V 1 Minstrsocata [PDF]

Zitiervorschau

IAR SA

IAR 330 PUMA SOCAT

VOLUMUL 1

MANUAL DE INSTRUIRE

NOTĂ Prezentul document este destinat personalului utilizatorilor de elicoptere PUMA SOCAT Scopul său principal este de a oferi o cunoaştere generală a aparatului. El nu este actualizat în privinţa detaliilor şi nu înlocuieşte în nici un caz manualele furnizate împreună cu elicopterele.

IAR SA

Ediţia: Mai 2004

IAR SA

CUPRINS CAPITOL

VOLUMUL 1

VOLUMUL 2

VOLUMUL 3

TITLU

1

GENERALITĂŢI

2

STRUCTURĂ

3

UŞI

4

ROTOR PRINCIPAL

5

TRANSMISIA LA ROTORUL PRINCIPAL

6

ROTOR ANTICUPLU

7

TRANSMISIA LA ROTORUL ANTICUPLU

8

SISTEME DE ALIMENTARE ELECTRICĂ

9

INSTALAŢII HIDRAULICE

10

TREN DE ATERIZARE

11

SERVOCOMENZI

12

COMENZI DE ZBOR

13

INSTALAŢIE DE COMBUSTIBIL

14

INSTALAŢIE GTM

15

PROTECŢIE CONTRA INCENDIILOR

16

CLIMATIZARE

17

PROTECŢIE CONTRA GIVRAJULUI ŞI A PLOII

18

INSTRUMENTE

19

ILUMINARE

20

PILOT AUTOMAT

21

ECHIPAMENTE OPŢIONALE

IAR SA

CAPITOLUL 1 GENERALITĂŢI CUPRINS

1.1

PREZENTARE AERONAVĂ

1.1.1.

Descriere sumară

1.1.2.

Caracteristici generale

1.1.3.

Postul de pilotaj : elemente de comandă şi de control

1.2

UTILIZARE ŞI PERFORMANŢE

1.2.1.

Limite de utilizare

1.2.2.

Performanţe

1.3

DESERVIRE

1.3.1.

Mijloace de acces la posturile de lucru

1.3.2.

Alimentări şi goliri

1.3.3.

Ungeri

1.3.4.

Presiuni de încărcare / umflare

1.3.5.

Purjări

1.4

GENERALITĂŢI REFERITOARE LA DOCUMENTAŢIE

1.5

GENERALITĂŢI REFERITOARE LA ÎNTREŢINERE

1.6

SISTEMUL SOCAT

1.7

ABREVIERI

1 Pag. 1

IAR SA

1.1. 1.1.1.

PREZENTARE AERONAVĂ

DESCRIERE SUMARĂ 1. FUSELAJ Fuselajul monococă este de construcţie clasică, cu cadre şi înveliş portant. El e constituit din : − cabina postului de pilotaj (14) − partea centrală, formată din structura superioară (10) şi structura inferioară (13) − structura intermediară (9) − grinda de coadă (8) − capotele (3)

2. INSTALAŢIE DE FORŢĂ Acesta cuprinde două motoare (15) de tip generator de gaz cu turbină liberă, situate alăturat în partea din faţă a aparatului, deasupra cabinei (compartiment cargo). Motoarele sunt cuplate direct la cutia de transmisie principală.

3. ANSAMBLURI MECANICE Acestea cuprind : − butucul rotorului principal (2) − cutia de transmisie principală (1) − arborele de transmisie la rotorul anticuplu (7) − cutia de transmisie intermediară (6) − cutia de transmisie spate (5), al cărei arbore de ieşire constituie butucul rotorului anticuplu.

4. ROTOARE Aceasta se compun din : − patru pale (16) la rotorul principal − cinci pale (4) la rotorul anticuplu

5. COMENZI DE ZBOR Comenzile de zbor asigură transmiterea acţunilor pilotului la rotoare şi cuprind : − timoneria − blocul pilot automat − trei servocomenzi pentru rotorul principal − o servocomandă pentru rotorul anticuplu

6. TREN DE ATERIZARE Este un tren triciclu escamotabil alcătuit dintr-un aterizor faţă (12) şi două aterizoare principale (11) cu roţi jumelate.

11. CIRCUIT DE COMBUSTIBIL Combustibilul este conţinut în rezervoare flexibile instalate sub planşeul cabinei şi repartizate în două grupuri. Fiecare grup alimentează separat un turbomotor. O pompă de transfer permite transvazarea carburantului dintr-un grup în celălalt.

1.1 Pag. 0

IAR SA

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Cutie de transmisie principală Ansamblu butuc-arbore rotor principal Capote şi carenaje Pale rotor anticuplu Cutie de transmisie spate Cutie de transmisie intermediară Arbori de transmisie la rotorul anticuplu Grindă de coadă Structură intermediară

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Structură superioară Aterizoare principale Aterizor faţă Structură inferioară Post de pilotaj Turbomotoare (GTM) stânga şi dreapta Pale principale Cheson

Figura 1

1.1 Pag. 1

IAR SA

8. ENERGIE HIDRAULICĂ Energia hidraulică este furnizată de două instalaţii independente şi o instalaţie de avarie.

9. ENERGIE ELECTRICĂ Energia electrică este asigurată de două alternatoare de 20 KVA, 400 Hz care pot furniza, prin intermediul a două transformatoare-redresoare, curent continuu de 28V pentru încărcarea bateriei de bord.

10. INSTALAŢIE DE PILOTAJ Aceasta cuprinde o centrală de verticală, un pilot automat şi un compas giromagnetic.

11. INSTALAŢIE RADIO Se compune din: − − − − − −

Două staţii V-UHF 1&2 Un telefon de bord (ICS) Radioaltimetru ADF Radiocompas IFF

12. ECHIPAMENTE OPŢIONALE Echipamentele menţionate mai jos pot fi instalate pe aparat pentru a-i permite îndeplinirea unor misiuni speciale : − − − − − −

Instalaţie de transport trupe Instalaţie sanitară Troliu Instalaţie de transport sarcini exterioare (cargo-sling) Degivraj prize de aer Armament specific SOCAT • Ferme stg./dr. • Lansatoare rachete AT stg./dr. • Rachete AT stg./dr. • Lansatoare UB16 stg./dr. • Proiectile UB16 stg./dr. • Cutii de muniţie şi muniţie tun • Muniţie C&F

1.1 Pag. 2

IAR SA 1.1.2.

CARACTERISTICI GENERALE 1. MASE Masa aparatului gol............................................................................. aprox. 4600 kg (aprox., în medie) Masa maximă în utilizare ................................................................... 7400 kg

2. DIMENSIUNI

Figura 2

1.1 Pag. 3

IAR SA 1.1.3.

POSTUL DE PILOTAJ – ELEMENTE DE COMANDĂ ŞI DE CONTROL Organele de comandă şi de control sunt repartizate pe: 1. Panoul plafon 105α 2. Blocul manete 3. Planşa de bord 5. Pupitrul superior 6. Pupitrul inferior

1

2 3

28

5

6

Figura 3

1. PANOU PLAFON 105α 1 2 3 4

Comenzi iluminări exterioare Cutie control iluminare copilot Cutie comandă degivraj / intrări aer Selector surse curent continuu pentru voltmetru

5

Control instalaţii electrice şi semnalizarea avariilor

6 7

Voltmetru curent continuu Comandă tăiere presiune hidraulică în sistemul PA

8 9

Voltmetru curent alternativ Selector surse curent alternativ pentru voltmetru

10

Cutia de comandă "MEMORY ERASE" şi "GND OVERRIDE"

11 12 13 14

Cutie control iluminare pilot Selector de misiuni Comandă alimentare şi test givraj Controale pentru încălzirea tuburilor Pitot, sondei AADS şi senzorilor de avertizare laser Controale şi semnalizări pentru instalaţia de încălzire geamuri Comandă ştergător parbriz

15 16

16

15

1 14 13

2 12 11

3 10

4

5

6

7

8

9

Figura 4

1.1 Pag. 4

IAR SA

Figura 4

2. BLOC MANETE 1 2 3 -

Manete de debit Manete stop alimentare Manetă frână rotor

Figura 5

1.1 Pag. 5

IAR SA 3 - PLANŞĂ DE BORD 8

9

10

11

12

16

22

24

23

17

25

26

4

3

2

1

Ochelari NVG

13

14

15

18

20

19

Instrumente pilot 1 - MFD 2 - Lampa FIRE 2 3 - Lampa MASTER CAUTION 4 - Lampa FIRE 1 5 - Indicator de pas 6 - Radioaltimetru 7 - Girocompas Instrumente copilot 8 - MFD 9 - Lampa FIRE 1 10 - Lampa MASTER CAUTION 11 - Lampa FIRE 2 12 - MFCD 13 - Indicator de pas 14 - Cronometru 15 - Indicator de temperatură exterioară

21

27

28

29

30

7

31

6

5

Instrumente comune 16 - Indicator temperatură T4 - GTM 1 17 - Indicator temperatură T4 - GTM 2 18 - Tahometru - GTM 1 19 - Tahometru - GTM 2 20 - Indicator temperatură şi presiune ulei - GTM 1 21 - Indicator temperatură şi presiune ulei - GTM 2 22 - Indicator temperatură ulei CTP 23 - Indicator dublu presiune hidraulică 24 - Panou de alarmă (CATION PANEL) 107 α 25 - Indicator RWR Instrumente "back-up" 26 - Giroorizont 27 - Variometru 28 - Indicator turaţie rotor 29 - Altimetru 30 - Vitezometru 31 - Comutator de presiune statică Figura 6

1.1 Pag. 6

IAR SA

Figura 7

4. PANOU DE ALARMĂ 107 α

COWL DOOR EXT. PWR A. ICE A. ICE AADS PITOT LH AV. SYS ELEC PITOT RH NAV A.P.

- Lampă capote culisante HMRC - Lampă uşi cargo FUEL - Lampă uşi priză de parc şi baterie A.P. HYD - Lampă degivraj prize de aer WARN - Lampă degivraj AADS ROT. BR - Lampă degivraj Pitot stânga H. LEV RH - Lampâ sistem avionică ENG. 1 - Lampă instalaţie electrică ENG. 2 - Lampă degivraj Pitot dreapta HYD. LH - Lampă alimentare sisteme navigaţie HYD. RH - Lampă funcţionare pilot automat (PA) MGB. PRES Figura 8 Panou de alarmă

- Lampă funcţionare HMRC - Lampă alimentare combustibil - Lampă presiune hidraulică PA - Lampă presiune frînă rotor - Lampă nivel hidraulic dreapta - Lampă presiune ulei GTM 1 - Lampă presiune ulei GTM 2 - Lampă presiune hidraulică stînga - Lampă presiune hidraulică dreapta - Lampă temperatură ulei CTP

1.1 Pag. 7

IAR SA 5. PUPITRELE SUPERIOR ŞI INFERIOR 23

24

25

26

29

28

27

30

11

31

32

33

34

35

36

20 BRT -

+

7

12

1 ENT

13

1 4 7 .

QUIT

ON OFF

STUP

COM

NAV

2 3 A B C 5 6 G H I 8 9 M N O Ø S T U ICIU

SPC

+ -

CLR

CMLD

D J P V L/R

CFG

E F K L Q R W X Y Z

21

PUP

2 14

22

15

MODE

SEL

REC

TEST

MENU

ON

AUDIO

PWR

3 8

4

16

5 9

10

6 18

19

17

Figura 9

1.1 Pag. 8

IAR SA Echipare parte pilot 1 - CIU 2 - AAP 3 - Cutie comandă navigaţie 4 - Cutie comandă pilot automat (PA) 5 - Cutie comandă V-UHF 2 6 - Cutie comandă ICS Echipare parte copilot 7 - CIU 8 - Cutie comandă IFF 9 - Cutie comandă V-UHF 1 10 - Cutie comandă ICS Echipare parte centrală 11 - Panou comandă demaraj 12 - ACP 13 - Panou comandă rachete 14 - Panou comandă C&F 15 - Panou comandă RWR 16 - Panou control combustibil 17 - Cutie PD 18 - Cutie comandă ADF 19 - Cutie auxiliară de comandă ICS (205U)

Echipare placă laterală 20 - Indicator poziţie tren 21 - Comutator escamotare tren 22 - Comutator securitate pilot automat (PA) Echipare placă 104α 23 - Buton WARN. L N/B 24 - Buton COM 2 N/B 25 - Lampă semnalizare tren (LG WARN) 26 - Lampă semnalizare sarcini exterioare (SLING) 27 - Lampă alarmă turaţie turbină (NG WARN) 28 - Lampă semnalizare supraputere GTM 1 (OVER POWER1) 29 - Buton rearmare facilitate supraputere (ENABLE) 30 - Lampă semnalizare supraputere GTM 2 (OVER POWER2) 31 - Lampă semnalizare givraj (ICE) 32 - Lampă semnalizare sarcini exterioare (SLING) 33 - Lampă semnalizare tren (LG WARN) 34 - Buton calare rapidă girocompas (FAST SLAV) 35 - Buton COM 1 N/B 36 - Buton test lămpi şi sisteme (LIGHT TEST)

Figura 10

1.1 Pag. 9

IAR SA

1.2.

UTILIZARE ŞI PERFORMANŢE

Informaţiile de mai jos sunt extrase din Manualul de Zbor şi sunt date doar ca titlu informativ.

1.2.1.

LIMITE DE UTILIZARE 1. CONDIŢII DE ZBOR APROBATE Elicopterul IAR 330 PUMA SOCAT este autorizat să zboare pe timp de zi şi de noapte, în condiţii VFR şi IFR.

2. DOMENIU DE UTILIZARE Domeniul de altitudine la decolare sau la aterizare : - 500 până la + 4000 m (- 1650 până la 13000 ft) Altitudinea maximă de utilizare : + 5000 m (+ 16500 ft). Domeniul de temperatură autorizat : - 400 C până la + 350 C (limitat la + 500 C).

3. ECHIPAJ MINIM Doi piloţi (pilot - dreapta, copilot - stânga) Mecanicul de bord (în cabina de comandă sau în zona cargo, funcţie de misiune)

4. MASE A - MASA MAXIMĂ ÎN UTILIZARE ...................................... 7400 kg (16300 lb) Masa maximă poate fi limitată sub această valoare în funcţie de condiţiile exterioare (altitudine şi temperatură). B - MASA MINIMĂ................................................................... 3800 kg (8400 lb)

5. CENTRAJ LONGITUDINAL Originea centrajelor longitudinale este un plan imaginar perpendicular pe axa aparatului şi situat la 4,70 m (185 in.) în faţa reperului de centraj mediu (2,48 m – 97,63 in. în faţa scaunului pilot).

Limita faţă

Limita spate

4,50 m (177 in.)

4,95 m (194,7 in.)

1.2 Pag. 0

-40

A

-20

. ES PR . LT

m

0

0 m

0 m

-20

-10

0 m

100

0 m 200

300

!n 11 51

0 500

00

110

200

Alt. dens.

130

263

7400

252

262

274

7000

234

225

218 241 261

274

284

6500

246

231 252

270

284

294

6000

16000 16300

VNE

(km/h)

15000

14000

13000

295

303

5500

220

266

282

308

310

5000

245

260

279

294

310

310

4500

12000

11000

249

270

288

303

310

310

4000

235

10000

259

279

297

310

1000

C.A.S.

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

(ft)

142

144

151

156

159

165

167

167

0

160 (Kt)

-40

t 0 f

ft

0 60

00

-20

1

138

142

147

153

157

163

167

167

(°C)

134

137

128

132

137

120

124

131

111

115

123

115 VNE (Kt)

211

124 131 138 144 149 143

112 130

137

120

127

144

138

145

132 149

145

152

155

16500

12000

151

157

160

10000

150

156

162

164

40

154

160

165

167

20

UNIT|}I ANGLO-SAXONE

0

ft 00 0 14 ft 00 0 12 ft 00 0 10 t 0 f 800 ft 00 60 ft 00 40 ft T. 2000 L A . ft S 0 ES ft R P 00 0 -2

1 80

2000 40006000 8000

300 (km/h)

ALT. DENS. (ft)

150

MASA (lb)

VNE

140

2000 3000 4000 5000

120

250

400 450 0 K g 500 0 Kg (88 0 K (99 00 l 550 g 0 K (11 00 b) lb ) 60 g 0 0 (12 00 l 65 0 K b) 00 g 10 0 Kg 70 (13 l b 00 ) (1 200 Kg 43 740 l b 0 0 K ) 0 (1 lb) g 54 0 0 (1 lb) 63 00 lb )

Dens. alt.

0

ALT. DENS. (m)

UNIT|}I METRICE

(°C)

0

MASA (Kg)

40

m

1000

2000

3000

4000

5000

(m)

IAR SA

6. V.N.E. - VITEZA MAXIMĂ ADMISĂ

Exemplu : = - 5° C Altitudinea presiune = 1000 m Masa = 6000 kg Altitudinea densitate corespunz\toare este de 500 m. Viteza maxim\ admis\ este : C.A.S. = 290 Km/h

V.N.E. - VITEZA MAXIM| ADMIS|

1.2 Pag. 1

IAR SA 7. REGIM ROTOR ÎN AUTOROTAŢIE COMPLETĂ

ALT.DENS. (m) (m)

M

4000

ne (to

m

ic etr

e)

t

t

3000

0 m

0 m 0 0 -1

6

2000

t

5,

5

5

D AR ND STA RA

m 00 20 m 00 0 1

,5

t

t

0 m 0 0 3

4

E OSF

. ES R . P LT

A SA

5000

0 m 0 0 4

ATM

A

m

4

00 50

1000

5 6,

t

7

t

7,4

t

0

- 1000 -40 -20 0 20 40 (°C) TEMPERATURA EXTERIOAR| (r.p.m.) NR 310 NOT| : Cu unul sau dou\ motoare ^n func]iune, tura]ia rotorului este mai mare sau egal\ cu aproximativ 270 r.p.m.

Tura]ii ale rotorului mai mici nu se ob]in decât ^n cazul unei pene complete la cele dou\ motoare. Dac\ aceast\ ultim\ condi]ie nu este realizat\, motorul (motoarele) preia(u) sarcina rotorului din momentul ^n care acesta atinge aprox.270 r.p.m. [i men]in(e) acest regim apropiat statismului.

N.Maxim

300 290 280 270 260 250 240 230 220

N.Minim

TURAŢIILE ROTORULUI ÎN AUTOROTAŢIE COMPLETĂ •

I.A.S. = 130 km/h (70 kt)

●

Pas general D θ = 60

1.2 Pag. 2

IAR SA 1.2.2.

PERFORMANŢE 1. PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR C.E.S.

ALTITUDINE PRESIUNE

(m) 6000

5000 TE

M P.

EX T

4000

. ( O. A. T.)

3000

+

2000

- 4 0° C - 3 0° C - 2 0° C - 1 0° C 0° C + 10 ° + C 20 + ° C 30 ° C + 40 ° C

50 ° C

1000

0 MASA 4,5

5

5,5

6

6,5

7

7,4

( t )

PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR CES (4 m– 13 ft) 2 G.T.M. în funcţiune, fără prelevare de aer P2 •

Regim de decolare

•Dθ = 160

• Cuplu: 197 mdaN

1.2 Pag. 3

IAR SA 2. PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR F.E.S.

ALTITUDINE PRESIUNE

(m) 6000

5000 TE M

4000

P. EX T. (O .A .T .)

3000 + +

2000

50

- 4 0° C - 3 0° C - 2 0° C - 1 0° C 0° C + + 10° 20 C ° C + 30 ° C

40

° C

° C

1000

0 MASA 4,5

5

5,5

6

6,5

7

7,4

( t )

PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR F.E.S. (30 m –100 ft) 2 G.T.M. în funcţiune fără prelevare de aer P2 • Regim decolare

• Dθ = 16,50

• Cuplu: 197 mdaN

1.2 Pag. 4

IAR SA 3. CONSUM DE COMBUSTIBIL ÎN PALIER

− −

Valorile determinate de diagramă sunt valabile pentru configuraţia : tun, EOP, ferme fără acroşe. Pentru configuraţia tun, EOP, ferme echipate complet, valorile consumurilor se majorează cu 9,2 % pentru aceleaşi condiţii de masă şi altitudine. CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ÎN PALIER - 2 GTM ÎN FUNCŢIUNE • Croazieră normală

•Atmosferă standard

1.2 Pag. 5

IAR SA 4. AUTONOMIE

Notă: Temperaturile înalte tind să diminueze aceste distanţe cu până la 5 %. 1.2 Pag. 6

IAR SA 1.3. 1.3.1.

DESERVIRE

MIJLOACE DE ACCES LA POSTURILE DE LUCRU 1. ACCES LA PLANŞEUL MECANIC Accesul la planşeul mecanic se face prin intermediul unei scări amovibile speciale (10), care se fixează în partea superioară a laturilor stânga şi dreapta, dincolo de uşile laterale. Scara amovibilă se păstrează la bordul aparatului. −

Deschiderea capotei culisante (8), a capotelor GTM (9) şi a carenajului prizei de aer se efectuează din partea dreaptă a aparatului (dinspre mânerul de deschidere a capotei culisante).

−

Capotele culisante permit accesul la ansamblurile de pe planşeul mecanic. Capotele GTM în poziţia “deschis” (cu pasarelele de capotă GTM instalate) servesc drept platforme de lucru.

−

Planşeul mecanic este prevăzut cu trepte care permit deplasările personalului pentru operaţiile de întreţinere.

Figura 1

Zone acoperite cu antiderapant 1 - Pe conducta de intrare P2 2 - Pe caschetă 3 - Pe capota GTM Trepte acoperite cu antiderapant 5 - Pe brida spate a CTP 6 - Pe cutia de conectare CTP 7 - Între pompa hidraulică şi rezervorul hidraulic stânga 4 8 9 10

-

Pasarela de capotă Capota culisantă Capota GTM Scara de acces

1.3 Pag. 1

IAR SA 2. ACCES LA STRUCTURA SPATE ŞI ÎN GRINDA DE COADĂ În funcţie de lucrarea de efectuat, se poate accede la structura spate şi la ansamblul mecanic spate fie cu ajutorul unui ansamblu de scări speciale, fie cu ajutorul unei platforme speciale.

1 2 3 4 5

-

Prelungitor de scară Scară de acces la planşeul mecanic Stabilizatoare de scară Reazem de scară Platformă

Figura 2

Instalarea unui planşeu special, alcătuit din 9 elemente independente, permite accesul din interiorul grinzii de coadă.

Figura 3

1.3 Pag. 2

IAR SA 1.3.2.

ALIMENTĂRI ŞI GOLIRI 1. GENERALITĂŢI Alimentările (plinurile) şi verificările plinurilor trebuie efectuate cu elicopterul în interiorul următoarelor limite de înclinaţie : − 100 longitudinal − 50 transversal Golirile se efectuează periodic. Pentru ansamblurile mecanice (CTP, CTI, CTS), GTM şi rezervoarele hidraulice, golirile se efectuează cu ajutorul unui furtun special care se adaptează la toate racordurile de golire. În cazul ansamblurilor mecanice, uleiul va fi golit ori de câte ori se vor constata semne de : y emulsionare y condensare y particule metalice Dacă se constată că acest lucru e necesar, cutiile de transmisie vor fi spălate. − În cazul special al GTM, dacă se constată o creştere a nivelului de ulei sau un miros de kerosen în ulei, se va efectua o măsurare a coeficientului de diluare a combustibilului în ulei.

2. ULEIURILE DE UNGERE ŞI LICHIDUL HIDRAULIC

BRP ARICULATII AIR 3225

CTI AIR 3525 0,75 litri

BRP AMORTIZOARE AIR 3520

CTS AIR 3525 1,5 litri

GTM AIR 3513 - AIR 3514 AIR 3517

RADIATOR CTP AIR 3525

GTM AIR 3513 - AIR 3514 AIR 3517

CTP AIR 3525 22 litri

REZERVOR HIDRAULIC AIR 3520 7 litri

1.3 Pag. 3

IAR SA 3. COMBUSTIBIL

ALIMENTARE Grup stânga 902 litri

GOLIRE

Grup dreapta 656 litri

Grup dreapta

Grup stânga

TOTAL = 1558 litri

Figura 5

1.3.3.

UNGERI BRS - AEROSHELL Grease 14

TRENUL DE ATERIZARE Articulatii: AIR 4215A Rulmenti: AIR 4205A

Figura 6

1.3 Pag. 4

IAR SA 1.3.4.

PRESIUNI DE ÎNCĂRCARE/UMFLARE ACUMULATOR HIDRAULIC AZOT - CALITATE R 60 bari

ACUMULATOR HIDRAULIC AZOT - CALITATE R 90 bari

AMORTIZOARELE TRENULUI DE ATERIZARE (Aterizoarele principale si fata)

PRESIUNE PNEURI (Aterizoarele principale si fatã) Max. 5 bari Min. 4,7 bari

1.3.5.

AZOT - CALITATE R (1) Jamba destinsa - Camera JP = 16,5 bari - Camera ÎP = 132 bari (2) Cu dispozitiv de încarcare (aparatul pe roti) - Camera JP = 50 bari - Camera ÎP = 132 bari

PURJĂRI Purjare circuite de alimentare GTM

Purjare colector P2

Purjare prize de aer cu degivraj

Purjare circuit frânã rotor

Purjare circuit de actionare frâne roti

Purjare filtre de carburant (simetric dreapta si stânga)

Purjare circuite frâne roti

Purjare circuit static anemobarometric

Purjare apã din rezervoarele de combustibil (un punct de purjare pentru fiecare rezervor)

1.3 Pag. 5

IAR SA

1.4.

GENERALITĂŢI REFERITOARE LA DOCUMENTAŢIE

Documentaţia de exploatare destinată utilizatorilor cuprinde: − − − − −

Manual de Întreţinere Manual de Reparaţii Catalog Ilustrat de Piese Manual de Zbor “Buletine Service” şi Scrisori Service”

precum şi documentaţia motorului (Manual de Întreţinere GTM – Catalog Piese de Schimb şi Utilaje) şi a echipamentelor (Fişe de Caracteristici şi de Întreţinere – Notiţe Tehnice).

1. MANUAL DE ÎNTREŢINERE Manualul de întreţinere reuneşte toate informaţiile specifice necesare pentru întreţinerea şi deservirea aeronavei. Domeniul său se limitează la intervenţiile realizabile pe aparat, fiind deci excluse operaţiile de recondiţionare/ reparaţie care sunt de resortul atelierelor specializate. Manualul este împărţit în capitole. Fiecare capitol tratează despre un ansamblu funcţional omogen, adică regrupează toate informaţiile referitoare la un anumit “sistem” al aparatului. Capitolele sunt împărţite în “secţiuni” (subansambluri funcţionale). Secţiunile sunt reperate prin două grupuri de cifre : primul grup este cel al capitolului corespunzător, iar cel de-al doilea grup (de două cifre) permite identificarea secţiunii în interiorul capitolului. Exemplu : Capitolul 24 – Instalaţia electrică

24 - 00* 24 – 10 24 – 20 Capitolul

- Generalităţi - Generare - Distribuţie Secţiunea

*Secţiunea 00 este rezervată generalităţilor

Când conţinutul unei secţiuni justifică acest lucru, secţiunea este subîmpărţită în subsecţiuni. Exemplu : Capitolul 65 - Rotoare 65-00 - Generalităţi 65-10 - Rotorul principal – Generalităţi 65-11 65-12

- Pale principale - Ansamblul “butuc-arbore rotor” Subsecţiuni ale secţiunii 65 – 10.

1.4 Pag. 0

IAR SA

Paginaţia Manualului de Întreţinere este discontinuă la nivelul fiecărei secţiuni (sau al fiecărei “subsecţiuni”) : −

Paginile “Descriere-Funcţionare” sunt numerotate de la 1 la 100.

−

“Operaţiile de întreţinere” (Cărţile de Lucru) sunt numerotate conform listei de mai jos: ƒ

Localizarea defectelor

:

de la 101 la 200

ƒ

Întreţinere curentă

:

de la 301 la 400

ƒ

Demontare – Montare

:

de la 401 la 500

ƒ

Reglaje - Încercări

:

de la 501 la 600

ƒ

Inspecţii – Verificări

:

de la 601 la 700

ƒ

Curăţare – Vopsire

:

de la 701 la 800

ƒ

Reparaţii autorizate

:

de la 801 la 900

ƒ

Stocare – Destocare

:

de la 901 la 1000

Dacă volumul operaţiilor de întreţinere este redus, aceste operaţii pot fi regrupate şi numerotate de la 201 la 300. CAPITOLUL 5 (din care face parte şi Programul Recomandat de Întreţinere) este un capitol special care reuneşte toate informaţiile ce definesc întreţinerea aparatului : −

Periodicităţi de ungere şi de golire.

−

Controale zilnice.

−

Inspecţii şi verificări periodice.

−

Inspecţii şi verificări speciale.

−

Timpi limită între reviziile generale (TLR) pentru ansamblurile mecanice şi alte echipamente.

−

Componente cu limită de viaţă (TLV).

2. MANUAL DE REPARAŢII Manualul de Reparaţii reuneşte informaţiile referitoare la operaţiile de recondiţionare/ reparaţie ce pot fi efectuate pe aparat sau în ateliere specializate, pe ansambluri demontate, cu excepţia recondiţionărilor/ reparaţiilor care necesită batiuri de asamblare şi, la modul mai general, mijloace considerate a fi exclusiv de competenţa fabricantului. Manualul de Reparaţii este împărţit, la fel ca Manualul de Întreţinere, în capitole şi secţiuni.

3. CATALOG ILUSTRAT DE PIESE CIP este documentul de identificare a pieselor şi echipamentelor care pot fi înlocuite. Acest catalog : −

Defineşte toate articolele demontabile sau care pot fi înlocuite.

−

Ajută utilizatorul la efectuarea : • • • •

comenzilor, aprovizionărilor, sortării articolelor care intră în componenţa elicopterului, identificării articolelor noi sau înnoite.

1.4 Pag. 1

IAR SA

CIP este împărţit, la fel ca Manualul de Întreţinere, în capitole şi secţiuni. Capitolul 00 defineşte : − codurile de validare, − codurile fabricantului, − materialele cu documentaţie proprie, − normalizatele şi semiechipamentele, − condiţiile de aprovizionare. Celelalte capitole corespund împărţirii/numerotării din Manualul de Întreţinere. NOTĂ referitoare la condiţiile de aprovizionare de la Eurocopter: Există trei categorii de comenzi: −

Comandă obişnuită: este modul de aprovizionare normal. În general comanda acoperă necesităţile previzionale pentru un an. Termenele de livrare, în funcţie de importanţa şi de natura articolelor ce fac obiectul comenzii, sunt precizate printr-o Confirmare de Primire a comenzii.

−

Comandă ″Rush Order″ : vizează necesităţi accidentale, pe termen scurt. Termenul de livrare este de ordinul a 3 săptămâni. Se pot comanda numai cantităţi mici, pentru număr redus de articole (maximum 3 sau 4).

−

Comandă A.O.G. sau A.O.C.P. (termen 2 zile) : este rezervată exclusiv înlocuirii unor piese defecte, care impun interzicerea zborurilor şi, ca atare, provoacă indisponibilitatea unui aparat. O astfel de comandă nu trebuie să comporte decât unul sau două articole, în cantităţi care să nu depăşească necesităţile unui singur aparat. Comanda trebuie transmisă telegrafic sau prin telex şi implică expedierea par avion.

Condiţii de aprovizionare de la IAR-SA: − Pentru piesele de provenienţă IAR, aprovizionarea se poate face atât în regim normal cât şi în regim de urgenţă, pe bază de cerere de ofertă. NOTĂ:

-

În completarea celor 6 volume care descriu componenţa elicopterului standard, IAR-SA a editat volumul 7 care se referă exclusiv la varianta IAR 330 PUMA SOCAT.

4. MANUAL DE ZBOR Manualul de Zbor permite echipajului să obţină nivelul de securitate necesar în utilizare şi trebuie să rămână în permanenţă la bordul aparatului. Manualul cuprinde trei părţi : − − −

Manualul de bază Suplimentele Anexele

Manualul de bază prezintă informaţiile esenţiale comune tuturor variantelor. El este împărţit în 4 secţiuni : 1 2 3 4

-

Limitări Proceduri normale Proceduri de urgenţă Performanţe

Suplimentele conţin informaţii referitoare la instalaţiile operaţionale sau la modificări. Fiecare supliment e autonom şi este împărţit în 4 secţiuni identice cu cele ale manualului de bază. Când se instalează un opţional nou, utilizatorul trebuie să insereze suplimentul referitor la particularităţile de utilizare ale acestuia. Anexele : în această parte a manualului este posibil (dar nu obligatoriu) să se regrupeze informaţii diverse. De exemplu : Descrieri, mase şi centraje, utilizări speciale, configuraţii specifice diferiţilor clienţi etc. Aceste informaţii sunt grupate în capitole omogene şi autonome.

1.4 Pag. 2

IAR SA

5. BULETINE SERVICE Buletinele Service sunt emise de constructor pentru a transmite utilizatorilor instrucţiunile necesare utilizării corecte a produselor sale şi urmăririi evoluţiei acestora. Ele completează documentaţia de bază şi sunt incluse în aceasta cu ocazia reviziilor. Numerotarea Buletinelor Service cuprinde două grupuri de 2 sau 3 cifre. • •

Primul grup indică numărul capitolului implicat şi corespunde celui din Manualul de Întreţinere. Al doilea grup este un număr de ordine.

În funcţie de importanţa instrucţiunilor pe care le conţin, Buletinele Service sunt clasificate astfel: BULETINE SERVICE ALERTĂ (OBLIGATORII în terminologie IAR SA): − Sunt rezervate pentru instrucţiunile necesare menţinerii navigabilităţii /siguranţei aparatului. − Introduc fie lucrări de întreţinere suplimentare celor din documentaţie, fie aplicarea unei modificări. În textul lor se menţionează întotdeauna termenul de aplicare. − Aplicarea este obligatorie. BULETINE SERVICE (RECOMANDATE în terminologie IAR SA): − Instrucţiunile care se transmit nu afectează navigabilitatea. − Introduc modificări, transmit informaţii privind evoluţia Programului Recomandat de Întreţinere, măsuri restrictive ca urmare a unui incident, etc. Este recomandată o perioadă pentru aplicare. − Aplicarea este la latitudinea beneficiarului. − Vechile Buletine Service clasificate ca RECOMANDATE sau FACULTATIVE se încadrează în această categorie.

1.4 Pag. 3

IAR SA 1.5.

GENERALITĂŢI REFERITOARE LA ÎNTREŢINERE

1. GENERALITĂŢI A. OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE

Operaţiile de întreţinere sunt clasificate : −

după natura lor : y y y

−

întreţinere curentă : inspecţiile înainte şi după zbor, operaţiile de deservire; întreţinere periodică : în funcţie de orele de funcţionare sau de timpul calendaristic; întreţinere ocazională : consecutiv unui eveniment exterior ;

după necesarul de mijloace şi echipamente :

COMPETENŢA

NIVELUL

LOCUL

NATURA LUCRĂRILOR

UTILIZATOR

1

Pistă

Revizie înainte şi după zbor, deservire ("la faţa locului")

UTILIZATOR

2

Hangar

Orice lucrări de întreţinere in situ : revizii periodice, demontări, montări, reglaje, încercări.

UTILIZATOR

3

FABRICANT sau REPARATOR AUTORIZAT

4

Ateliere specializate Uzină sau Ateliere autorizate

Reparaţii, recondiţionări, stocări

Revizie generală, recondiţionări şi reparaţii importante.

B. DEFINIŢII REFERITOARE LA ANSAMBLURILE ŞI ECHIPAMENTELE "CU LIMITĂ DE TIMP" Un ansamblu sau un echipament este numit “componentă cu limită de timp” atunci când limita sa de serviciu în timp este independentă de cea a suportului (ex. : CTP). Aceste ansambluri şi echipamente, cât şi cele al căror timp limită depinde de limita de timp a suportului, sunt supuse verificărilor în cursul reviziilor periodice ale aeronavei. În plus, ele sunt supuse, la împlinirea unui termen limită în “ore de funcţionare”, la : − −

încercări sau verificări în atelier, revizii generale.

Definiţii : −

PERIODICITATEA REVIZIILOR : numărul de ore de funcţionare pe care le efectuează o componentă între două inspecţii (revizii) consecutive.

−

TIMPUL LIMITĂ ÎNTRE REVIZII (TLR) : numărul de ore de funcţionare între două revizii majore.

−

TIMPUL LIMITĂ DE VIAŢĂ (TLV) : numărul de ore de funcţionare după care un echipamentul sau o piesă trebuie retras(ă) din serviciu.

−

ÎNTREŢINERE “DUPĂ STARE” : Metodă de întreţinere care suprimă noţiunea de întreţinere programată. Echipamentul nu mai este supus unor revizii periodice sistematice, ci doar cu ocazia constatării unei funcţionări defectuoase sau a unei scăderi a performanţelor.

−

REVIZIE CONTINUĂ : (Revizie fără întreruperea potenţialului - abrv. fr. VNIP). Acestea sunt verificări sau recondiţionări care, deşi importante, nu afectează periodicitatea reviziei.

1.5 Pag. 0

IAR SA 2. PROGRAMUL DE ÎNTREŢINERE A ELICOPTERELOR PUMA SOCAT Sunt prezentate mai jos, cu titlu informativ : − succesiunea inspecţiilor zilnice înainte şi după zbor − ciclul reviziilor periodice − un extras din tabelele de revizii periodice, din Manualul de Întreţinere.

A. SUCCESIUNEA INSPECŢIILOR ZILNICE ÎNAINTE ŞI DUPĂ ZBOR

8

10

3

4 2

1

9

5

6

7

NOTĂ – Zonele haşurate reprezintă trepte şi platforme de acces la posturile de control Figura 1

Figura de mai sus prezintă ordinea în care sunt efectuate inspecţiile zilnice şi defineşte posturile de control care sunt menţionate şi în cărţile de lucru din Manualul de Întreţinere. −

Postul 1

: CTP – Rotorul principal

−

Postul 2

: GTM stânga

−

Postul 3

: Prizele de aer

−

Postul 4

: GTM dreapta

−

Postul 5

: Arbore transmisie spate

−

Postul 6

: Ansamblul mecanic spate - Rotorul anticuplu

−

Postul 7

: Exteriorul aeronavei - partea stângă

−

Postul 8

: Exteriorul aeronavei - partea dreaptă

−

Postul 9

: Cabina (compartimentul cargo)

−

Postul 10 : Postul de pilotaj

1.5 Pag. 1

IAR SA B. CICLUL REVIZIILOR PERIODICE (extras din Programul Recomandat de Întreţinere)

P4

TOLERANŢE

LIMITĂ ”TIMP CALENDARISTIC”

4800

4400

+3 luni

4000

+30 h

3600

120 luni

3200

+1 lună

2800

+20 h

2400

15 luni

2000

LIMITĂ “TIMP DE FUNCŢIONARE”, ÎN ORE

1600

P2

800

400

TIPUL REVIZIEI

1200

Ciclul de întreţinere al elicopterului PUMA SOCAT este de 4800 de ore. Periodicitatea de bază este fixată la 400 de ore. Tabelul de mai jos permite determinarea reviziei de efectuat în orice moment al ciclului de întreţinere.

C. TABELUL REVIZIILOR PERIODICE (extras din Programul Recomandat de Întreţinere) W! B! M! B! C! J! M! J! U/!

F! G! G! F! D! U! J! W/!

! DUF!

! D/M/!!0!!X/D/!

EFTDSJQUJPO!PG!PQFSBUJPOT!

tbv!!0!!ps! ! EFD/!!0!!FR/Q/!

DFMVM}!&!TJTUFNF! BJSGSBNF!&!TZTUFNT!

FDIJQU/! FRVJQU/!

!

!

!

00! RUZ!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

2!

!

2!

!

2!

!

3!

USBOTNJTJF!SPUPS!QSJODJQBM! NBJO!SPUPS!USBOTNJTTJPO!TZTUFN! − Wfsjgjdbsfb!djsdvjuvmvj!gsâofj!spups!\j!b!bot/!gsâo]! spups! Difdl!spups!csblf!tztufn!boe!spups!csblf!voju! ! − Sfhmbsfb!\j!_odfsdbsfb!dpnfo{jj!gsâo]!spups! Bekvtu!boe!uftu!csblf!dpouspm! ! − Dvs]^bsfb!dpoevdufj!ef!bfs!b!sbejbupsvmvj!ef!vmfj! Dmfbo!pjm!dppmfs!bjs!evdu! ! − Dvs]^bsfb!wfoujmbupsvmvj!hsvqvmvj!ef!s]djsf!vmfj! DUQ! ! Dmfbo!uif!gbo!pg!uif!NHC!pjm!dppmfs!voju! ! − Wfsjgjdbsfb!ubs]sjj!dpoubdupsvmvj!nbopnfusjd!ef! qsftjvof!vmfj!!D/U/Q/! Difdl!dbmjcsbujpo!pg!nbjo!hfbs!cpy!pjm!qsfttvsf! txjudi! KBFHFS! − Wfsjgjdbsfb!ubs]sjj!dpoubdupsvmvj!nbopnfusjd! gsâo]!spups! Difdl!dbmjcsbujpo!pg!spups!csblf!qsfttvsf.txjudi! KBFHFS! − Wfsjgjdbsfb!dbsbdufsjtujdjmps!\j!fubmpo]sjj! joejdbupsvmvj!ef!ufnqfsbuvs]!vmfj!D/U/Q/! N/H/C/!pjm!ufnqfsbuvsf!joejdbups!dbmjcsbujpo! difdl! KBFHFS! − Wfsjgjdbsfb!fubmpo]sjj!joejdbupbsfmps!ubipnfusjdf! spups! Dbmjcsbujpo!difdl!pg!uif!spups!S/Q/N/!joejdbupst! KBFHFS! !

i!>!psf!.!ipvst!

! QFSJPEJDJU}~J!!0!!JOUFSWBMT!

! EFOVNJSFB!PQFSB~JJMPS!

m!.!n!>!mvoj!.!npouit!

b!.!z!>!boj!.!zfbst!

76/46/714!

!

!

Q5!

!

76/46/612!

!

!

Q5!

!

76/44/812!

!

Q3!!)2*!

Q5!!

!

76/44/813! !

! ! !

Q3!

76/11/712!

!

!

2311!i!

76/11/712!

!

2311!i!

42/2:/21!

!

3511!i!

42/22/15!

!

3511!i!

v!>!voju]^j!qbsujdvmbsf!.!qbsujdvmbs!vojut!

1.5 Pag. 2

IAR SA 1. 6 SISTEMUL SOCAT 1.6.1 GENERALITĂŢI Sistemul SOCAT este un sistem integrat care încorporează Sistemele de Avionică şi de Armament de pe elicopterul IAR 330 PUMA SOCAT. Elementul central al sistemulu SOCAT este calculatorul (HMRC - Helicopter Multi-Role Computer) care integrează din punct de vedere funcţional cele două sisteme (de Armament şi de Avionică). Componentele sistemului SOCAT sunt de două tipuri: − Externe (EOP, tun turelat, ferme de armament, dispersoare Chaff-Flare, senzori de aer şi de direcţie) − Interne (manşe de pas ciclic şi general (HOCAS), panouri de control, display-uri, MSD, EGI, VCR). NOTĂ: -

Prezentul capitol constituie o prezentare sumară a sistemului SOCAT. Pentru detalii este necesară consultarea documentaţiei furnizorului de echipamente SOCAT. De asemenea, prezentul Manual de Instruire nu-şi propune detalierea sistemului SOCAT în capitolele care urmează ci numai evidenţierea, pe lângă elementele de bază, a modificărilor la nivel de celulă şi echipamente standard la care IAR-SA a avut o contribuţie majoră.

1.6.2 COMPONENTELE SISTEMULUI SOCAT Componentele sistemului de avionică au rolul de a afişa informaţii şi mesaje şi de a prelua şi executa comenzi de la membrii echipajului prin unităţile de interfaţă om - maşină (MMI - Man-Machine-Interface). A. COMPONENTE PRINCIPALE MMI − CIU (Cockpit Integrated Unit) - pe pupitrul superior , câte unul pentru pilot şi copilot. Sunt legate la HMRC prin magistrala de avionică 1553B. CIU copilot (trăgător) încorporează în plus sistemele DTU (Data Transfer Unit), VRTX (Video ReceiveTransmit) şi un locaş pentru DTC (Data Transfer Cartridge) (nefolosit pe CIU pilot). − MFD (Multi Function Display) - pe planşa de bord, câte unul pentru pilot şi copilot. Sunt legate la HMRC printr-o legătură serială RS-422 şi o legătură video RS-170. − MFCD (Multi Function Color Display) - pe planşa de bord, zona centrală. Este legat la HMRC printr-o legătură serială RS-422 şi o legătură video RS-170. B. COMPONENTE SECUNDARE MMI − HOCAS (Hands On Collective And Stick) - manşele de pas ciclic şi de pas general, echipate cu diverse comutatoare care permit echipajului să activeze sau să dezactiveze funcţiile sistemului. Sunt legate la HMRC prin canale de semnal analogic şi de semnal discret. − PD (Pointing Device) - pe pupitru. Interacţionează cu MFD-urile prin intermediul unui mini-joistick şi a butoanelor. Este legat la HMRC prin canale de semnal analogic şi de semnal discret. − LHG (Left Hand Grip) şi RHG (Right Hand Grip) - manşe de misiune situate la stânga şi la dreapta trăgătorului. Includ controale destinate activării diverselor funcţii ale Sistemului de Avionică sau de Armament. Sunt legate la HMRC prin canale de semnal analogic şi de semnal discret. − HMD (Head Mounted Display) - câte unul pentru pilot şi copilot. Fiecare HMD cuprinde o cască echipată cu sistem de ochire, display şi MTU (Magnetic Tracker Unit). În plus, două BRU-uri (Boresight Reticle Unit) sunt instalate în partea de sus a postului de pilotaj; ele servesc drept interfaţă între HMD şi Sistemul de Avionică. C. PANOURI DE CONTROL − AAP (Avionics Activation Panel) - are rolul de a activa sau dezactiva componentele majore ale sistemului SOCAT. Este legat la HMRC prin semnale discrete. − ACP (Armament Control Panel) - are rolul de a controla componentele sistemului de armament şi largarea sarcinilor externe. Este legat la HMRC prin semnale discrete. − R&LWR ( Radar and Laser Warning Receiver) - controlează sistemul R&LWR. − CH/FL (Chaff and Flare) - controlează sistemul CH/FL. − IFF (Identification Friend or Foe) - controlează sistemul IFF. − Două panouri de control radio ACR-430 (numai pentru operaţii tip backup). Pentru funcţionare normală, acestea operează în conjuncţie cu HOCAS şi CIU. Sunt legate la HMRC printr-o legătură serială RS-422.

1.6 Pag. 1

IAR SA

1.6 Pag. 2

Figura 1 Arhitectura sistemului SOCAT

IAR SA

D. SISTEMUL DE AVIONICĂ − HMRC (Helicopter Multi-Role Computer) - procesează datele provenind de la diferiţi senzori şi componente şi asigură toate funcţiunile de bază ale sistemului. Este situat în pupitrul radio, partea din faţă. − EGI (Embeded GPS-INS) - este o cutie electronică în care sunt încorporate cele două sisteme de navigaţie: GPS (Global Positioning System) şi INS (Inertial Navigation System). Interacţionează cu HMRC prin magistrala de avionică 1553B. Antena GPS este instalată pe grinda de coadă. − MSD (Mass Storage Device) - este o cutie electronică în care se stochează date şi informaţii stabilite în staţiile de la sol. Interacţionează cu HMRC printr-o legătură SCSI. − VCR (Video Cassete Recorder) - prezintă un locaş prin care echipajul sau personalul de întreţinere inserează sau ejectează caseta video. Interacţionează cu HMRC printr-o legătură discretă video RS-170. − HIADC (High Integration Air Data Computer) - primeşte semnale de natură pneumatică şi electrică şi le converteşte în semnale digitale care constituie date de intrare în HMRC. Transmisia datelor se face prin magistrala de avionică 1553B. − Emiţătoare-Receptoare radio ACR-430 1&2 - sunt controlate de la cele două panouri de comandă situate pe pupitrul radio inferior. Sunt echipate cu conectoare pentru cablurile coaxiale ale antenelor şi pentru legăturile seriale RS-422 la HMRC. − Analizor R&LWR - instalat în partea superioară a compartimentului cargo, include circuite electronice şi conectoare de legătură cu cele patru antene de detectare a semnalelor radar, cu cei patru senzori de detectare laser , cu antena CD şi cu panoul de comandă. − Transponder IFF - include circuite electronice şi conectori de legătură cu antenele şi cu panoul de comandă. E. SISTEMUL DE ARMAMENT − EOP (Electro-Optical Pod) - instalat în botul elicopterului, include senzori de zi şi de noapte, LRF (Laser Range Finder) şi diferite module şi componente care controlează poziţia şi senzorii optici. Interacţionează cu HMRC prin magistrala de armament 1553B. − Rachete AT (Anti-Tank). − Rachete nedirijate (PRND). − Tun Turelat - este legat de HMRC prin intermediul sistemului de putere al tunului (PAC - Gun System Power Unit) şi sistemului de procesare (CAC - Gun System Procassing Unit) prin magistrala de armament 1553B. − ARU (Armament Relay Unit) - asigură semnale de comandă şi control între lansatoare şi ACP. Include circuite şi conectoare necesare pentru a converti semnalele ACP în semnale discrete. − Dispersoare Chaff/Flare - în număr de două, completează Sistemul de Armament. Sunt situate în partea stângă a fuselajului intermediar şi sunt dotate cu locaşuri pentru cartuşe Chaff/Flare şi circuite de declanşare a tragerii.

1.6 Pag.3

IAR SA

1.7 ABREVIERI AADS AAP ACP ADF ANT ARU AT BIT BRP BRS BRU C&F C.A. C.C. CAC CAS CES CIU CLU CTI CTP CTS DSSTL Dθ EGI EO EOP FES GPS GTM HADS HIADC HIADS HMD HMRC HMS HOCAS I.P. IAS ICS IFF IFR IPDV1 IS J.P. LED LHG LRF LRU MAM

Airspeed And Direction Sensor Avionics Activation Panel Armament Control Panel Automatic Direction Finder Antena Armament Relay Unit Anti-Tank Built In Test Butuc Rotor Principal Butuc Rotor Spate Boresight Tracker Unit Chaff/Flare Curent Alternativ Curent Continuu Turreted Gun Interface Viteză corectată Cu efect de sol Cockpit Integrated Unit Launcher Main Structure Cutie de Transmisie Intermediară Cutie de Transmisie Principală Cutie de Transmisie Spate Detector Semiautomat de Substanţe Toxice de Luptă Pas general indicat Embedded GPS INS Electro-Optic Electro-Optical Pod Fără efect de sol Global Positioning System Grup Turbomotor Helicopter Air Data System Helicopter Integration Air Data Computer High Integration Air Data System Head Mounted Display Helicopter Multi Role Computer Head Mounted System Hands On Control And Stick Înaltă Presiune Indicated Air Speed Intercommunication System Identification of Friend and Foe Instruments Flight Rules Înregistrator Protejat Înregistrator Secundar Joasă Presiune Light emitting diode Left Hand Grip Laser Range Finder Line Replaceable Modul Achiziţii Multiple 1.7 Pag.0

IAR SA MBR MFCD MFD MFL MIDASH MPWS MSD MTU MUX/BUS Ng NVG NVIS OFC OCJ OS OS LOS P.A P.M. P.m. PAC PCMCIA PD PFL PHIR PRN PRND RBCA RHG R&LWR SAIMS SST TR TDV T4 VNE V/UHF VCR WAS WCS WOW

Maintenance Brake Release Multi Function Color Display Multi Function Display Maintenance Fault List Modular Integrated Display & Sight Helmet Mission Planing Work Station Mass Storage Device Magnetic Tracker Unit Magistrală de Multiplexare Regimul generator al turbomotorului Night Vision Goggles Instalaţie de Semnalizare compatibilă NVG Observation &Fire Control Observation and Missile Control Joystick Observation System Observation System Line Of Sight Pilot Automat Pas Mare Pas mic Gun System Power Unit Personal Computer Memory Card International Association Pointing Device Pilot Fault List Phare Infra-Red Proiectile Reactive Nedirijate Proiectile Reactive Nedirijate Roentgenometru de Bord pentru Cercetare Aeriană Right Hand Grip Radar and Laser Warning Sistem de Achiziţie şi Înregistrare date de zbor şi voce cu Memorii Statice Syistem Status Transformator – Redresor Traductor Digital de Vibraţii Temperatura ajutajului de evacuare Viteză maximă admisă Very/Ultra High Frequency Video Casette Recorder Weapon Activation Switch Weapon Carry System Weight On Wheels

1.7 Pag.1

IAR-SA CAPITOLUL 2 STRUCTURĂ CUPRINS 2.1.

STRUCTURĂ PRINCIPALĂ

2.1.1.

Generalităţi

2.1.2.

Ansamblu structură faţă

2.1.3.

Ansamblu structură spate

2.2.

STRUCTURI SECUNDARE

2.2.1.

Generalităţi

2.2.2.

Planşeu post pilot şi pupitru radio

2.2.3.

Planşeu cabină

2.2.4.

Planşeu mecanic - panouri şi suporturi pe planşeul mecanic

2.2.5.

Dulap electric

2.3.

CARENAJE ŞI CAPOTE

2.3.1. 2.3.2.

Generalităţi Carenaje şi capote pe structura superioară

2.3.3.

Carenaje pe structura spate

2.3.4.

Carenaje pe structura inferioară

2.4.

AMENAJĂRI STRUCTURĂ

2.4.1.

Trepte

2.4.2.

Amenajări diverse

2.5.

AMENAJĂRI POST PILOT

2.5.1. 2.5.2. 2.5.3. 2.5.4.

Generalităţi Planşă de bord Scaune pilot şi copilot Scaun pentru al treilea membru al echipajului

2.6.

AMENAJĂRI CABINĂ

2.6.1. 2.6.2. 2.6.3.

Generalităţi Depozitare lot de bord Depozitare scări de acces

2.

ANEXĂ

Parcare – Remorcare – Deznămolire Ridicare cu macara – Ridicare pe cricuri – Nivelare Puncte de referinţă pe structură - Cântărire

2 Pag.1

IAR-SA 2.1. STRUCTURĂ PRINCIPALĂ 2.1.1. GENERALITĂŢI Structura principală este alcătuită din: − −

Ansamblul structură faţă Ansamblul structură spate

Ansamblul structură faţă cuprinde: − − − − −

Structura inferioară (7) Structura superioară (2) Structura intermediară (3) Veriera (1) Chesonul (8) (nituit pe structura inferioară - vezi cap. 21.19)

Ansamblul structură spate cuprinde: − − −

Structura spate orizontală (4) Structura spate oblică (5) Ampenajul (6)

Figura 1 Structură principală

2.1 Pag.0

IAR-SA 1. IDENTIFICARE CADRE STRUCTURĂ

Figura 2 Numărul care identifică un cadru indică, în mm, distanţa acestui cadru faţă de referinţa de origine.

2. DIMENSIUNI CABINĂ

Suprafaţă utilă Volum util

7,80 m2 11,40 m3

Figura 3 Dimensiuni cabină 2.1 Pag.1

IAR-SA 2.1.2. ANSAMBLU STRUCTURĂ FAŢĂ

1 2 3 4 5

-

Verieră Structură superioară Structură intermediară Structură inferioară Cheson

Figura 4 Structură faţă

1. STRUCTURĂ INFERIOARĂ Structura inferioară cuprinde trei tronsoane principale reunite prin benzi cu degete, la nivelul cadrelor 3855 şi 5295. Tronsoanele centrale şi spate servesc drept postamente pentru rezervoarele de combustibil; ansamblul este închis la partea sa superioară de planşeele postului de pilotaj şi al cabinei. Unele dintre cadre susţin următoarele elemente de montaj sau accesorii:

-

Cadrul 2055 : trenul faţă Cadrul 2480 : ferurile de ancorare faţă Cadrul 3245 : ferurile de ridicare faţă şi de escamotare a trenului faţă Cadrul 5905 : trenul principal Cadrul 6815 : ferură de ridicare spate

Figura 5 Structură inferioară 2.1 Pag.2

IAR-SA 2. STRUCTURĂ SUPERIOARĂ Structura superioară cuprinde trei elemente principale reunite de benzi cu degete, la nivelul cadrelor 3855 şi 5295. Tablele de înveliş sunt nituite pe această osatură şi constituie profilul exterior al structurii. − Învelişurile laterale sunt din tablă de aliaj uşor. − Învelişul superior sau planşeul mecanic este din tablă de titan. Pe flancuri, structura superioară este echipată pentru montarea uşilor laterale de acces în cabină şi a hublourilor.

Figura 6 Structura superioară

3. STRUCTURĂ INTERMEDIARĂ Structura intermediară se compune din două semicochilii nituite între ele la partea superioară şi închise la partea inferioară printr-o trapă. Un semicadru (cadrul 9000 faţă) asigură joncţiunea cu structura spate. Acest cadru este proiectat special pentru a permite demontarea-montarea rapidă a structurii spate.

Figura 7 Structură intermediară

2.1 Pag.3

IAR-SA 4. VERIERĂ Ansamblul verieră cuprinde :

A. STRUCTURĂ VERIERĂ O armătură sudată susţine următoarele geamuri : − − − −

un parbriz central (9) două parbrize frontale (3) un geam frontal superior (8) două geamuri superioare stânga şi dreapta (2)

B. CASCHETĂ (1) Cascheta constituie structura superioară a postului de pilotaj.

C. PANOU FAŢĂ (7) Panou de acces la compartimentul radio.

D. GEAMURI SUB PLANŞEUL PILOTULUI (4 şi 6) Aceste geamuri sporesc vizibilitatea. Două mici panouri amovibile (5) uşurează accesul la comenzile de sub planşeu.

Figura 8 Veriera

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Caschetă Geam superior stânga Parbriz frontal Geam stânga sub planşeu Panouri amovibile Geam dreapta sub planşeu Panou faţă Geam frontal superior Parbriz central

2.1 Pag.4

IAR-SA 2.1.3. ANSAMBLU STRUCTURĂ SPATE

1 2 3 -

Structură orizontală Structura oblică (pilon) Ampenaj

Figura 9

1. STRUCTURĂ ORIZONTALĂ Structura orizontală prelungeşte profilul exterior al structurii faţă, referinţa sa superioară rămânând în planul planşeului mecanic. Semicadrul 9000 spate este echipat cu ştifturi de centrare (1) care permit o asamblare rapidă cu semicadrul 9000 faţă al structurii intermediare.

2. STRUCTURĂ OBLICĂ (PILON) Structura oblică este constituită din două lonjeroane longitudinale (lonjeronul superior şi lonjeronul spate) şi din nervuri transversale. Învelişul este din tablă de aliaj uşor. Joncţiunea structurilor orizontală şi oblică este realizată printr-o bandă cu degete nituită la nivelul cadrului oblic. 1 2 3 4 -

Ştift de centrare Bulon de asamblare «structură spatestructură intermediară» Cadru 9000 – «Structură intermediară» Cadru 9000 – «Structură spate»

Figura 10 Structură spate

2.1 Pag.5

IAR-SA 3. AMPENAJ Ampenajul este fixat de partea superioară stânga a pilonului pe latura opusă rotorului anticuplu. El asigură stabilitatea aparatului. Ampenajul are formă trapezoidală şi este fixat pe aparat în două puncte. Calajul ampenajului (incidenţa planului fix faţă de planşeul cabinei) este cuprins între –1015’ şi –20. Acest calaj este reglat în uzină şi nu trebuie modificat.

Figura 11

Figura 12 Ampenaj

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Nervură de amplantură Bucşă din stratificat Flanşă de fixare a lonjeronului Uşă de acces (fixare lonjeron) Guseu de întărire Nervură Lonjeron principal Înveliş

9 10 11 12 13 14 15 16 -

Nervură de extremitate Înveliş bord de atac Nervuri Şuruburi de fixare a lonjeronului pe flanşa (3) Lonjeron faţă Ferură de fixare a planului fix Flanşă de asamblare a lonjeronului Tub lonjeron

2.1 Pag.6

IAR-SA

Figura 13 Montare ampenaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 -

Structură spate oblică (pilon) Ampenaj Şuruburi, rondele şi piuliţe de fixare a verigii (6) (strângere specială) Ferură bucşată pe planul fix Cală lamelară Verigă bucşată Ferură de prindere pe structura spate Flanşă pe stabilizator Inele stratificate Tub lonjeron Flanşă fixată pe structura spate Şurub de fixare a tubului lonjeron Buşon 2.1 Pag.7

IAR-SA 2.2. STRUCTURI SECUNDARE 2.2.1. GENERALITĂŢI Structurile secundare cuprind : − − − −

planşeu post de pilotaj (5) şi pupitru radio (6) planşeu cabină (3) planşeu mecanic (2) şi pereţi despărţitori pe planşeul mecanic (1) dulap electric (4)

Figura 1 Structuri secundare

2.2 Pag.0

IAR-SA 2.2.2. PLANŞEU POST PILOT ŞI PUPITRU RADIO Ansamblul planşeu post de pilotaj se compune din: − − −

o structură suport (1) o tablă de înveliş (2) echipată cu şine pentru scaunele pilot şi copilot (3) şi cu plăci de uzură rezemătoare de picior pilot şi copilot (4) pupitrul radio (5) care susţine planşa de bord.

3

2

1 2 3 -

4

5 1

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 -

Figura 2 Planşeu post de pilotaj şi pupitru radio 8

15 9

6 12 11

Structură suport Înveliş planşeu Şine pentru scaunele pilot şi copilot Plăci de uzură Pupitru radio Pupitru superior Pupitru inferior Tablă de închidere superioară Ans. panou lateral Ans. structură (panou) Receptacol Nervură Panou Nervură Ferură superioară Ferură Cornier lateral

7 16

17

13 10

14

Figura 3 Pupitru radio

2.2 Pag.1

IAR-SA 2.2.3. PLANŞEU CABINĂ 1. GENERALITĂŢI Planşeul cabinei este alcătuit din panourile (1) fixate cu şuruburi pe structura inferioară şi dintr-o trapă (2) constituită din patru panouri care dă acces la pompa de transfer.

Figura 4 Planşeu cabină

CAPACITATEA DE ÎNCĂRCARE A PLANŞEULUI − −

800 kg/m2 - sarcină repartizată uniform 6 kg/cm2 - sarcină maximă punctuală

Fiecare dintre elementele planşeului este constituit dintr-un panou din “NIDA” acoperit cu plăci din tablă de aliaj uşor. Aceste plăci sunt protejate cu un strat de vopsea. Zonele de fixare a diferitelor elemente pe structură, precum şi marginile panourilor sunt rigidizate cu «MICRO-BALLON» (1).

1 2 3 -

Umplutură «MICRO-BALLON» Bandă de etanşare “FAIRPRENE” Şuruburi de fixare a panourilor

Figura 5 Panou de planşeu

2.2 Pag.2

IAR-SA 2. ECHIPAMENTE PANOURI PLANŞEU Panourile planşeu sunt prevăzute cu echipamente necesare diferitelor misiuni pe care le poate îndeplini aparatul. ◓ - Inele de arimare ● - Puncte de fixare pentru rezervoare de convoiaj

ɸ - Inele de prindere pentru tărgi ⊕ - Puncte de fixare pentru macara - consolă

Ο - Puncte de fixare pentru scaune (transport trupe)

Figura 6

PANOURI DE ACCES ÎN PLANŞEU 1 - La transmisiile inferioare ale comenzilor de zbor 2 - La rezervorul de combustibil transversal faţă 3 - La rezervorul de combustibil longitudinal dreapta 4 - La pompa de transfer 5 - Pasaj pentru cargo-sling

1 2 -

6 - La rezervorul de combustibil longitudinal stânga 7 - La rezervorul de combustibil transversal spate 8 - La al 5-lea rezervor (combustibil)

Inel Verigă Rezistenţa la rupere a inelelor de arimare în funcţie de unghiul de tracţiune Figura 7 2.2 Pag.3

IAR-SA 2.2.4. PLANŞEU MECANIC - PANOURI ŞI SUPORTURI PE PLANŞEUL MECANIC 1. GENERALITĂŢI Planşeul mecanic este construit din tablă de titan; el susţine, în principal, GTM-urile şi cutia de transmisie principală.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 -

Feruri de fixare motor Ferură de fixare bară de suspensie faţă Pereţi parafoc Şină capotă culisantă Suport grup de răcire axial Ferură de fixare a scării de acces Ferură de fixare bară de suspensie stânga Platină suplă Ferură de capotă GTM Plăci de ghidare GTM Ferură de capotă Placă de ghidare GTM Suporturi paliere transmisie spate Suport extinctor Suporturi rezervoare hidraulice Suport palier ventilator grup de răcire

Figura 8 Planşeu mecanic

2.2 Pag.4

IAR-SA 2. DRENARE PLANŞEU MECANIC Sistemul de drenare cuprinde : − circuitele de drenare GTM la care ajung drenajele GTM − circuitele de drenare a planşeului mecanic. Sistemul cuprinde 14 orificii de scurgere conectate la conducte rigide terminate cu guri de evacuare la partea inferioară a flancurilor fuzelajului.

1 2 3 4 5 6 7 8

Figura 9 Drenare planşeu mecanic

-

Drenaje planşeu mecanic Drenaje accesorii Drenaje carter turbină Drenaje ajutaj Gură de evacuare Jgheab de colectare Inel de siguranţă Grilaj

3. PEREŢI PARAFOC Pereţii parafoc sunt demontabili pentru a facilita îmbarcarea elicopterului la bordul avioanelor cargo.

1 2 3 4 5

-

6 7 8 9 10 11 -

Zăvorâre capotă priză de aer Perete axial Uşi de vizitare Benzi de etanşare Bielete (pentru menţinere GTM decuplat) Pasaj bară de suspensie Perete oblic Pasaj arbore de transmisie Borduri de azbest Perete fix Zona de demarcaţie a pereţilor

Figura 10 Pereţi parafoc

2.2 Pag.5

IAR-SA 2.2.5. DULAP ELECTRIC Dulapul electric este situat în stânga, în spatele peretelui despărţitor al postului de pilotaj. Uşile de acces, trei din ţesătură «Tissmetal» şi stratificat (1) şi patru din stratificat (4) sunt asamblate pe structură cu butoni «Camloc». Peretele exterior din dreapta este amenajat pentru montarea panourilor disjunctoare 2α (2) şi 3α (3) şi a scaunului celui de-al 3-lea membru al echipajului.

Figura 11 Dulap electric

2.2 Pag.6

IAR-SA 2.3. CARENAJE ŞI CAPOTE 2.3.1. GENERALITĂŢI Ansamblul carenajelor şi capotelor cuprinde: -

capotă fixă faţă (1) capotă mobilă prize de aer (2) capote rabatabile GTM (3) capotă culisantă (4) capotă fixă spate (5) carenaj faţă transmisie orizontală (6) carenaj central transmisie orizontală (7) carenaj spate transmisie orizontală (8) carenaj CTI (10) carenaj transmisie oblică (9) carenaj CTS (11) carenaj între lonjeroane (12) carenaj bord de fugă (13) carenaje aterizoare principale (14) carenaje conducte hidraulice (15)

PE STRUCTURA SUPERIOARĂ

PE STRUCTURA SPATE ORIZONTALĂ

PE STRUCTURA SPATE OBLICĂ (PILON) PE STRUCTURA INFERIOARĂ

NOTĂ : Uşile de vizitare sunt descrise la capitolul 3.

Figura 1 Carenaje şi capote 2.3 Pag.1

IAR-SA 2.3.2. CARENAJE ŞI CAPOTE PE STRUCTURA SUPERIOARĂ 1. CAPOTĂ FIXĂ FAŢĂ (Figura 2) Este fabricată din ţesătură stratificată cu densitate mică, formată pe cadre, şi din întărituri de bordură umplute cu spumă sintetică.

2. CAPOTĂ MOBILĂ PRIZE DE AER (Figura 3) Este un panou cu pereţi dubli, rigidizat şi format. Atât peretele exterior cât şi cel interior sunt din aliaj uşor, dar peretele interior este căptuşit cu un înveliş calorifug din lână de sticlă acoperită cu o ţesătură stratificată. La partea cea mai de jos a fiecărui perete se află un buşon de golire care serveşte la evacuarea apei provenite din condensare.

Figura 2 Capotă fixă faţă

1 - Grilă aerisire radiator de ulei GTM dreapta 2 - Admisie aer rece pentru circuitul de climatizare-încălzire 3 - Grilă aerisire radiator de ulei GTM stânga

Figura 3 Capotă mobilă prize de aer

1 - Prize de aer 2 - Feruri de articulaţie a capotei

3. CAPOTELE COMPARTIMENTELOR GTM (Figura 4) Ansamblul capote compartimente GTM este constituit din două capote articulate, din aliaj uşor, dispuse simetric de fiecare parte a planşeului mecanic. Fiecare dintre aceste capote se compune din două panouri, inferior (11) şi superior (7), articulate cu şarniere (10) Când sunt deschise, capotele GTM constituie două platforme de lucru. ATENŢIE

1) SARCINA LIMITĂ PENTRU O CAPOTĂ PLATFORMĂ ESTE DE 400 kg. 2) CAPOTELE NU VOR FI DESCHISE DACĂ VITEZA VÂNTULUI DEPĂŞEŞTE 40 KT.

2.3 Pag.2

IAR-SA

1234567-

Pasaj pentru ajutaj Ştift de centrare Aeratoare Capotă de protecţie platou ciclic Mecanism de închidere Zăvor «capotă deschisă» Panou superior

891011121314-

Aeratoare Deschizătură pentru indicator de nivel ulei GTM Şarnieră Panou inferior Bieletă de menţinere a capotei în poziţie «deschisă» Şarnieră Platformă de lucru

Figura 4 Capotă compartiment GTM

2.3 Pag.3

IAR-SA MECANISM DE ÎNCHIDERE CAPOTE GTM

1. 2. 3. 4. 5.

Bielete reglabile Mâner de comandă Cârlig de zăvorâre Cârlig de zăvorâre Zăvor

Figura 5 Mecanism de închidere capote GTM 2.3 Pag.4

IAR-SA Capota stânga este echipată cu un detector de zăvorâre care aprinde lampa de semnalizare «COWL» de pe tabloul de alarmă 107α atunci când cârligul de zăvorâre a capotei culisante nu este închis bine.

Funcţionare: Circuitul este alimentat de la bara principală. Cu capotele închise şi cârligul zăvorât, releul 35M4 este alimentat şi pus la masă prin detectorul de zăvorâre a capotei. În momentul în care cârligul se deschide, punerea la masă nu mai are loc şi releul 35M4 nu mai este alimentat. Lampa de semnalizare «COWL» se aprinde.

107 α PP7 11 α COWL

U

OM4

1A

9N 11

J1

35M4 1

A

Y

2 3

B

4 Z

k

X

m

18 α 200M 2

1

3

5

4

6

7N 3 1 2 5 4 6

V C D

3

g

CAPOT| CULISANT|

2.3 Pag.5

IAR-SA 4. CAPOTĂ CULISANTĂ Capota culisantă este un carenaj aerodinamic care protejează partea din spate a CTP şi ventilatorul. Ea se compune din: − o structură din fibră de sticlă − un sistem de zăvorâre «capotă închisă» − un sistem de deschidere.

1 2 3 4 5 6

-

7 8 9 -

Inserţie pentru ştift de centrare Capotă culisantă Soclu pentru antenă radio Lampă zbor în formaţie Patină culisantă în capota fixă spate Deschidere pentru indicator de nivel rezervor hidraulic stânga Ferură de centrare Patină Şină

PUNCTE DE REGLAJ * - Cală lamelară A - Centrare faţă capotă B - Centrare spate capotă C - Reglaj cârlige de zăvorâre D - Reglaj ferură de zăvorâre de siguranţă E - Centrare laterală capotă F - Reglaj joc între patină şi şină

Figura 6 – Capotă culisantă 2.3 Pag.6

IAR-SA 5. CAPOTĂ FIXĂ SPATE Capota fixă spate, din aliaj uşor, este fixată pe structură cu butoni «CAMLOC». În partea superioară este echipată cu o glisieră care asigură ghidarea capotei culisante.

1 2 34 5 -

Glisieră pentru capota culisantă Placă opritoare Baretă de fixare pentru tresă de metalizare deconectabilă Plăcuţă de contact pentru oprirea capotei culisante

Figura 7 Capotă fixă spate

Butoni CAMLOC de fixare

2.3 Pag.7

IAR-SA 2.3.3. CARENAJE PE STRUCTURA SPATE

10 11 Grilaj de aerisire CTI 12 Compas de menţinere a carenajului (8) în 13 poziţie «deschisă» 14 Arc al mecanismului de zăvorâre a carenajului 15 în poziţie «deschisă» 16 17 Carenaj CTI din fibră de sticlă 18 Carenaj transmisie oblică, din fibră de sticlă 19 20 Carenaj CTS

1.2.3- Carenaje transmisie orizontală, din aliaj uşor 4 5 6 7 8 9 -

Lampă anticoliziune Lampă de zbor în formaţie Soclu pentru antenă HF Carenaj între lonjeroane Lampă de poziţie Carenaj bord de fugă Acces la buşonul de umplere a CTI Deschidere pentru indicator de nivel ulei CTI Tampon din cauciuc Şarnieră Buton CAMLOC

Carenajele (1)(2)(3)(8), articulate cu şarniere, se deschid spre stânga. Figura 8 Carenaje pe structura spate 2.3 Pag.8

IAR-SA 2.3.4. CARENAJE PE STRUCTURA INFERIOARĂ Carenajele aterizoarelor principale, din NIDA, sunt fixate cu şuruburi şi cu butoni CAMLOC.

DETALIU FIXARE

1-

Apărătoare din NIDA

5-

234-

Trecere inel de ancorare (pe fuzeta aterizorului) 6 Panou amovibil 7Lampă de poziţie 8-

Colţar profilat fixat pe apărătoare cu şuruburi şi prin lipire Structură NIDA Colţar de centrare fixat pe structură Buton CAMLOC etanş

Figura 9 Carenaj aterizor principal

2.3 Pag.9

IAR-SA 2.4. AMENAJĂRI STRUCTURĂ 2.4.1.

TREPTE

1 2 3 4

-

Antiderapant pe caschetă în faţa turbinelor Treaptă pe cutia de racordare CTP Treaptă între pompa hidraulică şi rezervor Treaptă de acces cabină Figura 1 Trepte

2.4 Pag.0

IAR-SA 2.4.2. AMENAJĂRI DIVERSE

1 2 3 4 5 6

-

Aerisire rezervor de combustibil Priză electrică Nişă prize de branşare troliu (opţional) Nişă pentru umplere rezervor de combustibil Nişă pentru drenare filtru de combustibil Nişă pentru umplere rezervor de combustibil Figura 2 Amenajări diverse (partea dreaptă) 2.4 Pag.1

IAR-SA Figura 3 Amenajări diverse (partea stângă)

1 - Nişă pentru priza electrică de parc 2 - Nişă pentru priza hidraulică de parc 3 - Bechie

1 2 3 4 -

4 - Prize de presiune statică 5 - Nişă pentru drenare filtru de carburant 6 - Nişă pentru drenare circuite statice

Suporturi pentru nivelare longitudinală şi transversală Nivelare longitudinală cu fir cu plumb Slot Plăcuţă gradată (0 situat la 4,7 m de referinţa de origine)

Figura 4 Suporturi pentru nivelare 2.4 Pag.2

IAR-SA

12

13 15

9

10 16 14

6

11

5 4

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

3

2

Ferură inferioară C5905 Cală ferură Ferură 5905 J. Cală ferură Punte Colţar Ferură inferioară C7225 Cală inferioară Ferură superioară C5905

1

8

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

7

Rotulă Cală inferioară Colţar Punte Ferură superioară C7225 Rotulă Cală superioară

Figura 5 Ranforsări pe structură (partea stângă) (simetric pentru partea dreaptă)

2.4 Pag.3

IAR-SA 2.5. AMENAJĂRI POST PILOT 2.5.1. GENERALITĂŢI Amenajările postului de pilotaj cuprind : − − − − −

planşa de bord (5) scaunele pilot şi copilot (3) scaunul celui de-al 3-lea membru al echipajului portdocumentele (4) perdeaua de izolare (1)

Figura 1 Amenajări post de pilotaj

2.5.2. PLANŞĂ DE BORD Planşa de bord este confecţionată din tablă de aliaj uşor şi este fixată pe pupitrul superior. Ea este rabatabilă pentru a facilita accesul la instrumente. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Vizieră Carenaj Protecţie Structură planşă de bord Suport giroorizont Furcă Suport Profil ghidare Suport planşă de bord

10 11 12 13 14 15 16 17 -

Cablu Amortizor Suport amortizor vertical Suport cablaj Amortizor Suport amortizor Tijă Suport MFD

10 13

3

9

17

8 1

15

16 11

2

5 7

14

12

4 6

Figura 2 Planşa de bord 2.5 Pag.0

IAR-SA 2.5.3. SCAUNE PILOT ŞI COPILOT

Figura 3 Scaun pilot

1 2 3 4 5 6 7

-

Perne (şezut şi spătar) Buton de zăvorâre a levierului (11) Sandouri de readucere în sus a scaunului Comanda întinzătorului de bretele Manetă de reglare a scaunului în translaţie Şine Limitatoare cursă scaun

8 9 10 11 12 -

Piese de prindere a centurilor Covată (structură şezut) Întinzător de bretele Levier de reglare pe verticală a scaunului Bretele

2.5.4. SCAUN PENTRU AL TREILEA MEMBRU AL ECHIPAJULUI

1 2 3 4 5

-

Tub de zăvorâre care menţine scaunul în poziţie de utilizare Centură de siguranţă Spătar Cadru din ţevi sudate Clips de menţinere a scaunului în poziţia «pliat»

În poziţie de repaus scaunul este pliat şi zăvorât pe peretele dulapului electric.

Figura 4 Scaunul celui de-al 3-lea membru al echipajului

2.5 Pag.1

IAR-SA 2.6. AMENAJĂRI CABINĂ (COMPARTIMENT CARGO) 2.6.1. GENERALITĂŢI Interiorul cabinei este astfel amenajat încât să permită depozitarea lotului de bord şi a diferitelor accesorii.

1 2 3 4 5

-

Loc depozitare troliu Loc depozitare scară de acces Cutii de depozitare cârlige şi chingi targă Loc depozitare scaune Loc depozitare trusă de prim ajutor

Figura 1 Amenajări cabină

2.6.2. DEPOZITARE LOT DE BORD Lotul de bord se depozitează în două cutii fixate pe planşeul cargo (sub cele două scaune trupe din spate dreapta). Completul cutiei cuprinde: 1 2 3 4 5 6 7 8

-

Două ansamble obturator priză totală Două ansamble obturator priză statică Patru inele de ancorare Două sacoşe pentru documente Obturatoare intrare aer Obturatoare pentru ajutaje evacuare Bonete pale principale şi spate Dispozitiv imobilizare pale principale

9 10 11 12 13 14 15 16 17 -

Dispozitiv de blocare pale spate Husă cabină Centură echipată (tip trolist) Husă AADS Dispozitiv imobilizare AADS Husă tun Husă EOP Husă LW Cale roată

2.6 Pag.0

IAR-SA 2.6.3. DEPOZITARE SCĂRI DE ACCES

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Curea de piele pentru fixarea stabilizatoarelor pe montanţii scării Scări de acces Suport spate nituit pe structură Tampon de sprijin din elastomer Broşă PIP pentru imobilizarea scărilor pe suportul faţă Tampon din elastomer Suport faţă Tampon din cauciuc Ferură

Figura 3 - Depozitare scări de acces 2.6 Pag.1

IAR-SA CAPITOLUL 2 - ANEXĂ 1. PARCARE Necesarul pentru parcare este depozitat la bordul elicopterului. Dacă viteza vântului depăşeşte 55 km/h, elicopterul trebuie parcat cu faţa la vânt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Bonetă de pală principală Obturatoare prize de aer Obturatoare ajutaj Chingă de imobilizare a rotorului anticuplu Bonetă de pală spate Obturator prize statice Odgon (ancorare ranforsată) Odgon Cale

10 11 12 13 14 15 16 17 -

Odgon Obturator priză totală Husă cabină Parâmă de amarare a palei Prăjină pentru instalarea bonetelor Husă AADS Husă EOP Husă tun

Figura 1 Parcare elicopter (pale depliate)

2 Anexa Pag.0

IAR-SA 2. REMORCARE ŞI DEZNĂMOLIRE Efort de tracţiune maxim : 2000 daN Efort lateral maxim : 85 daN (adică un cuplu de 250 daNm) Viteza maximă de remorcare : 10 km/h

5

1

2, 3

Figura 2 Bară de remorcare

1 2 3 -

Bolţ de siguranţă Bolţ Cârlig

4

4 - Roată fixă 5 - Tijă cu amortizor (opţional)

Figura 3 Deznămolire 1 2 3 -

Dispozitiv de deznămolire Bară de ghidare Bulon cu ochi care se montează în locul lui (4)

Efort maxim (cedarea la forfecare a ştiftului)

: 2000 daN

4 5 -

Obturator de fuzetă roată Ştift 2 Anexa Pag.1

IAR-SA 3. RIDICARE ELICOPTER

1 2 3 4 5 6

-

Cablu macara Dispozitiv de ridicare Capac de ridicare Verigă Bare false CTP Tijă de ranforsare

Figura 4 Ridicare cu macara a elicopterului 2 Anexa Pag.2

IAR-SA 4. RIDICARE PE CRICURI

1 2 3 -

Punct de ridicare faţă Puncte de ridicare spate Cricuri

Figura 5

5. NIVELARE

1. 2. 3. 4. 5.

Clinometru Riglă Slot Placă gradată Plăcuţe de referinţă (aşezare clinometru)

Figura 6

2 Anexa Pag.3

IAR-SA

A B C D

COTA SAU ABATEREA TEORETICĂ 0 mm (punct situat pe axa aparatului) 1190 mm 1190 mm 0 mm (punct situat pe axa aparatului) Figura 7 Puncte de referinţă pe structură

ABATEREA MĂSURATĂ

NIVELARE

ALINIERE STRUCTURĂ

6. PUNCTE DE REFERINŢĂ PE STRUCTURĂ PENTRU ALINIERE ŞI NIVELARE

7 9 11 13 8 10 12 14

0 (punct de referinţă)

0 (punct de referinţă)

2 Anexa Pag.4

IAR-SA 7. CÂNTĂRIRE MODEL DE FIŞĂ DE CÂNTĂRIRE (Extras din Manualul de Zbor)

FI{A DE CÂNT|RIRE

FORMULAR B

Pag. 1 / 2 Tipul aeronavei : IAR 330 PUMA SOCAT Nr. de ^nmatriculare / serie: ---------Mijloc de cânt\rire (tip, marc\) : -----------------------------------------BRA} DE PÂRGHIE A SAU B [m]

MOMENT

Spate stânga

_

_

Spate dreapta

_

_

PLOTURI

MASA CITIT|

TARA

MASA NET|

[kg]

[kg]

[kg]

Total spate .......

_

_

[m.kg]

6,836 3,220

Fa]\ Total .............

_

_

! ! ! ! !

4,700 m

A B !

!

! A = 3.220 m B = 6.836 m

~ntocmit de : Data :

2 Anexa Pag.5

IAR-SA

CAPITOLUL 3 UŞI CUPRINS

3.1.

UŞI DE ACCES ŞI IEŞIRI DE REZERVĂ ÎN CAZ DE PERICOL

3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5.

Generalităţi Uşă post pilot Uşă post copilot Uşi culisante cabină Trapă spate şi hublouri

3.2.

UŞI DE VIZITARE

3.2.1.

Uşi de vizitare exterioare

3.2.2.

Uşi de vizitare interioare

3 Pag.1

IAR-SA 3.1. UŞI DE ACCES ŞI IEŞIRI DE REZERVĂ ÎN CAZ DE PERICOL 3.1.1. GENERALITĂŢI

5

Uşile de acces cuprind: − uşă post pilot (1) − uşă post copilot (2) − uşi culisante cargo (3) − trapa spate (4) Ieşirile de rezervă cuprind : − hublourile (5)

4

1

Figura 1 3 2

3.1.2. UŞĂ POST PILOT 1. GENERALITĂŢI Uşa de acces în postul de pilotaj este formată dintr-o structură metalică tubulară sudată.

9

5 2

A-A

10

1 2 3 4

-

5 -

Vizor Geamuri fixe Mecanism de deschidere Panou din tablă de aliaj uşor prevăzut cu o mapă port-documente Structură metalică tubulară sudată

6 7 8 -

Mecanism de largare Mecanism de zăvorâre în poziţie «uşă deschisă» Balama pivotantă pe un ax largabil

9 -

Garnitură de etanşare a uşii

10 -

Ghidaj vizor

Figura 2 Uşă post pilotaj

3.1 Pag.0

IAR-SA 2. MECANISM DE DESCHIDERE UŞĂ POST PILOTAJ

1 2 3 -

Bolţuri de zăvorâre Bielete Mâner de comandă

Figura 3

Acţionarea mânerului determină retragerea (sau angajarea) simultană a celor patru bolţuri de zăvorâre. Mânerul exterior este prevăzut cu o broască.

3. MECANISM DE LARGARE UŞĂ POST PILOT

1 2 3 4 5

– – – – –

Balamale Tije de largare Mâner interior Mâner exterior Arc de ejectare a balamalei

-

-

Mânerele (3) (4) sunt siguranţate cu sârmă de siguranţare La acţionarea mânerului, tijele de largare sunt extrase, balamalele sunt ejectate de arcul lor (5) şi uşa cade. Figura 4 3.1 Pag.1

IAR-SA 4. MECANISM DE ZĂVORÂRE «UŞĂ DESCHISĂ» Zăvorârea este asigurată în mod automat la capătul cursei de deschidere a uşii prin prinderea ştuţului (4) în cârligul (5) de pe structură. Acţionarea mânerului (2) în jos degajează ştuţul, ducând la dezăvorâre. Arcul (1) readuce mânerul în poziţia «repaus».

1. 2. 3. 4. 5.

Arc de rapel al mânerului Mâner de dezăvorâre Opritor «uşă deschisă» Cep de zăvorâre Cârlig de zăvorâre Figura 5 Zăvorâre uşă în «poziţie deschisă»

3.1.3. UŞĂ POST COPILOT La fel ca la uşă post pilot.

3.1 Pag.2

IAR-SA 3.1.4. UŞI CULISANTE CABINĂ 1. GENERALITĂŢI Două uşi culisante simetrice permit accesul în compartimentul cargo. Fiecare uşă este constituită dintr-o structură din tuburi sudate acoperită cu un înveliş din tablă de aliaj uşor . ZBORUL CU UŞILE DESCHISE ESTE INTERZIS LA VITEZE CARE DEPĂŞESC 275 Km/h. Controlul închiderii uşilor este realizat prin intermediul unei lămpi de semnalizare situate pe tabloul de alarmă 107α de pe tabloul de bord.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Şină superioară Ecran din plexiglas (pentru protejarea levierului de largare interior) Şină de ghidare Comandă de largare exterioară Şină inferioară Mecanism de zăvorâre a uşii în poziţia «deschisă» Dispozitiv de deschidere

Figura 6 Uşă culisantă

2. DISPOZITIV DE DESCHIDERE Zăvorârea uşii este asigurată de un cârlig mobil (5) care, tras de un arc (1), se cuplează cu un cârlig fix (3) de pe structură. Un mâner exterior şi un mâner interior (7) permit eliberarea cârligului mobil. Mânerul exterior este prevăzut cu o broască.

Figura 7

1 2 3 4

-

Arc de rapel al cârligului Bieletă Cârlig fix Microîntrerupător «UŞĂ DESCHISĂ»

5 - Cârlig de zăvorâre 6 - Camă comandată de mânerul exterior 7 - Mâner interior

3.1 Pag.3

IAR-SA 3. MECANISM DE ZĂVORÂRE «UŞĂ DESCHISĂ» La capătul cursei de deschidere (opritor uşă deschisă), arcul (4) împinge zăvorul (3) care pătrunde în gaura corespunzătoare din şina de zăvorâre (5). Pentru eliberarea uşii se acţionează levierul de dezăvorâre (1).

Figura 8 Zăvorâre uşă în poziţie deschisă

1 2 3 4 5

-

Levier de dezăvorâre Cablu Zăvor Arc Şină de zăvorâre

4. ANSAMBLU ŞINE UŞĂ CULISANTĂ (Figura 9) Uşile culisează: − la partea superioară pe o şină echipată cu un sistem de ghidare cu bile (2) − la partea inferioară pe o şină (6) O şină de ghidare (9) menţine uşa la mijloc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Suport de uşă broşat pe calea de rulare (broşe de largare) Ghidaj cu bile Cale de rulare Şină superioară Bandă de frecare din RILSAN Şină inferioară Garnitură de frecare din RILSAN Placă de ghidare Şină de ghidare

3.1 Pag.4

IAR-SA

Figura 9 Şine uşi culisante

5. MECANISM DE LARGARE UŞI CULISANTE Broşele (8) menţin solidare uşa culisantă şi ghidajul cu bile. Acţionarea levierului interior (2) sau a mânerului de largare exterior (5) eliberează broşele şi UŞA CADE. Levierul de largare este siguranţat cu sârmă. Un arc lamelar creează un punct dur în comandă pentru a evita o largare accidentală.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Arc lamelar pentru crearea unui punct dur în comandă Levier de largare interior Sârmă de siguranţă Cablu de comandă Mâner de largare exterior Tijă de extragere Suport-tată pe uşă Broşă Suport-mamă pe ghidajul cu bile

Figura 10 Mecanism de largare

3.1 Pag.5

IAR-SA 6. SISTEM DE SEMNALIZARE "UŞI DESCHISE" Când uşile nu sunt zăvorâte în poziţia «închis», pe tabloul de alarmă 107α se aprinde o lampă de semnalizare «DOOR». Circuitul de alimentare a lămpii de semnalizare se închide prin intermediul a două microcontacte comandate de levierul de zăvorâre al fiecărei uşi. Cele două microcontacte fiind montate în paralel, este suficient ca o uşă să nu fie zăvorâtă pentru ca lampa de semnalizare să se aprindă. Microcontactele (1) sunt comandate de cârligele de zăvorâre a uşilor (2).

107 α DOOR

J1

N~

25M1

ND

12

N~

ND

25M2 7N

Figura 11 Sistem de semnalizare «uşi deschise»

3.1 Pag.6

IAR-SA 3.1.5. TRAPĂ SPATE ŞI HUBLOURI Hublourile se larghează prin apăsarea pe geam din interior înspre exterior. Montarea hublourilor se asigură cu ajutorul garniturii (5) care se fixează ultima. Trapa spate (4), care permite îmbarcarea obiectelor lungi, este fixată pe structură cu butoni CAMLOC.

1

3

1

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Hublouri pe structură Hublouri pe uşile culisante Hublou pe trapa spate Trapă spate Garnitură de fixare Geam din plexiglas Inel O din cauciuc Structură

2

Figura 12 Trapă spate şi hublouri

3.1 Pag.7

IAR-SA 3.2. UŞI DE VIZITARE 3.2.1. UŞI DE VIZITARE EXTERIOARE 1. UŞI DE VIZITARE ÎNTRE CADRELE C2480 ŞI C5905

7

1 2

6 4

5

3 12 8

Figura 1 9 10

11

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Uşă nivelmetru rezervor transversal faţă Uşă ejector drenaj apă rezervor transversal faţă Uşă priză de parc Uşă baterie Uşi suport rezervoare longitudinale Uşă nivelmetre rezervoare transversale spate

7. 8. 9. 10. 11. 12.

Uşă ejector drenaj apă rezervor transversal spate Bolţ cu cap mic Clichet Arc Garnitură Trapă echipată

3.2 Pag.0

IAR-SA 2. UŞI DE VIZITARE ÎNTRE CADRELE C0 ŞI C2480

1. 2. 3. 4. 5.

3 1

5

Uşă de vizitare dreapta Uşă de vizitare stânga Uşă de vizitare faţă dreapta Uşă de vizitare faţă stânga Uşă pentru demontarea tubului de conjugare manşe pas general

2480

1350

2050

2

4

Figura 2

3.2.2. UŞI DE VIZITARE INTERIOARE

10

9 8

13

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Panou plafon post de pilotaj Capac cutie de pornire Uşi şi panouri dulap electric Panouri bloc comenzi de zbor Uşă de vizitare perete despărţitor pilot Uşă de vizitare pe planşeul pilot

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

12

Uşă de vizitare compartiment CAC-PAC Inimă asamblată Garnitură Rame Pâslă Grile aerisire Turnicheţi

Figura 3 3.2 Pag.1

IAR-SA

CAPITOLUL 4 ROTOR PRINCIPAL

CUPRINS

4.1.

GENERALITĂŢI

4.2.

PALE PRINCIPALE

4.2.1.

Pale principale compozite

4.3.

ANSAMBLU BUTUC-ARBORE ROTOR

4.3.1. 4.3.2.

Generalităţi Ansamblu arbore rotor

4.3.3.

Articulaţii combinate de baleiaj-mişcare batantă

4.3.4.

Ansamblu manşon-fuzetă

4.3.5.

Ungere articulaţii

4.3.6.

Limitatoare automate inferioare

4.3.7.

Amortizoare de baleiaj

4.3.8.

Ansamblu carter conic şi capac superior

4.3.9.

Platouri ciclice

4.3.10.

Bielete de pas

4.3.11.

Compasuri

4.3.12.

Broşe de pală

4.4.

BATIU MECANIC

4.4.1.

Bare de suspensie

4.4.2.

Platină suplă

4 Pag. 1

IAR-SA

PREZENTUL CAPITOL ESTE PRIMUL DIN SERIA CELOR REFERITOARE LA ANSAMBLURILE MECANICE CARE CUPRIND : -

ROTORUL PRINCIPAL (1)

-

TRANSMISIA LA ROTORUL PRINCIPAL (2)

-

ROTORUL SPATE (3)

-

TRANSMISIA LA ROTORUL SPATE (4)

4 Pag. 2

IAR-SA 4.1

GENERALITĂŢI

Rotorul principal este pus în mişcare de cutia de transmisie principală (CTP). El se compune din: -

pale principale (1)

-

ansamblu butuc-arbore rotor (2)

Palele principale asigură sustentaţia şi deplasarea elicopterului. NOTA : Batiul mecanic (3) transmite structurii : − −

în zbor, forţa ascensională aerodinamică a rotorului la sol, greutatea rotorului (şi a CTP).

Figura 1 Rotor principal

4.1 Pag. 1

IAR-SA 4.2

4.2.1

PALE PRINCIPALE

PALE PRINCIPALE COMPOZITE

A

B

-

-

CARACTERISTICI PRINCIPALE Număr de pale

4

Profil

conic variabil

Coardă (valoare teoretică)

600 mm

Torsiune

de la 0 la 80 37’

Lungime

6,750 m

Greutate

82 kg

DESCRIERE (Figura 1) Aceste pale cu profil conic variabil şi coardă medie mai mare sunt realizate din roving (răşină + fibră de sticlă şi fibră de carbon) cu umplutură din moltopren şi structură fagure (NIDA). Ele oferă următoarele avantaje : -

portanţă mai mare, ceea ce implică o greutate de decolare mai mare la aceeaşi putere viteză de croazieră mai mare calităţi de zbor îmbunătăţite (nivel mai scăzut al vibraţiilor şi al zgomotului) rezistenţă sporită la impact absenţa coroziunii durată de serviciu mai mare şi mai puţine operaţii de întreţinere posibilitatea degivrării rotorului.

4.2 Pag. 0

IAR-SA

Figura 1 4.2 Pag. 1

IAR-SA

1 2 3 4 5 6 7

-

Vârful palei Zona activă a palei Zona de prindere a palei Bucşe de prindere Călăreţi Fibră de sticlă Protecţie bord de atac (inox)

8 9 10 11 12 13 -

Lonjeron Structură fagure Înveliş fibră de carbon-fibră de sticlă Coamă bord de fugă (fibră de carbon) Compensator Greutate de echilibrare bord de atac

Figura 2 Secţiune transversală pală principală (zona mediană)

4.2 Pag. 2

IAR-SA

1 - Umplutură amplantură (spumă de moltopren rigidă) 2 3 -

6 - Pană din compozit vată de sticlă-răşină 7 - Distanţier din compozit vată de sticlă-răşină (între rovinguri)

Rovinguri lonjeron

Compozit vată de sticlă-răşină şi calupuri de moltopren 4 - Bucşe de prindere a palei 5 - Întăritură din fibră de sticlă

8 - Umplutură lonjeron (spumă de moltopren) 9 - Înveliş (fibră de carbon-fibră de sticlă) 10 - Lonjeron

Figura 3 Secţiune amplantură

4.2 Pag. 3

IAR-SA

1 2 3 4 5

-

Broşe de prindere a palei Şplint de zăvorâre Pală Tresă de metalizare Manşon butuc rotor principal 6 - Ac de siguranţare a broşelor

Figura 4 Fixare pale principale pe manşoanele butucului rotor principal (BRP)

4.2 Pag. 4

IAR-SA 4.3 4.3.1

ANSAMBLU BUTUC-ARBORE ROTOR PRINCIPAL

GENERALITĂŢI 1. CINEMATICA BUTUCULUI ROTOR PRINCIPAL Ansamblul butuc-arbore rotor principal serveşte ca punct de legătură pentru cele patru pale. Prin intermediul canelurilor inferioare ale arborelui, ansamblul este antrenat în rotaţie de treapta a doua a reductorului epicicloidal al cutiei de transmisie principale (CTP). Axul arborelui rotor are o înclinare de 50 spre partea din faţă a elicopterului. Butucul permite mişcarea palelor : - în planul mişcării de baleiaj (A) - în planul mişcării de bătaie (B) - în jurul axei de variaţie a pasului (C)

NOTĂ: Axa de mişcare batantă trece prin centrul bulonului cu ochi de fixare a bieletei de pas (fără legătură “K”).

Figura 1 Cinematica butucului rotor principal

4.3 Pag. 1

IAR-SA 2. COMPONENTE PRINCIPALE ALE ANSAMBLULUI BUTUC-ARBORE ROTOR Ansamblul butuc-arbore rotor se compune din: -

arbore rotor (2) articulaţii combinate de baleiaj şi de mişcare batantă (9) ansambluri «manşon-fuzetă» (articulaţia de pas) (10) limitatoare automate inferioare (8) amortizoare de baleiaj (3) ansamblu carter conic / capac superior (6) platouri ciclice (4) bielete de pas (5) compasuri (7) broşe de pală (1)

Figura 2 Ansamblu butuc-arbore rotor 4.3 Pag. 2

IAR-SA

1 2 3 4 5 6 7

-

Ansamblu «manşon-fuzetă» Articulaţie combinată baleiaj-mişcare batantă Rezervor cu ulei de ungere a articulaţiilor Arbore rotor Rezervor de alimentare a amortizoarelor de baleiaj cu lichid hidraulic Amortizor de baleiaj Limitator automat inferior

8 9 10 11 12 13 14 15 -

Compas mobil Capac superior Compas fix Carter conic Transmiţător de pas Platouri ciclice Bieletă de pas Levier de pas

Figura 3 Ansamblu butuc-arbore rotor 4.3 Pag. 3

IAR-SA 4.3.2

ANSAMBLU ARBORE ROTOR Arborele rotor principal este un ansamblu tubular din oţel forjat. La partea superioară se termină cu patru braţe identice, dispuse la 900, în care se montează articulaţiile de baleiaj.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -

Flanşă superioară Alezaj articulaţie de baleiaj Furcă de fixare a amortizoarelor de baleiaj Guler de fixare a flanşei inferioare Flanşă inferioară Alezaj articulaţie de baleiaj Legătură compas mobil Filet special (pentru piuliţă arbore rotor) Caneluri de antrenare Cale de rulare a rulmenţilor arborelui Figura 4 Arbore rotor principal

4.3 Pag. 4

IAR-SA 4.3.3

ARTICULAŢII COMBINATE DE BALEIAJ-MIŞCARE BATANTĂ Articulaţiile de baleiaj-mişcare batantă sunt unse prin gravitaţie (vezi 4.3.5.).

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Flanşă superioară arbore rotor Rulmenţi superiori ax de baleiaj Ax de baleiaj Furcă fuzetă Ax de mişcare batantă Rulmenţi ax de mişcare batantă Rulment inferior ax de baleiaj Flanşă inferioară Fixare amortizor de baleiaj

Figura 5 Articulaţie combinată de baleiaj-mişcare batantă 4.3 Pag. 5

IAR-SA

1. ARTICULAŢIE DE MIŞCARE BATANTĂ Axul de mişcare batantă (6) se roteşte pe doi rulmenţi cu ace (3). La extremitatea sa este montată rotula amortizorului de baleiaj (5).

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Piuliţă canelată Furcă fuzetă Rulment cu ace Port-garnitură Rotulă amortizor de baleiaj Ax de mişcare batantă Cale de rulare Distanţier Siguranţă

Figura 6

4.3 Pag. 6

IAR-SA 2. ARTICULAŢIE DE BALEIAJ Axul de baleiaj (6) se roteşte la partea sa superioară pe doi rulmenţi cu role radial-axiali (8), iar la partea inferioară pe un rulment cu ace (16). 1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Locaş rulmenţi (modul) Piuliţă suport rezervor Piuliţă canelată Rondelă de siguranţă cu umeri Inel de reţinere Ax de baleiaj Siguranţă Rulmenţi cu role radial-axiali Rondelă de siguranţă cu umeri

10 11 12 13 14 15 16 17

-

Port-garnitură Piuliţă canelată inferioară Inel O Rondelă elastică Port-garnitură Rulment cu ace Cale de rulare Buşon

Figura 7 Articulaţie de baleiaj 4.3 Pag. 7

IAR-SA 4.3.4

ANSAMBLU MANŞON-FUZETĂ Ansamblul manşon-fuzetă constituie articulaţia de pas. Manşonul (5) se roteşte pe o baterie de şapte rulmenţi (4). Rulmenţii şi manşonul sunt emanşaţi la cald (max. 800). Ungerea rulmenţilor este asigurată prin gravitaţie (vezi § 4.3.5.).

1. DESCRIERE ANSAMBLU

1 2 3 4 5 6

-

Distanţier Piuliţă fuzetă Buşon de aerisire Baterie de şapte rulmenţi Manşon Fuzetă

7 8 9 10 11 12 -

Port-garnitură Piuliţă manşon Vernier Sector gradat Buşon de golire Buşon fuzetă

Figura 8 Ansamblu manşon-fuzetă

4.3 Pag. 8

IAR-SA 2. LEVIER DE PAS ŞI BULON CU OCHI Levierul de pas (7) , acţionat de o bieletă de pas (8) antrenată de platoul ciclic, asigură variaţiile de pas ale manşonului de pală. Bieleta de pas este cuplată la un bulon cu ochi (3).

Figura 9 Levier de pas şi bulon cu ochi

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -

Rulment Bucşă Bulon cu ochi Bucşă Rulment Buşon de protecţie umplut cu unsoare Levier de pas Bieletă de pas Rondelă de reglare a jocului «J» Rondelă de protecţie

3. CITIREA DIRECTĂ A INCIDENŢELOR MANŞONULUI Pentru citirea valorii unghiului de pas al manşonului sunt utilizate un vernier (2) şi un sector gradat (1).

Figura 10

1 2 3 4

-

Sector gradat Vernier Cală de reglare a vernierului Şurub de fixare şi de reglare a vernierului

4.3 Pag. 9

IAR-SA CITIREA INCIDENŢEI PE VERNIERUL MANŞONULUI DE PALĂ Fiecărei gradaţii a vernierului îi corespund 3’. Precizia citirii este de 3’ (1/ 20 0). Pentru citire operatorul trebuie să se plaseze în axa vernierului pentru a evita erorile de paralaxă.

CITIREA VERNIERULUI SE FACE LA FEL CA LA ŞUBLER. EXEMPLU : INCIDENŢĂ 100 15’ (figura 11 C). − −

Punctul zero al plăcuţei suportului vernier se află între punctele +100 şi +110 ale plăcuţei manşonului. A 5-a gradaţie (+) a plăcuţei suportului vernier se află în dreptul uneia dintre gradaţiile plăcuţei manşon.

SE CITEŞTE : 100 + (3’ x 5 (+) ) = 100 15’

Figura 11 Citire vernier de incidenţă

4.3 Pag. 10

IAR-SA 4.3.5

UNGERE ARTICULAŢII Ungerea articulaţiilor se efectuează prin gravitaţie, de la rezervorul montat pe fiecare braţ al rotorului.

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Buşon de aerisire Conductă flexibilă Garnitură de etanşare Ansamblu rezervor ulei Buşon de umplere Colier de fixare Buşon de golire Buşon de golire

Figura 12

4.3.6

LIMITATOARE AUTOMATE INFERIOARE Fiecare manşon este echipat cu un opritor care limitează deplasarea în jos a palei la oprirea rotorului (pentru protejarea ansamblului grindă de coadă).

1 2 3 4 5 6 7

-

Distanţiere Ferură pe axul de baleiaj Piuliţă Ax Maselotă Ştifturi crestate Rondele de frecare «DU»

8 9 10 11 12 13 -

Bucşe de frecare «DU» Maselotă Arcuri Inel elastic Ax de articulaţie Legătură arc

NOTĂ: În cazul în care manşoanele lovesc în opritoare, în cursul evoluţiilor la sol sau al încetinirii, înaintea opririi rotorului: SE EFECTUEAZĂ O VERIFICARE AMĂNUNŢITĂ A LIMITATOARELOR.

4.3 Pag. 11

IAR-SA

Figura 13 Limitatoare automate

FUNCŢIONAREA LIMITATOARELOR AUTOMATE INFERIOARE ROTORUL OPRIT

ROTORUL ÎN FUNCŢIUNE LA TURAŢIA NORMALĂ

-

-

Fuzeta se sprijină pe suprafeţele de contact ale celor două maselote (5-9) care sunt trase de arcurile (10). Figura 14

Forţa centrifugă (Fc) acţionează asupra maselotelor care, dezăvorâte, permit palei să bată în jos până în opritorul fix (-60 ). Figura 15

4.3 Pag. 12

IAR-SA 4.3.7

AMORTIZOARE DE BALEIAJ Amortizoarele de baleiaj atenuează oscilaţiile palei în jurul axului său de baleiaj.

1. ANSAMBLU AMORTIZOARE

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Rondelă de reţinere Rondelă de presiune (lipită) Bucşă Rondelă de presiune (lipită) Rondelă de reţinere Ax de mişcare batantă Conductă Rezervor hidraulic

9 10 11 12 13 14 15 16 17 -

Gură de umplere Ştift de centrare a rezervorului Rondelă Arbore rotor Tijă piston Rondelă Pivot amortizor Rondelă de siguranţă Piuliţă

Figura 16 Instalare amortizor de baleiaj 4.3 Pag. 13

IAR-SA 2. DESCRIERE AMORTIZOARE DE BALEIAJ

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Clapetă-navetă cu tijă Filtru Clapetă-navetă asociată cu (1) Supapă de descărcare Supapă de descărcare Orificiu calibrat Burduf de protecţie Tijă piston Flanşă

10 11 12 13 14 15 16

-

Bucşă de bronz Cilindru Piston Ax de ghidare Ghidaj Bucşă Arcuri disc

Amortizor de «sfârşit de cursă»

Figura 17 Amortizor de baleiaj

4.3 Pag. 14

IAR-SA 3. FUNCŢIONARE AMORTIZOARE DE BALEIAJ Oscilaţiile palei determină o deplasare a lichidului hidraulic dintr-o parte în cealaltă a pistonului (6), printrun orificiu calibrat (5) şi, în caz de suprapresiune, prin două supape de descărcare (3 şi 4) montate diametral în opoziţie pe piston. La sfârşitul cursei de «extensie» contactul piston-cilindru realizează limitarea faţă a palei. La sfârşitul cursei de «compresie» cilindrul, prin intermediul axului de ghidare interior, comprimă o serie de arcuri disc (tip SCHNORR) constituind un amortizor de «sfârşit de cursă» (amortizorul de «sfârşit de cursă» amortizează oscilaţiile de mare amplitudine care se produc la pornire din cauza inerţiei palelor) (vezi figura 17). Când cilindrul se deplasează, variaţiile de volum din camerele A şi B nu sunt egale ( datorită tijei pistonului).

EXTENSIA AMORTIZORULUI Cilindrul se deplasează spre stânga. Supapa (2) este închisă. Supapa (1) este deschisă permiţând pătrunderea lichidului în camera A pentru compensarea creşterii de volum diferenţial a acestei camere.

COMPRIMAREA AMORTIZORULUI Cilindrul se deplasează spre dreapta. Diminuarea volumului din camera A este superioară creşterii volumului din camera B. Clapeta (1) este închisă. Clapeta (2) este deschisă şi permite evacuarea în rezervor a excedentului de lichid trecut din A în B.

Figura 18

4.3 Pag. 15

IAR-SA 4.3.8

ANSAMBLU CARTER CONIC ŞI CAPAC SUPERIOR Ansamblul carter conic-capac superior asigură asamblarea arborelui rotor şi fixarea pe CTP. El cuprinde : - capacul superior (4) - carterul conic (15) - ghidajul de rotulă al platoului ciclic (2)

12345678910 -

Arbore rotor Ghidaj platou ciclic Inel O Capac superior Rulment Rondelă Ureche (fixare compas) Rulment Cală de reglare Inel O

11 12 13 14 15 16 17 18 19

-

Cală Ureche (fixare bară de suspensie) Piuliţă arbore rotor Şurub Carter conic Bolţ Rondelă de blocare Distanţier Distanţier

Figura 19 - Carter conic şi capac superior

4.3 Pag. 16

IAR-SA 4.3.9

PLATOURI CICLICE Constituite dintr-un platou rotativ (1) şi un platou fix (3), ele transmit palelor variaţiile de pas general şi de pas ciclic (Figura 21). Platoul fix este montat pe o rotulă (4) care culisează pe un ghidaj (5) şi pe care poate să oscileze. El este imobilizat în rotaţie de un compas (7). Platoul rotativ pivotează pe doi rulmenţi (2-9). El este antrenat de două compasuri solidare cu arborele rotor. Rulmenţii, special protejaţi (detaliul A), sunt unşi prin gresoarele (10). -

REPERELE DE AZIMUT ŞI DE PLIERE : Azimuturi de referinţă : platoul rotativ are patru repere cu vopsea albastră; platoul fix are un reper cu vopsea roşie. Poziţia «pliere» : platoul rotativ are două repere cu vopsea roşie care trebuie puse în concordanţă cu cele de pe platoul fix.

Figura 20 Platouri ciclice

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Platou rotativ Rulment Platou fix Rotulă Ghidaj rotulă Compas Compas Transmiţător de pas

9 10 11 12 13 14 15 16 17 -

Rulment Gresor Capac din plastic Burduf demontabil Ansamblu anti-praf Comandă transmiţător de pas Bucşă din NYLATRON Platou de comandă Inel opritor

4.3 Pag. 17

IAR-SA

Trei biele de comandă (7) acţionează platoul ciclic fix (6). Platourile ciclice, montate pe o rotulă (3) care culisează pe arborele rotor (4), transmit mişcările comenzilor la manşoanele de pală (1) prin intermediul a patru bielete de pas (2) fixate pe platoul rotativ (5). Figura 21 Principiul de acţiune a platourilor ciclice

4.3 Pag. 18

IAR-SA 4.3.10 BIELETE DE PAS Bieletele de pas transmit deplasările platoului ciclic la manşoanele de pală. Cu lungimea reglabilă prin rotirea corpului, ele sunt special proiectate pentru a efectua corecţiile de incidenţă (∆i) la înlocuirea palelor: − −

dantura (16) permite controlul valorii unghiulare a corecţiei (2 dinţi = 1 minut = 4 mm abatere de traking la vârful palei). reperele – indicator (17) şi plăcuţă (18) - permit aflarea, prin citire directă, a corecţiei efectuate şi revenirea la lungimea teoretică (poziţia zero a bieletei : indicatorul şi plăcuţa în concordanţă).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 -

Capăt superior Piuliţă Inel striat Bucşă cu umăr Capăt inferior Buşon Contrapiuliţă Siguranţă Corp bielă Carcasă rulment Rulment Apărătoare de praf Bucşă cu umăr Ax (pivot) Platou ciclic rotativ

16 - Dantură de reglare 17 - Indicator reper 18 - Plăcuţă de poziţie (poziţia zero a bieletei)

A - Cale de reglaj centrare pivot

Figura 22 Bieletă de pas

4.3 Pag. 19

IAR-SA 4.3.11 COMPASURI Compasurile rotativ şi fix sunt identice. Compasul rotativ (2) antrenează platoul ciclic superior. Compasul fix (1) imobilizează în rotaţie platoul ciclic inferior.

1 2 3 4 5 6 7

Figura 22 Compas

-

Compas fix Compas rotativ Rotulă Braţ compas Braţ compas Legătură compas rotativ Rondelă de reglare a cotelor A şi B

ASAMBLAREA COMPASULUI : - Săgeţile spre exterior (fixarea în furci) - Săgeţile spre interior pe aceeaşi faţă (fixarea articulaţiei mediane a compasului). La montarea compasului pe aparat, săgeţile trebuie să fie orientate spre exteriorul compasului.

4.3 Pag. 20

IAR-SA 4.3.12 BROŞE DE PALĂ Asigură fixarea palelor în furcile manşoanelor. Sunt cilindrice şi sunt asigurate de o agrafă de siguranţare (3) şi un cep (6). Demontarea se face prin scoaterea agrafei de siguranţare (3) şi îndepărtarea pintenului (6) prin simpla împingere şi rotire a plonjorului (5) care se blochează în această poziţie.

A = Când broşa este montată cepul trebuie să fie vizibil (orientat spre vârful palei) Figura 23 Broşe de pală

1 2 3 4 5 6 7

-

Broşe de pală Manşon Agrafă de siguranţare Ştift de ghidare Plonjor prevăzut cu fantă baionetă Cep Arc

4.3 Pag. 21

IAR-SA 4.4 4.4.1

BATIU MECANIC

BARE DE SUSPENSIE Trei bare de suspensie (o bară faţă şi două bare spate), fixate pe planşeul mecanic şi pe capacul superior al butucului rotor principal, şi o platină suplă fixată pe planşeul mecanic constituie batiul mecanic al ansamblului BRP-CTP.

1 2 3 4 5 6

-

Bare de suspensie Legături bare Axe lise Furci bucşate Buşoane Agrafe de siguranţare

Figura 1 Bare de suspensie

4.4 Pag. 0

IAR-SA 4.4.2

PLATINĂ SUPLĂ Platina suplă (1) transmite celulei cuplul CTP şi totodată amortizează transmiterea vibraţiilor verticale produse de pale. Platina, din titan, este fixată cu buloane pe CTP şi pe celulă. Pentru evitarea coroziunii galvanice, între CTP şi platină este intercalată o rondelă din fibră de sticlă. Etanşeitatea între platină şi coloană este asigurată de : - un guler (5) fixat de soclul CTP. - o placă (3) fixată pe structură cu şuruburi şi echipată cu două drenaje (2). - un burduf din cauciuc (4) care asigură legătura între guler şi placa (3).

Figura 2 Platina suplă 1 2 3 4 5

-

Platină suplă Drenaje placă de etanşare Placă de etanşare Burduf Guler de etanşare

4.4 Pag. 1

IAR-SA

CAPITOLUL 5 TRANSMISIE LA ROTORUL PRINCIPAL

CUPRINS

5.1.

GENERALITĂŢI

5.2.

CUTIE DE TRANSMISIE PRINCIPALĂ

5.2.1.

Generalităţi

5.2.2.

Cartere şi accesorii

5.2.3.

Mecanisme interne

5.2.4.

Echipamente auxiliare

5.3.

CIRCUITE DE UNGERE ŞI DE RĂCIRE ALE CTP

5.3.1. 5.3.2.

Circuit de ungere Circuit de răcire

5.4.

CONTROL CTP

5.4.1.

Generalităţi

5.4.2.

Control circuit de ungere

5.4.3.

Control turaţie

5.5.

INSTALAŢIE FRÂNĂ ROTOR

5.5.1.

Generalităţi

5.5.2.

Frână rotor

5.5.3.

Circuit hidraulic frână rotor

5.5.4.

Comandă şi control frână rotor

5. Pag. 1

IAR-SA 5.1. GENERALITĂŢI Ansamblul de transmitere a mişcării la rotorul principal se compune din: −

cutie de transmisie principală (CTP) (1)

−

circuite de ungere şi de răcire CTP (3)

−

circuite şi organele de control CTP

−

frână rotor (2)

Figura 1 Transmisie la rotorul principal

5.1 Pag. 0

IAR-SA 5.2. CUTIE DE TRANSMISIE PRINCIPALĂ 5.2.1. GENERALITĂŢI CTP asigură două funcţii principale : − TRANSMISIA la rotoare a puterii celor două GTM − REDUCEREA turaţiilor transmise la rotoare. CTP se compune din: − cartere şi capace − mecanisme interne care realizează transmiterea mişcării şi reducerea turaţiilor − echipamente auxiliare.

1. FIXARE CTP CTP este fixată cu şuruburi pe platina suplă (3). La partea superioară este montat «ansamblul butuc-arbore rotor» (1) menţinut de trei bare de suspensie (2). Astfel, CTP este supendată de carterul conic al «ansamblului butuc-arbore rotor». Solicitările în zbor şi la sol precum şi greutatea CTP sunt distribuite prin barele de suspensie. Platina suplă nu suportă decât cuplul de reacţie al rotorului principal. ATENŢIE : Platina suplă nu trebuie să susţină greutatea CTP. În cazul demontării butucului rotor principal, între platină şi structură trebuie intercalate calele special prevăzute în acest scop.

2. CINEMATICA CTP

Figura 1

Figura 2 5.2 Pag. 1

IAR-SA 5.2.2. CARTERE ŞI ACCESORII 1. GENERALITĂŢI Carterele şi capacele CTP cuprind :

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 -

Prize de putere Tiranţi de fixare a tuburilor de legătură GTM Coloana fixă a reductorului epicicloidal Port - sateliţi Generator tahometric Suport servocomandă Tub de ungere a reductorului epicicloidal Indicator (vizor) de nivel ulei Manocontactor presiune scăzută ulei Buşon de umplere ulei Fiting conductă ulei Priză de putere alternator Discuri frână rotor Priză de putere pompă hidraulică Arbore culisant de antrenare a transmisiei spate Frână rotor Filtru de ulei

Vedere din “F”

1 2 3 4 5 6

-

Capac inferior Placă obturatoare (acces CTP) Legătura pentru tijă CARGO-SLING Sondă de temperatură ulei Buşon magnetic de golire Valvă de prelevare ulei pentru analiză spectrometrică

Figura 3

5.2 Pag. 2

IAR-SA Vedere din spate

Figura 4 Vedere din faţă

Figura 5

5.2 Pag. 3

IAR-SA 5.2.3. MECANISME INTERNE 1. GENERALITĂŢI Mecanismele interne cuprind: − − − − − −

angrenajul conic principal reductorul epicicloidal cu două trepte de reducţie reductoarele faţă dreapta şi stânga reductorul spate roţile libere dreapta şi stânga cutiile de accesorii dreapta şi stânga

Sunt descrise, aici, numai zonele accesibile utilizatorilor (prizele de putere şi roţile libere), pentru aspectul lor funcţional.

Figura 6 Mecanismele interne ale CTP 5.2 Pag. 4

IAR-SA 2. PRIZE DE PUTERE PENTRU GTM De la prizele de putere fiecare reductor faţă este antrenat de arborele de transmisie al GTM corespunzător. Brida de cuplare (1) a prizelor de putere este echipată cu un cuplaj elastic (flector) (7).

1 2 3 4 5

-

6 7 8 9 -

Şuruburi de fixare flectori Rondelă sferică Piuliţă Pinion de atac reductor faţă Flanşă cu caneluri, montată pe pinionul de atac Flanşă pentru cuplarea arborelui de transmisie GTM Flector Flanşă port-garnitură Drenaj

Figura 7 Prize de putere

5.2 Pag. 5

IAR-SA 3. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU TRANSMISIA SPATE Pinionul conic (1) al angrenajului conic principal antrenează transmisia spate prin intermediul unui arbore culisant (8) echipat cu un flector (9) pe care se fixează primul element al transmisiei spate.

1 - Arborele pinionului conic al angrenajului conic principal

7 -

Sârmă de siguranţare

2 - Piuliţă de fixare port-garnitură (3)

8 -

Arbore culisant pe caneluri

3 - Port-garnitură

9 -

Flector

4 - Disc frână rotor

10 -

Inel O

5 - Flanşă suport disc frână rotor cu caneluri montată pe arborele (1)

11 -

Garnitură cu segmenţi din carbon

6 - Piuliţa de fixare a flanşei (5)

12 -

Inel O

Figura 8 Priză de putere pentru transmisia spate

5.2 Pag. 6

IAR-SA 4. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU ALTERNATOR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -

Flanşă de fixare alternator Ştift de blocare port-garnitură (3) Port garnitură Priză de putere Arbore de antrenare alternator Garnitură Rondelă elastică Bucşă de reţinere port-garnitură Inel O Inel O Figura 9

5. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU TRANSMIŢĂTOR TAHOMETRIC

1 2 3 4 5 6

-

Flanşă de fixare transmiţător Inel O Port-garnitură Priză de putere Garnitură Ştift de blocare port-garnitură Figura 10

5.2 Pag. 7

IAR-SA 6. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU POMPA HIDRAULICĂ

1 2 3 4 5 6 7

-

Port-garnitură Inel de siguranţă Priză de putere Garnitură Inel O Flanşă de fixare pompă hidraulică Ştift de blocare port-garnitură

Figura 11

7. ROŢI LIBERE – (Figura 12) Roţile libere (1) sunt antrenate de reductoarele faţă. Rolul lor este de a permite transmiterea momentului de torsiune numai în sensul «GTM → ROTOR» şi de a anula (de exemplu, în cazul unei coborâri în autorotaţie) transmiterea momentului de torsiune în sensul «ROTOR → GTM». O roată liberă cuprinde : − − −

o parte conducătoare (3) o parte condusă (2) un dispozitiv intermediar (7).

Partea condusă este constituită din cămaşa (2) a pinionului (4) (inelul roţii libere), iar partea conducătoare din arborele (3) al roţii libere prevăzut cu bosaje. Bosajele creează, între ele, locaşuri pentru rolele cilindrice (5). Dispozitivul intermediar (7), dispus între partea conducătoare şi partea condusă, se compune din 12 role (5) menţinute într-o colivie (6). Un arc (8) fixat pe colivia (6) şi pe arborele (3) tinde să ţină rolele pe panta bosajelor arborelui şi să menţină în contact cele două părţi (condusă şi conducătoare). În funcţionare normală, când puterea este furnizată de GTM, rolele (5) sunt blocate între arborele conducător (3) şi inelul condus (2) şi îl antrenează pe acesta în rotaţie (ω 1 = ω 2). În funcţionare «roată liberă», când puterea este furnizată de rotor (ω 1 > ω 2 – de exemplu, la coborârea în autorotaţie), inelul (2) al roţii libere devine parte conducătoare şi, în mişcarea sa de rotaţie, eliberează rolele (5), care coboară pe panta bosajelor arborelui. Arborele (3) nu este antrenat.

5.2 Pag. 8

IAR-SA

ω1 ω2

1 2 3 4

-

Roată liberă Inel roată liberă Arbore roată liberă Pinion reductor spate

= =

Turaţia inelului roţii libere Turaţia arborelui roţii libere 5 6 7 8

-

Role Colivie roată liberă Dispozitiv intermediar (role şi colivie) Arc

Figura 12 Roată liberă

5.2 Pag. 9

IAR-SA 5.2.4. ECHIPAMENTE AUXILIARE Echipamentele auxiliare cuprind: − − − − − − −

pompa de ulei filtrul aspiraţie ulei filtrul de ulei de pe refularea pompei de ulei (intrare CTP) buşonul de umplere cu ulei indicatoarele (vizoare) de nivel al uleiului buşonul magnetic de golire a uleiului valvă pentru prelevări de ulei.

1. POMPĂ DE ULEI Pompa de ulei este de tip «cu angrenaje» şi este montată în interiorul CTP, în capacul reductorului spate.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Racord aspiraţie Inel O Clapetă limitatoare de presiune (4,5 bari) Corp pompă Orificiu de refulare Capac Inele O Arbore de antrenare Figura 13 Pompă de ulei

9. Piuliţă de fixare a pompei 10. Angrenaj conducător 11. Angrenaj condus

5.2 Pag. 10

IAR-SA 2. FILTRU DE ASPIRAŢIE ULEI Filtrul este situat în carterul inferior (rezervor ulei) şi pe conducta de aspiraţie a pompei de ulei.

1 2 3 4 5 6 7

-

Orificiu de ieşire filtru Canal de aspiraţie pompă Inel O Pompă de ulei Carcasă filtru Flanşă buşon de golire Manşetă a elementului filtrant nituită pe soclul carcasei Element filtrant (sită de alamă) Ureche de fixare a filtrului

8 9 -

Figura 14

3. BUŞON DE UMPLERE Buşonul de umplere este situat în partea dreaptă a carterului principal. Aerisirea CTP se realizează prin canalizaţii care traversează corpul buşonului.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

-

Capac cu şarnieră Garnitură de etanşare Corp buşon Suport buşon Element filtrant (sită de alamă) Carter CTP Ştift de menţinere a filtrului Arc de închidere a capacului Cămaşă

Figura 15

5.2 Pag. 11

IAR-SA 4. VIZOR DE NIVEL AL ULEIULUI La baza carterului principal, două vizoare din plexiglas (1), fixate în dreapta şi în stânga carterului, permit controlul nivelului uleiului din CTP.

Nivel MAXIM

Galben

1 2 3 4

Nivel MINIM

-

Vizor din plexiglas Ramă vizor Prezon ROSAN Garnitură din cauciuc în jurul vizorului

Figura 16

Roşu

5. BUŞON MAGNETIC DE GOLIRE

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Buşon moletat Arc de rapel al supapei Corp supapă Supapă cu autoetanşare Element magnetic Inel O Flanşă Garnitură Figura 17 5.2 Pag. 12

IAR-SA 6. VALVĂ PENTRU PRELEVĂRI DE ULEI Această valvă permite efectuarea prelevărilor de ulei pentru analiza spectrometrică. Soclul (3) care are deschiderea într-un punct situat la înălţime evită prelevarea mâlului de decantare.

1 2 3 4 5 6 7 8

-

9 -

Garnitură Supapă Soclu Piuliţă Garnitură Garnitură Corp supapă Piuliţă moletată de comandă a valvei Buşon

Figura 18

7. FILTRU DE ULEI

Capacitate filtrantă: 60 µ ∆P (deschidere by-pass): 1,5 bar

1 2 3 4 5 6 7

-

Arc de menţinere a cartuşului filtrant Supapă by-pass Capac filtru Agrafă de siguranţare Garnitură Discuri filtrante Garnitură

8 Buşon de golire 10 - Corp filtru 11 - Supapă sens unic 12 - Manşetă 13 - 14 Garnituri

Figura 19 Filtru de ulei

5.2 Pag. 13

IAR-SA 5.3. CIRCUITE DE UNGERE ŞI DE RĂCIRE ALE CTP 5.3.1. CIRCUIT DE UNGERE Ungerea sub presiune a CTP este asigurată de o pompă cu angrenaje. Pompa (8) aspiră uleiul din carterul principal printr-un filtru (9). La ieşirea pompei, o supapă (13) limitează presiunea la 4,5 bari, excesul de ulei revenind la carterul principal. Uleiul sub presiune este dirijat spre radiatorul (6). Pe radiator, o supapă de derivaţie (7) se deschide când pierderea de presiune prin radiator este prea mare (ulei rece). Această supapă (7) permite încălzirea rapidă a uleiului la pornire întrucât acesta şuntează radiatorul. În aval de radiator, uleiul traversează filtrul de admisie al CTP (4) echipat cu o supapă de derivaţie (3) care permite trecerea uleiului în caz de colmatare a cartuşului filtrant. La ieşirea filtrului uleiul este trimis la CTP printr-un distribuitor de ungere inelar (16) şi la rulmenţii arborelui rotor printr-o conductă exterioară (17). De la distribuitorul de ungere uleiul este dirijat la diferitele puncte de ungere (jicloare), de unde se scurge prin gravitaţie în fundul carterului principal. CONTROLUL CIRCUITULUI DE UNGERE – Vezi § 5.4

1 2 3 -

Distanţier de ungere arbore rotor 7 Crepină 8 Supapă de derivaţie filtru 9 -

Supapă de derivaţie radiator Pompă de ulei Filtru de aspiraţie

4 -

Filtru CTP

10 -

Buşon magnetic

5 6 -

Ventilator Radiator

11 -

Indicator de temperatură a uleiului

12 13 14 15

-

Sondă de temperatură Supapă de suprapresiune pompă Lampă pe tabloul de alarmă Manocontactor «presiune scăzută» 16 - Distribuitor de ungere 17 - Conductă de ungere arbore rotor

Figura 1 Circuit de ungere – Schemă funcţională 5.3 Pag. 0

IAR-SA

− Aspiraţie pompă de ulei − Refulare pompă de ulei − Ungere rulmenţi cap rotor principal

1 - Tuburi de ungere externe ale treptei 2 a reductorului epicicloidal 2 şi 5 – Jicloare treapta 2 a reductorului epicicloidal 3 - Jicloare treapta 1 a reductorului epicicloidal 4 - Distribuitor de ungere 6 - Jicloare reductor spate 7 - Pompă de ulei 8 - Jicloare angrenaj conic (pinion şi coroană conice) 9 - Orificiu calibrat (regularizare debit ulei în interiorul CTP) 10 - Conductă flexibilă de ungere rulmenţi arbore rotor 11 - Transmiţător «presiune scăzută» 12 - Filtru la aspiraţie ulei 13 - Filtru de ulei CTP (conductă admisie ulei de la radiator) 14 - Orificii calibrate (ungere rulmenţi coroană conică) 15 - Jicloare reductor faţă dreapta (identic stânga)

Figura 2 Ungere CTP – Circuit intern

5.3 Pag. 1

IAR-SA 5.3.2. CIRCUIT DE RĂCIRE Circuitul de răcire a uleiului CTP are drept scop răcirea uleiului care a uns CTP. El este constituit dintr-un grup de răcire axial situat pe planşeul mecanic, în spatele CTP şi în axa aparatului. Ventilatorul grupului de răcire (1) este antrenat de transmisia spate prin intermediul a două curele (13) şi a scripeţilor (11-14). Aerul care asigură răcirea este aspirat de ventilator, apoi este refulat spre radiatorul (4) prin manşonul flexibil (8). La trecerea sa prin radiator, aerul scade temperatura uleiului, apoi este evacuat în exterior prin conducta de evacuare (5).

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Ventilator Conductă «ieşire ulei» Conductă «admisie ulei» Radiator Conductă de ieşire Suport radiator Colier Manşon flexibil Suport palier Carter palier Scripeţi de transmisie Scripeţi de tensionare Curele

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

-

Scripeţi ventilator Rulment Arbore rotor ventilator Distanţier Butuc ventilator Distribuitor ventilator Rotor ventilator Levier întinzătoare Întinzătoare curele Bielete cu arc Rulmenţi Ax scripeţi Grilaj de protecţie

Figura 3 Grupul de răcire 5.3 Pag. 2

IAR-SA

Figura 4 Grupul de răcire – Detalii 5.3 Pag. 3

IAR-SA 5.4. CONTROL CTP 5.4.1. GENERALITĂŢI Controalele CTP cuprind : - control circuit de ungere - control turaţie

5.4.2. CONTROL CIRCUIT DE UNGERE Controlul circuitului de ungere cuprinde : - control temperatură ulei - control presiune ulei - control nivel ulei - detectare particule metalice. 1. CONTROL TEMPERATURĂ ULEI Sistemul de control al temperaturii uleiului este constituit dintr-un traductor de temperatură (2) şi un indicator (1).

1 PP10 3α 1E3 CONTROL MGB

3A IND TEMP ULEI 53E1 B C A

8N

B C A

54E1 TRAD TEMP ULEI

2

Figura 1 Control temperatură ulei

5.4 Pag. 0

IAR-SA 2. CONTROL PRESIUNE ULEI Controlul presiunii uleiului CTP este realizat printr-un manocontactor (2) montat pe tubul de ungere care asigură ungerea treptei a doua de reducere a CTP. Acest contactor este menit să provoace aprinderea lămpii de avertizare (MGB PRES) (1) de pe tabloul de alarmă 107α când presiunea scade sub 0,8 bar. 3. CONTROL NIVEL ULEI – Vezi 5.2.4. § 6 4. DETECTARE PARTICULE METALICE – Vezi 5.2.4. § 5

107 α MGB PRES J1

18

831R

C 58

SAIMS

1

151 3T 3S 3U

3

e

7N K

J

AC B

23E1

MANOCONTACTOR ULEI CTP

Figura 2 Control presiune ulei

5.4 Pag. 1

IAR-SA 5.4.3. CONTROL TURAŢIE Turaţia este controlată prin intermediul a două generatoare tahometrice (2) şi (3) şi un indicator dublu (1). Cele două generatoare tahometrice sunt montate pe prizele de putere ale cutiilor de antrenare a accesoriilor şi se rotesc la aceeaşi turaţie. Indicatorul dublu se află pe tabloul de bord. Acul alb (A) primeşte semnal de la generatorul tahometric dreapta. Acul verde (B) primeşte semnal de la generatorul tahometric stânga.

1

INDICATOR DUBLU TAHOMETRIC

A

B 21E1 21E1 a

B A C

B A C

21E1 b

a

A B C

D E F

3

d

28

152

829R1

6A 6D 6C 6F 6B 6E

H J

SAIMS

BKS

A B C

J4

45 46

a A B C

HMRC

22E1

TACHOGEN STG

22E2

215T

TACHOGEN DR

Figura 3 Control turaţie

5.4 Pag. 2

IAR-SA 5.5. INSTALAŢIE FRÂNĂ ROTOR 5.5.1. GENERALITĂŢI Instalaţia frână rotor cuprinde: -

frână rotor (1) circuit hidraulic de alimentare (2) ansamblu de comandă (3) şi control.

Instalaţia de frânare poate fi utilizată în două moduri : - frânare dinamică : frâna este aplicată pe moment când rotorul principal se roteşte la turaţie mică (120 rot/min – oprirea elicopterului). - frânare statică : frâna rămâne aplicată pe toată durata imobilizării rotoarelor (parcare).

1 2 3 -

Frână rotor Circuit hidraulic de alimentare Comandă frână Figura 1 Instalaţie frână rotor

5.5 Pag. 1

IAR-SA 5.5.2. FRÂNĂ ROTOR Frâna rotorului se compune din: − un disc de frânare solidar cu arborele de ieşire al CTP − frâna rotorului alimentată prin intermediul unui circuit hidraulic

1. CARACTERISTICI FRÂNĂ -

Presiune de frânare statică sau dinamică Timpul de frânare dinamică

: :

34 ± 4 bari aprox. 12 sec.

-

Timpul minim între două frânări dinamice succesive

:

3 min.

-

Jocul minim între plăcuţele de frână şi disc

:

1,5 mm

-

Jocul maxim între plăcuţele de frână şi disc

:

4,5 mm

-

Uzura maximă a plăcuţelor de frână

:

3 mm

2. FUNCŢIONARE FRÂNĂ Lichidul hidraulic sub presiune ajunge pe feţele interne ale pistoanelor (22). Pistoanele sunt împinse spre discul de frânare (11). Plăcuţele de frână (10), solidare cu pistoanele, intră astfel în contact cu discul şi realizează frânarea rotoarelor. Când presiunea este anulată în spatele pistoanelor, arcurile (21) revin în poziţia de repaus şi retrag ansamblul piston (22) , port plăcuţe (25) şi plăcuţe (10).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 -

Şurub de fixare suport frână (2) Suport frână fixat pe CTP Racord de admisie lichid hidraulic Supapă de purjare Inel O Falcă interioară Falcă exterioară Bucşă Canalizaţii de alimentare Plăcuţă de frână Disc de frânare

12 -

Cală de reglaj pentru repartizarea jocului dintre disc şi plăcuţele de frână Ansamblu piston-cilindru Buloane de fixare a discului

13 14 -

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

-

Şurub de fixare falcă interioară Bucşă opritoare cu arc Rondelă de reazem Inel de siguranţă Inel O Şurub de fixare bucşă opritoare cu arc (16) Arc de rapel piston (22) Piston Inel O Prezon de ghidare port - plăcuţe (25) Port - plăcuţe Nit de fixare plăcuţe de frână Şurub de fixare fălci

3. CENTRARE DISC Centrarea discului se realizează prin ajustarea cotei J + e cu calele de reglaj (12).

5.5 Pag. 2

IAR-SA

Figura 2 Frână rotor

5.5 Pag. 3

IAR-SA 5.5.3. CIRCUIT HIDRAULIC FRÂNĂ ROTOR 1. DESCRIERE CIRCUIT Frâna rotorului (2) este alimentată prin intermediul instalaţiei hidraulice stânga. Când elicopterul este parcat presiunea hidraulică este întreţinută de acumulatorul de deservire a cărui presiune poate fi restabilită prin intermediul pompei hidraulice manuale a circuitului de avarie (vezi capitolul 9). Circuitul hidraulic se compune din: - un manocontactor (3) situat pe circuitul de alimentare - un distribuitor de frânare (4) - o supapă unisens (5) fixată pe orificiul de «retur» al distribuitorului de frânare.

1 2 3 4

-

Manetă de comandă Frână rotor Manocontactor Distribuitor

5 6 7 -

Supapă unisens Supapă de suprapresiune Lampă de avertizare

Figura 3 Circuit hidraulic frână rotor

5.5 Pag. 4

IAR-SA

Figura 4 Schemă funcţională frână rotor

Când maneta de comandă (1) este deplasată din poz. 1 în poz. 2, distribuitorul pune în comunicaţie orificiile sale A şi U. Ca urmare frâna rotorului este alimentată şi strânge discul de frânare între fălcile sale; lampa «ROT. BR.» de pe 107α se aprinde. Când maneta de comandă este readusă în poziţia «frână eliberată», orificiile A şi R sunt puse în comunicaţie. Ca urmare frâna eliberează discul şi lichidul este trimis înapoi în rezervor prin acţiunea arcurilor de rapel ale blocului de frânare.

5.5 Pag. 5

IAR-SA 2. DISTRIBUITOR DE FRÂNARE Distribuitorul de frânare, alimentat la 175 bari, transmite frânei rotor o presiune de 35 ± 4 bari. Levierul de comandă al distribuitorului poate ocupa două poziţii :

① ② -

POZIŢIA «REPAUS»

: Nu există presiune în circuitul rotor.

POZIŢIA «FRÂNARE» : Frâna rotorului este alimentată la 35 bari.

Figura 5

1 2 3 4 5 6

-

Levier de comandă Limitator reglabil Limitator fix Tachet Corp distribuitor Arc ansamblu elastic

A = Admisie presiune.

7 8 9 10 11 12 -

Piston Orificiu de evacuare Supapă de evacuare Tachet Supapă de admisie cu bilă Arc

U = Circuit de utilizare (frână rotor).

R = Retur rezervor

FUNCŢIONARE DISTRIBUITOR A. DISTRIBUITOR ÎN POZIŢIA «REPAUS» (Figura 5) - Levierul în poziţia (1) - Ansamblul elastic (4) (6) (7) în contact cu rola levierului (1) - Supapa de admisie (11) închisă - Supapa de evacuare (9) deschisă - A este izolat - U şi R comunică. B. FRÂNARE ROTOR (Figura 6) - Trecând din (1) în (2), levierul de comandă provoacă : • deplasarea ansamblului elastic (4–6–7) până când pistonul vine în contact cu corpul distribuitorului • comprimarea arcului (6) • obturarea orificiului (8) de către supapa de evacuare • deschiderea supapei de admisie (11) - U şi A comunică : FRÂNARE - R este izolat.

5.5 Pag. 6

IAR-SA

Figura 6

C. MENŢINEREA PRESIUNII ÎN FRÂNA ROTORULUI (Figura 7) Presiunea aplicată se exercită în camera (a). Când ea este superioară valorii de calibrare a arcului (6) : - Pistonul (7) se deplasează spre stânga. - Supapa de admisie (11) se închide. - Supapa de evacuare (9) este închisă. - A – U – R sunt izolate. - Presiunea la ieşirea U este de maximum 35 bari.

Figura 7

D. SUPRAPRESIUNE ÎN CIRCUITUL FRÂNEI ROTORULUI (Figura 8) În cazul unei suprapresiuni în circuit, deci în camera «a»: - presiunea «a» este superioară valorii de calibrare a arcului (6) - pistonul (7) se deplasează spre stânga - supapa de evacuare (9) se deschide - U şi R comunică. Când presiunea din «a» atinge 35 bari : - Arcul (6) deplasează pistonul (7) spre stânga - Supapa de evacuare (9) se închide - U şi R sunt izolate.

Figura 8

E. ELIBERARE FRÂNĂ ROTOR Levierul de comandă fiind readus din poziţia 2 în poziţia 1, distribuitorul revine în poziţia «REPAUS». 5.5 Pag. 7

IAR-SA 5.5.4. COMANDĂ ŞI CONTROL FRÂNĂ ROTOR 1. COMANDĂ FRÂNĂ ROTOR Frâna rotorului este comandată prin intermediul unei manete (11) situate pe blocul manetelor (10) de pe plafonul postului de pilotaj. Pornind de la blocul manetelor, comanda frânei cuprinde : − o manetă de comandă (11) care poate avea două poziţii : • în faţă: poziţia «liber» • în spate: poziţia «frânare» Imobilizarea manetei în poziţia «frânare» este asigurată prin intermediul unei crestături (13) decupate într-o placă reglabilă (12). − o transmisie flexibilă TELEFLEX − un sandou de rapel (5).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 -

Şarnieră-mamă a manetei Arc de rapel Şarnieră-tată a manetei Capete culisante cu furcă Sandou Racorduri cu rotule Receptaculi de racordare tub TELEFLEX Tub TELEFLEX Distribuitor de frânare Bloc manete Manetă Placă reglabilă Crestătură

Figura 9 Comandă frână rotor

5.5 Pag. 8

IAR-SA 2. CONTROL FRÂNĂ ROTOR Controlul frânei rotor este asigurat prin intermediul unei lămpi de semnalizare (1) «ROT. BR.» situate pe tabloul de alarmă 107α de pe planşa de bord. Presiunea aplicată frânei rotorului acţionează un manocontactor (2) conectat electric la lampă. Lampa se aprinde când presiunea atinge 2 ± 0,3 bari.

1

107 α ROT. BR. 40

J2 F

831

14

19

151∆

24

3H 3J 3G

34

7N SAIMS 25 17

C

24D1

19

59 J1

2 BCA

MANOCONT. FRÂNA ROTOR

Figura 10 Control frână rotor

5.5 Pag. 9

IAR-SA CAPITOLUL 6 ROTOR ANTICUPLU

CUPRINS

6.1.

GENERALITĂŢI

6.2.

PALE SPATE

6.2.1.

Caracteristici pale spate

6.2.2.

Descriere

6.3.

ANSAMBLU MECANIC SPATE

6.3.1.

Cutie de transmisie spate (CTS)

6.3.2.

Butuc rotor spate (BRS)

6 Pag.1

IAR-SA 6.1. GENERALITĂŢI Rotorul anticuplu, care compensează cuplul de torsiune generat de rotorul principal, are rolul de control al elicopterului pe axa sa de giraţie. Situat la extremitatea grinzii de coadă, pe partea dreaptă a aparatului, el este antrenat în rotaţie de cutia de transmisie spate (CTS). Sens de rotaţie (vedere din faţă).........................anti-orar Diametru ............................................................3,042 m Turaţie................................................................1278,83 rpm Rotorul anticuplu se compune din: − cinci pale (1) − ansamblul mecanic spate, cuprinzând cutia de transmisie spate (CTS) (3) şi butucul rotor spate (BRS)(2).

Figura 1

Variaţiile de incidenţă ale palelor spate sunt comandate prin intermediul unei servocomenzi (2). Servocomanda acţionează asupra unui platou de comandă (4) conectat la manşoanele palelor prin bieletele (3) prin intermediul unei tije de putere (1). MĂRIREA PASULUI Tija intră

Figura 2

MICŞORAREA PASULUI Tija iese

6.1 Pag.0

IAR-SA 6.2. PALE SPATE 6.2.1. CARACTERISTICI PALE SPATE -

Profil Coardă Lungime Masă

: NACA 0012 : 186,5 mm : 1244,3 mm : 2,680 kg

6.2.2. DESCRIERE Palele spate se compun din: un lonjeron (4) un înveliş (2) un somon (7)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Miez NIDA Înveliş Întăritură de amplantură Lonjeron Ferură de legătură Bucşe de fixare Somon Contragreutăţi de echilibrare Rondele de echilibrare Contragreutăţi de echilibrare Nervură de extremitate Găuri de aerisire Bord de fugă

6.2 Pag.1

IAR-SA 6.3. ANSAMBLU MECANIC SPATE 6.3.1. CUTIE DE TRANSMISIE SPATE (CTS) 1. GENERALITĂŢI Cutia de transmisie spate (2) constituie o transmisie unghiulară la 900 realizată printr-un pinion şi o roată conică cu dantura spirală (GLEASON). CTS transmite mişcarea de la arborele oblic de transmisie spate la arborele rotor anticuplu (1) pe care este calată direct roata conică. Turaţia de intrare în CTS: Turaţia de antrenare a arborelui rotor: Raportul de reducere:

3751 rpm 1279 rpm 15/24

Ungerea este asigurată prin barbotare, iar răcirea se efectuează prin pereţii carterului.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Arbore rotor anticuplu Cutie de transmisie spate Buşon de umplere Buşon magnetic de golire Indicator (vizor) de nivel ulei Priză de putere

Figura 1 Cutie de transmisie spate 6.3 Pag.0

IAR-SA

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

Rulmenţi cu role conice Flanşă de blocare Roată conică Piuliţă roată conică Locaş rulment Rulment cu role Inel O Garnitură Piuliţă extremitate arbore Servocomandă spate Distanţier Port-garnitură Distanţier Locaş rulmenti Capac Distanţier Locaş rulment Rulment cu role Piuliţă Pinion conic Locaş rulmenţi Port-garnitură Piuliţă canelată Flanşă de intrare Inel de siguranţă Piuliţă crenelată Distanţier Rulment cu bile Rulment cu role

Figura 2 Cutie de transmisie spate

6.3 Pag.1

IAR-SA 2. ACCESORII CTS

A. VIZOR DE NIVEL AL ULEIULUI 1. Inel O 2. Vizor din plexiglas 3. Inel de fixare B. BUŞON DE UMPLERE

Figura 3 AccesoriilCTS

1. Capac buşon de umplere 2. Corp buşon 3. Bucşă de fixare buşon 4. Garnitură 5. Ştift de orientare bucşă 6. Filtru metalic C. SUPAPĂ DE GOLIRE ŞI BUŞON MAGNETIC 1. Element magnetic 2. Garnitură 3. Soclu de fixare 4. Garnitură buşon magnetic

5. Supapă cu autoetanşare 6. Corp supapă 7. Arc de rapel 8. Buşon magnetic

6.3 Pag.2

IAR-SA 6.3.2. BUTUC ROTOR SPATE (BRS) 1. GENERALITĂŢI Butucul rotorului anticuplu se compune dintr-un corp (2) şi cinci ansambluri fuzetă-manşon (3) care permit : − −

mişcarea batantă a palelor variaţia de pas a palelor, prin intermediul platoului de comandă (1) şi bieletelor (4) de legătură platou-levier de pas (5).

Figura 4 1. Platou de comandă 2. Corp butuc 3. Ansamblu manşon-fuzetă

4. Bieletă de pas 5. Levier de pas

2. CORP BUTUC Parte integrantă a arborelui rotor (2), corpul butucului comportă cinci feruri (1) pe care se articulează ansamblurile fuzetă-manşon.

Figura 5

6.3 Pag.3

IAR-SA 3. ANSAMBLU MANŞON-FUZETĂ Fuzeta (14) este o furcă articulată pe ferura corpului butucului (articulaţie de mişcare batantă). Ea se prelungeşte cu o cale de rulare cilindrică pe care este montată o baterie de cinci rulmenţi cu bile (8) blocaţi cu piuliţa (14). Manşonul (7) este montat pe bateria de rulmenţi; este menţinut de o piuliţă exterioară (5) şi se roteşte în jurul fuzetei prin intermediul levierului de comandă a pasului (6). O furcă situată la extremitatea manşonului realizează prinderea palei. Ungerea articulaţiilor este asigurată prin două gresoare: − un gresor (9) pe manşon − un gresor pe corpul butucului, la nivelul fiecărei articulaţii de mişcare batantă.

1. Inel de etanşare GARLOCK PACKING

10. Rondelă de siguranţare

2. Rondelă

11. Piuliţă fuzetă

3. Ax articulaţie de mişcare batantă 4. Rondelă

12. Garnitură 13. Limitator mişcare batantă

5. Piuliţă de fixare manşon

14. Fuzetă

6. Levier de comandă a pasului

15. Rondelă elastică

7. Manşon (prindere pală)

16. Inel interior rulmenţi

8. Baterie de rulmenţi

17. Rulment cu ace

9. Gresor

Figura 6 Ansamblu manşon-fuzetă

6.3 Pag.4

IAR-SA 4. COMANDĂ PAS ROTOR ANTICUPLU

1. Platou de comandă 2. Cală de reglare a incidenţei (în fabrică) 3. Furcă 4. Rotule 5. Levier de pas 6. Şurub de fixare 7. Bieletă de pas 8. Servocomandă 9. Tijă de comandă 10. Inel de siguranţare şi bucşă de ungere 11. Cală de reglaj 12. Şurub 13. Tijă de comandă a pasului 14. Manşon culisant 15. Ghidaj manşon 16. Inel ERTALITE

Figura 7 Comandă pas rotor anticuplu

18. Nit de referinţă 19. Piuliţă 20. Capac 21. Cală de reglaj 22. Rulment 23. Şurub de fixare platou de comandă

17. Burduf de protecţie 6.3 Pag.5

IAR-SA 4. COMANDĂ PAS ROTOR ANTICUPLU (continuare)

Reglare comenzi de zbor

1

Şurub de fixare ghidaj (2)

2

Ghidaj manşon culisant

3

Manşon culisant canelat

4

Inel divizat

Figura 8 Comandă pas rotor anticuplu

6.3 Pag.6

IAR-SA

CAPITOLUL 7

TRANSMISIE LA ROTORUL ANTICUPLU

CUPRINS

7.1.

GENERALITĂŢI

7.2.

TRANSMISIE ORIZONTALĂ

7.2.1.

Generalităţi

7.2.2.

Elemente faţă ale transmisiei

7.2.3.

Ansamblu palier faţă – element intermediar

7.2.4.

Elemente spate ale transmisiei

7.3.

CUTIE DE TRANSMISIE INTERMEDIARĂ

7.3.1.

Generalităţi

7.3.2.

Descriere CTI

7.3.3.

Ungere CTI

7.4.

TRANSMISIE OBLICĂ

7 Pag.1

IAR-SA

7.1. GENERALITĂŢI Transmisia spate asigură transmiterea mişcării de la reductorul spate al CTP la ansamblul mecanic spate. Turaţia este redusă, la nivelul cutiei de transmisie intermediare (CTI), în raportul 33/43. Transmisia spate este situată pe planşeul mecanic, grinda de coadă şi pilon, în planul median al elicopterului. Ea se compune din: − − −

transmisie orizontală (1) cutie de transmisie intermediară (2) transmisie oblică (3).

Figura 1 Transmisie spate

7.1 Pag.0

IAR-SA 7.2. TRANSMISIE ORIZONTALĂ 7.2.1. GENERALITĂŢI Transmisia orizontală asigură legătura între cutia de transmisie principală (CTP) şi cutia de transmisie intermediară (CTI). Elementele sale sunt legate prin cuplajele flexibile identice (7) şi sunt susţinute de palierele (5) şi de suporturile structurale (6).

1 2 3 4 5 6 7 -

Primul element faţă al transmisiei Ansamblul palier faţă-element intermediar Al doilea element faţă al transmisiei Elemente spate ale transmisiei (cinci elemente identice) Palier Suport palier Cuplaj flexibil (flector)

Figura 1 Transmisie orizontală

7.2 Pag.1

IAR-SA 7.2.2. ELEMENTE FAŢĂ ALE TRANSMISIEI Fiecare element faţă este constituit dintr-un tub (12) din aliaj de aluminiu prevăzut la extremităţi cu flanşe triunghiulare (11-13) din aliaj de aluminiu. Primul element este legat, la un capăt, de arborele culisant de ieşire CTP (echipat cu un flector), iar la celălalt capăt de flanşa faţă a elementului intermediar. Al doilea element este situat între elementul intermediar (echipat cu un flector ) şi primul element spate. Flanşa spate (11) este legată la flanşa faţă a următorului element prin intermediul unui flector (8) constituit dintr-un pachet de 19 discuri din foi laminate la rece şi tratate cu o vopsea lubrifiantă.

1, 2, 3 - Nituri JO-BOLT 4. - Rondele 5. - Bucşă cu umăr 6. - Piuliţă crenelată 7. - Rondelă groasă 8. - Flector 9. - Rondelă sferică 10. - Şurub de fixare flector 11. - Flanşă spate din aliaj de aluminiu 12. - Tub din aliaj de aluminiu 13. - Flanşă faţă din aliaj de aluminiu

Figura 2 Elemente faţă ale transmisiei 7.2 Pag.2

IAR-SA 7.2.3. ANSAMBLU PALIER FAŢĂ–ELEMENT INTERMEDIAR Elementul intermediar (4) al transmisiei antrenează ventilatorul grupului de răcire (scripetele 14) şi se roteşte pe un palier cu doi rulmenţi cu bile etanşi (12). Flanşa spate (10) este echipată cu un flector.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 -

Palier faţă Suport palier Ştift de centrare palier Element intermediar Carter palier Distanţier canelat Flector Piuliţă canelată Şaibă de siguranţare Flanşă culisantă Deflector faţă Rulment etanş Distanţier rulmenţi Scripete ventilator Deflector spate

Figura 3 Ansamblu palier faţă–element intermediar 7.2 Pag.3

IAR-SA 7.2.4. ELEMENTE SPATE ALE TRANSMISIEI Fiecare element este constituit dintr-un tub din aliaj de aluminiu (10) a cărui extremitate faţă se termină cu o piesă de capăt canelată (6), fixată prin lipire şi cu nituri JO-BOLT (7); extremitatea spate se termină cu o flanşă triunghiulară (8) echipată cu un flector (9). Pe partea lisă a piesei de capăt este emanşat un palier (12); o flanşă triunghiulară (1) canelată interior este poziţionată pe porţiunea canelată a piesei de capăt.

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Flanşă canelată din aliaj de aluminiu Şaibă de siguranţare Inel de siguranţă Rulment etanş Amortizor din neopren Piesă de capăt din aliaj de aluminiu Nit JO-BOLT Flanşă din aliaj de aluminiu

9 10 11 12 13 14 15

-

Flector Tub din aliaj de aluminiu Ax Palier Suport palier Placă Piuliţă canelată

Figura 4 Elemente spate ale transmisiei 7.2 Pag.4

IAR-SA 7.3. CUTIE DE TRANSMISIE INTERMEDIARĂ 7.3.1. GENERALITĂŢI Cutia de transmisie intermediară (CTI) constituie o transmisie unghiulară de 1400. Ea primeşte mişcarea de la transmisia orizontală şi, după reducerea turaţiei, o transmite transmisiei oblice. CTI este se compune din: − un carter (2) − un capac (3) − o priză de putere de intrare (1) − o priză de de putere de ieşire (4) Ungerea mecanismelor este asigurată prin barbotare.

1 2 3 4 5 6 7

-

Priză de putere de intrare Carter Capac Priză de putere de ieşire Punct de fixare spate Puncte de fixare faţă Lamele de reglare

Figura 1 Cutie de transmisie intermediară

7.3 Pag.1

IAR-SA 7.3.2. DESCRIERE CTI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 -

Buşon de umplere Punct de ridicare CTI Inel O Port-garnitură Flanşă canelată Piuliţă canelată Flanşă Rulment cu două rânduri de bile Manşon de ungere Punct de fixare spate Distanţier găurit pentru ungere Capac CTI Inel O

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

-

Rulment cu role Roată conică Carter CTI Pinion conic Rulment cu role Distanţier rulmenţi Rulment cu bile Flanşă Placă de fixare pe structură (2 puncte de fixare faţă) Port-garnitură Piuliţă canelată Flanşă canelată

Figura 2 Cutie de transmisie intermediară

7.3 Pag.2

IAR-SA 7.3.3. UNGERE CTI Ungerea CTI este asigurată prin barbotarea şi circulaţia uleiului proiectat prin canale interioare care ajung la rulmenţi. Figura 3 prezintă circuitul uleiului spre rulmenţi. Manşonul (2) filetat exterior (şurub Arhimede), conduce uleiul recuperat din cuva dublă (1) spre rulmentul (3).

Figura 3 Ungere CTI

1 2 3 4 5 -

Tijă pentru verificare nivel ulei în cazul înclinărilor extreme ale aparatului Buşon de umplere Vizor de nivel al uleiului Supapa de golire şi buşon magnetic Soclu pentru contactor termometric

Figura 4 Echipament CTI

7.3 Pag.3

IAR-SA 7.3.3. UNGERE CTI (continuare)

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Capac buşon de umplere Garnitură de etanşare Ştift de centrare a bucşei Bucşă de fixare a buşonului Carter CTI Buşon moletat Arc de rapel al supapei (9) Corp supapă

9 - Supapă cu autoetanşare 10 Element magnetic 11 Inel O 12 Soclu de fixare 13 Garnitură 14 Inel de siguranţă 15 Geam din plexiglas 16 Inel O

Figura 5 Echipamente CTI

7.3 Pag.4

IAR-SA 7.4. TRANSMISIE OBLICĂ Transmisia oblică (2) asigură legătura între cutia de transmisie intermediară (CTI) (1) şi cutia de transmisie spate (CTS) (3).

1 2 3 4

-

CTI Transmisie oblică CTS Flector

5 6 7 8

-

Flanşă triunghiulară Nit JO-BOLT Tub din aliaj de aluminiu Ax de fixare pe flanşele CTI şi CTS

Figura 1 Transmisie oblică

7.4 Pag.1

IAR-SA

CAPITOLUL 8 SISTEME DE ALIMENTARE ELECTRICĂ

CUPRINS

8.1.

GENERALITĂŢI

8.2.

SISTEM DE ALIMENTARE C.A. TRIFAZAT

8.2.1.

Generalităţi

8.2.2.

Descriere circuit de alimentare c.a. trifazat

8.2.3.

Comenzi şi controale circuit de alimentare c.a. trifazat

8.3.

SISTEME DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT

8.3.1.

Sistem de alimentare monofazat 26 V- 400 Hz

8.3.2.

Sistem de alimentare monofazat 115 V- 400 Hz

8.4.

SISTEM DE ALIMENTARE C.C.

8.4.1.

Generalităţi

8.4.2.

Descriere circuit de alimentare c.c.

8.4.3.

Comenzi şi controale circuit de alimentare c.c.

8.5

DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ

8.5.1

Distribuţie curent alternativ

8.5.2

Distribuţie curent continuu

8.

ANEXĂ

CONFIGURAŢIILE FUNCŢIONALE ALE CIRCUITELOR DE ALIMENTARE ELECTRICĂ 8 A.1.

Rotorul oprit

8 A.2.

Rotorul în funcţiune

8 Pag.1

IAR-SA 8.1. GENERALITĂŢI Instalaţia de alimentare cu curent electric cuprinde patru reţele principale: −

O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT ALTERNATIV TRIFAZAT constituită din două circuite distincte alimentate fiecare de la un alternator: ƒ Tensiunea: 115 V (între fază şi neutru) - Frecvenţa: 400 Hz 200 V (între faze)

−

O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT alimentată de la o fază a sistemului de alimentare c.a. stânga prin intermediul a două transformatoare (1 normal, 1 avarie) : ƒ Tensiunea: 26 V - Frecvenţa : 400 Hz

−

O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT alimentată de la reţeaua de alimentare c.c.printr-un convertizor static: ƒ Tensiunea: 115 V - Frecvenţa: 400Hz

−

O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT CONTINUU alimentată de alternatorul dreapta. Curentul este redresat de două transformatoare redresoare: ƒ Tensiunea: 28 V c.c. Două prize de parc, una c.a. şi una c.c., permit alimentarea instalaţiei de la o sursă exterioară.

Figura 1 Reprezentare sinoptică a sistemelor de alimentare electrică 8.1 Pag.0

IAR-SA 8.2. SISTEM DE ALIMENTARE C.A. TRIFAZAT 8.2.1. GENERALITĂŢI Instalaţia de alimentare trifazată este constituită din două reţele distincte şi independente în funcţionare normală. Energia este furnizată de două alternatoare de 20 kVA antrenate de CTP. Alternatorul 1 (stânga) asigură alimentarea reţelei c.a. de bord de la barele «XP4». Alternatorul 2 (dreapta) alimentează, de la barele «XP6», numai cele două transformatoare-redresoare de producere a curentului continuu. Fiecare alternator este cuplat la reţeaua sa printr-un releu de linie care, în poziţia «repaus», realizează interconexiunea celor două reţele făcând posibilă alimentarea de la un singur generator. O priză de parc c.a. permite alimentarea exterioară de la un grup de pistă printr-un releu priză de parc 31X1 şi prin contactele în «repaus» ale celor două relee de linie 24X1 şi 24X2.

Figura 1 Reprezentare sinoptică a sistemului de alimentare c.a.

8.2 Pag.1

IAR-SA 8.2.2. DESCRIERE CIRCUIT DE ALIMENTARE C.A.TRIFAZAT 1. ANSAMBLURILE ŞI COMPONENTELE CIRCUITULUI DE ALIMENTARE C.A. (LOCALIZAREFUNCŢII) Reper electric 21X1

Reper figură 1

Alternator stânga

21X2

2

Alternator dreapta

22X1

9

Regulator de tensiune

Asociat fiecărui alternator, reglează tensiunea la 115/200 V.

22X2

11

23X1

10

- Cuplează automat alternatoarele la barele de distribuţie.

23X2

12

Cutie de comandă şi protecţie

24X1

6

24X2

7

25X2

5

25X4

4

29X

DENUMIRE

FUNCŢIE Sursă de curent trifazat – Antrenate de CTP

- Protejează instalaţia contra supra- şi subtensiunii, a subfrecvenţei şi a scurtcircuitului în reţeaua de alimentare.

Releu de linie

Cuplează alternatoarele la reţea.

Transformator diferenţial de protecţie

Asociate câte două fiecărei cutii de comandă şi de protecţie, protejează instalaţia în caz de scurtcircuit între firele de fază şi între faze şi nul.

16

Priză de parc

Permite alimentarea sistemelor aeronavei de la un grup de parc.

31X1

8

Releu priză de parc

Cuplează grupul de parc la sistemele aeronavei.

45X1

14

Releu de succesiune a fazelor

Protejează sistemele aeronavei în cazul alimentării de la grupul de parc.

2α

13

Centru electric

Conţine: 24X1, 24X2, 31X1, barele de distribuţie şi disjunctoarele.

105 α

3

Panou plafon

Conţine elementele de comandă şi control (vezi § 8.2.3).

107 α

15

Panou de alarmă

Conţine lămpile «ELEC» şi «EXT.PWR» (vezi § 8.2.3.).

Figura 2 Alternatoare şi transformatoare diferenţiale de protecţie 8.2 Pag.2

IAR-SA

3

15

Figura 3 Ansambluri şi componente ale circuitului de alimentare c.a trifazat

8.2 Pag.3

IAR-SA 2. ALTERNATOARE Alternatoarele (1) sunt de tip cu frecvenţă variabilă, autoventilate. Ele sunt fixate pe cutia de accesorii a CTP cu ajutorul unei flanşe intermediare (4) şi a unui colier cu demontare rapidă (2). CARACTERISTICI : − Tensiunea:

115/ 200 V C.A.

− Puterea:

20 KVA

− Curentul nominal:

43,5 A

− Turaţia:

8 000 rpm (frecvenţa corespunzătoare: 400 Hz)

Alternatorul este controlat printr-un excitator rotativ cu redresoare (diode), alimentat de un magnetou. Un transformator diferenţial de protecţie este încorporat în cutia cu borne.

1 2 3 4

-

Alternator Colier cu demontare rapidă Apărătoare Flanşă intermediară de fixare Figura 4 Altenator

3. REGULATOARE DE TENSIUNE Situate în dulapul electric şi fixate cu şuruburi, ele menţin o tensiune constantă oricare ar fi sarcina cerută în circuit. Panoul frontal al regulatorului este echipat cu : − un potenţiometru de reglare a tensiunii (3) − două prize de interconexiune (1) şi (2)

Figura 5 Regulator de tensiune

8.2 Pag.4

IAR-SA 4. CUTII DE COMANDĂ ŞI PROTECŢIE Situate în dulapul electric, pe socluri cu demontare rapidă (3), cele două cutii de comandă şi protecţie asigură: − cuplarea automată a alternatoarelor la barele de distribuţie − protecţia instalaţiei contra : − subtensiunilor (100 V) şi supratensiunilor (130/ 160 V) − subfrecvenţelor (320 Hz) − scurtcircuitelor (40 % din curentul nominal).

1. Conector 2. Soclu cu demontare rapidă 3. Piuliţă fluture

Figura 6 Cutie de comandă şi protecţie

5. TRANSFORMATOARE DIFERENŢIALE DE PROTECŢIE Două transformatoare de protecţie sunt asociate cu fiecare alternator. Unul dintre ele este încorporat în cutia cu borne a alternatorului iar celălalt este situat în centrul electric 2α. Aceste transformatoare au rolul de a proteja instalaţia contra scurtcircuitelor de tip fază-fază şi fază-nul. Un ansamblu transformator de protecţie se compune din trei transformatoare de curent (câte unul pe fază). Înfăşurările primare sunt montate în serie cu fazele. Înfăşurările secundare care interesează o aceeaşi fază sunt în opoziţie. Cele două transformatoare sesizează curentul care le traversează. În cazul unui scurtcircuit, un semnal proporţional cu dezechilibrul este aplicat cutiei de comandă şi protecţie : excitarea alternatorului este anulată şi releul de linie se deschide. Dacă nu există scurtcircuit, curentul din înfăşurările secundare este în opoziţie şi semnalul rezultant este nul.

Figura 7 Transformator diferenţial de protecţie 8.2 Pag.5

IAR-SA 6. RELEE DE LINIE ŞI DE PRIZĂ DE PARC (Vezi funcţionarea la figura 10). Acestea sunt relee tripolare situate în centrul electric 2α din dulapul electric. RELEELE DE LINIE realizează cuplarea fiecărui alternator la reţeaua sa şi permit, în cazul decuplării unui alternator, alimentarea celor două reţele de către alternatorul rămas în funcţiune (supraveghere reciprocă). RELEUL DE PRIZĂ DE PARC permite cuplarea unui grup de parc c.a. la instalaţia electrică a aeronavei. Acesta este alimentat cu curent continuu de la priza de parc printr-un releu «de succesiune a fazelor şi de subtensiune».

Figura 8

1 2 3 -

Releu de priză de parc Releu de linie Priză de interconexiune

7. RELEU DE SUCCESIUNE A FAZELOR ŞI DE SUBTENSIUNE (Vezi funcţionarea la figura 10). Situat în dulapul electric, releul de succesiune a fazelor şi de subtensiune protejează instalaţia electrică a aeronavei în cazul unor anomalii de alimentare de la grupul de parc c.a., adică : − succesiunea fazelor eronată − scădere de tensiune pe una sau mai multe faze

8. PRIZĂ DE PARC Cutia prizei de parc permite alimentarea electrică a aeronavei de la o sursă externă. Aceasta este prevăzută cu o uşă (4) care acţionează un microîntrerupător (1) comandând o lampă «EXT. PWR» de pe panoul de alarmă 107α (când uşa se deschide lampa se aprinde).

1 2 3 4

-

Microîntrerupător Priză BAC, curent alternativ Priză BAC, curent continuu Uşă priză de parc

Figura 9 Priză de parc

8.2 Pag.6

IAR-SA

Figura 10 Funcţionare relee de linie şi de succesiune a fazelor 23X1 – 23X2 24X1 – 24X2

− Cutii de comandă şi protecţie − Relee de linie

29X 31X 45X1

− Priză de parc − Releu de priză de parc − Releu de succesiune a fazelor

A. CONJUNCŢIA ALTERNATOARELOR Când priza de parc nu este alimentată (condiţie necesară), releele de linie 24X1 – 24X2 sunt excitate de la cutiile de comandă 23X1 – 23X2 prin contactele de «repaus» ale releului de succesiune a fazelor 45X1 şi, respectiv, ale releului de priză de parc 31X1. Ca urmare releele de linie 24X1 şi 24X2 sunt în poziţie de «lucru» şi fiecare alternator alimentează propria reţea. CÂND PRIZA DE PARC ESTE ALIMENTATĂ, ALTERNATOARELE NU POT FI CONECTATE. Într-adevăr, când grupul de parc este conectat şi alimentează instalaţia electrică a aeronavei: − releul de succesiune a fazelor este în poziţie de «lucru» întrerupând circuitul de excitaţie a releului de linie 24X1 − releul de priză de parc este în poziţie de «lucru» întrerupând circuitul de excitaţie a releului de linie 24X2. B. ALIMENTAREA DE LA GRUPUL DE PARC C.A. 1 - Dacă alternatoarele nu funcţionează (GTM oprite), releul de priză de parc 31X1 este excitat prin releul de succesiune a fazelor 45X1 şi contactele în «repaus» ale releelor de linie 24X1-24X2. Grupul de parc alimentează instalaţia electrică a aeronavei. 2 - Dacă grupul de parc este conectat în timp ce alternatoarele alimentează (24X1 şi 24X2 în poziţie de «lucru»), releul de succesiune a fazelor, alimentat, trece în poziţie de «lucru» şi întrerupe circuitul de excitaţie a releului 24X1. ALTERNATORUL 1 DECUPLEAZĂ DAR REŢEAUA RĂMÂNE ALIMENTATĂ DE ALTERNATORUL 2. CÂND ALTERNATOARELE SUNT CUPLATE, PRIZA DE PARC NU POATE ALIMENTA REŢEAUA APARATULUI. 3 - Protecţia contra defectelor de alimentare a grupului de parc: Dacă fazele grupului nu se succed în ordine (A-B-C) sau dacă tensiunea este prea mică, funcţia logică «OR» a releului de succesiune a fazelor 45X1 întrerupe alimentarea bobinei «A», deschizând circuitul de comandă a releului de priză de parc 31X1 care trece astfel în poziţia de «repaus» : grupul de parc este izolat de reţeaua aparatului.

8.2 Pag.7

IAR-SA 8.2.3. COMENZI ŞI CONTROALE CIRCUIT DE ALIMENTARE C.A. TRIFAZAT Elementele de control şi de comandă ale instalaţiei de alimentare c.a. trifazat sunt situate : − pe plafonul postului de pilotaj (105 α) − pe planşa de de bord (panoul de alarmă 107 α). PE PANOUL 105α SE AFLĂ: − două lămpi de cuplare-decuplare (2) a alternatoarelor. Aceste lămpi sunt aprinse când alternatoarele sunt decuplate. − două întrerupătoare «ON - OFF» (3) de punere în funcţiune şi de oprire a alternatoarelor. − două butoane «RESET» (1) de rearmare a alternatoarelor. − două întrerupătoare «EMERGENCY CUT OFF» (4) care permit deconectarea rapidă a alternatoarelor. Aceste întrerupătoare sunt sigilate cu plumb în poziţia «închis» şi sunt comandate de o bară de decuplare totală (5) în caz de pericol. − un voltmetru (6) şi un selector de faze (7) care permite citirea tensiunii fazelor A-B-C ale fiecărui alternator şi a tensiunii de 26 V monofazate (vezi 8.3). Voltmetrul nu poate indica tensiunea grupului de parc. PE PANOUL DE ALARMĂ 107α SE AFLĂ: − o lampă «ELEC» care semnalizează decuplarea alternatoarelor − o lampă «EXT. PWR» care se aprinde când uşa prizei de parc este deschisă.

107α

105α

1 - Butoane de rearmare alternatoare 2 - Lămpi de semnalizare decuplare alternatoare 3 - Întrerupătoare de comandă alternatoare 4 - Întrerupătoare «EMERGENCY CUT OFF» 5 - Bară «DECUPLARE TOTALĂ» 6 - Voltmetru 7 - Selector voltmetru

1

2 3 4 5 6

7

Figura 11 Comenzi şi controale ale sistemului de alimentare c.a. trifazat

8.2 Pag.8

IAR-SA 8.3. SISTEME DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT 8.3.1. SISTEM DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT 26V / 400 Hz 1. DESCRIERE Sistemul monofazat 26 V- 400 Hz permite, pornind de la sistemul trifazat, alimentarea ansamblurilor de navigaţie. Acesta cuprinde: − două transformatoare de 300 VA (38X: normal – 38X2: avarie) − un releu de transfer 46X1.

Figura 1 Sistemul de alimentare c.a monofazat 26V/ 400 Hz FUNCŢIONAREA NORMALĂ: Releul de transfer, excitat prin redresor, permite alimentarea barei XP12 de la transformatorul NORMAL (38X1). FUNCŢIONAREA ÎN AVARIE (Transformatorul NORMAL în pană): Releul de transfer, neexcitat, alimentează bara XP 12 de la transformatorul AVARIE (38X2). Lampa «NAV» de pe panoul 107α se aprinde. Testarea circuitului se efectuează cu ajutorul unui buton «TEST» care, izolând transformatorul NORMAL, provoacă aprinderea lămpii «NAV».

8.3 Pag.1

IAR-SA 2. COMENZI ŞI CONTROALE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT 26V- 400 Hz Elementele de comandă şi control ale instalaţiei de alimentare c.a. monofazat sunt situate : PE PANOUL PLAFON 105α − poziţia «MONO» a selectorului (3) al voltmetrului c.a. (2) permite citirea tensiunii din reţea. PE PLANŞA DE BORD − lampa «NAV» (1) de pe panoul de alarmă 107α se aprinde când reţeaua funcţionează pe «avarie». ÎN CULOARUL DE ACCES LA POSTUL DE PILOTAJ − butonul 27X3 marcat «TEST 26V/ 400 Hz – STAND-BY» (4), de sub panoul 2 α, este accesibil printr-un orificiu din peretele dulapului electric.

105α 1 26V

107α

2

1 - Lampă «NAV» 2 - Voltmetru

3

3 - Selector voltmetru 4 - Buton «TEST 26 V- 400 Hz»

Figura 2 Comenzi şi controale ale sistemului de alimentare c.a. monofazat

8.3 Pag.2

IAR-SA 8.3.2. SISTEM DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT 115 V / 400 Hz 1. DESCRIERE Sistemul c.a monofazat 115 V- 400 Hz alimentează indicatoarele de nivel al combustibilului (litrometrele) şi indicatorul de pas general. Acesta se compune din: − un convertizor static 44X1 (1) alimentat de la sistemul de curent continuu (bara principală PP4). Acest convertizor nu funcţionează decât în absenţa alimentării cu curent alternativ. − un releu de transfer tripolar 43X1 (2).

2. FUNCŢIONARE REŢEAUA C.A. ALIMENTATĂ: Unul dintre releele de linie (24X1 sau 24X2) sau releul de priză de parc 31X1 este în poziţia de «lucru» : convertizorul static 44X1 nu este alimentat, releul de transfer 43X1 este pe «repaus» şi, prin contactele releului de transfer , barele XP4 alimentează litrometrele şi indicatorul de pas. REŢEAUA C.A. NEALIMENTATĂ: Releele 24X1-24X2-31X1 sunt în poziţia de «repaus» : releul de transfer este excitat de la bara principală PP4 şi convertizorul static alimentează instrumentele.

24X1 24X2 31X1 43X1 44X1

- Releu de linie - Releu de linie - Releu de priză de parc - Releu de transfer - Convertizor static

Figura 3 Sistem de alimentare c.a. monofazat 115V/ 400Hz 8.3 Pag.3

IAR-SA 8.4. SISTEM DE ALIMENTARE C.C. 8.4.1. GENERALITĂŢI Sistemul de alimentare cu curent continuu (c.c.) este constituit din : − două transformatoare-redresoare (TR) 32P1-32P2 alimentate de la reţeaua de curent alternativ XP6; acestea furnizează o tensiune de 28 Vc.c. − două cutii de protecţie 36P1-36P2 care asigură cuplarea şi decuplarea TR-urilor cu barele de distribuţie. − o baterie de bord 25P1 care asigură autonomia elicopterului la sol şi în zbor (AVARIE). − un releu de baterie 30P1. − o priză de parc 26P care permite alimentarea reţelei aeronavei de la un grup de parc de 28 Vc.c. − un releu de priză de parc 30P2. − un releu auxiliar de priză de parc 39P1 care interzice cuplarea simultană a bateriei şi a grupului de parc la barele de distribuţie. − un releu de interconectare bare 30P3 − un detector de ordine de fază 45X2 care previne cuplarea barelor principală şi secundară în condiţiile de la 8.2.2 pct. 7 Cutiile de protecţie, releul auxiliar de priză de parc şi celelalte relee sunt grupate în centrul electric 1α situat în dulapul electric.

Figura 1 Reprezentare schematică a sistemului de alimentare c.c. 8.4 Pag.0

IAR-SA 8.4.2. DESCRIERE CIRCUIT DE ALIMENTARE C.C. 1. ANSAMBLURI ŞI COMPONENTE ALE SISTEMULUI C.C. Reper electric 25P1

Reper figură 6

Reper electric 1α

DENUMIREA Baterie

Reper figură 3

26P

5

Priză de parc

105α

2

32 P1 32P2

4

Transformator-redresor

107α

1

DENUMIREA Centru electric Panou plafon (vezi § 8.4.3.) Panou de alarmă

2

105α 1

107α

Figura 2 Ansambluri şi componente ale sistemului de alimentare c.c.

8.4 Pag.1

IAR-SA 2. CENTRU ELECTRIC 1α 1 2 3 4 5

-

Cutie de protecţie 36P1 Releu baterie 30P1 Releu priză de parc 30P2 Releu interconectare bare 30P3 Siguranţe fuzibile

6 7 8 9

-

Disjunctoare Releu auxiliar priză de parc 39P1 Cutie de protecţie 36P2 Conjunctor-disjunctor de pornire 21K1 (informativ)

Figura 3 Centrul electric 1α

3. BATERIE (Figura 4) Bateria este conectată la barele de distribuţie prin intermediul releului de baterie 30P1. Un întrerupător “BATT” situat pe panoul 105α provoacă cuplarea sa la barele de distribuţie. O lampă de semnalizare situată lângă întrerupător se stinge de îndată ce se realizează cuplarea. CARACTERISTICI : Tipul

: Alcalină sau cadmiu-nichel

Tensiunea de încărcare

: 28,5 V

Capacitate

: 40 Ah

Puterea instantanee

: 13,5 kW

Tensiunea

: 26 V

Bateria este instalată pe un suport (4) fixat pe un suport fix (6): − în spate, cu două ştifturi de centrare (5) − în faţă, cu un şurub special cu cap moletat (7). Bateria este menţinută pe suportul (4) de doi tiranţi (2) şi un şurub special (3). O priză «BAC» bipolară (1) permite conectarea bateriei la reţeaua de bord.

8.4 Pag.2

IAR-SA 3. BATERIE (CONTINUARE)

O conductă de ventilaţie permite evacuarea emanaţiilor gazoase în exteriorul aparatului. Locaşul de poziţionare a bateriei pe elicoper este prevăzut cu o uşă care acţionează un microîntrerupător (210W); acesta la rândul lui comandă lampa «EXT. PWR» de pe panoul de alarmă 107α (când uşa se deschide lampa se aprinde).

Figura 4 Baterie

4. TRANSFORMATOARE-REDRESOARE Transformatoarele-redresoare transformă curentul alternativ trifazat (115 V-400 Hz) în curent continuu de 28V. Alimentate de barele de distribuţie XP6 A-B-C ele sunt puse în funcţiune cu ajutorul a două întrerupătoare (TRU1-TRU2) situate pe panoul plafon 105 α. Două lămpi de semnalizare permit controlul cuplării şi decuplării lor (vezi § 8.4.3.). Pe panoul frontal al traforedresoarelor se află: − o priză de aer de ventilaţie protejată de un grilaj (3) − un conector de racordare la reţeaua c.a.trifazat (2) − două borne de ieşire de curent continuu − un disjunctor de 3A (1) Pe faţa superioară, o uşă (5) permite accesul la călăreţul de reglare a tensiunii (reglarea tensiunii nominale ± 0,5 V).

Figura 5 Transformator-redresor

1 -

Disjunctor

2 -

Conector de racordare la reţeaua c.a. trifazat

3 -

Grilaj de ventilaţie

4 -

Borne de ieşire curent continuu

5 -

Uşă de acces la călăreţul de reglare a tensiunii

Aparatul este echipat cu un sistem de detectare a supraîncălzirii care, prin întreruperea potenţialului pozitiv de la terminalul 4 al conectorului (2), provoacă decuplarea transformator-redresorului.

8.4 Pag.3

IAR-SA 5. CUTII DE PROTECŢIE

Cutiile de protecţie asigură cuplarea sau decuplarea traforedresoarelor la bornele de distribuţie. −

Cuplarea se produce când curentul de schimb «TR - bare de distribuţie» atinge 5 A.

−

Decuplarea se produce când acest curent scade sub 1,5 A timp de cel puţin cinci secunde.

−

Resetarea TR poate fi necesară înainte de pornire.

Figura 6 Cutie de protecţie

6. PRIZĂ DE PARC (Vezi 8.2. 8) 7. RELEELE DE BATERIE ŞI DE PRIZĂ DE PARC Releele de baterie şi de priză de parc sunt identice; scopul lor este acela de a deschide sau închide circuitul de putere la care sunt conectate. Contactul mobil principal al ansamblului nu are decât o poziţie de «repaus», corespunzătoare deschiderii. Releul de baterie 30P1 este alimentat direct de la bara corespunzătoare bateriei prin intermediul unei poziţii «repaus» a releului auxiliar de priză de parc. Releul de priză de parc 30P2 este alimentat de priza de parc prin intermediul unei poziţii de «lucru» a releului auxiliar de priză de parc.

8. RELEU AUXILIAR Este un releu ermetic şi fişabil, fixat pe un receptacul. În poziţia «demontat», pinii de conectare ai releului sunt protejaţi contra şocurilor de capota metalică. Montarea releului este realizată în aşa fel încât acordă prioritate prizei de parc : − faţă de baterie : . prin întreruperea alimentării releului de baterie 30P1 . prin stabilirea circuitului releului de priză de parc 30P2. − faţă de TR nr.1: . prin întreruperea alimentării conjunctor-disjunctorului 38P1.

9. RELEU DE INTERCONECTARE BARE Are scopul de a cupla barele principale şi secundare când un transformator-redresor alimentează sau când este alimentată priza de parc. Ca atare, bobinajul de comandă al releului de interconectare bare este alimentat : − de bara secundară PP2 (priză de parc sau TR nr.2) − de bara principală PP4 (TR nr.1). NOTĂ : Când alimentarea se face numai de la bateria de bord, releul de interconectare bare nu este solicitat.

8.4 Pag.4

IAR-SA 8.4.3. COMENZI ŞI CONTROALE SISTEM DE ALIMENTARE C.C. Aceste comenzi şi controale sunt localizate: − pe panoul plafon 105α − pe planşa de bord (panoul de alarmă 107α). PE PANOUL PLAFON 105α se află : − − − − −

două întrerupătoare «TRU.1», «TRU.2» (3) (pornire-oprire-resetare) un întrerupător «BATT» (8) (decuplare rapidă) o bară roşie «DECUPLARE TOTALĂ» (6) care permite decuplarea simultană a bateriei şi a alternatoarelor un voltmetru reţea c.c. (5) care poate să indice tensiunea bateriei, a traforedresoarelor şi a grupului de parc un selector cu trei poziţii «BATT», «TRU.1», «TRU.2» (4) care permite citirea pe voltmetru a tensiunii de la aceste elemente trei lămpi de semnalizare cuplare-decuplare baterie (9) şi traforedresoare (2) o lampă de semnalizare interconectare bare «DC BUS» (1) un întrerupător de urgenţă «BATT» (7).

− − −

PE PANOUL DE ALARMĂ 107α se află : − −

o lampă «EXT. PWR» care indică faptul că uşa de vizitare a prizei de parc sau a bateriei este deschisă o lampă «ELEC» care indică (cu întrerupătoarele pe PORNIT): - releul de baterie este în «circuit deschis» (grupul de parc c.c. cuplat) - una dintre cutiile de protecţie este în «circuit deschis» (unul dintre traforedresoare nu este în reţea).

1

9

2

8

3

107α 7 6

105α

4

1 2 3 4 5

-

5

Lampă de interconectare bare Lămpi semnalizare decuplare traforedresoare Întrerupătoare TRU.1 – TRU.2 Selector voltmetru Voltmetru

6 7 8 9

-

Bară «DECUPLARE TOTALĂ» Întrerupător «BATT» (avarie) Întrerupător «BATT» Lampă semnalizare decuplare baterie

Figura 7 Comenzi şi controale ale sistemului de alimentare c.c 8.4 Pag.5

IAR-SA

8.5.

DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ

8.5.1. DISTRIBUŢIE CURENT ALTERNATIV

1. GENERALITĂŢI Disjunctoarele pentru distribuţia de curent alternativ sunt grupate astfel: -pe panoul 2α din dulapul electric, în culoarul de acces la cabina de pilotaj. -pe panoul 11α în dreptul cadrului 2480, în spatele scaunului copilot.

2. PANOURI DE DISTRIBUŢIE 115 V / 400 Hz ŞI 26 V / 400 Hz a)

panouri 2α şi 11α - fig.1,2

WINDSH A/ICE LH

WINDSH A/ICE RH

3

4

EMERG TRANSF

FUEL GAUGE 1

FUEL GAUGE 2

7

13

18

ANTI ICING HIADC ICE DETECT

8 VENT

1

HMRC

27 VOLTMETER

14

28

VENT VOLTMETER HMRC/GUN

9

19

2

29

1

VOLTMETER

10

15

11

16

VERTICAL GYRO

30 RLWR 1

PAC GUN

VOLTMETER

VOLTMETER

20

31

COLL PITCH VOLTMETER

5

17

21

32

GYRO COMPASS

LAND LT

23

PAC TURRET

VOLTMETER

22

6

24 RADIO COMPASS

2

25 AP

12

26

Figura 2 Figura 1

POZ.

BARĂ DISTRIBUŢIE

COD DISJUNCTOR

CIRCUIT PROTEJAT

Panoul 2α - fig.1 1

XP4A,B,C

19H1

“VENT”

2

XP4A,B,C

16T1

“HMRC”

3

XP4A,B,C

18H1

“WINDSH A/ICE LH”

4

XP4A,B,C

18H2

“WINDSH A/ICE RH”

5

XP4A,B,C

18A1

“PAC GUN”

6

XP4A,B,C

20A1

“PAC TURRET”

7

XP4C

1X10

“EMERG TRANSF”

8

XP4C

1F50

“HIADC”

8.5 Pag.0

IAR-SA POZ.

BARĂ DISTRIBUŢIE

COD DISJUNCTOR

CIRCUIT PROTEJAT

9

XP4C

2S13

“RLWR 3”

10

XP4C

1C1

“RATE GYRO”

11

XP4C

1X7

“NORMAL TRANSF”

12

XP4C

1F28

“GYRO COMPASS”

13

XP4B

0Q1

“FUEL GAUGE 1”

14

XP4B

3W1

“ICE DETECT”

15

XP4B

1S1

“RA”

16

XP4B

1U10

“HMRC TEST”

17

XP4B

2S12

“RLWR 2”

18

XP4A

0Q2

“FUEL GAUGE 2”

19

XP4A

1T4

“VENT HMRC/GUN”

20

XP4A

2S11

“RLWR 1”

21

XP4A

1D6

“COLL PITCH”

22

XP12

0T2

“HMRC”

23

XP12

1F19

“GYRO COMPASS”

24

XP12

1X9

“VOLTMETER”

25

XP12

1R4

“RADIO COMPASS”

26

XP12

2C3

“AP”

27

1X4

“VOLTMETER A1”

28

1X5

“VOLTMETER B1”

29

1X6

“VOLTMETER C1”

30

1X12

“VOLTMETER A2”

31

1X13

“VOLTMETER B2”

32

1X14

“VOLTMETER C2”

Panoul 11α (partea inferioară) 1

XP4A, B, C

16F5

“VERTICAL GYRO”

2

XP4B

OL1

“LAND LT”

8.5.2. DISTRIBUŢIE CURENT CONTINUU 1. GENERALITĂŢI Disjunctoarele de distribuţie a curentului continuu sunt grupate astfel: - pe panoul 11α în dreptul cadrului 2480, în spatele scaunului copilot. - pe panoul 111α, lângă panoul 11α - pe panoul 3α situat în culoarul de acces la cabina de pilotaj. - pe panoul 12α localizat în spatele scaunului co-pilot, lângă planşeu - pe panoul 112α, lângă panoul 12α - pe panoul 33α, localizat pe panoul plafon. 8.5 Pag.1

IAR-SA 2. PANOURI DE DISTRIBUŢIE

a)

- Panoul 11α- fig.3 POZ.

BARĂ DISTRIBUŢIE

COD DISJUNCTOR

1

PP7

3A36

2

PP7

OM4

“EMERGENCY JET IN” “COWLING”

3

PP7

3A32

“OUT JET”

4

PP7

3A31

“IN JET”

5

PP7

3A33

5

6

PP7

3A37

6

7

PP7

1W6

“SYNC JET” “EMERGENCY JET OUT” “FAILURE PANEL”

7

8

PP7

2M1

“EMERG. REL. L.H.”

8

9

PP7

1F10

“ART.HOR.PILOT”

9 10

10

PP7

1L36

“MASTER CAUTION”

11

PP7

1G1

11

12

PP7

2W1

13

PP7

2F2

14

PP7

0A40

15

PP7

2S14

“L/G” “FIRE EXT. ENG.1 ENG.2” “R.H.PITOT” “EMERGENCY PWR” “IFF”

16

PP7

1G10

“WOW”

17

PP7

3S11

“C&F”

POZ.

BARĂ DISTRIBUŢIE

COD DISJUNCTOR

CIRCUIT PROTEJAT

1

PP24

6L1

2

PP24

2L6

Figura 3 1 2 3 4

12 13 14 15 16 17

CIRCUIT PROTEJAT

b) - Panoul 111α-fig.4

Figura 4 1 LAND LT

“LAND LT” “LAND LT CTRL”

LAND LT CTRL

2

8.5 Pag.2

IAR-SA c) - Panoul 12α- fig.5 Figura 5

POZ

BARĂ DISTRIBUŢIE

COD DISJUNCTOR

CIRCUIT PROTEJAT

1

PP3

1X1

“EXT.POWER AC”

2

PP3

OS13

“IFF”

3

PP3

1P1

“BATTERY RELAY”

4 5

PP3 PP3

2W11 1L6

“DSSTL” “COCKPIT STAND-BY LIGHT”

POZ

BARĂ DISTRIBUŢIE

COD DISJUNCTOR

CIRCUIT PROTEJAT

1

PP20

1T1

“HMRC”

HMRC

2

PP20

2A13

“CAC”

CAC

3

PP20

1T11

“EGI”

1 EXT. POWER AC

IFF

2 BATTERY RELAY

3

DSSTL

4

COCKPIT STAND-BY LIGHT

5

d) - Panoul 112α - fig.6 Figura 6 1

2 EGI

3

e) - Panoul 3α- fig.7

W/WIPER

1 R.ALT

2

31

33

41

65

9

17

LH

RH

10

18

32

34

42

50

58

66

11

19

25

35

43

51

59

67

49

FIRE DETECTION

57

INSTRUMENTS

HEAT SW

3 GROUND CONNECT

4

NORMAL REL

12

20

26

36

44

52

60

68

13

21

27

37

45

53

61

69

14

22

28

38

46

54

62

70

15

23

29

39

47

55

63

71

16

24

30

40

48

56

64

72

AIR COND

5 AIR INT A/ICE

6 AIR INT A/ICE

7 DEBIT

8

Figura 7

8.5 Pag.3

IAR-SA

1 2

BARĂ DISTRIBUŢIE PP6 PP6

COD DISJ. 3M1 0S10

CIRCUIT PROTEJAT “W/WIPER” “R.ALT”

38 39

BARĂ DISTRIBUŢIE PP10 PP10

COD DISJ. 0H1 1T10

3

PP6

0S1

“HEAT SW”

40

PP10

2L24

4

PP6

6Q1

“GROUND CONNECT”

41

PP10

1E3

5

PP6

2H8

“AIR COND”

42

PP10

1W1

6 7

PP6 PP6

2H5 2H3

“AIR INT A/ICE” “AIR INT A/ICE”

43 44

PP10 PP10

3Q2 2L2

8

PP6

0E11

“DEBIT”

45

PP10

2L20

9

PP6

1H1

46

PP10

1L11

10

PP6

4H1

47

PP10

2T2

“CIU”

11 12

PP6 PP6

1L12 1L7

“GLASS HEATING” “CARGO CONNECT LH” “FORM LIGHTS” “PILOT DOME LT”

“FIRE DETECTION ENG 1” “FUEL PUMP” “POS LIGHT” “LIGHT 1 PEDESTAL” “LDG LT PILOT”

48 49

PP10 PP10

1R3 2K1

13

PP6

1L10

“LDG LT COPILOT”

50

PP10

1W2

14 15 16 17

PP6 PP6 PP6 PP6

1D5 2H1 3R11 1H2

51 52 53 54

PP10 PP10 PP10 PP10

1Q2 2L5 2C2 1F12

18

PP6

4H2

55

PP10

1T2

“HMRC”

19 20

PP6 PP6

1Q1 1L9

56 57

PP10 PP10

3R10 3K1

21

PP6

2L22

58

PP10

1E1

22 23 24

PP6 PP6 PP6

2C1 2H2 3S12

“HYD AP” “A/ICE ENG 1” “COM 2” “ GLASS HEATING” “CARGO CONNECT RH” “TRANS PUMP” “LT2 CARGO” “LIGHT 1 INST PANEL” “AUTO PILOT” “A/ICE ENG 2” “RLWR”

“ADF” “START SUPPLY” “FIRE DETECTION ENG 2” “FUEL WLT” “LT1 CARGO” “STICK COMPENS” “SELECT SW”

59 60 61

PP10 PP10 PP10

1D1 2M3 2F1

25

PP6

1W10

“RBCA”

62

PP10

1L1

26

PP6

2L1

63

PP10

1F22

27

PP6

1L21

64

PP10

1R2

“ICS”

28

PP6

1E9

“A/COLL LIGHT” “LIGHT 2 INST PANEL” “NG WARNING”

“COM 1” “START ENG 1” “INSTRUMENTS T1” “HYDR PRESS” “NORMAL REL LH” “PITOT LH” “DOME LT COCKPIT” “GYRO COMPASS”

65

PP10

3K2

29

PP6

2S15

“IFF”

66

PP10

1E2

30

PP6

2H1

67

PP10

1D4

31

PP10

1L22

68

PP10

2M4

“NORMAL REL RH”

32 33

PP10 PP10

1L23 3M2

“TEST GUN” “WARNING INST PANEL” “WARNING DOME” “CARGO SLING”

“START ENG 2” “INSTRUMENTS T2” “HYDR LEVEL”

69 70

PP10 PP10

2M2 1W3

34

PP10

2M5

“HOIST”

71

PP10

1L26

35

PP10

3Q1

72

PP10

1R1

36

PP10

2L21

37

PP10

1L20

“FUEL PUMP” “LIGHT 2 PEDESTAL” “LIGHT”

“EMERG REL RH” “WLT L/G” “LIGHT 3 INST PANEL” “ICS”

POZ

POZ

CIRCUIT PROTEJAT “OAT” “EGI” “WARNING PEDESTAL” “CONTROL MGB”

8.5 Pag.4

IAR-SA f) - Panoul 33α- fig.8

HADS

MSD

1

2

AAP

OS OS ARU PAC PAC SW ARM SW ARM PWR CAC TRT GUN PWR2 SW2 PWR1 SW1 P-CIU P-MFD G-MFD MFCD PWR HEAT

3

4

SAFE 1 WARN IP DOME

TEST SAIMS PED

5

6

7

8

9

10 11 12 13 14 15 16 17 LRF PWR ST-2 ST-3 ST-4 ST-5

SAFE 2 WARN IP DOME SAFE PED

24 25 26 27 28 29 30 31 32

M/A PWR

23 22 21 20 19 18

Figura 8 POZ . 1 2 3 4 5 6 7 8 9

BARĂ DISTRIBUŢIE PP19 PP19 PP19 PP19 PP19 PP19 PP19 PP19 PP19

COD DISJ. 0F11 3T1 2U1 2A11 2A12 3A12 3A11 1U3 1A35

CIRCUIT PROTEJAT “HADS” “MSD” “AAP” “ARU PWR” “CAC” “PAC TRT” “PAC GUN” “SW PWR 2” “ARM SW2”

POZ . 17 18 19 20 21 22 23 24 25

BARĂ DISTRIBUŢIE PP19 PP19 PP19 PP19 PP19 PP19 PP19 PP23 PP23

COD DISJ. 4T1 1A20 6A34 3A35 3A34 6A31 2A30 1L30 2Z20

10

PP19

1U2

“SW PWR 1”

26

PP23

2L32

11

PP19

1A10

“ARM SW1”

27

PP23

1L32

12

PP19

2T1

“P-CIU”

28

PP23

1L34

13

PP19

2F11

“P-MFD”

29

PP23

2L33

14

PP19

2F12

“G-MFD”

30

PP23

1L33

15

PP19

3F11

“MFCD”

31

PP23

1L35

16

PP19

6T1

“OS PWR”

32

PP23

1L31

CIRCUIT PROTEJAT “OS HEAT” “M/A PWR” “ST-5” “ST-4” “ST-3” “ST-2” “LRF PWR” “TEST” “SAIMS” “SAFE 1 WARN PED” “SAFE 1 WARN IP” “SAFE 1 WARN DOME” “SAFE 2 WARN PED” “SAFE 2 WARN IP” “SAFE 2 WARN DOME” “SAFE”

* - Poziţiile nenumerotate nu sunt folosite.

8.5 Pag.5

IAR-SA

8 ANEXĂ

CONFIGURAŢIILE FUNCŢIONALE ALE CIRCUITELOR DE ALIMENTARE ELECTRICĂ

8A.1

ROTORUL OPRIT

8A.1.1.

Alimentarea de la baterie

8A.1.2.

Alimentarea de la priză de parc c.c.

8A.1.3.

Alimentarea de la baterie şi priză de parc c.a. (întrerupătorul «BATT» pe «ON»)

8A.1.4.

Alimentarea de la baterie şi priză de parc c.a. (întrerupătoarele «BATT» şi «TRU» pe «ON»)

8A.2.

ROTORUL ÎN FUNCŢIUNE

8A.2.1.

Pornirea pe baterie

8A.2.2.

Pornirea pe baterie şi priză de parc c.a.

8A.2.3.

Toate întrerupătoarele pe «ON» (cu excepţia «ALT.2»)

8A.2.4.

Toate întrerupătoarele pe «ON» (cu excepţia «ALT.1»)

8A.2.5.

Caz special: branşarea grupului de parc c.a.

8.ANEXĂ Pag.1

B ÎNTRERUPĂTORUL BATERIEI PE «ON»

− − −

−

Barele principale ------------------------------Tabloul de alarmă 107 α :--------------------Lampa «NAV» aprinsă ----------------------Lampa «EXT. PWR» aprinsă --------------Panoul 105 α : Lămpile «TRU1»,«TRU2»:aprinse --------Lampa «DC BUS» : aprinsă -----------------Lămpile «ALT1»,«ALT2»:aprinse---------Selectorul de tensiuni pe «BATT»----------Convertizorul static alimentat ----------------

:

sub tensiune

: :

lipsă sursă c.a. dacă uşa de vizitare baterie este deschisă

: : : : :

decuplare traforedresoare (nu sunt alimentate cu c.a.) releul interbare în repaus (deschis) alternatoarele nu alimentează indicarea tensiunii bateriei alimentarea litrometrelor şi a indicatorului de pas colectiv

105α

BATT : 26V TR1 : 0V TR2 : 0V

A B C

8.ANEXĂ Pag.2

Figura 1

ALT1 0 0 0

ALT2 0 0 0

MONO: 0

IAR-SA

107α

ROTORUL OPRIT

Bara PP3 sub tensiune: alimentare lanternă amovibilă

8A.1

−

8A.1.1. ALIMENTAREA DE LA BATERIE

A CONECTAREA BATERIEI

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α

TEST TRANSFER

44X1 A

Z

B

A

D

C

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

1X10 P2

P1

BARE MONO 2 α

21

25W1

S2

S1

7 D

A

46X1

38X2

XP12

8 Z

X

47X

PAS COL

3 α PP10

GEN

41P1

INT -S

680 2W NEG

5 4 3

3

2 1

38P1

50A

60A

50A

8P1

9P1

8P2

32P1

F D K J E H G

PP4 2X1

DETECTOR ORDINE FAZE

A

20X1 L1 T1 L2 T2 L3 T3

GH

C

7

3 4

A

1

1P6

1P1

3

26P

Z ec T

2

1

B D F H

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

T3

L3

T2

L2

T1

L1

1

5

TRU1

Yz

202X1

RELEU LINIE

4

203P1 204P1

1

TRU1

3

V se

2

X2

C1

105α

c

4

TRU2 BATT TR2 TR1 1 2 3 4

28P2 28P3

215L1

201P1

W

24X2

25X4 X1

TR PROT

C2 B2

A1 DIF A2 4 1 2 3

25∆a

33P1 SELECTOR

A C E G

B D F H

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

LIGHT PLATE

3 2 5 4 6

10N

LEGEND|

USA BAT SX Z

A

25∆c

p

C

TRU2

6

35P5 3 37X5 287L 28P1 37X3

BATT

X

A C E G

U B

A C E G

S

H DC BUS 202P1

BATT2

4

PRIZ| PARC CC

210W

aZ

27P1

25P1 BAT

NM

205P1

1X1

S qu

1P5

A

B1

f WX

37X2

12 α PP3

3

X

B D F H

3

203X2

39P1

4 32P2

2

38P1

2

Z

1α

1

35P3

30P1

B

35P4 35P2

4

30P2

35P1

5

203X1

1 8

205P3

37P6

4

680 2W NEG

205P4

3 5

5 6

C

REDRESOR 2

41P2

INT -S

205P2

1 8

6 3

37P7

6

GEN

BAT

8

2

RELEU PRIZ| PARC 31X1

1P3

D

1

EJ KDF

AB C

45X1

TRAFO 2 7

A2

SAU

B

45X2

MAKE & BRAKE 2 7

ALT1 201X1

C2 B2

Circuit semnalizare usa baterie si sursa c.a.

YV

Circuit alimentare bare principale PP3 si PP4

2N

Circuit excitare releu baterie

Circuite selector tensiuni c.c. si voltmetru 2N

Circuite alimentare lampi semnalizare (105α) Circuit alimentare convertizor static

221L e

Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a. Circuit alimentare relee succesiune faze (pozitie de repaus)

8.ANEXĂ Pag.3

139∆ 1D 2P 1E

Circuite alimentare bare c.c.

Figura 2

v

ALT2

IAR-SA

CUTIE ELECTRIC| 1α

37P5

112 α PP20

4

9N

REDRESOR 1

2

30P3 1P2

37P4

37P3

2X2

PP2

2 7 6

1X11

10P1

10P2

100A

3 α PP6

33 α PP19

100A

1

1 8

4

MAKE & BRAKE BAT

BAR| PR.

25X2

C1

TRAFO

VF EKL

P2

RELEU LINIE 24X1 B1 A1

1W6

P1

38X1

37X1

3H 3G

11 α PP7

BAR| SEC.

S2

600∆

9N

33 α PP23

S1

PRIZA E F AB C N PARC 29X 1X2

9N

TRAFO 115-26V

1X7

BAR| 26V 2 α 1 2

1X9

OQ1

OQ2

2 1 6 5 8 7

NAV

ALIMENTAREA DE LA BATERIE (CONTINUARE)

X

3

EXT PWR

J1

4

ELEC

1D6

68 69 73 74

43X1

B E D C

27X3

XP4B XP4C

107 α CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

4

8A.1.1

3

XP4A

PRIZA DE PARC ALIMENTATĂ

(28 V c.c).

ÎNTRERUPĂTORUL BATERIEI PE «ON»

−

NOTA: În această configuraţie, bateria nu poate fi încărcată deoarece releul baterie este deschis.

−

Barele principale şi secundare ----------------------Tabloul de alarmă 107 α : Lampa «ELEC» aprinsă-----------------------------Lampa «NAV» aprinsă ------------------------------Lampa «EXT.PWR» aprinsă -----------------------Panoul 105 α : Lămpile «TRU1», «TRU2»:aprinse ---------------Lampa «BATT» aprinsă -----------------------------Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse----------------Selectorul de tensiuni pe «BATT» -----------------Convertizorul static alimentat------------------------

:

sub tensiune (releu interbare cuplat)

: :

:

releul baterie decuplat de priza de parc c.c. lipsă sursă c.a. uşa prizei de parc, deschisă

: : : : :

decuplare traforedresoare (nu sunt alimentate cu c.a.) releul baterie decuplat de priza de parc c.c. alternatoarele nu alimentează indicarea tensiunii grupului de parc c.c. alimentarea litrometrelor şi a indicatorului de pas colectiv

105α

8.ANEXĂ Pag.4

BATT : 28V TR1 : 0V TR2 : 0V

A B C

Figura 3

ALT1 0 0 0

ALT2 0 0 0

MONO: 0

IAR-SA

107α

ALIMENTAREA DE LA PRIZA DE PARC C.C. (28V)

−

− −

8A.1.2

−

TEST TRANSFER

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α

3

XP4A

X

44X1 A

Z

B

A

D

C

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

25W1

37P3

41P1

680 2W NEG

50A

60A

50A

8P1

9P1

8P2

3

F D K J E H G

DETECTOR ORDINE FAZE

2

1

A

1X9

20X1 L1 T1 L2 T2 L3 T3

GH

C

5 6

B

3 4

8

C

1

1P6

1P1

25P1 BAT 26P

202P1

1

4

3

X TRU1

4

Yz

35P5 37X5 37X3

203P1 204P1

1

TRU1

3

2 4

1

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

L3

T2

L2

T1

L1

A C E G

C

202X1

v

A C E G

RELEU LINIE 24X2

25X4 X1 X2

C1

105α

c

TRU2 BATT TR2 TR1 1 2 3 4

28P2 28P3

215L1

201P1

V se

W

33P1 SELECTOR

TR PROT DIF

C2 B2 B D F H

A C E G

215L1

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

LIGHT PLATE

1 3

3

4

2 5 4 6

10N

LEGEND|

U{A BAT SX Z

2N

A

25∆c

201X1 ALT1

U B

A1 A2 4 1 2 3

25∆a

B D F H

3

TRU2

6

287L 28P1

PRIZ| PARC CC

210W

2

B D F H

T3

S

H DC BUS

BATT2 5

BATT

Z ec T

205P1

1X1

3

NM

aZ

27P1 1P5

A

B1

f WX

12 α PP3

3

X

2

203X2

1α

2

32P2

38P1

2

Z

4

1

RELEU PRIZ| PARC 31X1

1P3

A

39P1

1

35P3

30P2

680 2W NEG

p

A2

EJ KDF

AB C

45X1

REDRESOR 2

41P2

INT -S

35P4 35P2

4

35P1

6 3 5

203X1

1 8

205P3

37P6

4

205P4

3 5

C2 B2

SAU

B

45X2

GEN

BAT

9N

REDRESOR 1

2

2X1

1P2

2X2

32P1

38P1

205P2

2 7

6

37P7

2 7 1 8

D

S qu

6

4

TRAFO

37X2

5

4

PP4

7

25X2

C1

TRAFO GEN

P2

RELEU LINIE 24X1

MAKE & BRAKE

30P1

2

47X

Circuit alimentare bare PP4(principal\) [i PP2(secundar\) Circuit excitare releu baterie

YV

Circuite selector tensiuni c.c. si voltmetru 2N 221L e 139

1D 2P 1E

Circuit alimentare relee succesiune faze (pozi tie de repaus) Circuite alimentare lampi semnalizare (105α) Circuit alimentare convertizor static Circuit excitare releu interbare Circuite alimentare bare c.c. Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a.

8.ANEXĂ Pag.5

Circuit semnalizare usa priz\ parc, releu baterie (decuplat) si sursa c.a.

Figura 4

ALT2

IAR-SA

CUTIE ELECTRIC| 1α

37P5

112 α PP20

X

1X2

30P3 1X11

10P1

10P2

100A

100A

3 α PP6

33 α PP19

BAR| PR. 5 4 3

Z

P1

38X1

MAKE & BRAKE

1

37P4

46X1

S2

PRIZA E F AB C N PARC 29X

9N

VF EKL

1W6

INT -S

PP2

D

A

38X2

TRAFO 115-26V S1

XP12

8

B1 A1

3 α PP10

2 7 6

S2

7

37X1

BAT

1 8

1X10

BARE MONO 2 α

21

P2

S1

3H 3G

11 α PP7

BAR| SEC.

P1

1X7

BAR| 26V 2 α 1 2

PAS COL 600∆

9N

33 α PP23

NAV

OQ1

2 1 6 5 8 7

1D6

3

J1

4

EXT ELEC PWR

OQ2

68 69 73 74

43X1

B E D C

8A1.2. ALIMENTAREA DE LA PRIZA DE PARC C.C. (28V) (CONTINUARE)

107 α CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

4

27X3

XP4B XP4C

ÎNTRERUPĂTORUL BATERIE PE «ON»

− − −

−

Barele principale---------------------------------------- : Barele c.a. ----------------------------------------------- : Tabloul de alarmă 107α : Lampa «EXT.PWR» aprinsă------------------------- : Panoul 105 α : Lămpile «TRU1», «TRU2»:aprinse ----------------- : Lampa «DC BUS» aprinsă ---------------------------- : Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse ----------------- : Selectorul de tensiuni pe «BATT» ------------------- : Convertizorul static nealimentat---------------------- :

sub tensiune sub tensiune de la priza de parc c.a. uşa prizei de parc, deschisă traforedresoarele necuplate traforedresorul 1 sau 2, necuplat alternatoarele nu alimentează indicarea tensiunii bateriei alimentarea litrometrelor şi a indicatorului de pas colectiv de la sistemul de c.a. monofazat

105α

BATT : 26V TR1 : 32V TR2 : 32V

A B C

8.ANEXĂ Pag.6

Figura 5

ALT1 0 0 0

ALT2 0 0 0

MONO: 26V

IAR-SA

107α

ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZĂ PARC C.A. (ÎNTRERUPĂTORUL «BATT» PE «ON»)

−

PRIZA DE PARC ALIMENTATĂ (115V – 400 Hz)

8A.1.3

−

3

X

44X1 A

Z

B

A

D

C

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

1X10 P1

BARE MONO 2 α

21

25W1

S2

S1

7 D

A

XP12

8 Z

X

46X1

38X2

47X

3 α PP10

GEN

41P1

INT -S

680 2W NEG

37P3

CUTIE ELECTRIC| 1 α

50A

50A

60A

8P2

8P1

2X1

DETECTOR ORDINE FAZE

2 1

B

3 4

A

1

B

3

U B

Yz

4

2

1

1P3

B D F H

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

T3

L3

T2

L2

T1

L1

202X1 v

A C E G

RELEU LINIE

V se d

W

X2

C1

TR PROT

C2 B2

105α

c

24X2

25X4 X1

ALT2

B D F H

A C E G

TRU2

203P1 204P1

28P1

25∆a

ALT1 A ALT1 B 26V ALT1 C ALT2 C 35X1 ALT2 B ALT2 A

C

A1 DIF A2 4 1 2 3

1

TRU1

3

2

4

TRU2 BATT TR2 TR1 1 2 3 4

28P2 28P3

215L1

201P1

PRIZ| PARC CC

210W

TRU1

6

205P1

26P

4 32P2

1P6 5

X

R P N t G F E

36X1 SELECTOR

RELEU PRIZ| PARC 31X1

S

H DC BUS 202P1

1

287L

25P1 BAT

T

BATT2

4

BATT

Z ec

35P3

1P1

1X1

3

NM

aZ

27P1 1P5

A

B1

f WX

25∆a

33P1 SELECTOR

215L1

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

203X2

39P1

A C E G

B D F H

3

E J KDF

AB C

45X1

3

X

2

SAU

REDRESOR 2

2

1

∼

GH

A

38P1

2

Z

1α

1

35P4 35P2

4

35P1

5

30P2

GEN 680 2W NEG

201X1 ALT1

V

20X1 L1 T1 L2 T2 L3 T3

C

45X2

41P2

INT -S

203X1

1 8

12 α PP3

LIGHT PLATE

1 3

3 5

3

BAT

205P3

37P6

4

5 6

205P4

3 5

7

205P2

1 8

D C

p

A2

VOLTMETRU

38P1

8 6 3

37P7

2 7

6

C2 B2

4

2 5 4 6

10N

LEGENDA Circuit alimentare bara principal\ PP4 Circuit excitare releu baterie

U{A BAT SX Z

2N

A

25∆c

YV

Circuite selectoare tensiuni si voltmetre 2N

221L e 139

8.ANEXĂ Pag.7

1D 2P 1E

Figura 6

Circuit alimentare c.c. relee succesiune faze (pozi tie de lucru) Circuite alimentare lampi semnalizare (105α) Circuit semnalizare usa priz\ parc (107α)

Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a. Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze Circuite c.a. trifazat Circuit excitare releu priza parc Circuite alimentare bare c.c. Circuite alimentare sisteme naviga tie

IAR-SA

2 7

S qu

6

2

F D K J E H G

9N

REDRESOR 1

TRAFO

37X2

2

32P1

MAKE & BRAKE

30P1

112 α PP20

4

PP4 1P2

30P3

37P5

9P1

2 7 6

5 4 3

2X2

37P4

1 8

1X11

10P1

10P2

100A

3 α PP6

33 α PP19

100A

1

PP2

4

MAKE & BRAKE BAT

BAR| PR.

25X2

C1

TRAFO

VF EKL

P2

RELEU LINIE 24X1 B1 A1

1W6

P1

38X1

37X1

3H 3G

11 α PP7

BAR| SEC.

S2

600∆

9N

33 α PP23

S1

PRIZA E F AB C N PARC 29X 1X2

9N

PAS COL

TRAFO 115-26V

1X7

BAR| 26V 2 α 1 2

P2

1X9

2 1 6 5 8 7

NAV

OQ1

3

EXT PWR

J1

4

ELEC

OQ2

68 69 73 74

43X1

B E D C

1D6

107 α CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

4

27X3

XP4B XP4C

8A.1.3. ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZĂ PARC C.A. (CONTINUARE) (ÎNTRERUPĂTORUL «BATT» PE «ON»)

TEST TRANSFER

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α XP4A

PRIZA DE PARC ALIMENTATĂ (115V – 400 Hz)

−

ÎNTRERUPĂTOARELE «BATT» ŞI «TRU1», «TRU2 »PE «ON» NOTA: 1: În această configuraţie, bateria încarcă. Pentru a testa tensiunea unui traforedresor, se trece întrerupătorul celuilalt pe «OFF» (de ex.: cu selectorul de tensiuni pe «BATT» şi selectorul de tensiuni pe «TRU1» se măsoară tensiunea «TRU1» ). 2: Cu un traforedresor cuplat, releul interbare este închis : toate barele sunt alimentate. 3: În cazul unei alimentări de la grup de parc c.c., releele priză de parc şi auxiliar sunt în poziţia de “lucru” şi traforedresoarele nu se pot cupla.

− − −

Barele principale şi secundare ------------------------ : Barele c.a. ----------------------------------------------- : Tabloul de alarmă 107α : : Lampa «EXT.PWR» aprinsă Panoul 105 α : Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse ----------------- : Selectorul de tensiuni pe «BATT» ------------------- : Selectorul de tensiuni pe «TRU1» sau «TRU2» --- : Selectorul de tensiuni pe «MONO» ----------------- :

105α

BATT : 27,5V TR1 : 27,5V TR2 : 27,5V

8.ANEXĂ Pag.8

A B C

Figura 7

ALT1 0 0 0

ALT2 0 0 0

MONO: 26V

uşa prizei de parc, deschisă alternatoarele nu alimentează indicarea tensiunii traforedresoarelor indicarea tensiunii traforedresoarelor indicarea tensiunii reţelei 26V400Hz

IAR-SA

107α

sub tensiune, traforedresoarele şi releele interbare-cuplate sub tensiune de la priza de parc c.a.

8A.1.4. ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZA DE PARC C.A. ÎNTRERUPĂTOARELE «BATT» ŞI «TRU1» , «TRU2 » PE «ON»)

−

3

X

44X1 A

Z

B

A

D

C

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

1X10 P1

BARE MONO 2 α

21

25W1

S2

S1

7 D

A

46X1

38X2

XP12

8 Z

X

47X

33 α PP23

11 α PP7

TRAFO

VF EKL

1W6

GEN

41P1

INT -S

680 2W NEG

37P3

50A

60A

50A

8P1

9P1

2X1

1P2

DETECTOR ORDINE FAZE

A

37P6

4

1 8

5 6

GH

B C

5

4

30P2

B

3 4

A

1

1

2

1

39P1

Yz

4

203P1 204P1

28P1

1

R P N t G F E

U B

V se d

SELECTOR ALT1 A ALT1 B 26V ALT1 C ALT2 C 35X1 ALT2 B ALT2 A

C

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

L3

T2

L2

T1

L1

202X1 v

A C E G

RELEU LINIE

X2

C1

TR PROT

C2 B2

105α

c

24X2

25X4 X1

ALT2

B D F H

A C E G

2

4

TRU2 BATT TR2 TR1 2 1

3 4

28P2 28P3

33P1 SELECTOR

215L1

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

203X2

203X1

205P3

205P4

PRIZ| PARC CC

W

TRU1

3

215L1

201P1

25∆a

A1 DIF A2 4 1 2 3

25∆a

VOLTMETRU

TRU2 35P3

TRU1

6

205P1

26P

X

35P4 35P2

3

287L

25P1 BAT

B D F H

T3

S

H DC BUS 202P1

1

4

BATT

T

BATT2 5

Zec

35P1

1P1

1X1

3

NM

aZ

27P1 1P5

A

B1

f WX

12 α PP3

210W

3

X

1α

4 32P2

2

201X1 ALT1

RELEU PRIZ| PARC 31X1

38P1

2

Z

680 2W NEG

3

E J KDF

A B C

45X1

REDRESOR 2

41P2

INT -S

2

A C E G

∼ 36X1

20X1 L1 T1 L2 T2 L3 T3

45X2

GEN

BAT

1P6

3 5

7

205P2

1 8

D C

8 6 3

1

B D F H

SAU

1P3

2 7

6

37P7

2 7

p

A2

LIGHT PLATE

1 3

3

4

2 5 4 6

10N

LEGENDA

U{A BAT SX Z

A

25∆c

Circuit alimentare bara principal\ PP4 Circuit excitare releu baterie

YV

2N

Circuite selectoare tensiuni si voltmetre Circuit alimentare c.c. relee succesiune faze (pozi tie de lucru) Circuite alimentare lampi semnalizare (105α) Circuit semnalizare usa priz\ parc (107α)

2N 221L e

1D 2P 1E

Circuite alimentare cutii protec tie instalatie c.a. Circuite alimentare bare c.c.

139

8.ANEXĂ Pag.9

Figura 8

Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze Circuit excitare releu priz a parc Circuite c.a. trifazat Circuite alimentare sisteme naviga tie Circuite c.c. TRAFO1/2 Circuite anclansare conjunctoare-disjunctoare Circuit excitare releu interbare

IAR-SA

CUTIE ELECTRIC| 1α

38P1 F D K J E H G

C2 B2

V

2 1

TRAFO

S qu

5

3

PP4

37X2

6

32P1

MAKE & BRAKE

30P1

2

4

9N

REDRESOR 1

2

30P3

37P5

112 α PP20

8P2

2 7 6

5 4 3

2X2

37P4

1 8

1X11

10P1

10P2

100A

3 α PP6

33 α PP19

100A

1

PP2

4

MAKE & BRAKE

3 α PP10

BAR| PR.

25X2

C1 B1 A1

BAT

BAR| SEC.

38X1 RELEU LINIE 24X1

37X1

3H 3G

P2

S2

600∆

9N

P1

S1

PRIZA E F AB C N PARC 29X 1X2

9N

PAS COL

TRAFO 115-26V

1X7

BAR| 26V 2 α 1 2

P2

1X9

OQ1

OQ2

2 1 6 5 8 7

NAV

1D6

3

EXT PWR

J1

4

ELEC

ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZĂ PARC C.A. (CONTINUARE) (ÎNTRERUPĂTOARELE «BATT» ŞI «TRU1» , «TRU2 » PE «ON»)

68 69 73 74

43X1

B E D C

4

27X3

XP4B XP4C

107 α CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

8A.1.4

TEST TRANSFER

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α XP4A

IAR-SA 8A.2 8A.2.1

ROTORUL PORNIT

PORNIREA PE BATERIE TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» ŞI DUPĂ CUPLAREA ALTERNATOARELOR

TOATE LĂMPILE STINSE NOTĂ: Întrerupătoarele alternatoarelor sunt poziţionate pe «ON» la regimul rotor de 212 rot/ min.

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α XP4A

X

Z

B

A

D

C

EXT PWR

NAV

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

P1

25W1

S2

S1

BARE MONO 2 α

21

BAR| 26V 2 α 1 2

P2

7 D

A

46X1

38X2

XP12

8 Z

1X9

ELEC

OQ1

2 1 6 5 8 7

1D6

3

OQ2

4

A

44X1

68 69 73 74

43X1

B E D C

J1

CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

1X10

XP4B XP4C

107 α

X

47X

PRIZA E F AB C N PARC 29X 1X2

9N

37X1

PAS COL 600∆ 9N

33 α PP23

3H 3G

11 α PP7

TRAFO

VF EKL

1W6

MAKE & BRAKE GEN

BAT

3 α PP10

41P1

INT -S

680 2W NEG

37P3

CUTIE ELECTRIC| 1α

50A

50A

60A

8P1

9P1

3

2

1

F D K J E H G

2X1

DETECTOR ORDINE FAZE

2

1

A

20X1 T1 L1 L2 T2 L3 T3

B C

45X2

TRAFO

1 8

C

5 6

8 6 3 5

4

30P2

3 4

B A Z

4 32P2

2

3

38P1

2

X

1α

39P1

5 3

4

203P1 204P1

28P1

25∆a

1

V se d

W

TRU1

3

105α

c

4

TRU2 BATT TR2 TR1 2 1

3 4

33P1 SELECTOR

215L1

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

203X2

203X1

2

28P2 28P3

215L1 205P3

PRIZ| PARC CC

Yz

TRU2

6

205P1

26P

201P1

X TRU1

35P3

1

4

H DC BUS 202P1

BATT2

287L

25P1 BAT

T

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

S

205P4

BATT

Z ec

35P1

1P1

1X1

3

aZ

27P1 1P5

NM

35P4 35P2

f WX

12 α PP3

210W

680 2W NEG

1

1

REDRESOR 2

41P2

INT -S

1P3

37P6

4

GEN

BAT

205P2

1 8

3 5

7

1P6

2 7

6

37P7

2 7

D

S qu

LIGHT PLATE

1 3

3

6

2

PP4

37X2

5

REDRESOR 1

MAKE & BRAKE

30P1

2

32P1

38P1

30P3

37P5

112 α PP20

8P2

2 7 6

5 4 3

1P2

37P4

1 8

2X2

PP2

BAR| PR.

1X11

10P1

10P2

100A

4

2 5 4 6

10N

LEGENDA

U{A BAT SX Z

A

25∆c

YV

2N 139 e

3 α PP6

33 α PP19

100A

1

BAR| SEC.

4

221L

1D 2P 1E

2N

Circuit alimentare bara principal\ PP4 Circuit excitare releu baterie Circuite selectoare tensiuni si voltmetre Circuite anclansare conjunctoare-disjunctoare Circuite c.c. TRAFO1/2 Circuit excitare releu interbare Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a. Circuite alimentare bare c.c. Circuite alimentare sisteme naviga tie

Figura 9 8.ANEXĂ Pag.10

IAR-SA 8A.2.1. PORNIREA PE BATERIE (CONTINUARE)

107α

105α

Figura 10

BATT : 27,5V TR1 : 27,5V TR2 : 27,5V

A B C

3

TRAFO 115-26V

TEST TRANSFER C B

P1

S1

P2

S2

38X1

9N

A D E

9N

12 8 4

F E D C B A

REGULATOR TENSIUNE 1 22X1

25∆a

RELEU LINIE 24X1 25X2

C1 B1 A1

4

GH

2

C2 B2

A

B D F H

3

A C E G

P U S M J K L B

1X4 1X5 1X6

C B

C

A D E

23X1

R P N t G F E

1X14 1X13 1X12

D C N G H R V T A E

CUTIE PROTEC}IE 1

25∆a

U B

SELECTOR

ALT1 A ALT1 B 26V ALT1 C ALT2 C 35X1 ALT2 B ALT2 A

REGULATOR TENSIUNE 2 22X2

n

k

9N

B D F H

L3

T2

L2

T1

L1

X2

26X1 3 27X1

RELEU LINIE

V

C1

24X2

B1

TR C2 PROT

831R 42

DIF

B2

A1 A2 4 1 2 3

B D F H

A C E G

23X2

33

1S 1U

202X1

B

ALT2 41X2 3

9N

W

26X2 27X2

D C B A E

3∆k 10 3 2

C B A

ALTERNATOR 2

4 2

1

C

SAIMS

C 12 8 4

D

CUTIE PROTEC}IE 2

6 7 9 5

151∆

A

DC B A

3∆ j

36X1

F E D C B A

D C N G H R V T A E

F E

4

151∆ 1N 1R

25∆a

P U S M J K L B

J HGK

2 4

1 2

g

v u

25X4 X1

3

VOLTMETRU

∼

21X1

4

1

105α RESET

9N

A C E G

41X1

3

m

RELEU PRIZ| PARC 31X1 T3

ALTERNATOR 1

j

SAU 45X1

C B A

10 3 2

201X1 ALT1

p

E J KDF

A B C

D C B A E

r

A2

1

MONO: 26V

4

27X3 1X7

ALT2 115V 115V 115V

ALT1 115V 115V 115V

3 3

21X2

4 4

J H GK

F E

DCBA

12

RESET 105α 6 7 9 5

3∆ c

LEGENDA Circuite transformatoare diferen tiale si cutii de protectie Circuite alimentare c.a. cutii de protec tie si regulatoare Circuite excitatie alternatoare Circuite magnetou Circuite excitare relee de linie Circuite alimentare c.c. regulatoare tensiune Circuit alimentare 107α Circuite c.a. trifazat Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze

8.ANEXĂ Pag.11

IAR-SA 8A.2.2

PORNIREA PE BATERIE ŞI PRIZĂ DE PARC C.A. TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON»

priza de parc conectată împiedică cuplarea alternatoarelor uşa prizei de parc, deschisă alternatoarele nu alimentează

NOTĂ: În mod normal, întrerupătoarele alternatoarelor se poziţioneză pe «ON» numai la regimul rotor de 212 rot/ min.

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α XP4A XP4B XP4C

X

Z

2 1 6 5 8 7 B

A

D

C

EXT PWR

1X10

NAV

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

OQ1

3

ELEC

OQ2

4

A

44X1

68 69 73 74

43X1

B E D C

J1

CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

P1

1D6

107 α

25W1

S2

S1

BARE MONO 2 α

21

BAR| 26V 2 α 1 2

P2

7 D

A

46X1

38X2

XP12

8 Z

1X9

X

47X

37X1

600∆

9N

33 α PP23

3H 3G

11 α PP7

TRAFO

VF EKL

1W6

MAKE & BRAKE GEN

BAT

3 α PP10

41P1

INT -S

680 2W NEG

37P3

2X2

CUTIE ELECTRIC| 1 α

50A

60A

50A

8P1

9P1

3

2 1

F D K J E H G

DETECTOR ORDINE FAZE 45X2

20X1 L1 T1 L2 T2 L3 T3

A B C

TRAFO

37P6

4

1 8

C

5 6

8 6 3 5

4

30P2

4 32P2

2

3

2

1

38P1 1P6

X

1α

39P1

3

287L

203P1 204P1

28P1

1

105α

c

2 4

TRU2 BATT TR2 TR1 1 2 3 4

28P2 28P3

33P1 SELECTOR

215L1

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

203X2

203X1

PRIZ| PARC CC

V se d

W

TRU1

3

215L1

201P1

205P3

26P

4

25∆a

TRU2

6

205P1

25P1 BAT

TRU1

Yz

35P3

1

5 4

X

205P4

1P5

DC BUS 202P1

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

S

H

35P1

1P1

1X1

3

Z ec

T

BATT2

27P1 BATT

NM

aZ

35P4 35P2

f WX

12 α PP3

210W

680 2W NEG

1

1 2

Z

REDRESOR 2

41P2

INT -S

3 4

B A

GEN

BAT

205P2

1 8

3 5

7

1P3

2 7

6

37P7

2 7

D

S qu

LIGHT PLATE

1 3

3 5

2

PP4

37X2

6

REDRESOR 1

MAKE & BRAKE

30P1

2

32P1

38P1

30P3

37P5

112 α PP20

8P2

2 7 6

5 4 3

4

2X1

37P4

1 8

1P2

PP2

BAR| PR.

1X11

10P1

10P2

100A

100A

1

BAR| SEC.

PRIZA E F AB C N PARC 29X 1X2

9N

PAS COL

3 α PP6

−

Tabloul de alarmă 107 α: Lampa «ELEC» aprinsă --------------------------------------- : Lampa «EXT.PWR» aprinsă---------------------------------- : Panoul 105 α : Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse -------------------------- :

33 α PP19

−

4

2 5 4 6

10N

U{A BAT SX Z

A

25∆c

YV

2N

2N 221L e 139 1D 2P 1E

LEGENDA Circuit alimentare bara PP4 Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a. Circuite alimentare bare c.c. Circuit excitare releu baterie Circuite selectoare tensiuni si voltmetre Circuit semnalizare (105α) Circuit semnalizare (107α) Circuite anclansare conjunctoare-disjunctoare Circuite c.c. TRAFO1/2 Circuit excitare releu interbare

Figura 11 8.ANEXĂ Pag.12

IAR-SA 8A.2.2. PORNIREA PE BATERIE ŞI PRIZĂ DE PARC C.A. (CONTINUARE)

107α

105α

Figura 12

BATT : 27,5V TR1 : 27,5V TR2 : 27,5V

ALT1 115V 115V 115V

A B C

3

TEST TRANSFER

TRAFO 115-26V

C B

P1

S1

P2

S2

38X1

9N

A D E

9N

12 8 4

F E D C B A

REGULATOR TENSIUNE 1 22X1

25∆a

RELEU LINIE 24X1 25X2

C1 B1 A1

4

GH

2

C2 B2

p

3

A C E G

P U S M J K L B

1X4 1X5 1X6

A

B

C B

C

A D E

23X1

R P N t G F E

U

D C N G H R V T A E

CUTIE PROTEC}IE 1

25∆a

1X14 1X13 1X12

SAU 45X1

SELECTOR

ALT1 A ALT1 B 26V ALT1 C ALT2 C 35X1 ALT2 B ALT2 A

REGULATOR TENSIUNE 2 22X2

n

B D F H

L3

T2

L2

T1

L1

k

9N

X2

3

26X1 3 27X1

RELEU LINIE

VOLTMETRU

V

∼

C1 B1

TR

24X2

PROT DIF

C2 B2

A1 A2 4 1 2 3

B D F H

23X2

A C E G

6 7 9 5

831R 42 33

151∆ 1S 1U

202X1

ALT2 41X2

A

3

B

9N

W

26X2 27X2

D C B A E

3∆ k 10 3 2

C B A

ALTERNATOR 2

4

1

C

SAIMS

C 12 8 4

D

CUTIE PROTEC}IE 2

DC B A

3∆j

36X1

F E D C B A

D C N G H R V T A E

F E

4

151∆ 1N 1R

25∆a

P U S M J K L B

J HGK

2 4

1 2

g

v u

A C E G

21X1

4

1

105α RESET

9N

25X4 X1

ALTERNATOR 1

41X1

3

m

RELEU PRIZ| PARC 31X1 T3

C B A

10 3 2

201X1 ALT1

j B D F H

EJ KDF

AB C

D C B A E

r

A2

1

MONO: 26V

4

27X3 1X7

ALT2 115V 115V 115V

2 3 3

21X2

4 4

J H GK

F E

DCBA

12

RESET 105α 6 7 9 5

3∆c

LEGENDA Circuite c.a. priza de parc Circuite c.a. alternatoare Circuite alimentare c.a. cutii de protectie si regulatoare Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze Circuit alimentare c.c. releu succesiune faze Circuite excitatie alternatoare Circuite magnetou Circuite alimentare c.c. regulatoare tensiune Circuite excitare relee de linie Circuite alimentare sisteme navigatie

8.ANEXĂ Pag.13

IAR-SA 8A.2.3

TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» - CU EXCEPŢIA ALTERNATORULUI 2

TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» (CU EXCEPŢIA «ALT.2» CARE ESTE PE «OFF»)

−

Panoul 105 α : Lampa «ALT2»:aprinsă ---------------------------------------- :

alternatorul nu alimentează

ALTERNATORUL 1 ALIMENTEAZĂ AMBELE REŢELE

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α XP4A XP4B XP4C

X

44X1 A

Z

2 1 6 5 8 7 B

A

D

C

1X10

NAV

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

OQ1

3

EXT PWR

J1

4

ELEC

OQ2

68 69 73 74

43X1

B E D C

P1

1D6

107 α CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

25W1

S2

S1

BARE MONO 2 α

21

BAR| 26V 2 α 1 2

P2

7 D

A

46X1

38X2

XP12

8 Z

1X9

X

47X

1X2

9N

37X1

PAS COL 600∆

9N

33 α PP23

3H 3G

11 α PP7

TRAFO

VF EKL

1W6

MAKE & BRAKE GEN

BAT

3 α PP10

41P1

INT -S

680 2W NEG

5 4 3

37P3

50A

60A

8P1

50A

9P1

8P2 2X2

CUTIE ELECTRIC| 1 α

3

2 1

F D K J E H G

DETECTOR ORDINE FAZE 45X2

20X1 L1 T1 L2 T2 L3 T3

A B C

TRAFO

37P6

4

1 8

D C

5 6

5

4

30P2

2

1

1P6

39P1

3

287L

35P3

4

203P1 204P1

28P1

25∆a

1

V se d

105α

c

2 4

TRU2 BATT TR2 TR1 2 1

3 4

28P2 28P3

33P1 SELECTOR

215L1

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

203X2

203X1

PRIZ| PARC CC

205P3

201P1

W

TRU1

3

215L1 205P4

26P

Yz

TRU2

6

205P1

25P1 BAT

X TRU1

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

S

H DC BUS 202P1

1

5 4

BATT

T

BATT2

27P1 1P5

aZ

Z ec

35P1

1P1

1X1

3

NM

35P4 35P2

f WX

12 α PP3

210W

3

X

1α

4 32P2

2

38P1

2

Z

680 2W NEG

1

1

REDRESOR 2

41P2

INT -S

3 4

B A

GEN

BAT

8 6 3

205P2

1 8

3 5

1P3

2 7

6

37P7

2 7

7

S qu

LIGHT PLATE

1 3

3 5

2

PP4

37X2

6

REDRESOR 1

MAKE & BRAKE

30P1

2

32P1

38P1

30P3

37P5

112 α PP20

4

2X1

37P4

2 7 6

1 8

1P2

PP2

BAR| PR.

1X11

10P1

10P2

100A

3 α PP6

33 α PP19

100A

1

BAR| SEC.

PRIZA E F AB C N PARC 29X

4

2 5 4 6

10N

U{A BAT SX Z

A

25∆c

YV

2N

2N 221L e 139 1D 2P 1E

LEGENDA Circuit alimentare bara PP4 Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a. Circuite alimentare bare c.c. Circuit excitare releu baterie Circuite selectoare tensiuni si voltmetre Circuit semnalizare (105α) Circuite anclansare conjunctoare-disjunctoare Circuite c.c. TRAFO1/2 Circuit excitare releu interbare

Figura 13 8.ANEXĂ Pag.14

IAR-SA 8A.2.3 TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» - CU EXCEPŢIA ALTERNATORULUI 2 (CONTINUARE)

107α

105α

Figura 14

BATT : 27,5V TR1 : 27,5V TR2 : 27,5V

A B C 3

P1

S2

P2

9N

38X1

C B A D E

9N

12 8 4

F E D C B A

REGULATOR TENSIUNE 1 22X1

25∆a

RELEU LINIE 24X1 25X2

C1 B1 A1

4

GH

2

C2 B2

p

A C E G

B D F H

3

P U S M J K L B

1X4 1X5 1X6

B

C B

C

A D E

23X1

R P N t G F E

U

D C N G H R V T A E

CUTIE PROTEC}IE 1

25∆a

1X14 1X13 1X12

SAU

A

SELECTOR

ALT1 A ALT1 B 26V ALT1 C ALT2 C 35X1 ALT2 B ALT2 A

REGULATOR TENSIUNE 2 22X2

n

B D F H

L3

T2

L2

T1

L1

k

9N

X2

3

26X1 3 27X1

RELEU LINIE

831R 42

202X1

C1 B1

TR PROT

24X2

DIF

C2 B2

A1 A2 4 1 2 3

B D F H

23X2

B

ALT2 41X2 3

9N

A C E G

W

26X2 27X2

D C B A E

3∆k 10 3 2

C B A

ALTERNATOR 2

4 2

1

C

SAIMS

C 12 8 4

D

CUTIE PROTEC}IE 2

33

1S 1U

25∆a

P U S M J K L B

3∆j

151∆

A

DC B A

6 7 9 5

36X1

F E D C B A

D C N G H R V T A E

F E

4

151∆ 1N 1R

v u

A C E G

J HGK

2 4

1 2

g

VOLTMETRU

V ∼

21X1

4

1

105α RESET

9N

25X4 X1

ALTERNATOR 1

41X1

3

m

RELEU PRIZ| PARC 31X1 T3

C B A

10 3 2

201X1 ALT1

j

EJ KDF

A B C

45X1

D C B A E

r

A2

1

MONO: 26V

TEST TRANSFER

TRAFO 115-26V S1

ALT2 115V 115V 115V

4

27X3 1X7

ALT1 115V 115V 115V

3 3

21X2

4 4

J H GK

F E

DCBA

12

RESET 105α 6 7 9 5

3∆c

LEGENDA

8A.2.4

Circuite c.a. alternator 1 Circuite alimentare c.a. cutie de protectie 1 si regulator tensiune1

Circuite magnetou Circuit alimentare c.c. regulator tensiune

Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze Circuit alimentare c.c. releu succesiune faze

Circuit excitare releu de linie Circuite alimentare sisteme navigatie

Circuite excitatie alternator

Circuite transformator diferential si cutie de protectie 1

TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» - CU EXCEPŢIA ALTERNATORULUI 1

Această configuraţie este simetrică cu precedenta : − Panoul 105 α : lampa «ALT2»:aprinsă Releul de linie 2 este excitat prin releul de priză de parc. 8.ANEXĂ Pag.15

IAR-SA 8A.2.5

CAZ SPECIAL: CONECTAREA GRUPULUI DE PARC C.A. ROTORUL ÎN FUNCŢIUNE, TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» ÎN ACESTĂ CONFIGURAŢIE: GRUPUL DE PARC ESTE CONECTAT

− − −

Grupul de parc determină decuplarea releului de linie 1 prin releul de succesiune a fazelor 45X1. Alternatorul 2 preia automat sarcina sistemului (comutare automată). Releul de priză de parc nu poate cupla deoarece releul de linie 2 este în poziţia de «lucru».

La deconectarea prizei de parc, alternatorul 1 reintră automat în circuit.

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α XP4A XP4B XP4C

X

A

Z

2 1 6 5 8 7 B

A

D

C

1X10

NAV

J2

GAUGE1 GAUGE2

A

13

J1

OQ1

3

EXT PWR

OQ2

4

ELEC

J1

B E D C

44X1

68 69 73 74

43X1

P1

1D6

107 α CONVERTIZOR STATIC 28VCC-115VCA 30VA

25W1

S2

S1

BARE MONO 2 α

21

BAR| 26V 2 α 1 2

P2

7 D

A

46X1

38X2

XP12

8 Z

1X9

X

47X

PRIZA E F AB C N PARC 29X 1X2

9N

37X1

PAS COL 600∆ 9N

33 α PP23

3H 3G

11 α PP7

TRAFO

VF EKL

1W6

MAKE & BRAKE GEN

BAT

3 α PP10

41P1

INT -S

680 2W NEG

37P3

CUTIE ELECTRIC| 1 α

50A

60A

50A

8P1

8P2

3

2 1

F D K J E H G

2X1

DETECTOR ORDINE FAZE 45X2

20X1 L1 T1 L2 T2 L3 T3

A B C

TRAFO

C

5 6

B

3 4

A

1

8

39P1

PRIZ| PARC CC

210W

TRU1

4

203P1 204P1

28P1

20X2 L1 T1 T2 L2 L3 T3

Yz

25∆a

W

V se d

105α

c

TRU2

6

205P1

26P

X

1

TRU1

3

2 4

TRU2 BATT TR2 TR1 2 1

3 4

28P2 28P3

215L1

201P1

1

1P3

1P6 3

287L

25P1 BAT

2

S

H DC BUS 202P1

1

5 4

Z ec

T

35P3

1P1

1X1

3

BATT

NM

aZ

BATT2

27P1 1P5

3

X

f WX

12 α PP3

4 32P2

2

38P1

33P1 SELECTOR

215L1

V 34P1 VOLTMETRU

LIGHT PLATE

203X2

1α

1

2

Z

680 2W NEG

35P4 35P2

30P2

REDRESOR 2

41P2

INT -S

35P1

4

203X1

6 3 5

205P3

1 8

GEN

BAT

205P4

37P6

4

7

205P2

2 7

6 3 5

37P7

2 7 1 8

D

S qu

LIGHT PLATE

1 3

3

6

2

PP4

37X2

5

REDRESOR 1

MAKE & BRAKE

30P1

2

32P1

38P1

30P3

37P5

112 α PP20

9P1

2 7 6

5 4 3

1P2

37P4

1 8

2X2

PP2

BAR| PR.

1X11

10P1

10P2

100A

3 α PP6

33 α PP19

100A

1

BAR| SEC.

4

4

2 5 4 6

10N

U{A BAT SX Z

A

25∆c

YV

2N

2N 221L e 139 1D 2P 1E

LEGENDA Circuit alimentare bara PP4 Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a. Circuite alimentare bare c.c. Circuit excitare releu baterie Circuite selectoare tensiuni si voltmetre Circuit semnalizare (105α) Circuit semnalizare (107α) Circuite anclansare conjunctoare-disjunctoare Circuite c.c. TRAFO1/2 Circuit excitare releu interbare

Figura 15 8.ANEXĂ Pag.16

IAR-SA 8A.2.5. CAZ SPECIAL: CONECTAREA GRUPULUI DE PARC C.A. (CONTINUARE)

107α

105α

Figura 16

BATT : 27,5V TR1 : 27,5V TR2 : 27,5V

ALT1 115V 115V 115V

A B C

3

TEST TRANSFER

TRAFO 115-26V

C B

P1

S1

P2

S2

38X1

9N

A D E

9N

12 8 4

F E D C B A

REGULATOR TENSIUNE 1 22X1

25∆a

RELEU LINIE 24X1 25X2

C1 B1 A1

4

GH

2

C2 B2

A

B D F H

3

A C E G

P U S M J K L B

C B

C

A D E

23X1

R P N t G F E

1X14 1X13 1X12

D C N G H R V T A E

CUTIE PROTEC}IE 1

25∆a

1X4 1X5 1X6

U B

SELECTOR

ALT1 A ALT1 B 26V ALT1 C ALT2 C 35X1 ALT2 B ALT2 A

REGULATOR TENSIUNE 2 22X2

n

k

9N

B D F H

L3

T2

L2

T1

L1

V

∼ 36X1

24X2

25X4 X1 X2

C1 B1

TR PROT DIF

C2 B2

831R 42

A1 A2 4 1 2 3

B D F H

A C E G

33

202X1

B

ALT2 41X2 3

9N

W

26X2 27X2

D C B A E

3∆k 10 3 2

C B A

ALTERNATOR 2

4 2

1

C

SAIMS

C 12 8 4

D

23X2

3∆j

1S 1U

A

DC B A

6 7 9 5

151∆

D C N G H R V T A E

F E

4

151∆ 1N 1R

VOLTMETRU

F E D C B A

CUTIE PROTEC}IE 2

J HGK

2 4

1 2

g

25∆a

P U S M J K L B

3 3

26X1 27X1

v u

RELEU LINIE

21X1

4

1

105α RESET

9N

A C E G

41X1

3

m

RELEU PRIZ| PARC 31X1 T3

ALTERNATOR 1

j

E J KDF

A B C

C B A

10 3 2

201X1 ALT1

p

SAU 45X1

D C B A E

r

A2

1

MONO: 26V

4

27X3 1X7

ALT2 115V 115V 115V

3 3

21X2

4 4

J H GK

F E

DCBA

12

RESET 105α 6 7 9 5

3∆c

LEGENDA Circuite c.a. alternator 2 Circuite c.a. priza de parc Circuite alimentare c.a. cutie de protectie 2 si regulator tensiune Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze Circuit alimentare c.c. releu succesiune faze

Circuit excitatie alternator 2 Circuite magnetou Circuit alimentare c.c. regulator tensiune Circuit excitare releu de linie Circuite alimentare sisteme navigatie Circuite cutie de protectie 2 si transformator diferential de protectie

8.ANEXĂ Pag.17

IAR-SA

CAPITOLUL 9 INSTALAŢIILE HIDRAULICE CUPRINS

9.1.

GENERALITĂŢI

9.1.1.

Diferitele surse de energie hidraulică

9.1.2.

Distribuţia energiei hidraulice

9.2.

INSTALAŢIILE HIDRAULICE PRINCIPALE

9.2.1.

Descriere generală

9.2.2.

Funcţionarea generală a instalaţiilor hidraulice principale

9.2.3.

Elemente de control instalaţii hidraulice principale

9.2.4.

Componente principale ale instalaţiilor hidraulice principale

9.3.

INSTALAŢIA HIDRAULICĂ DE DESERVIRE

9.3.1.

Generalităţi

9.3.2.

Principalele componente ale instalaţiei hidraulice de deservire

9.4.

ECHIPAMENTELE ELECTRICE ALE INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

9.4.1.

Generalităţi

9.4.2.

Caracteristicile echipamentelor electrice

9.4.3.

Funcţionarea echipamentelor electrice ale instalaţiilor hidraulice

9.5.

REAMPLASAREA ELEMENTELOR DE CONTROL AL INSTALAŢIEI HIDRAULICE DIN CABINA DE PILOTAJ

9 Pag. 1

IAR-SA 9.1. GENERALITĂŢI

9.1.1. DIFERITELE SURSE DE ENERGIE HIDRAULICĂ Energia hidraulică este furnizată de trei instalaţii: - instalaţia principală stânga - instalaţia principală dreapta - instalaţia de deservire Presiunea de utilizare este de 175 bari.

9.1.2. DISTRIBUŢIA ENERGIEI HIDRAULICE INSTALAŢIA PRINCIPALĂ STÂNGA ALIMENTEAZĂ: -

servocomenzile rotorului principal (corpul superior) servocomanda rotorului anticuplu (corpul exterior) circuitul de escamotare-scoatere a trenului de aterizare circuitul pilotului automat circuitul frânelor roţilor circuitul frânei rotorului circuitul troliului (în funcţie de misiune).

INSTALAŢIA PRINCIPALĂ DREAPTA ALIMENTEAZĂ: -

servocomenzile rotorului principal (corpul inferior) servocomanda rotorului anticuplu (corpul interior)

INSTALAŢIA DE DESERVIRE ALIMENTEAZĂ: -

circuitul frânelor roţilor circuitul frânei rotorului escamotarea sau scoaterea trenului cu pompă manuală circuitul de scoatere a trenului în caz de avarie

Două prize de parc permit alimentarea instalaţiei principale stânga de la un grup hidraulic de parc. Două racorduri autoobturante permit aceeaşi operaţie pentru instalaţia dreapta.

9.1 Pag. 0

IAR-SA

* La parcare acumulatorul asigură presiune în circuitele frâne roţi şi frână rotor.

REPREZENTAREA SINOPTICĂ A INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

9.1 Pag. 1

IAR-SA

9.2. INSTALAŢIILE HIDRAULICE PRINCIPALE 9.2.1. DESCRIERE GENERALĂ Instalaţiile hidraulice principale cuprind : - instalaţia stânga - instalaţia dreapta INSTALAŢIA STÂNGA ESTE CONSTITUITĂ DIN: -

un rezervor hidraulic (10) o pompă antrenată de CTP (8) un acumulator (13) două prize de parc (16) (17)

-

un colector de alimentare (15) un transmiţător de presiune 22D1 (12) un manocontactor 23D1 (14) cinci supape de reţinere B-C-D-F-M

INSTALAŢIA DREAPTA ESTE CONSTITUITĂ DIN: -

un rezervor hidraulic (9) o pompă antrenată de CTP (6)

-

două racorduri autoobturante (5) (7)

-

un transmiţător de presiune 22D2 (2)

1 2 3 4 5 6 7 8

-

Manocontactor 23D2 Transmiţător de presiune 22D2 Electrovalvă de izolare a servocomenzii spate 32D1 Colector instalaţie dreapta Racord autoobturant “presiune” Pompă hidraulică dreapta Racord autoobturant “aspiraţie” Pompă hidraulică stânga

-

un manocontactor 23D2 (1) un contactor de nivel 30D1 o electrovalvă de izolare a servocomenzii spate 32D1 (3) două colectoare (4) (11)

9 - Rezervor hidraulic dreapta 10 - Rezervor hidraulic stânga 11 - Colector servocomandă spate 12 - Transmiţător de presiune 22D1 13 - Acumulator 14 - Manocontactor 23D1 15 - Colector instalaţie stânga 16 - Priză de parc “aspiraţie” 17 - Priză de parc “presiune” B-C-D-F-M – Supape de reţinere

9.2 Pag. 0

IAR-SA

Figura 1 Instalaţiile hidraulice principale

9.2 Pag. 1

IAR-SA 9.2.2.

FUNCŢIONAREA GENERALĂ A INSTALAŢIILOR HIDRAULICE PRINCIPALE

9.2 Pag. 2

IAR-SA

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 -

Distribuitor frâne roţi Robinet cu clapetă - "Normal" Indicator de presiune – Instalaţie de deservire Pompă manuală Acumulator Acumulator Electrodistribuitor dublu Robinet “Normal / Avarie” Pompă hidraulică – Instalaţie dreapta Pompă hidraulică – Instalaţie stânga Priză de parc hidraulică Rezervor stânga Rezervor dreapta Servocomenzi principale Servocomandă direcţie Distribuitor frână rotor Frână rotor Electrovalvă de izolare a PA Supapă de reducţie – 175/ 105 bari Filtru (5 microni) Supapă de reducţie – 105/ 4,2 bari Manocontactor (70 bari) Manocontactor (80 bari) Transmiţător de presiune Electrovalvă de izolare a servocomenzii de direcţie

Figura 2 Schema funcţională simplificată a instalaţiilor hidraulice principale

9.2 Pag. 3

IAR-SA 9.2.3. ELEMENTE DE CONTROL INSTALAŢII HIDRAULICE PRINCIPALE Acestea sunt : -

Un indicator de presiune dublu 21D1 (4); Două lămpi de semnalizare “joasă presiune” HYD.LH. (1) şi HYD.RH. (2); Aceste lămpi se aprind când presiunea hidraulică din instalaţia respectivă scade sub 80 bari;

-

O lampă de semnalizare “nivel scăzut rezervor dreapta” H. LEV. RH. (3); Această lampă se aprinde când nivelul lichidului hidraulic din rezervorul dreapta coboară sub 3 litri;

-

Un indicator (vizor) de nivel (5) pe fiecare rezervor hidraulic. Aceste vizoare sunt vizibile cu capota culisantă închisă.

Indicatorul de presiune dublu este alimentat de la două transmiţătoare de presiune : 22D1 pe instalaţia stânga şi 22D2 pe instalaţia dreapta. Lămpile de semnalizare HYD.LH. şi HYD.RH. sunt alimentate de la două manocontactoare: 23D1 pe instalaţia stânga şi 23D2 pe instalaţia dreapta. Lampa H.LEV.RH. este alimentată de la un contactor de nivel 30D1. PRESIUNI Instala]ie stânga

Instala]ie dreapta

28

H.LEV. RH

3

HYD. LH.

1

HYD. RH.

2 4

1 -

Lampă joasă presiune instalaţie stânga

2 -

Lampă joasă presiune instalaţie dreapta

3 -

Lampă nivel scăzut, rezervor dreapta

4 -

Indicator de presiune dublu

5 -

Vizor nivel rezervor

Vezi şi 9.5. – Echipamentele electrice ale instalaţiilor hidraulice

Figura 3 Elemente de control instalaţii hidraulice principale 9.2 Pag. 4

IAR-SA 9.2.4. COMPONENTE PRINCIPALE ALE INSTALAŢIILOR HIDRAULICE PRINCIPALE 1 -

REZERVOARE HIDRAULICE PRINCIPALE 1 2 3 4 -5 6 7 8 9 10 11 12 13 -

Colector retur şi suport filtru Capac rezervor Indicator (vizor) de ulei Suporturi rezervor Buşon de golire Capac inferior Retur PA Corp rezervor Ansamblu gură de umplere Contactor de nivel scăzut (3 1.) Racord autoobturant (aspiraţie pompă dreapta) Placă-suport echipamente de control

CAPACITATEA REZERVOARELOR HIDRAULICE : TOTALĂ : 12 litri UTILĂ : 7 litri

Figura 4 Rezervoarele hidraulice

9.2 Pag. 5

IAR-SA 1

- REZERVOARE HIDRAULICE PRINCIPALE (continuare) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 12. 13. 14. 15.

Colector retur şi suport filtru Corp filtru Suport filtru Deflector Corp rezervor Placă perforată (antiemulsionare) Capac inferior (rezervor stânga) Rezerva de siguranţă pentru pompa manuală Retur PA Capac inferior (rezervor dreapta) Contactor nivel scăzut Placă perforată (antiemulsionare) Vizor nivel Ansamblu gură de umplere

Figura 5 Rezervoarele hidraulice 9.2 Pag. 6

IAR-SA 2 -

COMPONENTE PRINCIPALE ALE REZERVOARELOR HIDRAULICE (A)

FILTRU DE RETUR GENERAL Caracteristici: - Eficacitatea ........................................................ 3 µ, absolută - Debitul ............................................................... 20 l/ min - Calibrarea supapei by pass................................ 2 bari - Presiunea de funcţionare a indicatorului de colmatare....................................................... 1,5 bar

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 -

Capac superior Inel O Indicator de colmatare Supapă by pass Colier de fixare Inel O Corp axial Inel O Opritor Inel de siguranţă Inel O Deflector Cartuş filtrant (compozit celulozic şi aliaj de aluminiu) 14 Suport filtru 15 Soclu superior 16 Inel O 17 Ştift de centrare 18 Magnet permanent 19 - 20. - Arcuri 21 Popic din oţel moale

Figura 6 Filtru de retur general

FUNCŢIONAREA INDICATORULUI DE COLMATARE Când filtrul se colmatează, presiunea P1 din amonte de filtru creşte, iar presiunea P2 din aval scade. Când diferenţa de presiune (P1-P2) atinge 1,5 bar, magnetul (18) este împins şi comprimă arcul (19). Întrefierul dintre piesele (18) şi (21) creşte, forţa de atracţie a magnetului scade şi popicul (21) este împins de arcul (20) a cărui acţiune devine preponderentă: indicatorul roşu iese. Când presiunea scade (rotorul se opreşte), indicatorul rămâne vizibil.

9.2 Pag. 7

IAR-SA 2

COMPONENTE PRINCIPALE ALE REZERVOARELOR HIDRAULICE (continuare) (B)

ANSAMBLU GURĂ DE UMPLERE 1.

Apărătoare orificiu aerisire (2)

2.

Aerisire

3.

Inel O

4.

Soclu

5.

Crepină de umplere (50 µ)

6.

Tub de aerisire

7.

Inel O

8.

Inel de reţinere crepină

9.

Buşon de umplere

Figura 7 (C)

DISPOZITIV DE GOLIRE (SUPAPĂ AUTOOBTURANTĂ) 1.

Rondelă de cauciuc

2.

Arc

3.

Inel O

4.

Supapă

5.

Garnitură

6.

Buşon obturator

Figura 8

(D)

VIZOR DE NIVEL

1.

Soclu sudat

2.

Inel O

3.

Inel de siguranţă

4.

Vizor PYREX

5.

Orificiu de trecere a lichidului

6.

Repere gravate

Figura 9

9.2 Pag. 8

IAR-SA 3

POMPĂ HIDRAULICĂ “LABINAL” (A) CARACTERISTICI Presiunea maximă la debit nul..................................................175 ± 5 bari Presiunea la debitul maxim1.....................................................150 ± 5 bari Debitul nominal ........................................................................19 litri/ min Cuplul de rupere a arborelui de antrenare.................................17 mdaN Eficacitatea filtrului ..................................................................50 µm (B) MONTAJUL POMPELOR HIDRAULICE Pompele hidraulice sunt fixate pe prizele de putere stânga şi dreapta ale carterelor de accesorii CTP şi sunt antrenate de un arbore canelat.

POMPA HIDRAULICĂ STÂNGA

POMPA HIDRAULICĂ DREAPTA

Figura 10 Montajul pompelor hidraulice 1. 2. 3. 4.

Pompă hidraulică Carter accesorii CTP Piuliţă de fixare Obturator drenaj (de momentul montării)

scos

5. 6.

Conductă aspiraţie Conductă de scurgere regularizare (retur la rezervor)

7.

Conductă de presiune

în

9.2 Pag. 9

IAR-SA (C) DESCRIEREA POMPEI Pompa hidraulică cu autoreglare cuprinde : Un corp de pompă (2) Un set de supape de refulare (8) Un ansamblu de control al presiunii adaptat la debit ANSAMBLUL DE REFULARE constă dintr-un arbore canelat (1), care antrenează în rotaţie cama circulară înclinată (3). Rotirea camei antrenează în mişcare alternativă şapte pistonaşe (4) care culisează în alezajele unui bloc cilindru (5). Fiecare alezaj este obturat de o supapă (8) care izolează circuitul de refulare în timpul fazei de aspiraţie. ANSAMBLUL DE REGLARE constă dintr-un sertar (6) în echilibru între acţiunea unui arc (7) şi presiunea de refulare. Deplasându-se, sertarul antrenează şapte bucşe de reglare (9) a căror poziţie determină începutul fazei active a refulării pistoanelor.

1. 2. 3. 4. 5.

Arbore de antrenare canelat Corp pompă Camă circulară Piston Bloc cilindru

6. 7. 8. 9. 10.

Sertar de reglare Arc de reglare Supapă de refulare Bucşă de reglare Orificiu de control al debitului

Figura 11 Pompa hidraulică

9.2 Pag. 10

IAR-SA

(D) FUNCŢIONAREA POMPEI

Pompa cu autoreglare este reglată să furnizeze un debit maxim până la 150 bari. Acest debit scade apoi treptat şi ajunge la zero când presiunea atinge 175 bari. ASPIRAŢIA (Figura 12) Cama (3) se roteşte şi extrage pistonaşul (4) din alezajul său, ceea ce provoacă aspiraţia lichidului prin orificiul (11). Supapa de refulare este închisă. REFULAREA Pistonul împins de cama (3) intră în alezajul său şi forţează lichidul prin supapa de refulare (8). CONTROLUL DEBITULUI (Figura 12A) Presiunea lichidului tinde să deplaseze sertarul (6) spre dreapta, împotriva arcului (7). Deplasarea sertarului antrenează bucşele de reglare (9). Aceste bucşe eliberează orificiul de control al debitului (10) după un interval de timp dependent de presiunea de refulare. Când presiunea creşte sertarul şi bucşele se deplasează spre dreapta. Refularea lichidului este astfel întârziată şi debitul scade până la zero când presiunea atinge 175 bari.

9.2 Pag. 11

IAR-SA

Figura 12 Aspiraţia şi refularea P < 150 bari – Debit maxim

Figura 12A Reducerea debitului P≏ 175 bari – Debit nul

9.2 Pag. 12

IAR-SA

4

ACUMULATORUL CARACTERISTICI:

Presiunea de încărcare Volum util

: 60 bari la 200C : 0,5 l.

Acumulatorul este montat la orizontală pe planşeul mecanic în stânga CTP, fiind fixat cu un colier (10) pe două suporturi (11). Când elicopterul e parcat, acumulatorul menţine presiunea în circuitele frână rotor şi frâne roţi. MONTAJUL:

Camera de gaz (4) conţine lichid AIR 1506 pentru ungere

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Supapă de încărcare Piuliţă Flanşă superioară Cameră de gaz Piston Cilindru Cameră de lichid Flanşă inferioară Piuliţă Colier de fixare Suport

Figura 13 Acumulatorul 9.2 Pag. 13

IAR-SA 9.3. INSTALAŢIA HIDRAULICĂ DE DESERVIRE 9.3.1. GENERALITĂŢI Instalaţia de deservire este constituită dintr-o pompă manuală (3) care aspiră lichidul din rezerva de siguranţă (1,5 litri) a rezervorului hidraulic stânga şi alimentează circuitele de deservire printr-un robinet cu clapetă (1). ROBINETUL CU CLAPETĂ PE POZIŢIA “NORMAL”: pompa manuală alimentează circuitul de scoatere a trenului în caz de “AVARIE”. ROBINETUL CU CLAPETĂ PE POZIŢIA “ACCU-SERVICING”: pompa manuală alimentează: - acumulatorul de deservire - frâna rotorului - frânele roţilor - circuitul de escamotare/scoatere a trenului (îmbarcare avion - cargo). Un indicator de presiune (2) permite verificarea presiunii acumulatorului când elicopterul este parcat.

1 2 -

Robinet cu clapetă Indicator de presiune

3 4 -

Pompă manuală Supape de reţinere

Figura 1 Instalaţia hidraulică de deservire

9.3 Pag. 0

IAR-SA

1 2 3 -

Rezervor hidraulic Pompă manuală Robinet cu clapetă

4 5 6 -

Supape de reţinere Acumulator (pro memoria) Indicator de presiune

Figura 2 Schema funcţională simplificată a instalaţiei hidraulice de deservire

9.3 Pag. 1

IAR-SA 9.3.2. PRINCIPALELE COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI HIDRAULICE DE DESERVIRE 1 - POMPA MANUALĂ -

Pompă manuală cu dublu efect Debit: 31,7 cm3 pentru o presiune de la 0 la 35 bari 8,17 cm3 pentru o presiune de la 35 la 250 bari

1.

Manşon de comandă amovibil 2. Balansier 3. Bielete 4. Corp pompă 5. Supapă de reţinere (aspiraţie) 6. Piston 7. Supapă de reţinere (refulare) 8. Sertar cu supapă 9. Supapă de reţinere 10. Arc

Figura 3 Pompa manuală Cele două pistoane P şi p urcă şi coboară în mod alternativ. Deplasarea pistoanelor creează două camere cu volum variabil : A şi B pentru pistonul P, a şi b pentru pistonul p. S este secţiunea camerei A S/2 este secţiunea camerei B unde s =

s este secţiunea camerei a s/2 este secţiunea camerei b

S 2

În cursa lui ascendentă, fiecare piston: − pe de o parte, aspiră lichidul: camera inferioară se umple; − pe de altă parte, refulează lichidul aflat în camera superioară. În cursa descendentă a pistoanelor, supapa (5) se deschide: o parte a lichidului umple camera de aspiraţie, cealaltă parte (egală) este refulată în circuit. De la 0 la 35 bari, sertarul (8) se află în poziţia “sus” : cele două pistoane refulează în circuitul de utilizare. Cu începere de la 35 de bari, când efortul de manevră devine important, arcul (10) e comprimat de presiunea de refulare şi sertarul (8), coborând, face să comunice refularea pistonului P cu aspiraţia; rămâne în serviciu numai pistonul p, debitul scade şi presiunea poate să crească pentru un efort de manevră acceptabil. 9.3 Pag. 2

IAR-SA

UMPLEREA ŞI ÎNCEPUTUL PUNERII SUB PRESIUNE (de la 0 la 35 bari) - sertarul (1) este închis, cele două pistoane (P şi p) refulează.

PUNEREA SUB PRESIUNE (de la 35 la 240 bari) sertarul (8) deschis, face să comunice refularea pistonului P cu aspiraţia. Numai pistonul p e în serviciu.

Figura 4 Funcţionarea pompei manuale

2 -

ROBINETUL CU CLAPETĂ Închis în poziţia “NORMAL”, robinetul cu clapetă permite alimentarea directă a circuitului de scoatere a trenului în caz de avarie, prin intermediul pompei manuale (A şi B sunt izolate). Deschis în poziţia “ACCU” , el permite punerea sub presiune a acumulatorului sau alimentarea normală a circuitului de manevrare a aterizoarelor, utilizând pompa manuală, pentru efectuarea încercărilor trenului la sol (A şi B comunică).

1 2 3 -

Apărătoare manetă (2) Manetă de comandă robinet Robinet cu clapetă

Figura 5 Robinetul cu clapetă

9.3 Pag. 3

IAR-SA 9.4. ECHIPAMENTELE ELECTRICE ALE INSTALAŢIILOR HIDRAULICE 9.4.1. GENERALITĂŢI Echipamentele electrice ale instalaţiilor hidraulice se compun din: -

un indicator dublu de presiune 21D1 două transmiţătoare de presiune 22D1, 22D2 care alimentează indicatorul de presiune două manocontactoare 23D1, 23D2 care comandă aprinderea lămpilor HYD.LH. şi HYD.RH. un contactor de nivel scăzut 30D1 care, asociat cu un releu 28D1, comandă închiderea electrovalvei de izolare a servocomenzii spate 32D1 când nivelul din rezervorul dreapta scade sub 3 litri. o electrovalvă 32D1 de izolare a servocomenzii spate. un releu 28D1 de comandă a electrovalvei de izolare.

9.4.2. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE NOTĂ: Toate echipamentele funcţionează la 28 V.c.c. INDICATOR DUBLU DE PRESIUNE 21D1

TRANSMIŢĂTOARE DE PRESIUNE 22D1, 22D2

-

Tipul: potenţiometric.

-

Tipul: potenţiometric.

-

Domeniul de operare: 0 – 250 bari.

-

Domeniul de operare: 0 – 175/210 bari.

-

Potenţiometru: 1 000 Ω.

-

Potenţiometru: 100 Ω.

-

Gradaţii: din 5 în 5 (x 10) bari.

-

Ace şi cifre fluorescente.

MANOCONTACTOARE 23D1, 23D2 -

Presiune ascendentă (Pa): 100 ± 15 bari (deschiderea circuitului electric).

CONTACTOR DE NIVEL SCĂZUT 30D1 -

Detector de nivel capacitiv.

-

Un buton “TEST” permite verificarea funcţionării, sonda fiind scufundată.

Presiunea descendentă ( Pd): 80 bari (închiderea circuitului electric).

ELECTROVALVĂ 32D1

RELEU 28D1

-

Presiune de utilizare: 250 bari

-

Releu de tensiune tetrapolar, fişabil şi etanş.

-

Debit nominal: 22,5 l/ min.

-

Tensiunea nominală: 27 V – Tensiunea max. 32V.

-

Durata maximă de funcţionare permanentă: 3 ore

-

Tensiunea de închidere: 21 V – Tensiunea de deschidere: 10 V.

9.4 Pag. 0

IAR-SA

9.4.3. FUNCŢIONAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ALE INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

PP10

107 α

1D4

H. LEV. RH.

28D1

B AC

32D1

UZ 8 9 6 7 4 5

E

2

B

3

Y

30D1

DBCE F A

D C OSCIL. AMPLIF.

[

TEST V

ELECTROVALVA

WX Y

DETECTOR NIVEL MINIM

NIVEL REZERVOR DREAPTA > 3 l: contactorul de nivel scăzut 30D1 în poziţia de “lucru” → releul 28D1 în poziţia de "repaus" (dezexcitat) → circuitul de alimentare a electrovalvei 32D1 deschis → circuitul hidraulic spate deschis (servocomanda spate alimentată). NIVEL REZERVOR DREAPTA < 3 l: contactorul de nivel scăzut 30D1 basculează în poziţia “repaus”→ releul 28D1 în poziţia de "lucru" (excitat) → circuitul de alimentare a electrovalvei 32D1 închis → circuitul hidraulic spate închis (servocomanda spate izolată) ; simultan se aprinde lampa H. LEV. RH. de pe panoul 107α.

Figura 1 Alimentarea electrovalvei de izolare a servocomenzii spate – Schema funcţională simplificată

9.4 Pag. 1

3α

PP10

1D1

3A

107 α

24 34

J2 F

nivel hidr. dr.

HYD. LH.

ROT. BR.

H. LEV. RH.

AP HYD

40

14

19

59

presiune hidr. PA

151∆ INDICATOR DUBLU DE PRESIUNE presiune hidr. dr. presiune hidr. stg.

151∆ 3F 3E 3D

151∆

C

T

3P 3R 3N

UZ R

8 9 6 7 4 5

E

2

B

3

Y

D C

[

9N P V

28D1 WX Y

K J A

B

7N

7N

7N C

7N D

7N E

P

L MN

117∆

ACB

P

22D1

V

BAC

V

23D1

P

CAB

23D2

3J 3H 3G

3∆g

7N F

30D1 3∆f S T U

9N

IAR-SA

FDEBCA

1D5

116∆a

18 α

3H 3J 3G

21D1

25 17

J1

3M 3L 3K

3α HYD. AP

151∆

frâna rotor

SAIMS

3A

HYDR. LEVEL

HYD. RH.

19

PP6

1D4

3A

HYDR. PRESS

831

3α

PP10

DBCEF A

12N E

UTS

3∆g

BCA

22D2

BCA

24D1

ABC

32D1

CAB

P

31D1

ABC

12N

32D2

OSCIL. AMPLIF.

TRANSM. PRES. STG.

MANOCONT. MANOCONT. DR. STG.

TRANSM. PRES. DR.

MANOCONT. FRÂNA ROTOR

TEST

ELECTROVALVA

DETECTOR NIVEL MINIM

9.4 Pag. 2

Figura 2 Instalaţiile hidraulice – Schema electrică de principiu

MANOCONT.

ELECTROVALVA

9.5.REAMPLASAREA ELEMENTELOR DE CONTROL AL INSTALAŢIEI HIDRAULICE DIN CABINA DE PILOTAJ Trecerea de la varianta PUMA STANDARD la PUMA SOCAT

HYD.

L H

HYD.

R H

H. LEV

R H

11

12

L H

HYD.

R H

H. LEV

H.LEV RH

R H

13

11 14

10 9

16 7

17 6

DEG ROTOR

18

12

13 14

10 15

8

9

15

8

16 7

17 6

DEG ROTOR

18

HYD LH

HYD RH

COWL

A.ICE

AV. SYS

NAV

FUEL

ROT. BR

DOOR

A.ICE AADS

ELEC

A.P.

A.P. HYD

H.LEV RH

EXT. PWR

PITOT LH

PITOT RH

HMRC

WARN

ENG.1

ENG.2

HYD LH

HYD RH

MGB PRES

IAR-SA

HYD.

9.5 Pag. 0