Arta Preistorică [PDF]

Zitiervorschau

ARTA PREISTORICĂ În istoria artei, arta preistorică este arta produsă în culturi preistorice, care încep undeva într-o istorie geologică foarte târzie și, în general, continuă până când cultura fie dezvoltă scrierea, sau alte metode de păstrare a evidențelor, sau intră în contact cu o altă cultură care îi aduce modificări istorice majore. Arta preistorică cuprinde: • Arta paleoliticului (epoca veche a pietrei) • Arta mezoliticului (epoca mijlocie a pietrei) • Arta neoliticului (epoca nouă a pietrei) • Epoca bronzului • Epoca fierului • Artă nativă din Africa • Artă nativă din America • Artă nativă din Oceania • Arta preistorică din România Din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă,cînd îndeletnicirile principale ale oamenilor erau vânătoarea şi pescuitul aceştia au desenat, au sculptat şi au pictat. Pe pereţii peşterilor s-au păstrat picturi cu o vechime de peste 30000 ani.Astfel de picturi au fost descoperite în peşterile Lascaux din Franţa şi Altamira din Spania. Aici sînt reprezentaţi bizoni, cai, reni, mamuţi, mistreţi. Oamenii din comuna primitivă aveau nevoie să-şi păstreze alimentele. În acest scop au fost create diverse vase din lut, înfrumuseţate cu linii, puncte, dungi.Pe lîngă picturi şi vase de ceramică s-au mai găsit şi figurine sculptate în oase de animale sau modelate în argilă, care reprezintă animale sălbatice.

Amprentă a mîinii în negativ. Peştera din Castillo (Spania) aproximativ 40000 de ani i.C.

Desen reprezentind un mamut, aproximativ 40000 de ani i.C. Peştera din Pech-Merle.

Pictură înfâţişând un cal şi semne abstracte, aproximativ 15000 de ani î.Hr. Peştera din Lascaux

ARTA PREISTORICĂ I. Arta paleoliticului În Europa, arta paleolitică este frumos ilustrată în magnificele peşteri pictate la Lascaux şi Chauvet, ambele în ​Franța. Această artă preistorică din peșteri este incredibil de fascinantă. Distanţa mare de timp care ne separă de artiştii care au realizat aceste opere, duc la întrebarea cum au fost făcute acele imagini. Lucrările din această perioadă preistorică, nu sunt întotdeauna simple, ci unele sunt destul de complexe. De exemplu, picturile din peştera Lascaux au fost realizate cu peri fabricaţi din blana animalelor. Artiștii din Paleolitic au cinci culori principale aflate la dispoziția lor: galben, roșu, maro, negru și alb. Alb este mai rar, dar se vede în peştera Lascaux. În unele cazuri, pigmentii si-au mai pierdut din strălucire, degradându-se din cauza trecerii timpului. Zeci de peşteri pictate există în Europa de Vest, majoritatea în Franța și Spania, precum și sute de sculpturi și gravuri înfățișând oameni, animale și alte creaturi fantastice au fost găsite în Europa și Asia deopotrivă. Picturi rupestre reprezentând animale, aproximativ 15000 de ani î.Hr. Peştera din Lascaux , Franța

ARTA PREISTORICĂ Arta neoliticului - la sfirşitul perioadei neolitice, în mileniul III î.Hr., o artă nouă îşi face apariţia în Europa: arhitectura. Dolmenul, primul ansamblu construit, se compune din două pietre enorme, aşezate vertical, pe care este pusă orizontal o a treia. Aceste pietre mari, numite „megaliți” anunţă deja, prin felul lor de asamblare, principiul lintoului (buiandrug). Alăturând dolmenuri, omul creează alei acoperite care formează adevărate săli. Uneori, pe sol, el ridică pietre imense, alungite: menhire. Trebuie menţionat că în mileniul II î.Hr. Europa de vest se afla încă în epoca megalitică, pe cînd alte civilizaţii din Orientul Mijlociu atinseseră un nivel de dezvoltare foarte important.

Construcția ansamblului Stonhenge a început în anul 3.000 î.C. Este construit din pietre cu înălțime de 6 metri și greutate de până la 500 kg, aduse aici, probabil, de la o distanță de 322 km din Câmpia Salisbury din sudul Angliei. Deși nu se știe exact rolul ansamblului, se crede că cei care l-au construit aveau cunoștințe de astronomie, și că ziua de 21 iunie (Solstițiul de vară) avea o semnificație deosebită, probabil ,religioasă. Stonehenge era un monument dedicat zeilor. La o distanță mai mare de 5 km era unul făcut din lemn. Teoria oamenilor de atunci era că zeul este nemuritor, la fel ca piatra, iar oamenii sunt muritori precum lemnul. Înainte de răsărit ei se duceau la monumentul de piatră și așteptau prima ivire a soarelui. Dintr-o anumită poziție soarele lumina foarte frumos, oamenii crezând că este fapta unui zeu. Călătoreau pe lângă un râu aflat în apropierea Stonehenge-ului de lemn, unde, la asfințit, se rugau din nou la zeul lor. Noaptea sărbătoreau.

ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA Primele manifestări ale artei preistorice în țara noastră datează din perioada neoliticului, în cultura Criș, ce a dat la iveală răspândirea vastei sinteze culturale pe întreg teritoriul României precum şi în afara acestuia, din stepele nord-pontice şi până în Europa Centrală. Manifestarea cea mai bogată în aspecte artistice o constituie ceramica. Pe lângă vasele cu scop utilitar, în ceramica neolitică există o categorie de vase decorate prin pictare cu elemente geometrice care au un vădit aspect decorativ artistic. Ceramica de Cucuteni este cea mai frumoasă manifestare a artei din perioada neolitică. Decorația spiralată, meandrică sau unghiulară în zigzag a vaselor de Cucuteni este realizată cu două sau trei culori pe fond alb sau roșu.

Vas ceramic – cultura Criș

Vas ceramic – cultura Cucuteni

ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA • Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. • Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. • Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni.

Gânditorul din Târpești (comuna Petricani, jud. Neamţ) , piesă este modelată din lut, arsă, de culoare cărămizie, care înfăţişează un personaj masculin în poziţie şezândă. Modul realist de executare, cu detaliile anatomice foarte bine evidențiate.

ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA

Figură zoomorfă ce reprezintă un cal – Peștera Cuciulat, podișul Someșului, pictură rupestră ce datează din paleoliticul superior

Scenă de vânătoare, pictură rupestră din peștera Coliboaia - Bihor

ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA Cultura Hamangia aprox. 5250-4500 î.H. Cultura Hamangia este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, jud Tulcea. Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi al României și, într-o fază târzie, pe teritoriul Bulgariei (în zona Varna și Burgas) și sporadic la NE de Dunăre. Cu ajutorul datării cu radiocarbon s-a constatat că Cultura Hamangia s-a dezvoltat în mileniile 6 – 5 î.e.n. (înainte de 4700 î.e.n.). Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populație venită din Anatolia. Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și pe aceasta. Fazele timpurii ale culturii Hamangia au fost sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criș și Boian.

Cuplul de la Hamangia, figurine din terra cota Așa-numitul Gânditor de la Hamangia este de fapt un complex de două statui, Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice. Bărbatul are coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini. Statuia este extrem de stilizată și nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul Gânditorului. Gânditorul este insoțit de o variantă feminină la fel de stilizată. Femeia nu stă pe nici un fel de scaun, și ține mâinile amândouă pe un picior. Se presupune că cele două statuete formează o pereche. În conformitate cu unele ipoteze, „Gânditorul” ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o zeiță a recoltei.

ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA Arta și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.H. - sec. I d.H. Ea reprezintă o sinteză originală ce își are rădăcinile bine și adânc înfipte în mediul și în credința autohtonă, această originalitate nu exclude, ci, dimpotrivă, implică acceptarea unor influențe din afară. Pe fondul autohton în care au fost integrate multiple și fecunde influențe grecești, etrusce ori de altă natură, adaptate și prelucrate în manieră proprie. Arhitectura daco-geților cunoaște mai multe tipuri de construcții și de tehnici: construcții militare (cetăți, turnuri de pază, fortificații), arhitectură de cult (sanctuare, vetre, altare) și arhitectură civilă (locuințe, amenajeri în legătură cu producția, depozite). Cel mai impresionant tip arhitectural era cetatea, aceasta avea planul neregulat cu forme poligonale, având curtine de zid cu turnuri la colțuri și una sau mai multe porti-turn. Din cele care s-au mai păstrat enumerăm Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Sarmisegetusa Regia. Arhitectura funerară a dat la iveală morminte regale, monumente cu bolți semicilindrice și cu un bogat inventar. Enumerăm coiful tracic din argint și aur descoperit la Porțile de Fier, stela de cult mitraică înfățișând pe zeul Mitras sacrificând taurul etc.

Coiful tracic din argint și aur descoperit în mormântul de la Peretu (jud. Teleorman)

ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA

Cetatea Costesti - Blidaru, reconstituire 3D

Cetatea Costesti – Blidaru – vedere de ansamblu

ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA

Sarmizegetusa Regia -