Bercu Vlad-Republica Moldova Un Stat La Limita Dintre Liberalismul Rudimentar Si Neoliberalism [PDF]

Zitiervorschau

TEMA: Republica Moldova un stat la limita dintre liberalismul rudimentar si neoliberalism 1. Liberalismul clasic/Neoliberalismul Liberalismul clasic:  Principiul fundamental „laissez-faire, laissez-passe”, adică „lăsă să se facă, lasă să   

se treacă”. Rolul statului – statul polițienesc. „Guvernul cel mai bun, este cel care guvernează cel mai puțin” Finanțele publice au rolul resurselor necesare pentru acoperirea cheltuielilor

   

privind sarcinile de administrație care-i erau rezervate”. Impozit unic. Statul față de economia de piață are un caracter dezinteresat. Principalul scop: neexistența unui deficit bugetar. Concurența liberă, statul neimplicându-se absolut, existența monopolului.

Neoliberalismul: 

Intervenția statului în cadrul liberei concurențe, prin stabilirea unui cadru juridic,

   

a regulilor de joc pentru comercianți, pentru a preveni monopolul pe piață. Existența concurenței libere și perfecte. Economia organizată pe baza proprietății private. Impozitul progresiv. Existența unei economii sociale de piață, adică per exemplu subvenții tinerilor



întreprinderi. Stimularea ofertei, a producție, pentru scoaterea societății din continua dilemă



inflație-șomaj. Viitorul rezervat sectorul privat și al micilor întreprinderi, ce vor garanta

concurența pe piață.  Stabilizarea prețurilor prin intermediul autorităților statale. 2. Un scurt istoric al tranziției economice de-a lungul anilor pe teritoriul Republicii Moldova actuale. 3. Anul 1812 pentru teritoriul dintre Nistru si Prut, așa numita Basarabie (a șa numita deoarece este un nume artificial dat meleagurilor noastre în scopul politicii de deznaționalizare a autorităților țariste), a fost cedată Imperiului Rus de către Imperiul Otoman. Vorbind de economia din acea perioadă, cu siguranță nu putem zice că apar ținea curentului liberal, pentru că în primul rând Imperiul Rus a abrogat iobăgia abia în anul 1861 („Kрепостное право”), pe când în toată Europa circula curentul „liberte, fraternite, egalite” și nici nu a reușit să se instaureze burghezia clasică în Imperiul că și a venit peste ei revoluția roșie. Totuși anumite caracteristici asemănătoare cu doctrina liberală putem evidenția: statul polițienesc, adică statul nu este altceva decât forța de poli ție comună instituită, iar finanțele publice au rolul de asigurarea resurselor financiare necesare

funcționării instituțiilor publice. Despre o piață liberă, concurențială, întreprinderi monopolizatoare nu putem vorbi, căci comparând-o cu aceeași Mare Britanie este cer și pământ situația economică în aceste două Imperii. 4. 1918-1940 După ce Imperiul Rus s-a destrămat, Basarabia a decis că este momentul prielnic pentru ea să se unească cu Țara Românească, astfel la 1918 în urma Marei Unirii, se creează un nou stat România. În toții anii în care Basarabia a făcut parte din România nu putem afirma că fie că politica economică era îndreptată spre doctrina liberală sau keynesiană, ci mai degrabă era o tranziție de la prima la a doua, care nu sa mai produs însă. De ce zic așa? Încă Alexandru Ioan Cuza a stabilit diverse impozite, în cadrul României interbelice sau implementat subvenții pentru paturile vulnerabile, Reforma agrară din 1921 ce a avut un efect direct asupra fiscalității. 5. Anul 1940, un an de răscruce pentru Basarabia, aceasta fiind cedată de România și anexată de Imperiul Rus în urma a două ultimate din partea autorită ților sovietice, ajunge să fie întemnițată într-un stat totalitar, a cărei economie nu se conducea de nici una din doctrine liberale sau keynesiste, ea mergea pe ideea doctrinei socialiste, la baza căreia erau lucrările lui Marx și Engels, însă era o formă „vulgară” a teorie lor, dat fiind faptul că Stalin a folosit pentru ridicarea întreprinderilor munca neremunerată a milioane de oameni care erau deținuți în gulaguri, lagăre muncitoare. Piață economică nu exista, iar proprietatea privată se reducea la un număr exhaustiv de lucruri (spre ex. un țăran poate avea o vacă, un cal, 10 găini etc.). Sistem ce a început să cadă cu începutul anilor 80’ și finalizându-se cu venirea la putere a lui Gorbaciov în anul 1985 care chiar dacă prin reformele sale a încercat să modernizeze, liberalizeze sistemul economic sovietic, temelia era deja ruinată. 6. 1991, 27 august o zi memorabilă cu siguranță pentru părin ții noștri, chiar și la unii pentru frații mai mari, plină de bucurie pentru redobândirea dreptului la libertate, cuvânt, apartenență, o zi care ea umplut pe toți de speranța și siguranța în ziua de mâine. Însă precum în majoritatea statelor post-sovietice a urmat un deceniu întunecat, în putem să-l caracterizăm cu dominarea banditismului, înflorirea pieții negre, stabilirea monopolurilor în diferite sectoare ale economiei naționale (metalurgie, alimentație, întreprinderile mari și mici, etc.) de către grupări de interes criminale, devalorizarea totală a monedei naționale și introducerea unei noi, lipsuri, ș.a.m.d. Statul era în imposibilitatea de a controla toate cele ce se întâmplau, însă totuși prin anumite acțiuni încet au „stabilizat” situația (legiferarea Legii cu privire la privatizarea, modificările Codului Civil din 1964, emisia noi monede naționale – Leul moldovenesc în 1992, adoptarea Codului Fiscal în 1997). Totuși până astăzi nu vedem o stabilitate europeană chiar și după 25 de ani de la independență, inflație, sistem de guvernare oligarhic, monopol, atacuri raider ș.a.m.d. În

continuare intenția mea este de a raporta caracteristicile principale ale statului Republica Moldova la caracterele doctrinei neoliberale și voi argumenta de ce suntem la limita dintre ultima menționată și doctrina liberală clasică. 7. Republica Moldova ca stat neoliberal (partea plină a paharului). 8. In cadrul acestui compartiment voi prezenta unele caractere ale neoliberalismului economic și manifestările sale în Republica Moldova.  Intervenția statului în cadrul liberei concurențe, prin stabilirea unui cadru juridic, a regulilor de joc pentru comercianți, pentru a preveni monopolul pe piață. – legiferarea în anul 2012 a Legii concurenței. Prin care se stabilesc următoarele lucruri esențiale: interzicerea practicilor, înțelegerilor anticoncurențiale; abuzul de poziția dominantă; stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea agenților economici, etc. Impozitul progresiv – Codul Fiscal al RM desemnează așa noțiune ca impozitul pe



venit, iar articolul 15 reglementează exhaustiv cotele de impozitare: Articolul 15. Cotele de impozit Suma totală a impozitului pe venit se determină: a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29640 - 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640; b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil; c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil; d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225 1 – în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic. 

Existența unei economii sociale de piață – Proiecte ale antreprenorialului social în RM precum:

1. Proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”, PNUD (Programul Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare) Moldova, 2004-2011 - Una din puţinele experienţe de succes în acest sens a fost creată prin intermediul activităţilor Proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în perioada octombrie 2004 – decembrie 2011. Astfel, începând cu anul 2007 şi până la finalizarea proiectului, au fost create 9 întreprinderi sociale fondate de ONG-uri partenere, prin intermediul cărora au fost finanţate 18 planuri de afaceri. 2. Proiectul „Dezvoltare Economică Locală”, Centrul CONTACT, 2009-2011 - Scopul Proiectului DEL a fost dezvoltarea potenţialului economic local prin asigurarea accesului la servicii profesionale de consultanţă în afaceri şi susţinerea afacerilor cu impact social în comunităţile din Republica Moldova. 13 Întreprinderi/Asociaţii Obşteşti, în cadrul Concursului

Planurilor de Afaceri, au beneficiat de granturi pentru iniţierea sau dezvoltarea afacerilor cu impact social şi domeniul de prestări servicii. 3. Altele: Proiectul de asistență pentru dezvoltare sprijinit de Ambasada României, alte proiecte în colaborare cu PNUD pentru dezvoltarea afacerilor în sectorul asistenței, ș.a.m.d. Astfel statul estet cointeresat în colaborarea cu organizațiile internaționale, pentru a le oferi tinerilor întreprinzători să crească. 

Stabilizarea prețurilor prin intermediul autorităților statale – un exemplu elocvent ari ultima noutate, Cabinetul de Miniștri a aprobat modificările în Legea privind piața produselor petroliere pentru scăderea prețului cu amănuntul la gaz lichefiat și învestirea cu acest drept de control și stabilizare a prețului Agen ției Naționale pentru

Reglementare Energetică, proiectul urmează să fie adoptat de Parlamentul RM. 9. Republica Moldova statul ce nu a depășit de facto economia liberală clasică (partea goală a paharului). 10. Dacă în slidul trecut, RM a părut un stat european în adevărat sens al cuvântului în această parte al prezentării lucrurile se vor face a fi evidente.  Rolul statului – statul polițienesc, aici îmi aduc aminte de ziua de 7 aprilie 2009, clar că este o comparație prea puternică, totuși când mă gândesc la această caracteristic îmi aduc aminte reportajele din zilele celea practic la toate posturile 

de televiziune naționale și străine (gen BBC, sau CNN). Monopolul – în diferite sectoare ale economiei naționale de mult timp deja sa instituit monopolul, astfel spre exemplu în cazul în care cineva ar dori să se ocupe de prelucrarea metalelor, iar fi imposibil din cauza monopolului ce îl de ține



„Metalferos” SRL. Cadrul normativ chiar și dacă există, chiar și același cu privire la concuren ța loiala, el nu funcționează cum trebuie, observăm zilnic cum agenții economici se luptă între ei nu cu cele mai legale metode, panourile publicitare cu imagini sexiste, reclamarea calității produselor ca fiind cele mai bune ascunzând de

cumpărător vicii importante, etc. 11. Astfel concludem că de jure Republica Moldova tinde să fie un stat cu o politică economică neoliberală, asemenea statelor dezvoltate, totuși ea nu se poate debarasa de caracteristicile liberalismului clasic, sălbatic aș zice eu, alimentat de o corup ție cu care unii de la noi se luptă asemenea lui Don Quijote cu morile de vânt. Bercu Vlad, gr. 302.