Zonele Naturale Ale Pământului [PDF]

Zitiervorschau

Observăm și explicăm

ZONELE NATURALE

În cadrul lecției: ❖vom distinge zona pe harta lumii; ❖vom descrie zona utilizând terminologia specifică;

❖vom identifica plantele și animalele specifice zonei;

❖vom argumenta influența condițiilor de mediu asupra viețuitoarelor;

La Polul Nord între 21.03-23.09 este ziua polară, iar la Polul Sud este noaptea polară. Durează 186 zile.

Condiții de trai

foarte aspră, rece și uscată; precipitaţii sub formă de zăpadă;

Ziua și noaptea polară

Clima

Arctica (Polul Nord) Antarctica (Polul Sud) Zonă nepoluată de oameni. Ei vin aici pe perioade limitate, pentru cercetări.

Stăpânul Arcticii

Știați că ... Gheața are pe alocuri o grosime maximă de 4 kilometri în Antarctica. În Antarctica există de 8 ori mai multă gheață decât la Polul Nord. În Antarctica , în anul 1983, a fost înregistrat cea mai joasă temperatură cu valoarea de -89,2C. Cel mai mare deșert în lume se află în Antarctida, mai mare decât Sahara.

Băștinașii zonei sunt eschimoșii. Creșterea renilor, pescuitul, vânătoarea; ;

Bogății naturale

aspră, cu vânturi puternice și îngheţuri mai tot anul; ierni foarte lungi, veri de scurtă durată și destul de răcoroase;

Ocupația oamenilor

Clima

Tundra Petrol Aur Cărbune

Renul – sursa prinsipală de existență.

Locuință

transport

Lapte, carne, blană

Haine

Lumea animală

Știați că ... Plantele din tundră sunt mici şi cresc aproape de pământ pentru a se proteja de vânturi aspre şi temperaturi joase. Unele dintre ele au peri pe tulpină pentru a ţine de cald.

Denumirea de tundra a fost data atât regiunilor situate dincolo de limita naturala a padurilor

Iarna tine 8-10 luni, temperaturile sunt foarte scăzute. Verile sunt scurte, 2-4 luni, media lunii celei mai calde menținându-se sub 10 grade Celsius.

Astăzi:

•am învățat ... •mi-am reamintit... •m-am bucurat...

•m-am dezamăgit...

• De povestit infor. pag.84-108

TAIGAUA.

TAIGA RUSĂ ESTE CEA MAI EXTINSĂ ZONĂ DE PĂDURI

•

Taiga rusă este o întindere imensă de terenuri de aproape 10 milioane km pătrați, ocupate de păduri de conifere fără sfârșit, care sunt situate la latitudini înalte, de la 55 de grade nord până la același cerc polar.

•

Este o regiune practic nelocuită, mediul perfect pentru așa-numita pădure boreală. Ocupă aproape toată Siberia ca să putem vorbi despre taiga siberiană

TAIGAUA

Taigaua este înțeleasă ca acea regiune situată în latitudini înalte ale emisferei nordice, caracterizată prin precipitații scăzute, frig extrem susținut pentru perioade lungi de timp în fiecare an, dar respectând câteva săptămâni de temperaturi medii de peste 10oC, aproximativ patru, peisajul predominant fiind cel al pădurilor întinse de conifere.

Cea mai mare masă forestieră de pe planeta noastră este aici, reprezentată sub formă de conifere. Taiga este doar de doi factori: la nord de tundra, un loc deja extrem de aproape de polul nord și în cazul în care nu există veri cu temperatură suficient de ridicată și la sud de cea a stepei, cu precipitații excesiv de mici pentru care aceste conifere boreale necesită.

CLIMA

Cele mai principale caracteristici ale taigalei ruse sunt: precipitațiile nu sunt foarte abundente, verile sunt scurte, dar suficient de calde pentru ca zăpada să se topească complet și iarna lungă și grea.

Clima în acest mediu este extremă, cu ierni riguroase. În timpul verii temperatura medie este în jur de 20 de grade, în timp ce în timpul iernii mediile sunt de aproximativ -30 de grade. Precipitațiile nu sunt foarte abundente, fiind în jur de 450 mm. Timp de opt luni, gheața și zăpada sunt peisajul zonei, dar în timpul perioadei de vară există o adevărată incubație a vieții.

FLORA Coniferele, tipul de copaci care formează în mare parte aceste păduri boreale, sunt foarte rezistente la pierderea apei. Sunt copaci uriași de peste 40 m înălțime. Frunzele sale în formă de ghimpată sunt perene. Există mai multe specii de conifere. Cel mai proeminent este așa-numitul Pinus sylvestris, situat în zone uscate. În multe ocazii amestecat cu Juniperus communis, în plus față de Picea obovata sau abis, inclusiv Betulia pendula și pubescens. În zonele estice există foarte numeroase populații din Sibiric Larix.

În zonele apropiate de tundra biodiversitatea este foarte limitată din cauza rigorilor de iarnă. În afară de pădure, nu sunt decât licheni și mușchi. Numai la latitudinile inferioare și temperate nu foioase copaci, ar fi salcii, mesteacăni, plopi sau plopi coexistă în plus față de conifere. O caracteristică a acestor terenuri uriașe este lipsa de materie organică în soluri. Acest lucru se datorează frunzelor veșnic verzi ale pădurilor și, de asemenea, la înălțimea uriașă a copacilor, limitând posibilitățile de luminozitate suficientă, astfel încât o mare varietate de specii de plante pot prospera. Mușchii, lichenii și ferigile nu au această problemă, desigur.

FAUNA

Urșii sunt unul dintre cele mai reprezentative mamifere ale faunei din taiga.

În ceea ce privește fauna sălbatică,

este, de asemenea, săracă din cauza rigorilor de iarnă. Renii, alșii și căprioarele sunt din abundență. De asemenea, urși, lupi și nevăstuici. Iepurii și șoarecii, de asemenea, rezistă pe acest teren. Este de menționat explozia de insecte în timpul verii.

DACĂ DOREȘTI SĂ AFLI MAI MULT ACCESEAZĂ LINCUL DE MAI JOS.

https://www.youtube.com/watch?v=Y1OTqnE2Ix4

Abundența țânțarilor în timpul sezonului de vară complică foarte mult vizita în zonă

Pădurile de foioase Sunt pădurile din zona de câmpie şi deal. Ele sunt formate din arbori ce îşi pierd frunzele toamna.

Clima Sunt prezente cele patru anotimpuri: iarna, primăvara, vara și toamna

Primăvara și vara, deși sunt umede, sunt mai calde. În timpul toamnei și iernii, apare schimbarea culorii frunzelor copacilor și căderea lor ulterioară.

În timpul anului, temperatura medie este de 10 ° C, devenind mai rece în timpul iernii.

În funcție de locație, este normal ca zăpada să cadă în timpul iernii.

După perioada de frig și de dezgheț care dă drumul spre primăvară, frunzele arborilor sunt reînnoite, iar pădurea este revitalizată. Acest sezon durează aproximativ șase luni.

ghindă

• Măreţul stejar cu crengile sale ramificate creşte până la o înălţime de 40 m, trăieşte până la 800 de ani şi oferă adăpost multor animale şi plante. • Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată.

Arţarul este un arbore rezistent, cu lemnul alb şi tare, cu frunze caracteristice, lucioase, despicate în cinci lobi lungi şi ascuţiţi. Este un copac ideal pentru a da umbră într-o curte mare. Preţuit din punct de vedere estetic pentru spectaculoasa culoare de toamnă, este sursa de bază pentru siropul şi zahărul de arţar.

Castanul este un arbore cu o rădăcină rămuroasă, tulpina dreaptă, cilindrică, de dimensiuni mari, atingând frecvent 20 - 35 m înălţime, cu un trunchi care, la maturitate, poate atinge adesea 2 m în diametru .

jir

Fagul are înălţimi de până la 35 de metri. Este impunător, cu scoarţa netedă, cenuşie-albicioasă, frunzele în general ovale, iar fructul, numit jir, este o nuculă acoperită de o scoarţă ţepoasă.

◼

Mesteacănul este un arbore cu un aspect având coaja albă, "pictată" cu culoare închisă,

deosebit, dungi de aproape de negru .

➢ În

tinereţe, arborele creşte repede, iar longevitatea medie ajunge la 100 de ani. ➢ Proprietăţile terapeutice au fost cunoscute de sute şi mii de ani, fapt pentru care mesteacănul a fost denumit „arborele vieţii“.

◼

Teiul este un arbore înalt până la 25 m, cu o coroană deasă. Frunzele sunt lung-peţiolate, rotunde. Florile, în număr de 2-10, uneori şi mai multe, sunt alb-gălbui, plăcut mirositoare.

➢Arinul este un copac cu coaja cafenie iar iarna pare roşcat, din cauza mâţişorilor. ➢ Frunzele seamănă cu ale fagului numai că sunt aspre şi lăţite la vârf. Pe dos, de-alungul nervurilor, sunt ruginii.

➢E un arbore căruia îi place mai mult pe malurile râurilor repezi de munte. ➢Poate atinge şi 30 de metri înălţime

Ulmul creşte în pădurile de fag şi în cele de stejari dar este plantat şi în parcuri, deoarece frunzişul său răcoros seamănă cu al teiului. Frunzele dinţate pe margini sunt verzi, pe spate mai albicioase şi cu puf roşcat. Ulmul este la maturitate impunător, înalt, cu scoarţa brăzdată de crăpături .

◼

◼

Frasinul atinge înălţimea de 40 metri. Tulpina sa prezintă în partea tânără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie, iar în partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. Creşte relativ repede şi produce un lemn foarte valoros pentru industria mobilei şi pentru industria materialelor sportive. Scoarţa şi frunzele sale îşi găsesc întrebuinţări în medicina naturistă.

Arbuşti

Ciuperci

Ferigi

Strat de frunze uscate

Fauna: Lupul

Ursul

Căprioara

Cerbul

Veveriţa

Iepurele

Misţretul

Vulpea

Insecte

Păsări – privighetoarea şi ciocănitoarea

RELAŢIILE TROFICE ◼

◼

◼

Într-o pădure de foioase se stabilesc cele mai complexe legături trofice datorită numărului mare de animale cu regimuri variate de hrană; acestea nu vor fi niciodată lipsite de hrană. Jderul mănâncă păsări , şoareci şi veveriţe. El poate consuma şi fructe de pădure, iar împins de foame, chiar şi cadavre. Vulpea nu este un animal strict carnivor. Ea consumă pe lângă animale (iepuri, şoareci) şi hrană vegetală (fructe), dar în cantitate mai mică. Astfel, ea se adaptează în orice anotimp în funcţie de hrana disponibilă.

◼

◼

Ca urmare a lipsei de hrană pe timp de iarnă, unele animale migrează, altele işi fac provizii, iar altele intră în stare de amorţire sau de hibernare. Cu cât o specie de animale va avea un regim mai variat de hrană, cu atât va avea un rol mai important în menţinerea echilibrului ecologic.Ea va ţine sub control atât speciile cu care se hrăneşte cât şi speciile pentru care reprezintă hrana.

◼

◼

◼

Prin aceste relaţii trofice, echilibrul unei păduri de foioase este stabil. Distrugerea lui are loc când se taie pădurea sau sunt omorâte animalele în mod necugetat. De aceea, orice intervenţie a omului în natură trebuie bine chibzuită, iar consecinţele bine calculate.

Ţări europene în care mai întâlnim păduri de foioase: Franţa ◼

Olanda Marea Britanie Irlanda

Belgia Luxemburg

TEST Numeşte: ◼ cel puţin 3 animale care trăiesc în pădurile de foioase; ◼ cel puţin 3 specii de plante sau arbori specifice acestei păduri;

Compară imaginile pădure de foioase pădure tropicală

pădure tropicală - Jungla

JUNGLA

si…misterele ei

Pădurile tropicale sau Junglă : sunt cele mai dese și umede păduri din lume, greu de străbătut.

Clima junglei este caldă și foarte umedă în tot timpul anului. Plouă aproape în fiecare zi.

Din cauza umedității plantele cresc uimitor de repede. Copacii ating înălțimi foarte mari.

Jungla este veșnic verde. Cele peste 3000 de specii de arbori și arbuști nu-și pierd frunzele. Sunt arbori ale căror frunze nu cad. niciodată.

În junglă se întâlnesc mai multe specii de plante decât oriunde pe glob. Multe plante sunt folosite de om drept sursă de hrană, medicamente și marterie primă. palmierul de cocos

arborele da cacao arborele de cafea bananierul acajuul abanosul

lemnul de abanos este cel mai prețios din lume

▪ Cele mai răspândite plante sunt lianele – plante agățătoare, se agață de alți arbori.

▪ Jungla adăpostește cea mai mare floare din lume – Rafflesia (diametrul – 1m. greutatea - 6 kg)

Cresc în junglă și plantele carnivore

▪ Prind și consumă animale mici de obicei insecte . ▪ Cresc în mlaștini unde solul e sărac în substanțe nutritive.

Pădurea ecuatorială este patria minunatelor orhidei

Jungla este un minunat adăpost pentru milioane de viețuitoare, care găsesc aici din abundență hrană, apă și căldură.

▪ Sub perdeaua verde și întunecoasă a pădurii zboară fluturi uriași.

Pe pământ și pe copaci se târâie furnici de mărimea unui deget

Insectele sunt vânate de păiangeni veninoși. Păiangenul Darwin este capabil să țese pânză de o lungime până la 7m.

În junglă văzduhul răsună de țipetele maimuțelor

Gorila Urangutanul Gibonul

Maimuța veveriță Cimpanzeul

Aici sunt peste 100 specii de papagali

Pasărea colibri este cea mai mică pasăre din lume

▪ Ibisul rosu este o pasăre foarte frumoasă datorită penajului său. Are ciocul lung și curbat. ▪ Se înrudește cu barza.

Jaguarul își pândește prada cățărat printre ramurile copacilor

▪ Capybarele sunt cele mai mari rozătoare din lume.

▪ Lamatinul cel mai mare animal care trăieste în râurile amazone din junglă.

▪ Poate sta o oră sub apă fără să respire.

Jungla este puțin populată, aici își duc viața diverse triburi.

Băștinașii junglei trăiesc în cocioabe mici.

Îndeletnicirile lor sunt tăierea copacilor pentru fabricarea mobilei, culesul fructelor, vânatul și pescuitul.

În prezent jungla se află în mare pericol.

Compară pădurea tropicală cu cea de foioase.

Alege varianta corectă: Clima junglei este: aspră; caldă și foarte umedă; caldă și uscată Pădurile tropicale sunt: rare și luminoase; dese și greu de străbătut Arborii din junglă: sunt veșnic verzi; toamna le cade frunza

Ce? De ce?

Când?

Cum?

Unde?

▪ Descoperă: Locul pe hartă JUNGLA

Lume vegetală Lumea animală Ocupația oamenilor

B R A V O!

Savana

Mediul de savană- Vegetaţia este ierboasă, adaptată condiţiilor secetoase din cele 6 luni când precipitaţiile sunt insuficiente existenţei unei zone forestiere- există doar arbori izolaţi(baobab, accacia); Savana este o vegetatie ierboasa ce constituie habitatul erbivorelor dar şi carnivorelor.

•

Clima Se caracterizează prin cantități însemnate de precipitații care cad neuniform.

Sun doar două anotimpuri: anotimpul ploios (când are loc renașterea vegetației) și secetos( când vegetația se usucă)

Temperaturile sunt destul de ridicate în ambele anotimpuri, diferența fiind de 2-4 grade.

Temperatura medie depășește deseori 18 grade

Seceta stăpânește savana aproximativ 4- 6 luni.

Sol rosu de savana

Palmieri izolaţi

Accacia

Baobab

Baobabul este un arbore cu frunza căzătoare ale cărui ramuri sunt asemănătoare rădăcinilor, de unde și numele de „copac cu capul in jos”. El se mai numește „copacul-butoi”. În diametru poate avea până la 9 m și poate păstra 1000 litri de apă. Fructul lui se numește „pâinea maimuței”.

Leul

Elefantul

Girafa

Struţi

Bivol

Ghepard

Zebra

Antilopa

Hipopotam

Rinocer

Oamenii savanelor

Indigenii- ariile savanelor sunt populate de nomazi. Nomadismul poate fi în beneficiul mediului:-animalele care pasc nu sunt ţinute într-un singur loc, ci mutate din loc în loc, permiţȃnd astfel vegetaţiei să se regenereze.

Tribul Masai din Kenya.

Deşerturile calde

Deşerturile calde sunt un mediu extrem. Sunt cele mai uscate şi mai calde zone de pe glob. Ploile sunt sporadice şi se întâmplă să nu plouă deloc timp de un an sau chiar mai mult. Condiţiile de secetă sunt rezultatul influenţei anuale a presiunilor ridicate subtropicale.

Exemple: Atacama, Sahara, Kalahari, Namib, Thar, Gibson, Rub al-Khali, Sechura etc.

RELIEFUL Deșerturi nisipoase – suprafete plane sau dune de nisip Deșerturi pietroase sau stâncoase – formaţiuni asemănătoare unor stânci şi canioane Deșerturi cu pietriș - în mare parte fără vegetaţei, cu terenuri cenuşii. Oaze Maroc California

Deşertul Libiei

Dubai

CLIMA Clima se caracterizează prin veri lungi, calde şi uscate şi ierni reci, geroase. Cantitatea anuală de precipitaţii este foarte redusă, sub 100 mm, mai ales

•

in lunile decembrie – martie. In august au loc furtuni de nisip.

Temperaturile din timpul zilei pot atinge chiar 50 grade Celsius în zone joase depărtate de mare sau ocean, iar suprafaţa terestră, mai ales dacă este acoperită cu nisip poate atinge 80 grade Celsius. Cerul este predominant senin din cauza lipsei umiditaţii.

Neexistând nori, în timpul zilei pământul absoarbe căldură, iar noaptea intensitatea radiaţiei este mare şi temperaturile pot ajunge chiar la 0 grade Celsius. Aerul supraîncălzit se răceşte considerabil pe timpul nopţii rezultând amplitudini termice diurne de peste 30 grade Celsius.

Deşerturile tropicale au vegetaţia săracă şi efemeră şi depinde de ploi. După ploi puternice, în urma umplerii văilor, apar plante care nu rezistă decât până se evaporă apa.

De asemenea pot apărea plante xerofile adaptate la condiţii de excesive de secetă.

Apa în deşert La suprafaţă totul pare o mare fără apă, dar sub imensele dune de nisip, apa îşi croieşte drum prin canale subterane.

Vegetaţia deşerturilor tropicale are caracter permanent doar în oaze. Acolo se dezvoltă o vegetaţie prosperă în locuri în care apa subterană iese la suprafaţă sau apa freatică este la mică adâncime.

De obicei în oaze se cultivă curmali, cereale şi chiar legume.

Fauna deşerturilor tropicale este foarte săracă. Între animalele adaptate la aceste condiţii se remarcă dromaderul prin dimensiunile lui. Alte animale sunt scorpionul, specii de şopârle, specii de şerpi, specii de rozătoare mici, broaşte ţestoase, iar în oaze se pot întâlni iepuri.

Se mai întâlneşte şacalul, lama, specii de păsări printre care şi bufniţa, iar mai rar poate să rătăcească hiena, leul sau alte animale de savană care mai ies din când în când din mediul lor.

Aceste animale de deşert s-au adaptat dea lungul timpului la condiţiile extreme şi în prezent au culori şi comportamente specifice.

Scorpioni

Vulpe de deşert

Tarantula

Şarpele cu clopoţei

Stepa este o zonă de vegetație în care flora este reprezentată

prin plante ierboase și condițiile climaterice sunt semiaride

stepA

prerie

pampas

prerie

pampas

Clima Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase.

Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm/an.

Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C.

Vânturile calde sunt frecvente în timpul verii. În funcție de intensitate și direcție, acestea pot conduce la fluctuații bruște de temperatură chiar și pe durata unei singure zile.

Vegetația este dominată de graminee şi din tufărişuri şi plante spinoase.

Hârciog

Șoarecele de câmp Iepurile de câmp

Dihor

TEST Numeşte: cel puţin 3 animale care trăiesc în zona de stepă; cel puţin 3 specii de plante specifice acestei zone;