Antropologia structurala [PDF]

Zitiervorschau

IDEI CONTEMPORANE

CLAUDE LEVI-STRAUSS

ANTROPOLOG IA STRUCTURALĂ Pr e fată

de

ION ALUAŞ Traducere

din

limba

franceză

J. PECHER

d.e

1978

EDITURA POLITICA BUCUREŞTI

Cop erta colecţiei:

VALENTINA BOROŞ

CLAUDE L�VI-STRAUSS ANTHROPOLOGIE STRUCTURALE

Librairie Pion, Paris 1973

PREFAŢĂ

Cu această lucrare Claude Levi-Strauss - an­ tropolog de reputaţie mondială, reprezentant de seamă al structuralismului - este la a treia sa apariţie în l.imba română. Tropice trist e (1968), Gîndirea sălbatică (1970) oferă un ma­ terial esenţial pentru a cunoaşte atît paleta largă a preocupărilor sale - de la cele elevat filozofice pînă la detaliul etnografic semnifi­ cativ pentru un spaţiu cultural sau altul -, cît şi traseul spiritual străbătut de gîndito­ rul francez odată angajat pe făgaşul antro­ pologiei, concepută ca ştiinţă fundamentală despre om. Antropologia structurală - pe care ne-o oferă Editura politică în prestigioasa co­ lec·ţie "Idei contemporane" - poate contribui la îmbogăţirea substanţială a imaginii cititorului român despre gînditorul şi savantul francez. Căci această lucrare este menită, în intenţia au­ torului, să circumscrie originalitatea demersu­ lui său în antropologie, adică metoda structu­ rală în articulaţiile ei de bază şi în aplicaţii considerate deosebit de relevante. Să precizez însă că Antropologia structurală nu e un tratat sistematic de metodologie, nu e o introducere epistemologică sistentatică intr-o ştiinţă particulară. Ea reprezintă o culegere de studii elaborate pe parcursul a 10-15 ani, în circumstanţe şi scopuri diferite. De unde decurg anumite avantaje, dar şi unele dezavantaje pentru cunoaşterea şi înţelegerea metodologiei structuralismului antropologie. Avantajul principal rezidă, cred, în faptul că metoda e înfăţişată în procesul constituirii, de­ v

venirii şi funcţionării ei efective în contact cu un fenomen sau altul a.! societăţilor zise pri mi. ­ tive ş i în confruntare directă cu un preopinent sau, altu!. . Ni se oferă astfel posibilitatea să cunoaştem întrucîtva laboratorul de creaţie al savantului francez, să uTmărim constituirea reală în timp a metodei sale de cercetare, cu ezitările, retu­ şurile, discontinuităţile inevitabile. Dezavantajul principal rezidă în sistematiza­ rea insuficientă a expunerii metodei, în relie­ farea insuficientă a structurii metodei structu­ rale cît şi a relaţiilor acesteia cu alte metode şi cu \Veltanschauung-ul care o inspiră şi o sus­ ţine. Efect şi cauză a acestei situaţii, un deficit de standardizare a limbajului creează dificul­ tăţi în descifrarea, inteTp'retarea te::L1;ului levi­ straussian. Ant în vedere îndeosebi ambiguita­ tea proprie uno-r concepte-cheie folosite de autor, cum sînt cele de "inconştient" , "con­ ştiinţă" , "structură" , "infrastructură" , "suprastruc t ura , "model" , "ant ropol og1e , "etnol ogie" , "sociologie" etc. Dacă adăugăm la ambiguitatea terminologică şi conceptuală pluralitatea punctelor de vedere filozofice din opera lui Levi-Strauss, se iveşte o nouă dificultate care complică şi mai mult sarcina interpretului. Comenta-rii pertinente au pus în evidenţă combinaţia specific eclectică a poziţiilor filozofice ale etnologului f'rancez, combinaţie în care intră apriorismul kantian, idei platoniene, raţionali.smul idealist, materia­ lismuZ metafizic, reducţionalismul biofizio!ogic, neurologic, cibernetic şi informatic, anticapita­ lismul romantico-rousseauist şi seientismul po­ zitivist 1. w

"

0

"

B o b S c h o 1 t e, The Structural Antropology 1 Cf. of Claude Levi-Strauss, în : "Handbook of Social and Cultural Antropology", Rand McNally & Co., Chi�ago, 1973 (în spe ţă p. 633-656) ; Y v a n S i mon i s, Claude Levi-Strauss ou "la passion de l'incest�", Aubier-Montai gne, Paris, 1968 ; E d m u n d L ea c h, VI

Aşadar, o ambiguitate terminologică, concep­ tuală şi atitudinală străbate întregul discurs levi-straussian t. Un gîndito1· de talia lui Levi-Strauss este, fi­ reşte, conştient de polisemia propriului text şi ne sugerează o posibilă explicaţie (şi justifi­ care) a ei invocînd, pe de o parte, stadiul pre­ car al standardizării vocabularului tehnic în antropologie 2, iar pe de alta faptul că, scriind cînd pentru publicul anglo-saxon, cînd pentru cel francez, n-q putut gîndi şi n-a putut expune în acelaşi fel 3• Sintem, cred, obligaţi să accep­ tăm ca întemeiată 1năcar parţial această justi­ ficare. I'11ai important este însă faptul că, în pofida ambiguităţii amintite, lectura atentă a Antropologiei stru c tu r al e poate degaja nucleul atitudinal o�J·iginar, generator şi susţinător al în­ tregii lucrări, poate identifica matricea teore­ tica-metodologică ce-i conferă unitatea (rela­ tivă) în diveTsitate, poate surprinde strategia adoptat ă de savantul francez, anume aceea de a elabora o nouă constelaţie paradigmatică, în măsură să revoluţioneze antropologia şi, prin ea, corpusul ştiinţelor soc'io-umane în a�amblu, şi poate 1·eleva locul central pe care-l deţine marxismul în analizele levi-straussiene. Intreprinderea teoretică levi-straussiană a stîrnit un ecou 'rar întîlnit prin dimensiunile sale în universul specialiştilor în ştiinţele so­ ciale şi al filozofilor. A1n identificat pînă acu1n peste 150 de lucrări consacrate lui în limbile franceză, engleză şi germană. În ultimii zece ani a apărut şi în literatura română un număr apreciabil de lucrări (cărţi, studii, articole) consacrate fie structuralismului Levi-Strauss, Seghers, Par is , 1970 ; J ea n P i a get, Le Structu1·alisme, P.U.F., Pa r i s, 1968 ; C. l. G u 1 ian, Marxism şi structuralism, Edi tura poli tică, B ucureşti, 1976, cap. II ; 1. S. S t e pa n o v, Semiotika, lzd . "Nauka", lVIoscova, 1971, p. 38. 1 Cf. Y v a n S i m o n i s, op. cit., p. 342-351. 2 Vezi v olumul d e faţă, p. 450. 3 Ibid., p. 2.

în general, fie unuia sau altuia dintre reprezen­ tanţii lui, în speţă lui Claude Uvi-Strauss 1. Aceste lucrări oferă cititorului român o ima­ gine de ansamblu adecvată asupTa lui Levi­ Strauss în mişcarea de idei, în "complexul in­ telectual" numit structuralism. Cvasiunanimitatea comentatorilor - admi­ ratori şi adversari deopotrivă - recunosc nou­ tatea demersului levi-straussian, caracterul său deosebit de incitant pentru investigaţia şi re­ flecţia ştiinţifică, chiar fascinaţia exercitată de lectura textului savantului francez. De unde vine şi ce determină această fas­ cin atie ? Cred că ea este generată înainte de toate de specificul problematicii abordate. O problema­ tică ce vizează originea şi esenţa omului şi a societăţii, structurile lor arhetipale, raportul dintre natură şi cultură, mit şi ştiinţă este pasionantă prin ea însăşi, prin deschide'rea o.fe­ rită spre un spaţiu ideatic în care se îngemă­ nează epistemicul, eticul şi esteticul. Impresionează apoi în cel mai înalt grad complexitatea personalităţii şi operei savantului francez. O personalitate culturală în care se îm,­ bină specialistul de înaltă competenţă cu omul de un vast orizont spiritual, cu filozoful în mă­ sură să ne ofere sinteze interpretative cuprin­ zătoare şi de adîncime, cu artistul ctitor al unui discurs în care raţionamentul precis şi rece este frecvent asociat cu V'raja metaforei poetice. Intr-adevăr, chiar şi textul Antropologiei structurale - prin natura problematicii sale 1nai arid decît cel al Gîndirii sălbatice, al Tropi celor triste şi, mai cu seamă, al Mitologicelor e o ţesătură inextricabilă a limbajului metoni'

­

t Avem în vedere cu deosebire lucrările setnnate de C. I. G u 1 i a n. C. M a r e, A. M a r i n o, P. B o­ te z a tu, S. M a r c u s, M. P o p, A. R o t h, I. V 1 ă­ d u ţi u, V. V. C a r am e 1 ea, H. W a 1 d, M. T r a n­ d a fo i u, L. G r i.i n b e: r g, P. N i c h i ţ e 1 ea, C. Z am­ f i r, V. Ne m o i a n u, E. Pop.

VIII

mic cu cel metaforic, trădînd natura profundă de poet a etnologului francez 1. Dincolo de o 1nultitudine oarecum eclectică a punctelor de vedere filozofice risipit€ în opera lui, două dimensiuni atit udinal-filozofice fun­ damentale se găsesc în necurmată confruntare în creaţia lui Levi-Strauss. Putem vorbi de o dimensiune raţionalist-analitică a filozofiei sale, dimensiune de inspiraţie carteziano-spinoziană, care l-a condus la privilegierea modelului na­ turalist-analitic în ştiinţă, la un reducţionism 1nult discutat şi la "antiumanismul teoretic" , atît de şocant prin formularea şi implicaţiile lui. Putem vorbi, de asernenea, de o dimensiune etica-romantică a filozofiei sale, inspirată cu deosebire de Rousseau, dimensiune implicată în lait motivul "originilor", în nostalgia începutu­ rilor, a comunităţilor umane "autentice", în re­ pudierea paseistă a prezentului, a "societăţilor inautentice" :! ; în critica moralizatoare a civi­ lizaţiei contemporane, în speţă capitaliste ; în conceperea ştiinţei ca o misiune şi un refugiu. etnografia fiind considerată drept "fornl.a cea 1nai e:x:tremă a celei de-a doua posibilităţi" 3• Ca şi în ale gere a cîmpului epistemic în care-şi exer­ cită vocaţia sa de savant. Această originală îmbinare a raţionalismului cu romantismul a contribuit şi ea la înrîurirea exercitată de gînditorul francez în cultura con­ temporană.

Pentru un cunoscător însă e clar că Levi­ Strauss s-a impu.s înainte de toate prin vocaţia sa de savant, prin radicalitatea reformei pe care o propune şi încearcă să o realizeze în spaţiul ştiinţe lor socio-umane, reformă ale cărei prin1 Cf. şi E. L ea c h, op. cit., p. 28-�. 2 Vezi volumul de faţă. p. 443-443.

3 Cf.

Tropice 1968, p. 59.

triste, Editura IX

ştiinţifică,

Bucureşti,

cipii teoretice, epistemologice şi metodologice sînt expuse în vol-umul de faţă. Se ştie - şi Levi-Strauss recunoaşte nu o dată expressis verbis acest lucru - că rnarxismul re­ prezintă o pTemisă teoretică fundamentală a re­ formei metodologice intenţionate de Levi-Stra­ uss, că descoperirea lui a reprezentat o condiţie esenţială a orientării lui Levi-Strauss spre o an­ tropologie ştiinţifică, după ce în anii tinereţii frecventase asiduu filozofia (inclusiv antropolo­ gia filozofică) de factură idealist-speculativă. Descoperirea (după împTietenirea cu J a­ kobson) a psihanalizei, iar apoi familiarizarea cu lingvistica structurală i-au dezvăluit noi di­ mensiuni ale unei ntetode pozitive în studiul fenoinenelor sociale. Astfel a ajuns să adopte analiza structurală ca metodă în măsurâ să re­ voluţioneze corpusul ştiinţelor socio-umane, după modelul lingvisticii, ştiinţă "care a izbutit să formuleze o metodă pozitivă şi totodată să cunoască natura faptelor supuse analizei sale" 1. Odată conve1·tit la ştiinţă, Levi-Strauss se an­ gajează pe drumul reconstrucţiei radicale a an­ tropologiei, în spiritul şi după modelul natura­ list de ştiinţă, pe drumul constituirii unei con­ stelaţii categoriale paradigmatice care să per­ mită disciplinelor socio-umane ridicare a lor la rangvl de ştiinţe egale în statut şi drepturi cu ştiinţele exacte ale naturii. Şi poate că punctul de plecare al acestei constelaţii paradigmatice nu este conceptul de "structură'\ ci cel de "in­ conştient" sau "spirit inconştient