Analiza Fondului de Rulment (Capitalului de Lucru) [PDF]

Zitiervorschau

Tema 3. Analiza poziției financiare a entității economice în baza datelor din bilanț

3.5.4. Analiza fondului de rulment (capitalului de lucru) Problematica asigurării gestiunii echilibrului financiar are ca obiect principal de studiu – fondul de rulment. Pentru a permite formularea şi calculul fondului de rulment net (FRN), bilanţul contabil trebuie să fie organizat în părţi mari, regrupînd elementele de activ şi de pasiv pe baza criteriului duratei activelor şi pasivelor. Astfel, elementele de active sunt împărţite în active imobilizate, care devin lichide într-o perioadă mai mare de un an şi active circulante care se transformă în bani, în condiţii normale, în mai puţin de un an. În ceea ce priveşte elementele de pasiv, acestea sunt împărţite în capitaluri permanente şi datorii curente. Capitalurile permanente sunt formate din capitaluri proprii, datorii şi alte resurse care sunt exigibile într-o perioadă mai mare de un an şi, astfel, prezintă un caracter de stabilitate în timp pentru întreprindere. La rîndul lor, datoriile curente au caracter instabil, pentru că devin exigibile în mai puţi n de un an, impun rambursarea (reînnoirea) lor la scadenţă şi pun la încercare solvabilitatea întreprinderii. Fondul de rulment net poate fi calculat prin două relații de calcul, fie abordînd partea de sus a bilanţului, fie abordînd partea de jos a bilanţului: FRN = CPerm – Ai unde: FRN – fondul de rulment; CPerm – capitalul permanent; Ai – active imobilizate. FRN = AC – DC AC – active circulante DC – datorii curente. În funcție de valoarea obținută a fondului de rulment net (FRN) apar următoarele situaţii: a) FRN = 0 b) FRN > 0 c) FRN < 0 a) În cazul FRN = 0, fondul de rulment net este neutru 5. Solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt pare a fi asigurată, însă riscul diferit al elementelor de activ sau de pasiv face ca acest echilibru să fie fragil. Realizarea viitoare a lichidităţii elementelor de activ poate fi uşor compromisă din următoarele cauze 1:  existenţa de stocuri greu vandabile ca urmarea unei conjuncturi nefavorabile, supraevaluării greşite a cererii viitoare sau a unor cauze fortuite, de forţă majoră;  apariţia de greutăţi în recuperarea creanţelor asupra clienţilor, care generează dificultăţi de trezorerie,ca urmare a lipsei de lichidităţi 2;  exercitarea de presiuni din partea creditorilor pentru accelerarea termenelor de plat, în cazul unor greutăţi de echilibru financiar, nefiind de acord sub nici o formă, cu prelungirea unor scadenţe. b) În cazul în care se obţine un fond de rulment net pozitiv (FRN > 0) şi se constată un excedent potenţial de lichidităţi pe termen scurt, faţă de exigibilităţile 1 2

Onofrei M., Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 120 Onofrei M., Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p. 199.

Tema 3. Analiza poziției financiare a entității economice în baza datelor din bilanț potenţiale pe termen scurt. O asemenea situaţie este favorabilă pentru întreprindere, care este capabilă să facă faţă tuturor scadenţelor pe termen scurt şi să dispună chiar de reserve de lichidităţi, destinate onorării datoriilor pe termen scurt sau, eventual, anihilării factorilor nefavorabili privind vînzarea activelor în viitor. c) În cazul în care valoarea activelor curente este inferioară resurselor de trezorerie (FRN < 0) se obţine un fond de rulment net negativ şi se constată că lichidităţile potenţiale nu acoperă datoriile potenţiale, rezultînd dificultăţi previzibile sub aspectul echilibrului financiar pe termen scurt. Recapitulînd cele trei corelaţii ale fondului de rulment net se poate aprecia că3: 1) un fond de rulment net pozitiv reprezintă un semn favorabil privind solvabilitatea şi echilibrul financiar al întreprinderi; 2) un fond de rulment net neutru comportă o solvabilitate fragilă şi pot apărea oricînd dezechilibre financiare; 3) un fond de rulment net negativ reprezintă un semnal nefavorabil pentru întreprinderea care are dificultăţi reale pe linia asigurării lichidităţii şi solvabilității. Tabelul 3. Calculul fondului de rulment net al S.R.L. „Amisa Grup” pentru anul 2015 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

Indicatori

La începutul anului, lei

La finele anului, lei

Abaterea, (+,-)

Influenţa factorului

Active curente Datorii pe termen scurt Capital propriu Datorii pe termen lung Active pe termen lung Fond de rulment net

În cadrul acestei analize o semnificaţie importantă revine aprecierii nevoii de fond de rulment. În cadrul nevoii de fond de rulment se distinge existenţa unei componente stabile care trebuie finanţată din resurse stabile, adică fie din capital propriu, fie din împrumuturi pe termen lung şi mediu. De asemenea, creşterea mărimii fondului de rulment net nu întodeauna înseamnă satisfacerea nevoilor curene ale întreprinderii. În această privinţă devine necesară analiza respectării normativului fondului de rulment net, conform formulei: Normativul fondului de rulment net = Durata ciclului financiar  [Volumul vînzărilor/360] Durata ciclului financiar = Durata medie de rotaţie a SMM + Durata medie de încasare a crenţelor pe termen scurt – Durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt Durata medie a rotaţiei SMM = Stocul mediu al perioadei / Costul vînzărilor zilnice Durata medie de încasare a creanţelor pe termen scurt =

3

Toma M., Alexandru F., „Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere”, Editura Economică, Bucureşti, 1998, p.200

Tema 3. Analiza poziției financiare a entității economice în baza datelor din bilanț Soldul mediu a creanţelor pe termen scurt / Vînzăile medii zilnice cu plata amînată (în credit) Durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt = Soldul mediu al datoriilor pe termen scut / Cheltuieli operaţionale medii zilnice Pentru determinarea normativului fondului de rulment net prin metoda duratei ciclului financiar, se utilizează tabelele: Tabelul 4. Date iniţiale pentru calculatea normativului fondului de rulment Nr. crt. 1. 1.1. 2. 3. 4. 5. 6.

Indicatori

La începutul anului

La finele anului

Venituri din vînzări – total Inclusiv cu plata amînată Costul vînzărilor Suma totală a cheltuielilor operaţionale Soldul mediu al stocurilor de mărfuri şi materiale Soldul mediu al creanţelor pe termen scurt Soldul mediu al datoriilor pe termen scurt

Calculul normativului fondului de rulment în baza duratei ciclului financiar se prezentă în tabelul 5. Tabelul 5. Calculul normativului fondului de rulment al SRL „Amisa-Grup” în baza duratei ciclului financiar pentru anul 2015 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Indicatori

La începutul anului

La finele anului

Viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale, zile Viteza de rotaţie a creanţelor pe termen scurt, zile Viteza de rotaţie a datoriilor pe termen scurt, zile Durata ciclului financiar, zile Vînzări medii zilnice, lei Necesarul fondului de rulment, lei

În urma confruntării mărimii reale a fondului de rulment net cu necesarul acestuia se stabileșe excedentul/deficitul de fond de rulment net. O variantă optimă se consideră cazul cînd suma efectivă a acestuia coincide cu necesarul. Deficitul fondului de rulment atrage după sine: staţionări în procesul desfăşurării activităţii operaţionale, amenzi, penalităţi în legătură cu încălcarea termenelor de achitare şi în cele din urmă la faliment. Excedentul fondului de rulment de asemenea atrage unele urmări negative: reducerea rentabilităţii ca urmare a folosirii ineficiente a capitalului investit în stocuri; învechirea stocurilor excedente; cheltuieli suplimentare cu păstrarea şi asigurarea stocurilor excedente. Asigurarea cu fondul de rulment net se efectuează în baza tabelelor analitice de mai jos (tab. 6) Tabelul 6. Analiza concordanţei dintre suma efectivă şi necesarul fondului de rulment în cadrul SRL „Amisa-Grup” în anul 2015 Nr. crt. 1. 2. 3.

Indicatori Suma efectivă a fondului de rulment net, lei Necesarul fondului de rulment net, lei Excedentul (Deficitul) fondului de rulment net, lei

La începutul anului

La finele anului

Tema 3. Analiza poziției financiare a entității economice în baza datelor din bilanț Având în vedere raportul rentabilitate – lichiditate, putem clasifica întreprinderile în: a) întreprinderi rentabile, dar nelichide; b) întreprinderi nerentabile şi lichide; c) întreprinderi nerentabile şi, totodată, nelichide. 1) Întreprinderile din prima categorie se caracterizează prin obţinerea de performanţe economice pe fondul unor dezechilibre financiare. Acestea pot dispune de finanţare externă, fiind rentabile şi îşi pot eşalona în timp plata datoriilor, deoarece se bucură de credibilitatea creditorilor prin prisma performanţelor lor. Dezechilibrele financiare apar datorită unor decalaje între plata datoriilor şi recuperarea creanţelor sau în contextul unei creşteri economice ample, dar mai pot fi şi efectul unor schimbări ale mediului de afaceri sau falimentul unor clienţi importanţi. 2) Întreprinderile neperformante, dar cu o trezorerie pozitivă sunt cele care au probleme legate de exploatare, în sensul desfăşurării unei activităţi ce implică costuri ridicate fără posibilitatea unor marje de profit sporite, datorită strategiilor de piaţă aplicate sau, pur şi simplu, datorită constrângerilor pieţei. Este posibil să deţină mijloace fixe uzate sau să folosească tehnologii depăşite, să aibă un personal supradimensionat, etc. In acelaşi timp, calitatea relaţiilor cu partenerii de afaceri din amonte sau din aval asigură acestei întreprinderi cu dificultăţi economice lichidităţi necesare supravieţuirii. Şansele de redresare a unei întreprinderi nerentabile, dar lichide sunt mari dacă dificultăţile sunt reperate la timp pentru a-i asigura viabilizarea. 3) Întreprinderile din a treia categorie au dificultăţi de natură economică, dar şi financiară. Atingând maximum în procesul de depreciere economică, dificultăţile încep să fie identificate din ce în ce mai mult la nivelul situaţiilor financiare. Sunt întreprinderi în stare de insolvabilitate tehnică, riscând prin neluarea de măsuri imediate falimentul.