Analiza Si Diagnosticul Resurselor Umane La SC Materom SRL - Moldovan Raluca [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” TARGU-MURES FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE JURIDICE SI ADMNISTATIVE MASTERAT : MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

ANALIZA SI DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE LA S.C. MATEROM S.R.L.

COORDONATOR STIINTIFIC CONF.DR. BIRCEA IOAN

MASTERAND MOLDOVAN RALUCA AN II

2014

În teoria tradițională a întreprinderii, salariații erau priviți prin prisma modului în care aceștia executau, în mod disciplinat anumite operații prestabilite, puneau în mișcare mașini și dispozitive tehnologice sau îndeplineau unele activități. Așa au apărut și conceptele folosite, din păcate și astăzi, de „forță de muncă” sau chiar „mână de lucru”. Ceea ce interesa era capacitatea acestora de a pune în operă, conform regulilor, deciziile conducătorilor. Conceptul de forță de muncă era definit ca fiind „totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale pe care omul le utilizează în procesul obținerii bunurilor și servicilor”. Conceptul de forță de muncă era folosit întodeauna la singular și desemna ansamblul, masa. Niciodată individul, cu personalitate, nevoi, comportament și viziuni specifice nu intra în obiectivele conducătorilor. Astăzi, oamenii reprezintã o resursã comunã si, totodatã, o resursã - cheie, o resursã vitalã, a tuturor organizatiilor, care asigurã supravietuirea, dezvoltarea si succesul competitional al acestora. Aceastã realitate a determinat tot mai multi specialisti in domeniu sã afirme cã din ce în ce mai mult avantajul competitiv al unei organizatii rezidã în oamenii sãi. Resursele umane sunt singurele capabile sã producã si sã reproducã toate celelalte resurse aflate la dipozitia unei organizatii. Oamenii sunt resursele active ale organizatiei, deoarece potentialul lor contribuie activ la cresterea eficientei si eficacitãtii organizationale. Resursele umane sunt puternic marcate de factorul timp, necesare schimbãrii mentalitãtilor, comportamentelor, obiceiurilor, etc. Resursa umana este singura în masura sa creeze, nu numai sub aspect economic, ci si sub aspect spiritual, stiintific. Generarea de noi idei concretizate în produse, tehnologii, metode de conducere, solutii organizatorice noi, este apanajul exclusiv al omului. Realizarea performanţelor oricărei întreprinderi poate depinde, în mare măsură, de dinamica, de structura, de calitatea şi, nu în ultimul rând, de modul în care se foloseşte potenţialul uman.

2

1. Prezentarea societății SC MATEROM SRL Prezentare generala MATEROM este o afacere de familie, înfinţată în anul 1998 care îşi desfăşoară activitatea în domeniul import şi distribuţie piese auto. Debutând cu vânzarea pieselor auto din dezmembrări, a ajuns în numai câţiva ani una din cele mai cunoscute firme importatoare de piese auto - noi şi din dezmembrări - din România. Date de indentificare: 

Denumirea completă: S.C. MATEROM S.R.L.



Adresa sediului înregistrat: CRISTESTI, Str. VIILOR nr.800



C.U.I. J26-165-1998



C.I.F. RO 10302235



Domeniul de activitate: comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule, conform CAEN 4531

Scurt Istoric Compania MATEROM s-a constituit în anul 1998, având ca principal domeniu de activitate comercializarea pieselor auto de import, noi şi din dezmembrări. În primii 3 ani de activitate lipsa experienţei, a suportului financiar, a logisticii, furnizorii şi lipsa unui sistem informatic - au atras numeroase greutăţi manageriale. O altă parte dificilă a fost în perioada primelor importuri când nu aveau dreptul la circulaţia liberă în Europa, iar importurile se făceau cu mare dificultate din cauza legislaţiei neadaptate la economia de piaţă şi a sistemelor vamale dificile. Un ultim moment dificil la adus criza financiară a anului 2008 când clienţii au înregistrat întârzieri mari la plata facturilor scadente.1 1998 - Se pun bazele depozitului de piese auto din dezmembrări, numărul de angajaţi fiind 3, toţi având activitate în domeniul dezmembrărilor de piese auto. Preocupări pentru identificarea de furnizori de piese auto din dezmembrări. 1999 - Se extinde activitatea de vânzare a pieselor auto din dezmembrări şi se conturează necesitatea de a completa ofertă cu piese auto noi. Astfel după mai puţin de un an de zile de la debutul firmei, are loc dezvoltarea activităţii de comercializare a pieselor auto noi. Au loc investiţii în stocuri pentru asigurarea fluenţei activităţii şi se dezvoltă baza tehnico-materială. 1

Liviu Ciucan Rusu, Revista Antreprenoriat Transilvania, Publicaţia 1 / 2009

3

2000 - Se deschide magazinul de piese auto noi şi se consolidează poziţia firmei pe piaţă locală mureşeană. Are loc specializarea personalului în vederea ridicării nivelului calităţii deservirii clienţilor. 2001 - Se realizează investiţii din surse proprii şi atrase pentru crearea de condiţii optime procesului de vânzare piese noi şi se încheie contracte cu cei mai importanţi furnizori de piese auto din România. Creşte numărul personalului angajat de la 3 la 10. 2002 - MATEROM devine importator. Majoritatea pieselor vândute sunt astfel procurate de la furnizori externi. Se perfectează şi se încheie contracte cu diverşi clienţi mari - societăţi de asigurare, revânzatori şi service-uri, se înfiinţează noi departamente şi se reorganizează cele existente. 2003 - MATEROM inaugurează noul depozit de piese auto din dezmembrări la Cristeşti unde pe o suprafaţă de 700 mp se oferă clienţilor peste 15.000 repere. Condiţiile de depozitare a pieselor din dezmembrări şi spaţiul de vânzare sunt la un nivel similar firmelor de profil occidentale. Există preocupări importante la nivelul managementului de vârf al firmei pentru cercetări de marketing în vederea extinderii pe piaţa naţională. Numărul personalului creşte la 24, ceea ce arată o dezvoltare continuă şi susţinută în doar cinci ani de funcţionare a acestei firme. 2004 - Are loc mutarea Sediului social al firmei din Târgu-Mures la Cristeşti, în vecinătatea oraşului, fapt ce a permis crearea de condiţii optime de desfăşurarea a activităţii manageriale şi de vânzare. Preocupări intense pentru extinderea numărului de furnizori externi şi consolidarea relaţiilor cu cei existenţi. Creşterea numărului de clienţi şi a numărului de importuri la 2 pe săptămână. Numărul de angajaţi creşte la 29. Se extinde stocul de piese din dezmembrări, acum oferta cuprinzând cca 25.000 repere. 2005 - Are loc deschiderea primelor două sucursale în oraşele Braşov şi Timişoara. Creşterea parcului auto propriu a permis organizarea a 3 rute de distribuţie cu o periodicitate de 4 livrări săptămânale. Acest fapt a condus la scurtarea timpului de livrare precum şi la creşterea siguranţei mărfurilor transportate. Numărul importurilor s-a dublat ajungând la 4 pe săptămână. Dezvoltarea firmei precum şi dorinţa de perfecţionare permanentă a sistemului de lucru a condus la achiziţia unui sistem informatic intregrat (vânzare-gestiune-contabilitate) SAP ERP R3, a cărui implementare se va finaliza în anul următor. Cifră de afaceri realizată în acest an, situează firma Materom pe locul II în TOPUL FIRMELOR MUREŞENE în domeniul "Comerţ cu autovehicule, 4

piese şi accesorii de schimb şi carburanţi pentru autovehicule". Numărul de angajaţi a crescut la 63. 2006 - S-a finalizat implementarea sistemului informatic SAP ERP R3. În trimestrul 3 se lansează catalogul de identificare Atris-Materom şi se configurează serviciul web ce permite verificarea disponibilităţii şi livrabilitatii produselor. Începe construcţia unui Centru Logistic, până la finele anului realizându-se aproximativ 80% din proiect. Noul Centru Logistic situat în Cristeşti - Mureş are o suprafaţă utilă de 14.905 mp din care 483 mp suprafaţa alocată birourilor iar 14.422 mp fiind depozit şi spaţiu destinat recepţiei marfa. Numărul de importuri a crescut ajungând la 5 pe săptămână iar, numărul rutelor proprii de distribuţie este de 4, cu livrare zilnică. Numărul angajaţilor creşte la 95. În 2007 MATEROM şi-a certificat managementul calităţii, oferind astfel clienţilor o garanţie a calităţii serviciilor oferite, lucru recunoscut şi de organismul de certificare TUV Rheinland România.

Fig. 1.1. Certificat TUV

Obiect de activitate: Vânzări: 

Piese auto noi – din stoc sau la comandă 5

MATEROM livrează piese originale şi aftermarket pentru toate mărcile de autoturisme Europene şi pentru cea mai mare parte a celor asiatice. Totodată oferă şi livrează piese de origine şi aftermarket pentru autocamioane şi semiremorci. 

Piese auto din dezmembrări – din stoc

O parte a afacerii MATERM este concentrată şi pe ofertarea şi vânzarea pieselor auto din dezmembrări. Calitatea acestor produse este certificata şi garantată de furnizorii situaţi în Germania, Olanda şi Marea Britanie. Servicii: MATEROM este preocupată de o continuă îmbunătăţire a serviciilor oferite clienţilor săi şi îşi arată întreaga disponibilitate la solicitările obiective venite din partea clienţilor săi. Serviciile oferite clienţilor includ: I. Informarea prin: A) Catalog electronic de identificare Atris-MATEROM, care are două forme de abonament: a) Basic: - permite identificarea pieselor auto cât şi a codurilor echivalente; - este în limba română, conţine preţul de lista MATEROM cu posibilitatea de actualizare a listei de preţ; - permite vizualizarea on-line a stocului de produse direct din catalogul AtrisMATEROM, precum şi preţul de achiziţie al pieselor. b) Extins - la care se adăugă posibilitatea de a întocmi Devize de reparaţie, catalogul având o bază de date cu timpii de manoperă specifici fiecărei mărci auto. B) Catalogul tipărit MATEROM, conţine elemente de caroserie, elemente de iluminat, radiatoare de motor, climă, încălzire şi intercooler. Pagina de preţuri on-line, permite accesul on-line 24/24, 7/7 la lista de preţuri, clientul vizualizând preţul sau de achiziţie pe www.materom.ro precum şi disponibilitatea stocului. II. Consultanţă în vânzări: se face de către consilieri, care: - acordă consultanţă de specialitate clienţilor pentru utilizarea cataloagelor electronice de identificare; - oferă îndrumare cu privire la alegerea optimă a piesei; - oferă consiliere tehnică pentru identificarea corectă a produselor dorite de client; III. Livrare produselor: 6

- piesele din stoc sunt livrate în maxim 24 ore de la comandă, iar cele care nu sunt disponibile sunt livrate în 3-4 zile; - produsele sunt livrate la sediu, gratuit, cu maşinile MATEROM; - prin acest sistem de livrare se asigură că produsele comandate ajung în timp optim şi la calitatea dorită de client.

Logistică şi ditribuţie: Firma şi-a dezvoltat o reţea de clienţi pe întreg teritoriul României. Astfel pentru departamentul logistic a devenit o preocupare dezvoltarea distribuţiei rapide şi de calitate. Care concură la mulţumirea şi satisfacţia clienţilor. Parcul auto este compus din 70 de autovehicule comerciale care permit ca piesele comandate să ajungă la clienţi în maxim 24 de ore lucrătoare de la lansarea comenzii dacă sunt disponibile pe stoc. Localităţile care nu sunt cuprinse în ruta de distribuţie Materom beneficează de livrare prin curierat rapid. Materom colaborează cu două firme de curierat rapid care se afirmă prin seriozitate şi profesionalismul servicilor oferite.

Fig.1.2 . Distribuţia Materom în România

7

În perioada trecută de la infinţare, firma a cunoscut o permanentă creştere a cifrei de afaceri, în anul 2010 înregistrându-se o cifră de afaceri de circa 96 mil RON, aceasta datorânuduse sistemului de management performant pe care Materom îl utilizează. Cifra de afaceri din anul 2011 este estimativă, avand la bază încasările din lunile precedente şi ritmul de creştere din ultimii ani. Pentru Materom anul 2010 a fost unul foarte bun. Doamna Rodica Baciu, directorul executiv afirmă în revist întreprinderii scoasă la fiecare sfârşit de an că anul 2011 este o preocupare maximă pentru a putea oferi cele mai bune servicii şi produse, precum şi maximă seriozitate. Materom a dovedit în toţi aceşti ani de activitate în care a activat ca importator şi distribuitor de piese auto că este un jucător important pe piaţa din România şi are mari perspective de dezvoltare şi de adaptare la cerinţele pieţei. Concurenţa este considerată o provocare şi-i ajută extrem de mult să devină tot mai competitivi.

Evolutia Ciferi de afaceri RON 140,000,000 119,951,657 120,000,000 96,408,149

100,000,000

97,836,608

76,188,790 67,935,208

80,000,000

Evolutia Ciferi de afaceri RON

60,000,000 41,888,234 40,000,000

26,470,513

20,000,000 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Graficul 1.1. Evoluţia cifrei de afaceri

8

Resursele umane la SC MATEROM SRL Dezvoltarea activităţii organizaţiei a avut consecinţe fireşti şi asupra organizării resursei umane. Astfel, la începutul activităţii, erau doar trei angajaţi. Ulterior, anual, număral angajaţilor practic s-a dublat, ajungându-se in 2012 la un număr de 251 de angajaţi. În graficul 1.2. se evidenţiază foarte bine ritmul de creştere al angajaţilor începând cu anul 2006 şi până în 2011, iar in 2012 se observa o scadere a personalului, fata de 2011.

Evolutia personalului 350 293

300

269

251

250 201 200

178 148

150 100

nr de angajati

92

50 0 2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Graficul 1.2. Evolutia personalului 2006-2012 Structura lor, la început, a fost neomogenă din punct de vedere al profesiei, reflectând stadiul de dezvoltare şi ciclul de viaţă al firmei. Astfel, în primul an, oamenii erau multispecializaţi, fiind folosiţi neuniform în toate activităţile firmei. În acel moment, rolul directorului general a fost primordial: el s-a implicat în absolut toate acţiunile angajaţilor, coordonând, organizând şi controlând executarea fiecărei sarcini a fiecărui om. Începând cu anul al doilea de activitate, se remarcă o schimbare a conduitei manageriale. Încep să fie angajaţi oameni cu pregătire superioară, care lucrează, în cea mai mare parte a timpului lor de muncă doar în domeniul profesiei lor.

9

Organigrama S.C. Materom S.R.L.

10

SC Materom SRL face parte din categoria interprinderilor mari , având la in anul 2012 un numar mediu 251 de angajati.

In tabelul 1.1. este prezentata structura personalului pe categorii socio profesionale, si dupa cum se observa, cei mai multi angajati , si anume 151 de persoane (60,20%), fac parte din categoria de personal tehnic productiv, 77(30,60%) de angajati sunt muncitori si doar 23(9,20%) de angajati fac parte din personalul de conducere si administratie. Categoria socio-profesionala

Nr. Angajati

%

Muncitori

77

30,6

Personal tehnic productiv

151

60,2

Personal conducere, administratie

23

9,2

Total

251

100

Tabel 1.1 Structura personalului pe categorii socio-profesionale

Structura personalului 9.20% 30.60%

Muncitori Personal tehnic productiv

60.20%

Personal conducere, administratie

Fig.1.3. Structura personalului pe categorii socio-profesionale

11

In tabelul 1.2. este prezentata structura pe varste a personalului interprinderii. Dupa cum se observa din tabel , majoritatea angajatilor, si anume, 130(51,79%), au varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, si doar 24 (9,58%)de angajati au varsta sub 25 de ani. Structura pe varste

Nr angajati

%

Sub 25 ani

24

9,58

Intre 25 si 35 ani

130

51,79

Intre 35 si 50 ani

70

27,88

Peste 50 ani

27

10,75

Total

251

100

Tabel 1.2. Structura pe varste a angajatilor 60.00% 51.79% 50.00% 40.00% sub 25 27.88%

30.00%

intre 25-35 ani intre 35-50 ani

20.00% 10.00%

peste 50 ani 10.75%

9.58%

0.00% sub 25

Fig.1.4. Structura personalului pe varste

12

Domeniul de activitate fiind auto ,structura personalului pe sexe este favorabila barbatilor, care au un procent de 66,53% din totalul salariatilor –Tabel 1.3., Fig. 1.5. femeile avand un procent de doar 33,47% Structura pe sex

Nr angajati

%

Femei

84

33,47

Barbati

167

66,53

Total

251

100

Tabel 1.3. Structura pe sex

Structura pe sex

33.47% Femei Barbati 66.53%

Fig.1.5. Structura pe sex al angajatilor

2. Analiza personalului la SC MATEROM SRL 2.1.Analiza dimensiunii si structurii personalului Analizeaza latura cantitativa si calitativa a incadrarii intreprinderilor cu personalul necesar, dinamica si structura acestuia. La reflectarea cantitativa a potentialului uman se urmareste: ►numarul total de salariati existenti in evidenta unitatii in baza unui contract

13

►efectivul scriptic prezent la lucru, exprima, la un moment dat, numarul personalului prezent la locul de munca, indiferent de timpul de lucru efectiv ; ►numarul mediu scriptic (lunar, trimestrial, anual), caracterizeaza prezenta in unitate a personalului, in raport cu durata calendaristica a perioadei luate in calcul ; ► efectivul fiscal, egal cu numarul salariatilor care au figurat in evidenta intreprinderii. Documentele din care se pot stabilii acesti indicatori sunt : -contractul de munca ; - foaia de pontaj ; - condica de prezenta ; - statele de plata ; - lista de avans ; -anexa situatiilor financiare(situatii informative). Numarul mediu scriptic de salariati se poate calcula la nivel de intreprindere astfel :

Ns = ∑ Ni / TE unde : i = 1,2,3,..n zile ale perioadei in care unitatea si-a desfasurat activitatea ; Ni – efectivul personalului din ziua ‘i’ ; TE – timpul efectiv lucrat. Luna

2011

2012

Ianuarie

256

290

Februarie

258

280

Martie

259

274

Aprilie

270

255

Mai

273

255

Iunie

270

245

14

Iulie

285

245

August

198

187

Septembrie

287

250

Octombrie

294

251

Noiembrie

290

249

Decembrie

283

231

Numar mediu salariati

293

251

Tabel 2.1. Numar salariati conform fisei de pontaj

Conform fisei de pontaj a SC MATEROM SRL numarul mediu scriptic pentru anul 2011 este :

Ns = (256+258+259+270+273+270+285+198+287+294+290+283) / 12 Ns = 3516 salariati / 12 luni = 293 salariati / an ; Numarul mediu scriptic pentru anul 2012

Ns = (290 + 280 + 274 + 255 + 255 + 245 + 245 + 187 + 250 + 251+ 249 + 231) / 12 Ns = 3012 salariati / 12 luni = 251 salariati / an ;

Scaderea numarului de personal in cadrul societatii SC MATEROM SRL s-a datorat restructurari numarului de personal din cauza scaderii cifrei de afaceri, a imbunatatirii sistemelor, pentru a fi nevoie de personal mai putin, a micsorari numarului de masini care transporta marfa, deoarece s-au incheiat noi contracte cu firme transportatoare.

Existentul, la sfârşitul perioadei, a personalului este rezultatul intrărilor sau a ieşirilor. Prima cauză privind intrările de personal este creşterea volumului de activitate, iar o a doua 15

cauză ar fi înlocuirea persoanelor ieşite sau creerea de noi posture. Cauzele privind ieşirile pot fi obiective şi subiective. Dintre cele obiective amintim: concedierea (restrângerea volumului de activitate, concedierea din vina salariatului), pensionarea datorită limitei de vârstă, îmbolnăvirea, decesul. Cauzele subiective pot fi: demisia din diferite motive. În vederea comparării mişcării de personal este corect ca aceste comparaţii să fie efectuate în mărimi relative. La inceputul anului 2012 exista un efectiv de personal de 290 persoane, iar la sfarsitul anului este de 251. Se observa o scadere majora a numarului de angajati, de 59 persoane, datorata in primul rand restructurari posturilor, compactarea compartimentelor,precum si a pensionarii si a demisilor. Deasemenea s-a renuntat la anumiti angajati, datorita semnarii de noi contracte cu firme de curierat, care efectueaza transportul, direct de la furnizor catre client.In total au iesit 63 de persoane. Totusi a fost necesar infintarea de noi posturi, datorita patrunderii pe noi piete cu produse ,precum si cunoasterea unor limbi straine de o circulatie restransa. Astfel au fost angajate 4 persoane.

Coeficientul intrarilor Este determinat ca raport intre numarul persoanelor intrate si numarul mediu de personal, calculat ca o medie aritmetica dintre numarul de personal existent la sfarsitul si numarul de personal existent la inceputul anului.

N p int rate CI=

Np

; CI = 4 / 287 = 0,0139 *100 = 1,39 %

Np.sf . per  Np.inc. per Np =

2

= (283+290) / 2 = 287 persoane

16

Coeficientul iesirilor Reprezinta raportul dintre numarul de iesiri intr-o perioada determinata si numarul mediu de personal.

CE=

N

pE

N

; CE = 63 / 287 = 0,2195 * 100 = 21,95 %

p

Coeficientul de iesire este mult mai mare decat coeficientul intrarilor ca rezultat a numeroaselor restructurari de personal. Coeficientul de mobilitate CM = CI + CE CM == 0,0139 +0,2195 = 0,232 * 100 = 23,25 O mobilitate ridicată a personalului reflectă un management defectuos, un grad de conflictualitate rezultat din nesatisfacerea anumitor interese de ordin material, social, sau schimbări majore în tehnologie. In cazul nostru mobilitatea ridicata a personalului se datoreaza micsorari cifrei de afaceri, schimbari tehnologice precum si a semnarii de noi contracte cu firme de transport. Coeficientul de stabilitate : CS = 1- CM CS = 1-0,232 =0,768 * 100 = 76,8

2.2. Analiza calificării forţei de muncă cadrul SC MATEROM SRL Potenţialul uman dintr-o societate comercială nu presupune doar un anumit număr de personal ci şi competenţe specifice activităţii desfăşurate. Aprecierea calificării sau a gradului de calificare la nivelul unei societăţi comerciale se efectuează pe baza coeficientului mediu de calificare. Coeficientul mediu de calificare se obţine ca o medie aritmetică ponderată: n

N Cmediu=

pi

 Ci

i 1

n

N

pi

i 1

unde : Npi= numarul de persoane corespunzatoare calificarii “i” ; 17

Ci = gradul de calificare (categoria de incadrare); Cu cat coeficientul de calificare are valori mai ridicate cu atat gradul de pregatire (prin diploma) este mai scazut.

Categoria

Pregatirea

Numar persoane

I

Studii universitare

182

II

Studii postuniversitare

34

III

Studii medii

15

IV

Scoala de maistrii

0

V

Scoala profesionala

18

VI

Gimnaziu

2

Tabel 2.2. Numarul salariatilor pe categorii de pregatire

C mediu = (182*1 + 34*2 +15*3 + 0*4 + 18*5 + 2*6 = 182 + 68 + 45+0+90 +12) / 251=397/251= 1,58 % Coeficientul mediu de calificare este apropiat de I(1), de categoria superioara , ceea ce inseamana ca firma are o calificare destul de ridicata, un nivel de pregatire inalt. 2.3.Analiza timpului de munca prin indicatori absoluti si relativi; intensivi si extensivi Existenţa resursei umane în cantitatea şi calitatea corespunzătoare nevoilor presupune şi o antrenare a resursei umane cât mai eficientă în activitatea desfăşurată. O cale importanta de a creste productia o reprezinta utilizarea eficienta si integrala a timpului de munca Economisirea timpului de munca in cursul procesului de productie se poate realiza pe doua cai: a) pe cale extensiva, prin reducerea pierderilor de timp in zile sau ore; b) pe cale intensiva, prin reducarea cheltuielilor de timp de munca pe unitate de produs (cresterea productivitatii muncii). Pe cale extensiva, analiza timpului de munca se exprima atat prin indicatori absoluti cat si indicatori relativi: 18

Indicatori absoluti 1) Fondul de timp calendaristic reprezinta numarul de ore care din punct de vedere calendaristic pot fi utilizate pentru munca. FTC = Np * Zc * D zl Unde: Np – numarul de personal ; Zc – numarul de zile calendaristice; (pot fi 365 sau 366 zile). În cazul unei luni calendaristice poate fi 30 sau 31 zile.

D zl - durata medie a zilei de lucru ; FTC = 251 pers * 365 zile * 8 h = 732920 h 2) Fondul de timp maxim disponibil se determina scazand din fondul de timp calendaristic fondul de timp aferent concediilor legale de odihna. FTD = Np * (Zc-Z s+d – Z sl – Zco) * D zl Unde : Np – numarul de personal ; Zc – zile calendaristice (365 zile) ; Zs+d – zile de sambete si duminici (104 zile); Zsl – zile de sarbatori legale(11 zile) ; Zco – zile de concediu (21 zile);

D zl - durata medie a zilei de lucru.

FTD = 251 pers * (365 zile – 104 zile – 11zile – 21 zile) * 8h = 251 pers * 229 zile * 8h = 459832 h TD = 459832 h / 251 pers = 1832 h / pers

3) Fondul de timp neutilizat (FN) exprima pierderile de timp justificate si nejustificate care au loc in cursul perioadei analizate. Din categoria pierderilor de timp : • justificate -

concediile de boala;

-

concediile de maternitate;

-

invoiri si concedii fara plata; 19

-

absente aprobate prin lege, pauze de masa. • nejustificate

- absentele nemotivate; - intreruperi in munca nereglementate.

In tabelul 2.3. Sunt prezentate pierderile de timp, atat cele justificate, cat si cele nejustificate in functie de cauze Nr zile pe cauze

Anul 2012

% din total

Concedii de boala

25

6,84

Concedii de maternitate

0

0

Invoiri, concedii fara plata

27

7,39

Absente nemotivate

8

2,19

Tabel 2.3. Nr de zile nelucrate pe diferite cauze

TN = (25 zile + 27 zile + 8 zile) * 8h = 60 zile * 8h = 480 h FTN = 480 h * 251 pers = 120480 h

Documentele operative care servesc pentru culegerea acestor date sunt: -

fisa de pontaj;

-

condica de prezenta;

-

contractul individual de munca;

-

contractul la nivel de ramura.

4) Fondul de timp efectiv lucrat este egal cu fondul de timp maxim disponibil minus fondul de timp neutilizat. FTE = Np * Zl * D zl Unde : Np – numar angajati ; Zl – zile lucrate ; D zl - durata medie a zilei de lucru ;

20

TEC = TD – TN = 1832 h – 480 h= 1352 h ; TEC = 1352 h * 251 pers = 339352 h ;

FTE = FTD – FTN =459832 h - 120480 h = 339352 h ; ZL = (Zc-Z s+d – Z sl – Zco) - TN = 229 – 60 = 169 zile ; FTE = Np * Zl * D zl = 251 pers * 169 zile *8h = 339352h. Indicatori relativi 1) Timpul de utilizare TU = FTE / TD * 100 Unde: FTE – fondul de timp efectiv lucrat; TD – timpul disponibil. TD = (Zc-Z s+d – Z sl – Zco) * D zl TD = (365 zile – 104 zile – 11 zile – 21 zile) * 8h = 229 * 8h = 1832 h / pers TU = 339352 / 1832 * 100 = * 100 = 18524 h/pers

2) Durata medie a zilei de lucru caracterizeaza numarul mediu de ore prestate de un lucrator in cursul unei zile de lucru prin raportarea numarului total de om-ore efectiv lucrate in timpul normal la numarul de om-zile efectiv lucrate in aceeasi perioada. D zl = FTE / (Np * Zl)

Unde: FTE – fondul de timp efectiv lucrat; Np – numar personal; Zl - zile lucrate. D zl = 339352 h/ (251 pers * 169 zile) = 339 352 / 42419= 8 h/ zi/pers

2.4. Analiza productivităţii muncii(pe cale intensiva) Definiţie: Productivitatea muncii este eficienţa cu care este utilizat factorul de producţie intitulat muncă. Productivitatea muncii reflecta in esenta eficienta factorului resursa umana intr-o perioada si spatiu bine delimitat. Productivitatea muncii (W) se exprima ca raport intre volumul productiei (Q) si cheltuielile de munca (T) efectuate : W = Q/ T . 21

•Productivitatatea muncii anuala – cheltuielile de munca sunt exprimate prin numarul mediu scriptic (total personal sau muncitori).

Managerul societăţii comerciale este mai interesat în a stabili productivitatea muncii în funcţie de cifra de afaceri. El are în vedere faptul că din încasările rezultate are loc plata personalului, furnizorilor, dividendelor, creditelor, dobânzilor, etc. Ca atare: Wa = CA / N p Anul

CA

Nr personal

2010

96408149

269

2011

119951657

293

2012

97836608

251

Tabelul nr. 2.2. Prezentarea cifrei de afaceri si a numarului de personal Vom calcula productivitatea muncii pe fiecare an in parte : Wa 2010 = CA / N p =96408149 / 269 = 358395,605 RON/pers Wa 2011= CA / N p = 119951657 / 293 = 409391,320RON/pers Wa 2012= CA / N p = 97836608 / 251 = 389787,28 RON/pers

Asadar in Tabelul 2.3. sunt prezentate rezultatele calculelor

Anul

CA

Nr personal

Wmuncii

2010

96408149

269

358395,605

2011

119951657

293

409391,320

2012

97836608

251

389787,280

Tabel 2.3. Productivitatea muncii in functie de CA si nr de personal

Se poate constata ca productivitatea muncii scade in anul 2012, fata de 2011, datorita scaderii cifrei de afaceri de la un an la altul.

22

Productivitatea marginala Indica sporul de productie sau CA atunci cand resursa umana, numarul de personal creste cu o unitate aditionala. Ne arata cu cat creste efectu daca se mareste efortu cu o unitate. Wmarg = (Qi – Qi-1) / (Npi – Npi-1) Wmarg = (CAi – CA i-1) / (Npi – Npi-1) Wmarg = ( CA 2011 – CA 2006) / (Np 2011 – Np 2010) Wmarg 2011 = (119951657–96408149 ) / (293 – 269) Wmarg 2011 =(23543508) / (24) = 980979,5 Ron/pers

Wmarg = ( CA 2012 – CA 2011) / (Np 2012 – Np 2011) Wmarg 2012= (97836608–119951657 ) / (251 – 293) Wmarg 2012=( -22115049) / (- 42) = 526548,78 Ron/pers

In Tabelul 2.4. sunt prezentate rezultatele calculelor productivitati marginale Anul

CA

Nr personal

Wmuncii

W marg

2010

96408149

269

358395,605

2011

119951657

293

409391,320

980979,5

2012

97836608

251

389787,280

526548,78

Tabel 2.4. Productivitatea marginala in functie de CA si numar de personal

Coeficientul de elasticitate Cu ajutorul productivitatii marginale, se poate caracteriza elasticitatea productiei (E), care reflecta cresterea procentuala a productiei la o modificare cu un procent a factorului de munca.

E = Wm / W E =[ ∆ CAi/i-1 / CAi-1 ] / [∆ Npi/i-1 / Npi-1] E =[ (CAi – CAi-1) / CAi-1 ] / [ (Npi – Npi-1) / Npi-1] E2011 = [(CA2011– CA 2010) / CA 2010] / [(Np2011- Np2010) / Np2010] E2011 = [(119951657–96408149] 96408149/ [(293 - 269)/269] E2011 = [23543508 /96408149] / [24 / 269] 23

E2011 = (0.2442066178451367) / (0,0892193) =2.737150121611991 E2012 = [(97836608–119951657)/ 119951657] / [(251 – 293)/293] E2012 =[ (-22115049)/119951657 )/ [(-42)/293] =( -0.1843663485198875)/(0,1433447)=1,2861747

- -

-

-

In urma analizei resurselor umane la SC MATEROM SRL au rezultat urmatoarele aspecte : Structura organizatorica a fost adaptata specificului activitatii firmei Majoritatea personalului este de sex masculine Personalul relative tanar Majoritatea angajatilor fac parte din categoria de personal tehnic productive Coeficientul mediu de calificare are valoare apropiata de 1, de categoria superioara,ceea ce inseamana ca firma are o calificare destul de ridicata, un nivel de pregatire inalt. Coeficientul de mobilitate este ridicat in cadrul firmei, datorita restructurarilor care au avut loc in decursul anului 2012, deoarece societatea a semnat diverse contracte cu firme de transport, a schimbarii tehnologice si imbunatatirea sistemelor informatice, precum si a scaderii cifrei de afaceri Durata medie a zilei de lucru este de 8 h Se observa o scadere a productivitatti munci in anul 2012 fata de 2011, in functie de cifra de afaceri si numarul de personal, datorita scaderii cifrei de afaceri , precum si a numarului de angajati

24

Bibliografie : 1. Bircea Ioan, Note de curs : Analiza si diagnosticul resurselor umane 2. Niculescu Ovidiu, Managerii şi managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2010; 3. Pastor Ioan, Managementul resurselor umane, Editura UPM, Tg-Mureș, 2009;

25