25 0 298KB
CAIET DE PRACTICA STAŢIUNEA DIDACTICĂ IAŞI Procesul amplu de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, ca ramură de primă imporanţă a economiei naţionale, presupune şi o pregătire corespunzătoare a cadrelor cu studii superioare, care să valorifice în condiţii tot mai bune, toate resursele de producţie disponibile, practicând o agricultură intensivă, de mare randament. În consens cu strategia dezvoltării învăţământului românesc, învăţământul superior agronomic este tot mai străns legat de activitatea de cercetare ştiinţifică şi de producţia agricolă. Pentru aplicarea consecventă în practică a principiului integrării învăţământului cu cercetarea şi producţia, începând cu anul 1975, toate institutele agronomice din ţară au fost dotate cu baza tehnico - materială necesară pentru instruirea studenţilor în condiţii de producţie. Prin H.C.M. nr. 15 din anul 1975 a luat fiinţă Staţiunea Didactică Experimentală Iaşi, unitate specializată, subordonată Institului Agronomic pentru asigurarea condiţiilor de practică productivă şi efectuarea unor cercetări în domeniul agriculturii. Astăzi, Staţiunea Didactică din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi este organizată în trei ferme cu profil diferenţiat: - Ferma nr. 1, Ezăreni (cultură mare) - Ferma nr. 2, Rediu (zootehnie) - Ferma nr. 3, "V. Adamachi" (horticultură) CADRUL
NATURAL SI CONDITIILE PEDOCLIMATICE ALE FERMEI
‘’V. ADAMACHI’’ IASI
Asezarea geografica. Ferma didactica ‘’V. Adamachi’’ este amplasata in nord vestul municipiului Iasi, fiind incadrata intre coordonatele de 47º 10’ si 47º 15’ latitudine nordica si respectiv, de 27º 30’ longitudine estica. Din punct de vedere teritorial administrativ, ferma face parte din teritoriul cadastral al municipiului Iasi, fiind delimitata de urmatoarele unitati :
-
la nord, de sediul S.C. Vinifruct-Copou S.A. si intravilanul orasului Iasi din Aleea Mihail Sadoveanu ;
-
la est, de perimetrul construit al U.S.A.M.V. Iasi ;
-
la sud-vest si vest, de teritoriile fermei viticole S.C. Vinifruct-Copou S.A. ;
-
la
nord-vest,
de
strada
Viticultori,
din
vecinatatea
liceului
‘’V.
Adamachi’’ Iasi. Studiul reliefului Relieful si microrelieful terenului se diferentiaza prin forme pozitive si negative, formate din : -
platouri largi cu panta de 2-3 % ; versanti cu panta de 10-25 % si vai inguste, cu altitudini cuprinse intre
80 metri si 180 metri. Gruparea terenului agricol cu principalele forme de relief si categorii de panta, a evidentiat urmatoarea distributie : -
22 ha sunt situate pe platouri, versanti si vai cu panta de 0-10 % ;
-
21 ha pe versanti cu panta de 10-15 % ;
-
11 ha pe versanti cu panta de 15-25 % . Expozitia celor 3 versanti din ferma este diferita, aceasta particularitate
a facilitat prezenta unor aspecte de microclimat prin aparitia ingheturilor si brumelor. Studiul hidrologic Reţeaua hidrografică este reprezentată prin prezenţa a două talveguri, cu obârşia la cotele 157 m respectiv, 167 m şi au o lungime de maxim 800 m. Fragmentând suprafaţa în trei areale rezultă că densitatea talvegurilor este de 1,6 km/km2 sau frecvenţa de 2,5 km2, fiind superioară valorii medii de pe cuprinsul bazinului hidrografic al Bahluiului şi a Jijiei. Aceste talveguri prezintă un debit lichid permanent interceptând straturile acvifere şi constituie totodată colectori ai apelor pluviale provenite din reţeaua de canalizare a arterei de circulaţie Aleea M. Sadoveanu. Apele scurse deşi au un debit variabil puţin însemnat, constituie o sursă de alimentare a acumulării de agrement din Grădina Botanică din Iaşi. Talvegul din nord-vestul fermei colectează în acelaşi timp şi apele uzate provenite dinspre Grupul Şcolar Agricol V. Adamachi şi
parţial de la S.C. VINIFRUCT-COPOU S.A. Datorită lungimii traseului de aproximativ 2,5 km până la deversarea în acumularea amintită, datorită vegetaţiei existente pe talveg are loc o anumită autoepurare privind calitatea apei. Din punct de vedere hidrologic parametrul acestor talveguri este constituit din panta medie în profil longitudinal şi în profil transversal, care după elementele măsurate pe planul de situaţie la scara 1: 10000 au valori foarte mari (8,5% longitudinal şi 18-20% transversal). Lungimea medie a versanţilor învecinaţi ce traversează suprafaţa fermei au valori între 325 şi 415 m prezentând trasee lungi de scurgere, pe linia de cea mai mare pantă, a apelor pluviale şi provenite din topirea zăpezilor. Sub aspect hidrologic pe teritoriul fermei pot fi evidenţiate apele freatice cantonate pe depozite leossoide sau marnoase înclinate în sensul pantei terenului. Datorită acestei condiţii sunt izvoare de coastă, ce apar aproximativ la două nivele, prima la 130 m iar cea de a doua la cota de 115 m. aceste izvoare au caracter descendent şi provoacă pe versanţi un exces de umiditate, favorizând în acelaşi timp fenomene de alunecare evidenţiate pe aproximativ 8 ha, prezente atât pe versantul cu expoziţie estică cât şi pe versantul cu expoziţie vestică. Debitele captate sunt folosite prin instalaţii simple la alimentarea cu apă a plantaţiilor, pentru prepararea soluţiei pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare. Studiul pedologic Din punct de vedere pedologic ferma aparţine provinciei moldosarmatice. Distribuţia şi caracteristicile factorilor pedogenetici au favorizat apariţia unei game variate de soluri zonale reprezentate de cernoziomuri şi cernoziomuri levigate cu orizont B cambic (Bv). Cernoziomurile apar pe versanţii mai înclinaţi unde şi procesul de eroziune este mai avansat. Solul unde se cultivă viţa de vie este un cernoziom de pantă, lutos, format pe luturi leossoide. Profilul cernoziomului de pantă este de tipul AA/C-C-D.
Orizontul Am are culoare negricioasă, închisă în stare umedă (culoare brun închisă până la neagră cu crome ≤2), brun negricioasă în stare uscată, cu efervescenţa slabă la suprafaţă. Grosimea orizontului este de 30 cm. Orizontul A/C este un orizont de tranziţie cu o culoare mai puţin închisă decât orizontul A (brun-închis până la brun-cenuşie) dar tot de orizont molic, cel puţin în partea superioară (valori şi crome