12 Arterele Abdomenului [PDF]

Zitiervorschau

VASCULARIZATIA ABDOMENULUI ARTERELE

Aorta abdominală Porțiunea abdominală a aortei începe la nivelul hiatului aortic al diafragmului şi se termină la nivelul celei de-a 4-a vertebre lombare unde aorta se bifurcă, dând naştere celor două artere iliace comune (dreaptă şi stângă). Ramuri colaterale:

 Viscerale:  ramuri anterioare, impare, destinate viscerelor intraperitoneale:  trunchiul celiac;  artera mezenterică superioară;  artera mezenterică inferioară;  ramuri laterale, perechi, destinate viscerelor extraperitoneale:  arterele suprarenale mijlocii;  arterele renale;  arterele ovariene (la femei) sau arterele testiculare (la bărbaţi).  Parietale:  arterea frenică inferioară;  arterele lombare;  artera sacrală mediană. Ramuri terminale:

 

artera iliacă comună dreaptă artera iliacă comună stângă

Trunchiul celiac Este o ramură nepereche, care ia naştere din peretele anterior al aortei. După un traiect scurt dă naştere celor trei ramuri terminale ale sale: artera gastrică stângă, artera hepatică comună şi artera splenică.  Artera gastrică stângă Este cea mai mică ramură a trunchiului celiac. Dă naştere la câteva mici ramuri esofagiene, vascularizând zona cardiei. Pe mica curbură a stomacului, artera gastrică stângă dă naştere la două ramuri terminale, una anterioară şi alta posterioară ce se anastomozează cu ramurile omonime ale arterei gastrice drepte (din artera hepatică comună) pentru a forma cercul arterial al micii curburi a stomacului.

 Artera hepatică comună De la origine se orientează lateral spre dreapta, încrucişează vena portă, iar apoi, urcă spre hilul hepatic, divizându-se într-o ramură stângă şi o ramură dreaptă.  Ramuri: 1.Artera gastroduodenală ia naştere, cel mai frecvent,deasupra porţiunii superioare a duodenului, se orientează inferior, între duoden şi colul pancreasului, iar la nivelul marginii inferioare a duodenului se bifurcă dând naştere la:  artera pancreaticoduodenală superioară şi la artera gastroomentală dreaptă. Înainte de a se bifurca, ea emite arterele retroduodenale, artera supraduodenală şi artera pancreaticoduodenală superioară posterioară, care descinde posterior de capul pancresului, dă naştere la ramuri pancreatice şi ramuri duodenale şi se anastomozează cu ramura posterioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare.  Artera pancreaticoduodenală superioară anterioară, coboară între capul pancreasului şi duoden, dă naştere la ramuri pancreatice şi ramuri duodenale şi se anastomozeză cu ramura anterioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare.  Artera gastroomentală dreaptă este cea mai mare ramură a arterei gastroduodenale, se orientează spre stânga şi se anastomozează cu artera gastroduodenală stângă, ramură a arterei splenice. Ea dă naştere la ramuri gastrice care vascularizează ambii pereţi ai stomacului de partea marii curburi şi ramuri omentale destinate omentului mare. 2. Artera gastrică dreaptă Ia naştere deasupra porţiunii superioare a duodenului având traiect de-a lungul micii curburi a stomacului şi anastomozându-se cu artera gastrică stângă. Vascularizează pereţii anterior şi posterior ai porţiunii distale a stomacului, înspre mica curbură. 3. Artera hepatică proprie. Continuă artera hepatică comună după emergenţa arterei gastrice drepte și se bifurcă în cele două ramuri terminale ale sale: o ramură dreaptă şi una stângă.  Artera splenică (lienală) Este cea mai voluminoasă ramură a trunchiului celiac. De la origine se îndreaptă spre stânga, de-a lungul marginii superioare a pancreasului. În apropierea splinei se divide dând naştere la mai multe ramuri splenice, care pătrund în hilul splinei.  Ramuri: 1. Ramurile pancreatice iau naştere din artera splenică de-a lungul marginii superioare a pancreasului şi sunt reprezentate de:  artera pancreatică dorsală;  artera pancreatică inferioară;  artera prepancreatică;  artera pancreatică mare;  artera cozii pancreasului. 2. Artera gastroomentală stângă se anastomozează cu artera gastroduodenală dreaptă pentru a forma cercul arterial al marii curburi a stomacului. 3. Arterele gastrice scurte, în număr de cinci până la şapte, vascularizează fundul stomacului, anastomozându-se cu ramuri ale arterelor gastrică stângă şi gastroduodenală. 4. Artera gastrică posterioară vascularizează peretele posterior al stomacului. 5. Ramurile splenice

Artera mezenterică superioară Este tot ramură colaterală anterioară a a aortei abdominale. Ea vascularizează: jejunul, ileonul, cecul, colonul ascendent și partea dreaptă a colonului transvers. Ramuri: 1. Artera pancreaticoduodenală inferioară se bifurcă şi dă naştere unei ramuri anterioare care se anastomozează cu artera pancreaticoduodenală superioară anterioară şi unei ramuri posterioare care se

anastomozează cu artera pancreaticoduodenală superioară posterioară. Asigură vascularizaţia capului pancreasului şi a duodenului. 2. Arterele jejunale în număr de 4–6, asigură vascularizaţia jejunului. Arterele jejunale au un traiect paralel între foițele mezenterului şi se divid formând arcade arteriale din care pleacă artere de gradul II. Această dispoziţie continuă formându-se arcade de gradul II, III, IV. Din aceste ultime arcade pleacă vasele drepte care vascularizează jejunul. Vasele drepte sunt vase de tip terminal. 3. Arterele ileale în număr de 8–10, se dispun similar cu arterele jejunale, asigurând vascularizaţia ileonului. 4. Artera ileocolică se orientează inferior şi spre dreapta. Dă naştere următoarelor ramuri care asigură vascularizaţia cecului, a apendicelui, a porţiunii terminale a ileonului şi a colonului ascendent:  artera cecală anterioară;  artera cecală posterioară;  artera apendiculară;  ramura ileală;  ramura colică. 5. Artera colică dreaptă se orientează spre dreapta dând naştere unei ramuri superioare care se anastomozează cu artera colică mijlocie şi o ramură inferioară care se anastomozează cu ramura colică a arterei ileocolice. 6. Artera colică mijlocie dă naştere unei ramuri drepte, care se anastomozează cu artera colică dreaptă şi unei ramuri stângi, ce se anastomozează cu o ramură a arterei mezenterice inferioare.

Artera mezenterică inferioară Asigură vascularizaţia 1/3 stângi a colonului transvers, a colonului descendent, a colonului sigmoid şi a unei mari porţiuni a rectului. Ramuri: 1. Artera ascendentă; 2. Artera colică stângă se orientează superior şi spre stânga, dând o ramură ascendentă şi o ramură descendentă. Ramura ascendentă se anastomozează cu artera colică mijlocie asigurând vascularizaţia colonului transvers. Ramura descendentă se anastomozează cu artera sigmoidiană superioară, asigurând vascularizaţia colonului descendent; 3. Arterele sigmoidiene, frecvent în număr de trei (superioară, mijlocie şi posterioară) se orientează oblic spre stânga, asigurând vascularizaţia porţiunii inferioare a colonului descendent şi a colonului sigmoid. Ele realizează superior anastomoze cu artera colică stângă şi inferior cu artera rectală superioară. 4. Artera rectală superioară continuă artera mezenterică inferioară. Ea dă naştere la două ramuri, dreaptă și stângă. Se anastomozează cu ramuri din artera rectală mijlocie (din artera iliacă internă) şi cu ramuri din artera rectală inferioară din artera pudendală internă. Artera frenică inferioară Ia naştere din aorta abdominală superior de originea trunchiului celiac. Artera suprarenală mijlocie Arterele suprarenale mijlocii, în număr de două, iau naştere pe feţele laterale ale aortei abdominale, aproximativ la acelaşi nivel cu artera mezenterică superioară.

Artera renală În număr de două, dreaptă şi stângă iau naştere de pe feţele laterale ale aortei abdominale sub originea arterei mezenterice superioare. Artera renală dreaptă este mai lungă decât cea stângă și trece posterior de vena cavă inferioară, În vecinătatea hilului renal, fiecare arteră renală se împarte in două ramuri: - ramură anterioară

- ramură posterioară

Arterele gonadale  Artera ovariană dreaptă şi stângă (la femeie);  Artera testiculară dreaptă şi stângă (la bărbat).  Artera ovariană Încrucişează vasele iliace externe, coboară în pelvis şi ajunge la ovar pe calea ligamentului suspensor al ovarului, asigurându-i vascularizația. Din artera ovariană iau naştere și ramuri ureterice destinate ureterului şi ramuri tubare, destinate tubei uterine.  Artera testiculară Artera testiculară pătrunde în canalul inghinal. Din artera testiculară emerg ramuri ureterice destinate uretrei şi la ramuri epididimare destinate epididimului. Ramurile terminale pătrund în interiorul testiculului, asigurându-i vascularizaţia.

Arterele lombare În număr de 4-5, iau naştere din zona postero-laterală a aortei corespunzător vertebrelor lombare.

Artera sacrală mediană Ia naştere la nivelul feţei posterioare a aortei puţin deasupra bifurcaţiei acesteia.

Artera iliacă comună Bifurcaţia aortei la nivelul celei de-a patra vertebre lombare, dă naştere celor două artere iliace commune, dreaptă şi stângă. Artera iliacă comună se bifurcă la rândul ei, dând naştere la artera iliacă externă şi artera iliacă internă.

VENELE ABDOMENULUI Vena cavă inferioară Vena cavă inferioară este trunchiul colector al venelor din porţiunea infradiafragmatică a corpului. Vena cavă inferioară se formează prin unirea celor două vene iliace comune (dreaptă şi stângă) (afluenţi de origine).  Afluenții venei cave inferioare După teritoriul pe care îl drenează, afluenţii venei cave inferioare se împart în două grupe:  afluenţi perietali: - venele lombare, - venele frenice (diafragmatice) inferioare. 

afluenţi viscerali: -

venele testiculare sau ovariene, venele renale, venele suprarenale, venele hepatice, vena ombilicală.

Vena portă hepatică Vena portă hepatică nu are arteră echivalentă, ea preluând sângele din teritoriul irigat de cinci artere mari: . artera splenică, . artera gastrică stângă, . artera hepatică comună . artera mezenterică superioară, . artera mezenterică inferioară.  Afluenții de origine Afluenţii de origine ai venei porte hepatice sunt reprezentaţi de:  vena mezenterică superioară,

 

vena splenică (lienală), vena mezenterică inferioară.

 Trunchiul venei porte hepatice Participă la formarea pediculului hepatic împreună cu:  ductul hepato-coledoc (anterior şi la dreapta),  artera hepatică proprie (anterior şi la stânga). În vecinătatea hilului hepatic, vena portă hepatică se împarte în două ramuri terminale: ramura dreaptă şi ramura stângă  Afluenţii venei porte hepatice Sunt reprezentați de vene care se deschid direct în trunchiul venei porte hepatice sau in ramurile sale de bifurcaţie:  vena gastrică stângă,  vena prepilorică,  venele pancreaticoduodenale,  vena cistică,  vena omblicală (la făt).  Vene porte accesorii Venele porte accesorii sunt mici vene ce transportă spre ficat sânge din diferite regiuni ale peretelui abdominal şi a unor viscere abdominale situate în etajul supramezocolic.

NODURILE LIMFATICE ALE ABDOMENULUI Nodurile limfatice abdominale se împart în două categorii:  noduri limfatice parietale,  noduri limfatice viscerale.  Nodurile limfatice parietale 



Nodurile limfatice lombare: - Noduri limfatice lombare stângi - Noduri limfatice lombare intermediare - Noduri limfatice lombare drepte Nodurile limfatice frenice inferioare - Nodurile limfatice epigastrice inferioare

 Nodurile limfatice viscerale Nodurile limfatice viscerale sunt reprezentate de multiple grupe:  Nodurile limfatice celiace  Nodurile limfatice gastrice drepte şi stângi  Nodurile limfatice gastroomentale drepte şi stângi  Nodurile limfatice pilorice  Nodurile limfatice pancreatice superioare şi inferioare  Nodurile limfatice splenice (lienale)  Nodurile limfatice pancreaticoduodenale (superioare şi inferioare)  Nodurile limfatice hepatice  Nodurile mezenterice superioare o Nodurile ileocolice o Nodurile limfatice prececale o Nodurile limfatice retrocecale o Nodurile apendiculare o Nodurile mezocolice  Nodurile limfatice mezenterice inferioare o Nodurile sigmoidiene o Nodurile rectale superipoare

NERVII ŞI PLEXURILE NERVOASE ALE CAVITĂŢII ABDOMINALE Inervaţia organelor abdominale este asigurată prin intermediul:  trunchiul simpatic toracic şi lombar,  porţiunea abdominala nervului vag (X),  plexurile și ganglionii porţiunii abdominale a sistemului nervos autonom. Plexurile și ganglionii porţiunii abdominale a sistemului nervos autonom  Plexurile părţii abdominale a sistemului nervos autonom, sunt formate din intricarea unor fibre:  simpatice provenite din lanţul simpatic,  parasimpatice provenite din parasimpaticul cranian pe calea nervului vag (X).  În ansamblul său, porţiunea abdominală a aortei este înconjurată de o reţea de fibre nervoase, care constituie plexul aortic abdominal. El continuă plexul aortic toracic la nivelul hiatului abdominal al diafragmei pentru ca de la nivelul bifurcaţiei aortei să se continue cu plexurile iliace (intern şi extern) şi plexul femural.  La nivelul porţiunii abdominale a aortei şi a ramurilor sale colaterale se găsesc plexurile:  celiac,  mezenteric superior,  intermezenteric,  mezenteric inferior,  hepatic,  splenic,  gastric,  pancreatic,  suprarenal,  renal,  ureteric,  testicular,  ovarian,  rectal superior,  enteric: - subseros, - mienteric Auerbach, - submucos Meissner.  În reţeaua de fibre nervoase ale plexului aortic abdominal se găsesc condensări de ţesut nervos, reprezentate de ganglioni ai plexurilor abdominale autonome:  ganglionii celiaci,  ganglionii aorticorenali,  ganglionii mezenterici superiori,  ganglionii mezentrici inferiori,  ganglionii renali,  ganglionii retrorenali (neomologati N.A.).  Ansamblul realizat de ganglionii celiaci, ganglionii aorticorenali şi ganglionii mezentrici superiori, a fost descris în anatomia clasică drept plexul celiac (solar), care datorită ramurilor sale aferente şi eferente repretă un veritabil "creier abdominal".

ARTERELE PELVISULUI Artera iliacă internă De la origine, se orientează inferior şi posterior spre marginea superioară a marii scobituri ischiadice. Ramuri:

1. Artera iliolombară dă naştere la trei ramuri:  Ramura lombară destinată muşchiului psoas mare şi muşchiului pătrat lombar  Ramura iliacă destinată muşchiului iliac  Ramura spinală. 2. Artera oburatoare vascularizează regiunea oburatorie și articulația coxofemurală. 3. Artera gluteală superioară este ramură parietală extrapelvină care irigă regiunea gluteală. 4. Artera gluteala inferioara este ramură parietală extrapelvină care paricipă la vascularizarea regiunilor gluteală și femurală posterioară. 5. Arterele sacrale laterale:  Ramura superioară vascularizează vertebrele sacrale şi conţinutul canalului sacral.  Ramura inferioară vascularizează muşchiul piriform. 6. Artera ombilicală. 7. Artera vezicală inferioară. Asigură vascularizaţia fundului vezicii urinare, veziculei seminale şi porţiunii distale a ureterului. La bărbaţi dă naştere la ramuri prostatice destinate prostatei. 8. Artera uterină dă naştere la:  ramuri helicine destinate uterului  ramuri vaginale destinate porţiunii superioare a vaginului

 ramuri tubare destinate tubei uterine  ramuri ovariene destinate ovarului. 9. Artera vaginală dă ramuri pentru vagin, precum şi pentru fundul vezicii urinare şi porţiunii adiacente a rectului. 10. Artera rectală mijlocie vascularizează rectul distal, anastomozându-se cu arterele rectale superioară şi inferioară. 11. Artera pudendală internă este ramura terminală extrapelvină a arterei iliace interne. Dă naştere la:  artera rectală inferioară  artera ureterală  artera perineală  artera bulbului penisului(sau vaginului)  artera profundă a penisului (sau clitorisului)  artera dorsală a penisului (sau clitorisului).

VENELE PELVISULUI Principalul trunchi venos al pelvisului este reprezentat de vena iliacă internă, care împreună cu vena iliacă externă, formează vena iliacă comună.

Vena iliacă internă Ia naștere la nivelul marii scobituri ischiadice din confluența mai multor vene, se orientează ascendent și medial, unindu-se cu vena iliacă externă pentru a forma vena iliacă comună. Afluenți:  Parietali  Venele gluteale superioare  Venele gluteale inferioare  Venele obturatorii  Vena iliolombară  Venele sacrale laterale  Viscerali  Vena dorsală a clitorisului (la femei) sau dorsală a penisului (la bărbați)  Venele labiale posterioare (la femei) sau scrotale posterioare (la bărbați)  Vena bulbului vestibulului (la femei) sau a bulbului penisului (la bărbați)  Vena rectală inferioară

 Vena rectală mijlocie  Vena pudendală internă Venele pelvisului care se varsă în vena cavă inferioară au fost prezentate la venele abdomenului.

NODURILE LIMFATICE ALE PELVISULUI  PARIETALE:  Nodurile iliace interne (situate în jurul vaselor iliace interne şi a ramurilor acestora)  noduri gluteale superioare și inferioare  noduri sacrale  Nodurile iliace externe (situate în jurul vaselor iliace externe)  nodurile iliace externe mediale  nodurile iliace externe intermediare  nodurile iliace externe laterale  nodurile iliace externe interiliace  nodurile iliace externe obturatoare  Nodurile iliace comune (situate în vecinătatea vaselor iliace comune)  nodurile iliace comune mediale  nodurile iliace comune intermediare  nodurile iliace comune laterale  nodurile iliace comune subaortice  VISCERALE  Nodurile paravezicale situate în jurul vezicii urinare: prevezicale, retrovezicale, laterale  Nodurile parauterine  Nodurile paravaginale  Nodurile pararectale.

PORȚIUNEA PELVINĂ A SISTEMULUI NERVOS AUTONOM Porţiunea pelvină a sistemului autonom este reprezentată de două porţiuni: simpatică şi parasimpatică. Porțiunea simpatică Trunchiul simpatic sau lanţul ganglionar simpatic sacral cuprinde de obicei patru (rareori cinci) perechi de ganglioni sacrali situaţi pe faţa anterioară a osului sacru, Porțiunea parasimpatică Porţiunea pelvină parasimpatică îşi are originea la nivelul zonei vegetative a măduvei spinării, corespunzător segmentelor medulare sacrale S1-S3. Plexurile porțiunii pelvine a sistemului autonom În porţiunea pelvină, sistemul autonom prezintă două plexuri:

 plexul hipogastric superior;  plexul hipogastric inferior (plexul pelvin).