120 partide alese [PDF]

Zitiervorschau

N.J.GREKOV

EDITURA CULTURĂ

TINERETULUI FIZICĂ ŞI SPORT

N. 1. GRE K O V

M. 1. C 1G ORI N 120 PARTIDE ALESE

1 , S 6 IOITU ••

TlHl l fTUlUI 5' SPOIT

cunu.i fizici

Traducel1! dll : S. SA.ARIAN

Copc:rla de: F. MA YER

Il .

u. rPEKOB

120 H35PA HHhl X n APTHH M. H. 4HrOP HHA ~"31W'.nbT)'PA 19~2

" Cn oPT

FONDATORUL ŞCOLII

ŞAHISTE

RUSE MIHAIL IVANOVICI

CIGORIN ·

"""

I

I .. A p6stra o moţterlire a trecutuJur: nu inseamnd citu# de puţin a te /imita la ea.," V. r. Lent .... "Căci pdmintul rus poate naşte­ Platoni proprii şi Newtoni ageri la

minte", M. V. Lomonosot-...

I

Au

trecut o sutA de ani de la naşterea marelui şahist rus Mihail Ivanovici Clgorin, fondatorul şcolii şahiste ruse. Pentru societatea rusă de la sflrşltul secolului trecut şi Inceputul celui

actual, numele lui Cigorin reprezenta simbolul a tot ce era mal bun in arta şahulul.

Numele lui CIQorin reprezenta şi talentul şahist, şi torţa de joc. şi lru_· atitudinea ireproşabna taţA de arta şahului. Numele lui Cigorin, activitatea şi creaţiile lui demonstrau cA şahul nu este o trecere de timp, cum erau Inclinati să creadă foarte mulţi dintrecontemporanii s.!ii, c i o. artA minunaU. plinA de conţinut. Numele lui CIQorin a constituit o dovadA cA In arta şahulul, la fel ca In toate celelalte domenII ale culturii, talentul rus ocupA un lOC" frunta" un loc de cinste In Intreaga lume. Toate acestea au atras multe simpatii In jurul numelui plin de fa imA· al lui Cigorin şi o atenţie susţinută pentru luptele lui Cigorin "al nostru" cu> vedetele strAine. La ~l ca legendarul viteaz rus Ilia Muromeţ, viteazul şahist tu MIhail Iva novici CiQor!n a primit cu IndrAznealA lupta cu celebritAtile strAlne şi a ţinut intotdeauna la Inlllţime steagul rus: ca şi IIIa Muromeţ, Mihail Ivanovlcl îl invllţa şi li ridica pe cel tineri, pregă t ind terenul pentruviltoarea Inflorire a artei şahului In ţara noastrll. Farmecul numelui lui Cigorin, stralucita lui mAiestrie, activitatea lui neobosită au contribuit mult la rAspindirea şi creşterea şahulul [n patria sa. Nimeni n-a făcut. niciodată şi nicAieri, atit de mult pentru Inflorirea vieţII şahlste In ţara sa, cit a făcut Cigorin pentru dezvoltarea şahului In' Rusia. Nu este de mirare cII numele lui Cigorin a devenit cu timpul ceva ap~pe nelipsit [n mijlocul şahlştilor ruşi. "Să joci In stilul lui Clgorin", Inseamnă sll faci o combinaţie frumoasll, corect calculatA. "Să joci In stilul lui Cigorin", inseamnă si creezi o idee strateg ic ă protund A, sll realizezi o Idee originali. "Si joci [n stilul lui Cigorln", InseamnA si joci cu multa mlliestrle un final subtil şi dificil. muaeţlle creaţiei şahiste, şI

,1

,1

...

I

I

II

V

lui M. 1. Cigorin a fost neobişnuit de grea, iar dezvoltarea talentului său, extrem de dificile.

iaţa

condiţiile

pentru

Fiu al unul maIstru pulberar, Cigorin a rămas de timpuriu f/lră părinţI. Terminind institutul pentt'u orfani de la Gatcina. el a Intrat ca mic funcţionar intr-una din instituţiile de stat din Petersburg. Viitorul mare şahist n-a inceput sA se ocupe cu seriozitate de şah decit la virsta de 23 de ani. Dar CIt de greu era pe vremea aceea să te ocupi in mod serios de şah! Dacă in timpurile noastre. la Indemina oricui se intereseazA de şah sau doreşte să Inveţe jocul de şah se a[o)/I zeci de manuale şi culegeri de partide. un mare număr de periodice şi nenumArate "buletine" cafe oglindesc pe deplin toate evenimentele şahiste importante, pe vremea cind s-a dezvoltat talentul lui Ciţ:jorin, lucrurile stăteau cu totul altfel. Intreaga literatjJră şah/stă in limba rusă era compusă din două manuale al lui Petrov şi, cel tradus, al [ul La Bourdonnals, din colec~ii ale reviste i ,.SahmatnU listok" a lui Mihailov - care apăruse doar citiva ani (1859-1863) ai care, pe atunci, se 9Aseau destul de rar - şi, In sflrşlt, .dln rubr!cl1e lui şumo\' ,din .,Vsemlrnaia i1!iustratia". Asta era tot! In aceste condiţii, la desăvîrşi­ rea talentului şahist al I'Ji Cigorln a trebu it să contribuie nu literatura. ci practica şi talentul. Şi . cu toate acestea, foarte curind. in 1878, Cigorin a devenit cel mal tare şahist al Rusiei, Jar peste Incă clţiva an i a luat p8rt~ la marile turnee Internaţionale de la BerJin (1881) şi Londra (1883), unde B luptat cu succes cu cei mai buni maeştri dm lume, ob~inlnd rezu ltate excelente. Este suficient să amintim ră la Londra el e bătut In mod strălucit, In .arr>bele partide, pe campionul lumii, Stemltz! I' ortrtltul tlnărului CI[lorin n-ar fi complet da,:ă n-am sublinia im.ă nouă trasături care II caracterÎ7.eez/i ca şahist t'ntuziast, ra adevărat patriot care se lJindea nu numai la dezvoltarea propriului său talt'nt, ci se ingrijea cu c/iJ.1urll ŞI de r.~pindirea şahului In Rusia: este vorba de actlvitatea Ivi ca scriitor şahist şi ca organizator. CJgorin şi-a dat loarte bine seama că. pentrv dezvoltarea şi organizarea VIeI ii şahiste In Rvsia, şahiştii ruşi au absoluta nevoIe de o revistă de şah şi. cu toată modestia extremă a mijloacelor sale materiale. cv toate cii Îl Iipsca complet pregătire'! pentru acest gen de activitate. a Inceput sa ~diteze "Şahmatnii listok" şi , inving Ind cu dirzenia unui adevărat entu-

I

I

III

1. . n

Apus, in epoca faimoşilor maeştri Italieni şi spanioli din veacurile al XVI - lea şi a l XVII-lea, se juca Intotdeauna agresiv, fiecare bazindu-se pe inventivitatea sa; jucă torii se aventunu uşor in sacrt/licii legate de riscuri, şi pa rt ida era de obicei decisă prin atacuri indrăznete şi combinaţii t1l1085e. Acesta era jocul in stilul "şcolii calabreze" 1, Ultimii maeştri italieni, .care au pastrat tradiţiile acestei şcoli. au fost lorem:a P o n zia n 1, Ereole del R i o şi Gianbattista L o II 1, care au trAit la Modena (Italia), In a doua jumatate a seroluJui al XVIJl-lea. Fiecare dintre aceşti maeşt ri a scris cite un tratat despre şah. Principiul lundameetal al şcolii italiene era mobilitatea maximA a ligur!lor, iar deschiderea pre ferată era partida italiană (cu mutarea 4.c3). Un pas important catre o inţelegere mal profundă a şahului a fost fAcut de către francezul E" h i II dor care, spre deosebire de maeştrII italieni, acorda atenţia principalII plasllrii corecte a plonilor In concordanţA cu un plan. Z In fond. E"hilidor a fost fondatorul şcolU strict poziţionale. care a că­ ,pă tat curind in Apus o mare popularitate. Deşi manualul. destul de cunoscut la timpul sllu şi tradus in citeva limbi. al maestrului austriac A Il 9 a i e r ( 1795) era alcAtuit [neA pe principiile jocului comblnativ. totuşi cel mal de seamll maeştri apuseni din secolul al XIX-lea aproful'ldeazll şi perfecţloneazll t eo ria lui Phîlldor. La Bou r d o n n a I s. In al cArui joc talentul comblnativ se imbina cu măiestria jocului poziţionat. a subliniat in man ualul stiu şi a demonstrat in practică rolul unul plan bine alcAtuit şi al dezvoltăttl armonice a forţelor in partida de şah. Şcoala englezA, in frunte cu 5 tau n ton. care a dominat la mijlocul secolului trecut, a introdus in practica jocul lent. strict poziţional, cu m,anevre prudente şi de durata. Mor p h y, excepţionalul maestru al combinaţ ie], a fAcut foarte mult şi -pentru aprofundarea strategiei jocului poziţional. E"rin succesele .o;ale s trAluelte, el II scos In evIdenţA importanţa' dezvoltArII rap ide $i rolul IInUlor deschIse. Louis Pau I s e n. care de fapt a rost cel mal apropiat predecesor 'UuP! locul de

naşlere

al faimosului ,ahlat dfn prim a lumll. le 8 secolului 81

:XVIl-lu. OIOSell;n!) Oreco din C,I.brl •.

• Deşi PItUfdor a fost eonttmporan cu m'eil trU lI.nenl mentionati. cu nIciunuL dintre el.

totuşI

noi [UCII

I

tir

1.

IV perioada Inflaririi creatoare a lui Ciţ:jorin a coincis cu epoca de dominatie a "şcolii noi" in Apus. CiQorin era continuatorul activitAtii creatoare a str Al uc iţilor maeştri ruş i

-

cabile

Petrav. Urusov,

Şumov,

Ianiş

-

a ctiror ina ltA

rnăiestrit: şi

remar-

teo retice au lost foarte apreciate In Rusia şi in toata lumea. Aceşt i primi maeştri ruşi au avut o atitudine cr it ică faţă de dominatia In Apus a şco li i jocului strict pozi ţ ional, cu ra~lonamentele ei cu caracter general şi abstract. Incli in 1824 Petrav 1-8 criticat pe Philidor in cartea sa. "In fiecare din jocurile lui (ale lui Philidor), scria Petra... despre partidele şi variantele lui Philidor pe ca re le r eproducea , am lăcut observaţ ii, Cllre pentru amatorti aCf>stui joc vor fi interesante, cu atit mai mult cu cit în culegeril~ str aine nu exist!! astfel de comenta r ii la toate jocurile lui Philidor." Maeştrii ruşi au opus admIraţiei tată de jocul prudent · şi lpnt al , şco lii enQleze, o atitudine criticii taţii de principiile teoriei luI Philidor şi a conUnuatorilo r săi. In locul aprecierilor Qenerale pe care se baza arta maeşt rilor apusen i, maeş trii ruşi căuta u să r