragerie; dar acum saltar. birou, le tineam

www.dacoromanica.ro

un pachet birou ?

- Take lonescu : Atunci când a plecat la Sinaia a plecat pentru un timp mai lung ? de Câciulata. Socolescu: Pentru 20 de zile ca fac o ce trecea faci Take lonescu : Dar ce avca de zile ? tcele 20 Socolescu: Nu pot spune acum ce aveam de atunci.

fac

pentru se la crele 8 se anunti cea 15 Septembrie 1903, la orele 12 jumâtate. a doua terminat s'a dispus asculInterogatoriul acuzatului discretionare s a Jarea Martorilor, contra martorilor Theodoru, mandate de aducere veli, Herscovici, Cerneschi, major Obedenaru, Radu NedelesArthur Finchels.

Martorul Koller, functionar la Soc. Nationala.

: Creditul funciar vrban" a fäcut o asigurare

era

mii de lei pentru Sccolescu din in conflict cu societatea Dacia". 80

de oras. Corpul am ticceam in m'am dus sus am gäsit pe servitor, sus, la geamul pe cari nu-i cunostearn, stingând de le-am dat ajutcr. Intrebdnd pe servitor din ce focul, rispundi. foc podul, e erau ? : : Unul singur. te-ai suit ? Presedintele : Pe ce : Pe scara de serviciu. e salon usle erau deschise ? Presedintele : Din Martorul Glworghiu, revizor

: Pe

; am auzit ca le-a spart un

Glzeorglziu : Nu, erau

: In : Nu Primul-Procuror : era

o

era vroo nici o

?

erau cu servitorul

daca

?

Gheorghiu : Mai multe persoane. erau a la Delavrancea : persoane au mai multi ? vitmul. Nu domni ? la insi cari m'am suit sus, am : servitorul. iocalizau ? au Primul-Procuror : Gheorghiu

Presedintele :

bine

era

www.dacoromanica.ro

?

-

cea

: Cum a putut vedea martorul focul din stra- de careoe era un paravan mare de ? : Nu erau alta. puse una : Prin a väzut ? rnartorul se rä evasive. pe s a urcat, nu poate preciza. D. Mctac (jurat) : Ai vieo lummä la geamul dela din gang ? : Nu, nu am väzut nici o D. Matac : Urcándu-te prin intuneric, ai ?

sus pe

vazut nici

:

urcam.

focul stins când

D.

:

D.

pcmpierii. Intâia

ajuns

mä.

?

Gheorghiu : Nu, am stins cu totii. D. : In timpul acesta n'ai o nu a mirosit a ? : Nu, n am väzut nimic. ? D. Matac : Când te-ai jos a rämas Gheorghiu : A rämas servitorul. D. Matac : ce te-ai jos, ce ai ? Gheorghiu : M am dat jos am stat pe trotuar aceea am de sus. Intrebând arde daca mi-a spus atunci am spart te-ai suit ai

gang ? Gheorghiu : Nu. Când am venit a doua zut

sub scara de jos.

foc la atunci am

gang ai vázut : Pe care scara de serviciu ? do serviciu am : Prin de,chisä sub scara Take lonescu : Mai era o rdea ? era : Nu, la sa:on ai srart vreo ? D. Matac : Glzeorghiu : Nu, toate usile erau deschise.

prin

Se introduce apei martorul

Urläteanu dela porn-

: La ora 12 jumátate am e foc la case!e d-lui Socolesou. Când am intrat focul era deja localizat de sercasä, prin scara de am gäsit usa. am genti public. ardea. un cuptor, vestibul desch'sä, de iemne care sub strasinä mai am dat de sub strasinä luase

www.dacoromanica.ro

- 90 pompieri

spart u$ile metrul ca

Când am reintrat in am dat ordin locot. Popescu

nu explozie: era In birou, am mobile

o

la un

un focar care ardea. : Ce atitudine avea

?

Atitudine foarte : Ce asupra

: Cred

am gazo-

?

focul a trebuit

fie pus din nu ar fost incendiul de grozav. Delavrancea : Este sigur d. s'a gazo-

toate

metrul ?

: Am dat

declarat la instiuctie

Delavrancea explozie.

Delavrancea :

cetit ce-ati

gazometrul.

ati asistat la o

: N'am spus explozie. ati declarat

dar

n'ati

: Nu e cuvântul meu explozie.

pentru câteva minute.

$edinta se

conf raLa redeschiderea sedintei, d. Anion, releveazd tele Al. Djuvara, avocatul Daciei" a intrat camera marfapt. privinta torilor protesteazd

: Nu permit ca acuzatul sa banuiasca a avocatilor. de acuzat Se introduce, zugravul Reinhold, reparatia camerilor. dura Presedintele : a venit d. Socolescu ?

: Nu persoane streine? Presedintele : Ai : Nu. ? pe servitor umblând pe Presedintele : Ai Martorul : Nu. Când ai de acasä ? Am iesit servitorul dela : Când poarta. servitorul care a ajunul incenpe Socolescu Primul-Procuror: Ai ? apartamentul de diului pe la 3 jum.--4 Martorul : Nu

: La instructie ai declarat ca l'ai

Martorul : N'am declarat Primal-Procuror : Rog a se da martorul la instructie. se Take lonescu : Reinhold

depozitiunei fkutä

confruntarea martorului

Socolescu.

www.dacoromanica.ro

- 91 imul-Procuror : Martorul la confruntare a declarat pe d. Socolescu. : N'ain declarat ceva. Primul-Procuror : a deschis in camera unde lu?

Martorul :

vazut cine a deschis usa. Presedintele : Ai declarat la confruntare ca da. : Nu, am zis poato fi fost d. Socolescu, dar

sunt

Proedintele : Dar, ai iscalit procesul-verbal. : iscalit, dar nu ce nu l'ai citit ? : Nu mi s'a spus. D. N. Basilescu : Acesta de a se

citi.

a

: Ai vazut fata care a : Nu. Primul-Procuror : Când s'a pânza, erau mobile scara de ? Martorul : Nu erau. : La care ferestre ai vazut ? Martorul : La ferestiele din sufragerie, la am

ai lucrat, ai auzit pe

Delavrancea : In timpul

de alaturi ? : Nu, n'am auzit nimic. ziva a plecat d. Socolescu ? : Nici

Martorul : sala

trecute, Dtesteaza ca d. dinta, ca, acuzatul l'a putut

: N am spus

C.

Curtea introduce

pus

a pus la

curent cu cele buna sa

a a.

ordinea dr.

incidentul. Minovici.

Dr. examineaza scrisoarea incrimipartea grauata d n de vedere care sun idensunt liLerile A. 13. din din actele originate ce i-au servit ca piese de ca paratie. randurile din scrierite d-lui Socolescu, sus aceste curbe se partea o curba in anonima combustia incendrului,martorul petrolul. bilul inbicbuintat, afara de lumânal a chimica? Ati expertiza

www.dacoromanica.ro

- 92 Minovici. Am ?xpertiza cea chimica. Delaviancea : La 10 de cameni gdsesc mai multi cari --criu cuvdntul asigurare s? D. Minovici: La 10 mii de oameni nu e unul care _s". convingerea acterele din scrisoarea nonima sunt identice cele din celelalte acte. Delavrancea. Cum se face ca o pärticica dintr'un o cxaminati la microseop ? D. Dr. Minovici mai multe stiintifice. : zile puteau a D. Mincvici ca al sä precizeze cu aproximatic. D. Minovici: Depinde. Nici prin aproximatie nu m putea pronunta; covoarele nu erau gaz, n'au fost macar gaz. D.

ore poatc arde o

In

:

: histructia nu

Amsterdam, ard opt ore!

deplin datoria, Amsterdam, aid e minute. Afirm trebuia se asemenca experientd. care am experienta am constatat ca Roza de ard 11 Prin turnare nu se un cap de acuzatie d. Amsterdam. Cer a mai ca experimentarea. tea

areee nu s'a fäcut o

fäcut

suspenda pentru 15 minute. Sedinta La redeschidere se introduce femeia Georgescu, sotia servitorului acuzatului.

a venit la mine acasä

Martora : Dela gara la ce

Ce ti-a zis bärbatul d-tale de Socolescu ? Martora : Ca era l'a : La instructie ai declarat ti-a i-a ars cheresteaua. meu mi-a spus

vazut pe Sccolescu supdrat ca atunci

: Nu n'am zis

ca a vazut pe d. Socolescu foarte

la ora 8 in serviciul men

a plecat

: Am pe servitor ul jumätate seara la sa care e la

seara.

: Am dat ajutor la stingerea se peate stinge focul dar cand am spus servitorului servitorul mi-a spus nu are cu act de declaratinnea marto: Rog C. Martorul

www.dacoromanica.ro

a zis ca Ware cele cum au te-ai dus dai ajutor jos la scarä ? N am nimic sub scara.

de

functionau

ai

Martorul

stingi focul

Focul de sub scará l'a :

porn-

n'ai väzut focul de sub

te-ai

?

: Nu.

: Pe unde a

C.

:

clela gang.

:

: N avea.

: Da.

ilescu :

baria era sus cu un

ai väzut prin fereastra din ?

s'a suit martorul, care avea o ?

: Sus era numai

lampa.

?

avea perdele ?

:

gang focul de

de sub

: Cine era

;

a vemt un

pe

?

:

martorului

: Cu ocaziunea

din

Mihai Bravul

venit un inspector dela sccietatea Dacia", mi-a lasat chiar te de vizita m'a declar ca martor, nu face multe parale cheresteaua d-lui Socolescu era mi-a dat 2000 de franci, ca depun contra d-lui Socolescu. El mi-a cerut o declaratie pe care a fäcut-o d. inspector al Dacia" eu am sä era Mai a venit d. sub-director dela Sociefate inspectorul m'a rugat mai alti martori ca oameni mai depunä tot ca mine. Eu i-am recomandat de : $i ce-ai d-ta ? d. inspector Gotti, adica : m'a multe parale schela d-lui Socolescu. Dupä foc, m'am nu la d. Socolescu ca sä cer o despagubire m'a ars dus Zaharia mi-a spus d. Sccolescu pe mine focul,

ca e mai bine sä

dela

sccietate. D. Basilescu : Mie mi-a spus martorul ca i-a fag5duit in contra d-lui Socolescu ; ca 2.000 de recunoaste ? instructie, d Bad. judecator :

www.dacoromanica.ro

- 94 silescu m'a

ce-am spus eu i-am spus tot ce-am zis d-lui judeator; d-sa n'a luat seamä de vorbele mele, dar am spus

Basilescu societatea mi-a promis bani multi voi fi cuminte la D. Basilescu : Nu mi-a declarat martorul i s'a spus

declare eä d. Socolescu a pus foe la ? : Mi-a spus d. Gotti nu e päcat spun ca d. Sccolescu a dat foc, si va da bani multi, dar eu spus

ceva.

Take lonescu : Cu ce imprejurare a vorbit

tor Gotti ? Martorul : A

d. inspec-

la mine d. Gotti mi-a spus ecntra d-lui Socolescu, va da are bani, milioane, si societätile sä reeunoascä. Take lonescu : Ti s'a dat bani si când ? Martorul: Mi-a dat 20 de lei, zicându-mi ca asta este pentru un vin; pe urmä va da mai Când am declaratia nu ce sä zic, eram cam ametit de oarece depune

d. Gotti ne-a dat vreo trei sticle cu vin. Take lonescu : Toate aceste

judecdtor de instructie ? de instructie Martorul : Am spus tot d-lui tac; nu. m'a lasat sä d-sa mi-a spus n'a ce am spus. Presedintele : Ai cetit tot ce ai declarat la d. Martorul : Nu, n'am cetit, caci a zis eu ce a

d-lui

?

d-sa.

D. Basilescu Nici nu se tot ce se depune de martori. virtutea Take lonescu : Rog pe d. prezident ca, depuna vie sale discretionare, sä ordone d. Sabäreanu instanta. ne fie tinut atunci martorul Cataveni, cererea. Prezidentul introduce martorul dela mine d. So: A mai Martorul pachete mai mari tot singur colescu altä datä lumânäri ducea acasä. bancher : D. Socolescu ar fi Panait sit la altii credit la mine. Avea totdeauna credit de 10-15

mii de lei. Cu ocazia constructiei Casei de Depuneri, banii agarantia. Am avut totdeauna vansati de mine au ccarä credit din d-sa nu avea nevoie dere la mine. te d'n moment ce altä ? avea credit cl. Piimul-Procuror : Dar acum se produce ilaritate. Martorul nu raspunde. In Sedinta se suspendä

cinci minute, la ora 5

www.dacoromanica.ro

jum.

La iedescliidere se procede la audierea Sabäreanu. de

Presedintele : Ati a d-lui Socolescu ?

bijuterii

acte

instructor

in casa

: Da, am

dar

Socolescu: Am cerut

se

sa

un inventar

fata mea

C. Anon : Nu

d. trebuia de instructie actele d-lui Socolescu ? : Am autat pretutindeni n'am gäsit nimic. C. : Rog pe d. prezident ca, tutea puterei sale trimeatä pe cineva ca acte. dispune ca a doua zi, de deschiderea sedintei, judele instructor primul procuror, cu colescu, un reprezentant al pärtii civile, sä facä un inventar toate bijuteriile sä vazä ce acte sunt casa fier. Delavrancea : Ne poate spune d. judecätor Säbäreanu, atunci instructia era totdeauna grefierul de fatä ? : Nu-mi adue aminte. Delavi ancea : D. Säbäreanu atunci a instrumentat Politie, nu era de grefier? Iscälitura grefierului este cu o cerneald, de aceea d. Sdbäreanu nu-si aduce minte avea in totdeauna grefier.

caute

C. rog Curtea : Voi face o intâmpinare scrisä sä ia act d. Säbäreanu a declarat aminte nu-si era in totdeauna de grefier. Presedintele martorul Cataveni) : D. judecdtor bareanu zice ? a consemnat tot; d-ta ce n a consemnat tot, ci numai : N'am zis cetit ce a

: Ti-am cetit eu.

Martorul : Nu mi-ati cetit nimic.

Take lonescu : Martorul a declarat d-lui Sähäreanu i-a spus sä declare contra i-a oferit bani acest d-lui Socolescu. : Am declarat d-lui Säbäreanu

d. Gotti mi-a asta bani. Dar d. judeator a zis sä tac nu m'a läsat vorbesc.

priveste, Delavrancea :

spunä d. judecdtor Säbäreanu ce a fäcut d. Socolescu i-a cerut sä cerceteze ce s au fäcut arpele trebuia incredintate servitorului Zaharia. Nu crede aceastä privintd, de oarcce servitorul trebuia sä o anchetä spälátorie

?

au arpe : Servitorul mi-a declarat cercetare mai nid casele d-lui Socolescu, dar n'am departc. sunt apärätorul lui stia d. Säbäreanu D. colescu?

www.dacoromanica.ro

Da.

D. Basilescu : M'a chemat d. judecatior asist la tia martorilor ? : Nu, legea acest drcpt. D. Basilescu M'ati chemat asist la descinderea la casele lui ? : Nu, cerut-o. D. Basilescu Ba da. V'am cerut. mea la Judele instructor Sala Se introduce architect D. I.

Florescu :

d-ta d. ziarist, ti-a. Miclescu, ginerele d-lui cu, a dat la ziarul Jurnalur articole conti a d-lui Socolescu? spus

Mandrea: Da. D. Casolteanu mi-a spus lucrul acesta. Ce avere are d. Socolescu ? Martorul : declarat d-lui ce are d. Socolescu, d. judecdtor Sahdreanu n'a voit consemne declaratiunile mele.

In sala se

do Bravo ! D. I. Florescu: avere are d. acuma ? Mandrea : Trebue 700.000 lei. In d-sa este unul din arhitectii mai avuti. Primul-Procuror D. Socolescu era risipitor ? Cari unt ne martorul.

Mandrea : Daca

mult, se explica pi in faptul

avea

de lei

pleca la Nisa.

Martorul inginer : Pe la am vazut iesind din casele d-lui Socolescu unul avea oarnen:, din un pachet in facu un pas la celdlalt dea poarta. : doi oamenr? recunoaste pe Martorul : Nu cred. Presedintele : ? cred ca : Foarte prost. Puteam atori.

: Pe servitor l'ati

?

se Martorul : Da, la insttuctie era. cu pachetul, mai ales din dci oameni; sigur. afirm nef scmana grozav, dar nu pot pe acesti oameni? Presedintele: Cui ati spus ca ati Lahovary, am spus d-lui Martorul : Mai la 12 casa, am spus lui Lahovary: cuam cari po la 9 ore dela ries ! am vazut la toata am colescu"; de a spus d. Alexandrescu a Take lonescu : ?

www.dacoromanica.ro

- la

Martorul : spus d-lui Charles Lahovary câti m'au intrebat.

Take lonescu : De lucrul acesta ? Martorul : Pentru do

lui Capsa

martorul n'a declarat la instructie nu voiam sä

amestecat

Take lonescu : Rog pe d. presedinte ca, virtutea discretionare, cheme ca martori pe Miclescu penski. cererea. Martorul Nedelescu : Am vázut iesind pe la ora 9, incendiului, din casele d-lui Socolescu, doi indivizi Presedintele : Ai spus cuiva ? Martorul : D-lui procuror Alexandrescu.

astfel Kru-

ziva

Se introduc rând martorii Martorul N. D. Moroianu : Cunosc pe d. Socolescu de când a venit din sträindtate; i-am dat constructie casele mele pe care mi le-a facut foarte bine s'a purtat cinstit.

Delavrancea : D. Moroianu ce credit ar fi deschis d-lui

Socolescu ?

Martorul : fi d-lui Socolescu oricând câteva sute de mii de lei. Delavrancea : Ce crede d. Moroianu despre d. Socolescu; credo capabil fi dat caselor sale ? : Am si-a dat surprins când am auzit foc caselor nu cred un ca d. Socolescu sä o astfel de

strigäte de Bravo ! public Se inticduce marlorul T. Pisan'. Aplauze

D. Basdescu : D. Pisani este directorul ziarului Epoca". i s'a adus un articol contra d-lui Socone

Poate lescu

cine ?

de un Martorul : Am publicat un articol fäcut nici un articol de redactor care a iscälit. Nu mi s'a adus nu se vor da dovezi cä In acest un situatia d-lui ne irefutabile trebue fi incendiator. colescu primit dela o persoand, pe care nu D. Basilescu : N voesc s'o numesc, un articol ? : Nu. Depozitia d-lui G. Ranetti.

Delavrancea : D. Ranetti a observat de unde veneau inforde precise ?

matiile

Biblioteca

Procese.

www.dacoromanica.ro

- 98 Martorul : Am observat

o campanie contra d-lui Socolescu. aveti informatiile mi s'a spus le dela

aveau

am intrebat: de unde dela parchet

Eu am scris chiar un articol prin care protestam in contra modului riguros cu care era tratat d. Socolescu ca de pe urmä criminal, chiar mai adineauri, in camera martorilor, Zaharia ne-a declarat a fost judecItor. de comisar era scuipat la fiecare cinci minute de comisar. Publicul

in

Delavrancea : $titi rau in comitetul de redactie al Martorul : Da.

de Bravo ! Miclescu

Krupenski figu-

Jurnalur ?

Martorul Davidescu, inginer: In ziva când a plecat la naia, d. Socoleseu nu avea starea a unui care a fäcut rea, nu excitat. m'am tot cu el dela Sinaia mi-a spus i-a ars casa era foarte supärat zicea focul e pus. Ionescu-Dolj, procuror pe trib Ilfov : Nu stiu s'a proces-verbal privinta obiectelor la perchezitia de d. judecdtor de instructie. Socolescu : S'a vreo listä de obiectele gisite mine de d. judecätor care si fi fost incredintate d-tale ?

Martorul : Nu. Nu s'a fäcut nici o

Martorul Toma Dobrescu : cum era obiceiol, vara, toti anii, aducearn lemne la clienti; astfel am adus d-lui lipsa sa le-am Socolescu in curte ca toti

caz nu cred

In

caselor.

pe d. Socolescu de

D. Inginer Socolescu, care a ars, trecea de

lemnelor dela mii lei.

da foc d-lui

Martorul Ion Teodorescu : In salon mobila era salonului erau covoarele care se pusese sofragerie. Mobilele nu erau puse una peste alta. perete, naftalina. Tot

Zisman,

Servitorul Zaharia mi-a adus

pentru spälat cârpe dela d. Socolesco; acele came aveau la margine o Depozitia

verde. Casolteanu.

D. Basilescu: Este adevärat

d. Krupenski si Miclescu

www.dacoromanica.ro

- au adus articole contra d-lui Socolescu, ca sä fie publicate Jurnalul" ? : Nu. Toate articolele s'au fácut redactie. Sedinta se la ora 8 se anuntä cea viitoare pentru a doua zi 26 Septembrie la ora 12 jam. Se continuä ascultarea martorilor, ce mai renuntä la ascultarea martorului avocat V. Miclesca. Depozitia D. Basilescu :

avocat vrea

adevärul privinta declad-lui Mandrea a dat articole d-lui Casolteanu triva lui Socolescu. : Am parte din membrii ftmdatori ai ziarului Jurnalul" n'am vorbit d. Casolteanu nici d. Ranetti, am spus d-lui Victor Miclescu, tocmai sunt avocatul contra d-lui nu, se articole Soc

: Ati dat vre-un

contra d-lui

?

Martorul : Nu. Presedintele citeste procesul verbal de d. judea d-lor I. Th. instructor Sabdreanu, asistenta Parchetului Florescu prilejul obiectelor si avocati, actelor de valoare din casa de fier din biroul acuzatului. fapDelavrancea, depune o intâmpinare scrisä dacá a totdeauna judele instructor nu procesul-verbal. grefierul a de grefier, nici Zaharia. serviciul d-lui Socolescu ? Presedintele : Ai fost : Da. ? : Acuma mai urmätoarele : Pe la afacere Martorul : Nu. In sunând la dupa ce m'am culcat, 5 e foc sus; doi domni pe cari nu-i cunosc cari mi-au spus am stins focul. Cei de imediat m'am sus dacä am o mine m doi domni au mers am sting Am luat lampa din odala mea, m am suit sus din vine sergentul focul. Abia s'a stins acest foc, când iatä ce când pod; m am suit din arde am gäsit-o dela pod care era totdeauna m'am mirat de acest lucru. Apoi a izbucnit focul si a zis aceia au venit pomp:erii. D. m'a chemat, prima intrebare a gazometrul. La instructie Depozitia

www.dacoromanica.ro

- 100 : N'a pus

foc caselor ? Eu n'am dat

räspuns.

un

: Cu zile mai de foc, ai rat gazul ? Martorul : Cu patru zile, Marti. Presedintele : Ai mai cumpärat datä ?

Martorul : Da, tot câte decalitru. : Cheia dela poartá cine o avea ?

Martorul : Aveam eu una, d. Socolescu una. : Lumândrile cine le-a cumpärat ? Martorul : D. Socolescu, a venit din sträinätate. :

?

Martorul : Un pachet. : cârpe ti-a dat d. Socolescu ? Martorul : din cari patru, cele mai le-am dus la spälätorie, celelalte trei le-am pus la Presedintele : sunt cärpe ? Martorul : Nu dieschisa ? : Spälätoria Martorul : Da, totdeauna.

arsä, care e

: Dar cârpele acelea sunt la fel cu aceasta

pe masä ? Martorul : Nu, acelea

mai

dar nu stiu ce s'au

: Din cele trei arpe din spälätorie era vre-

una la focarele de Martorul : Nu.

?

: Ce ti-a zis d. ? ori eu, ori d. Socolescu Martorul : D. judeator a spus a dat foc caselor. Proedintele : Putea oricine sä intre la lemne? Martorul : Da. Presedintele : Era ? Martorul : Da, totdeauna. : In biroul de jos dormea d. Martorul : Da. : Cine fäcea curätenie ? totdeauna. Martorul : Eu, : Totdeauna era deschis biroul ? Martorul : Da. : Dar sertarele dela birou ? sertarele. Martorul :

: Care sertare erau

Martorul : Nu pot

?

?

biroului ? cheiie sunt in : Martorul : Da. birou ? sunt : Dar cheile dela pod Martorul : Da. : Dar lumânärile unde le tinea ?

www.dacoromanica.ro

- 101 Martorul : In birou. : deschis sertarul ? Martorul : Da totdeauna. : $tii erau ? Martorul : Da. : In fine cand a plecat d. Socolescu la Sinaia, curdtenie birou ? Martorul : Da, biroul a stat toatá ziva deschis. : Ai dat ajutor la aranjamentul mobilelor ? Martorul: Da; am pus mobilele le-am din iatac. Presedintele : La camerei n'ai pus nimic ? Martorul : Nu. : In ce-ai ? Martorul : Canapelele, scaunele le-am pus jur imprejur, covoarele le-am pus mijlocul salonului,

dupa ce le-am dat cu naftalind.

: n'ai pus mobile ? Martorul : Nu, toate mobilele le-am pus pärete. : ai aranjat mobilele ? : a at d. Socolescu : s'a pus la ? Martorul : Vineri.

: Sub ati ? Martorul : Niste scaune din birou. : Dar biblioteca unde ati pus-o ? Martorul : Am pus-o pärete, ce am scos din ea, apoi am pus cärtile la : aceasta, ati mai intrat pe ? : Da, când a venit de am pus perdele d. Socolescu a spus birou sufragerie, le pun grämädite.

: In ziva

a plecat d. Socolescu la

a fost sus dimineata ? luat niste Martorul : Da, de Presedintele : De unde trebuia

le

?

: Dintr'un garderob din sufragerie. Proedintele : $i a stat ? Martorul : Vre-o 10 sau 15 minute. a fost ? Presedintele : La Martorul : La 6 ? : S'a mai urcat pe urmä s'a dus la Tribunal. : Da, ? Presedintele : A stat mult timp : Nu,

minute.

din oras ? Martorul : La 3 jumatate-4. Presedintele : S'a urcat sus atunci ? Martorul : Nu pot dintele :

s'a

www.dacoromanica.ro

- 102 : Zugravul zice

cineva s'a urcat sus,

era acea persoand, de oarece d. dumnealui ?

n'a fost

zice

! eu n'am : Dar atunci cine a fost ?

Martorul : Nu

Martorul : Nu pot : Ce era ai plecat la ? Martorul : era patru. : Pe d. Socolescu unde 1-ai läsat ? Martorul : In biroul jos. : La ai ajuns ce ? Martorul : Nu a

:

la

poate 40, nu pot d. Socolescu a venit

ti s'a

:

ai plecat la

de

a venit d. Socolescu? Martorul : Treizeci de minute

era schimbat la ? ? pärea Martorul : Nu, mi-a vorbit foarte bine, n'am observat d. Socolescu pärea La instructie ai zis

iritat". Ce

iritat" ? gräbit".

prin

Martorul : Eu la vorba ziva : Seara,

acasä ?

: Poate

opt te-ai Martorul : Pe la unsprezece fi

mai mult.

:

:

?

un sfert.

domni care au sunat, cine erau ?

:

: Nu Martorul :

a plecat

la ce

erau ?

oameni cum se cade, erau bine

Ce ziceau ? dinspre au Martorul : Ei ziceau ? cine le-a : m'am dus aduc Martorul : Eu, doi domni când a venit revizorul i-ai : Pe mai

?

Martorul : Nu, nu i-am

: Erau

deloc.

?

Martorul : Vorbeau bine s'a ivit focul ? : pe Martorul : a jos sus

d-ta ai zis

: Sus ti-a cerut

n'ai

ce am stins focul de

alt foc

un

pod.

ca

?

N'am zis asa, nici nu : Cine a adus

cerut ?

Martorul : D. Dobrescu. : Totdeauna le-a pus acolo

www.dacoromanica.ro

curte ?

: Da, totdeauna. Pre$edintele : o in Martorul : Da. :

se

Martorul : La erau

grajdului.

?

?

: Când au

alte persoane ? : Nu, n am

doi tineri de au sunat, pe

: Totdeauna te trimetea la

?

doi

Martorul : Da, totdeauna când pleca d. Socolescu la duceam

Pre$edintele : La ce

se scula d. Socolescu de obicei ?

: La ora 7. : Dar ziva ? : La Preedintele : Dormeai când s'a sculat d. Socolescu ? Martorul? Da. : La Instructie ai declarat

Sccolescu. Martorul

Nu-i

Prewdintele

la 5 s'a sculat

n'am zis asa. s'a sculat Socolescu la

s'a

?

Martorul : Da, 1-am :

a stat

?

Martorul : Un sfert de ceas. : La instructie ai zis

a stat sus d. Socolescu

ceas ?

Martorul : N'am zis asa, am zis a stat un sfert de Delavrancea : Ti-a sau ai citit cele ce ai declarat la

n'am cetit nimic. Martorul : Nu, nici nu mi s'a cetit, mir d. Delavrancea pune la Primul-Procuror: judecdtor instructie. consemnate de toate când d-v ati nu pun la Delavrancea : pue la nu dati voie afirmat eri este vreme eu am declarat declar rile nstructiei, pe inexact, cu totul inexact, constatarea instructiei cu lumândrile, ! faceti contra dv. refuzati sub ? : Când te-ai suit ai C. Martorul : Nu. s'ar fi ? era o : $i C. Martorul : Da. pompierilor ? de : Ai C. de este o Martorul : Am .

una C. Anion : Cârpele acestea Socolescu ?

: Nu, acelea erau mai groase.

www.dacoromanica.ro

cu cele ale

- 104 : Ai la d. Socolescu arpe ca aceswa ? Martorul : Nu. Delavrancea : ai întrebuintat ca asezi din când a plecat d. Socolescu ? Martorul: Patru sau cinci zile. Delavrancea Biblioteca aceia grea, dupa ce ati tile, tot oameni ati ? Martorul : Da, era grea fära C.

Delavrancea : Ai auzit, cât a stat d. Socolcscu, zgomot,

ziva sau prin camerae de ? Martorul : Nu, n'am nimc, Delavrancea : Dar ai spus la instruc tie dat ? Martcrul : N'am spus, dar la politie m'a bittut foarte m'a scuipat. D. judeator

auzit

d. Socolescu a mereu ;

dat o palmä de-am cäzut jos fiinda nam spus cine a dat foc, apoi ceea m'a D. judecätor ml-a spus spun d. Socolescu a dat foc a dat ordin unui dornn o iesi sânge din Delavrancea : Cine te-a scuipat ? : La politie, un dornn. Delavrancea : 11

?

: Nu pot Delavrancea : Acest domn te-a ? batut Martorul : Nu, numai m'a scuipat. D. d. Socolescu a dat zic nu de m'a stins, caselor. Delavrancea

casa ? Vata era de mult a venit niste lucruri din de : Da, de

sträindtate. Delavrancea: Se false Martorul : Se poate

strain a fi intrat

ca un ?

nu

poate.

la D. Matack (jurat): Când ai plecat indiferent ora, era noapte sau ? Martorul : Era cam pe la 10 D. Matac : Când te-ai

sau 9 de n'ai vazut

nimic ?

Martorul : Nu, n'am

D. Matac : Pe la 10 jum. vre-o

?

Martorul : Nu, m'am uitat

nim:c.

ai auzit

ai vazut

toate

o

D. Matac : Te-ai uitat bine ? Martorul : Da, m'am u'tat peste tot, bine. pod n'ati sirntit D. Matac: Când v'ati suit sus salon ardea in timpul n'ati väzut, nu v'a mirosit a ars, acesta ? ; când ne-am suit Martorul : N'am nimic. n'am

www.dacoromanica.ro

- 105 Depozitia

Obedenaru

: Ati fast in tren cu d. Soc.olescu ?

: Da.

Presedintele : Ce ati

räu-voitori.

a

?

spus i-a ars casa si era foarte ce zicea, i-a pus focul-? : Acei care mi-au pus' foc sunt oameni

Proedintele: societätile de asigurare a vorbit ceva?. Martcrul : Nu m -aduc aminte precis, dar avea aerul de ceva.

ce senz Martorul : Despre i-ar facut

?

am

societatea

la ora 2 pentru un sfert de orä. La redeschiderea Delavrancea cere sä se dea citire depozitiei inspectorului dela Dacia", Take cere a se da cetire depesei d-lui dr. s'a la 14 din Paris, prin care d-sa intretinut cu Socolescu in sala Clubului Tinerimei dela 4 la plecarea sa la Sinaia. Presedintele admite ambele cereri. depozitia d-lui Diamandescu din Se iteste de focul a care a fost spre a arde, dureze cel putin lucrarea de pregAtire a trebuit fost pus, Se

2-3 ore. citire depozitiei femeei Anica GlieorDe asernenea se din fäcute inispectorului Foty, care spune focul a când cu primul foc, când a ars a clescoperit de Socolescu. unele din procesele-verbale din C. releveazd semnate de grefier pe d. primsarul afacerei nu de declaratia d-sale, ca totul procuror ia intact. civile. Instructia se dä cuvântul la cuvântul avocatul N. Xenopol.

a avocatului N. Xenopol din acele criNe afam, d-lor magistrati, de incendiu, atât me ce sunt greu de descoperit, -o suntem in fata unui o mai a fost observat de dv., de oarece ati _Acest de Pledoaria

www.dacoromanica.ro

- 106 eu ce preciziune claritate a cele mai complicate.

acuzatul la

Pentru descoperirea acestei crime de trebuie sä presupunem douä ipoteze : sau Socolescu a pus focul, un a care a comis crimä de incendiu. fi pus focul, Dacia" ? De ? Oare directorul societätii fi sä se mod atât de neomenos pen-

tru o critia fácutä de Socoleseu sau de ziar ? Nu, d-lor, aceasta nu admis. Dacä prin urmare rectorul n'a fost care acest plan, eu mai mult nu

putut concepe un agent sau un subaltern al säu. a pune focul pentru a räzbuna ? constatat, d. nu e un de asemenea Intruat dar nu se dovedeste d. e capabil asemenea räzbunare Dacia" de asemenea, considerdm ca nevinovati. Admitând acest lucru, trebue recunoastem incendiatoru1 a fost de o inteligentä prevedere extra-ordinarA,.

Sä fi autat d.

!

dacä focul nu ar

urmä.

fost stins la timp, dispärea

Dar s'a zis acea persoanä care a DUS focul, a fost servitorul lui Socolescu, Zaharia. cum a de7 9, clarat chiar Socolescu, focul a fost pus care Zaharia nu era Nu e dar incendiatorul Zaharia complice nu pote fi.

Depozitia d-lui Alexandrescu, nu poate fi de asemenea atâta de oarece nici 90 nu poate preciza .exactitate ora minuta a pe cutare cutare perexact la 9 si 10 a soanä. putea d-lui sä spunä ie$ind dela d. Socolescu, dintre care unul avea el un pape din chet ? Mai d-sa a afirmat serca care a pungasi, recunoscut la asa, putea d. Alexandrescu. vitorul Zaharia. Dar ar fi färä sä la Socolescu, o sä lase iatä de ce-i cred aceastä mártur:sire ? Nu d-lor vinovati.

Bd. Carol No. 14, nu Singurul incendiator al cred vinovat arät de poate fi deat Socolescu. pe d-sa. Cu 6 luni înainte, ;sbucnise un incendiu la o altä proprieasifoc tate a sa, un depoz t de lemne. Cu o lunä incendiu serie omului sau de gurase averea la Dacia". acest ind. Avramescu, ca sä nu prea vorbeasa o multime de alte dea gratificatie comisarului cendiu corespund eu cele prezente. indemnat. ,.De sigur cii numai starea-i financiarA critic6 de a obtine o fapt. In scop comitä

www.dacoromanica.ro

- 107 mare dela Dacia" asigurat mobilele si bibUoteca pe suma de 170 mii de lei. la o ordine de má la ce putea lui Socolescu decalitru de petrol cumpärat zile inaintea ? la ce putea serveascd ,cele funduri de luate aproape de ziva de ce Socolescu nu a voit de lase pe transportul lumanärilor acasá la d-sa, si le a voit singur ? ziva incendiului Socolescu se

apartamentul anume dimineata pe la 5, a stat timpul zilei, de sigur a aprins cele pentru care nu-i trebuia 15 minute. $i apoi e acela care a deschis dela odaia unde lucra zugravul ? $i aceasta s'a petrecut la ora 3 jum. In nu minute se fac preparativele unui incendiu, pentru care preparative au trebuit trei patru ore. Natural timpul noptii s'au parativele iar d:mineata la 6, a o Pe nu se dovedeste altcineva ar fi putut deschide la zugrav Socolescu, servitorul era trimis la sus

Apol de ce Socolescu a nu

servitori la a pus

la

?

noi ne tr unul la cuferile prin Mai e ceva important. Nu pricepem de la groase duble la ferestrele dela

gang.

Pe urmä, cum se expcá faptul

Socolescu si-a luat toate ? Se va zice a plecat la -actele cu d-sa obiecte de vamult mai importante -Socolescu a läsat imporacele acte mult de fier ; e, bare

prävälie din imobilul care a ars 5i deck in prevestit printr'o telegramä pe Pe la Sinaia a piece la Bucuavea tot a primit-o la 7.55, era resti cu trenul de 8 5, tren care de unei coincidente bizare. Socolescu acea zi se s'a dus la telegraf de a se repez la e o farsä, de aceia a plecat a crezut nu e Socolescu la moment ; de ce n'a doilea tren. Dar capete ceva informatiuni pentru teren, voia sä a se putea necunoscut., am de intrebat, Trecdnd la ipoteza celor patru ar fi fost destule ? focare de ce ar fi doi necunoscuti au gäsit faptul se birou, ce le trebuia la d. Socolescu? Au sub grajd, vatä sub scarä, gaz

tante s'au gäsit,

-care

?

Credeti dv.

e cu

cova? Nu. Concluzia dar,

www.dacoromanica.ro

- 108 nu poate fi alta Socolescu e vinovat, nu a putut pune foc caselor sale. pärtii civile preseclintele

mai multi, pentru a se alterna Ministerul public

desvolte

Reckizitoriul d-lui prim-procuror Hamangiu

Sunt pe deplin edificat vinovdtia acuzatului n'asi avea convingere n'asi sustine acuzarea.

Magistratii, au o mare rdspundere, nimeni nu se poate juca libertatea individuald. Ar fi o monstruozitate noi magistratii ne-am onoarea libertatea individuald. judecdtorul de instructie eu Curtea de apel, magistratii au pe Socolescu vinovat. Dupd chipul dibaci aproape arhitectonic, cum au gätite focarele, de incendiul trebuia se desviolent; o minune a mistuirea Da, numai o minune, date materiile inflamable ce intrebuintat scopul complecte nirniciri. a face de urme criminale.

Pentru a putea judeca pe un orn, trebue trecutul. voi proba trecut a avut

pete morale ;

nu era o fire destul de s'ar putea crede. Recunosc Socoleseu e un arhitect de mare valoare. dar aceasta nu e suficient.

De relevat

d-lui Leconte de Nouy,

campania ca

de acuzatul.

contra

Delavrancea : Toti arhitectii au fost contra d-lui Leconte

de Nouy.

o si conPrimul-procuror : Socolescu a tra inginerului Duca, prin foi volante pamflete. Delavrancea ce puteti proba ? Primul-Procuror: E memoria tuturor campania aceas-ta. Apoi Secolescu avea prin excelentd obiceiul de a face scriexemple : A adresat Vo: cita etc. financiare, d-lui anonime le-a recunoscut. pe cari de Socolescu, ziar ziarul Ancheta", Si nu n'a fi apartinut unui comitet, pe care z'ce ce ziar nu se Violentele cuprinse aparenta liniste sufleteascd a aeuzatului. potrivese de semn de desaprobare). (Publicul Mihai .,Dar incendiul dela cheresteaua din ? Prin tot d. Socolescu i-a pus care era asiguratd Ancheta" a dus o campanie contra societAtilor de asigurare, aurrna izbucnirei acelui incendiu. Martie 1903, conflictul material dintrecondamnabil, pare cu

www.dacoromanica.ro

- 109

societatea Dacia" s'a sfârsit printr'o transactie. a fost când lui Avramescu, omul de ocazia incendiului din multa Mihal Bravul, sä nu asupra incendiului sä recompenseze pe comisar ? Date antecedentele focul bulevard, nu poate fi atribuit de el

cat lui Socolescu,

mai mult

nu ar fi avut interesul sä-1 pue.

nici o

ce priveste ultimul incendiu, curn se lace

atunci când a plecat cu sotia sa sträindtate, n'a pus pânze ble la ferestre eu toate timp, ci a plecat pentru mai le pune atunci când la Sinaia numai pentru 20 de zile ? S'a vorbit de persoane misterioase cari ar fi focul ! Dar era posibil ca aranjament minunat, esafomagistral sä fie reallzat, in ore, de oameni frica in ?

Oricum, societatea Dacia" nu poate fi acuzatd. Se e

din

sonaje ar fi fost relatie

Nimeni nu mate crede asemenea perse se coboare de jos

criminali ordinari

dea foe casei lui

scop ar fi aceasta ? ar fi fost se rázbune ? Pentru ? $i care a fost misteriosi criminali cari s'au expus a da foc caselor lui Socolescu, a avea un profit, nici un interes ? Asemelescu. mobilul ?

presupuneri nu sunt admisibile. In schimb situatia a lui Socolescu putut deterprobe mater:ale irefumina o asemenea crimä. Sunt de

lui. table pentru a stabili Nu vi se pare curios, d-lor jurati, cumpdrarea

sale la Sinaia, când nu mai avea trebuintd ajunul sertar o mai avea atât mai mult de ele,

extra-roza",

altele foarte put'n consumate in

nicele dela birou ?

Dar gazal

la Sinaia ? tot ajunul atâtea probe materiale puternice, pe cari nici acuzatul nu le poate nega. Socolescu din faptul prezumtia Vine a primit telegrama cä-i n'a plecat imediat din Sinaia, afle mai vroia ard casele; aceasta desigur pentru sau s'au parte sau in total, dacä casa i-a ars de ce, apdrarea. astfel fccarele, capete inforprimul tren, s'a dus la telefon sä primul D. Dissescu: Dacd Socolescu ar fi venit vie fi strigat: a avut tren !" (Ilaritate, aprobäri o Primul-Procuror : Iatá piece la Sinaia ce l'a fäcut pe Socolescu casa le fi läsat toate actele cele dv.

fier ?

www.dacoromanica.ro

- 110 trecem novici, nu

la expertize. Raportul

fi pus la

studiile,

sorul Isorat".

cu grafologice

dr. mai

Berlin, cu

cât

Delavrancea : Cunoasteti dv. un profesor universitar de

grafologie ?

Primal-Procuror: D. dr.

sitatea o

Minovici, e profesor la univereminente la n, ceeace ne expertizele sale sunt mai presus de

bine, acest savant a declarat cä carta prin care era amenintat sodetätile asigurare au carta de acuzat 4 zile de cendiu, e scrisä de Socolescu. Pentru alatuirea pieselor de comparatie, judeatorul de instructie a t lui Socolescu continutul din carta postala acesta a scr's cuvântul asigurare doi ,.s" cuvântul de despärtire". Delavrancea : Nu e trecut la dosar, nu e adevärat. Primul-Procuror: jurati vor aprecia. de reprobare in mobil care l'a déterminat pc Socolescu sä o crimä de incendiu e faptul nu avea starea sa era din cele teribile. Apoi a cheltu t in in voiaj, 100 de mil de franci. (Apararea protesteazä). Delavrancea : Franta toate tärile din

când acuzarea spune neexacte, apärarea se ridia si e inexact acuzarea atunci recunoaste e inexact. Primul-Procuror: Nu precizärn suma, dar a cheltuit foarte Apoi in timpul din urmä se lansase cheltueli enorme, o viatä de lux, venitul anuitätle era mai mic dela societätile de asigurare dobänzile cifra de lei. In ultima vrerne lui 20 de mai de aceste era foarte proastä. vedere viata de cheltuelile sale personale, avându-se lux pe care o ducea, i-ar fi trebuit 60.000 lei anual. Chiar mii de lei pe Mandrea a declarat Socolescu cheltuia 30 an, ca fatá exigcntelor sociale. acuzatul Apoi ce venituri are Socolescu ? Recunosc are oarecare avere, dar sä vedem ce rentä aduce aceastä avere ? Venitul actual al lui Socolescu era de 15 mii de lei a lui acum, care era situat:unea nual. care träla lusocietatea intrat Socolescu ? se si mizere. xos, venea foarte care a fost Astfel se explia incoltirea idee: criminale, prilejul aruia incend curajat de succesul primului dreptul s'au distrus toate focarele dela cherestea. Avea va fi de partea sa. de data aceasta spere jurati sunt pe deplin convinsi de Iatä de ce cred

www.dacoromanica.ro

culpablitatea lui Socolescu, mativ.

vor aduce

Sedinta se suspendä la 5

verdict afir-

pentru 10 mnute.

La redeschiderea sedintei, ora 6, se

cuvantul

D. N. : Cine este Socolescu Un nationalist cum putini se Intors sträinatate, s'a pus fruntea nationale, fapt care acuzatia face o vinä. Aflat fruntea comitet de tineri de

timp cand nu era un

desenator si când totul era s'a räspuns nu poate face urr s'au dus cu la Ion au cerut li se a da dovezi de capacitate. D. Socolescu, a cele mai mai din din provincie, teatre, inchisoarea Capitald, Casa de depuneri, etc. Apoi d. Socolescu e mai mare architect antreprenor din cum a spus-o d. Mandrea. Pretutindeni pe avea constructuni antreprizä, el asigura lucrärile sale la societdtile asigurare, nu acum pentru prima a recurs la asigurare. Nu veti gäsi un proces tribunalelor contra lui Socolescu; dintre cari au venit contact el, antreprenori, furnizori, n'a avut o nemultumire ci au mas deplin multumit i-au recunoscut Ziarul Ancheta" a scos pentru a se distruge pentru totdeauna modul barbar care societätile fac rile despdgubirilor. auzit martori s'au constrdinilor.

când de

rupt bani diferite persoane ca sä Socolescu.

in contra d-lui

de Incendiul a fost pentru a da o Dacia" ar fi grate. Nu directiunea convingerea acei agenti capabilä de o de orisuflet, sunt cari cari n'au patrie pus foc la un oras ce. S'a cazuri când la Câmpulung, lumea nu voia sä se asigure. De

de lei. 1882, au ars 25 de case, cauzând pagube de sute de Societatea Nationala e chiar cona dat foc acelor 25 de case din Câmpulung, a luni. S'au ani, iar complicii lui, la la s'a expercufärul lui pachete puteau sä tiza acelor pachete inflamabile, ore dela aprindere. Fribunalul Arges i-a condamnat Agentul

toti.

»Apoi nu v'ati

a se

nu se

se

cauza care le-a provocat ? Casa a ars. Se zice a foc

www.dacoromanica.ro

- 112 tr'o

de$i in casa Monteoru este gaz aerian. A doua zi incendiu o ploaie de agenti fac invazie pe la proprietarii de case ca sä se asigure, ziandu-le: Vedeti, a ars la Monteoru, dar a lost asiguratd, proprietarul va fi despägubit, asigurati-vä dar dv.". Chiar la d. Socolescu a venit un agent, ls dela Dacia", ca convingä pe d. Socolescu sä aslgurarea. Desfid partea sä-mi probeze cietatea a plätit proces hartueli despdgubirile.

Iatä pentru ce a %cut d. Socolescu ziarul Ancheta". o

terne asigu rare.

se gäseste circulara mjnisterului de prefecti pentru a lua contra agentilor de

Existä prin urmare ceTtitudine a fost pus scode a fi distrus Socolescu, nu spre a i se face o paguba

Lumânärile

au

stinse ca

poatä Amsterdam Extra", adia spre a se putea zice Socolescu a dat foc. Un cartä de vizitä, ca se

se

el e incendiatorul. In plus, la unul din focare s'a gäsit cârpa pe lumânarea de ea nici nu fusese aprinsä.

In salon, focul a mai mare e a benzina, care a explozie, cârpele gäsite odaie nu miroseau a gaz, zice expertul. Atunci care a fost materia rnallilä, nu benzina ? Apoi cum se face cá tocmai la 12 din ncapte s'a aprins focul de sub le-a pus la ferestre obicinuia le Pânzele pe in

perfect, punct Se Intrebuintat timpul de

diul. Acasä s'a neri. Acuzarea zice aprins focurile,

punct, cum d. Socolescu si-a când a izbucnit la orele 4, venind dela Casa de depurepede, ca un criminal de profesie, a a plecat la Sinaia.

Socolescu gäsit chibrituri rotunde, pe La focare avea chibrituri pätrate. Dela Sinaia, i s'a telegrafiat la Bucuresti, cu trenul de i-a ars casa, a vroit contra nu se poate, impiedicat, sub motiv dar a luat pe sus de regulamentului. La garä a beciurile Socolescu a fost pus la necesiunde acuzatul trebuia sä-si tät7le, de oarece timp de 12 ore nu intra nimeni. o inscenare e la Când am

am zis,

colescu.

voi da viata, dar voi sapa pe

,,S'a fäcut instructia, târziu. a isalit

meu

ca grefierul sä fi lost fata -

asa Nu s'a consemnat declaratiunile d. judeator de instructie formula le fäceau; ca martorul e bine, cum credea declaratiile

www.dacoromanica.ro

- 113 ce

Denunt toate acestea opiniei publice pentru ca sä infiereze pe autorul D. Socolescu e arhitect, acuzarea a zis ca focarele avut un aranjament arhitectonic. S'a väzut din depozitiile servitorului Zaharia date de Socolescu in de patru sunt la spälat trei nu ce nu recunoaste a fi la fel cu ace masa Curtii, de oarece d-lui Socolescu, zicea servitorul, erau groase. Apoi d. Socolescu a cumpärat petrol atât de rafinat nu ia foc la un ch;brit. Dar de ce a petrol pleca la Sinaia ? Räspunsul e simplu, pentru ca sä atunci s'ar fi dela Sinaia pentru diferite

Biroul d-lui Socolescu a fost deschis toatá ziva, se stie cu se deschid azi potrivite. cu Casele de fier dela Creditul Lionez au fost descu ate si s'au furat din ele 12 pe si la Opera s'au din Paris s'au deschis casele de fier, s'au at si s'au furat

bijuterii in valoare de 6 milioane. Dar d. Socolescu avea o cheie Ca sä faceti de ce va sä o cheie Vertheim am un sac de voiaj care, se cu o cheie Vertheim, cu cheie am deschis o ladä care o am tot a:ci astfel ca sä se face o experientä D. inginer Alexandrescu a väzut doi necunoscuti pe la ora 9 iesind din Socolescu se poate admite acesti necunoscuti au toate preparat;vele de incendiu. timp destul. Când am adresat o petitie prin avut care ceream sä se depozltia d-lui Alexandrescu, d.

tor a 'nterogat

$edinta se dupa

d.

o

la 7, anuntându-se

de noapte

9.

$edinta de noapte de la 26 Septembrie 1903 Continuarea pledoarlei Public foarte sala de drum

Bazilescu

rupe cordonul de jandarmi

martorul Alexandrescu a ,,Sruneam zut doi oameni ie$ind din casa lui Socolescu. S'a pus toate d. Alexana d-lu Alcxandrescu, buna

e un tânar arhitect, licentiat in drept, fiul profesorului e mai presus de Alexandrescu, a ce e bánuiald. D. judecdtor de instructie trebUa declar, d-le prim-procuror, nu-mi cesti necunoscuti,

www.dacoromanica.ro

14 puteti proba s'a nici de parchet nici politie, o cercetare in directiunea aceasta. ,,La era 11 necunoscuti s'au prezentat la d. sunat au spus servitorului arde in pod, s'a

probat cä nu se poate vedea focul din de lemn foarte Malt, toate stiau sigurantä focul e pod.

acesti

era un pa-

bine, cine sunt ace'

necunoscuti pe cari i-a väzut rev zorul Gheorghiu si Diamandescu, cari apoi au dispärut. Nu s'a fäcut o investigatie aceasta, e notat atunci nu izbucnise incä focul salon, care a izbucnit cu sunt sigur covoarele erau cu petrol ci D. Ionescu-Dolj, pe baza declaratiuni, cute chiar seara de un necunoscut, d. Socoa pus foc caselor de oarece situat a lui materialä e proastä, d. procurer Ionescu-Dolj pe baza declaratiiior necunoscut, a pe d. Socolescu, färä a se interesa cine era necunoscut.

Tree acum la

rite intreprindef. Dela

a

de Socolescu din 15.000 lei, dela Casa

de depuneri 400.000 lei, in nouä ani, a lion 51 de mii de lei. Aceste cifre se pot cuzarca a zis cä e ruinat si a trebuit sä-si

un

Si totusi, foc caselor.

Averea d-lui Socolesc.0 se compune dintr'un teren de 80.000 de metri pátrati, opt hectare evaluat la 300.000 lei, pe care e o carierá evaluatä la 500.000 lei. din bulevard s'au evaluat de Credit la 352.000 lei. de asta mai are un bulevard, plus o hipotecä de 60 de de pe care o executa oricând. Mai are 2.000 lei aclei Avântul", 7 actiuni societatea de Bazalt, lei in la datora lui se la 230.000 lei recurgä la un bine. acestui avere trebuia incendn Dar Socolescu e asigurat pe mobilier pentru o inträ in 140.000 lei, o sumá vedem Un al sotiei sale de 12.000 lei valoare. cari valorau 9.000 lei. Biblioteca lui au gäsit

e asiguratä pentru 40.000 fr. Numai un Vitrinius" din anul pe care experti nu le-au 1500 pretueste, plus epuizate. Moerau rare, putut evalua, de arhitect : tablouri de bila d-lui Socolescu era mobila gorescu, Aman, bronzuri, etc. 20.000 de pentru o ,,u am dat la

mai mult d. Socolescu care este un arhitect ! Dar s'a zis cä d. Socolescu are datorii, nu e adevärat. Am rugat pe

de un leu pe piatä, dar are o probeze afarä de datorlile hipotecare d. Socolescu prin exceptiune, pe piata. are o d. judecAtor

www.dacoromanica.ro

- 115 D. Socolescu are la credit de plätit 12.000 lei anuitáti nual, dar a plätit la zi putini sunt aceia care au plätite pânä la z De e Socolcscu arestat a primit bani, dar n'a venit nici protest nici o reclarnatie de Rog dar Comsiunea un verdict negativ".

Pledoaria rezumatä a d-lui J. Th. Florescu

Voi prin a aduce elogiile d-lui Presedinte, care a condus cu impartialitate desbaterile. Cr in cari se gäsesc cu prea

rina

pretinsi autori, aceste crime totdeauna descoperite. Voi aminti acest sens cazul comerciantului nu, instruit de mine pe vremea când eram judecator de instrucPe când pe implicat ca Socolescu de incendiu, m'a un inspector al unei societati de

asigurare, care pus singur foc. Desi venea de mai multe ori la instructie, afinnând surprinzdtoare Fianu ar fi inoendatorul, totusi acesta a fost gäsit nevinovat, criminal n'a foot descoperit. afacerea Socolescu, stat de vorba servltorul Zaharia martorul Cataveni, fi mers la Gotti, poate fi trecut de el pentru a ajunge la acei genti care Are instructia vre-un vre-o ? Nu. ci numai vagi presumfuni. Detaliile prea multe excesive

Eu,

numeroase ce se observä la aranjarea focului, ca indicii de vinovatie a lui Socolescu acela care a pus focul a avut grija sä lase prea multe de de ale lui Socolescu. La erau de ale lui; erau pete de

s'a gäsit chiar

exemplar din Ancheta". S'a

fäcut mult caz de chei dar s'a väzut la pod cheile usi; pe când cheile de jos casei scoase. Acest e victima unei mari cum rar se tara Romanul lui Socolescu e foarte trist. un roman extra-ordinar facut In ce priveste de care zis mine nu m'a irnpresionat, dela caz, put, iatä o afacere se tine lurndnarea. (Râsete). Apoi d-voasträ nu judecati pe Socolescu pentru Mihai focul din bulevard, ci pentru focul din din Aceasta nu e loial. De ce ac.uzati pentru trimete spre a fi condamMihai Bravul, crime ? nat pentru z'arul Ancheta", Apoi mai e incendiu, ci un vinte Socolescu n'a

www.dacoromanica.ro

- 116 santaj. D. Xenopol zicea Ancheta" n'a cald rece, dar d. Prim-Procuror a zis Societate mult.

Atunci cum

n'ci Ancheta" o jena.

jena sau nu jena pe

cu

societate. Apoi nu trebue un ziar poate face mult rau mult bine un ziar a costat viata lui Mihdileanu. Apoi societkile au in de oarecari oarecare acte de rnultumire din acelora care a luat sfertul pentru trebue aibe un rost aceste anunciuri, aceste acte de vedem tile au nevoie de opin a ziarelor, de concursul bor. Dar cine s'a legat de d. director al Dacia" sau alte persoane; cine s'a interesat de d. de altii ca Gotti, cercetând Câmpulung mai departe ? D-voasträ d-lor jurati judeca cine are dreptate. Depozitia lui Alexandrescu era un luminos pentru justitie. nu trebue se e un martor neserios. Caci când zic neserios ar martor de ori d. Alexandrescu nu poate fi luat drept martor de complezentä. Cine sunt necunoscuti, cari la 9 ore seara au vazuti de d. Alexandrescu, din unul avea un pachet ?

Regret din suflet

nu s'a fäcut o cercetare in

privintd. Mijloace erau destule.

mare parte

Sunt convins, d-lor jurati,

facut in sufletele d-v.,

solicit

Dissescu a Pledoaria S'mt suflet, d-lor jurati, dragostca pentru tot ce este mare tara aceasta. niste fäcut cunostinta d-lui Soculescu bune idei despre d-sa,anume cari indrituit a avea cele curtea palatului dcla dusesem zi când pentru a studia architectura bisericei de acolo. Cu acest prilej Socolescu mi-a dat lämuririle pretioase pe cari nu le-am putut Socolescu a obtine dela alti architect!. Mai târziu am aflat clädit casa de depuneri. turburarea ce s'a produs inchipuiti, d-lor, Socolescu, e un sufletul meu, la auzul

-

incendlat casa lui proprie. d. Socolescu. Nu de Nu poate fi, d-lor, un nici altul nu trebue ideía aceasta, convinge convinge de acest voesc o $i luati aminte. lucru, trebue logic'ani. Se leaga acest proces opera Se face lantul care acuzatul sa spre a se ele micele vá feriti de logica fac atenti, d-lor jurati, fie strangulat. Djuvara, cari vor d-lor Take acelor ator, ca Socolescu

www.dacoromanica.ro

- 117 D. prim-procuror a srus Socolescu e vinovat, caci aceasta e convinctiunea sa. Dar bine, aceasta e meser(a, de a acuza, e a avocatului de a pe gaantie pe clientul a acuza pe Ati gäsit motiv acuzare faptul la i s'a respins recursul. Dar bine, acolo n'a fost vorba de judecarea procesului, ci de o motivare, a deciziei de Camera de punere sub acuzare. D. procuror a mai zis calmul lui Socolescu violenta ceva nemai pomenit. Un e dar nu Socolescu a fost violent a categoric, nu las, nu poltron. Socolescu a luptat contra lui Leconte de Nouy, cu restaurarea dela Curtea. de Arges. Dar chiar d. Brätianu a recunoscut Socolescu a avut dreptate. a mai luptat Socolesc.0 contra lui Duca, pentru acesta se dea scolare la arhitecti d. Brätianu si-a dat cuvântul nu vor da la acele

clädiri,

nu s'au dat.

Dar, cum s'au stabilit indiciile de c.ulpabilitate cale de prezumtii vagi. Un zero pus

afacere ?

un alt zero, tot zero D. prim-procuror

Socolescu are o

pentru tot ce e anonim. Aceasta este explicatia postale anonime. sä vadä el a scris-o. Cine credeti a pus la dispozitiunea judeatorului de instructie un element din care se face o acuzare ? D. a avut amabilitatea de

a servi pe d.

de

dar nu sa cercetat ce

l'a determinat pe d. Eftimiu acuzatii contra sale pentru a Aceasta trebuia cercetat, spre a. vedea de ce d. Eftimiu pe ruda lui. trebue sä fie un motiv. Cel care a crezut culpabilitatea lui SocoleFcu a este d. procuror Ionescu-DoIj. La informatiuni dela mai multi membrii ai societätilor de asig-urare. arde o vin ponmele funebre, moare un mai chip societätile de asigurare, tot ciocli. Apoi are situatiune Dar proba declarat a visat i-a ars d-na Socolescu a scris d-nei poate condamna cineva. casa. Dar nu pe petrol. a cumpärat lumaSocolescu a si-a singur lumândrile; iar ati strigat : s'a dus singur ci a trimis serv la petrol ati strigat lumânari, chibrituri mertor. cineva are petrol e vinovat, la ? ge prin salon, prin iatac, etc. faptul lumândrile au ars ,,S'a mai pus mare o de culpabilitate ! ore sau 10 ore.

Mai avem chestiunea actelor. De

el

nu le-a läsat

si

le-a läsat

a luat actele

www.dacoromanica.ro

de

nu

- 118 lasat anume ca cum n'ai vie tu, la faci cumvrei. Ba s'au unele altele deschise ca cum nu poti sa-ti dai de che:le, hail la Au fost timpuri când se pe simple pe simple presurntiuni. Dar nu se poate condamna un pentru e cu societa tea Dacia". Du-te la Credit n'ai pe Protopopescu mult bine ai actele te resp:nge. Tot la d. dela Creditul urban; d. Seculici, nu-i nu te o fi ori nu o fi dar lumea pe simple nu se poate condamna un ce e iala, Take ? (Ilaritate). Cine fie incendiatorul nu S000lescu, se Xenopol. Societatea Dacia" ? Nu. Acei necunoscuti ? Nu. Atunci natural Socolescu. Dar un al treilea nu putea dea ? de ce nu, are p:elea mai Socolescu ?

Pe mine

scandalizeazd comitetul

si patru conservatori

ca

patru berali

unii

S'au ipoteze de d. Xenopol: voi nu e altul care a pus focul, atunci am doved:t fctul a fost pus de d. Socolescu. Si s'a mai facut de d. Take Simple nueli, la nu suntem expusi noi oamenii politici ! Pentru acele fim trimesi la asa cum se acum cu Socolescu? Take,

duc

?

lui Take lonescu. Publicul izbucneste in sgomotoase. magistratii, acuzatul; Take lonescu). fruarhitectul distins, care a Nu-mi pot moasa Ar fi dureros de Depuneri va trimes la public) ca atunci când trece pe pentru voi oniul care a fäcut ziceti: Casa de Depuneri condamnat pe simple clädirea asta zace Socolescu va fi achitat. Am dreptul cea viitoare penla ora Sedinta se tru ziva de 27 Septembrie 1903.

(Fraza era

Sedinta de la 27 Septembrie 1903

desvoltat pledoaria sa memorabild In aceastä mai fidel acea reproducem Am fi Take mai de oratorie judiciard, cu pledoaria rostitä de Delavrancea este cea mai mare parte acuzatiune

la

www.dacoromanica.ro

- 119

lui Socolescu de marele dispärut. Isvoarele de informatiuner reduse atât calitativ cantitativ, nu ne-au aceastä Totusi pentru a unitatea istoricului pe care ne-am propus sä-1 facern asupra proSocolescu, pentru a-i facilita intelesul pledoariei lui Delavrancea este consacrat acest numär din Biblioteca noasträ, genefondul pledoarii, relevând acest rezumat e de recunoscut constructia viguroasa de o ce se a caracterizat prodigiosul talent al lui Take talent care l'a evidentiat Socolescu.

Pledoaria rezumatá a lui Take ,Nu incepe voi ca sau ca zarea, proorocind verdictul. Singura mea e sä dovezi de culpabililatea d-lui Socolescu. S'a discutat proces care nu au nid o procesul. astfel de atitudinea presei, desi acest proces e un proces ca care altul. presa transformandu-se jurati, pronuntând achitarea. Räul tratament sau prelungirea termenului de preventie poate doveztle de culpabilitate. arestarea prea a Socolescu s'a fost tinut prea mult. Trebum altfel procedat, in noaptea incendiului cu un tren fi spus lui Socolescu au intrat in la si atunci ar fi trebuit luat un interogatorht de are arestarea contraziceri nu ca s'a prea produs, d. Socolescu având tot timpul se Autorul unei crime nu se niciodatd la consecinTrebue scoatem din desbateri toate atele ei un amestec Nici un micele daraveri cari nu au chestia resculte n'a dat dreptate d-lui Socolescu nistru momimentelor, campania pe care a dus-o cu violenta violente cari se potriveau n'o cunosc, dar cu temperamentul prietenul men, v'a avizat .,D. Dissescu, nu de lozica mea, temeti de logica sentimentale pe cari le-a feriti judecata de ci atins d. Dissescu. de insusirile artistice alenu tineti mai rog

edificiu al d. Socolescu, pa când realitate de arhitectul Goterau.

d-lui Socolesc.u. Asa, d. Dissescu a zis

Deptmeri a fost ridIcat

Casa de Depuneri a

www.dacoromanica.ro

- 120 Socolescu a fost mimai Ouni personate, d. Dissescu,

iealitate pe

ei. Orbit de considera-

pe d. Socolescu,

in

sä nu judecat pe artist ci pe in prezintä. De va fi la mijloc eu care prezint o parte din acuzare voi fi pentru achitarc, e mare desordinea socialä se un nece

Eu

un culpabil.

forte sä vä dovedesc acuzatul e torul crimei din bulev. Carol. Dupd cele constatate, e stabilit faptul focul a fost Patru mari au servit la incendiu. Incencliatorul a trebuit dar sä le adua, le casa d-lui Socolescu acesta e un punct capital. Lemnele ce gäsit la focare dovedit an luate pivnita care spre a intra cineva. pe sub ochii d-lui Socolescu. S'a intrebuintat la foc petrolul care era in grajd care s'a gäs't sub scara dela pod. Nu s'a tägäduit de nimeni la focare din ale d-lui Socolescu. S'au gasit tot sapte lumä

lipseau din birou.

Sä

acum, altcineva d. Socolescu, a pus foc casei. Asupra acestei chestiuni, si nu se pot face trei prima -incendiaau fost sträini de casa d-lui Socolescu; a doua Zaharia este vinovatul, a treia Socolescu pus sinfoc In cea sträinii sär't peste zid, au intrat in casä apoi au dat bine, timp le mcendiatori ca pue focul, cari ? putin o a de Ori, pentru ca ei, sä poatä iesi din casä la orele 9 10, spvnea un mar-

pe ce doi iesind din curtea d-lui Socolescu. a trebuia fi intrat la orele 8 jumätare. Dar, la acea au intrat peste zid, de ce au este

-tor

ajutorul cheii pe poartä ? Mai logic e sä fi intrat pe ne ocupärn de acele sä fi iesit peste zid. cuti despre cari s'a vorbit prea putin.

Cutiile nu puteau fi fäcute deck de Zaharia sau

d.

acele cutii Socolescu. Ori, servitorul Zaharia fe mochiar casa stäpanului säu, ar fi rilscat ment väzut de d. Socolescu. fi sträinii incendiaSi-acum fac o intrebare : Cine d. Socolescu tot ce le trebue : tori, car) vor

pod. saltar, vatä sub scara pivnitä, lemne cutia salon, sufragerie si pod, cheile dela a biuroului d-lui Socolescu ? zidul din au Apoi acesti oameni a toate metri, zid de brate cele curtea d-lui Socolescu, cu cutiile patru cutii, nimeni nu i-a

www.dacoromanica.ro

- afarä de asta ce au putut intra

de intâmplare este oarneplecase, au operat liniste, de nimeni, au icsit tocmai la orele 9 si 10 trecea d. inginer T. Alexandresc.0 pe bulevard fie de d-sa ? ! Apoi, timp au operat le-a trebuit atva timp ca cele seapte rästoarne mobilele, etc.

chiar Fregoli n'ar fi putut opera Asa dar, vedeti. nu au pus focul.

de

fi

cari

Sä

acum ipoteza a doua: servitorul ar fi inc.end:atorul care ar fi fost atitudinea sa fireasa ? atât la instructie si dv., Zaharia l'ar fi acuzat pe fostul stäpân in interesul lui acuze pe acesta pentru a-si asigura libertatea lui. Ipoteticul a venit care-i aevinovat din cauzä, dar de odinioarä.

siguranta

cu

de a salva

Si-acurn cele ulfma. Oare d. Socelescu a putut sä fie autorul cendiului ? nu pot admite preparatiunea a durat numai ateva ore. Ar trebui fim naivi am sustine a fest posibil ca sä fie rästurnate mobile uncle peste altele. Au trebuit putin trei-patru zile. cine, in sigurantä ar fi dispus de atâtea zile - cine altul d.

?

,,D-sa a avut tot timpul sä aceastä operatie z:le. Diminetele le destina funestului sow, atunci sersä nu uitatil un lucru. luna

când a fost incendiul, pe la 3-3 jumätate se crapá de

deci nu e de lumânare. Zaharia, servitorul, n'a avut, tinta aranjeze mobilele pue focul tirea singur foarte putin timp Zaharia n'a la plecarea lui - dela intoarcerea dela gravul

iatä acum procedeul pe care l'a intrebuintat d.

de servitorul säu, sä-si execute colee.cu pentru ca rânduri are un gang cu planul. Imobilul lin bulevard ; porti mad, de stejar. Un desparte curtea de gang. In fata prinlalalt rânduri de porti se gäseste aceste lemne. birou de jos, situat aláturea de pivnita

cheia amândouä randurile de perfect de curte de un tunel semi-obscur micul birou de bulevard, niintrarea principald a caselor. Nimeni nu l'ar jos a meni nu l'ar fi simtit. S'a scoborât din birou in la focare. in acest le-a brate de lenme, le-a suit

D. Secolescu a

trei-patru zile. Astfel s'a

www.dacoromanica.ro

- 122 chip

liniste funesta-i

ni-

sä se teamä de cineva. Spre a aprinde focarelenumai câteva minute operatic a cut-o d. Socolescu ce-a trecut dela plecarea servitorului la plecarea la gara. Chestia lumândrilor este pentru d. Socolescu. Multa vreme, d-sa n'a preciza le-a cumpärat numai -a fost confruntat atunci a recunoscut a rat lumândrile am admite focul a fost sträini, atunci implicit admitem incendiatorii au putut i

punându-le prea

Dar,

voi da o

cä d. Socolescu a cumparat birou la dspozitia Ei, dar ar fi acei incendiatori... jurati,

stati voi

un

acest la indoialä, va

care va va

sparge ochii puterea-i La primul interogatoriu ce i luat, inculpatul a declarat n'a un fund de lumânäri. Strâns de aproape, la treilea interogatoriu ca cumpärat funduri de laca sdrobitoare ! stia a in ar fi izbutit judecator numai

cinci lumânäri a cumparat, ar fi putut sustine succes incendiarul este interesul calculat din care a

isvorât contrazicerea. Aceste contradictii puteau fie evitate daca fi fost nu era atât de greu. Eu., procuror arestam d. Socolcscu cu tin moment mai de in materie nu l'asi fi tinut prea. mult arestat, e preventiva, aceia ce instructia este durata preventiunii ci oportunitatea momentului s'ar fi procedat astfel, Socelescu s'ar fi efectuatä. toate culpabilitati evidente .astäzi in fata dovezi de inocenta cari mäsuri de le-a furnizat. singur se Inainte de plecarea sa, incuipatul a avut grija prin celelalte acte, cu o carte meze, sodeanunta binevoitor necunoscut, un amabil, i d. Socolescu a luat de asigurare i-au pus

-

la acest pretios document la Sinaia. Când se iar când e arescartä curesti, nu se desparte de o pune fata procurorului. tat, o scoate din carnetul scape, atunci când e talismanul care bievoitor o ape e invinuit, nu a care i-a experinterneiez nu care o fac, In afirmatiunea care se impune. tize cari stint nesigure, ci ce priveste expertiza, cu am avut un in care un testament avem de-aface 6 experti au zis am câstigat ca autentic Curtea l'a

www.dacoromanica.ro

- 123 nici nu e un motiv de a se crede

care a

e

expertiza ar fi

speciaEst.

Sä acum chestiunea cheilor. altul d. Socolescu putea de ? Un sträin nu la din birou, aranjeze focul la loc apoi toate cheile la

O e dela pod. D. Socolescu nu-si aminteste unde a ar fi supusul incendiator prea ar mare tarea acestuia u tarea d-lui Socolescu. ,,Totul se prin dorinta d-lui Socok scu de a-si forma avere Mesta criEvaluarea bibliotecii a mobilelor de se pare totul de ace-a nu poate fi in serios. ce priveste focarul din camera de garderobe, care s'a vorbit ar trebui se o medalie celui care o n'ar face as acea medalie ar Desigur, eu nu n am dreptul ghicesc d-voastrd, fie dar convins Socolescu e

Pledoaria avocatului C. C.

S'a dat

lonescu, a voit e vinovat.

mare. Dacia", creeze o convmgere

organul d-lui Take d. Socolescu

Eu n'as fi Socolescu avea un e vinovat. M'am din cea Dacia" zi ce in acest proces. d-le Procuror, Dacia" n'a avut dere d-voastrd a voit sa stabileascd un curent puternic de acuzare. Dar, onoratd societate de asigurare, ca care introdus autorizatia persoanele n-ci procesul d-voastrd nu se care le faceti. d-voastrd, a vorbit timp o de de D. Take d. Socolescu care in real-tate n'au cutii fabricate dulap, existat. In birou a fost o cutie, dar era aceia una, care era din dela alt fragerie de-asemenea s a nu o dulap, in camera de garderobe s'a priveste in celelalte pärti nu se poate a cute ; o suntem de oarece nu s'a vre-o d. Take lonescu au fost patru parte de afirmatia n'a fost numai avocatul Daciei" dar a lui Zaharia si a a lui Socolescu, ce a doi necunoscuti,

www.dacoromanica.ro

- 124 luat dela

ea

dus la

baionetd,

d.

pe care l'a semnat,

ca

tie

Desi d. Sdbäreanu nu a citit cele consemnate de d-sa

Socolescu, dar pune procedeul acesta permanent toate depozitiunile martorilor in instructiunea acestei Socolescu, in dimineata zilei in care trebuia dea foc

sale, a

cunoscut. din a ,era

de

Ba, mai

teanu,

el singur, care era

de

se duce la Mercur" la Mercur", se duce la

cere

o comunicare stiintificd

naf-

se recunoaste cä e foarte inteligent, ca el e acela care dase foc scheBravul, apoi admite a asa de naiv cu toate vestibul policandrul adevär s'a gäsit de lumândri. d. nu

pentru ? Pentru cum v'a spus d. I. Th. Floescu, Socolescu a tinut sä-si lase carta de ,.Chestiunea benzinei e o chestiune mare, trebue mai stabilit a fost sau nu D. procuror zice a mirosit un sul de covor care avea de d. expert M novici a zis nu e benci petrol. covoarele au fost de naftalind, zice d. expert, naftalina s'a transformat la miros de

rog

talina la miroase a dar comunicarea s'o faceti o Academie de grafologie. Cum se face in toate unde s'a stabilit covoarele unde a fost petrol, cârpele miroseau, expert n'a deck petrol, se face cu nu miroseau Urlateanu a zis salon era o zapua petrol. $1 d. deschis, pe când gazometrul a d-sa a crezut din realitate era benrealitate el era zina care producea acea si-au fäcut convingerea D. prim-procuror d. dar mai bine era, deck e vinovat dela faceti

convingere

fi

faceti

afacere. V'a trebuit un incendiator. trimeteti pe Socolescu la ocnä.

o glorie pentru

se doveeste imposibil D-voastrd, care ati e surprins autorul unel crime de incendiu deck descoper:t in persoana lui asupra faptului, d-voastrd din Mircea-Vodd ? ; dar de ce n'ati descoperit la Dacia" de casa nu era A, poate pentru care acel care-i pusese foc. erau puse la toate feresAti spas d-le procuror camera dela garderobe era un focar, n'a este inexact, v'a declarat pe servitorul fest nimic la nici o la 11 noaptea când s'a uitat prin curte n'a din nici o parte.

www.dacoromanica.ro

- D. juclecdtor de a constatat in sferturi de in ziva incendiului, a Socolescu toate preparativele, a %cut focarele, a mobilele sale. d. Take Ionescu d. Socolescu a toatá noaptea, dinspre a trebuit o de câteva ors. Apoi moasa bibliotecd pe care d. Take lonescu o face toate am rog pe Dacia" o mai mare, ei bine ce zice d. Take lonescu: biblioteca e grea foarte bine, s'a scos din ea, s'a mutat biblioteca, in s'a la toate Ei bine e posibil una asta ? dela s'a pus Vineri Zaharia a declarat erau perete; nu sei asezate una peste alta. Ei, atunci cine a când toate aceste preparative? S'a pus la buna a d-lui Alexandrescu, a la ora 9 10 iesind dela colescu din curte. mai intrebati cine sunt autorii, de ce nu s'a fäcut o investigatune in aceastä La in timpul incendiului, d. procuror Dolj a un proces-verbal prin care niste agenti de spus d. Socolescu a foc datoreste la Credit numeste suma la Credit suma pentru care e casa mobilele. Tot procesul-verbal mai e d. Socolescu e unui necunoscut care a declarat e deconfturd; dar de ce d. procuror Ionescu-Dolj, dela cine sunt acesti informatori, acesti asigurare acel necunoscut, unde ?" avea onoarea ?" Delavrancea: De ce n'a aceste servicii d-lui procuror, care Anion: Dar opera acelor doi necunoscuti pe care s'au evaporat ca benzina. d. Alexandrescu autorii incendiului, acestia trebuian s'a introdus benziPentru mine este aproape s'au introdus na, aceia care s'au introdus casa zice D. Take dispozitia Socolescu nu cunosteau obiceiurile ocul ui.

la ocnd, ci pe ipoteze Nu cu dovezi. Intentia de a se introduce cârpa este decât 3 cârpe cari erau nu s'au la Socolescu focare; la insuficionte pentru a se face Socolescu nu a avut un focar, a declarat servitorul Zaharia, niciodatù astfel de cârpe. Deci, acei cari au introdus benzina, au introdus n'a ars complect a zis Dar, d. Take minune, atât de bine erau aceasta a fost o n'au ars de unele focare. ranjate cele

www.dacoromanica.ro

- 126 focare ? Unele ard putin, se sting; pe matate ? de ce nu ard Pentru ca se furnizeze probe de culpabilitatea lui Socolescu ! dela garderobd, sub din pod erau focare de fantaz:e. adevaratul focar era in salon se pusese mai Doi necunoscuti cari au un glorios cari dau de veste servitorului denunte incendiul, servitorul se focul; ei dar dece cei cunoscut,, au auzit Socolescu e arestat, de ce n'au la d-voastra, d-le procuror ? De ce venit vä declare ei sunt aceia care au dat ajutor la st:ngerea focului ? De ce nu le-ati o n'au venit ? Dar cum se face o se stinge pentru a

nea ca ? Si mai e ceva: Usile eran

Dar acei necunoscuti dau noaptea la incendiu informatiuni despre d. Socolescu. nu puteau avea un ei sau printre ? S'a mai adus o lui Socolescu: ce si-a trimis la

Ei bine

? eu

trimit bagajul la un fecior, dar pe d. Djuvara sä nu la

Dar, d. Take Stiti ce a

a avut concursul unui expert. mai mare expert din Franta d. Bertillen,,

rog pe d. Take Dacia".

afacerea Dreyfus, la procesul Humbert au fost primiti eu alai. Vorba lui Caragiale: Avem expertul dar. Presedintele a nu atinge pe d. expert. Delavrancea d-le presedinte, nenorocirea lui colescu se datoreste grafologice (Ilaritate). C. Anion: D. grafolog Take complecteaza pe Minovici grafolog. Delavrancea : $i chimist. complecteazd pe C. : D. grafolog Take Delavrancea tot pentru o expertiza. expert; H las (Ilaritate). scoatem din Noi avem o misiune frumoasä, dar grea, pe Socolescu. judecator a primit Strächineaschi, ,,In afacerea un avocat cunoscut pri care indica direco scr'soare Insä d. judecdtor care s'ar putea duce persoana, care o scrisoare prhneste adevaratul asasin. nunta d. judecator? Nu acesta e asasinul chesi-a zis scrisaarea avocatului un expert, acesta a declarat pe aceia care care nu-1 numesc aresteze pe-aci i d. judecator era adeväratul asas ar fi chestiune, care bine pe avocatul expertizei grafologice.

www.dacoromanica.ro

- 127 necesar sä accentuez:

,,Daciei". me

Ancheta" a fäcut mult

Dar d. Take Ionescu a zis: Cine n'ar vroi

oteca bani ?"

transforobiectele de artä pe timpurile acestea de

Delavrancea : Ne invitá la (Ilaritate). C. Anion: D. Socolescu are un trecut pätat pentru a dus campanii contra lui Le Comte de Nouy a lui Duca? un temperament calm violent. : Un care e calm vblent nu C. Apoi presa prin a aflat dela parehet Socolescu a luat cu el toate actele, fapt trecut si in proce-

verbale. Reporterii au

lucrurile

iescu a luat la Sinaa Pe urmä, cine a

va iesi

lada de fier (casa de bani). Zaharia a fost si scuipat, trântit la Dar dela acest

Dar ceeace se

triumfdtor ! (Aplauze). azi lui Socolescu. poate

mie

mi se justitia care e un bine social poate

un pericol.

Ati spus d-le procuror, sperie calmul lui Socolescu. Dar totdeauna fost-a el de calm ? l'ati trântit la cars'a rugat cere tot ? Nu. Atunci a tratati mai omeneste permiteti cornunice sa.

Azi, d-lor

suntem revie

tivitatea lui atât de apreciatä de

de nevinovätia lui, azi oarnenii liberi si reia

o Delavrancea cere suspendarea jumätate. sedinta la orele 6 jum. anuntând Presedintele se va continua la 9 noaptea, când va vorbi Delavrancea. desvoltarea pledoariei lui Delavrancea, care a risipeasca care a avut darul aproape läsase asupra acuzatului ce atmosfera fácu dezbateiile tele precedente, presedintele legiuitul rezumat puse comisiunei juratilor chestiuni : in ziva de 14 lunie si-a pus 1) Socolescu este culpabil sale din bulev. Carol ? singur foc era locuitá ? 2) juratii un e de o urale 'verdict negr.tiv care a fout primit de achitarea. furtunoase, pe baza aruia, Curtea pi

www.dacoromanica.ro

- 128 Achitarea rostitä, partea baza art. 381 Pr. ceru cuvântul pentru a-si formula pretentiunile ce priveste despägubirile civile.

Aceastä cerere de regretatul Djuvara prilejui

numele soc. Dacia-România" ciocnire oratoricd

: Cererea dv., domnilor, e temerarä constitue timp o adusä justiflei suverane poporulul, care achitând pe Socolescu, l'a spälat definitiv D. C. G.

de

ALEXANDRU DJUVARA : Fiecare

a putut

de

cu

nealteratá. Verdictul dv., domn pe Socolescu, dar nu ca apele botezului de cum

marea holturile

le

la färm".

Aceastä scânteere retorica, care constitue una din caracteristicele elocintei marelui nostru orator care a Al. Djuvara, poate exagerare ca una din cele mai isbutite metafore dintre toria româneascä. ramas pur estetic, nu a putut respingerea de formulatä de Societatea Dacia", ba mai mult, Curtea a luat act de declaratia lui Socolescu societäti, actiune daune rezervä dreptul de a intenta pentru prejudiciul moral cauzat prin faptul constituirii vale ca parte civilä. GR.

www.dacoromanica.ro

V. V. STANCIU

ACTUL No.

Prime le cercetäri ale Parchetului PARCHEFUL

ILFOV

Amil 1903, luna lunie,

15, ora 3

am gäsit grämädite mai multe mobile am constatat mai in gaz, care mirosea in fel forma o pungä, in mijlccul acelei leaturi se vedea un rest al näri care s'a topit insä in acea resturi spermantet. incendiul e opera constatare ne-a dat convingerea

a) Sub scara principalä a

sub bile scaune mesute de bambu arse, de o mare multe lemne de la o cu dela

criminale

poate ne

nu poate fi vorba de o

cum

la

aceia etajul de sus am putut constata in adedela toate camerile ce dau in antreul principal fuseseri inchise cu cum ne spusese martorii, toate, desi distruse, au

Am intrat in salonul din am ccnstatat focul distrusese camerei se totul, dar in un rest dintr'un sul de covor, care, ridicat desfäcut, am constatat, prin miros prin atingerea cu este imbibat cu benzinä. Ceeace ne-a determinat a face aceastä cercetare a fest declaratia primilor martori, cari ne-au spus fccul de acolo a inceput, din mijlocul aceia camerile din dreapta din salonului focul s'a introdus foarte putin, am constatat in ambele camere sunt cu totul bulversate grämädite in camerilor o in de piramidd; apoi observänd mai de aproape am constatat in fiecare din aceste camere se gäseste un focar de incendiu anume: in camera care pare a fi sufragerie, sub masil chiar, asupra erau grämädite toate mobilele, am gäsit o de Observand

lemn de brad, in acea cutie aranjate mai multe lemne de

de 9

www.dacoromanica.ro

- un vas de sticla de forma in benzina o brad) fine o de castron, care continea probabil benzina a ea imprimata marca Amsterdam" extra, rina biblioteca, parea a fi un biurou, am parte; in camera asupra imprejurul caruia erau chiar sub casa, utie in care exista un aranjament toate mobilele aproape identic, adica mai multe lemne de brad, un jurnal,

Ancheta" rosie, cam de forma unei candele, cu vata imbibata benzina far in acelui vas se vede foarte bine urma rotunda a fitilului rest al unei topite, de asemenea se vede ca vata putin la suprafata lua la nivelul ei apoi s'a stins. de

benzina

in

un

vas de

prin alte camere, am gasit intr'o numita a graderobelor, unde erau brad

la cel din fata ferestrei se vede ca a

sticla

dependinte,

garderobe de lemn de de asemenea un alt de incendiator, caci se

acel focar produsese deja efectul aprinsese deja garderoba, in marginea toate tot acel focar, aranjat scaunel de brad mai multe lemne care au ars, se vede mai multe pe jumatate arse. In fine, in casei, am alte focare de asemenea focul incepuse, unul pus chiar sub casei pe o grinda de care consista din mai multe bucati de lemne toate de brad, cu gaz, gaz värsat pe jos, de o lumanare, aranjate intru'un de papura care au ars din a ramas de o margine, celalalt focar pus inteo altä parte a podului, un perete de scanduri, gramadite acolo mai multe lenme de brad alte mici usor inflamabile, precum etajera unui cufar, etc. locar care a fost stins de revizorul de sergenti impreunä cu servitorul. Tot ordine de intinzând mai departe investigatiunile noastre am putut de a semenea constata cä ferestrele despre drum etaj, erau astupate cu dubla de sigur in scop de face focar,

ca focul sä fie zarit Aceste constatäri ne-a dat convingerea impresiunea incediatorul a avut un plan, intentiunea lui prin aranjarea acestor focare, a mobilei din casä, a fost ca focul sa cuprindä totul, mai ales focarul de sub de sigur era pus cu ca arscara sä facä imposibild sau in etajul de sus sau vedere ca focul sä poata nesuparat mistui se va da ca 'pradä. De asemenea acest aranjament complect

al mobilei

al focarelor

cari cereau un timp fndelungat din partea incendiarului ne-a gerea cä faptul nu poate sä fie opera persoane sträine de casä numai acei cari o locuesc au putut face faptul, mai ales toate s'au gäsit inchise cu chei. Am dirijat deci cercetärile in proprietarului casei a servitorului i cum printre dela fata locului am gäsit zentanti ai diferitelor societäti de asigurare de la care am luat informattuni, imobilul era asigurat pentru o suma de 200.000 lei mobila

www.dacoromanica.ro

- 131 lei; dela alte persaarre pentru o altä de situatia financiara a arhitectului Socolescrr este foarte sa, d-na dela Dr. Marcel Branza informatiunea Socolescu, scris din o scrisoare prin care-i spune cä a ca i-a ars casa etc. Toate acestea contribuiau ca noastre sä prindä pe baza cärora am dispus pe de o parte chiar in privinta lui Socolescu acea noapte arestarea lui Zaharia Georgescu, pe de altä parte am telegrafiat comisarului de Sigurantä din a expedia Bucuresti formatiuni

primul tren pe Arhitectul Socolescu, comisarului pus indatorirea a-1 in primire la sosire conduce mai de a vorbi cu cineva. De aceasta am dresat proces

Prim Procuror, (ss)

www.dacoromanica.ro

de Nord noasträ,

ACTUL No. 2

Raport de expertiza dresat de d dr.

Minovici, chimist-legist in chimie dela -Universitatea

Ministerul Jusdin Berlin, Profesor Universitar, Chirnist-Legist Cabnetului 5 de pe titiei invitat de d-nul jude instructor scripte

pentru a proceda la o a ne pronunta :

chimica

la o verificare de

(Imobilnl Socoaflate in casa cele de subs'a mai uzat de B-dul Carol No. 14) in caz afirmativ, de ce anume substante ; stage lichide prin venirea in contact direct sau a obieca avut aprinderea subde flama telor imbibate de s'au vapori, n stante cari la temperatura chiar aprins la venirea in contact cu flama. 1)

Crei imprejurri se datoreste

din

sala de möncare. 1903 e data 3) carta I. N. Socolescu ; Punându-se la dispozitie ca piese de comparatie scrierile lui Socolescu asezat

acte :

din

1) 0 scrisoare adresatä 2) 0 carte postali

Avramescu ;

cu data de 8 lunie st. nou 1903 adresata

domnului Avramescu

3) Trei adrese din inchisoarea Vacaresti al Cabinetului 3 data de 3 1903. 4 1903 in urma prestarei toarele :

domnului judecator

am constatat

acelor focare pe cari n'au permis de a ori distruse prin focului, ca de cele din biblioteci, sala de mâncare, garderoba, scara. reese cii ele au fost alcituite din un vas de tinichea ca din odaia sau de ca cele din biblioteca camera de umplute unele vati, altele cu petice ori in care se asezase fixase o lumânare, totul asezat un sertar de ori Din

fi distrus prim

www.dacoromanica.ro

- alte de alte fragmente de petice, ori bucati de lemn, poata propaga mai cu .obiecte usoare adunate de cask cari iesnire focul. Intreg acest cuibar era imbibat in de o substanta

identificat perfect cu petrolul comun (gaz de indesat asede tinichea de aprecia, prozat, e puternic imbibat cu petrol chiar stoarce proprietati ale iluminat). Continutul

prietatile, ca miros, urme pe cari aprinde de punandu-1 direct in contact cu flama, identic gazului petroleului obilsnuit la cazul de n'ar fi putut lua foc ce contact direct obiectele imbibate Mentionäm

mai exala pe

dispar, nu se este un dar, venit

tinichelei focarului de garderoba petroleului pe aceea a terebentinei, aceasta

cauza vasul era din acelea cari se preda in comert ceara pentru lustruit parchetele. Mai inregistram de asemenea in ceia a salonului mirosul, ba chiar prezenta camforei, substante introduse prin covcare häinarie in scop de conservare. In ficare consumat inconjurator.

ca de pilda in vasul de tinichea camera de garderoba s'a mai gäsit un rest din fitilul in altele un rest chiar (un muc) de al acesteia, salvat de cu care se gäsea intonjurat in camera de lumanarea nu arsese de cenIn

timetri,

neconsumandu-se pentru a atinge materialul inflamabil, n'a putut lua nastere. Cauza stingerei acestei e datorita accident, anurne ei pozitia verticala, ca nefiind in deajuns fixata isbirea de o de lemn pe a carui se mai gasesc urmele Aceasta priveste experfiza venim acum la carea scriptelor. Cartea e din acelea de ale data de 24 1903 Bucuresti urmätoare : Socolescu Bulevardul 14. Loco". adresa continutul cartel este scris in Continutul poartä data de 10 1903, incepe cuvintele fereste-te

ti-a pus " Luati seama" e Aspectul general al scrierei ne un deghizat caracteristic printeun dificultate, de aceeasi intensitate sa,subtieri venite, de unde grafice cu fome variate cari mal de cari schimonosite, caracterele pe cari le insusesc

mai toate scrierile prefacute in scop de a nu-si träda pe

Literile

in cuvinte, in diferite

in pozitiuni verticale.

'and culcate spre dreapta unele confuz executate ales cari dat felul de a le executa, ale ele presentand oarecari grafice forteazil de a comite confuziuni a se putea ascunde.

www.dacoromanica.ro

- 134 la alte forme mat simple, totusi in atari situa-graficä care psichice, cu grau se poate determina o la renunte pe traseului, de in ei morfologice. barea de scriere intrebarea : Este Astfel

Des ar fi putut

prevenitul Socolescu ? Räspunsul nostru e afirmativ : - Da.

In

o serie inpentru un cuprkis -scrierea din detaliurile morfologice cele mai caracteristice ale scrierii lui Socomparatie cu a randurilor privim dispozitia mai colescu. aci, descihd ele, ca vom observa aceia a acelora din scrierile in se fel linia imaginarä dreapta in sus, sau in particoncavitatea inceapa a se urca. cular, cuvinte scobor, ca urmatoarele de un rigid, vertica e lui Socolescu. celace asemenea nu A se vedea cuvintele : Domnule" sä" dinteo parte precum cuvintele : Sinaia" Avriimescu", curieru" etc. deosebire din scrierea proprie. Chiar lui Socolescu caracterizeaza aruncarea literilor ih dreapta, ca de pilda : tate etc. Tendinta destinderei buclelor literilor scrierea anonima e de menea firea prevenitului. In adevär, executarea in cea mai mare parte a lui e, t, bucle nu poate fi un al ci tocmai obisnuiascaceva in grafismul poligonalitatea trasurilor acestor cle e un indiciu al deghYärei, destinderea e un indiciu particular al Or tocma asemenea caracter e foarte des repetat in S000lescu.

ce priveste morfologia, formele sau tipurile survenite in anoaproape nu unul care in nu adoptat de grafismut scrietrii prevenitulni. Fie majuscule, fie tipurile deosebirea e alterarea acestuia ca traseu, orii a conturulut

care in

de a fi regulat, de a representa o

ori o dreapta, e

mentat sau poligonat. acestea, in scopul elemente grafice care ne atrage o deosebita atentinne configuratiunea sui-generis, e a. Aceastä minuscula cum se poate vede din prima al in e", unit In partea superioarä fragment liniar. minuscula se repetä la fel in alte cuvinte, iar in cei e sunt direct ei liberi. pretutindeni se din

ce e

de a

tipul

noasträ, totusi exagnenul micro

chiar acolo sau

a fragment

litera e

care tocmai a trage a-. macografic ne

'executata, firul tipul conceput, E" in partea su7 ulterior superpus. Acest tip, de ca-

www.dacoromanica.ro

- 185 racteristic e propriu

ca A"

tele -

-

scrierii

Socolescu. Identitatea lui A" din cuvin- scape, co, Asigurare, - vrea, cuvintele

acela

propril ca de

Sinaia,-care AvTamescu, anume Azi" la' pilda din scrisoarea caraiman, etc. vorbeste de sine. Acest indiciu este foarte categoric, el stabileste in

mod indubitabil identitatea scrierei

un caz nu se poate admite

Socolescu

ar fi de

aceia a anonimei unor

in Mai mentionam identitatea perfecta a minusculei p" acelea a lui p, din : icape", pas" subrime" ca spre : pentrd",,pkc"-petiti-perceptele" scrisoarea proprie o demonstrare de soare catre Avramescu) identitate care nu mai exige de felul vreme ce tipul caracterizat prin .alcatuirea unghiulozitate, e de una de categorie de

Pentru ca mai mentionam presenta accentelor a sedioarecum demonstrative abondente, - ne perdute vedere, in anonime in scrierea lui Socolescu aceleasi forme precum etimologia ortografia unor cuvinte ca ferestete"..sc" de sä) izsigurare", representate la cealaltä scriere. aceste caractere de identitate noi sus, indicii, de puternke suficiente ne lace convingerea a ca anonima, este scrisa de prevenitul I. N. Socolescu. Concluziuni

Din cele mai sus descrise, subsemnatul conchide : 1) In de s'a mai la alcatuirea focardor de o substantii inflamabila de petroleu comun (gaz de iluminat), care stropit imbibat materialul din jurul Acest petrol n'ar fi putut foc, atunci, ar venit in direct obiectele ce 2) Stingerea din focarul asezat in sala de e sale, ea nefiind de bine in vasul de in care se asezase. 3) Carta postalä anonimä data de 16 1908 este de I. N. Socolescu. Bucuresti, 7 Iulie 1903

Expert (ss) Dr.

Minovici, Chimist-Legist.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 3 Raport de Bran, profesor de caligrafie

dresat de d.

Jude Instructor al CaSubsemnatul, expert caligraf, chemat de dacá 3 Ilfov pentru verificarea de scripte a mä data 23 Mai albastru C. M., Grivitei 59, Loco" de pe I. N. 902, cu marca de trei parale, este sau nu scrienea proprie a lege, punându-ml-se tot de cerut Socolescu, dupä prestarea subscrierea de comparatinne, scrierea ca la numitului dctinn, din urmätoarele acte recunoscute de susnumitul domn Socolescu adresatä 1) 0 petitie scrisä care cere un certificat domnului JudecAtor de Instructie Cabinetul 3 a. cr., a fost tinut la secret de rigoare in dela 16-26 scrisä de domnul Socolescu adresatä dom2) 0 cartä postalä pe ma care Administrator Financiar de Ilfov, Loco, contracte. multi locatari cari au de pe plicul albastru am urmaProcedând la verificarea constatäri : de Examinarea scrierii din La examinarea din actele de companatiune am constatat wrierea, nu este caligraficä ou unele litere au o pozitie mai verticala, altele cea mai mare parte aplecate spre dreapta, cum este in screierea din actele de coinparatiune este executatä o abilitate care, totul contrariu anume spre stânga, cum este in scrierea Italianä ; scrierea din actele de comparatinne este executatä o abilitate, rarä mare sä prea variatiuni care faca contrast scrierea dela un act cätre dela celelalte acte ; prin ur-

mare este o scriere, de un caracter constant. 2) Examinarea scrierei de pe rea proprie.

scrie-

de pe plicul albastru, am constatat

La

rea,

el

toate

nici

Litera M, de pe prie prin forma

nu este calignaficä, ne presintä

pozi-

albastru corespunde aceia aflatä in scrierea promodal de fi construitä, deoarece ir

www.dacoromanica.ro

- paroval sau ramurile princimod de a forma unghiurile pale dintre cari a doua ramura e mai lungä sus jos, precum de a a doua semi oval ci brusc de o apäsäturä de mai

ambele cazuri

se

jos,

din

Din scrierea de pe plicul albastru

Din scrierea proprie a

Socolescu N.

Partea I ultima

al 9-lea din inM. G. Serbänescu

M.

teriorul

.

litera D, foarte aceiasi forma contur sau dreapta, ochiu negru triungbiular, in partea inferioarä aceia$i la dreapta in sus dela $erpuita, precum, aceia$i directie in ramura de sus in los.

Din scrierea de pe

Din scrierea proprie Domnule

I

Demetrescu

I din interiorul postale Inchise.

al 12-lea din

Dacia

pe al petitie.

D-Sale

Litera L" este de dreapta

oval jos precum

caracter, aceiasi

liternor actele

Loco

foarte

Din scrierea proprie

Din scrierea de pe plic al 3-lea

aceiasi orizontala

din

Loco

cu care ne-am de cuvântul Loco" (de pe plicul albas-

cu aceiasi abilitate comparatiune,

tru) unde se obs2rvä multe urme condeiu cerneala executate mai ; din comparatiunea facuta intre -scrierea de pe plicul albastru cu aceia proprie aflatä in tele de am constatat elemente $i a personale foarte

orignale cari

www.dacoromanica.ro

con-

scrierea de pe plicul. albastru este executata de aceiasi vingerea de domnul N. acte de comparatiune care a scris cele osebire

le

Elementele

C

r, s, t, D, M, L, de pe plicul dela litera In adevär de comparatiune, ca corespondentele sale din bastru, in sau accent de cergeneralä, aceiasi identitate in in partea inaceia$i de mai pronuntata in in sus spre dreapta, care taind aceia$i a literei, precum chiar la se poate vedea oval ramura principalä, principala la cari in urmatoarele d, e, g, o are la dreapta, se poate paralel. prin hârtie transparentä a$ezate EXEMPLU

Din scrierea de pe plicul

Din scrierea proprie a D-lui N. Socolescu M. S. Serbänescu G. Iliescu asigurare

tervalul

al 9-lea din

al 12-lea tot pe

fatä al 15-lea din titie

ial 2-lea rog

La litera t" de a

peste o particularitate personala foarte caracteris-

in

de a

al 12-lea din petilie al 2-lea din petitie.

bastonata sau foarte

Din scrierea de pe plie

precum peste coadele literelor t.

Din

proprie a D-lui N. Socolescu

Administrator

al doilea din adresa cärtei

Certificat Constatand

al 3-lea din petitie 6-lea 10-lea

cn

Constatarea Noaptea Societatatea Conditielor Aletur

n

Stimei Osebitei

1

12 13 16

" 18 21

www.dacoromanica.ro

- 139 Litera ,,m" este foarte

Din scrierea de

mai felnri de spre a doua

ca aspect general ; ea

având timp de aplicare, anume prima tânga, a mai putin.

trei

Din scrierea

plic

Domnule

Rándul I din interiorul

Domnule

Din petitie Rândul

Mum

,,

Demetrescu stime

"

in

,

"

,,

2-lea

" ,

Primiti

3

"

par-

Literile r" sunt de ticularitate,

caracter ca presentând dispozitin4 celor ramun precum

mie in

literei.

Din scrierea proprie

Din scrierea de pe plic Rándul I Rândul

Rândul al 2-lea din petitie

Demetrescu

M.

Grivitii

Secret

5

asigurarea

12

Despägubiri

"

www.dacoromanica.ro

- s" au in general

prea contur, aceasi obisnuintä personald de a rotund precum mai decât ceielalte Mere din cuvhit. construi sau face oval,

EXEMPLU

Din scrierea de pe

Din scrierea proprie Rândul al 5-lea din

Secret

petitie

Verbal Rândul

Demetrescu

,,

Alatur

,,

"

,,

18

mele

,,

21.

De

C" ne

Litera O"

Din

literei

omega.

Din

proprie

de pe-plic

Rândul 3-lea de pe po§tale in-

dresa

Loco

Loco

Rândul de al 19-lea din

Socolescu

In fine, examinind scrierea de pe plicul albastru läturi de scrierea din actele de cele mai caracteristice personale, in o

sa de

despre

atentiune, nu

proprie.

Conclaziune

Pe motivele aratate mai sus, subsemnatut declar ca metrescu L. M., Grivitei 59, Loco, de plicul albastru este

prop-

rie a d-lui N. Socolescu. Pentru care am dresat preserrtul proces de mine. (ss) Bran Caligraf, Profesor de Caligrafie Liceul Basarab din Bucuresti

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 4 TRIBUNALULUI ILFOV BECHIZITOR DEFINIT1V

Noi C.

Prim Procuror al in vedere toate actele de

Ilfov ;

intrunite in con-

;

major, architect, loan N. Socolescu, originar din de No. 14, dews in preventie cu 16 arestare No. 1520 din Valea Calugäreascä (Prahova) Georgescu, major, servitor, domiciliat in Bulevardul Carol No. 14, depus in in urmarire 1903, mandatul de arestare No. 1521 din 16 pedepsita de pentru rechizitorul nostru Penal. art. 357 la fata locului de d. Procuror in vedere interogatoriile inculpatilor, änediat dupa stingerea nescu actele de confruntare rapoartele de expertiza depositiunile in

;

Stabilim urmatoare1a

penal, sub titlul : Crime cari pun in pericol viata mai multor persoane", prevede pedeapsa ce se incendiatorilor ; preväzute nid una din condica criminala nu In neste in ea mai multä gravitate, mai multä perversitate in mai ele pun in pericol averea multä lasitate ca crimile de incendiu, pe viala de oameni, dar pot une distruge un toate monumentele lui, cu toate institutiunile cu toate rile incendiatorul, sau de de dosul meschinului sau a sau de la pera sa de distrggere, aproape sigur de impunitate, din cauza greutati de a fi descoperit; In nu e mai grea de descoperit ca crimele de incendiu. e foarte natural aceasta. incendiul imobilul consumat de urmä de criminalitatea incendiului dispare. Din aceastä multe din crimele de mai mobilul crime mai mult a-

www.dacoromanica.ro

- 142 cum de cu infiintarea de asigurare in contra incendiului, mobilul aoestor porniri criminale este mai mult banesc : Se fac de unii asigurini in contra incendiului, se exagereazä inadins imobilelor sau a lucrurilor asigurate, gratie complezentei neertate a unor agenti noastre de asigurare, pentru ca mai in imobilul asigurat sä flacari. Din fUricire, aceste tentative nu sunt de cu a diatorilor, impunitate de Bpsa de probe. Rare and, fie imprejurari exceptionale, fie imediata a ajutoarelor este inlaturat, justitia poatte tot urmele crimei facute. Astfel s'a cu incendiui noaptea de 14 lunie la imobilul L Socolescu Buleyardul Carol No. 14. incendiul ar fi produs efectul sau cine ar fi putut banui, cine ar fi putut sa autorul crime perverse este architectul Socolescu, bine de bine apreciatá in lumea architectilor, ai societatea oamenilor de bine.

ar fi distrus toate urmele criminalitiitii faptului, inculsuma din polita de asigufi incasat de azi Socolescu caci imobilul oar fi ramas omul cinstit apreciat de mai rare

vorbi. Dar omul treDumnezeu dispune. Succesul obtinut in primul inoendiu, avut de 50.000 lei, al .cut la 6 Octombrie L1902, care i-a predat suma löc asigurärei schelelor incendiate, incurajat. Impiejurarile care a abia o luna dupa asigurarea schelelor, acest incendiu, de faptul ca el din cele patru de timp, de depositului, ca in mai putin de jumatate intreaga este inväluitä de flacari, toate acestea indicau de autor Socolescu. Dar, incendiul distrugänd totul, urmele crimei, cine de autor al pe proprietarul schelelor, pe Socolescu ? putatia de care se refttza de Socolescu in societate, om focúl a fost pus de o o asemenea enormitate. Cum a pune Incendiul, in criminala, insusi Soccilescu o unel neglifi datorit nici unui accident, nu in care a avut fi animat sentiment a fost pus. De cine ? De gente. lamureste acest lucru, nici lui Socolescu ? Nici torul e n'au descoperit pe autor. Cauza cercetdrile facute anul insusi Socolescu. de oarece incendiatorul incendiatorul nu se enorma a asigurarei acestor schele (122.000 lei), fap. In adevär, schelele erau tul ca isbucneste o dupd asigurare exagerata, cu uluci de 3 metri, ca poarta depozitului se in ziva pre_ in todeauna de Socolescu ; acestea cedase incendiul Socolescu vizitase acest deposit unde a stat timp de ore, precum banuelile precise ale vecinilor, toate unite cu o adresata secretarului Avramescu, prin care ii spune ca compenseze pe Comisarul sub-comisarul, cari au facut actele de constatarea incendiului (vezi scrisoarea datata 8 Octombrie 1902)

data distrus, cenusa ramasa nu mai

www.dacoromanica.ro

- incendiului nu

architectul Socolescu.

odata o repetam dovedit fiind ca de o a fost interesul sa insusi Socolescu o recunoaste, foc, tare fi mobil ar fi fost ? räsbunarea, care este eu intru colescu nu explice sentiment din partea atunci avusese un conflict cu societätile de asigurare. Inceputul e greu, acest din nefericire, fusese favorabitl lui coescu. Acest prim succes, departe de a inculpat de secintele dezastroase la care ii da contra de lupta. puse in facu de unel maestru, determinari capitale. executadetermind mai rea acestui a starea materiala absolut se bine criza economich generalii, care imputinase, sau zis nimicise toate sursele de cariera sa de architect. In adevär in patru ani, atat in Bucuresti, kntreaga tara, nu se mai face o constructie mai architectul Socolescu se in a specialitatii sale; in acestea, exigentele vietei sociale care mai Pe putin 30.000 timp deveniserä foarte costisitoare, necesitau cheltuiala de lei anual, dupa cum arata martorul Mandrea, eheltuiala care devenea de eel aduceau in disproportionatä fatä de veniturile la toate aceste constatark ani capitalul fortat e sa plateasca creditorilor care plus rate la Credit de 10.482 suma de 21.000 lei anual, ne putem face o idee de clara de starea sa nu mai precara dar aproape dezastroasä. a inculpatului Socolescu starea Aceasta de se pune in de a se mental marilor exigente sociale, fortat de conjocul periculos sarcina. vieti de lume, Socolescu caracter venientele fatale ale da inapoi. Dar in ce consistau mijloacele de ambitie ? Capital, valori, nu mai merge sale de a in schimb datorii a caror anude constructiuni aproape de cifra de 21.000 lei. Situatiunea sus, am aratat ala, toatä dorinta de cu disperata, sa, dupä cum vedem ambitie, de care a dat dovada in explosiunea violentele sale atarânduri. Temperament hotarit, combativ construirei manästirei de cestiunile de specialitatea sa : sosele, etc., de po:uri nu se dea la o Arge, ajunge la scop, sau rea, o actiune, parte dela salva o situatiune ; sau pentru Socolescu avea imobilele mobilele sale asigurate la vechia cietate de Asigurare Dacia_Romania". in care precum acele de alaturi, din Bulevardul No. 14 16, erau asigurate de 220.000 lei, iar mobilierul biblioteca casa lOcuitä asigurate pentru suma de 170.000 lei. Totusi, lucru curios. Desi Socolescu avusese mare in

www.dacoromanica.ro

cäreia ii incredintase, Societatea Dacia totusi, cu importautä din la aceasta societate, partea cea o de viode incendierea caselor sale, luni chiar, in contra sodetätilor de asigurare, dar extremä, asigurate mobtla contra societkii ales din Octombre 1902, ii care ocazia lele sale, tise prin transactie, deci prin intelegere benevolä importanta sumä de 50.000 psiintelesul violente, care fi scopul care in aceastä : ori chologia ? Cad nu-si mai asigure la ea nu decât cietate de asigurare in strainatate ; ori in cas societati in tara, bilde sale, despägubiri asigurarea, transigand chiar contrar avea nici o continuând de a cere serviciile ei, campania inculptaul Socolescu merge corecta. Nu serioasa

mai departe cu increderea ce arata Societatii de asigurare Dada nia". Cu putin tiimp

de aceastä campanie violenta, el face

a sotiei sale,' oferta cestei Societati, in soopul de a'si asigura viata sa anormala care n'a f de Societate. Nu e oare curioasa ceastä atitndine a inculpatului Socolescu fata de Societatea Dada asigurá ea aproape intreaga sa avere, primeste nia"? Pe deoparte dela ea prin transactie benevola de 50.000 lei despagubirea incendierii scheleior, face aceleasi Societati, voind a'si asigura tot ce avea mai scump pe lume : viata sa a sotiei sale ; in urma tot Socolescu, prin ziarul de ocazie Ancheta" arunce asupra aceleasi Societati, toate violentele de limbagiu, toate incrimindrile posibile toate expresiunile mai mult sau putin lipsite de urbanitate. o curiositate psihologica, o anormalitate morala, pe care tul incendiarea caselor sale din Bulevardul No. 14, ii explicautiunea cea mai eloquenta mai dureroasá in timp. Ziarul Anvi cheta" lui de nu deck scopului ce Necontestat Societatile de asigurare nu privi ochi bimi aceasta carnpanie furibundä, mai mult ele, cu singurä care Socolescu avusese ii achitase in mod destul de dreptul sau de despägubiri. Rationamentul inculpatului Socolescu nu fi deck urmatorul, dat atitudinea sa neexplicabila fatá de aceste : dat f bind dorinta cietkilor de asigurare de a violenta sa campanie, el in executare planul ce de a da foc dadirel mabilelor sale asigurate la Dacia-Romania" peste 350.000 lei, aceasta Societate va despagubeascd modul mai avantagios integral, pe de o parte pentru a-i proba injustitia campaniei sale, pe de altá parte pentru potoli campania ce ducea contra ei. in adevar, o alta .explicatiune nu avea campania stranie pe care o inculpatul Socolescu in contra in special in contra societatii Dacia-Romania" care avusese confienta de asigura sa avere ; in adevär, instructia a stabilit adevarat lux de probe, o adevarata supra de dovezi, cá inculpatul I. S000lescu, singur ne ajutat de nimeni a pus foc cladirei sale din Bnlevardul Carol

www.dacoromanica.ro

- 145 No. 14 asigurate la Societatea Dacia-Romania" cu suma totala de peste 350.000 lei.

12, isbucneste focul la la In noaptea de 14 spre 15 obserSocclescu din Bulevardul Carol No. 14. inculpatului este trecdtori se vat din timp, de distruge urmele stins. Numai gratie acestei imprejurari, ne pärti ale dovedi numeroasele focare, asezate in s'a acest incendiu ca multele altele, ar fi ramas de incendiator. sigurantä nedescoperit, de oarece focul distrugând toate urmele probele in contra celui vinovat ar fi lipsit ; Ancheta la fata locului de D. Procuror Ionescu-Dolj a -descoperit in camerile podurile caselor I. nu putin de focare de incendiu, pregraite in modul Fie mai care focar o cutie de arpe sau bumbac, plina imbibate gaz, deasupra asezate patru sau cinci bucati de lemne uscate. De asupra fiecarui aoaste focare de incendiu de piramida, cea mai mare parte a din casä, focului sä-1 cuprindä repede in intregime. In focar s'a gäsit, acolo unde incendiul nu a distrus, capät de lumânare dela care se comunicase focare erau dispuse astfel, until jos, sub marea de intrare, al doilea salon, al treilea biroul de sus, al patrulea in sala de mâncare, al cincilea, in camera ce servea de garderobe, in podul cel mare al focar in podul primul moment bänuelile de culpabilitate asupra Zaharia Oeorgescu, e este arestat. N'a timp instructiei, pentru a stabili in 'mod neindoies, acestui indräsnet este deck inculpatul Socolescu ; Am spus mai sus ca probele in contra sa stint de a stain mod complet deplina sa culpabilitate. Nu vom insista asupra interesului mobilului, care a pe Socolescu de a ceasta crimä Am la rechizitorului nostrit starea de deconin care se afla, dobinzile enorme trebuia sa anual la caimprumutat, lipsa de venituri sau alte surse suficiente, lipsa de viata largä ce duce, viata ce necesita din cele mai mari. Am ca dobinzile anuale ale banilor ce datora se ridicau suma de peste 21.000 lei. Astfel credit, dobânzi exigibile 12,278 lei, plus 10.482 lei rate intârziate, 5000 lei datorate d-lui Robescu la capitalul

50.000 lei imprumutat, alte 2000

dobinzi la

de 20.000

lei imprumutat dela fostul cumnat Mihdilescu, 1923 lei de plätit tului rata imobilului din str. Clopotari, plus cheltuelile care declaratiunea architect Mandrea, ascultat ca martor, se ridicau anual 30.000 In schimb sale in lipsa de intreprihderi mai abea atingea, dupa socotelile facute de instructie cifra de 15.000 ce suficientä putin pentru plata bile, necum pentru a duce viata ce obisnuia a duce, care am vazut o cheltuiala maximala de 30.000 lei pe an. In tal Socolescu tin venit de putin 50.000 lei

www.dacoromanica.ro

anual pentru a face fata sale Deci, in aceasta situatiune financiara disperatä in care se inculptul Sozolescu in timp, acest interes, mai trebue cautat crimei. Acest in beneficiul ce inculpatul realiza din faptuirea acestei crime, - casele imobilele sale asigurate la Dacia-Romania" cu un total peste lei anual, - sumä in starea de deconfitura in care se o adevärata salvare pentrtt Dar, sa enumäräm de culpabilitate, descoperite de structiune in autorului acestei crime ; Sinaia cu trenul Inculpatul Socolescu, pleacä in zina de 14 cheile cu In a5 dupa amiazä, inchizând toate camerile 5 acest zi, noaptea pe la ora 12, isbucnind incendiul. Cine ar fi tot esafodajul celor focare, cornscurt interval de timp sa trebutiau materii inflamabile ? Unei plect asortate chei potrivite, trebuiau complicitatea servitorului, trebuia ctmostinta atrebuia ce interes atât de enorm a imobilului, o la o sträinä, pentru a se de monstruoasa atât de indräsneatä care dat complicitatea absolut necesara a

torului, puta fi tul

logica cea

descoperitä ? E admisibil aceasta ? elementara refuza mod o

pre-

;

de aceastä imprejurare, mai sunt o serie intreaga de alte incenditului nu poate deimprejuräri cari documenteazä ca Socolescu, plecând numaf Socolescu. Astfel, de 10 zile, astupä in mod hermetic ferestrele din fatä acele principale de jos, coloratä, groasa? De ce inculpade plecare, desi un decalitru de gaz tul cu toate in ajunul plecarel sale alte doua De numar ou din care s'a dovedit de instructie celor focare, care, dupä am aflau asezate câte o mânare ? De ce aceste funturi de luminari, le cumparä Socolescu personal nu pe serdvtor sa le cumpere ? Cum se face ca gäsite in focarele de incendiu poartä acsiasi ca Dar,

cumpärate de Socolescu? Cum se face atât arpele, lemnele gazul, gäsit la focarele incendiu erau ce apartineau lui lescu ? De ce inculpatul de a rngrämädit toata mobila casä in mijlocul camerelor mai ales scara principalä de jos? De in dimineata de 14 inculpatul Socolescu se scoalä ca de ceiu la ora 5 ducându-se in apartamentele de sus, s'au gäsit focarele, in ele aproape o De asemenea de a plec la de ce inculpatul a intrat in aceste apartamente, care de la plecarea sotiel sale in nu erau locuite de nimeni ? De spre a aprinde luminarile, cari trebuiau provoace incendiu 8 ore, timp necesar de a in intregime a aprinde materiile aranjate la baza De ce podul, care de era inchi se pastra de Socolescu, s'a deschis, cheia in broascii, noaptea incendiului ? De Socolescu, plecând la Sinaia 10 zile, a gäsit de cuvimta de a sine, in cufärul sau, aproape

www.dacoromanica.ro

- 147 de valoare ce avea in

care nu era

de a le lua

Sinaia, anume: mobilferului la politele de asigurarea caselor Societatea Dacia-Romania: o de tot mobilierul un catalog de

biblioteca, ce enau asigurate la Dacia-Romania: o facuse Societätit Dacia-Romania ; contractul de

Nr. 6704 ce actul de nastere. actul de cununie, un testament al cu Nr. un certificat al 7244-901; procese verbale de constatarea imposftelor, o chitanta, o factura, o procurä datatä 28 1902, 30 ale Socetatii de bazalt, 22

ale

Hamburg,

de

De ce a luat cu sine, toate aceste acte de o puteau fi mai bine conservate de se face, cii, atunci cuprinsese toate se focarele de sit incuiate cu tuturor color camere, -cadeau alta ? cu chei, le cine ar fi a ce interes ar mai fi avut o alta de a

ce a pus

etc.

impontanta de ?

de sus, s'au ce

avea timpul,

o data

?

Din toate la care instructia in cauzä, reso profunziune de dovezi, culpabilitatea acuzatulut I. Socolescu reese se in mod evident complect. Si cum se inculpatul ? de de sdrobitoare, apaIn fata pentru un cult si ca Socolescu. fäcut, rarea e greu vina pe societatile de asigurare, care aveau Inculpatul Socolescu violente ce Socolescu contra din cauza de moarte Ancheta". ziarul ducea in contra nu se pare lipsitä de sedozitate. Mai punde

nurmere, in ziaface unor societai de asiocazional Ancheta, a putut deprinse in asemenea campanii reputatie bine gurare vechi, ca ele se preinteresate, ca ele si se servitor, crime. anga-teze la comiterea de crime ! un faptuitor capabil de se preta comiterea admisibil aceasta, e logic, e serios ? $i pentru ca inculpatul Socolescu ne dovedeasca mult de asigurare stint vinovate de chiar caselor sale, -ziva sosirei sale de la a doua incendiu, a fost scoate din buzunar o carte cu creionul care un instructla do asigurare jurat a stabila chiar aceasti carte postalä, era o a lui puerila sa de expert dr. MinoExpertiza caligrafici carte postala era de vici, stabileste documenteaza, sfortarea lui Socalescu, cu toatä incercarea de a'si o destui de scrimlui.

lcscu

inculpatului.

In ceeace

pe servitorul Zaharia Georgescu, instructia a sta-

www.dacoromanica.ro

- 148 autor ca ce nu a putut fi de Socolescu. In de nici complice in comiterea ar fi fost pus de o servitorul Zaharia adevär, in sale sträina de a da foc, el ar fi acuzat o precisä ori nu aduce pe stäpânul adunate de instructie, aceasta, patului Socolescu. Pe streine, din cauza cu servitorul Zabaria nu a de Dar de timp fi complicele a sâu. adev'gr, Zaharia ar fi pus in de Socolescu asupra acesta pregatea, Socolescu ar fi avut nevoe sa se serveasca de pe servitor de a da foc la un moment dat, târziu mobilelor cladirei. aceasta in cazul complicitâtei Zaharia, n'ar avut dea foc chiar in ziva plecärei sale, in propriul sau interes a nu fi s'ar fi inteles cu vitorul ca focul fie pus a doua zi, a sau a patra zi. Toate aceste exclud desävârsire posibilitatea Zaharia Georgescu la crima de incendiu de De in faptuirea unor abominabile, crinkinalul sigurarnte nu se serveste de complici, pot trada, pot specula moment amenintarea mmtarel crime impreuna. Pentru toate aceste motive Cerem Domnului judecator de Instructie Cab. ca sa definitivä sa bine voiasca a declara existi caz de in contra prevenitului N. art. 357 din C. Penal existi caz de urmarire in contra prevenitului Zaharia Georgescu, a pus in libertate. Parte este constituitil; Dat la Parchetul din Palatul 18 1903.

Prim Procuror, C.

www.dacoromanica.ro

ACTUL No. 5 CABINETUL DE INSTRUCTIE No. de pe

Tribunalul Ilfov

ORDONANTL DEFINITIVA No. 87 din 19

1903

Noi Al. I. Säbareinu jude

al Trib. Ilfov, cab. de procedurä criminald dresate contra numitilor, N. Socolescu, major, näscut in orasul Ploesti, domiciliat in Carol Nr. 14, arhitect, cásätorit, nemai dat judecAtei Zaharia Georgescu, major, in Valea Jud. Prahova, miciliat in Bucuresti Nr. 3, ne mai dat judecätei; ambil inculpati prin rechizitorul introductiv cu Nr. 16885-903 al Domnului Procuror faptul prevazut pedepsit de art. 357 p. si arestat in Inchi_ soarea Väcäresti mandatele noastre de arestare No. dresat de Domnul Procurer, la chiar, noaptea tisele

interogatordile actele

in cauzä, cum

acte de

-de experaflate in dosarul

afacerei; urmatoarele:

ArhitectuI Ion S000lescu avea depuse, de multa in de Mihai Bravu Nr. 131, de care se servise la diferitele precum lemnele ramase dela clädirile in August 1902, aceastä lemnärie risipitä; aceastä Socolescu o pe toatä la un o o ingrädeste uluci de peste trei metri, dupä ce terminä toate aceste lucräri, o la 4 Septembrie 1902,

la Societatea de asigurare Dacia-Romania" pentru suma 112000 lei. Trecuse abia o lunä de la asigurare seam de 6 August, la ora 9 jurnätate, depositului de schele cherestea al Socolescu sunt din somn de de foc Stana in mai de o jumätate de ceas tot depositul, e in la este consumat de foc care s'a intins la case

din vocinätate.

www.dacoromanica.ro

- 150 Ca focul fusese pus, nu era o Socolescu o afir(vezi procesul verbal cu data de 6 Octombrie 1902 al Subcomisarului 41); unii din vecini nu numai afirmd focul fost pus, dar chiar pe lui in persoana Socolescu. Banu. in contra acestuia venea din imprejurarea ca schelele fusese asiguirate o suma de mare; din imprejurarea, nu trecuse decât Socolescu avea o luna dela asiguTare; din imprejurarea apoi cheia dela depositul incendiat, (Vezi deciaratia lui Denchiu interodin imprejurarea in ziva gatoriul hii Socolescu); avusese incendiul, Socolescu, venise la deposit ore. era cert sau aproape, Cu toate putut constata cine era auincendiului ;

poate

ddigente

puse de

functionafrul

insärcnat cu cercetarea (functionar pe care terea Socolescu s'a recompenseze sau putin a avut a o face (vezi scrisoarea cu data de 8 Octombrie 1902 de Socosecretarului Avramescu; gratie ca asupra lui Socolescu, nu fi fost prea indrepte in contra lui. incendiu, urmeaza un proces intre Socolestu, care cerea o desagubire de una patru mii Societatea de a§igurare care nu oferise de 42.000 lei; proces care, in (sau Martie) s'a printransactie, cu suma de 50.000 desagubire. Incurajat de reusita pe de o parte, pe de alta necedin ce in ce mai mare, Socolescu se decide sa puie sitatea de bani al doilea foc, de astädata casei de dânsul. Pentru asigura acela o liquidare mai prompta mai ales mai avantagioasa, Socolescu incepe o campanie in contra Societiltilor de asigurare, special Dacia-România la care'si avea i prin jurnal Ancheta" ad-hoc, jurnal din care n'a aparut de doua numere, in Martie al doilea in Iunie. In Mai sotia lui trebuind sa in strdinätate, prevenitul profita de aceastaimprejurare pentru a face preparative ale crimei de de ce Planuise; are grija plecare sa in salonului toate covoarele, carpetele, paravane salet de mânmai multe cbiecte de perete imbracate in plus; in strânge toate care si a camerei care servea de birou etac; ce se aflau in acele camere precum din strainatate mai saptämâni in Socolescu, pleaca la trenul de 5 ore 5 minute, Bucuresti si, Sâmbata 14 ferestrele de la antreului de upd ce avusese grijd sa pue la pentru a impedeca patrunderea anza - zice dânsul -; parte din grija sa grämadeasca o sub scara dupa ce principala, la ora 12 noaptea, opt ore aproape de la Socolescu treatorii Bulevardul Carol zdresc pe la casei; doi din cei care treceau pe acolo, banuind trebue sa fie un la pe servitor, se el in pod gain podului celui mare focar, pe sthme cu ajutorul servitorului; pe acesta cei trecdtori stingeau in pod, lumea

www.dacoromanica.ro

- acolo, adunata pe trotuar observand foc la se de sus, e iocul, o gäsesc voesc sa bänuiau dela salon salonului se incuiata, o sparg ajutorul sari; in dea un foc pe care nu l'au putut stinge din causa iumului ce era inauntru, ca s'a simtit de a se pompierii. Persoanele ce se urcasera in pod la etaj, scoborandu-se jos spre in stradä, sub scara principala, unde Socolescu grämadise o parte din mobile, un focar pe care stins imediat. Dupa din sosind pompierit sting focul din salon; sting de asemenea un odaia zisa a garderobelor, odae in care d-na Socolescu, sotia architectului Socolescu,

blanurile

toaletele. Focul

incepe ancheta de catre deaIonescu-Dolj, care, manuntul casa, constatä ca se gäseau in ea numai de din care salon, un parter sub scara principala, al doilea in camera din salonului care servea ca salä de al patrulea in camera din de care de birou, al in garderobe, al sub in podul cel mare al in perisul easel; podul eel mic, mai constatá focare la patru din fusese o asezata in sau in vata; la legate la patrulea din sala de cu Amsterdamextra, arsese se stinsese; la eelelalte trei focare nu putut vedea de prea inaintat in liecare din acele focare au fost stinse. A mai constatat care lemne de brad de de se aflau care, in toate substante pimnita lui Socolescu, arpe aflau mobilele din sala de inflamabile, petrol sau benzina; a constatat in unele peste aldin de sub scara, de piramidit Toate aceste au dat certitudine tele a lost pus, banuelile au cilzut din primul moment asupra servitoingrijeasa de Zaharia Georgescu care fusese lasat Ion Socolescu a situatie financiarä era foarte asupra sdruncinata, care la 4 Octombrie 1902 casa pentru suma decu träsura pentru 7.500 lei, iar la 10 Octombrie 902 148.000 lei mobilierul, pentru suma de 176.000 lei in total lei 331.500; prin urrnare ar fi putut avea tot 1nteresul sa puie foc pentru a lua de la Societate, in contra amindurora, a lui Ion Socolescu a servisau Zaharia Georgescu parquetul a deschis actiunea publia trimila instructie, requisitor art. 357 Incepandu-se cercetarile de catre instructie, care asupra culpabilitätei prevenitului Ion o nu mai pot läsa s'a constat: colescu; 1) La 10 adica patru ca la Sinaia, desi era de mai desi prevenitur atunci,

de zece zile, se servise de

in

totusi pe servitorul sau Zaharia sa cumpere

de petrol; intrebat de servitor pentru ce un bidon aproape jumatate litru, prevenitul

de un decalitru depetrol,

www.dacoromanica.ro

curte era acel care e

-

-

ca lui Zaharia care in curte minoase. Raspunsul s'a parut de sä totusi ne e lipsit complet de de (vezi un bidon de zece a dinul stápánului interogatoriile lui Zaharia Georgescu declara(ia lui Iosef

Socolescu). Intrebat prevenitul la instructie pentru ce a cumpärat petrol mai ales de ce piece la tocinai in säptämâna in care trebuia servise de când pânä atunci in curte, a când era odatä seara; cä lucra trebuise gaz lumânäri, räspunse vre-o vizitä seara a räspuns ca putin mai inahite dacä trebat una de oarece de ordinar esea seara. Ori, daca nu a primit absolut in oras, cum era esea mai ales cä nu primea vizite sa mai nevoe de gaz pentru a lucra; este dar o nepotrivire prevenitului, nepotrivire care dovedeste

gazul nu fusese

sä lucreze seam

a'i da o altä destinatie, acea de a servi la

lumina

case

mobilierului.

piece la adca la 14 de in acea zi, cum singur o spune, de avea de gaz avea apoi resturi de lumânäri in sfes_ mai ales de in accea chiar la

In ziva

trebuia

era foarte nice; se duce

Bacanul Amärästeanu,

funduri de hunânäri marca

Amsterdam" extra 5 la fund, pe care le aduce singor acasá, punându-le intr'un sertar al biuroului sau de proptmerea din Gheorghe Cornea (vezi declaratia acestuia) de a-i le acasa. fapt ar una din gäsite unul din focare anume la eel din sufragerie, nu ar fi tocmai marca Amsterdam extra" sertarul prevenitului, nu s'ar constatat lipsa a marca 10 cumpärase, lipsa unei a extra Rosa ce ramasese dintr'un fund cumparat mai dhiainte dela nu s'ar fi constatat lipsea atâtea lumânari fotare se in cládirea a incendiare o incercase. Intrebat ce a cumpárat lumânárile plecdrei, prin urmare nu mai avea nevoe de lumânäri, cum faptul ca tocmai cumpärate de el s'a intrebuintat la diferite focare, ne o care, plausibil5, ca nu a cumpárat lumânárile plecarei ci mai aceastä afirmatiune a lui este insä inexactá caci atât martorul Cornea cât martorul C. Amarásteanu, arata ca cumpärat la 14 lunie, mai ales din urma afirmaViunea prin trei zile oras, cä dacä lumânärile Acest

ar fi fost cumparate in acele zile el nu ar fi Alegatiunea prevenituhri din alt punct de v..dere, din cá nu se vede de ce ar fi cumpärat trei sau patru zile inainte de inca funduri, avea dupá cum am spus deja un de in casä când in zi a se constata ca in restumile vechi, chiar o lumânare neinceputä. Cât nu poate

faptul disparitiunei lumânärilor sertar, fi fost furate puse la focare, fie de

www.dacoromanica.ro

pretinde a trebutt, Zaharia Georgescu,

- alt sä-i pue focul; servitorui in sertarul lui, dat Socolescu avea tot cumpärat acele cum am spus deja, ar fi putut sä-1 fare gur si le-a adus sträin? nici inteun caz; naMte de plecarea lui Socolescu la garä? de poarta se tinea dupä cum singur Socolescu a ziva, nu putea neobservat. servitor, De de plecarea stäpanulul la garä? Cum ar fi stäpanul indräznit sä le fure ar fi putut sä se uite plecarea la sä observe disparitia lumanärilor.

alti sträini cari au

nu a

garä? Ar fi fost greu, broasca de la Wertheim ar fi putin o jumätate de ceas dela ca sä se deschidä ce servea de pentru ce? ca se niste cá in imprejuräri, nu se pierde Se pentru de putinä importantä; mai cä oel care ar venit ar sä pue fi avut grija aducä tot ce-i trebuia nu sä compteze posibilitatea va gäsi la Socolescu necesare. E dar absolut inadmisdbil ca alt cineva, afarä de Socolescu, a putut birou a le diferite focare.

Prevenitul e avisat telegrafic in

i-a ars casa, remis prevenitului

de 15 Iunde de atre

säu

timp Bucuresti ; telegrama s'a 7.35 minute dimdneata ; trenul pentru Bucurestf in

din Sinaia la 8.30 minute prin urmare avea in acesta 55 minute spre a la ; insä in trenul a sferturi de orä (Vezi declaratia comisarului adresa) ; a avut prevenitul deci aproape douä ore a lua trenul de spre Bucuresti. A gäsit cu toate piardä, explicatia ce l'a pierdut este foarte fireascä; sä- se detailat ce s'a intamplat, pentru ca sä fie preparat ce räspunsuri ar trebui sä dea irtrebärilor ce s'ar asupra incendiului. La sosirea lui Socolescu in Bucuresti, fäcandu-i-se perchezitie la cufere si geamantane, s'au gäsit in ele nu aproape toatä hainele, dar s'au gäsit toate actele de valoare ce avea in casä, astfel o notificare purand Nr. 6704 a Socolescu cätre Societatea Dacia Romania", certificat al Primäriei Capitalei Nr. 80 din 902, o deelaratie autentificatä la Nr. 7844 din 901 Tribunalul procese-verbale de constatarea impozitelor o a Trib. Sectia o listä de tot mobilierul toatä biblicteca asigurate la Societatea Dacia Romania", un catalog de crtile asigurate din 13 file, o de a Societätei de asigurare Dacia 53038, un supliment Nr. dela Toma Constantinescu, o

o

sub Nr. 460066, o

data de 28 Martie 1902, un continand 30 de actiuni ale Dacia cu Nr. 39.489, un conti22 losuri ale din Hamburg; recipise dela postä, scrisori, un plic, o listä de tragere, un prospect; un cu chitante,. un insemnare, un contract, de arendare testamenttul

Or, eine

ia el, plead pentru un timp atât de scurt (2 säptätoate actele de valoare ce are in de sigur cä nimeni afarä de

www.dacoromanica.ro

- si-i fie luase caci stia ca in lipsa sa are prevenitul care sau acasä, sa nu fie ca nu cumva, ote prepe prevernit sa-si ca numai grija aceasta de inventaloteniei Hamburg, actiunile cum le pe cele ce Bibliotecei, e ca, la sorti; intrebat daca tragerea era ca sa controleze, daca nu-i au pentru celor timpul spusese ca plecase stea ,taspunde ca poate era pentru doua saptamani. le de bazalt, prevenitul In ce priveste un cumparator la Bucuspera sa le luase de dela Sinaia; raspunsul e sa i le de de bazalt nu merita a fi discutat, mai un divident, prin urmare ar fi sa se nu dau Dobrescu pe care il un cumparator pentru ele, tnainte i-a gasit vre-un pentru base cu sau trei raspunse ca nu a gasit; al doilea nu ar fost acele actiuni voe, caz sa fie purtate pe cad cumparatorul, daca s'ar fi gasit vre-unul, ar fi sa se inteleaga prevenitul pretului urmare fi trebuit sa vie la Bucuresti. In ce priveste itwentarul bibliotecei, prevenitul, spune luase pentru

a-1 transcrie inteun registru. Un

de notat este

urmátorul:ca pe

prevenitul Socolescu din casa, cu sine, toate actele de de servitornl Zaharia, din contra pe in casa care dormea gäsite sub saltea perchezitia facuta procesul ver-

bal de perchezitie) ; aceasta dovedeste buna a acestula, caci ar fi dus el acte ce avea pe le considera de o vadestul de mare, fie la femeia sa, acasa, fie Prevenitul a avdt de a pleca, sa pue la cele ale camertlor etaj ce dau in Bulevard, in cari s'a gasit un focar, coloratá pentru a impiedica.- zice patrunda fie chiar asa, in cazul acesta foaie de ar fi fost suficientä, nu era necesitate de doua; desigur prevenitul nu se ingrijea de mult de patrunderea din afara camere, ci se mea mai mult se de flacarile focare, dinauntru de trecatorii din strada; dovada ca acesta e este prevenitul nu a pus la ferestrele camerile de sus, dar a pus la geamul dela antreul de jos, unde am vazut se gäsise un Socolescu gramädise mobilele sub Ori, aci nu avea de

-

unde

lumina, caci sub

nu vine nici

treul de jos e de aproape totdeauna e de pentru a putea vedea bine ce este. Prevenitul pretinde treu pusese ca nu se de treciitori mobilele ce erau care erau cam uzate; mai casa era exclusiv de Socolescu poarta timpul prin urmare chiar ar intrat cineva pe s'ar antreu geam, ar fi in antreu se mobilele pe care prevenitul avusese mai nante antreu atunci primea lume; era apoi mobila pe o

www.dacoromanica.ro

- In biroul sau unde de asemenea primise lume de

tunci Inaintea

sau

sa se

a-

ozatä.

o in Arainatate, ce o incendiu, prevenitul stränsese in nijlocul camerelor toatá neobisnuit care denota camere in un sese in prevenitul luase rezolutiunea nu mai de de a-si da foc easel. mobila din antreul de jos precum cea din Faptul apoi un focar) de de jos a fost gramädit6 sub s'a foe incá dovadä prevenitul a pus nitul (vezi interogatoriul aceea de nu se de ce cul; trebue pentru ca se scara, care pe de o pe de alta, sa Impiedicemunice focul repeziciune la etajul de

In dimineata de 14

in dimineata s'a in apartamentul

lie,

in care a avut

la ora 5 dimineala; a proape s'a a fost ii a trebuit probabil de ori sau o timpul stat acolo cam trei aruncarea uca sa aranjamente prepararea nor mobile uncle peste altele, apoi s'a biroul de jos camera de dormit.Acest fapt este de prevenit, este s'a luat dovedit declaratiunea de servitor la prevenitul,

de 15

s'a dus dovefapt e de el, e dit aatarea martorului Duhez, zugrav, din camerile dela etap; urmare e s'a dus prevenittul in apartament dupa intre afirma toral, motivul, care sa se duci, a de ca alumânarile ce, opt ore in urma, provoace procesul verbal de ardere1 lumâniri). tnterogatoriul prevenitalui Zaharia Georgescu, din depunerea Gheorghlade din chiar interogatoriul Ion colescu, se constata ca cheia pod se tinea in totdeauna de citre preveSacolescu; ori noaptea incendiului dela pod a fost g6sita deschisa cheia in in pod focare; a putut in lui? prevenitului, a putut de cineva 14 este totul neverosimila, cad nimeni, poate de care acuza S'a constatat

de a pleca la

incendiat,

verbal de confruntare cu data de 8 Me), avea prevenitul cheia, servitorit ar si i-o caci ca sau ar o cante spre a daca total e regulä in pod. dela salon, sus, care in precum usile care una de alta aceste camere de asemenea s'a gasit incuiata dela garderoabein care era focare; cine a putut le nu prevenitul Socolescu dupa ce a pus foc? altul strain nu ca nu ar fi

www.dacoromanica.ro

- 156 descuia, dar nici nu ar fi mai avut motiv

avut timp pentru a le focul.

incuie

la mai multe locare; am spus in casä au o lumâpetrol gäsit lemne, arpe sau vata imbibata sosirea lui Socolescu intre orele 3 nare cane a bagajele - 4 jumätate, plecarea preplecarea servitorului acasä singur, a putut sa care Socolescu la garä; timp am spus de asemenea ca care au cauzat prindä

Am spus

erau incendiate. Acest sistem s'au dela camerlle foc nu este 1nventiunea lui; Boisredon a ai prevenituhli Socclescu Socolescu, a Castelului Coudraye, care, ca a de lemne imbibate in petrol in jurul unor lumânäri, le-a dit dela camere, a plecat la ora 2 dela Castel spre a se duce la incuiat Temps" (vezi era la ora 8 Paris la a fi inventat de 23 Deoembrie 1902). Am zis de Bcisredon, fi insa ca acolo sale de pe 6 Octombrie 1903 nu s'a putut a consumat a puternic, pus. constata cc a autorul care se constata Am väzut el avea acum este prevunitul Socolescu; interes sa comita ce se avea are o peste un milion, Prevenitul mobiaierului care erau in total asigurate sä pue pentru suma de 331.500 lei. predin partile care constituesc a valoarea

sä vedem care sunt ce de plätit la dato file sale, veniturile produse de averea de peste un ce ar fi

care posedând. Are

platit procente creditului

casete sale din

lev. Carol, an (vezi suma de 50.000 hipotecä asupra easel din Carol 14 14 bis; are de plätit creditului 1923 lei 80 procente din strada Clopotarii Noi Nr. 8, fost al sale de a doua, Mihäilescu; are de cumnatutui säu I. Mihäilescu suma de 2000 lei, de 20.000 lei ce-i datoneazä. Prin la dacunoscule, are de procente anuale in de lei 21,201, din care de plätit rate intärziate numai la 10,428 la suma de ce am prevernitul are de plätit

strada

12.278 lei,86 bani pe

pe

an,

si cheltuelile lui personale - care dupä

depunerea unuia din architectul cam 30,000 - ajtmgem, la suma de peste 50.000 pe care ar o an pentru ca poatä justifioa nu avea interes ca sä-si pue singur foc. Ori din instructie propria declaratie a prevenitului se stall nu are alte venituri 5.000 loi Bulev. Carol str. ca 400-5000 lei dela o din ale le având 3 jum. la sutä asupra totale a lueririlor 1115000 lei; 4000-5000 la cariera de nisip dela Bravu (vezi

www.dacoromanica.ro

-

Th.

care

e suficientä

sä poata ce ducea. Ca

suma Wu); in total maximum 15.000 datoride prevenitului, de viata cheTtinelile perscnale exagerate,

sa acopere proc.ntele

erau suficiente sa acopere

rezultá de

Credit in ca in tot ar putea despagubirile, date fost luate de creditorii

huprejurarea 10.000 dupa

are de platit rate am aratat deja.

de oa_ ar ar fi pentru instalatie. ce priveste despaface o Lost suficientd ar fost pentru distrugerea ele Socoleseu ar fi contat sa le refaca imediat creditoril hipotecan cari in foarte dat fiindca insusi ca fi putut avea o le-ar h heltuelile destul de insemnata suma acordata drept despagubiri de reconstruire, difenenta care fi In ce priveste ce ar putea prevenitul ca asigurare mobilierul. ar suma ar fi fost pirternica aceastá din ales Wor se constatá ca valoarea lui era facuta

nu ar fi

nimic

de Societatea de

(vezi rapoartele de expertiza ale cdhar), dacá prevenitul nu

C.

de prin sau Anclieta" contra asigurare in special contra Societatei Dacia la care aslguirat, ca are fie in mod avantagtos el, pentru ca Societtatea inceteze ce in contra materiala precara a prevenitului dintr'o scrisoare cii data 10 1905 gasitá in scrisoarea de din Socolescu care alatar cea scadenta la 10 Septembrie 1906. la lunei sa faca financiar; cele actuaie invechit. hi fine o sa cant schirnb forma scnisoarea pag.) Cu toate dovezile de ce in a ca fi pretinzand ca

de asigarare Dacia care a voit sa din

campaniel ce intreprinsese in timpul

ei.

se

rasbime

a dovedi interogator

o carte postalá (inchisa, anonima,

(15

de asigurare, vrea sa scape de Dv. De la inceput s'a ca Societatea de asigurare care plamadia fi fost de putin confidenta persoane de o discretiune prevenitul in crima fie pus pus

suprime

ca

imprejunare ne-a

prevenitul nu facerea insarcinat facerea noastre,

pentru a ne edifica am pertile

Donmul

raportul sau,

in total

www.dacoromanica.ro

- 158 serisorel nu e altul de mod foarte categoric fad tul. Mobilul, care a determinat ar fi putut voia usor de este atât, nu nu a reusit incendiu; din asupra lui o in contra sa dar a situatie cult, bitoare; o scrisoare anocele mai frtunoase, a cietate pe dat surprbida pe nu parte, imprejurarea cä prevenitului de ocazie. anonime facerea de repugna de la administratia la 18 Februatie 1902 se a judetului Ilfov o din Carol No. 60 care se carte sunt doi soacrei No. 62 desi ne spre a frusta statul. tari care au contractate de die el de prevenit a luna nu avusese ca acum oarece in

1902

membru al Clubului a ; pentru a

N.

pamflet din care trimiste

la

din membri ; until din Eftilmiu care, zitie. dupa

a

in

l'a pus la

fi

prevenitul despre acest painflet a declarat a citit nu sa ea aduce ou a sa.

despre autorul de

desi

adresei dupa

Bran,

cowhide ca acea adresa e

de

ar la cale de tea de asigurare este totul cum oare posibil ca un director de Societate sa se hasardeze sau pue in primul sale foarte chiar de jignite de prevonitul Socolescu ? fi putut mai Directorul de asigurare se pue la discretia sau poate mai multi pe care f punerea focului, sä viata chiar denuntat intr'o zi, cum ar fi mai ales Directoral presupusii sa se pue la discretia lui Socotleseu, färä al nu s'ar fi putut comite crima a discretie fi solut imposibil garanteze ? In aceasta, a putut strain, se prevenituM Socolescu toate morel; ales in care s'a gasit incendiate, cheile la prevenit, tot au fost 'de ? s'ar aceea

ca

au

luate din casa lui Socolescu,

strain sa

va

toate

obiectele de

sau din din la

www.dacoromanica.ro

?

a putut ales

- 159 o sa gaseasca

stiut

pe

ziva

Socolescu le

a incendifilui? rai voirhorii De ce

fosau s'ar multumit numai sa cada asupra pentru ca de ceeace a fi lost timp care probabil ar ce mai ales ar fi asezat focarele teze intreaga observat la vreme, ar redus parter asezate tot ce era inteinsa focarele dize prevenitul ar fi fost pus de daca In sa se declare imediat dupa plecarea ksou ar fi trebuit ca

care ar tolescu, ci au

de doua col mult, in care cas venitului de acasa, aproape o dorvada mai mare ar lost prevenitului ar ore plecare, sa se far sa ora a ca luminarile, E dar de cane la de sub scara de strain a nu 7 focare a ludela ; la parter i transforme in mobilierul care trebuiau mai Sopolescu in de a realiza suma ci care o sari pentru acoperirea cheltuelilor necesitate de luxoasa care prevenitului ce priveste pe prevenittd Georgescu, :

loan

suficienta

Am

urmeaza acum sa daca servitorul gescu a la comiterea crimei ; daci a avut alte cuvinte tinta crima de sau, l'a ajutat la ei. Din toata

in ales marGhearghia Oheorge, Diamandescu, rezulta ca Zaharia Geongescu era incendiu, in afara aceasta daca prevenitul Zaharia Georgescu fi ajutat sau comiterea ar fi avut acesta nevoe se diuca bacaspre care au servit la focare, fie de din cum a ; Socalescu fi asigurat servitoruluf ar avut nevoe se serveasca de ca se ore lui, ci ar sa se la ora in sa pue focul ; ar fi avut prevepue chiar in seara sale, acesta cada fi servitorul sau Zaharia pue plecarea ori ce in ar fost E dar cert ca Zaharia

faptul ce'i se

Oeorgescu e

care prevenitului 14

1903

far in contra lui

a pus

Socolescu pentru faptul sale

Georgesou nu stint dovezi

www.dacoromanica.ro

in

de

Carol No. ;

- 160 requisi-

135 proc.

art. 129

Prim Procuror,

al

acest

In

Declardm

Ca in contra art. 387 C. p. in

de

Ion Socolescu este cas Zaharia 357 C. p.

cas

nu

urmarire pentru-

Dispune

toate

Ca

transmise pe

a le Apel din Bucuresti.

Se vor ca prevenitul Zaharia Georgescu pus in libertate nu va fi detinut pentru alte cauze. la cabinetul azi 19 He 1903. Jude instructor (ss)

fie de

Al.

Grefier (ss) Marinescu

www.dacoromanica.ro

Print Curtea

ACTUL No. 6 CU JURATI DIN JUDETUL audienta dela 27 Septembrie 1903 No. 81

Predentia

D. Dobriceanu,

Bucuresti. Apel Domnul C.

Jude

Ilfov

la acel Public ocupat de

D. I. Antonescu,

Curtii de

ca asesori. Prim-Procaror C.

mangiu.

27 Septemlyrie 1903, in urma verdictului negativ Jurati, prin care Ion N. Socolescu este achitat de crima de

avocat Al.

imputat.

partea

ce i de asigurare achitat la

a cerut Curtii sa condamne pe daune interese lasând quantumul aprecierea Curtei ; Domnul Avocat Dissescu partea cererea daune a partei civile ca sa act rezerva dreptul de a intenta o deosebita contra Societatiit Dacia-Boinaintea

pentru

in

i-a cauzat

ciul

faptul c

Socolescu

Societatei ca parte

civla in avocat C.

N.

concluziunile puse ceru a

respinge cererea de fonmulata de de Asigurare Dacia România a se lua act de rezerva facuta de dommil Dissescu. Prim-Procuror a la aprecienea Curtei ; Dupa care a pronuntat urmatoarea decizhme Asupra faoulta de Dacia-România de a se damna Ion N. Socolescu la civile, därtsul a achitat de ce-i s'a adus de foc caselor Bulevardul Carol No. ; Ascultând pe Al. Djuvara Dacla-România pe C. Dissescu, C. N. partea Ion N. Socolescu precurn MiL nistenului Public ; Biblioteca

Procese.

11

www.dacoromanica.ro

- 162 este constant in relativ la

Având in vedere al

drept a cetre

verdictul de acuzutului, partea civilla de altfel, formale art.389 proc

acuzatul

principiu

care in caz de achitrare, Curtea va hotiiti pra de avila sau de se vor liquida aceastä deciziune ; Considerând este necontestat spne a daune dela achitat, trebuia ca din cart au supuse judecdtei Juratilor, o sarcina lui, fie caracterizatä ea nu fie de putin in

contradictie cu verdictul de Având in vedere, in aceastil Societatea de daune pe 2 : 1) din instructiunea desbaterge cari au avut cele -seapte

el

caz a

2)

au

din partea

o

ingrijit de casa sa astfel ca un altul cari ar o culpa din partea sabil de daune interese Considerând i

ca

il face

Societate;

a

in

Socolescu

fi autorul

a

pledat inaintea Juratilor rau,

o

gási o au

focarele ce s'au

casa

au

a altor parsoarte cani au voit a face

Socolescu,

prin

ce

a se

mai

din

fost opera, nu a

n'a focul,

s'a adus pentru dare de foc,

turisire

;

au

in vedere din dovedeste in sarcina lui Socolescu in verdict de achitare Socolesou torul aranjrei focarelor

au putut de Ministerul nu se existenta a faptleor; in asentenea circumstante, a el numai el pe

aprinderei in scop casa in paguba Societätei, ar fi o contrazicere in mod flagrant cu verdictul de achitare al Juratilor ; Considerând pe de din lui Socolescu nu este ; in adevilr, a avea In putut aranjarea dar in a inchide caselor servitor, oum a lost in cazul de nu se vede cum aceste fapte ar o din acuza; de Societartea nu a asupra nenu a Curtii lapdin

ar

o

;

din

de faptul pentru cane a

achitat, legalä la dune interese llpseste ca atane

o

România

ca

a se respinge. in vedere act

N.

www.dacoromanica.ro

acuzatulal, deoses'ar SccietAtii Dada

achirat au in dreptul de a

- 163 dame

inaintea instantelor

cale

fap

cauzat

ca parte

instanta cerere ca deoi, este de

Considerand

n'a facut

o

deoasementa

;

Dacia-Ro-

de a

act pur

;

Pentru aceste motive DECIDE

cererea de tul

la act de a cere pe

cale

moral ce i-a

pentru

interese de Societatea loan ; de N. ca'si drepdela faptul sale ca parte

in

recursului

in

la 27

1903

(ss) Alex. D. Dobriceanu, Prezident.

(ss) G. (ss)

Jude

asesor.

Antonescu, Suplean't

Tribunalul

asesor.

Grefier (ss) I. P. Sachelarie

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

lui Delavrancea

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pledoaría lui DELAVRANCEA Curt li eu

din

de noapte

27 Septembrie

jurati, Acuzatorii schimbat rolurile. Partea trecând veste reprezentantul Ministerului public, a devenit acuzatiunea principalä. Scopul e evident. A voit sporeascd drepturile se o autoritate la care i s'a pärut renund-1 procuror general. A Noi am räbdat, ca Ministerul public observatiuni dureroase dela aliata d-sale. Marea acuzatiune a reprezentat-o partea ciVilä, deosebi elocinta d-lui Take D-sa, o abilitate pe care o

woi caracterisa mai târziu, se ce

sacrificii,

:

ce este acest proces,

un atâtea emotiuni ? ces ca orice proces, un proces ordinar, o mai ordinarä, pentru care o zi ar fi prea de ajuns. ? Atunci, cum i5i d-sa, juratilor a Curtii, emotiunea a publice, lunga pasionata acuzatiune, timea aceasta, representând toate clasele sociale ale Capitalei, .bia in salä, suferind cârtire asteptând neclinde patru zile si douä nopti ? Dar starea sufleteascä

a tuturora ? Dar sperantele cari scapärä de ori de

privirea? Dar solernnitatea impunätoare? fata juratilor, nu s'ar se judecá un acuzat ca acuproces de resortul marelui criminal. zat, un proces ca .Abilitatea elocinta n'au izbutit sä schimbe realitatea. Toti un vinovat ci un prigonit de soartä de simtim nu deplorabilul acelora cari au confundat devärul cä ne apäräm o parte din de aici, Noi, amor o parte din iluziile cari ne-au mai rimas, tineretea noastrá pentru generatiunea acelora cari cä luptând pentru el frica respectul legilor Crescuti 45 de -au tocmai la lui Dumnezeu, nu putem admite ei. Constiinta generatiumai distinsi reprezentanti dintre $i e oroare de noastre se scuturä fenomene, necunoscute plica, dacä am admite

www.dacoromanica.ro

- 168 de efect. Generatiunile se se unele caractere de diferentiare ele. lasi timpuri aproape aceleasi imprejuräri, evenimente si aproape aceleasi aspiratiuni, determind constiinta unei generatiuni, in sfera ei larga coprinde constiinta fiecdruia din acea generatiune. vrem, ba chiar tim, sufletul nostru se pe ei sufletul ei se sporeste sau sau dintre noi. Priviti la un de aceeasi vârstä, crescuti pe aceeasi conditiuni de climä de sol... s'ar deosebi, ca copacii ei, unii pe altii se sustin, umbra timp de sprijinindu-se ca nu fie frânti timp de vijelii. tráznetul izbeste pe unul, peste golul celui dispärut se ramurile celor din prejur, ca niste brat pregätire a ajuta in momente de primejdie. de discutiune, invoc märturie, a inoceatei lui Socolescu, constiinta generatiunei noastre. Procesul lui nostru. Acuzându-I pe el, acuzati o generatiune o acuzati a fost capabilä, o dinteo datä din senin, un oribil incendiar. când la viata de acum douäzeci de ani, si mä aläturi Socolescu, gonind cu pasiune si cu ideal al frumosului, simt directiuni deosebite, dupä apär idealul tineretilor mele pe el de pâra satä ce i s'aduce. armele intrebuntate dau proDar nu mimai cauza, ci cesului proportiuni extraordinare. Ce se cere lui nu vä mirati... procucolescu ? Pedeapsa cu moarte... general, clasificatia pedepselor din cärti este o inlesnire pentru omenesti. Valoarea realä a pedepsede la la orn. Gama acestor valori e indefisä de osândä pentru un inocent este suprema pedeapsä._ nitä. cereti adecât moartea. fi mai Pentru Socolescu usurinta in inimä, ca ceastä pedeapsd, cu gluma pe buze, pieirea unui ? Surâsul unora a fi un cum cruzimea acuzatiunii. simplistd, cruzime tripartitä : cruzimea o

de - cruzirnea pe care i-o perprofundä, insinuantd, inintelesul civil, iidia calculatd. Intrebuintez cuvântul de ofensä personald. Ministerului public a fast pur reprezentant categoric. spirit färä perfidie. A fast simplu crud, Socolescu, de tipicul traditional, a siluit trecutul

mitiva, - cruzime rafinatä de spirit

pentru Malta sa funestä pentru d-sa scop d'a näscoci antecedente cari sä explice rezultat fatal. unei.presupuse perversitäti. ? trebuia cu o general ati bunul s Nu, ci ati cu o

siune,

,

www.dacoromanica.ro

;

?

- 169 peste ce are omenirea mai nobil

indirect apologia egoismului a ideal. Antecedentele d-lui Socolescu

mai generos. Ati

redus la peramentul lui energic, combativ, gata d'a intra lupta, vabil d'a jertfi, d'a sau d'a triumfa. In acest

ment semnele viitorului criminal. $i nu v'ati d-le procuror general, de controlul proprici d-voastre de uimirea tuturora. izbit ce are un suflet mai in ce are o societate mai serios ca träinicie putinta Cunosc cari au virtutea unui ideal de frumusete, de civilizatie, in numele drep4ului al credintei. Cunose cari s'au desvoltat lumea prin eroismul secular. Dar nu cunosc socieviabile cu tinerime temperament, avânt, cu cu incapabili de a se jertfi pentru o idee, o populate

de filosofi domoli, resignati in speculatiunile abstracte ca de molesitä. ! domnilor, când veti rasa combativilor, cruce noastre! (Aplause). procuror general a voit ilustreze temperamentul Socolescu. A intrat A citat lupta contra d-lui Leconte Nouy. $i eu ce ton... ce de mäsurá... Ne-a pe aducând unui care n'avea voe de apärare. A pe d'asupra d-lui Socolescu, aruncând mânia peste de architecti români, fala genenoastre. n'a pástrat mäsura criticilor si giilor, problema putin dreptate ? D-sa teprin restaurarea monumentelor därâmarea ceace ar putea sä stea reclädirea D-sa e convins sub loviturile 4närturie a timpurilor vechi, trebue nu numai Testauratorilor. sistem civiliistoria dar prigonirea istoriei noastre. o speranta viitorului, atä, care gloria trecutului procuror general. restaurarea cum o s'a cu o admiratie a venit din Wile clasice ale tot ce e pomenire a märirilor istorice, si infläcäratä lupta pentru arta nationald. a de toate urhotärât a luptat cu temperament, invinsului. Ne-ar trebui o prea mare dozá de lasitate. imputäm pe lângä nepricepere, ca realitate este ceeace antecedent premergAtor al geniul nostru arnationale, o un semn al viata noasträ de mai lui unit .tistic se simte la toate polemicile d-lui procuror general, a ce polemice ? Socolescu sunt antecedente de criminal. impuie in un inginer insemnat, o recunosc, care vroia sä cu unii politician!, amestecati nici un gust. D-le procuror geneartá preparatiune cum ati judeca d-voasträ invier5unarea oamenilor politici

www.dacoromanica.ro

- 170 de o de ? In pasiunea bine n'au respectat nimic, nici persoana, din puerile au särit la calomnii infiorätoare. Ce credeli despre cari s'au dus despre cei cari au au fost sunt niste criminali ale aror crime nu descoperit sau cari n'au avut ocaziunea d'a comae crime ? Nu in mânia d-voasträ ofensat toate energiile sociale? Nu in instinctul de noasträ societate ? (Aplauso prelungite). Absurdul la care ajuns a fost o pedeapsä meritatä. nu v'ali temut nici de contrazicerea cea mai Dupä ce v'ati acuzat de temperament cheiat : ce m'a mai mult este calmul, seni!" Ce aceasta ? Ce psicholoun acuzat care pe Ministerul public prin seninätatea lui prin temperamentul lui violent ! Dacá n'ar joc onoarea unui drama aceasta ne-ar párea comedie in care principal fi interpretat, deplin succes, reprezentantul ministerului public. Dar ca fi inocentul acusat sä vä dea in genunchi, de laverse crimi se umileascá sub gestul d-voastrá fata juratilor, imperial, sä increderea in justitie remmte la nitatea ? 0 ! ce a ! Sunteti de lui Socolescu ? Seninätatea aceasta fie diferentä ? V'ali ce corespunde culmea suferintei vreo datä din propria-d-voasträ exca sá pe care ca regret cá nu tortura a lui Socolescu. cruzimea simplistd, la cruzimea de spirit. de spirit, un spirit D. Xenopol, e un cult, un claritatea ei. Dar naturalul o dictiune admirabilä si ori când? de spirit este permis ciede d-sa reprezentánd pe Dacia" a renuntat la regret Constat ? cere d-sa, d-lor d-sale. Ce parte din : sunt convins cá m'ati Un verdict de condamnare. ce atitudine sufleteascä vä cerea peirea Socolescu. $1 pedeapsa capitalá ?.. Spirit... ironie... formule rafinate... zilei puse la salon... ca am fi fost prima suconcurs... floriturile inteligentilor ascutite provocând ilaritatea prietenilor pusi pe räsurilor mod d'a acuza. Dacä nu admit petrecere... Nu spirit. chiar acuzi, vinovátie, nu e iertat crezi de o verdictul fata juratilor Suntem trivä

onoarea

onoarea

in

evocarea novätie, osânda nu se cere surâzând. Ce a? Ce a lui Ponson du lui inginerul Alexandrescu tinândurti râsul firmare -

ar fi un adevärat astronom ? Ce mucali faptul

Socolescu a trimes câteva oná proaspete ma-

www.dacoromanica.ro

- 171 ?". Ce inventia schimbarea costumea celor doui primi ai focului. in scop d'a cita pe faimosul travestitor Frizzo Fregoli? Ce insemneazä apropierea ilustrului dramaturg Caragiale o orä bine hotärdtä, care n'a devenit, nici acest silnic, 9 ore trecute fix ?". Ce atmosferä moralä a primei cuzatiuni adusä numele societätilor de asigurare ? ofensä mai mult adusä institutiunii am citit despre teroarea revolutiuni frande curând, din vechi hârtii case vechi" ale istoriografului Lenôtre - nu aminte sä fi vre-un care sä-si fi condus victirna la esafod, nu mi-aduc aminte de nici-un executor care sä fi glume privind la convulsiunile celor decapitati. Este o antinomie Din

ceze, - nici

rolul de a contribui din convingere la peirea unui

putinta de a glumi a care indeplineste un asemenea rol. scuzä poate avea aceastá atitudine. Oratorul nu

vinovAtia lui Socolescu

e convins

verdictul

d-voasträ de achitare nu se va influenta de spiritul d-sale...

Domnule presedinte, alätur o Permiteti-mi ca ordinul d-voasträ ne. Rog pe vedere misiunea din salä oradelicatä grea. E noapte, e o extraordinard incordare de tori, tentie emotiuni. Nu doresc - si un lung indeplini datoria mea. se cuvin - aplauze. Numai astfel

Domnilor jurati, Onoratä Curte, opresc la cruzirnea

insinuantä,

turburând ceeace pe se limpezise, clätinând prin perfidie ceeace noi cea a dreaptä. Arma d-lui Take o cate o abiinvârtitä mai tAioasä dar nu cea mai lealä. Ea a denunt o convingere profundä. Mate neintrecutä dar nu admir talentul, ca nu cumva inestesugul inestesugul, manevra ce diformeze adevärul. L'ati cheile. Ca demonstratiune controlaintea d-voasträ n'a pus vreo si nimic din jocul d-sa, n'a concluzie. Dar... ce putere de sugestiune, ce isvor de erori, chiar reamintesc miscärile, spa!... a când aparentä... Multe tiate usor prin cuvinte färä dela magazii... dela depozit... dela pimnitd... dela multe... foarte multe... un morman de chei... case de potrivit pe o un rând pe torul le fata d-voasträ, le izbeste, ne márturisitd. Le

bilä d'a

fundul

www.dacoromanica.ro

- 172 sgomotos, sfârsind prin a constata

destinatiune cunoscutd... Concluzia ? da fectul ? Enorm pentru oamenii cari nu nu A vroit sä lase o impresie,

vechi

N'a spus-o, nu era

Ede

drept s'o spue... Dar cine n'a

? Din prestidigidatura oratorului, acest joe care se serca un in fata colescu putea veste de chei false. Ne afirma a insinuat. ne insinua prin a insinuat prin prin prin. reticente, prin expresivitatea extraordinar. a Dar dau, domnilor, o nu exageafirm la d. Take cruzimea s'a aliat cu perfidia. D-sa a prins, cu repeziciunea caracteristicd a inteligentei sale, legenda visului d-nei Socolescu. S'a pomenit, d-na mine nici o consecintd Socolescu ar fi scris, din sanatoriul dela vis casele zile d'a izbucni focut realitate. cum prezenta d. Take Iorescu vi-1 reamintesc, subliniindu-i insinuArile. Da, zicepoveste ? d-na Socolescu a visat. Eu nu voi vorbi de ne oprim asupra viselor. Eu Dar a putut viseze. vise prevestitoare. Dar a putut viseze. nu, crez

care se ! Dar d-na vorbea de des de foc... Fenomenul e explicabil... Visul fost provocat Dar nu vorbirn de d-nei Socolescu... nu

(Aplauze. Ilaritate). Ati d-lor jurati, cum nu vorbeste d. 'Take lonescu ? (Ilaritate). a frazelorrupte : D-na a visat focul de a fost pus, cum nu vise prevestitoare, d-na a ceeace stia de mai 'nainte are se Con? Socolescu autorul crimei d-na Socolescu ! domnilor, resping, energia meu, asemeSunt cer acusatorilor lealitate; convingere, argumente. In contra dovezilor formulate. e posibil controlul, In contra argumentelore lupta de argumente, justitia In faptelor necontestate e posibil desfdsurarea documentatd, se In atmosfere pasionate e posibil alta Dar contra perfidiei, n'ai categoric ce de constiintd a nu poti denuntarea dus confusiunea, nu e pentru ca

cari vor da verdictul

justitiei

o

ca pe o

explic eu, d-lor jurati, legenda visului. De a? pentru-ce d. procuror general a abandona? Cunosc dosarul, foae foae, din in D. procuror -Iouescu-Dolj a consemnat aceastá prim proces-verbal. D-sale i-a fost transmisd de

www.dacoromanica.ro

- 173 rudä prin cu d. Socclescu. Martorul. dintr'un exces de zel regretabil, a vroit apero cu pe d. a depus. In depunerea sa parchetui constate un judeatorul de instructie a avut ocazia enorm neadevär. Acest martor citise ziare d. luase d-sa la Sinaia tot ce avea mai de si sebi ceeace nu fusese asigurat: bijuteria. Fireste o sdrobitoare contra d-lui Socolescu. Martorul a ceeace se era si inventat o explicatie pe d. Socolescu se tortura carcera d-lui Sdbäreanu. altele si biexplicatia: Socolescu a luat cu el Sinaia piece la Beravea de ca sale suferinde. sä o neasteptatä Martorul cä d. Socolescu i-ar fi spus acestea la un jun, famine. $i ce s'a dovedit de parchet de de instructie ? S000lescu nu luase la Sinaia bijuteria sotiei, nimic 9cump-brodate, nici argintdria, d. procurordomnilor, afirmase martorul. pudoare d'a se mai servi de asemenea general a avut o cum tot acest martor pomenise ciespre povestea märturie, de un gray vistilui, a abandonat cu legenda valorilor si cu neadevär categoric constatat. apere vroise genda e evident, martcrul, d. Take cu ndscociri pe un nevinovat. Sunt sigur nescu ar fi cunoscut origina visului, ar fi renuntat la toarea d-sale insinuatiune. In ordine de asupra constiintei domnilor jurati, trebue punem apelul pärtei civile, prin d. Take - ca vá despicati prin d. Xenopol fiti, ceeace e sä desbinati de minte, n'au trecut posibil sä fiti, jumätäti oameni, D. Xenopol spunea prin nici o conceptiune vedere n'avefi categoric: scuturati-vd de adevärului

triumful intereselor sociale.

voi

plica 'spaima d-sale de mila pe care nu v'o cerem. D. Take

zicea: eu juratii pe vointä mai dreapau sentiment, dar senthnentul spairna d-lui Take lonescu ta judecatä. voi explica sub deosebite variatiuni, sentiment. menintarea tutulor judecdtorilor cari s'au pronuntat abilitatea sa profesionala, afacere. d. Take - ca d. Socolesclama: din este fie nevinovat, dar am convingerea cu de sentimentul d-voasträ ! nu D-lor jurati, eu nu cersesc pentru un nevinovat, eu nu renuntati la judecatd, dar cer sa fiti cum e se omul si fie, asa cum locul avocatilor ca si-i Dumnezeu, care nu-si l'a Ionescu,

-

www.dacoromanica.ro

- 174 fäpturile. Eu nu vä cer sä fit' slab! si molesiti de conceptie denunt o duarlile noastre, dar am dreptul sä fiti d-lor, d-voastrd despre institutia juratilor. de midati de incheerile preparatorii ale locul ? D-voasträ sä degete codicile de legi ? D-voasträ, sä renuntati la plenitudinea fiintci ca sä ajungeti o judecatá despärtitä de toate faculdestätile sufletului omenesc ? Dar ce conceptie au institutia juratilor ?

Atunci, ce ar

purificat nitei ? De

nemotivarea

un nu" sau un da" care redä pe un bänuialä sau aceastä putere

aruncä

? Ce

societätii intunecimea

nu" sau da" ? A! domnilor, justitia juratilor e singura care se

ca apropie de justitia divinä. ca noi distruge sau afundä sau din misterul de sus, de ce. Din taina ne constiintei d-voastrá, fulgerä verdicte puteri indikutabile, hotärdrea celui ca fata

de sus stim.

a d-voasträ ne având nici un motiv pe care v'a dat o misiune supra-umaraport cu a judecätorilor ordinari, vi se când lumea

niste jurnátáti de oameni ! Eu nu aduc onor. nostri adversari r. fensa de a le confunda temerea cu convingerea Sunt prea ca sá-i incapabili de a-si da de oameni de institutia juratilor. Nu, domnilor. Causa absurdulu care au e alta, se explicá. Chiar domniile s'au speriat de inexplicabilá metoda barbará a judeatorului de instractie 1-ati auzit. Da, pe un e. E revoltAtor instructie ghetele murdare peste plapoma de mätase a sotilor Socolescu, când descinde la locu! sinistrului. E un abus de putere incalificabil sä picioare pe. un prevenit. E nedemn de judecAtor arunce carcere pe din prima zi. tie acolo zile, neprimenit o intuneric, permisiunea de a-si satisface cele din urmä nevoi aiurea decât uncle trebuia respire: E culmea ferocidoarmä tätii convulsiuni nefritice transport! perspital, când gemetele nefericitului alarrnaserä sonal administrativ al penitenciarului.! A trebuit ca doctorul

declare cá nu mai garanteazä de viata torturatului pentru ca consirntá la de da de d-le procuror general... schimbarea regimului de teroare. ce poti obtine teroarea aceasta, demnä de cele curnplite vremi ale inchisitiei ? Adesca-ori aparenta adevärului, aparenta care a provocat cele mai deplorabile erori judiciare. La Rochefoucauld a zis, cu drept cuvânt, cä adevärul n'a

atâta bine omenirei cât räu i-a pricinuit aparenta adevärului. partea ce impresiune de oroare va fi

www.dacoromanica.ro

- 175 dus d-voasträ asernenea de primitivi, niga nu intregi, reduceti la niste inteligente sentimentalitate, apropiati mai mult, scoborând treapta umanitätii, de tipul rar al judeatorului inimä. plauze Partea avea dreptate se de impresia de

oroare din alt punct de vedere. Ea studiase dosarul, tin in lui principale, se convinsese parchetul tructia nu-5i datoria. Da, d-le procurer general, nu v'ati datoria... dovedesc... In acest proces se impunea vi s'a cerut de inculpat de apärätorii säi -o serie experiente usoare decisive. Cateva exemple. vor intelege din sens al procesului. D. procuror general si judecAtorul de tructie ajuns la sistemul: Socolescu singur a preparat Ati domnilor jurati, la fata o bibliotecA din primul etaj sub scara principald a inträrei era preparat imul din focare. Era posibil d-lui Socolescu acest transport scant ? D. procuror general, inbinandu-si acuzatiunea vedea accea a se

- ne räspundea: da,

-

a luat mai

a transportat biblioteca. ? fäcut expeprocuror general? sta putintä. colescu e un atlet, N'aveti deck incercati un si mai puternic. De ce n'ati fäcut ? spun de ce. biblioteca masiv de.fer. Unui singur i-ar fi fost peste putintä colivia o coboare de sus numele justitiei acuzäm, et nu v'ati datoria, ati refuzat v'o faceti ! A doua auzit iaräsi n'ati pe ce s'a cládit pe chestia Amsterdam extra". capital al acuzatiei. D. judecAtor de instructie au afirmat, ca o dovadä sdrobiprocuror de viu contra d-lui Socolescu, nemultumit pe durata rienta aceasta,

rilor Rosa extra", d.

un

a

domnilor, ar fi fost o fi fost cum se afirmä.

s'a dus la Amsterdam extra". dacä faptele ar

d. Socolescu, dupä acuzatiune, avea care dureze 7-8 ceasuri de niste e logic. D. Socolescu ar avut motive comunice focul. sale de momentul serioase depärteze momentul noapmai focului, focul deck ce tot tea, ca vecinii Ei, d-le procuror general. cuprins ficiul ar fi serios ? Ati experienta nu Amsterdam extra" treagä? Nu! afirmat somez faceti fiecare zi, opt ore. De dar nu vroiti ati eu cred Aveati timp. si jurati au Eu sper reveniti asupra arz trei feluri de lumânAri: de trei

www.dacoromanica.ro

- 176 extra", Rosa lux"

Rosa extra". V'am

v'o

repet: Amsterdam extra" dureazä 11 ore, Rosa lux" 11 ore Rosa extra" 10 ore. D. Socolescu avea nevoie, d-voasträ, ca lumânarile sä dureze 7-8 ore. Rosa tra" pe care le avea la dureazä 10 ore, de ce ar fi e Amsterdam extra" ? de ce ati refuiat,

când adus experimentati acest patru zile, când nu vä instructiunii ? Pendatoria tru v'ati speriat de rezultatul experientei, pentru capital, temut de adevär, pentru v'ati fi spulberat pentu de un seninätatea justitiei este turburatd amor propriu deplorabile ambitiuni !

A treia experientd pe care n'ati fäcut-o. Vi s'a afirmat de din sau din strada focul nu s'ar fi vi s'a atras atentia eel pe ferestrele de mai necunoscuti ne putând vedea focul a trebuit Sä verificati faceti o experientd nainte. Erati datori dacä aprinzând câteva scânduri, fusese focarul din pod, s'ar putea vedea afirmati necunoscuti, esind pe

podului. Erati

incercati, d-lui Socolescu aceastä ! Ne-am cine poate suit podul casei cu jurati. Am focarul. Acest focar e de un paravan de scânduri Malt de trei metri. era se prin paravanul de scânduri ? cum era sä treacä fumul paravan iasä pe ferestrele din Bulevard, când podul era deschis, dreptul acestui focar, stins larg deschis, tocmai

tea, la ora 11 jumätate, minune care nu crede.

de

o

?

A patra experientä

care n'ati fäcut-o. Ati acuzat pe

ar fi pus hârtie dublä la geamuri - vi s'a dovedit

de predecesorii lumina nu la toate - ca nu prin ele. Pe ce vä intemeiati când spuneti, la miezul noptii, arde mobilele din salon, focul nu s'ar vedea fantesie, o prin hârtia dela geamuri ? Pe nimic. mai lipsa de probe, o opintire surescitatd vid, o salon, aprindeti câteva puternice datori, duceti noaptea d. sofragerie, adevär din Bulevard dovediti, de fapt, colescu, ca de pe geamuri. s'ar vedea prin credem pe cuvânt ! Nu stiti cum se procede aiurea ? N'ati citit fac toate experientele, absointelepciune räbdare lut toate, d'a se cere capul sau onoarea unui inculpat? am n'ati fácut d-voastid, am fäcut noi parte. misterioase hârtii. atntia unor domni jurati asupra era desi Prin ea trecea usor adicel lumina salon.

inchipuiti, domnilor, cum s'ar fi väzut pâlpâind

din salon A cincea

intunericul noptii.

pe care n'ati fäcut-o.

www.dacoromanica.ro

Socolescu

fi vroit

casa, ar fi atAtea focare lase deschis gazul aerian ? Explozia ar fi provocat pe care nimeni l'ar fi putut stinge. Acuzatiunea gravitatea acestui argument s'a agatat usurinta apitan nu s'a sfiit d'a afirma gazometrul a fost deschis numai gratie d-lui s'a evitat explozia. Dar ce-a spus onor. martor, domnilor, va

in un

declar

nu mä de sinceritatea d-sale, ce a d-lor, la judeatorul de instructie? pâlpäind aer, a crezut este dat ordin cine s'a dus ca ? D. pitan Urläteanu ? Nu. D. ajutorul d-sale ? Vi s'a spus d. locotenent un ofiter non la pompieri, fard experientä. Cine ? Servitorul Zaharia care nu mai umblase la gazometru, l'a deschis

a

nici acum l'a sau robinetul. D-le procuror general,

se instrueste o ? se sustine o acuzatiune ? Dar v'a afirmat d. Socolescu, ce afirmat a fost de Companie dela 14 Mai, o

de incendiu, din d-lui Socole:.cu; Campania prin functionarii l-a in straa nu poate umbla, nu la gazornetrul din D. Socolescu v'a rugat ca cercetati la Companie, luati un inginer al ei ochii d-voastrA este sau nu este .gazul Aveati timp chiar in aceste zile sa Ati refuzat, ati refuzat d'a vä face datoria... aveti

curajul d'a afirma in fata juratilor si a Curtii un neadevär bru?

d-lor acuzatori, abuzati de puterea care v'a

primejduiti interesele sociale. N'aveati si v'ati fi incredintat deschideti gazometrul din dvoasträ am un bec din casä nu s'ar fi aprins. Ce n'ati directia d-lor jurati, läcut noi. d-le procuror general ? de gaz. (Citeste). Ati Dela 14 Mai gazul, Dela 14 Mai s'a comptul caselor azi nu s'a debitat nici un litru de gaz neinfiorati de si ar trebui colescu. judecAtorul de instructie adevAruri v'a se debitul domnilor, Curtii a d-lor jurati. $i dibuiiar nu o precisiune controleazd mecanic, din stiinta positivä a faiinfantild a morfelogiei... trebuia (Rasete). Da, moasei celelalte, la peirea unui nevinocolaboreze, ca numele societätii pe care o reprezentati, aveati fatä de propria d-v. de justitie si de ! nu v'ati Regret ! domnilor jurati, cum ar fi facut parchetul si instructia aceste experiente, cari ar fi spulberat cele cinci capete de prima o elementara au refuzat ale acuzatiunii, vor s'o mispe care de fatä de acuzat,

www.dacoromanica.ro

- 178 fatä de opinia pe care au alarmt-o prin informatiuni de mare ! Domnilor jurati, Socolescu a in auzit din gura d-lui judecätor truozitatea n'a luat act de inculpatulni deck numai de cele fäcute scris - ca se constate proces-verbal ce s'au gäsit geamantanul câte gasit casa incendiatä. De ce n'a dat curs drepte cereri? Cretifice

deti

-

d. Sdbäreanu a fost

care ar fi neglijat

d'a scotoci gearnantanul sau ? Cred-lui deti vre-un sentiment de delicatete l'a oprit ca sä se ames-

si in viata intimä a sotilor Socolescu ? Nu, domnilor, d. judecdtor dupä ce a tot, absolut tot, scuturând, mormane de peste cari adea a.pus mâna corespondenta d-nei Socolescu, ne d-lui Socolescu nici portretul so tiei sale. ardoarea d'a viola secret, sub pretextul tece

värului, s'a adresat la präväliile dela cari se furnizase d-na Socolescu. Vroia pret sä se acrediteze legenda a risipei a vanitätei ruindtoare. n'a dela cele väzute de un an de incoa,

la cele de cari chiar sä se informeze, ca sä nu fie

de instructie i-ar sedea paradiscutat. In sfârsit,

d-na Socolescu a participat la o serbare data sub un august personal. A trebuit anurne se cât a costat acea rochie de care se gräbisera a svoni un pret fabulos. s'au convins din registrele casei speciale n'a costat mai

chiar s'a sfiit de de 350 lei. Când dar, tocit simt de decentá i-ar fi impiedicat d'a se informa, când stia tot cercetase tot, pentru-ce refuzat de a face invenal acelora läsate in casa lucrurilor gäsite la Socolescu

lui Socolescu ? parchetul judecätorul de instructie false, dar de stiri de coloanele ziarelor senzatie, convinseserä pe toatä lumea cä d. Socolescu luasetoate obieci geamantane sine la Sinaia Socolescu. tele mai din casä, tot albiturile cele mai fine broderii, toatá argintäria, toate

tot hainele lui, toate titlurile, toate valorile, asigurat s'ar fi putut suseace nu fusese asigurat, ceeace tine

ori câte desceeace n'ar fi vroit a ars, spischimb dela Dacia". 51 pe fi luat

dantelele, ritul public se rochile, batistele, pe care le-ar fi cärat d. opinia la Sinaia, pe in aceastä blicá

o

- pe drept cuvänt

a

tiei d-lui Socolescu, d. judecator de instructie oonstatase pe care o mâinele sale, cu capul ochii aruncase public, cu o usurintä revoltátoate. ca un fapt cert, a refuzat d'a constata era un neadevär grosolan de propria sa inchipuire a refuzat de a

www.dacoromanica.ro

- 179 inexplicabila, n'a curajul moral pe care Curtea opinia pul'a avut, ordonând ancheta din care se dovedvste a fost toate instructia a fost pasionata,

lasate ca in gearnantanul lui de nirnic din se afirmase cabinetul judecatorului de instructiune. stat eu o o ipertrofie crescânda de amor a personalitätii multora, o face nervoasa care trecatoare gloriola, ca o noasperficialitatea ar deveni organice tre va regreta noasträ, idealul ei raport sigur fortele ei au fost prea prea mare. ca cari vor dea zi ca sä regrete erori runteasca ca noi, nu ajunga le micsoreze, batrânetele judiciare cari sä le anihitineretea de propria tiuni deLonorante prelungite). as.emenea instructie incomplectä partea desbinarea la care ati asistat reprezenvalorile

colescu nu s'au la parchet

ministerului public. Ati auzit pe ci. Take lonescu morale fizice suferite de d. Socolescu, l'ati auzit blamând stäruintele extraordinare d'a nu fi pus liberunele directiuni nu s'a tate, l'ati auzit constatând nici un ba o cercetare in altele s'a stäruit studiat, fireste s'a dosarul n'a fost destul d'a crede de reprezentantul ministerului public. In privinta grafologiei morfologia ei... (Râsete si aplaumorfologia ei speciala, d. Take n'a credinta d-lui procuror general mai pe a merfologulni chimist. (RAsete). in acest proces punct decisiv de zolvat grafologie, de grafolog. Cine a carta d-lui Socolescu prin care vestea se de de asigurare? singur d-1 Soculescu si-ar fi asupra d-sale ar fi mai o ar fi autorul incendiului. márturisezc minune de fi vázut scriindu-si acea soare, fi stat un moment la el e autorul In acest fapt de mai fi vazut pe ornul care are vinovatul care poartä o a doua se putinta de a acuza pe inocenti de propria lui crinla. Din aceste ar fi fost cea mai crime, cea din carta postala grafologulni S'a sustinut gretâncl

este fologie?

fie, d-lor, d-1 Socolescu. Ce este o auzit pe d-1 doctor chinUst.

noua,

infailibila. $i ce este un grafolog? grafologia, un când e nu poate junge la eoncluzii indiscutabile, ca concluziile unui matematic, ale unui anatoinist mai sigure mult mai sigure decât ale unui chimist. D. Take lonescu, o

www.dacoromanica.ro

ager,

fi simtit ridicolul chiar dacä infailibiiitatea grafolofi provocat surâsul tutulor sgomotos al mai tineri din multimea care urmäreste aceste desbateri. D-sa s'a desbinat de reprezentantul societätei al grafologice privinta D-sa v'a nu are a afirma grafologia este o positivA, dar are rajul de a nu crede infailibilitatea grafologului. ne asupra acestui conflict. De ce, afirma d. dr. chimist grafologia o pozitivd? Ne-a spus d-sa care neindoelnice ale acestei noui Nu. nici nu putea ne despre legi grafologice, pentru un singur motiv: nu existä. (Rdsete). Ne-a d-sa care pozitivä se grafologia? Nu. Nu, pentru nimeni nu a avut cest nu este pärintele de d-sa, cum chimia nu ne putea confirma ei de rudenie care admite ipoteze. D. expert s'a simtit oblizat

sä vä

un lung discurs, preparat ca un act de expertizA,

impertanta grafologiei, despre profesori. unul la Petresburg la Berlin, nume le-a morfologit asa, cä nimeni noi nu a isbutit deslusit aceste glorii ale omenirei. d-sa nu era chemat d. dovedeascA afirmatiunea celei noni ci ciudat, cL Socolescu este autorul postale anonime. o pe care elogii chimist se credea obligat la modestä, chila universitate, uitând, a studiat-o. mia pe care Asemenea necerute nedatorite se Intre chimie grafologie este o repulsiune. Una este stiintä cuvântului penrru care o nu e prea cealaltä e o pe ipotese dibuiri cari dus pe oameni la grave, justitia contribuind la osândirea multor nevinovati. De vreo 20 de grafologia a fäcut o invazie dectele sunt Franta fu despärtitä din temeliile p'aci sä prada civil, gratie acestei tinere pseudo-stiinte. Una din gloriile Frantei, Zola, s'a stins, primul rând de speculele de neadevärurile patente ale grafologilor. La procesul Hun-bert, când pomenit de râs, si presedintele, ilufologie, sala a izbucnit strä, a recunoscut bazaconiile acestei stiinte autoritatea cea mai gravä solemnitate. (Râsete). rezidentialä ochii, noi credem orbeste pe când lumea atâtia ani nu puerile ! are ei constatate, verificate. este o sigurantA, Fenomenele, supuse legilor ei, se reproduc ori le omul de celasi sens, identice, ori totusi spiritul stiintific este excelentá indoelnica unei afirmatiuni. Cu tot progresul tula proba !

www.dacoromanica.ro

tutor

ipoteza doctori

uman.

un rol decisiv la cuceririle

medicinä, printre jurati. Sa ne spue ei, o practicä de 20-30 de ani, nu au indäratnicä nu este condamde cele mai multe ori medicala. ingineri.

ne spue d-lor cient de tolerantä

resistenta materialelor nu au coefirealitate adevärurile absolut ca $i numai grafologia sä fie infailibilä!... Nu, d-lor, asemenea pretentie este la ce contrast c'udat duce siguranta in D. expert este chimist, a ani de zile chimia la Universitate, dar apare ca grafolog, - si desfid d. doctor Minovici ca ne spue wide ar fi in lume o facultate de grafologie.... (Rasete). Ei bine, nu ne fie de adevär : abia v'ati stad-voastrd, jurati, ati väzut ce-a pätimit modestia lui grafologul si sigur ! reamintesc. Grafologul, d. Minovici, v'a spus cu absografologia,

Socolescu este de fotografie

postale, Bind-

este o bine. Am pus o serie chimistului, tot d-lui d-r Minovici. ce ne-a räspuns ? Nimic sigur. de putin sigur, moment mi s'a fäcut de Chimie timp arde o umilitä de impertinenta nare Rosa extra" sau Amsterdam extra" ? - N'am fäcut - Aproximativ, foarte aproximativ. - Apoi, depindede - De ce depinde ? de curent, Foarte bine.

depinde. -0 - Depinde. -

Prea bine. - Vara,

de gaz,

ce depinde ? - De

- Nu

timp tine de

-

casele incendiate, cam cat vara asta, ar fi tinut mirosul, aproximativ, cu o tolerantd, de saptámâni chiar. - Eu n'am fost cu d-voasträ la descinderea de v'asi spus mai mimase. Noi nu v'am un cu ar putea sa miroasa. Nu aveam de nasul d-lui expert ci de ritate). - Ar mai putea trei luni, niste covoare ? Depinde. N'am fäcut d. chimist faptul o a ars la gaz s'a stins ca i luat ? $1 d-lor jurati, acest räspuns : depinde Apoi, nefe-

-

de chimie este, domnilor,

cä omul nu ne-a

are

pozitivd, bine precautiuni, pozitiv. se

multe ori ar fi afirmat curajul grafologului ? se controldm, tocmai fiindca chimia este o chimie puteam ar fi afirmat in grafologie, nu s'ar serioasä. Dar putut controla de nimeni, din ca grafologia nu este o Va fi carecare norme, oarecari

www.dacoromanica.ro

de ordine relativ-generald, dar de sigur nu dispune de reguli fixe pomenealA de nedesmintite, de legi tale ca naturii, adevaruri eterne ca adevArurile tematicii pure. Ce bruma de aplicatiune va fi având, ziva de numai de personalitatea exrertului. e cert lnvazia pretinse a produs acum justitia noasträ de cele mai multe ori, efectul invazii barbarilor in civilizatia Problema pe care vrea s'o rezolve e prea grea, cu tot concursul al microscopului. In adevär, ce este din ce raport are scrisul se sufletul nostru, ? E un raforma literilor in curgerea sufletul nostru port, este parte o imagine a psichicutui nostru scrisul nosgoana a tru, dar numai scrirn pricopiii putin instinctiv. volt, con$tient, sä lege literile pentru se este a forma un cuvânt, scrisul tutulor se inliterile curg mai identic. Incetul cu la o diferentiare ajunge tre ele nu mai tine de imite ingenieazA ca cineva dela la orn. dovedesti studiind sul cuiva, este oarecum posibil bine scrierea celui irnitat mai mult deck pe-aceea a dovedeascA falsul, au norocul minte

bunul simt d'a nu afirma categoric care anume este falsifica-

In procesul nostru, d-lor jurati, problema este imposibil de d'a grafolog are pretentia d-1 chimist stare sä descod-sale este morfologia scrieschimba, cu pere care un curgerea raportul dintre rea sa forma literilor, pictura, din punctul de vedere al am compara scrierea i mai bine erorile grave la care se personalitätei, am toatá personalitatea se expun expertii. In de elemente Intregimea ei. Aci expertul dispune de o colorit, subiect, atmosferA, Incomparabil superioard. exprepreferinte personate, mod de a privi felul de a-$1 siune, interpretare a realitatei, idealizare, rezolvat, sustine

pensula

dându-le relieful. totdtauna diRpare

care acel secret al adevärat artist. personalitatea

etoate aceste universalA ! Zilele tre-

on'au comis Le Matin", ridiculiza rasa cute un publicist serios despre grafologi un pertilor vorbeascA. Noi suntem nu se mai poate expune vorbim. (Rasete). obligati de admitern - cer viu la grafolog. misterioasa a grafologiei. fi existând la cazul nostru ? Cu ce dovezi a venit in a fost introducerea sa d-voastrA expertul,

-

www.dacoromanica.ro

pentru a sustine aceastä pe care a ar fi fost scrisä de el Prima dovadä, decisiva dovada, in virtutea d. chimist Minovici va d. Socolescu ar fi autorul postale este toarea. A luat o pärticica reproduc aidoma d-sale -a luat a accent dintfun de Socolescu a supus la microscop aceastä pärticica de accent. A luat apoi o dintr'un accent din carta posanonima a supus de accent microscop. $i a ? reproduc iaräsi d-lui grafolog. A descoperit o vibratiune märginald in pArticelele de accent. (Publicul izbucne$te presedinte amenintä sigolirea sälii. Se a d-lui morfolog ! de ce vi cere condamnarea lui Socolescu vibratiunile aberante din pärticelele de accent supuse la tortura microscopului ! probez e vorba mai mutt de aberatiuni de vibratiuni. cum se pretinde fi scris d-1 Socolescu carta postalä Cu mai multe zile incendiu, in liniste, calcul, vointä, singur, in biroul säu de nimeni. si cum a scrin d. Socolescu din care s'a luat o pärticica de cent ? La cabinetul d-lui judecator de instructie, sub acuzatiune de incendiar, sub ochii a expertului, din maltratat, simtind in contra sa se urä neinduratä, desonoarea sa, cä vieata si lui depind de pasiunea extraordinare. Ei, d vibratiuni e cu ca un om

-

accente

litere,

situatiuni

de

?

sica la in trebui,ca omului sä gurantä, Fisiologia desminte aceastä aberatiune a primejdie ca in Ar trebui ca la toate stiintele pozitive cari au de obiect studiul sigurantä, se

bui ca

capritii morfologice. Ar tre-

de

avem o identicä stare

psichologia aclus sufletului omenesc ! Mai vreti dovezi?

primejdie ca contra acestui ultragiu

ce este scris dau. cornparatiune ? Cu cerneala. Cu ce este carta postala ? Cu creionul. $1 se vorbeste.... de vibratiunile e acente.... particele din cele marginate a din punctul de vedere al vio comparatiune identimarginale? $i ar fi eu bratiunilor tate de vibratiuni ? Material este absolut imposibil. Când de lichidul nesunt pe urmele contururilor litegru care trece microscopic peste marginele cum a rämâne cu .creionul noastre. Când se peste peste ea nimic posibil ca tägaduiti acest adevär margini lineare. cele dati d-le procuror general, d-lor jurati, exDati, d-le

www.dacoromanica.ro

Faceti una care veriSupuneti, acurn, la mioscop, de accent al aceluiasi una cu cerneala alta creionul, vedea deosebirile fatale de bratiuni märginale, nu identitatea pe care o minte un spirit stiintific nu pot s'o admitä. la ce se faimoasa aplicatiune grafologicd a sub

fice imposibila

experientâ.

bratiunilor.

grafolog si-a mai sustinut concluziile Dar d. pe studiul literei a". Un a" miraculos! Din 10.000 de care meni, zicea d-sa, nu se vede la o a" ca inculpatul. e

din doui e" impreunati pe d'asupra

pc'

o

acest caracter extraordinar se observa de unire. ceeace sustine gra.,aurile" din carta adevär este o constatare extraordinarA din toate de vedere. Sunt fericit o Ati examinat deja lupa aceste Am sirntit deja impresiunea, mirarea, ulmirea bia a d-voastrA. rog sä repetati camera de chibzuire. de m'am uitat lung mai multe ori, am ghicit cauza gravei erori a d-lui expert. Dar la simtul vederei colaboreazd o ratiune fundamentald. In genere oamenii culti cari mult, articole, rapoarte,

caete de sarcini, gäsesc o scriere a curggoare, piediçi voite. Ar fi absurd ca un serios, care nu ar avea specialitatea de caligraf, scrierea cu dificultdti gra-fice. ce un a" d. expert ? d. Socolescu si-a comic, copildresc, din doui e" (ee) - uniti pe d'a-supra cu ee, litere de una la care V'ati trebue mai adaoge o linie de nivel de pe un cum se pretinde cult scriind Nu 1-ati vedea poticnindu-si gândirea la cea

? Dar când a" se

din limba

s'ar osândi ! e", apoi, pe d'asupra ei. semnele ochii d-voastrd nede inchidere ale vocalei. De ceeace sunt sigur, putând vedea, acest moment vede mintea d-vosträ, refuzând d'a admite ciudata ndscocire a morde fapt. rog fologului. eroare retrage ca verificati afirmatiunile mele când aceasta dati verdictul. D. Socolescu face un a" nemtesc, la ci de 20 de ani, de când nu de chide

A", la ce aceea linia nivelatoare

Paris. In acest a" este o micd linia

interioard

ovalului. In carta

ovalul ei

evident, de un

simplu, a" este format dinteun semioval ca un fel de c" de e". Mâna nedeprinsd cu scrierea n'a putut interior a doua bine ovalul s'a parte a ovalului. Un asemenea a" este caracteristic la dinteun

www.dacoromanica.ro

- copiii

pentru ei d-lor,

la toti maturi mâna greoae, neprepai ate ca tie cendeiul, enorrna prin

pe d. grafolog, hotärât de nainte ca anonima a fost d-1 da, da, d-le expert, de mai nainte... D-voasträ, afara. de grafologie, tolera tulbure seninátatea nu puteti inspira primiti o misiune de ce ?... ! de ce, d-le procuror general ?... d. d-r Minovici nu este independent ci este auxiliar al parcheAti auzit, d. Anon, admirabild afirmându-vä al unui onorabil al nostru implicat in asasinatul Strächineaschii. Mandatul era deja isalit contra inocent. tot d. d-r Minovici fotografia, cu lupa asigurase o soare anonimä, fusese scrisä de acel domn avocat. adeväratul asasin. l'au condamnat. rog in fata desmintiti Curtii, fata juratilor Bine. publicului !... A ! d-lor, täcerea pste un omagiu adus norocului la ce fac aluzie un blam, mea, adus românesti ! (Aplause). In d. expert, si-a ilustrat incurs'uni domeniul ortografiei. D. Soeolescu a scris un a

cu pronumele -

- ca si

serie astscriitori, abia ai unul care ! Deschide d-le doctor, ziar, aprofundati seriezitatea observatiunilcr d-voastrd. nu crez gia grafologi sä la concursul pe cari nu le Cu sigurantä sunt multi, foarte multi, c-api, nu din ignorantä, veibul pronumele imediat din 10.000

ar fi o

Limba româneascd tinde la aceasta. In limba sä altfel. A deua. Rog pe public, sä nu ne

l'ar niste naivitati râsul desbaterile grafologice. D. Socolescu, afirmá grafologul, a scris cuvânt este s", in asigurare" cu proba ? Dar sunt putin tot cu s". (Rasete). Ati vocale, caci s" intro 50 la cari fel, dupä ei, z". Vati uitat, d-le de pe un fund negru la doctor, cum

cietätile de asigurare cuvântul asiguraie" ? Nu curnva o fi doui s" ? in acest caz... nu care cumva... scrisoa-

oameni ortograiic e... (Mare ilaritate). dibuelile unci sa ajungem fatal a speculatorilor de indrazneala neintemeiate de explica curajul totusi norme discutabile. Toate d-lui dr. päcat era, pasionafi, exalcopiiarla $tiinte au avut aparentele Ideile mari, ca ridicolii tatii, apostolii

www.dacoromanica.ro

- 1E6 -

-

mari, surescitä prefac cei mai calmi - uneori chiar pe pusilanimi le o putere de bravare de zistentd, batjccura nu-i din apuCâti n'au suferit pentru progresul medicinii, câti nu jertfit, evul vroind cu pret studieze unele mistere ale ! martiri n'au avut astronomia chimia ! genii fost luati nebuni ! 5tiintä acum de va fi ceva viabil fasele ei - care, cu o pasiune ajunge la efecte anapoda. Pe stiintele aveau in apostolii grafologia, mai practicd, face martiri apostolii ei. E de luat cu dar se impune, judecdtorilor juratilor : nu renunte la simt la constiinta când grafologia nu-si va da pe ei misterioase. D. Take lonescu, simtul profund a percepe

-

cuadmirabila-i facilitate de a construi aparente, a scuturat pe apoi i-a venit in ajutor. D-sa a din râsul stârnit de vibratiunile marginale ale pärticelelor de accent" (Râsete) grafologia e de-o solemnitate va declarat nu crede infailibilitatea acestei D-sa a dat o lectie d-lui grafolog. Ce usor se noua D. Take ! lonescu zicea : eu sunt convins - d-sa e absolut convins anonima este d. Socolescu, bazat pe alte observad-sa a tiuni decât pe cele invocate de d. expert. Recunosc ale o sofismA mai de valoare decât sinistrele Minovici. D-sa a un adevär. Un care ar de

voi

scrisul, vointa

câtva timp

aten-

instinctul

abate lui obicinuit. Din aceste litere instinctiv scriere poti ajunge la un rezultat sigur prin comparatiune observatiunea este Declar teza e serioasd, Fireste, domnilor, cu totii o lectie pentru usurinta ni s'a Observati, ilustratitmea de primul cuvânt din anonimA, e un zicea abilul acuzator, vânt terminat in ie. Uitati-vä bine. Autorul s'a ostenit. acest acest ie" normal ,ie" nu mai e e scrisul normal. ca din compacarta postalä ratie ale d-lui Socolescu. Deci, absolut sigur : Socolescu este de primul adevär ! lui autorul anonirnei ostenit d-le Take Ionescu;dacA numai având vointa de lui normalä, cade a-si sustine falsul, cum vA explicati faptul d. Socolescu s'a acuzatorii, ca prirnul cuvânt ? descris, ostenit cu este inteligent - este - energic pe un toate acestea nervii lui se rnolesesc deja pe la sfârsitul primului prepare cuvânt, vointa lui se pierde chiar de oneavând mâna ! Copiii

www.dacoromanica.ro

-

atentiunea desvoltatä, izbutesc exceptional, ca primul cuvânt !

un teni

punând

o

osteneasca, energie, se

o

proba. in partei. o abilitate. In partea. ca probele d-lui D-sa s'a oprit la i" e", din grupa In tot alfabetul e vre-o mai simplä mai usoarä, mai mai fiorituri ca i" e" ? un fel de fidespre o o un nimic scriptural, nu ar trasä diferentieze pe oameni pentru din asemanarea lui care e" sä in el personalitatea scrierei cuiva ? D-lor jurati, d. Take

Take lonescu este grafologica e

o

ne-a spus - fie

o

- de ce ie" din ano-

ie" din scrierea. d-lui Socolescu. nimá s'ar d-sale, faceti,. peste falsa ilustratiune a : mai multi, grupa d-voasträ, simti deosebiri dacä terilor ie", cam de aceeasi credeti in esentiale sau deasebiri serioase, atunci nu e nimic Chiar d-sa simtind proba d-lui Take dea o dovadä de stors dela grafologie, s'a ar fi va convinge de sä scrie pe carta imposibil altuia ca vedem reconstrulesc fidelitate marele argument e de solid. e de mare mai ales RePrezentantul Ministerului public, zicea d-sa, a exagerat sustinând ca la incendiu, perversitatea autorului e mai mare crima de ca la un asasin ordinar. Din pune un usor grad de pervetsitate. Nu e nevoe de antecedente nu e aproapeviitor din care sä tresará semnele in

importante, a pärätori. A yenit

lucräri d-lui Socolescu. afirmarea primilor enorm, Veniturile mari Veniturile

de mai 'nainte prevocaserä o viatä largä, luxoasä. Veniturile reduse n'au redus trebuintele vietii. Sub impulsiunea acestor singur usor, i s'a impus. nevoi conceptiunea ? Mai Si ce grad de perversitate i s'ar fi e o pernu o punea in primejdie Viata care d-sa era in rázboiu. Vorbind drept ci o societate

timpurile acestea de strâmtorare nimeni din v'ar t-ansforma imobilele o scrisoare anonirná. de a Faptul bilele odios, ca e gray. Nu cunosc ceva mai a omului viata de a turbura lin!stea a anonime. () lasitate desgustatoare. Cum dar am prin ? Cine avea interes ? altcineva a scris carta admite ? de interes s'ar fi scoborât cine Socolescu, autorul d . intemeiez credinta mea pe ce autorul anonimei. cendiului, este

jurati, n'ar regreta

www.dacoromanica.ro

- 188 A! marele argument al d-lui Take lonescu. D. Take lonescu a inteles antecedentele invocate de Ministerul Public, au produs un efect deplorabil. A vroit repare. S'a zuit pe talentul pe dialectica d-sale. A redus, a micsorat, a perversitatea din crima de cendiu. A transformat expresiunea d-sale, intr'un plasament fortat". In invita d-voastiii, sunteti la transformarea imobilelor mobilelor in la incendiu. Perversitate aproape nu bani, o invitatie de usor este si bete de judecata juratilor" ; e usor chibrit, - ,,sentimentul sä fiti judecati ! In fundul ati avea nenorocul sofis4ma ! constiintei d-voastre ati in urma veti intra noaptea asta, de usor, nu e un invitatiuni, veti crede e nu vä infiora de avea nici o remuscare, nu puneti foc la averea nuiala concetkenilor fac ? Ce idee in speranta unei a ? Consolati-vd, Daciei" de d-lor jurati, d. Take lonescu nu crede de cinici. Avea njvoe micsoreze perversitatea in de incendiu, pentru altfel n'ar fi ajuns la concluzia d. Socolescu a putut fi de o el inginer architect, el care a studiat 21 de ani in din din streindtate, care la 45 de ani a fost un model de cinste, in al trecut nu se antecedente de de energie de pentru arta trecutului pentru arta viitorului

-

ru.

la o de incendiu am admite, nu s'ar presupune o prea mare perversitate, la incendiar de ai mal ales, trebue un enorm de perversitate. D. Take nestiind scape gresalele Ministerului public, acuzase pe d. ineendiul depozitului. Dar ce-i pasá de asemenea contraziceri, ele curgeau una alta abundenta forirelor Da, una alta. Abia terminase nu trcblie presupunem sperie perversitate, si inculpat ca scrie o scriperveritate care se cere ca soare De ce? la concluzia fi scris d. Socolescu, moral, e imposibil, ca altul, jurati, conflictul strict locarta a oratorului : Socolescu nu care biciueste abilitatea crima de inc.endiu ; Socolescu un tip de pervers, scriindu-si carta atinge (Aplause.

Si fie

Unde truim ca

pentru o ar o cu mult perversitatea unui incendiar ? ni se strecoare asemenea enormitäti ? Un

www.dacoromanica.ro

- 189 politic de putea

multi amici, dar multi câte scrisori anonime a primit in viata d-sale. ! nenumdrate, d-lor, v'o afirm, o stiti din propria d-voastrd Cine stä focul luptelor, cine cine primeste lovituri, cine rästoarnä guverne verneazd, nu do revoltat de perversitatea celor näla anornime. Eu am intrerupt pe d. Take m'a inteles un fin. Fäcusem aluzie la un personaj al curaj se reduce mai mult la zgomotul D-sa cunoaste. Intr'un timp, nu era re

ne

combäteam politic nu

conservator - in

o prin care i se denunta regulat câte un complot contra vietei sale. complotul. $i d. Take au produs impresn de care s'a fäcut mult haz. declar niciodatä n'am bänuit d-sa ar fi scris vre-una din ele, cu cele mai multe erau pline de spirit prin proportiile lungului de asasinate de care victirna a triumfat cu primejdie. (Rdsete). Dar sa-i dau un caz in care d-sa ar scri o anonimä ar considera faptul, pe drept ca o virtute. ne inchipuim Take lonescu ar afla zilele celui mai mare adversar al va fi in primejdie, ziva ora când va fi asasinat. Ce face d-sa ? Ar vesti pe ireductibilul adversar mai nalt grad de printr'o scrisoare anonimä. atinge noblete in : ar salva a umili. cum e conceputä, ce termeni ce scop, anonima intimitatea ? d-lui Socolescu ? Se atinge onoaotrava in casa unui ? Nu, d-lor, o cunoasteti, vi s'a citit. Anonimul previne imposibilitate moralä ? Este un de o primejdite. Ei, este unui grad de perversitate cari n'ar trece prin de de crestin pentru aproapele ? Nu, d-lor, e o o un sträin este posibil moralmente de fapt este probabil, este sigur. D. Socolescu in viata sa. A condus mii de lucrAtori, zidari, a clädit plait pietrari, zugravi, dulgheri, salahori si toti când mii de exemplare din ei cinstit omenos. s'a purtat admite Ancheta" s'a distribuit gratuit meseriasilor, usor care, citind lupta crâncenä pe care d. s'a gäsit fi crezut lescu o ducea contra societätilor de asigurare, fie victima societätilor. architectul putea atacurile, mai ales cele violente, proIn populatia la citire, vorba se duc efecte de imaginatie un cuvânt bdnuelile ipotezele se se de färä se adânceste, devine se ca ceva se s'a plimbat a plecat, prin capul celui mai credul. Un credul a fost de aiuns si d-lui Socolescu. fie pentrtt ca anonima subreda constructie grafologicd d-lor, cum

acel

www.dacoromanica.ro

si aparent cä d. si-ar fi sie cartä S'a risipit ca o pusderie neinchegatä argumentul capital fata d-voastrA pe

acea ea

incen-

diului.

D. Take lonescu venind la faptele din necontestate, s'a legat le va discuta in ttei ipoteze : lescu singur vinovat, in complicitate cu servitorul

Zaharia, Servitorul complicitate alti ipotcze cu dibäcie, - mai nainte, de d. pe când d. Xenopol a procedat prin. eliminare, cum vi s'a dovedit pânä a la explice toate faptele numai de care colegii mei,

ipoteza Socolescu vinovat", - d. Take a procedat printr'un mare salt. D-sa dupd-enumerarea ipotezelOr, a declarat, gräbit, ca cum s'ar fi temut de complicitate, nu mite Socolescu singur vinovat". toate faptele le-a noi, inghesuit numai aceastä ipotezä. Regret pentru d-sa, pentru adevär. Din capul servitorul Zaharia mi s'a pärut cheia câteva ore misterului. El s'a de la garä acasä de de sinistru. El a revenit, de la nevastd-sa, o izbucnirea focului. In paza lui se läsase focar. El a fost necontenit, de dirnineata pânä de a plecat d-na seara, curte, pe prin colescu mornentul incendiului. In grija lui toate. Sub ochii lui toate. voi märturisi fundul constiintei mele. Servitorul a fost pentru mine, pânä la instructia din fata d-voasträ, Când m'am dus la marea Socomeu arhitectul Mincu, dupä ce am ascultat pe fi dat : orieine lescu mai multe ore, spas de avocat. nu e foc, oricine...". de ade de onest. Chestiunea era Eo recunose, färä delicatete. Socolescu pärätor, pregAtire jumi-a räspuns de-adreptul : si eu crez ; am cerut

cercuteze ce-a fäcut servitorul cu dar s'a oprit la jumäcare i le-am la de usor sä tatea drumului, desi i-ar fi fost le-a läsat". Par'a m'asi fi la care pretindea servitorul un interes n'avea coborât sufletul lui. Am decätorului

niste arpe

sau altii

servitorul a fost complice - credeam e - altul acest irtteres. Servitorul a fost declarat

libertate. Am citit motivele. Am rämas pus ascuns in se unelteste mine convingerea acest proces. Vi s'a citit actul de acuzare. Servitorul Zaharia complice nu ar libertate pe motiv a pus noaptea incendiului, actele de vas'ar fi gäsit sub perna lui, tot avutul lui. retiloare, nu si-ar fi expus ca de-un sentiment de pudoare, procuror general a alunovat

cresand

www.dacoromanica.ro

- 191 asupra acestor valori. presupunern ca ar fi acte de valoare. Un complice la sä ar fi fost imposibilitate salveze valorile, mai ales cä odaia lui era in fundul ? Evident nu. d-le procuror general, ce acte de valoare ? vi le spui eu, ordonantä dupä actul de acuzatiune. Un livret doveditor Zaharia fäcut militar, un act de botez al .copilului lui, un certificat de unde slujise acum cinci ani. Ei ar fi ars livretul l'ar fi luat din nou in ? Dacä ar ars actul de botez al copilului n'ar fi obtinut un duplicat, anul 1903 ? Dacá ar fi dispärut certificatul de serviciu, n'ar gäsit un de servitor ? Acte de valoare ? Nu, d-lor, acte care reese valoarea ordonantei a de ! spun tot adevdrul. convinsesem cruzime, se cei cari dovediserd mai jos, transforme din pe servitor ca in martor al Recunosc, alalteri, Zaharia, l'a Instructia nu fäcut datoria legalä ztnulgä cu liberat motiv, dar au roarea pe dat drumul instinctelor. Ati tortura. Servitorul a vorbit. De când servitor. Ministerul public a arestat când a fost eliberat, la Fece interogatoriu, a

scuipat de comisar ce rusine!... rupt care reprezinta legea in fata in fata liberat Zaharia. S'a intrebuintat depe ce motiv ascuns a simplu, asupra inocenta gradarea chinul, a efectul spaima ar fi durerea servitonil e nevinovat, stint convins triumfdtoare. in unii oameni de convins sunt dar tot pornirile cumplite ale bipedului primitiv ! loatä oroarea a Greutatea ei dispare. La Problema se colaborat brutalitatea in lipsa inteligentei. Servitorul nevinovt ? Socolescu nevinovat ? d. Socolescu admitä minte omeneascd ar putea casele incendiate d-voasträ preparat tot ce ati ? Nu vorba nimic, sä servitorul sä nu fi Un mare de un foc pentru care un chibrit ar fi fost de numär de mobile grele, scaune, fotoliuri, canapele, mese, de albumuri, au fost mutate din rouri, biblioteci, sute de odae, de sus jos, de jos sus, grämMite cu anume unele peste altele covoare altele puse unele ; brate de lemne, ; cârpe imbibate cu mai in focare, suite cärate din pivnitä, pentru Si servitorul repede si nalt pod pe o liber, nimic ? Dar servitorul v'a afirmat, n'ar fi nimic. Si n'a beciurile politiei bätut noi. Ministerul public, partea torul este inocent, d. n'a väzut nimic n'a auzit ca care, colescu, care nu avea bagheta

www.dacoromanica.ro

- sä rästoarne, uncle peste altele toate mobilele nu a preparat nu focarele, este autorul crimei. Speriafi de concluzia fatalä, se impune din servitorului, toti ácuzatorii, pun Soculescu este autorul altul poate Fe, cine Aseintrebare din aceea (aratä banca pärtei civile) nu mä mirä. Dar, Ministerul Public ? cari detin de loge aceea, ora s'a incredintat misiunea apere siguranta onoarea societätii, dovedesc nu

datoria, ne pe noi cine e bi-au fäcut datoria. la surprinsi de un fapt extraordinar. La ora 9 10 minute, in noaptea sinistrului, ies din gangul caselor incendiate. dintâiu au focul, de un alt - supt insi, tiperi, despoarta spun insi pe servitor pod este foc. Acesti expun viata pe o ametitor de de repede, cu o néstiind unde se peste ce vor da Acolo, cu servitoruf Zaharia focul de la nimic... dispar... ei sunt acele care spun d-lui procurer ar fi autorul incendiului. se imobilul incendiat, dof insi cari ies 9 10 minute acele voci focul din pod, invizibil pentru ,oricine, cari pe Socolescu. Aceste fapte se pun vederea cari cercetarea si d. judese cere torului de fi grave, care trece nepäsäter peste aceste descoperirea adevárului. sigurá deschis importanta decisivá a acestor dintre d-voasträ n'ar fi când care ies pe poarta fapte ? Cine sunt acei curte sau fusese de servitor ? Ce focul din pod, tot doi cum se casä ? ? Cum se explicá fapt imposibil cum v'ati convins expue viata ca tineri, bine curajul acestor pe care n'ar pe care n'ar fi curoscut-o, pe o fi suit-o nici odatä, la un foc pe care nu l'ar fi podul caselor, de unde, tocmai lui, la un foc dea pradá caz de primejdie, ar fi trebuit sau sä pe care abia am sau sä fie precipitati pe o mare atentie, nespäimântati de flacárile rât-o noi, ziva, care s'a cufundat acesti doi misterul ? Cum se ? Procesul a ivat proportii extra-ordinare. Opinia si se lumea s'a profund ernotionatá. a doi tineri, acesti doi bravi. acesti dei ,.cine sunt eromult incomparabilul modestie a noaptea s'au prezentat d-lui procurer chiar ism ?" De ce stins focarul ce fc.cului ? E imposibil sá admitem incendiul urma pod au plecat indiferenti

o furie extraordinará. De ce

www.dacoromanica.ro

s'au prezentat in

- 193 fata d-voasträ ? Le a

de instnictie ? De ce nu astazi de o laudabila sau sä

ca cumva sä fie recunoscuti cei cari pe poarta caselor ore de incendiu ? ce am d. de instructie nu si-a facut datoria, de ce crez ministeivl public nu dreptul ca ne pe noi: cine a comis crima, dacá Socolescu?" D. Xenopol sa incercat, Take lonescu, pue la depozitia inginer Ion Themistocle Alexandrescu. Pe martor auzit. Un cult, abia esit pe bäncile de poduri osele din Paris. Nu astäzi a vorbit, ci imediat ce izbucneste focul spume tutulor amicilor säu, a väzut esind domiciliul d-lui Socolescu la ora 9 10 minute. Ar trebui de noi dacä culti ar fi capabili sa afirme cele mai sfruntate neadeväruri fata a judecAorilor si a inultimei. pentru ce, pentru cine ? Nu e ruda, cunoscut al d-lui Socolescu. Am ale celor oratori. Xenopol nu credea gluma d-sale ar depozitia d-lui giner Alexandrescu. Nu-i fac aceastä ofensä. D-sa stie, mai bine mine, un spirit un fond Ca de trecea gluma fi trebuit inginerul iie ca sä in mintea sa, ora precisa 10 minute. Ca spirit de 9 mergea gluma de mut cu 9 trecutá fix". In fond mirarea d-lui Take lonescu, nici d-lui Xenopol, nu au sdruncinat credinta coral adevär. d-voasträ cä d. inginer v'a onor. reprezentanti ai Daciei" ? De $i de ce nea de cele 10 minute. s'a explicat inginer Alese impune ca un neindoelnie. Când suspecti esind pe poarta xandrescu a väzut pe doi ce d-lui Socolescu, scw-a ceasainicul din buzurtar ca Ministefata sa avea marele ? Nu, ci rea, ora 9 si 10 acolo a väzut, de Domenii. Ministerul prcciziune, ora a tinut minute.

ora aceasta n'ar ? Intrebarea ar avea sens ar fi eveninient cmotionant fi lost legäturä peste câteva luni. cunoscut, d-lor, trebuit sa viu, minte ceeace ne trece indiferent asociatiunea chiar dupá un timp indelungat, esind pe poarta d-lui grave. D. inginer väzuse uite acest f apt material. colescu. Imposibil ca n'ar fi izbucnit 10 minute. S'ar fi putut s'o uite 9 d-sa focul ? La miezul cât timp a incendiul. se o memorie nu amortitä, esiserä

un

pe

de

si

o imaginatie

in mintea sa ora

de

d-lui Socolescu. dupa un

Biblioteca

www.dacoromanica.ro

- 191 de scurt ? Cine a väzut ar fi

Nu e meni

3 ore si-ar uita ceeace a o

emotionantä

n'ai fi de limbele groase ale unui orologiu. talent al Take a fost de o instructie S'a mirat a putut insinuant mai elocinte, apoi a construit, vrea, erori, pe A pledat mai mult de o ori

s'a oprit asupra cutblor dela focare. Putea un

zidurile cutii ? Asa-se d-sa. avea dreptate. Eu merg mai departe. Un ar fi avut pe atâtea cutii. Da. Recunosc. e. De dar cutii? 1-ati 1-ati auzit, ce admirabil de crud vi construia cutiile. vedeain d. Sozolescu potrivind scândurile de brad, lustruindu-le, ferästi fireste... inginer... de meserie... Ser? ! Servitorul n'ar fi putut. ce? V'a spus d. Take Ionescu. Ar d. Socolescu. Ciudat ! Socolescu

ar fi vdzut pe servitor, dar servitorul n'ar fi lescu ! oarte bine. D. Take lonescu imitând

un

si

architect indemânatec construirea cutiilor, debita o ca cum ar fi continuat metoada histructiunii. a d-sa cutiile despre care v'a vorbit ? In dosar nu pomenese de construite pentiu focare. In actul de acuzatie, nici-o Ministerul Public, aluzic. D-v., ati fost la fata Ati observat tot, deosebi foca-

rele. In salon

urmä din focar. La celelalte focare ati

cu ochii d-voastrd, nu cutii construite de ocazie ci scoase de pe la birouri, ba la din pod un d. procuror general ?... Nu !... Atunci, pe de scrupul prezentantii Daciei": ce insemneazi aceastä

näpustirea br asupra

ci nu

adversar ? Nu pricep, vi declar

uimit refer la constiinta mângâere... ! nu, d-lor, nu

nimic,

ratilor...

un nevinovat chiar

peste el ati rásturna un munte de

!

Nu v'ati orice libertate

nici-o pornire, v'ati plimbat - liberi de ambitiunea, fantezia, pei fantezia

pasiunea. Atâta

a fata sborul ei vertiginos bietul bun shnt, modest desarmat l'am admirat nu i-am acordat nici-o torentului care treaciit, multe din atacurile D. Take spunea spulberate de amici uita cu ateva ore. nu admite preparatiunea focului la banca ministerului public. Ar trebui si nu ne taie capul doud-trei ore au fost sustinem ci zicea d-sa, ca de iputin peste atâtea mobile sigurantä, ar fi dispus de atâtea zile ? cine, patru zile. operatimie extraordlnari, cum ar fi ficut Soeolescu.

www.dacoromanica.ro

- 195 singur, vcare a -Socolescu incendiat

de stejar. Un

.aceste

fie väzut de servitorul de servitorul permanena mai ales plecarea d-nei explicatia d-sale, rog s'o un gang cu rânduri de porti mari, bulevard; principale,

ldutru,

nimic ?

acest

curtea de gang. In fata

de este micul birou de jos situat de pimnita cu lernne. D. Socotescu a cheia randurile de porti trei-patru zile. S'a izolat perfect de curte si de bulevard, fäcut, astfel, un semi-obscur antre birou de jos intrarea principali a caselor. Nimeni 1-ar fi nimeni nu fi S'a din birou in a de lemne, le-a suit sus le-a focare. $i-a in liniste mmi criminal care nu se teme de nimic de inventiune ! S'a izolat perfect, d-le Take prin fantasticul tunel de abundenta d-tale ! Da, ati uitat de care constructiune. Ati uitat pe pictorul care lucra fiecare zi ora 7 dirnineata la ora 7 seara. Unde lucra ? Pe curte odaia, munica salonul, cu sufrageria, biblioteca. in in in sufragerie fost cele mai Cum ar fi Socolescu lemnele, cum ar fi turnat mobilele unele imposibil de de un singur

ca n'a

n'a auzit nimic. V'a spus tot a din primul moment d-lui judecätor de instruclas pe pictor. linii pe pereti ar fi nimic

lost absorbit ca de un ideal care l'ar fi nimicit in raport

Tealitatea. Dar servitorul Zaharia ? Serviorul, recunoscut instructie, de ministerul public de partea unde c.urtii. Am cu totii. Acolo -era? Odaia lui e in -stätea, acolo In ce stare a fost trei-patru zile, a durat ? a comunicat cu trei-patru zile, timp au stat cele stare -duri de poyti ? Dovediti-mi fi lungit pat. trei-patru zile catalepsie, n'ar portile din liuntru n'ar fi auzit zgornotul asurzi-tor cercat al bibliotecelor de sute de kilograrne, rästurnate mobilelor si meselor. Aici ar fi locul d'a vorbi do dau misiunea mea «le d-lui Xenopol, constiinta d-voasträ, de a face spirit ci de a e justitia societatea de a a unui crima ce ca mult o eroare simtind ordinea faptelor, d. Take In a o miri, cu o -piedestalul cutiilor.trosneste sub Dacia" acum stati extraordinard, exclama: - dacd

www.dacoromanica.ro

- la

voi da o

dedsivä. voi veni eu un a-

va sparge ochii cu puterea lui ne cu un adevär, cu evidentd. o iperbo!a care ar fi trebui ne infioare... MArturisesc dacä energic sunat aspru amenintarea a räsuntul ei, convingerea nu s'a temut de nici-o prindere, ceasul dupä atâtea nemeritate, ceasul dreptätei nevinovätiei ! Ce ce ce s'a invocat ? V'o repet, a asc.unde, a sora, färä a turbura din suprema sfortare a nostru adversar, sporind chiar greutatea acuzatiunei prin nergia rezumärii. D. Socolescu s'a contrazis. Contrazcerea a fost A fost gravä intentionatä. Intentiunea a fos mai gravä. Un inocent se poate din lui nu rezultä apärarea lui. Un vinovat induce adevärul lui are de a sterge urma Ceeace La primul interogatoriu declarat cä n'a decât un fund de lumânäri, dud Strâns de aproape, la al treilea interogatoriu rise$te a cumpärat douä funduri de lumândri. zece lumânäri. dovada sdrobitoare ! Inocent ? Ce interes ar fi avut sä al doilea fund de lumânäri ? Nici Avea un mare Vinovat ? $tia a asezat lumâfocare, ar fi izbutit pe numai a cumpärat, ar fi putut sustine cu succe incendiarul este altcineva. N'a fost dar ci un plan, un calcul care numai un fi putut face. o cu aparente serioase. Recunosc. nu neadevär. d-lor jurati, ca se acest caz. rationacl. Socolescu s'ar fi mod severar induce mentul pärtei civile ar fi solid

la vinovätie. Dar a

d. Socolescu

ascunzA ceva ?

vä dovedese aceasta. D. Socolescu

märturi-

când a

el a

le-a nici o colstrAngere, imediat, märturisit a a a recunoscut dela Amärästeanu. a dat adresa bAcanului, mai putea nu. Nu era nici copil, ? evident intentiune, recunoascA Abel nebun. Atâta pricepere sunt obligati a-i spori perversitatea, scop care ancheta judecdtorul de instructie putut din imediat toti nici-o comunicatie cu d.

era arestat,

cu

din

instructie Dând adresa bdcanului, punea descopere exact numärul fundurilor pozitiune ca näri cumpArate. Intentiunea dar d'a ascunde de acuzatiune, si evidenta rilor este o care este un spargA care s'a pe cei mai imaginativi copii. speria

www.dacoromanica.ro

- Demonstratia pártii civile e tot de ca si aceea Ministerului Public relativ la lumândri. D. procuror general :s'a opintit convingä d. Socolescu a cumpärat pe fufundurile de pe ce s'a intemeiat aceasta .afirmatiune ? D. Socolescu a pe un bäiat din pravalie ca cele funduri de lumânari. Asta va a cumpära pe ! A cumpära pe furis" insemneaza ca tu, cunescut, sä te ziva, la miaza mare, la un bäcan care te cunoaste, prävälie unde cunoscut, si ca perca nume, ca domiciliu, de toti din prävälie, stai de vorbä, de cele mai bune sä chetele sä ele d'a dreptul Asta va sä

a cumpära pe

!

Valoarea cuvintelor s'a tästurnat in

capul ministerului public a cumprobabil atis" ar faptul: te duci la o cänie din marginea capitalei, unde n'a mai intrat nici-odatä, unde

nu te cunoaste

cu gulerul hainei ridicat

päläria

Din

peste sprâncene.

problema

nu

rämâne

la nas o

contrazicere, una singurä aceea tot dosarul, cum v'am probat intentiune d'a induce in eroare, färä d'a induce eroare. e locul ca iau pe fiecare in parte, pe d. Take pe d. procurer general. d-le Take unui inocent nu-i e permis uite, un moment, absolut nimic, arestezi veste, când nici-o abandonezi pe o rogojinä, prada celor mai ascutite

lice ? Ce fel

natura omeneascä ? Dar inocentul familie, pärinti, sotie, frati, surori, copii, pronunte justitia, teroarea zguduie, gândindu-se unul din ar putea osândeasa fundul constlintei lui abilele neadevaruri pe care un judecätor färä scrupul le-ar in culmea chinurilor fizice mopresa rale, inccentul nu poate uita absolut nimic ? Asta e osichologie de cali ! (Aplauze). ciudat, inexplicabil. Tot d. Take Ionesafrma n'ar fi in stare sä-si adua aminte aproape mai i s'a intâmplat eri. Da, dar când vä afirma nimic din preta se revotta contra martor care si-aducea aminte ciziune de i acum trebuia sä se revolte contra unui acest uitat de un pachet. Judecati care -conflict de rationament, accastä contrazicere de psichologie, centra unei desordonate abilitati. pronuntati-vd, verdict, d. procuror general am de discutat o cestiune A! d-le probogatä invätäminte. mult mai cele mai cumplite cuioi general, asa, un nevinovat nu rectifice nimic ! ? uite nimic nu-i e ertat d-voasadresez la constiinta d-voasträ, la mintea aplicati sistemul d-lui judeator Sábáreanu ! cer care o reprezentati, numele societatii Sunteti datori,

www.dacoromanica.ro

- ati

sunteti datori ca fata juratilor, cä ati gresit,

räpit de

recunoasteti,

convingerea d-voasträ ! scena, trista scenä cu d. deplorabila scenä care ne-a sguduit credinta organizatia a cabinetelor de instructiune. Voi peste aspectul peste unele peste unele impuse de abuzurilor de putere. Voi reproduce exact, mele, sub controlul d-voasträ, rog mä intrerupeti schimba, fie un cuvânt inocent care n'ar schirnba senzul d-lui judecätor Säbäreanu. - D. judeator de instructie, aduce aminte de Sä

grefier a asistat la primele interogatorii luate d-lui colescu ? - Nu... nu mi-aduc -D. judeator, a numele grefierului ! Dar aminte a fost asistat de vre-un domn grefier ? nu mi-aduc aminte lost asistat de vre-un grefier... amintiti d-12 curor general rumoarea din tutulor, a Curtei a juratilor au auzit acest am pus d-lui judecdtor o intrebare. - Poate un judecdtor de instructie sä instrumenteze legal sä fie de un grefier ? - Nu, nu poate. - Atunci, pretindeti nu v'aduceti aminte asistat sau nu

-

grefier ati luat interogatoriile inculpatului ?... 51 am paloarea tkere... räspunsul a murit fundul conomului care trecuse peste lege dupä cum trecuse sentiment de umanitate aruncase pe d.. Socolescu. $1 d-le procuror general, de ce dispäruse treaga memorie din capul d-lui judeator de instructie ? existä dovada materialä instrumentase tru grefierul contrasernnase interogatoriile peste mai zile,

din

altä cernéalä deat aceea de care

ce sistem voiti sä aplicati servise d-sa. Acum vä Socolescu ? Un inocent nu mate uita nimic din câte i s'a aruncat din senin terntâmplat. Da, Socolescu, e vinovat adus aminte de un fund nitä, la primul interogatoriu nu

lumânäri. In acest caz, ce ziceti de judeatorul de ? Si ce deosecare a asistat de un bire ! Socolescu räspunsese sub emotiunea acuzatiunii, impresiune contra lui incarcerat, sub

pe el Säbäreanu, liber, desonoarea. D. l'ati auzit. A fata acuzatului... el acuzator omul ci un grefier, grefierul pe care nu un fund de d-lor, ne legea ca nu cum-va sä se transforme inchisitor. aplicati toatä rigoarea lui mentineti sistemul, ori lucrat patimä contra märturisiti Sdbäreanu, mase prävälesc toate constructiile Socolescu. spulbea morale, cum vi se distrug faptele, cum vi teoriile ! Pasiunea este ruina judeatorului 51 credeti-rnä, so-

www.dacoromanica.ro

serviciul d'ai inocentilor !

numärul criminalilor

Din acest o concluzie se impune tuturor: nu interesul justitiei, al magistiaturei si al societätei, nu mai merge cu sistemul de astäzi al de instructie... prelungite. animatie D. presedinte ag'ta clopotelul, amenintä cu golirea suspendai ea cesului. Se expiic, domnior. Sunt tineri care ne putem Eu nu atac magistratura, ci sistemul. Un tänär care ar fi printre cei mai buni deckori de rare-ori poate fi un bun judeckor de instructie. Vioiciunea neräbdarca, sunt tineretei. räbdarea, pátrunderea pasiuni interese, ochiul deprins prin experientä, a vietei e n'o poate nobila te a principillor abstracte, ce se unui de instructie, societa tea trebue acorde deplina independentä muncei si a meriteSe impune inamovibilitatea, ca prim grad dobândit de ani de experientd, apoi ITeptat inaintare pe putin la de consilier de Da, la noi, deosebi cu lipsa de scrupul a insternici, se impune aceastä de judecAtorul depinde adesea ori reputatiunea, onoarea viata tenilor. Cu judecdtori de instructie ar tristele inintiri ale timpurilor sälbatice onoarea unui n'ar pinde aberatiunile grafologice de vibratiunile ale unei pärticele dintr'un accent. ajungem la ce-am juns: un distrus de marfologia unui curat, pe tesist de capriciul crud al unui de instructie. la procese extraordinare in dosarul neadevärurile, la procese de extraordinare cari actizalie constrânsi a zice domnule" invinuitului de care n'a e violenta sa nu ofensa, a lost o desperare apostrofele injurioase nu onorau tribunei de D. procurer general n'a s'mtit exemplul de dat de Sus, mai sus deck d-sale, de magistratul care ne a cäreia reputatiune de de cinstc este de

solid intemeiatä. D. procuror general a singur va regreta la Voi termina, domnilor, mobilul declar pretinsul mobil ce i se Daciei". Ce eu de desubt

si

s'a abandonat. $i dela d-lui SocoIescu,

Dacia"

?

n'o crede. Voeste obtie devärul ? Justitia ? a pus patru gubirea de 5.000 ? Nirneni n'o crede mai al baroului nostru, de frunte, o reparatiune mult de 5.000 de a jumätate onosumä, ea nu ar lei. Cu rariul celor patru ilustiatiuni ale baioului. Atunci a venit

www.dacoromanica.ro

--

ca sä

sa se apei e -

in acest proces ! Nimeni n'o crede. Sau

- de presupusele

ce i-am aduce noi. Dela am declarat. numele colegilor al d-lui Socolescu, nu pe Dacia" cä ne-ar pus foc. Limpede categoric.. Cred i s'ar fi impus ca se in urma acestei declaratiuni, ca ar fi fost spre onoarea ei, ar fi de un sentiment de demnitate delicatetä mai ales când recunoaste ea prin ilustrul reprezentant nu e nu fi de marea majoritate a asiguratilor.

Dacia" a preferit

conduitä.

S'a näpustit asupra d-lui Socolescu, nu s'a curternurat de nid un a pus la falsurile din dosar a adaugat inventiunile sale. N'a fost sentiment delicat care nu fi n'a fost intimitate pe care n'o fi rdscolit; n'a fost pe care n'o fi aprins; n'a fost specare fi izbit. Trei ziie, trei zile a torturat pe un nici-o nerespectând el ceeace justitia,

misiunea ei,

celor mai abominabili

asasini. Dar astäzi, d-lor, când s'a ridicat acea vijelie care a durat ore te, am avut impresia provocatä de cluzimea plicerea Dacier, suntem timpul de

cadcntä al Imperiului roman... lumea se adunase la cire, de mijlocul martirul crestin... asupra lui repede martirul... supi a lui s'a dat drumul trei l'a sfârtecat... el a färä gemät, de credinta iustitie constiinte curate ! (Aplauze prelungite). Dacia" n'a pus v'o Ar fi o calomnie am banui pe directorul sau pe din consiliul de

ministratie. Dar pe cine vrea apere Dacia" cerând d'rea d-lui ? Ar fi o imprudenti ca societatea Dacia" se confunde ea pe ea acel furnicar de agenti exteneam, färä tari, goniti pretutindeni si saturati naiva noasträ Dada" e datoare se lepede de de cari unii din acestia ar fi capabili. Vi s'a amintit 1883 a dat foc de procesul unor agenti de asigurare cari osânditi. Vi s'a orasului Câmpulung. Acesti criminali t verdictul juratilor. Dacia" nu trebue si se confunde asemenea agenti. procesul nostru, sub raportul agentilor, Dacia" sti comite o mare gresalá acuzând atâta Ce era pânä la acest proces ? Inspector la Dacia". Care a fost conduita lui de d. Socolescu, adversarul al acest inspector Daciei" ? V'a märturisit doi martori, societätei a venit la ei acasi, i-a chernat la el acasi, le-a dat napoleoni, le-a de ocale de vin, le-a dat declare d. i risplatá, schimb le-a cerut Basarab. Chiar colc'scu dat foc la depozitul

www.dacoromanica.ro

- 201 - depozitia vi s'a citit de d. presedinte - recunoaste martorilor le-a dat vin, i-ar fi chemat la el un napoleon... pentru ca depue

cheresteaua ar fi pretuit mai decât ! Ce-a devenit Hoti urma acestei conduite ? A fost -dat dela Dacia", dar... imediat i s'a un mai -bine la Bustenari, o exploatare de petrol turi cu Dacia". Nu, d-lor, ar fi fost cuminte nu figureze proces In e regretabil, pentru ea, figureaza si mobilul o preocupa, mobilul o banul o scoate intelepciune, bage de insistând prea muit dovedeste are un mobil nemarturisit pe Secolescu: zdrobeasca un adversar redutabil scape de obligatiunea d'a prima de asigurare. mobil fi avut d. Socoles.cu ca dea foc caselor mobilierului lui, tablourilor ? asigurat imobilul, mobilele biblioteca pe o valoare exagerata prin incendiu a vroit prima Dacia". mobilul, d-voasträ. ati sprijinit matiune ? In pornit dela o care este o generalä tutulor asiguratilor. Ati afirmat mai toti siguratii, pe acest timp de ar fi fericiti transforme asigurat. Protestez bani tot contra acestei jurii romanilor. ar fi de notiunea de cinste in Dacia" ar fi dat faliment, desigur n'ar fi ajuns cea mai societate din In special v'ati oprit la architecti ca izbiti mai sigur Socolescu. mari nu se mai fac; architectii Socolescu suferea ca colegii säi. Ei ? e de juns ca cineva devie criminal ? Atunci toti profesiuni liberale, toti lucratorii, toti comerciantii, ar forma o ocazia d'a boasä de candidati la d'a cendia, d'a asasina. Sau, nu cum-va descoperit

legaturile sunt mai bosa de bosa criminalului din ? putin, ar fi Singura argumentare serioasä, ca lost marea deosebire valoarea a lucrurilor si care au fost asigurate. ce s'a dovedit ? Parchetul a o expertiza, a pus sau nu pasiune acest proces. rezultatul acestei expertize la care d. Socolescu n'a asistat: suma expertizei judecatoresti corespunde suma de societate. se impunea vroit De imcbil n'ati vorbit, fortati de d-voastra drept nu nici un ban de asigurare, numai toate stricaciunile. despre mobile v'ati oprit in deosebi asupra bibliotecei. Ce anaauzit ! Mi se visez ! Nu-mi vine cred vis urât !... Omenirea revenise la primele ei lupte de primizei

spelunci intunecoase,

www.dacoromanica.ro

de

idealitate ! Ati luat inventariul carte carte. Ati de un titlu, ati

deun pret, ati contestat altul, dar nu ne-ati

rand altul,

pentruce v'ati privirea rationament. La Vitruvius au. pentru autori, editia, adnotafac o din dar când un advir general incontestabil, pentru toate !umele de tineretea ati

au nu ce tiunile. Nu

la greutatea hârtiei, mi s'a

de constiinta

v'a nutrit

cartea

va.

a

pazinele se leagä cele sent:mente . rândurile cari v'au prirnele ale nu mai au re Viata fie nici-o ele ?... Vârsta, ne scoboarä rândul animalelor o de Locul unde ne-am in

am träit, obiectele pe care le-am dragoste, tape care ne-am ochii, pe care citit in cari au cäzut do multe ori cele mai calde mai rate tot, tot, toate amintirile, tot ce ne desteaptä vietei cu toate evenimentele ei, noi pret pentru filosofii Daciei"... conceptie despre Conscârbit de ceptia mecania. din care a dispärut a Daciei" ? netul banului !... Asta sä fie Dar pasiunca, pasiunea Nu-i fac aceastá notiunile fundamentale ferocitate adormite rnijlocul civilizatiei, - nu dar nu complet dispárute. Ati de un eahilibrul,

care - cumpärat acum de

pus

in

de ani cu doi lei

inventariu cu

pret. Depinde de cine-

de când citeste. Un fi de ce din viata noasträ, nu gäsesc parte din viata mea licitatiunecare s'o vânz pe doi lei cincizeci, nici s'o sigur, afectatä vorbiati $i cu ce nepäsare 0 câteva urme de pensuld... un cadru, vechi, am un mi-e Eu, Atât... Regret marele Grigorescu, pe care nu tablou din 1864, arta prim pret, chiar dacä ar Dacia" !

prisma idealului etern... Sunt convins

aici un care nu se se fi revoltat de socotelile d-voasträ ofensätoare chiar pentrulácomia fi mice sentimentalitare un financiar erati sä supuneti expertizei ordonatä de parchet. Rezultatul e pentru d-voasträ. lita asigurare a d-lui Socolescu, i expertiza asigurat biblioteca pe 40.000 de lei lui. Socolescu

www.dacoromanica.ro

- 203 pertiza judiciarA o citit la 41.000 de ati toate actele din dosar, de o fi crutat, d-le Take d-voasträ talent nu si-ar nemeritatd. fi scoborât prodigioasd la analize din toate punctele privire. Din cifre n'a esit mobilul. Expertiza ordonatá contra strä s'a supus evidentei. mai mers la Paharul ni l'ati plin-ras, sare supra-umanA. admitem inculpat evaluarea ar fi cea mobilul crimei tot dovediti. ar fi mobilul Daciei" : simtia nevcie de pe acest timp de irnediat, de bani multi, alt decât focul. spus. Avea nevo:e de bani. De unde ? Nu admitern nu mai fi avut nevoie de bani. de exista un ca procure? Un care a de milioane, al pesie un milion fond imobiliar tinem socotealä do datori1le lui, cum vi s'a - chiar dovedit

date necontestate -

o

? Am nu ar fi putut se imprumute chernat aici doui de frunte din Moroeanu Rlexandru Ionexu. din ei, v'au afirmat i-ar fi la 20.000 lei. de la 10 imediat. $1 nu i-ar fi 20 la ce mod fi avut d. Socoleseu era 40.000 de ? De ? Ati afirmat imediat grea incurcatd, ca v'a lipsit, si mir. ? Acest voe de o mai artisti din care Ciudat ! de o ingenuozitate treceti peste cieditul d-lui Europei v'ar invidia-o, Socolescu

sustineti

numai Dacia" i-ar fi oferit,

i-ar care avea nevoe, imediat. prima de asigurare, banii d. Socolescu o atacase fi ofer:t imediat, obtii violent luni de zile. Auziti, d-lor jurati, ca ! ataci atact, gratii ale cuiva n'ai deck Dacia" un Asemenea argumente n'ar merita dusman, aceasta mai irnediat, de asitoati expel ienta acelora cari au studiat cari ajtmgi la plati ! operatiuni evalueze pierderile totale cari inventarieze, ai martori partiale, discutia, dovedirea cu acte incendiu, ciocnitea avut obiectele consumate toate cazuimpune judecata care rere nu rile când e vorba de o despAgubire mai mare. interese la suma societatea, potrivit politei, nu procesele chiar dela intentarea actiunei. Din de caz, ani de zile. Ea, Dacia" d-lui presupunem de ce este o bânda banilor. ar fi obtinut, pi in Socolescu i-ar fi

www.dacoromanica.ro

- ba despägubire ce i s'ar fi cuvenit. d-lor de la Dacia", unde e mobilul ? credeti Socolescu fi expus trecutul lui toate aspiratiunile lui, a sotiei lui, lui legitime de o viatä fericita, in schimbul unui proces nesfârsit ? un mobil imposibil distrugerea unei vieti, in fundul constiintei, o asemenea ar comite-o un care ar fi in lui !

o dovada d. Socolescu a comis crima. nu avea, mobilul nu existä. $1 cum un fenomen, imposibil de explicat, un curat, absolut la vârsta de 45 de ani, dintr'odatä din peste cinstea ? $i ce este cinstea ? e usor lepädati de ea v'a guvernat o ? de uun la pervers'tatea _game de ! infractiuni contra legilor scrise lcgilor morale ? Pentru crimä, ca pentru onoare. sunt lungi de sträbätut momeli, tentatiuni, fericiri nefaste de sine adesea ori dureroase. Cine de mie apoi colegii, apoi teceva, societate speculeazd pe amici, din furtul combinatiunilor necurate, temperament, cu ajunge la escrocherie sau la crimä. De impor-

tanta antecedentelor judecati pe un prevenit. C"ne din s'a deprins adevärul, cu realitatea, munca grea, respectul dreptului, el marea a noarei, de sub imperiul cäreia nu-i la constient, mai in :nstinctiv, nici unul din actele vietei. mod de a fi se impune unuia, un alt mod de a fi celuilalt. La voit, cele din urmá fatal, perversitatea la unii cinstea la altii determind conduita. putea sustine inertiei din lumea corespunde o inertie sufleteavirtutea cäreia unul ajunge, n'are noroc, la resti, iar culmea nenorocirilor, nu se abate din calea adevärului. Cinstea e sdracului si nobletea bogatului ; credit, bogatului sirnpatie. viteza, acumulatä din toate vietei, care se duce ca un corp rotund un plan inclinat. Ar trebui un obstacol dincolo de ca opreasa un suflet de deziluzii. dar tatea din calea lui poate rurea de un ideal. In lumea ca si lumea oprirea este o energie. In lumea ar e nebunia. 45 ani de cinste trebuit o zguduire fundamentald in capul lui Soeolescu, ca izdevie cr:minal ; ar fi trebuit ca nebunia care i-sr fi amortit constiinta, i-ar bucneasa, singura de a fi, legea propriei lui exismodul fi distrus tente. Oricât de jos s'au scoborât vremurile cari ne oriat de vast ar fi curentul deceptiunei, acel care s'a deprins,

www.dacoromanica.ro

- peste deanul vietei, sa consklere onoarea ca o

a con$tiintei ca o dezastre, tree cele mai ce ca n'ar vedea n'ar auzi, prin mjlocul ten-. tatiunilor a päcatelor fermecatoare. $1 deseoperit o gurä I-ati acuzat temperamenin viata lui tul, ca cum pusilanirnitatea ar fi o virtute... 1-ati imputat hoi cum v'ar merita elogiile... ponegrit idealilupta pentru arta nationala, ca dela specula care n'a servit tate ar depinde gloria unui popor... cu

nici societatea, v'ati näpustit asupra

expresiuni,

ferocitate

accent,

cuviinta... Ca de prcbe vä impunea rezerva, moderatiunea pe o de nu ca pe un inculpat, l'ati maltratat ridicula expertiza a n'a lipsit imei de pedantism ! La tortura lui nemeride dibueli

latä s'a

de râsul provocat ilaritate... Dar destul... desgust räsesc räbdarea juratilor e pe suntem

de acelasi sentiment de

In

tuturor s'a co-

am forma adevar... ca cum doo convingere, curat ca mai nainte, iintä ca sä se redea amic.ilor pe martirul funeste erori judecatoresti... Sfarsesc, d-lor zice : inocent ! jurati, incredintat unanimitate amicii (Aplauze prelungite. Ovatiuni. Confratii se rezumatul d-lui presedinte oratorului. o scui tä deliberare d. trag camera de chibzuinta verdictul de achitare. Verdictul e prim-jurat Matak un entuziasm indescript primit de multime aceeasi

www.dacoromanica.ro

la revistete cu Doctrina

curent

vá

CURIERUL JUDICIAR" FONDAT LA 4 MAI 1892, IN BUCURE*TI APARE REGULAT

FORMAT MARE, IN 16 PAGINI

Director: DEM.

DOBRESCU,

Pre§edintele Uniunei Avocatilor

Abonamentul

: Pentru autoritati, case comerciale 800 lei anual ; pentru Avocati lei 500 §i pentru Magistrati lei 400.

particu-

SE SERVESC COLECTIUNI COMPLECTE CU TABLELE DE MATERII DELA 1900 ZI, CU PRETUL DE LEI 500 FIECARE AN

,JURISPRUDENTA GENERALÄ" Fondatá In Bucure§ti la 1923.

Apare regulat

DIRECTOR :

C. CONDURATU Avocat

In 32

Prim-redactor : Doctor in Drept Avocat

conglier la Curtea de Apel

la Abonamentul costa ca Abonatii pot cere a li se servi numerele de la aparitie

COLECTII SE GXSESC DE SE POT COMANDA

LA TOATE LIBRXRIILE VOLUME LEGATE

Tipografia Curierul

execut ori ce

prompt de imprimerie conditiuni avantagioase

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE Prefa de Gr. Perieteanu Portretul grafic Delavrancea (plansa 1). de E. Lovinescu Portretul literar Portretul grafic Delavrancea (plansa 2-a). Portretul literar de Mora

3 5 7

Biografice de O. M.

I.

Procesul Caragiale I

Istoric. -

Judiciare

15 de Avocatul Octav Minar Actul No. lui Caion" 31 Primul articol 1ncriminat D-nul 2. Cel de al doilea incriminat ,Domnul Carageale

n'a plagiat, a copiat", al lui Caion" Petitia introductivá de instantä a lui Carageale" 4. Procesul verbal din 5 Martie 1902 al Curtii 3.

Jurati din Ilfov. . Martie 1902, Idem 5. Idem, din 6. Decisia No. 12 din Martie 1902, idem, care a con-

.

34 37 38

....... 41

damnat In contumacie (lipsä) pe Caion la 3 chisoare, 500 lei amendä 10.000 despägubiri civile reclamantului Carageale 7. Decizia cu Jurati din de la 10 1902, care-I achitä pe Caion

43 48

PARTEA

Pledoaria lui Delavrancea In extenso, tnaiutea Curtil Jurati din Ilfov, In de la 11 Martie 1902, din partea lui Carageale . 53 PARTEA III

Portretul grafic I. L. Carageale (plansa 3-a). L. Carageale (1853-1912) Note Biograf ice de O. M.

www.dacoromanica.ro

75

- 208 II. Procesul arhitectului I. N. Socolescu I

Istoric. - Acte Judiciare Istoric, cuprinzand depunerile martorilor, rechizitorul Primului Pro-

coror C. Hamangiu pledordle rezumate ale avocatilor Soc. Dacia-Romania (acuzarea) : N. Xenopol, Take Al. Djuvara cum pledoariile rezumate ale avocatilor : Prof. N. Bazilescu, I. Th. Florescu, Prof. G. Dissescu C. C. Anion, toatea acestea de Gr. Periefeanu V. V. Stanciu Actul No. 1. Primele ale Parchetului Trib. Ilfov. Procesul

......

.

Verbal din 15 lunie 1903 dresat de d-1 Procuror

,

lonescu-Dolj 2. Raportul de Dr. Minovici, chimist 3. Raportul de expertiza dresat de

dresat de d-1 132

Nicolae Bran,

profesor de caligrafie 4. Rechizitorul definitiv al D-lui Prim-procuror . 141 5. Ordonanta No. 37. din 19 hdie 1903, a Judecatorului instructor dela Cab.111 al 6. Decizia No. 81 din 27 Septembrie 1903 a Curtii

din Ilfov prin care se respinge cererea de daune formulata de Soc. PARTEA H

Curtii cu jurati din Pledoaria lui Delavrancea, extenso, de noapte din 27 Septembrie 1903, din partea Ilfov In 167

lui

www.dacoromanica.ro

In curent Abonati-va la revistele cari vá Jurisprudenta cu Doctrina

CURIERUL JUDICIAR" FONDAT LA 4 MAI 1892, IN BUCURESTI

FORMAT MARE, IN 16 PAGINI

APARE REGULAT

Director: DEM.

DOBRESCU, Avocat

Pre§edintele Uniunei Avocatilor

Abonamentul

: Pentru autoritati, case comerciale 800 lei anual ; pentru lei 500 pentru Magistrati lei 400.

SE SERVESC COLECTIUNI COMPLECTE CU TABLELE DE MATERII DELA 1900 LA ZI, CU PRETUL DE LEI 500 F1ECARE AN

JURISPRUDENTA GENERALÄ" Prim-redactor :

:

GR. C. CONDURATU Avocat consilier la

In 32

Apare regulat

Fondatá In Bucure§ti la 1923.

DONGOROZ Doctor in Drept Avocat

de Apel

Abdnamentul costa ca la CURIERUL JUDICIAR" Abonatii pot cere a li se servi numerele de la aparitie COLECTII SE GÄSESC DE

LA TOATE LIBRÁRIILE

SE POT COMANDA

VOLUME LEGATE

Tipografia Curierul lucrári de imprimerie

prompt conditiuni avantagioase

www.dacoromanica.ro

ori ce

DE DREPT IN EDITURA

CURIERUL

- Noul Cod al

de Gr. C. Conduratu, Consilierila

Al. Velescu, avocati. Pretul 240 lei,

Curtea de Apel Bucuresti, 1. Gr. Perieteanu

la cotor lei legat la cotor. - Codul inchirierilor, idem, idem lei de D-1 N. Jak C.mstantinescu, Consilier la C. Contractul de lei. de Apel din legea autentificarei - Biblioteca legilor uzuale adnotate, organizare a corpului de avocati. Pretul 80 lei. actelor legea de unificare L Gr. Conduratu, consilier la Curtea de - luchirierea, de 80 lei. Velescu, avocati. Apel Buc., Gr. Perieteanu in de losef Cohen, avocat. - Executarea Pretul 10 lei. din 15 Oct. 1922, adnotate de - Decretul de Amnistie Dr. E. C. Decusarä. Pretul 10 lei. penal, de d-1 Dr. E. - Probleme de Procedurä Penalä, Revizuirea 3

15 lei.

Decusara.

- Patru

de decanat, de Dem. I. Dobrescu, fost Decan al Baroului Deciziunile

Capitalei, care cuprinde F'anegiricile,

Articolele

ritoare la profesitinea de avocat la Barou Pretul 50 lei. de Dr. Dongoroz. Pretul 6 lei. - Despre Traficul de de 2969/919 de observatiuni asupra 20 lei. d-1 avocat Dr. V. Dongoroz. din Transilvania comparatie - Pentru Unificare Legislatia magistrat Codul Penal, Iustitutia Divortului, de legislatia 15 lei. 15 lei. vol. P. Docan. ol. 1 7 lei. Vol. Constant C. - Legea pentru unificarea contributlilor directe, de Georgescu. Pretul 80 lei.

-

- Despre ldeea de Subrogatiune, Studiu juridic pur, de d-1 Al. Em. Doctor in drept dela Paris, avocat. Pretul 40 lei. - Studiu comparativ asupra procedurei de D-1 Dr. Erast Consilier la de Casatie Pretul 40 lei dicevschi, Profesor Universitar - Procedura Penalä Ungare valahile in Transilvania Banat

Popp Mavrodineanu Pretul traduse de Repertorul general de jurisprudenta (opuizat). satie (5 mari volume). Pretul 500 a Marlor Vol. I,

-

lei.

durilor din Basa abia. Pretul

-

lei.

partea I

Vol

-- partea Jurisprudenta p.

-

Carageale-Caion

:

Jurisprudente.

lei.

de .

Pretul 180 lei. jursprudente. Pretul lei.

(1923) cupr

650

(

pe

Pretul lei. Exproprierea

lei

s u. Pr

hitectul

procesul

: Drama dela Tehniea : Procesul Amira

m

ldem, vol

- ldem vol.

(epuizat). Curti de a

80

,23.

vol

Pretul 280 lei.

p

Vamal

do tor in dreet avocat

in

legea

de

V.

raport cu redtorilor ipotecari avocat lei. ideei de drept de Alex. nationale prin Pretul lei. Oteteleseanu, conferentiar la facidtate4 de drept din latia

-

proprietarilor

- Curs Eiementar de drept roman de C. 250 lei. tatea de drew din Cursul de Drept Comercial

Pretul

profesor la

D-lui Prof. C. Stoeanovici.

- Vadul Comercial idem Pretul 80 lei. V. Dongoroz. lei. -tudii de drept penal de G. rAbiescu. Pretul 25 lei. de drept penal de pe anii dela 900-1923 - Colectii complecte din Curierul

tabla de materii 500 lei, legat colectii complecte clusiv. Pretul la cotor 660 lei. la cotor 590 lei

de drept In depozit de la Agence de Librairie et de Depozitu general al 14, str.

www.dacoromanica.ro