Tulburari de Personalitate - OMNI-IV [PDF]

Zitiervorschau

-IV

2016

Armand W. Loranger

INVENTARE DE PERSONALITATE

MANUAL DE SPECIALITATE Inventarul de personalitate OMNI Inventarul tulburaˇrilor de personalitate OMNI-IV

Adaptarea şi standardizarea OMNI-IV pe populaţia din România Amalia Ciuca (coordonator) Roxana Costache Monica Albu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României OMNI - inventare de personalitate: manual de specialitate, inventarul de personalitate OMNI, inventarul tulburărilor de personalitate OMNI-IV / Armand W. Loranger; Adaptarea şi standardizarea OMNI-IV pe populaţia din România / Amalia Ciuca (coord.), Roxana Costache, Monica Albu. - Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2016 Conţine bibliografie ISBN 978-606-8244-97-6 I. Loranger, Armand W. II. Ciuca, Amalia III. Costache, Roxana IV. Albu, Monica 616.89

Ediţia în limba engleză Armand W. Loranger OMNI Personality Inventories. Professional Manual. OMNI Personality Inventory. OMNI-IV Personality Disorder Inventory Psychological Assessment Resources, Inc.16204 N. Florida Ave., Lutz, FL 33549. Toll-Free 1.800.331.TEST. www.parinc.com Copyright © 2001 by PAR Psychological Assessment Resources, Inc. All rights reserved. May not be reproduced in whole or in part in any form or by any means without written permission of Psychological Assessment Resources, Inc. Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisă reproducerea parţială sau totală, în orice formă şi prin orice mijloace a acestei publicaţii fără acordul scris al editurii Psychological Assessment Resources, Inc. Publicat în Statele Unite ale Americii Ediţia în limba română Armand W. Loranger OMNI. INVENTARE DE PERSONALITATE. Manual de specialitate. Inventarul de personalitate OMNI. Inventarul tulburărilor de personalitate OMNI‑IV Adaptarea şi standardizarea inventarului tulburărilor de personalitate OMNI‑IV pe populaţia din România Referent ştiinţific|Prof.Univ.Dr. Mircea Miclea Coordonatorul ediţiei în limba română|Amalia Ciuca Traducerea|Emma Moldovan Coperta|Carolina Banc Paginaţie şi prepress|Kitty Bojan Editor|Diana Breaz Software|Liviu Crişan Tipar|S.C. Cognitrom S.R.L., Cluj‑Napoca Pentru comenzi: Tel.: 0264‑581499 www.cognitrom.ro [email protected]

Copyright © 2016 S.C. COGNITROM S.R.L. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într‑o bază de date, fără acordul prealabil în scris al COGNITROM, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.

Mulţumiri

Vreau să îmi exprim recunoştinţa faţă de voluntarii din toate comunităţile din Statele Unite şi faţă de numeroşii pacienţi care au participat ca respondenţi la dezvoltarea inventarelor OMNI. Mă simt îndatorat şi faţă de câţiva colegi din departamentul de psihiatrie Cornell: Dr. Mark F. Lenzenweger, care a participat la toate etapele cercetării chiar de la

început, şi Drs. Linus Abrams, Robert Abrams şi Stephen Hurt, care au adus contribuţii foarte valoroase la conceperea afirmaţiilor şi la dezvoltarea scalelor. Dr. Armand W. Loranger Septembrie, 2001

Cuprins

Mulţumiri Capitolul 1: Introducere Inventarul de personalitate OMNI şi Inventarul tulburărilor de personalitate OMNI‑IV

5 9

Capitolul 2: Administrare şi cotare Populaţii specifice Calificări profesionale Materiale de testare OMNI OMNI‑IV  Administrare Cotare

13 13 13 13 14 14 15

Capitolul 3: Interpretare Interpretarea Scalelor OMNI şi OMNI‑IV Scalele de validitate Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate Scalele care evaluează tulburările de personalitate Scalele care evaluează factori Itemii critici Procesul de interpretare Exemple de cazuri Exemplul de caz 1 Exemplul de caz 2

18 18 18 21 23 25 25 26 26 26

Capitolul 4: Aplicaţii Psihologie clinică şi psihiatrie Centre de corecţie Neuropsihologie Cercetare

47 47 48 48

Capitolul 5: Dezvoltare şi validare Metode şi argumente pentru selecţia scalelor Metoda principală de construcţie a scalelor Formatul itemilor Instrucţiuni pentru persoanele evaluate Procesul de construire a itemilor Eşantionul folosit la construirea inventarelor Itemii păstraţi Fidelitatea

49 51 51 51 52 53 54 54 7

Analiza factorială Validitatea Corelaţii cu alte teste de personalitate Corelaţii cu Versiunea pentru observator a inventarului OMNI Comparaţie între eşantionul format din pacienţi psihiatrici şi eşantionul folosit la construirea inventarelor, pentru Scalele care evaluează tulburările de personalitate Compararea Scalelor care evaluează tulburările de personalitate cu un interviu psihiatric Corelaţiile itemilor cu scalele Influenţe demografice Concluzii Bibliografie Anexa A - Algoritmii de cotare pentru OMNI şi OMNI‑IV Anexa B - Statistici descriptive pentru eşantionul folosit la etalonarea pe sexe

8

55 57 58 58 60 60 61 63 65 67 71 81

1

Introducere Acum zece ani, când am decis să elaborez un inventar de evaluare a personalităţii normale şi a celei patologice, erau în uz cel puţin 20 de inventare de personalitate în limba engleză. În mod evident, nevoia unui nou inventar poate fi pusă sub semnul întrebării. Totuşi, decizia am luat‑o când am observat că niciunul dintre testele existente nu evaluează ambele dimensiuni ale personalităţii, nici pe cea normală, nici pe şi cea patologică. Chiar şi renumitul Inventar Multifazic de Personalitate Minnesota (MMPI; Hathaway şi McKinley, 1940) şi ediţia revizuită (MMPI‑2; Butcher, Dahlstrom, Graham, Tellegen şi Kaemmer, 1989), care depăşeşte ca longevitate toate inventarele de personalitate, este mai degrabă propice pentru evaluarea simptomelor tulburărilor de pe Axa I din Manualul de diagnostic şi statistică al tulburărilor mentale al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (DSM‑IV; Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994). Chiar dacă un număr de cercetători au folosit itemii din MMPI pentru a evalua o serie de caracteristici de personalitate (Graham, 2000), testul în sine a fost conceput pentru a evalua o trăsătură de personalitate normală (Introversiunea) şi una patologică (Psihopatia). Istoria medicinei este suprasaturată de exemple de boli care au adus lămuriri importante despre fiziologia normală şi de descoperiri referitoare la fiziologia normală, care ne‑au adus un plus de informaţie şi care au facilitat înţelegerea patologiei. Ar fi surprinzător dacă nu ar exista o îmbogăţire reciprocă în cercetarea personalităţii normale şi a celei patologice. Cu toate acestea, la vremea când am decis să construiesc OMNI, punctele de contact, integrarea ideilor şi schimburile fructuoase de idei între clinicienii şi psihologii din domeniul psihologiei personalităţii erau minime. Fără îndoială, în parte, aceasta se datora unei dispute generate de identitatea profesională, precum şi creării a „două culturi”, fenomen care a avut ca efect, în ambele grupuri, lipsa de familiaritate cu activităţile celuilalt grup. M‑am gândit că

un inventar de personalitate care exemplifică ambele domenii de personalitate, atât cel normal, cât şi cel patologic, ar putea fi o lingua franca, un pod peste prăpastia dintre psihologia academică a personalităţii, psihologia clinică şi psihiatrie. Există numeroase definiţii ale personalităţii, cele reprezentative sunt dezbătute pe larg de către Allport (1937) în tratatul său, deja clasic, pe acest subiect. O definiţie folositoare, care reflectă părerea generală a unui considerabil număr de experţi, este oferită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO, 1994), în dicţionarul de termeni psihiatrici şi de sănătate mintală: „Pattern‑uri stabile de gândire, simţire şi comportament, caracterizând stilul de viaţă unic şi modul de adaptare al unei persoane, care rezultă din factorii constituţionali, de dezvoltare şi din experienţa socială.” Conform DSM‑IV (1994), personalitatea patologică sau tulburarea de personalitate apare atunci când există „un pattern durabil de experienţe interioare şi comportamente care se abat considerabil de la aşteptările din mediul cultural al individului, este pervaziv şi rigid, debutează în adolescenţă sau în perioada de adult tânăr, este stabil de‑a lungul timpului şi duce la distres sau deteriorare” (pag. 629). Cu toate că nu este scutită de anumite critici (Millon şi Davis, 1996), aceasta este o definiţie de lucru influentă, dintr‑o sursă cu autoritate.

Inventarul de personalitate OMNI şi Inventarul tulburărilor de personalitate OMNI‑IV Acest manual descrie administrarea, ghidurile de interpretare, construirea şi proprietăţile psihometrice ale Inventarului de personalitate OMNI (OMNI) şi ale Inventarului tulburărilor de personalitate OMNI‑IV (OMNI‑IV). OMNI este un instrument de autoevaluare care are 375 de itemi. Evaluează o serie de 25 de trăsături normale de personalitate, 9

care sunt folositoare şi semnificative pentru clinicieni, consilieri, psihologi din domeniul psihologiei personalităţii şi pentru cercetători. OMNI evaluează şi 10 trăsături patologice de personalitate, bazate pe categoriile tulburărilor de personalitate de pe Axa II a DSM‑IV. În afară de aceasta, include două Scale de validitate şi oferă scoruri pentru şapte factori principali de personalitate, care integrează cele 25 de trăsături normale şi cele 10 trăsături patologice la un nivel mult mai general.

10

OMNI‑IV este o versiune simplificată a chestionarului OMNI, formată din 210 afirmaţii, care conţine doar Scalele tulburărilor de personalitate şi Scalele de validitate. Această versiune este în mod special utilă în situaţii clinice, unde nu este timp suficient pentru a completa întregul OMNI. Tabelul 1 enumeră numele tuturor scalelor din OMNI şi OMNI‑IV.

Tabelul 1 Scalele OMNI şi OMNI‑IV OMNI Scale de validitate INRV Distres actual (DA)

OMNI‑IV Scale de validitate INRV Distres actual (DA)

Scale pentru trăsături normale de personalitate Estetică (ES) Ambiţie (AM) Anxietate (AN) Asertivitate (AS) Convenţionalitate (CO) Depresie (DE) Responsabilitate (RE) Exaltare (EA) Exhibiţionism (EH) Energie (EN) Flexibilitate (FL) Ostilitate (OS) Impulsivitate (IM) Intelect (IN) Iritabilitate (IR) Modestie (MO) Irascibilitate (IB) Ordine (OR) Indulgenţă faţă de sine (IS) Sinceritate (SI) Sociabilitate (SO) Independenţă (ID) Toleranţă (TO) Încredere (ÎN) Căldură (CĂ)

Scale pentru tulburări de personalitate Paranoid (PAR) Schizoid (SCH) Schizotipal (SCT) Antisocial (ANT) Borderline (BOR) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Evitant (EVT) Dependent (DEP) Obsesiv‑Compulsiv (OBC)

Scale pentru tulburări de personalitate Paranoid (PAR) Schizoid (SCH) Schizotipal (SCT) Antisocial (ANT) Borderline (BOR) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Evitant (EVT) Dependent (DEP) Obsesiv‑Compulsiv (OBC) Scale pentru factori Agreabilitate (AGRE) Conştiinciozitate (CONT) Extraversiune (EXTR) Narcisism (NARC) Neuroticism (NEUR) Deschidere spre experienţă (DESC) Căutare de senzaţii (SENZ) Notă. INRV = Scala Inconsistenţa răspunsului variabil.

11

2

Administrare şi cotare Populaţii specifice

Calificări profesionale

OMNI şi OMNI‑IV au fost concepute pentru a fi utilizate atât pentru populaţia normală, cât şi pentru persoanele de tulburări mintale. Etalonarea s‑a făcut pentru grupa de vârstă cuprinsă între 18 şi 74 de ani. Normele nu sunt adecvate pentru folosirea în afara acestei categorii de vârstă. OMNI şi OMNI– IV sunt inventare de autoevaluare care cer ca respondentul să citească şi să înţeleagă fiecare item. Cei care administrează testul trebuie să se asigure că respondentul este capabil să îndeplinească această cerinţă. Nivelul de educaţie al persoanei s‑ar putea să nu ofere întotdeauna o estimare corectă a capacităţii sale de citire. Acolo unde abilitatea de a citi a celui care răspunde este pusă la îndoială, s‑ar putea să fie necesară administrarea unui test de citire şi înţelegere a unui text. Au fost făcute analize asupra accesibilităţii limbajului, atât în cazul OMNI, cât şi pentru OMNI‑IV. Scorul testului de accesibilitate Flesch‑Kincaid Grade Level (Microsoft Word, 1997) pentru OMNI este 4,1. Inventarul are o medie de 8,9 cuvinte pe propoziţie şi 4,1 caractere pe cuvânt. Scorul testului Flesch‑Kincaid Grade Level pentru OMNI‑IV este 4,3, cu o medie de 9 cuvinte pe propoziţie şi 4,1 caractere pe cuvânt. Este necesar să se ţină cont şi de condiţia fizică şi psihologică a individului, înainte de a i se administra OMNI sau OMNI‑IV. Ar trebui ca inventarele OMNI să fie administrate doar celor care le pot completa corect. Indivizii cu afecţiuni cognitive severe sau cu limitare intelectuală este posibil să nu poată oferi o informaţie validă atunci când răspund la itemi. La fel se poate întâmpla şi în cazul indivizilor bolnavi fizic şi al celor cărora tulburările mentale le pot împiedica sau afecta funcţionarea cognitivă. Acest lucru este în mod particular valabil pentru pacienţii care suferă de psihoză sau sunt într‑o stare de sevraj alcoolic sau narcotic.

OMNI şi OMNI‑IV ar trebui administrate şi interpretate de către un specialist calificat, aşa cum este acesta definit în Standardele Testării Educaţionale şi Psihologice (Asociaţia Americană de Cercetare Educaţională, Asociaţia Americană de Psihologie şi Consiliul Naţional de Evaluare în Educaţie, 1999). Acest specialist ar trebui să aibă experienţă în administrarea testelor psihologice, să fie conştient de condiţiile şi potenţialele riscuri ale unei astfel de testări. Ambele inventare de personalitate pot fi administrate de către cineva care a fost instruit în administrarea testelor psihologice. În astfel de situaţii, persoana instruită (tehnicianul) ar trebui să fie supervizată de un specialist calificat. Pentru interpretarea rezultatelor este nevoie de un specialist familiarizat atât cu administrarea, cât şi cu limitele inventarelor de personalitate de autoevaluare. Examinatorul ar trebui să înţeleagă pe deplin personalitatea umană şi tulburările de personalitate. Utilitatea OMNI/ OMNI‑IV depinde de cunoştinţele, abilităţile şi experienţa specialistului care interpretează rezultatele.

Materiale de testare OMNI

Materialele OMNI includ şi acest Manual de specialitate, Broşura testului OMNI şi un Soft OMNI cu documentaţia aferentă. Broşura testului conţine toţi cei 375 de itemi şi instrucţiunile aferente pentru a marca răspunsurile direct în broşură. Broşura testului conţine o secţiune unde persoana evaluată poate nota informaţiile demografice de bază. După ce persoana evaluată a completat Broşura testului în versiunea creion‑hârtie, evaluatorul introduce răspunsurile în Soft‑ul OMNI. Acest soft generează un raport care conţine evaluarea şi informaţiile esenţiale despre interpretare, bazate pe răspunsurile persoanei. Manualul 13

soft‑ului este încorporat în program şi poate fi accesat sau printat când se foloseşte soft‑ul. Manualul poate fi accesat din meniul de Asistenţă a Soft‑ului OMNI, printr‑un click pe Vizualizare Manual. Este disponibilă şi administrarea OMNI on‑screen, cu ajutorul unei cheiţe de sistem pentru Soft. Pentru mai multe detalii, consultaţi Manualul Soft‑ului.

OMNI‑IV

Asemănător cu OMNI, materialele OMNI‑IV includ acest Manual de specialitate, Broşura testului OMNI‑IV şi Soft‑ul cu documentaţia aferentă. Broşura testului conţine toţi cei 210 itemi şi instrucţiunile aferente pentru a marca răspunsurile direct în broşură. Broşura testului OMNI‑IV conţine o secţiune în care persoana evaluată poate nota informaţiile demografice de bază. După ce persoana evaluată a completat Broşura testului în versiunea creion‑hârtie, evaluatorul introduce răspunsurile în Soft‑ul OMNI‑IV. Acest soft generează un raport care conţine evaluarea şi informaţiile esenţiale despre interpretare, bazate pe răspunsurile persoanei. Manualul soft‑ului poate fi accesat sau printat când se foloseşte soft‑ul. Manualul poate fi accesat din meniul de Asistenţă a Soft‑ului OMNI‑IV printr‑un click pe Vizualizare Manual. Este disponibilă şi administrarea OMNI‑IV on‑screen, cu ajutorul unei cheiţe de sistem pentru Soft. Pentru mai multe detalii, consultaţi Manualul Soft‑ului.

Administrare Administrarea (testului psihologic) OMNI şi OMNI‑IV conform normelor este esenţială. Abaterea de la instrucţiunile standard poate să anuleze validitatea rezultatelor. Ambele instrumente pot fi administrate fie individual, fie într‑o şedinţă de grup. După cum am precizat anterior, este disponibilă şi o versiune on‑screen a fiecărui instrument, folosindu‑se programele de soft respective. Mediul de testare ar trebui să asigure: (a) iluminare potrivită; (b) lipsa elementelor de distragere a atenţiei; (c) confidenţialitate. Examinatorii sunt încurajaţi să rămână disponibili pentru persoanele evaluate, pentru a răspunde oricărei întrebări care poate apărea în timpul administrării testului. Instrucţiunile pentru completarea OMNI şi OMNI‑IV (versiunile creion‑hârtie) sunt printate în Broşura testului: (a) Solicitaţi persoanei evaluate să completeze secţiunea cu Informaţiile demografice de pe prima pagină; 14

(b) După ce persoana testată a completat această secţiune, cereţi‑i să citească secţiunea cu Instrucţiuni de marcaj, care se află direct sub secţiunea Informaţii demografice. Rămâneţi alături de această persoană până când citeşte instrucţiunile. Astfel, persoana evaluată va avea oportunitatea, dacă este necesar, să ceară clarificări asupra instrucţiunilor; (c) Cereţi‑i persoanei evaluate să se întoarcă la pagina 2 şi să citească instrucţiunile de la începutul paginii. S‑ar putea să fie necesar să evidenţiaţi faptul că testul este împărţit în trei secţiuni separate, fiecare având propriul set de instrucţiuni. Primul set de afirmaţii solicită persoanei evaluate să îşi exprime acordul pentru a oferi răspunsuri care să o descrie sau opinii din cursul ultimilor 5 ani. Următorul set de afirmaţii solicită persoanei evaluate să indice cât de des s‑a întâmplat ceva anume în ultimii 5 ani. Ultimul set de afirmaţii chestionează persoana evaluată cu privire la experienţele sale din ultima săptămână (ultimele 7 zile). Examinatorii ar trebui să se familiarizeze cu conţinutul şi locaţia diferitelor instrucţiuni, înainte de administrarea testului. Instrucţiunile de efectuare a versiunii on‑screen a OMNI şi OMNI‑IV sunt conţinute în Manualul utilizatorului, varianta soft, încorporat în program. Nu există o limită de timp pentru OMNI sau OMNI‑IV, dar majoritatea persoanelor pot completa OMNI în circa 90 de minute şi OMNI‑IV în aproximativ 45 de minute. După ce persoana evaluată a completat inventarul, revizuiţi Broşura testului, pentru a vă asigura că s‑a răspuns la toţi itemii. Dacă există itemi care au rămas fără răspuns, încurajaţi persoana să îi completeze. Este admisibil să fie omise câteva întrebări, dar un număr excesiv de itemi lăsaţi necompletaţi va anula rezultatele. OMNI nu ar trebui interpretat dacă mai mult de 20 de itemi (aproximativ 5%) sunt necompletaţi. Pot exista şi cazuri în care persoana evaluată nu a completat destui itemi într‑o anumită scală. O scală OMNI nu ar trebui interpretată, dacă mai mult de 20% din itemii scalei sunt lăsaţi necompletaţi. În cazul în care acest procent de 20% dintr‑o scală care corespunde unui factor depăşeşte 5% din numărul total de itemi, rezultatele OMNI nu sunt interpretabile. O listă completă a scalelor OMNI cu numărul de itemi necesari pentru o interpretare validă este prezentată în tabelul 2. Soft‑ul OMNI oferă informaţii cu privire la numărul total de itemi omişi (Evaluare itemi omişi) şi, de asemenea, numărul itemilor omişi pe fiecare scală. OMNI‑IV nu ar trebui să fie

interpretat dacă mai mult de 10 din numărul total de itemi (aproximativ 5%) lipsesc. Scalele OMNI‑IV, luate individual, nu ar trebui interpretate dacă mai mult de 20% dintre itemi sunt omişi/lăsaţi necompletaţi. Tabelul 2 conţine o listă completă a scalelor OMNI‑IV şi numărul de itemi necesari pentru o interpretare validă a fiecărei scale. Softul OMNI‑IV va oferi informaţii cu privire la numărul total de itemi omişi (Evaluare itemi omişi) şi, de asemenea, numărul itemilor omişi din fiecare scală. Soft‑ul nu va oferi interpretarea pentru scalele cu prea mulţi itemi omişi.

Cotare OMNI şi OMNI‑IV pot să fie interpretate folosind doar Sistemul Soft. Pentru a interpreta un inventar OMNI sau OMNI‑IV, introduceţi răspunsurile la itemi, dintr‑un protocol complet, în soft‑ul corespunzător. Atât OMNI, cât şi OMNI‑IV varianta soft includ Manualul utilizatorului, care oferă informaţii detaliate cu privire la utilizarea soft‑ului. Soft‑ul nu va genera un raport pentru un protocol cu prea mulţi itemi omişi.

Tabelul 2 Itemii necesari pentru o interpretare validă a inventarelor OMNI şi OMNI-IV Numărul itemilor din scală Scala de validitate INRV Distresul actual (DA) Scale pentru trăsături normale de personalitate Scala Estetică până la scala Căldurăa Scale pentru tulburări de personalitate Paranoic (PAR) Schizoid (SCH) Schizotipal (SCT) Antisocial (ANT) Borderline (BOR) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Evitant (EVT) Dependent (DEP) Obsesiv-compulsiv (OBC) Scale pentru evaluarea factorilor Agreabilitate (AGRE) Conştiinciozitate (CONT) Extraversiune (EXTR) Narcisism (NARC) Neuroticism (NEUR) Sinceritate (SINC) Căutarea de senzaţii (SENZ)

9 (itemi perechi) 22

Itemi necesari pentru o interpretare validă 8 (itemi perechi) 18

8

6

14 16 29 14 32 17 28 13 15 18

12 13 24 12 26 14 23 11 12 15

70 40 99 73 100 32 140

56 32 80 59 80 26 112

Notă. INRV= Scala Inconsistenţa răspunsului variabil. Fiecare dintre scalele care măsoară trăsături normale conţine 8 itemi şi fiecare necesită 6 itemi pentru a putea fi interpretată. a

15

3

Interpretare Soft‑ul OMNI/ OMNI‑IV foloseşte mediile şi abaterile standard de la eşantionul de etalonare OMNI şi OMNI‑IV, pentru a transforma scorurile brute de la OMNI şi OMNI‑IV în cote T liniare, care au o medie (M) de 50 şi o abatere standard (SD) de 10. Eşantionul normativ OMNI/ OMNI‑IV (tabelul 3) este alcătuit din 1000 de subiecţi, selectaţi din cele două eşantioane mai mari folosite în dezvoltarea acestui instrument. Acest subeşantion a fost selectat pentru a aproxima mai bine caracteristicile demografice ale populaţiei Statelor Unite, bazate pe recensământul din 2000 (Biroul de Recensământ, 1996 S.U.A). Etaloanele pe sexe pentru Scalele de validitate, pentru Scalele care măsoară factori, Trăsături normale şi Tulburări de personalitate sunt oferite în scopuri de cercetare (Anexa B). Soft‑ul nu calculează cotele T, folosind normele pe sex. Scalele care măsoară trăsături normale şi factori Scorurile de la Scalele care măsoară trăsături normale şi de la Scalele care evaluează factori pot să fie clasificate pe cinci niveluri, pentru scopuri interpretative. O cotă T sub 35 înseamnă Nivel scăzut; o cotă T între 35 şi 44 înseamnă Nivel mediu scăzut; o cotă T între 45 şi 55 înseamnă Nivel mediu; o cotă T între 56 şi 65 înseamnă Nivel mediu ridicat şi o cotă T egală cu sau mai mare de 66 înseamnă Nivel ridicat. Scalele tulburărilor de personalitate şi Scalele de validitate Scorurile de la Scalele tulburărilor de personalitate pot să fie interpretate la două niveluri: clinic semnificativ şi clinic nesemnificativ. O cotă T sub 70 sugerează că este puţin probabil ca persoana evaluată să aibă un nivel de tulburare a personalităţii semnificativ clinic.

Tabelul 3 Caracteristicile demografice ale eşantionului de etalonare OMNI/ OMNI-IV % Sex Bărbat Femeie

50,0 50,0

Vârstă 18-24 25-34 35-44 45-54 55-65 65-74

18,4 23,3 21,4 13,5 10,8 12,6

Etnie Alb Afro-american Hispanic Asiatic American nativ Alte etnii

76,9 8,0 6,2 5,5 1,3 2,1

Educaţie (Ani de studiu) 16

7,0 26,8 35,4 20,0 10,8

Notă: N=1000.

Cota T egală sau mai mare de 70 indică faptul că este foarte probabil ca persoana evaluată să aibă un nivel al tulburării de personalitate semnificativ clinic. Tipul sau tipurile de tulburare sunt indicate de scalele cu scoruri mai ridicate. Scalele de validitate sunt interpretate într‑un mod similar. Cota T egală sau mai mare decât 70 sugerează că anumiţi factori (i.e. stări mentale anormale şi inconsistenţă) se poate să fi afectat validitatea rezultatelor. Mediile şi abaterile standard pentru OMNI, bazate pe eşantionul normativ, sunt prezentate în tabelul 4.

17

Interpretarea

Tabelul 4

Scalelor OMNI şi OMNI‑IV

Media scorurilor brute la scalele OMNI/ OMNI‑IV pentru eşantionul de etalonare

Următoarele secţiuni descriu constructele de personalitate evaluate de scalele OMNI şi OMNI‑IV. Aceste descrieri alcătuiesc baza pentru interpretarea rezultatelor.

Scalele de validitate

Inconsistenţa răspunsului variabil (INRV) Scopul acestei scale este să identifice inconsistenţa în răspunsurile la itemi, care ar putea anula rezultatele testelor. Astfel de inconsistenţe ar putea apărea din neatenţie, dificultăţi de citire, deteriorare cognitivă sau încercări intenţionate de a sabota testul cu răspunsuri la întâmplare. Scala măsoară răspunsurile contradictorii la itemii cu un conţinut similar. Scorurile mari la această scală (INRV≥70) pot indica faptul că rezultatele testelor sunt fie invalide, fie trebuie interpretate cu precauţie. Distresul actual (DA) Spre deosebire de celelalte scale OMNI şi OMNI‑IV, care măsoară trăsăturile de personalitate prezente în ultimii 5 ani, scala DA măsoară nivelul la care persoana evaluată a fost anxioasă sau depresivă în ultimele 7 zile. Un scor mare la această scală (DA≥70) sugerează prezenţa unei stări mentale patologice la momentul administrării testului, care ar fi putut crea un artefact la unele scale. Cu cât este mai mare scorul la scala DA, cu atât este mai probabil ca starea actuală a persoanei evaluate să fi influenţat unele răspunsuri. Rezultatele unui test cu scoruri DA mari trebuie interpretate ţinând cont de acest lucru. Ideal ar fi ca OMNI şi OMNI‑IV să fie readministrate atunci când nivelul de suferinţă al persoanei evaluate va fi mai puţin pronunţat.

Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate

Esenţa fiecăreia dintre cele 25 de trăsături normale de personalitate din OMNI este descrisă mai jos: Estetică (ES) Persoanele care obţin un scor mare tind să aprecieze pictura, sculptura, stilul şi frumuseţea naturală. Este puţin probabil ca persoanele care obţin un scor scăzut să manifeste interes pentru operele de artă şi frumuseţea naturală. 18

M

SD

Scale de validitate INRV Distres actual (DA)

0,38 67,63

0,73 21,96

Scale pentru trăsături normale Estetică (ES) Ambiţie (AM) Anxietate (AN) Asertivitate (AS) Convenţionalitate (CO) Depresie (DE) Responsabilitate (RE) Exaltare (EA) Exhibiţionism (EH) Energie (EN) Flexibilitate (FL) Ostilitate (OS) Impulsivitate (IM) Intelect (IN) Iritabilitate (IR) Modestie (MO) Irascibilitate (IB) Ordine (OR) Indulgenţă faţă de sine (IS) Sinceritate (SI) Sociabilitate (SO) Independenţă (ID) Toleranţă (TO) Încredere (ÎN) Căldură (CĂ)

36,86 33,89 29,10 34,36 29,10 25,16 38,56 27,97 28,33 34,00 35,65 25,41 30,10 33,04 28,18 33,48 29,65 39,08 20,03 42,98 32,63 36,59 40,95 33,95 37,88

7,98 7,06 8,24 6,62 9,79 8,59 5,60 8,39 8,23 8,39 7,40 7,87 6,95 7,68 8,96 5,71 7,71 6,36 6,41 7,11 6,74 6,01 7,59 7,36 6,48

Scale pentru tulburări de personalitate Paranoid (PAR) Schizoid (SCH) Schizotipal (SCT) Antisocial (ANT) Borderline (BOR) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Evitant (EVT) Dependent (DEP) Obsesiv‑Compulsiv (OBC)

21,14 20,25 23,72 15,30 21,38 27,85 31,16 20,45 19,10 25,37

5,07 4,77 5,15 4,26 6,34 5,71 5,22 6,28 5,95 5,56

317,79 171,13 488,66 256,65 287,07 145,86 392,24

47,44 19,90 51,43 42,24 59,92 22,94 70,82

Scale pentru factori Agreabilitate (AGRE) Conştiinciozitate (CONT) Extraversiune (EXTR) Narcisism (NARC) Neuroticism (NEUR) Deschidere spre experienţă (DESC) Căutare de senzaţii (SENZ)

Notă. N=1000. INRV = Scala Inconsistenţa răspunsului variabil.

Ambiţie (AM) Persoanele care obţin un scor mare tind să se străduiască să realizeze mai mult decât ceilalţi şi nu vor să fie priviţi ca fiind doar persoane de nivel mediu. Persoanele care obţin un scor mai mic tind să aibă o lipsă de iniţiativă şi motivaţie, nu doresc să‑i impresioneze pe ceilalţi cu realizările lor. Anxietate (AN) Persoanele cu un scor mare au de obicei tendinţa de a fi mai temătoare şi îngrijorate. Adesea se simt agitate, tensionate, iritate şi nervoase, uneori fără niciun motiv evident. Persoanele cu un scor scăzut la această scală sunt de obicei calme, relaxate, liniştite şi nu sunt preocupate de eventualele probleme/ ghinioane. Scala nu este construită pentru diagnosticarea tulburărilor de anxietate, proces care necesită un clinician care are acces la surse suplimentare de informaţie. Asertivitate (AS) Persoanele care obţin un scor ridicat la această scală sunt înclinate spre a‑şi exprima părerea, dezacordul faţă de ceilalţi şi spre a‑şi proteja drepturile. De obicei, ei preferă să dea ordine mai degrabă decât să le primească. Persoanele care obţin un scor scăzut rareori tind să nu fie de acord sau să se certe cu ceilalţi sau să îşi ceară drepturile. Nu au înclinaţii să dea ordine sau să le comande celorlalţi. Convenţionalitate (CO) Persoanele care obţin un scor mare aderă în general la valori tradiţionale, de obicei valori sociale conservatoare. Persoanele care obţin un scor scăzut tind să pună sub semnul întrebării valorile tradiţionale şi să provoace status quo. În interpretarea acestei scale, trebuie să se ţină cont de originea culturală a persoanei evaluate (Asociaţia Americană de Psihologie, 1993), deoarece normele pentru această scală reflectă părerile contemporane americane. Depresie (DE) Persoanele care obţin un scor mare la această scală sunt mai predispuse la nefericire, descurajare şi pesimism, deseori însoţite de o stimă de sine scăzută. Persoanele care obţin un scor scăzut au o părere bună despre ele şi despre viaţa pe care o trăiesc. În general, se bucură de viaţă şi sunt optimiste. Scala nu este construită pentru a identifica sindroame clinice de depresie. Pentru aceasta, este nevoie de

un clinician cu acces la surse suplimentare de informaţie. Responsabilitate (RE) Persoanele care obţin un scor mare la această scală au un simţ crescut al responsabilităţii, care se distinge mai ales prin sârguinţă şi perseverenţă la locul de muncă. Sunt de obicei persoane statornice, demne de încredere şi conştiincioase. Persoanele cu un scor scăzut la această scală sunt de obicei lipsite de seriozitate, hotărâre, răbdare şi dăruire. Exaltare (EA) Persoanele care obţin un scor mare la această scală se plictisesc uşor şi sunt nemulţumite de monotonie şi rutină. Caută varietate şi stimulare, senzaţii tari şi se angajează în comportamente riscante. Persoanele care obţin un scor scăzut sunt mulţumite cu o existenţă previzibilă şi tind să evite activităţile care sunt riscante sau potenţial periculoase. Exhibiţionism (EH) Persoanele care obţin un scor mare la această scală se folosesc adesea de aspectul fizic şi de comportament pentru a atrage atenţia asupra lor. De asemenea, apreciază când ies în evidenţă în mulţime. Persoanele care obţin un scor mic niciodată nu se chinuie să atragă atenţia şi sunt mulţumite dacă nu sunt observate. Energie (EN) Un scor mare indică în general un nivel ridicat de activare şi o nevoie de a fi mereu ocupat(ă). Persoanele cu un scor scăzut au tendinţa să fie inactive, letargice şi să obosească uşor. Flexibilitate (FL) Persoanele care obţin un scor ridicat la această scală se adaptează mult mai uşor şi sunt receptive la schimbare. Persoanele cu un scor scăzut tind să fie rigide, ferme şi încăpăţânate. Ostilitate (OS) Persoanele care obţin un scor ridicat au tendinţa să‑i critice, să‑i înjosească şi să‑i jignească pe ceilalţi. Persoanele care obţin un scor mic sunt de obicei persoane plăcute, omenoase, fără să aibă tendinţa de a‑i duşmăni pe ceilalţi.

19

Impulsivitate (IM) Persoanele care obţin un scor mare la această scală tind să acţioneze impulsiv, fără anticipare sau planificare, câteodată într‑un mod nechibzuit. Persoanele care obţin un scor mic sunt în general grijulii şi chibzuite. Tind să exercite control şi să se gândească la consecinţele acţiunilor lor. Intelect (IN) Persoanele care obţin un scor mare la această scală etalează, în general, o curiozitate intelectuală şi manifestă interes în căutarea cunoaşterii. Persoanele cu scor scăzut nu sunt, de obicei, nici studioase, nici interesate de lumea ideilor. Scala nu măsoară capacitatea intelectuală per se, dar cele două coexistă deseori la aceeaşi persoană. Iritabilitate (IR) Este probabil ca persoanele care obţin un scor mare la această scală, să fie nerăbdătoare şi uşor iritabile. Deseori au o toleranţă scăzută la frustrare. Furia lor nu este neapărat direcţionată către alţi oameni, cum este în cazul celor cu un scor ridicat la scala Ostilitate. Persoanele cu un scor scăzut sunt de obicei răbdătoare şi nu se irită uşor. Modestie (MO) Persoanele care obţin un scor mare la această scală sunt de obicei umile, nepretenţioase şi modeste. Un scor scăzut înseamnă că aceste persoane sunt lăudăroase, îngâmfate şi orgolioase. Irascibilitate (IB) Persoanele care obţin un scor mare la această scală sunt instabile emoţional, adică sunt predispuse la schimbări frecvente, uneori scurte sau inexplicabile, de dispoziţie. Persoanele care obţin un scor mic etalează doar fluctuaţii normale şi justificabile de dispoziţie. Ordine (OR) Persoanele care obţin un scor mare la această scală sunt de obicei ordonate, meticuloase şi organizate. Tind să fie conştiincioase şi perfecţioniste. Persoanele care obţin un scor scăzut sunt predispuse la neatenţie, neglijenţă şi sunt dezorganizate. Indulgenţă faţă de sine (IS) Este probabil ca persoanele care obţin un scor mare să aibă un autocontrol scăzut asupra 20

comportamentului, cum ar fi: mâncatul, băutul, sexul şi cheltuitul. Persoanele care obţin un scor scăzut sunt, de obicei, foarte controlate, disciplinate şi mai niciodată nu‑şi permit comportamente excesive sau inadecvate. Sinceritate (SI) Persoanele care obţin un scor mare vorbesc despre ceilalţi într‑un mod sincer şi deschis, fără să fie cu două feţe sau manipulative. Persoanele care obţin un scor mic sunt înşelătoare, nesincere şi se folosesc de ceilalţi sau îi exploatează pe ceilalţi. Sociabilitate (SO) Persoanele care obţin un scor mare caută şi apreciază compania oamenilor, le face plăcere să stea de vorbă cu ei, atât individual, cât şi în grupuri. Persoanele cu un scor scăzut au tendinţa de a fi mai distante, rezervate şi retrase din punct de vedere social. Independenţă (ID) Persoanele cu un scor mare se descurcă de obicei cu cerinţele vieţii de zi cu zi, fără să ceară frecvent ajutor, sfaturi sau încurajări de la ceilalţi. Persoanele care obţin un scor scăzut au tendinţa de a fi neajutorate şi se bazează excesiv pe ceilalţi pentru asistenţă şi încurajări. Toleranţă (TO) Persoanele care obţin un scor mare sunt deschise, respectă diversitatea culturală şi alte stiluri de viaţă. Persoanele care obţin un scor scăzut sunt deseori intolerante faţă de diversitate şi faţă de alte puncte de vedere. Pot să fie persoane fanatice şi pline de prejudecăţi. Încredere (ÎN) Persoanele cu un scor ridicat cred de obicei în bunătatea fundamentală şi în sinceritatea oamenilor. Persoanele cu un scor scăzut pot fi foarte circumspecte şi suspicioase faţă de intenţiile celorlalţi. Căldură (CĂ) Persoanele care au un scor mare sunt afectuoase, înţelegătoare şi se ataşează emoţional foarte uşor. Persoanele cu un scor scăzut tind să fie detaşate din punct de vedere emoţional, nepăsătoare şi nu foarte afectuoase.

Scalele care evaluează tulburările de personalitate

Scalele tulburărilor de personalitate măsoară trăsăturile dezadaptative de personalitate care deseori cauzează distres sau o deteriorare semnificativă a funcţionării sociale şi profesionale. Aceste trăsături patologice tind să fie adânc înrădăcinate, rigide şi deseori exprimate într‑o categorie largă de situaţii sociale şi personale. Itemii Scalelor tulburărilor de personalitate au la bază categoriile de pe Axa II din DSM‑IV (Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1994), acestea fiind transformate în dimensiuni ale personalităţii, pornind de la criteriile de diagnostic. Fiecare persoană se poate situa undeva pe aceste dimensiuni, indiferent dacă depăşeşte sau nu pragul necesar pentru punerea unui diagnostic. Aceste scale, singure, nu pot fi folosite pentru diagnosticarea psihologică a unei tulburări de personalitate. Totuşi, o cotă T foarte mare la una dintre scale (T≥70), creşte probabilitatea ca o persoană să aibă tulburarea evaluată de scala respectivă. Un diagnostic formal, categorial, ar avea nevoie de discernământul unui clinician cu experienţă şi cu acces la alte surse de informaţie, inclusiv o examinare a stării mentale prezente a pacientului şi o trecere în revistă a istoriei personale şi psihiatrice. Comportamentul tipic asociat scorurilor mari de pe fiecare din Scalele tulburărilor de personalitate este descris mai jos: Paranoid (PAR) Persoanele cu această tulburare nu au încredere în oameni şi trec prin viaţă aşteptând să fie abuzate sau păgubite. Sunt suspicioase şi predispuse să interpreteze greşit remarci inofensive şi evenimente benigne. Percep atacuri cu privire la caracterul şi reputaţia lor care nu sunt cu uşurinţă evidente pentru ceilalţi. Aceasta ar putea să le înfurie şi să le determine să riposteze. Este posibil să pună la îndoială, fără justificare, loialitatea prietenilor şi cunoscuţilor şi inclusiv fidelitatea soţului/soţiei sau a partenerului sexual/partenerei sexuale. Aceste persoane sunt certăreţe, sarcastice, dificil de înţeles şi deseori răzbunătoare. Schizoid (SCH) Persoanele cu Tulburare de personalitate schizoidă sunt singuratice şi păstrează totul pentru ele. Nu au prieteni apropiaţi şi nu par să se bucure de intimitate sau să simtă nevoia de a întreţine relaţii sexuale. Preferă activităţile solitare şi de obicei îşi aleg meserii în care nu

trebuie să interacţioneze mult cu alte persoane. Comportamentul lor este rece, detaşat şi impasibil şi de obicei nu reacţionează într‑un mod observabil la critici sau laude. Schizotipal (SCT) Aceste persoane nu au prieteni apropiaţi şi confidenţi. Sunt neliniştiţi în situaţii sociale şi nu se simt în largul lor. Acelaşi lucru se întâmplă şi când devin mai familiari cu o persoană. Nu se simt aşa din cauză ca s‑ar simţi inferiori, ci din cauza suspiciunii lor şi a temerii de a fi răniţi. Conştiinţa de sine îi face să creadă că oamenii sunt în mod special interesaţi de persoana lor sau vorbesc despre ei. Reacţiile lor emoţionale sunt restrânse sau nepotrivite, iar comportamentul lor este deseori excentric sau ciudat. Aceste persoane tind să fie superstiţioase şi să aibă convingeri neobişnuite, care le influenţează comportamentul. La fel şi gândirea lor tinde să fie ciudată, discursul poate fi vag, metaforic sau stereotipic. Uneori au experienţe perceptuale neobişnuite sau iluzii fiziologice. Antisocial (ANT) Persoanele cu Tulburare de personalitate antisocială sunt dure şi indiferente faţă de sentimentele şi drepturile celorlalţi. Sunt impulsive, imprudente şi iresponsabile. Sunt predispuse la confruntări fizice şi pot fi violente câteodată. Deseori fac abuz de alcool şi droguri şi sunt, în mod frecvent, angrenate în acte ilegale. De obicei, nu reuşesc să fie consecvente într‑un loc de muncă, chiar şi atunci când există disponibilitate, şi îşi neglijează obligaţiile financiare. Aceste persoane pot să fie dezinvolte şi se folosesc de un farmec fals pentru a‑i înşela pe ceilalţi. Nu se simt vinovate, sunt lipsite de remuşcări şi caută justificări sau mint în privinţa comportamentului inadecvat. Nu par să înveţe din experienţe, iar comportamentul lor antisocial, într‑o formă sau alta, este de obicei evident încă din copilărie. Borderline (BOR) Persoanele cu Tulburare de personalitate borderline prezintă un pattern de a forma relaţii intense şi furtunoase în care alternează aprecierea şi dispreţuirea aceleiaşi persoane. Au o imagine de sine inconsistentă, care se reflectă în incertitudinea faţă de anumite probleme cum ar fi: valorile lor, alegerea profesiei, orientarea sexuală şi alegerile în relaţiile de prietenie. Pot fi ca nişte cameleoni, asumându‑şi atributele sau personalitatea celui/celei în compania 21

căruia/căreia se află la un moment dat. Dispoziţia acestor persoane este instabilă şi adesea schimbătoare de la o zi la alta sau de la oră la oră, de obicei ca reacţie la un eveniment din viaţa lor. În mod frecvent, manifestă o furie intensă sau neadecvată şi întâmpină dificultăţi în a‑şi controla mânia. Trăiesc sentimente cronice de deşertăciune şi se angajează în comportamente impulsive şi autodăunătoare, cum ar fi: mâncatul compulsiv, consumul de alcool sau abuzul de droguri, jocurile de noroc, cheltuielile nechibzuite şi activitatea sexuală, fără a ţine cont de consecinţe. Aceste persoane sunt predispuse la tentative sau gesturi de suicid şi la un comportament de automutilare, cum ar fi tăieturi sau arsuri intenţionate. Fac gesturi disperate pentru a evita abandonul real sau imaginar. În perioade de stres, pot să trăiască episoade pasagere de depersonalizare severă sau derealizare, precum şi idei paranoide. Histrionic (HIS) Aceste persoane au nevoie să fie în centrul atenţiei. Se folosesc de aspectul fizic pentru a atrage atenţia asupra lor şi tind să flirteze şi să fie provocatoare. Deseori sunt ostentative, dramatice şi teatrale. Totuşi, etalarea entuziasmului şi a emoţiilor este frivolă şi superficială. Sunt sugestibile şi uşor influenţate de ceea ce se întâmplă în jurul lor pe moment. Deseori exagerează şi se exprimă într‑un mod general şi vag, fără să dea detalii sau amănunte. Cred că relaţiile lor sunt mai profunde şi mai intime decât sunt în realitate. Narcisist (NAR) Persoanele cu Tulburare de personalitate narcisistă îşi dau exagerat de multă importanţă, lucru care uneori se reflectă într‑un comportament arogant şi dispreţuitor. Au o nevoie excesivă de admiraţie şi recunoaştere, fiind convinse că sunt speciale, unice şi demne de invidiat. Sunt invidioase pe alţii şi preferă să se asocieze cu cei faimoşi şi puternici, pentru a‑şi spori propria valoare. Pot să‑i subestimeze şi să‑i subaprecieze pe ceilalţi pentru a‑şi mări propria valoare. Aşteaptă un tratament special, privilegiat şi pretind ca solicitările lor să fie respectate întocmai. Le lipseşte empatia, ignoră nevoile şi sentimentele altora şi sunt predispuse să se folosească şi să‑i exploateze pe ceilalţi. Sunt intolerante la critică şi se simt înjosite. De obicei trăiesc o viaţă de vis concentrată pe faimă, succes, putere, strălucire şi iubire perfectă.

Evitant (EVT) Persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate se percep incompetente, respingătoare şi inferioare. Din acest motiv, ele evită situaţiile interpersonale, nu din cauza lipsei de interes sau de dorinţă, ci pentru a nu fi stânjenite, ridiculizate sau respinse. Din aceleaşi motive sunt moderate sau inhibate în relaţiile intime sau apropiate. Când fac cunoştinţă cu cineva, persoanele evitante sunt mai tăcute sau mai precaute decât de obicei şi sunt dispuse să interacţioneze cu acea persoană doar dacă sunt convinse că o să fie apreciate. Sunt nehotărâte când vine vorba de asumarea unor riscuri personale sau implicarea în activităţi noi care ar putea să se dovedească a fi stânjenitoare. Dependent (DEP) Aceste persoane sunt pasive, neajutorate şi depind de ceilalţi. Întâmpină dificultăţi în luarea unor decizii zilnice, dacă nu primesc o cantitate excesivă de sfaturi sau încurajări şi se bazează pe ceilalţi pentru a lua deciziile importante în viaţă în locul lor. Întâmpină dificultăţi în a iniţia activităţi sau a face ceva de una singură. Aceasta se datorează mai degrabă lipsei de încredere în sine şi sentimentului de incompetenţă, decât lipsei de motivaţie sau energie. Se simt incomode sau neajutorate când sunt singure, au o teamă nefondată că vor rămâne singure şi vor fi nevoite să‑şi poarte singure de grijă. Îngrijorarea lor în privinţa abandonului le face să fie supuse şi reticente în a‑i contrazice pe ceilalţi. Este posibil să se ofere să facă lucruri neplăcute pentru a intra în graţiile cuiva. Când se încheie o relaţie, apare nevoia urgentă de a o înlocui cu una nouă. Obsesiv‑Compulsiv (OBC) Este probabil ca persoanele cu această tulburare de personalitate să fie foarte disciplinate, organizate şi cu o predispoziţie pentru planificare atentă. Sunt preocupate de detalii atât de mult, încât pierd din vedere scopul final al activităţii pe care o desfăşoară. Nevoia lor de perfecţiune le reţine sau le împiedică semnificativ în definitivarea proiectelor şi este adesea asociată cu verificarea excesivă. Sunt încăpăţânate şi reticente în a delega sarcini, cu excepţia situaţiei când aceste sarcini sunt îndeplinite întocmai cum le prescriu ele. Sunt foarte devotate muncii, chiar şi fără să fie obligate la aceasta din punct de vedere economic, astfel încât adesea au foarte puţin timp sau chiar deloc pentru relaţiile de

prietenie sau pentru activităţile de voie. De obicei, sunt excesiv de meticuloase, scrupuloase şi rigide în privinţa regulilor morale şi de etică. Au înclinaţia de a fi avare şi reticente în a arunca obiecte fără valoare, chiar şi când acestea nu au nicio valoare sentimentală. Pot să pară limitate emoţional, excesiv de controlate şi formale sau false în comportament.

Scalele care evaluează factori

Analiza factorială este o metodă statistică folosită pentru a simplifica sau condensa reţeaua de relaţii dintre mai multe variabile. S‑a făcut analiză factorială pentru cele 25 de Scale care măsurau trăsături normale de personalitate şi pentru cele 10 Scale care evaluează tulburările de personalitate, pentru a obţine un număr mai mic de variabile sau trăsături mai generale decât cele măsurate de fiecare scală individuală. Aceasta nu doar le asigură utilizatorilor OMNI un set restrâns de descrieri mai generale, dar formează, de asemenea, şi o punte înspre literatura de specialitate a analizei mai extinse asupra personalităţii. În urma analizei factoriale, s‑au obţinut şapte factori, dintre care cinci sunt asemănători cu cei menţionaţi în studiile de specialitate sub denumirea de „modelul Big Five” (Wiggins, 1996). Chiar dacă şi compoziţia şi numele factorilor din Big Five au variat oarecum de la un cercetător la altul, le‑am identificat în OMNI cu denumirile care sunt cele mai cunoscute în prezent. Analiza factorială dezvăluie şi prezenţa a doi factori adiţionali în OMNI, pe care i‑am numit Narcisism şi Căutare de senzaţii. Tabelul 5 enumeră numele factorilor şi scalele care îi conţin. În continuare, sunt descrise cele şapte scale care măsoară factori. Agreabilitate (AGRE) Persoanele cu scor mare la acest factor sunt de obicei calme şi nu îi jignesc pe ceilalţi. Sunt, de asemenea, flexibile, adaptabile şi încrezătoare. Persoanele cu un scor mic au o înclinaţie spre a fi ostile, certăreţe, încăpăţânate, uşor de iritat şi predispuse la anxietate, irascibilitate şi stări depresive. Conştiinciozitate (CONT) Această scală măsoară gradul în care o persoană este de încredere, responsabilă, hotărâtă, ambiţioasă, organizată, perseverentă şi muncitoare. Persoanele cu un scor mic tind să nu inspire încredere, să fie iresponsabile, neglijente, schimbătoare şi neserioase.

Extraversiune (EXTR) Acest factor măsoară preferinţa unei persoane de a fi în preajma oamenilor şi de a‑i angrena în discuţii atât individual, cât şi în grup. Persoanele cu un scor mare dau dovadă de căldură sufletească şi sunt dispuse să se ataşeze emoţional de alţii. Cele cu scor mic sunt adesea distante, rezervate, preferă singurătatea şi nu manifestă, în mod natural, cordialitate sau afecţiune. Narcisism (NARC) Persoanele cu un scor mare pe acest factor sunt în general încrezute şi este probabil să fie arogante, lăudăroase şi îngâmfate. Sunt ambiţioase, au o nevoie excesivă de admiraţie, se cred unice şi consideră că merită un tratament special. Sunt adesea lipsite de empatie şi indiferente faţă de ceilalţi. Tind să fie false şi să se folosească de ceilalţi sau să‑i exploateze. Persoanele cu un scor scăzut sunt modeste, nepretenţioase, sincere şi sensibile faţă de nevoile celorlalţi. Este puţin probabil ca aceste persoane să fie exigente sau excesiv de ambiţioase. Neuroticism (NEUR) Persoanele cu un scor mare la acest factor prezintă adesea simptome şi semne de inadaptare emoţională şi socială, în special anxietate, depresie, labilitate emoţională, lipsă de energie, dependenţă şi anxietate socială. Persoanele cu un scor scăzut la această scală sunt de obicei fericite, relaxate, stabile emoţional, independente, active şi adaptate social. Deschidere (DESC) Acest factor măsoară gradul în care o persoană este receptivă, deschisă spre experienţă. Persoanele care au un scor mare respectă perspectivele şi opiniile celorlalţi. Sunt receptive la idei noi, tolerante faţă de diversitate şi comportamente sociale neconvenţionale. Totodată, este probabil să aibă interese intelectuale şi estetice. Persoanele cu un scor scăzut sunt adesea lipsite de receptivitate la noutate şi inflexibile în aderenţa lor la valorile sociale tradiţionale. Sunt adesea dogmatice şi câteodată au înclinaţii fanatice şi prejudecăţi. De asemenea, tind să nu fie interesate de subiecte intelectuale sau culturale. Căutare de senzaţii (SENZ) Acest factor se referă la tendinţa de a căuta exaltare, stimulare şi senzaţii tari. Persoanele 23

24

a

Responsabilitate (RE)

Ordine (OR)

Obsesiv‑Compulsiv (OBC)

Flexibilitate (FL)

Ostilitate (OS)a Sinceritate (SN)

Energie (EN)

Borderline (BOR)

Narcisist (NAR)

a

Schizoid (SCH) Schizotipal (SCT)a

Încredere (ÎN)

Paranoid (PAR)a

Dependent (DEP)

Evitant (EVT)

Histrionic (HIS)

Scala are saturaţie negativă în factor.

a

Independenţă (ID)

Irascibilitate (IB)

a

Depresie (DE)

Anxietate (AN)

(NEUR)

Neuroticism

Paranoid (PAR)a

a

Obsesiv‑Compulsiv (OBC) a

Modestie (MD)a

Exhibiţionism (EH)

Asertivitate (AS)

Ambiţie (AM)

(NARC)

Narcisism

Evitant (EVT)a

Căldură (CĂ)

Încredere (ÎN)

Sociabilitate (SO)

(EXTR)

Extraversiune

Irascibilitate (IB)a

Iritabilitate (IR)

a

Ambiţie (AM)

Depresie (DE)a

(CONT)

(AGRE)

Anxietate (AN)a

Conştiinciozitate

Agreabilitate

Scale care măsoară factori

Compoziţia Scalelor care măsoară factori din OMNI

Tabelul 5

Schizotipal (SCT)

Narcisist (NAR)

Histrionic (HIS)

Borderline (BOR)

Antisocial (ANT)

Indulgenţă faţă de sine (IS)

Intelect (IN) Toleranţă (TO)

Impulsivitate (IM)

Exaltare (EA)

(SENZ)

Căutare de senzaţii

Convenţionalitate (CO)a

(DESC) Estetică (ES)

experienţă

Deschidere spre

care obţin un scor mare se plictisesc repede şi sunt predispuse la un comportament aventuros, activ, impulsiv şi riscant. Uneori sunt indulgente cu propria persoană şi sunt mai predispuse să se angajeze într‑un comportament antisocial decât o persoană obişnuită. Persoanele cu un scor scăzut au înclinaţia de a nu simţi nevoia de exaltare şi preferă liniştea şi pacea. Sunt precaute şi evită activităţile riscante. De asemenea, tind să fie controlate şi disciplinate.

Itemii critici Anumiţi itemi din OMNI şi OMNI‑IV au fost construiţi ca itemi critici. Ei atenţionează expertul care utilizează testul în legătură cu prezenţa unor comportamente specifice, care nu sunt neapărat dezvăluite în interpretarea individuală a fiecărei scale. Am selectat itemii care păreau să aibă o importanţă clinică semnificativă şi era, de asemenea, probabil să necesite o atenţie imediată. Chiar dacă itemii luaţi individual prezintă de obicei mai puţină încredere decât scalele în întregime, confirmarea comportamentului descris în itemii critici ar putea să indice un motiv de îngrijorare imediată. Itemii sunt grupaţi în următoarele categorii: (a) Comportament suicidar şi autovătămare; (b) Abuz de substanţe; (c) Tulburări de dispoziţie şi anxietate; (d) Lipsă de onestitate. Itemii critici sunt incluşi în raportul de interpretare.

Procesul de interpretare Interpretarea OMNI şi OMNI‑IV este abordată cel mai bine urmărind o serie de paşi. Interpretarea OMNI‑IV presupune aceiaşi paşi ca şi cei pentru OMNI, cu excepţia menţiunilor de la Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate şi de la Scalele care măsoară factori. Paşii pentru interpretare sunt după cum urmează: 1. Se verifică dacă persoana evaluată a omis atât de mulţi itemi (vezi tabelul 2), încât întregul test sau scalele din care aceştia fac parte pot să nu fie valide. Persoana evaluată poate să omită câţiva itemi, fie pentru că îi consideră prea sensibili, fie pentru a ascunde un anumit comportament. Raportul de interpretare va oferi informaţii despre numărul total de itemi omişi (a se vedea scorul la Itemi omişi) şi despre numărul de itemi omişi la fiecare scală, în Tabelul cu sinteza scorurilor. Soft‑ul nu va genera raportul pentru protocoalele care

au prea mulţi itemi omişi. De notat faptul că scorul la Itemii omişi poate să difere de suma tuturor itemilor omişi din fiecare scală, din cauza suprapunerii unor itemi pe scale. 2. Examinarea celor două Scale de validitate. Validitatea unui rezultat la test ar trebui să fie pusă sub semnul întrebării, dacă există o cotă T egală cu sau mai mare decât 70 la Scala INRV. Chiar dacă testele cu o cotă T între 65‑69 la Scala INRV nu sunt neapărat invalide, încrederea în rezultate trebuie să fie mai mică. Următorul pas este evaluarea scalei Distres actual (DA). Un scor DA maxim nu anulează neapărat testul. Un scor foarte mare (T≥70) indică faptul că persoana evaluată a declarat că a trăit un număr semnificativ de simptome de anxietate şi/sau depresie pe parcursul ultimei săptămâni. În anumite cazuri, acest lucru poate să introducă un artefact care ar distorsiona scorurile la anumite scale. Un scor foarte mare la scala DA ar trebui să pună în alertă persoana care interpretează testul, mai ales dacă rezultatele generale ale testului par să fie în dezacord cu alte surse de informare. Scala DA este, de asemenea, un indicator util al stării de anxietate sau depresie în care persoana evaluată se poate afla. Indiferent de scorul obţinut, scala DA nu trebuie folosită pentru a sugera prezenţa unei tulburări de anxietate, a unui sindrom depresiv sau a altei tulburări mentale. 3. După trecerea în revistă a celor două Scale de validitate, următorul pas este examinarea celor 25 de Scale care evaluează trăsăturile normale de personalitate, care oferă informaţii despre o categorie de trăsături de personalitate specifice. Patternul mărimilor acestor scale serveşte la evidenţierea trăsăturilor distinctive ale personalităţii individului, incluzând experienţele emoţionale ale acestuia, relaţiile interpersonale, controlul impulsurilor, valorile şi stilul comportamental. 4. Următorul lucru care trebuie luat în considerare ar fi rezultatele la Scalele tulburărilor de personalitate. Aceste 10 scale pot evidenţia dovada oricărei deviaţii semnificative a personalităţii celui evaluat. Ele se bazează pe criteriile de diagnostic ale tulburărilor de personalitate din DSM‑IV. Chiar dacă aceste criterii se referă de obicei la un comportament care se află pe un continuum, sistemul de 25

clasificare este unul categorial şi constă în tipuri de personalitate patologică. Descrierile despre OMNI şi OMNI‑IV sunt bazate pe prototipuri sau cazuri exemplare de persoane, care au majoritatea caracteristicilor unei anumite tulburări. Din cauza complexităţii comportamentului uman şi a imperfecţiunilor oricărui sistem de clasificare categorială a patologiei, cercetările au demonstrat, în mod repetat, că nu este deloc neobişnuit ca anumiţi oameni să aibă mai mult decât un tip dintre cele 10 tipuri de tulburări de personalitate din DSM‑IV (Tyrer, 1995). Aşadar, este de aşteptat ca OMNI şi OMNI‑IV să poată sugera prezenţa mai multor tulburări de personalitate la aceeaşi persoană. Uneori, pot apărea inconsistenţe la nivelul unor detalii care descriu astfel de persoane. Când se întâmplă acest lucru, ar trebui să se revină la Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate şi la Scalele care măsoară factori. Aceste surse suplimentare de informaţie despre personalitate vor folosi deseori la rezolvarea inconsistenţelor cu privire la anumite detalii despre deviaţiile de la normalitate atribuite persoanei evaluate. 5. Urmează interpretarea Scalelor care măsoară factori. Aceste scale oferă descrieri generale despre personalitatea individului. Integrează şi rezumă informaţia de la Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate şi de la Scalele tulburărilor de personalitate, care ar trebui consultate pentru informaţii mai detaliate şi mai precise. 6. În final, se interpretează Itemii critici, în vederea obţinerii oricăror informaţii de importanţă clinică. Sistemul soft OMNI şi OMNI‑IV facilitează procesul de interpretare. Ambele sisteme soft generează un raport care reprezintă baza evaluării personalităţii individului. Raportul de interpretare OMNI include tabele şi grafice cu scorurile brute şi cotele T pentru Scalele de validitate, Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate, Scalele tulburărilor de personalitate şi Scalele care măsoară factori. Raportul include

26

şi interpretări pentru fiecare cotă T, precum şi o listă cu răspunsurile la Itemii critici. Un tabel suplimentar, unde scalele sunt organizate în funcţie de factorul pe care îl măsoară, este inclus în Raportul de interpretare OMNI. Raportul de interpretare OMNI‑IV include un tabel şi un grafic cu scorurile Scalelor de validitate şi ale celor care măsoară tulburări de personalitate. Asemănător cu Raportul de interpretare OMNI, Raportul de interpretare OMNI‑IV include, de asemenea, interpretări ale cotei T pentru fiecare scală individuală şi o listă cu răspunsurile la Itemii critici.

Exemple de cazuri Sunt prezentate două cazuri ca exemple ilustrative ale Rapoartelor de interpretare produse de către Sistemele Soft OMNI şi OMNI‑IV.

Exemplul de caz 1

Dl. H, în vârstă de 44 de ani, director de publicitate, a fost recomandat pentru psihoterapie ambulatorie de către medicul său de familie. Dl. H acuza probleme în căsnicie şi anxietate excesivă. Spune că starea de anxietate are legătură cu dificultăţile pe care le‑a întâmpinat recent la locul de muncă. Dl. H a negat orice alte simptome şi a afirmat că este dornic să înceapă terapia. S‑a administrat OMNI pentru a obţine informaţii mai detaliate despre aspectele personalităţii care ar putea contribui la dificultăţile actuale şi care ar putea afecta terapia. Raportul de interpretare a Inventarului de personalitate OMNI este prezentat în figura 1.

Exemplul de caz 2

D‑na O, în vârstă de 25 de ani, a fost recent internată într‑un spital de psihiatrie din cauza unei depresii puternice şi a comportamentului suicidar. Ea a acuzat dificultăţi de relaţionare de durată şi inabilitatea de a‑şi menţine o slujbă. Echipa de tratament a decis administrarea OMNI‑IV, pentru a obţine o înţelegere mai completă a dificultăţilor de personalitate care ar putea să contribuie la problemele ei. Raportul de interpretare a Inventarului tulburării de personalitate OMNI‑IV este prezentat în figura 2.

Inventarul de personalitate OMNI Raport de interpretare a rezultatelor Dr. Armand W. Loranger şi Echipa PAR

Datele clientului Nume:

Dl. H

Etnie:

Caucazian/Alb

ID#:

100

Stare civilă:

Căsătorit

Data testării:

23/07/2001

Educaţie:

16 ani

Data naşterii:

14/05/1957

Ocupaţie:

Director Publicitate

Vârstă:

44

Sex:

Masculin

Folosirea acestui raport necesită o înţelegere completă a Inventarului de personalitate OMNI şi a interpretării acestuia, a aplicaţiilor clinice şi a limitărilor, după cum sunt prezentate în Manualul de specialitate OMNI. Raportul conţine scoruri brute şi standardizate la scalele din OMNI. Mai conţine, de asemenea, şi interpretări esenţiale bazate pe performanţa persoanei evaluate cu OMNI. Utilizatorii ar trebui să apeleze la Manualul de specialitate OMNI pentru procedurile şi indicaţiile referitoare la interpretarea acestui raport. Utilizatorii ar trebui să apeleze tot la Manualul de specialitate pentru informaţii despre caracteristicile clinice şi psihometrice ale OMNI. Acest raport ar trebui să fie folosit doar ca o sursă de informaţie despre persoana care este evaluată. În această privinţă, nicio decizie nu ar trebui să se bazeze doar pe informaţia cuprinsă în acest raport. Scorurile brute şi standardizate cuprinse în acest raport ar trebui integrate cu alte surse de informaţie pentru a lua o decizie despre persoana evaluată. Acest raport este confidenţial şi este destinat utilizării de către profesionişti calificaţi, care au cunoştinţe suficiente despre testarea psihometrică şi despre Inventarul de Personalitate OMNI. Raportul nu trebuie înmânat persoanei evaluate sau persoanelor care nu sunt calificate să interpreteze rezultatele.

Figura 1. Inventar de personalitate OMNI. Raport de interpretare pentru Exemplul de caz 1: Dl. H.

27

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 2

Utilizarea raportului de interpretare a rezultatelor OMNI OMNI este un inventar de autoevaluare elaborat pentru evaluarea trăsăturilor de personalitate, atât a celor normale, cât şi a celor patologice. Rezultatele pot oferi atât o descriere a personalităţii normale a persoanei, cât şi o descriere a patologiei prezente. Informaţia prezentată în acest raport este bazată pe răspunsurile persoanei evaluate la OMNI. Cotele T pentru fiecare dintre scalele OMNI sunt scoruri standardizate având o medie de 50 şi o abatere standard de 10. Scalele care evaluează trăsăturile normale ale personalităţii şi Scalele care măsoară factori oferă informaţii despre trăsăturile de personalitate normale ale persoanei. Scalele au fost concepute să măsoare dimensiuni continue ale unor constructe normale, şi atât scorurile mici, cât şi scorurile mari sunt importante. Scalele tulburărilor de personalitate evaluează, în primul rând, tulburări de personalitate. Cotele T mai mari sugerează patologia personalităţii. Cotele T care se încadrează în categoria valorilor normale pentru Scalele tulburărilor de personalitate sugerează doar absenţa simptomatologiei specifice unei tulburări de personalitate, dar nu înseamnă neapărat funcţionare adaptativă. Ar putea exista cazuri în care apar inconsistenţe la nivelul interpretărilor despre persoana evaluată. Aceste inconsistenţe reflectă limitele actualului sistem de diagnosticare DSM‑IV pentru tulburări de personalitate, precum şi complexitatea personalităţii normale. Ne putem aştepta să apară anumite inconsistenţe. Acestea trebuie rezolvate prin examinarea mai exactă a scalelor OMNI şi luarea în calcul a altor informaţii clinice despre persoana evaluată. Procedurile legate de interpretarea itemilor omişi, utilizarea scorurilor de secţiune şi utilizarea etaloanelor sunt tratate în Manualul de specialitate. Cotele T au la bază un eşantion de etalonare OMNI de 1000 de adulţi. Personalitatea este doar unul dintre numeroasele domenii relevante de funcţionare. Aşadar, informaţia din acest raport ar trebui coroborată cu alte informaţii (ex. evaluare intelectuală, evaluare psihosocială şi istoric medical), pentru a obţine o evaluare completă a persoanei evaluate.

Figura 1. (continuare)

28

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 3

Sumarul scalelor cu scoruri ridicate din OMNI Un pas important în interpretarea scalelor OMNI este examinarea scalelor de personalitate normală şi patologică. Stilul de personalitate poate să fie evaluat cu ajutorul Scalelor pentru trăsăturile normale ale personalităţii şi cu ajutorul scorurilor la Scalele care măsoară factori. Cotele T mari reflectă un nivel mai accentuat al trăsăturii evaluate, în timp ce o cotă T mică reflectă niveluri scăzute ale trăsăturii de personalitate evaluate. Cotele T mai mici de 35 arată un nivel foarte scăzut al trăsăturii evaluate. Cotele T cuprinse între 35 şi 44 arată un nivel scăzut al trăsăturii. Cotele T cuprinse între 45 şi 55 arată un nivel mediu al trăsăturii evaluate. Cotele cuprinse între 56 şi 65 arată un nivel ridicat al trăsăturii evaluate. Cotele T egale sau mai mari de 66 arată un nivel foarte ridicat al trăsăturii evaluate. Scorurile ridicate la Scalele tulburărilor de personalitate arată niveluri mai accentuate ale trăsăturilor anormale ale personalităţii. Scorul de secţiune pentru Scalele tulburărilor de personalitate este de două abateri standard deasupra mediei din eşantionul folosit la etalonare sau un scor brut care corespunde unei cote T de 70. Folosind eşantionul de etalonare OMNI ca punct de referinţă, cotele T egale sau mai mari de 70 sugerează o abatere de la normal a personalităţii, semnificativă clinic. Aceste scale nu trebuie folosite pentru a pune un diagnostic psihiatric de tulburare de personalitate. Ce se poate spune este că valorile extreme pe o scală cresc probabilitatea ca o persoană să aibă exact tulburarea evaluată de scala respectivă. Acest raport conţine interpretările pentru fiecare dintre Scalele tulburărilor de personalitate la care scorul se încadrează în categoria semnificativă clinic. Judecata clinică şi cunoştinţele despre proprietăţile psihometrice ale fiecărei scale din OMNI ar trebui să ghideze aplicarea scorurilor de secţiune. În plus, faţă de valori extreme ale scalelor OMNI, interpretarea rezultatelor trebuie să includă şi dovezi de confirmare din informaţiile de trimitere, datele altor teste, observaţii comportamentale şi/sau rapoarte de la persoane semnificative.

Figura 1. (continuare)

29

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 4

Tabel de sumarizare a scorurilor OMNI Scală Scale de validitate Itemi lipsă Răspunsuri inconsistente (INRV) Distres actual (DA) Scale pentru trăsături normale de personalitate Estetică (ES) Ambiţie (AM) Anxietate (AN) Asertivitate (AS) Convenţionalitate (CO) Depresie (DE) Responsabilitate (RE) Exaltare (EA) Exhibiţionism (EH) Energie (EN) Flexibilitate (FL) Ostilitate (OS) Impulsivitate (IM) Intelect (IN) Iritabilitate (IR) Modestie (MO) Irascibilitate (IB) Ordine (OR) Indulgenţă faţă de sine (IS) Sinceritate (SI) Sociabilitate (SO) Independenţă (ID) Toleranţă (TO) Încredere (ÎN) Căldură (CĂ) Scale pentru tulburări de personalitate Paranoid (PAR) Schizoid (SCH) Schizotipal (SCT) Antisocial (ANT) Borderline (BOR) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Evitant (EVT) Dependent (DEP) Obsesiv‑Compulsiv (OBC) Scale pentru factori

Agreabilitate (AGRE) Conştiinciozitate (CONT) Extraversiune (EXTR) Narcisism (NARC) Neuroticism (NEUR) Deschidere spre experienţă (DESC) Căutare de senzaţii (SENZ)

Figura 1. (continuare)

30

Scor brut

Cota T

0 0 102

45 66

31 44 33 35 46 31 49 33 30 47 28 32 32 31 34 32 34 43 18 33 33 33 37 46 31

43 64 55 51 67 57 69 56 52 65 40 58 53 47 56 47 56 47 47 36 51 44 45 66 39

26 20 27 19 28 33 41 23 23 27

60 49 56 59 60 59 69 54 57 71

291 213 461 316 317 117 458

44 41 45 64 55 37 58

Itemi lipsă/Total

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 5

Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate Scoruri T

Scoruri T

> 90

> 90

80

80

70

70

RE CO

ÎN

EN

AM

OS

60

60 IR

DE

OR

EA

IB

AN

SO

EH

50

50

AS IM

IN MO

IS ID

40

TO

ES

40

FL

CĂ SI

30

30

< 20

< 20

Scale ES AM AN AS CO DE RE EA EH EN FL OS IM IN IR MO IB OR IS Cota T 43 64 55 51 67 57 69 56 52 65 40 58 48 47 56 47 53 56 47 Scor brut 31 44 33 35 46 31 49 33 30 47 28 32 29 31 34 32 32 43 18

SI SO ID TO ÎN CĂ 36 51 44 45 66 39 33 33 33 37 46 31

Scoruri T

Figura 1. (continuare)

31

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 6

Scalele de validitate şi Scalele tulburărilor de personalitate Scoruri T

Scoruri T

> 100

> 100

90

90

80

80

OBC

NAR

70

70

DA

ANT

PAR

60

BOR

SCT

60 HIS

DEP EVT

50

50 SCH

INRV

40

40

< 30 Scale Cota T Scor brut

< 30 INRV 45 0

DA 66 102

PAR 60 25

Scoruri T

Figura 1. (continuare)

32

SCH 49 20

SCT 56 27

ANT 59 19

BOR 60 28

HIS 59 33

NAR 69 41

EVT 54 23

DEP 57 23

OBC 71 37

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 7

Scalele care măsoară factori Scoruri T

Scoruri T

> 90

> 90

80

80

CONT

70

70 NARC

SENZ

60

60

NEUR

50

50

EXTR

AGRE

40

40 SINC

30

30

< 20 Scale Cota T Scor brut

< 20 AGRE 45 294

CONT 71 213

EXTR 45 461

NARC 64 316

NEUR 55 317

SINC 37 117

SENZ 58 458

Scoruri T

Figura 1. (continuare)

33

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 8

Interpretarea rezultatelor Scalele de validitate Subiectul a răspuns la itemi în mod consistent. A declarat că nu a trăit un distres semnificativ clinic în ultima săptămână. Scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate Experienţă emoţională Dl. H are un nivel mediu de anxietate, tensiune şi neliniştite faţă de viitor. Are tendinţa de a fi nefericit, descurajat şi pesimist. Are înclinaţia de a avea o stimă de sine scăzută. Câteodată este irascibil, dar nu mai mult decât majoritatea oamenilor. Dl. H este adesea iritabil, nerăbdător şi uşor de înfuriat. Este predispus să aibă o toleranţă scăzută la frustrare. Uneori devine plictisit şi caută exaltare şi stimulare. Relaţii interpersonale Dl. H se bucură de compania altora, îi place să cunoască oameni şi într‑o oarecare măsură să discute cu ei. Crede cu tărie în bunătatea autentică şi sinceritatea oamenilor. Are tendinţa să fie viclean şi amăgitor şi să se folosească sau să îi exploateze pe ceilalţi. Tinde să fie distant din punct de vedere emoţional, lipsit de afecţiune şi de empatie. Nevoia lui de a fi observat şi eforturile sale de a atrage atenţia asupra sa sunt de nivel mediu. Este cam la fel de modest şi de rezervat ca o persoană obişnuită. El dă ordine, îşi exprimă părerile, nu este de acord sau se ceartă cu ceilalţi şi îşi apără drepturile cam în aceeaşi măsură ca o persoană obişnuită. Tinde să fie critic cu ceilalţi, să‑i umilească şi să‑i jignească. Controlul impulsului Dl. H manifestă un nivel mediu de prudenţă, deliberare şi preocupare pentru consecinţele acţiunilor sale. Are un nivel mediu de autocontrol în privinţa majorităţii comportamentelor, cum ar fi: mâncatul, băutul, cheltuitul sau sexul. Valori sociale Dl. H are o dorinţă, o motivaţie şi o nevoie de a‑i întrece pe ceilalţi cu realizările sale, deasupra mediei. Este un om de nădejde, excepţional de ferm şi responsabil. Este foarte probabil să prefere valorile sociale tradiţionale sau conservatoare. Este cam la fel de tolerant cu diversitatea culturală ca o persoană obişnuită. Valori culturale Este probabil ca Dl. H să manifeste puţin interes pentru artă sau frumuseţea peisajelor. Curiozitatea sa intelectuală şi preocuparea pentru cunoaştere este similară cu cea a unei persoane obişnuite. Stil comportamental Dl. H este mai ocupat, mai activ şi mai dinamic decât majoritatea oamenilor. Are înclinaţia de a fi rigid, inflexibil şi încăpăţânat. Poate să fie ordonat, organizat şi meticulos. Tinde să fie neajutorat şi, câteodată, se bazează pe ceilalţi pentru asistenţă şi sprijin.

Figura 1. (continuare)

34

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 9

Scalele care măsoară tulburările de personalitate

Dl. H pare a fi foarte ordonat, organizat şi dedicat unei planificări meticuloase. Câteodată poate fi atât de preocupat de detalii, încât pierde din vedere scopul principal al activităţii pe care o desfăşoară. Nevoia de perfecţiune încetineşte şi/sau împiedică, în mod semnificativ, finalizarea sarcinii şi, deseori, se asociază cu verificarea excesivă pentru găsirea posibilelor greşeli. Dl. H este încăpăţânat şi reticent în a delega activităţi, doar dacă acestea sunt executate întocmai cum prescrie el. Este atât de devotat slujbei, chiar şi când nu are o nevoie financiară, încât petrece puţin timp sau deloc în căutarea prieteniilor sau a activităţilor libere. Dl. H este adesea exagerat de conştiincios şi de meticulos, precum şi rigid cu privire la morală, etică, reguli şi aspecte de bine sau rău. Poate fi avar şi reticent în a arunca lucruri fără valoare, chiar şi atunci când acestea nu au nicio valoare sentimentală. De asemenea, poate fi într‑o oarecare măsură limitat emoţional, excesiv de controlat şi formal sau fals în comportament.

Figura 1. (continuare)

35

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 10

Structura factorilor din OMNI Scală Agreabilitate (AGRE) Anxietate (AN) (‑) Depresie (DE) (‑) Flexibilitate (FL) Ostilitate (OS) (‑) Iritabilitate (IR) (‑) Irascibilitate (IB) (‑) Încredere (ÎN) Paranoid (PAR) (‑) Conştiinciozitate (CONT) Ambiţie (AM) Anxietate (AN) Ordine (OR) Obsesiv‑Compulsiv (OBC) Extraversiune (EXTR) Sociabilitate (SO) Încredere (ÎN) Căldură (CĂ) Evitant (EVT) (‑) Obsesiv‑Compulsiv (OBC) (‑) Paranoid (PAR) (‑) Schizoid (SCH) (‑) Schizotipal (SCT) (‑) Narcisism (NARC) Ambiţie (AM) Anxietate (AN) Exhibiţionism (EH) Modestie (MO) (‑) Sinceritate (SI) (‑) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Neuroticism (NEUR) Anxietate (AN) Depresie (DE) Energie (EN) (‑) Irascibilitate (IR) Independenţă (ID) (‑) Evitant (EVT) Borderline (BOR) Dependent (DEP) Deschidere spre experienţă (DESC) Estetică (ES) Convenţionalitate (CO) (‑) Intelect (IN) Toleranţă (TO) Căutare de senzaţii (SENZ) Exaltare (EA) Impulsivitate (IM) Indulgenţă faţă de sine (IS) Antisocial (ANT) Borderline (BOR) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Schizotipal (SCT)

Figura 1. (continuare)

36

Cota T 44 55 57 40 58 56 53 66 60 71 64 69 56 71 45 51 66 39 54 71 60 49 56 64 64 51 52 47 36 59 69 55 55 57 65 53 44 54 60 57 37 43 67 47 45 58 56 48 47 59 60 59 69 56

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 11

Sumarul itemilor critici Nr. Item Răspuns Item critic Comportament suicidar şi autovătămare 73. 7 – Dezacord total M‑am tăiat sau m‑am ars intenţionat. 103. 7 – Dezacord total Am încercat să mă sinucid. 135. 7 – Dezacord total Am ameninţat că mă voi sinucide. Abuz de substanţe 17. 5 – Dezacord parţial Sunt beat(ă) cel puţin o dată pe lună. 225. 7 – Niciodată Folosesc marijuana sau medicamente ca să mă droghez. 262. 7 – Niciodată Beau mai mult alcool decât ar trebui. 284. 7 – Niciodată Conduc maşina în timp ce sunt beat(ă) sau drogat(ă). 313. 6 – Foarte rar Beau necontrolat. Tulburări de dispoziţie şi anxietate 82. 4 – Acord posibil Sunt o persoană agitată. 147. 5 – Dezacord parţial Când sunt singur(ă), mi‑e frică că nu voi fi în stare să‑mi port de grijă. 160. 5 – Dezacord parţial Ceilalţi spun că am o perspectivă sumbră. 194. 4 – Acord posibil Multe lucruri care pe alţii nu‑i deranjează pe mine mă sperie. 240. 4 – Ocazional Sunt gol pe dinăuntru şi nu simt nimic. 244. 4 – Ocazional Sunt iritat sau am nervii întinşi la maximum fără niciun motiv. 274. 4 – Ocazional Mă simt deprimat. 319. 5 – Rar Am o stare de spirit care oscilează de la oră la oră, fără niciun motiv. 341. 3 – Frecvent Îmi fac griji să nu rămân singur(ă), să fiu nevoit(ă) să îmi port de grijă. Furie şi impulsivitate 36. 5 – Dezacord parţial Mă înfurii repede. 76. 5 – Dezacord parţial Foarte puţini oameni mă înfurie. 85. 5 – Dezacord parţial Pot să fiu nechibzuit. 125. 7 – Dezacord total Am comis infracţiuni grave. 201. 7 – Niciodată Când sunt furios(oasă) lovesc oamenii. 210. 4 – Ocazional Mă comport urât atunci când nu‑mi sunt îndeplinite dorinţele şi am izbucniri de furie. 255. 7 – Niciodată Când sunt nervos(oasă) arunc, distrug sau sparg lucrurile. 278. 4 – Ocazional Am fost nevoit(ă) să fiu nemilos(oasă) ca să înaintez. 287. 6 – Foarte rar Îmi pierd cumpătul şi intru în conflicte fizice. 302. 4 – Ocazional Am grijă să nu‑mi fac rău şi să nu le fac rău altora. 306. 6 – Foarte rar Clarific lucrurile cu pumnii. Necinste/Minciună 252. 4 – Ocazional Mint pentru a‑mi atinge scopurile. Îi induc pe ceilalţi în eroare ca să obţin ce vreau. 272. 4 – Ocazional

Itemii critici OMNI trebuie interpretaţi cu grijă. Utilizarea Itemilor critici este doar unul dintre nivelurile de interpretare a unei scale. A se vedea Manualul de Specialitate OMNI, pentru informaţii suplimentare cu privire la utilizarea Itemilor critici.

Figura 1. (continuare)

37

Client: Dl. H ID#: 100

Data testării: 23/07/2001 Pagina 12

Tabel cu sumarul răspunsurilor la itemi Item 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54.

Răsp.

Item

Răsp.

Item

Răsp.

Item

Răsp.

Item

Răsp.

Item

Răsp.

Item

Răsp.

2 3 6 1 4 6 5 5 4 5 7 3 6 1 5 5 5 4 6 3 2 4 6 6 5 4 3 4 6 6 6 4 4 7 5 5 3 4 5 4 5 4 3 3 5 4 3 5 5 6 6 5 5 2

55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108.

4 4 5 6 5 1 5 5 4 7 7 5 5 5 5 6 1 4 7 1 5 5 2 1 4 1 3 4 7 4 5 5 6 4 5 4 2 6 4 4 6 5 5 4 2 4 4 5 7 3 2 2 5 4

109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162.

2 1 5 4 6 3 5 5 7 4 7 4 6 1 6 4 7 5 5 5 6 6 7 5 6 7 7 5 3 2 7 5 6 6 7 5 4 5 5 5 4 4 5 5 4 4 5 2 5 3 5 5 4 3

163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216.

5 3 6 5 5 4 7 5 3 5 5 2 6 5 5 5 5 7 6 5 5 4 7 6 2 3 3 5 3 5 4 3 5 5 4 5 5 4 7 2 2 6 3 5 5 4 3 4 4 3 4 5 5 2

217. 218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239. 240. 241. 242. 243. 244. 245. 246. 247. 248. 249. 250. 251. 252. 253. 254. 255. 256. 257. 258. 259. 260. 261. 262. 263. 264. 265. 266. 267. 268. 269. 270.

5 2 3 4 3 4 7 7 7 5 4 5 5 2 4 7 5 2 4 7 4 4 6 4 7 2 6 4 3 2 3 3 4 4 6 4 3 4 7 7 3 4 4 3 7 7 4 4 5 4 5 1 4 6

271. 272. 273. 274. 275. 276. 277. 278. 279. 280. 281. 282. 283. 284. 285. 286. 287. 288. 289. 290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301. 302. 303. 304. 305. 306. 307. 308. 309. 310. 311. 312. 313. 314. 315. 316. 317. 318. 319. 320. 321. 322. 323. 324.

4 4 4 4 4 3 4 4 5 4 3 5 5 7 4 4 6 3 7 7 5 4 3 4 6 7 3 3 2 5 5 4 4 4 5 6 4 5 5 2 4 3 6 4 4 4 2 4 5 3 5 6 5 7

325. 326. 327. 328. 329. 330. 331. 332. 333. 334. 335. 336. 337. 338. 339. 340. 341. 342. 343. 344. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 358. 359. 360. 361. 362. 363. 364. 365. 366. 367. 368. 369. 370. 371. 372. 373. 374. 375.

4 5 5 4 4 3 4 7 4 2 4 7 3 5 3 5 3 4 5 2 2 4 6 2 3 3 4 6 2 5 3 5 5 3 5 3 3 5 3 4 4 4 4 5 3 3 4 5 2 5 5

Figura 1. (continuare)

38

Inventarul tulburărilor de personalitate OMNI‑IV Raport de interpretare a rezultatelor Dr. Armand W. Loranger şi Echipa PAR

Datele clientului Nume: ID#: Data testării: Data naşterii: Vârstă: Sex:

Dna. O 200 10/08/2001 25/01/1976 25 Feminin

Etnie: Stare civilă: Educaţie: Ocupaţie:

Afro‑American Necăsătorită 12 ani Șomeră

Utilizarea acestui raport necesită o înțelegere aprofundată a Inventarului de tulburări de personalitate OMNI‑IV, precum și a interpretărilor aferente, a implicațiilor clinice și a limitelor, așa cum sunt prezentate în Manualul de specialitate. Raportul conține scorurile brute și standardizate, obținute în urma aplicării OMNI‑IV. De asemenea, conține informații de bază cu privire la interpretare, pe baza rezultatelor respondenților la OMNI‑IV. Se recomandă ca utilizatorii să apeleze la Manualul de specialitate pentru a consulta procedurile și instrucțiunile referitoare la interpretarea acestui raport. De asemenea, se recomandă ca utilizatorii să apeleze la Manual pentru informații cu privire la caracteristicile clinice și psihometrice ale OMNI‑IV. Acest raport trebuie considerat a fi doar una dintre potențialele surse de informație referitoare la persoana supusă evaluării și trebuie folosit ca atare. Astfel, se recomandă ca nicio decizie să nu se întemeieze exclusiv pe informațiile prezentate în acest raport. Este necesar ca scorurile brute și standardizate prezentate în acest raport să fie integrate cu surse adiționale de informație atunci când se iau decizii referitoare la persoana în cauză. Acest raport este confidențial și este destinat utilizării de către profesioniști calificați, care au suficient de multe informații în domeniul testării psihometrice și în ceea ce privește Inventarul OMNI‑IV pentru tulburări de personalitate. Se recomandă ca acest raport să nu fie înmânat respondentului sau indivizilor care nu sunt calificați să interpreteze rezultatele.

Figura 2. Inventar de Personalitate OMNI‑IV. Raport de Interpretare pentru Exemplul de Caz 2: Dna. O

39

Client: Dna. O ID#: 200

Data testării: 10/08/2001 Pagina 2

Utilizarea raportului de interpretare a rezultatelor OMNI‑IV OMNI‑IV este un inventar de autoevaluare, destinat să evalueze trăsăturile de personalitate care ies din sfera normalității. Rezultatele ar putea oferi o descriere a devierilor de la nivelul personalității unei persoane. Informațiile prezentate în acest raport se bazează pe răspunsurile individului la OMNI‑IV. Scorurile T pentru fiecare dintre scalele OMNI‑IV reprezintă scoruri standardizate cu o medie de 50 și o abatere standard de 10. Scalele pentru Tulburările de personalitate evaluează în mod primar perturbările la nivelul personalității. Scorurile T ridicate sugerează psihopatologia personalității. Scorurile T situate între valori normative la scalele de Tulburări de personalitate sugerează doar absența simptomatologiei aferente tulburărilor de personalitate, însă nu reflectă în mod necesar o funcționare adaptativă. Ar putea exista cazuri în care apar în raport afirmații aparent inconsistente cu privire la respondent. Aceste inconsistențe reflectă limitările actualului sistem de diagnostic al tulburărilor de personalitate bazat pe DSM‑IV, precum și complexitatea personalității normale. Este de așteptat să existe unele afirmații inconsistente. Se recomandă ca acestea să fie rezolvate examinând configurația scalelor OMNI‑IV și alte informații clinice referitoare la respondent. Procedurile legate de interpretarea itemilor lipsă, utilizarea scorurilor‑prag (puncte de secţiune), precum și utilizarea tabelelor normative sunt prezentate în Manualul de specialitate. Scorurile T se bazează pe eșantionul de standardizare OMNI/OMNI‑IV, compus din 650 de persoane adulte. Personalitatea este doar unul dintre numeroasele domenii relevante de funcționare. Prin urmare, se recomandă ca informațiile cuprinse în acest raport să fie integrate cu alte informații (ex. evaluarea aspectelor intelectuale, evaluarea psiho‑socială și istoricul medical) astfel încât să se obțină o evaluare comprehensivă a respondentului.

Figura 2. (continuare)

40

Client: Dna. O ID#: 200

Data testării: 10/08/2001 Pagina 3

Sumarul scalelor cu scoruri ridicate la OMNI‑IV

O etapă esențială în interpretarea scalelor OMNI‑IV este examinarea scalelor care se referă la Tulburările de personalitate. Scalele de Tulburări de personalitate la care s‑au obținut scoruri ridicate reflectă niveluri crescute ale trăsăturilor anormale de personalitate. Aceste scale operaționalizează constructe unipolare; scorurile scăzute indică absența constructului măsurat, însă nu reprezintă alt construct. Scorul prag principal pentru scalele de Tulburări de personalitate este un scor T de 70, care reprezintă un scor brut situat cu 2 abateri standard deasupra mediei. Folosind eșantionului normativ ca bază de referință, scorurile T de 70 sau mai mari sugerează disfuncții la nivelul personalității, semnificative din punct de vedere clinic. Nu se pretinde că aceste scale pot fi folosite de sine stătătoare pentru a stabili un diagnostic psihiatric de tulburare de personalitate. Cu toate acestea, scorurile extrem de înalte la o scală cresc probabilitatea ca un individ să aibă tulburarea de personalitate evaluată prin intermediul scalei respective. Se recomandă ca demersul de aplicare a scorurilor‑prag să fie ghidat de către judecata clinică și cunoașterea proprietăților psihometrice ale fiecăreia dintre scalele OMNI‑IV. În plus față de scalele OMNI‑IV la care s‑au obținut scoruri ridicate, se recomandă ca interpretarea să includă, de asemenea, dovezi confirmatoare obținute din biletul de trimitere, interviu, observații comportamentale și/sau raportări ale altor persoane semnificative.

Figura 2. (continuare)

41

Client: Dna. O ID#: 200

Data testării: 10/08/2001 Pagina 4

Tabel de sumarizare a scorurilor OMNI‑IV

Scală Scale de validitate Itemi lipsă Răspunsuri inconsistente (INRV) Distres actual (DA) Scalele tulburărilor de personalitate Paranoic (PAR) Schizoid (SCH) Schizotipal (SCT) Antisocial (ANT) Borderline (BOR) Histrionic (HIS) Narcisist (NAR) Evitant (EVT) Dependent (DEP) Obsesiv‑Compulsiv (OBC)

Figura 2. (continuare)

42

Scor brut

Cota T

4 1

58

121

74

26 26 32 19 36 37 35 26 32 26

60 62 66 59 73 66 57 59 72 51

Date lipsă/Total

1/32 1/17 1/28 1/13

Client: Dna. O ID#: 200

Data testării: 10/08/2001 Pagina 5

Scalele de validitate şi Scalele tulburărilor de personalitate Scoruri T

Scoruri T

> 100

> 100

90

90

80

80 DA BOR

DEP

70

70 SCT HIS PAR

60

SCH

60

ANT

INRV

NAR

EVT

50

OBC

40

40

< 30 Scale Cota T Scor brut

50

< 30 INRV 45 0

DA 66 102

PAR 60 25

SCH 49 20

SCT 56 27

ANT 59 19

BOR 60 28

HIS 59 33

NAR 69 41

EVT 54 23

DEP 57 23

OBC 71 37

Scoruri T

Figura 2. (continuare)

43

Client: Dna. O ID#: 200

Data testării: 10/08/2001 Pagina 6

Interpretarea rezultatelor Scalele de validitate Persoana evaluată a răspuns la itemi într‑un mod consistent. A declarat că a trăit un distres semnificativ în ultima săptămână. Această perioadă de distres se pare că este caracterizată de simptome de anxietate şi depresie şi este posibil să fi influenţat scorurile la anumite scale. Scalele ce măsoară tulburările de personalitate Dna. O pare să aibă un obicei de a stabili relaţii intense şi furtunoase, în care alternează admiraţia şi deprecierea pentru aceeaşi persoană. Este posibil să aibă o imagine de sine sau o identitate inconsistentă, care se reflectă în incertitudine faţă de probleme precum valorile, alegerea carierei, prietenii şi orientarea sexuală. Poate fi precum un cameleon şi îşi poate însuşi atributele sau personalitatea celui/celei cu care este în acel moment. Deseori, starea de spirit este instabilă, schimbându‑se de la o zi la alta sau de la oră la alta, de obicei ca o reacţie la un eveniment din viaţa ei. Poate în mod frecvent să etaleze furie intensă sau nepotrivită şi poate să întâmpine dificultăţi în controlarea acestei emoţii. Este probabil ca Dna. O să trăiască stări de vid interior şi să se angajeze în comportamente impulsive, autovătămătoare, cum ar fi: mâncatul necontrolat, abuzul de substanţe, jocuri de noroc, cheltuieli necontrolate şi activitate sexuală fără a ţine cont de consecinţe. Este predispusă la tentative sau gesturi de suicid şi la comportamente de automutilare, precum tăierea sau arderea intenţionată. Poate să facă eforturi mari pentru e evita abandonul real sau imaginar. În perioadele de stres, poate trăi episoade trecătoare de depersonalizare sau derealizare severă, precum şi ideaţie paranoidă. Dna. O este adesea pasivă şi neajutorată şi preferă să depindă de alţii. Are dificultăţi în luarea deciziilor zilnice fără ajutor sau încurajări şi se bazează pe ceilalţi să ia pentru ea deciziile importante în viaţă. Întâmpină dificultăţi în iniţierea unor proiecte sau atunci când trebuie să facă lucrurile de una singură. Aceasta poate să se datoreze lipsei de încredere în sine şi sentimentelor de incompetenţă, mai degrabă decât lipsei de motivaţie sau energie. Este posibil să se simtă incomodă sau neajutorată când este singură, şi să aibă o frică ireală de a nu fi lăsată să‑şi poarte singură de grijă. Această frică de abandon ar putea să o facă supusă şi reticentă în a nu fi de acord cu ceilalţi. Ar putea să caute metode de a se face plăcută, oferindu‑se ca voluntară pentru sarcini neplăcute. Când se încheie o prietenie apropiată, apare nevoia imediată de a o înlocui.

Figura 2. (continuare)

44

Client: Dna. O ID#: 200

Data testării: 10/08/2001 Pagina 7

Sumarul itemilor critici Nr. Item Răspuns Item critic Comportament suicidar şi autovătămare 37. 3 – Acord parţial M‑am tăiat sau m‑am ars intenţionat. 52. 2 – Acord puternic Am încercat să mă sinucid. 68. 1 – Acord total Am ameninţat că mă voi sinucide. Abuz de substanţe 9. 8 – Lipseşte Mă îmbăt cel puţin o dată pe lună. 108. 4 – Ocazional Folosesc marijuana sau medicamente ca să mă droghez. 147. 4 – Ocazional Conduc, deşi am consumat alcool sau droguri. Tulburări de dispoziţie şi anxietate 118. 6 – Foarte rar Sunt gol/goală pe dinăuntru şi nu simt nimic. 185. 3 – Frecvent Mă îngrijorez că o să fiu lăsat(ă) singur(ă) şi o să fiu nevoit(ă) să am grijă de mine. Furie şi impulsivitate 43. 6 – Dezacord puternic Pot să fiu necugetat(ă). 63. 7 – Dezacord total Am săvârşit infracţiuni grave. 98. 3 – Frecvent Am izbucniri sau accese de furie. 128. 4 – Ocazional Când sunt furios(oasă) arunc, trântesc sau sparg lucruri. 143. 5 – Rar Am fost nevoit(ă) să fiu nemilos(oasă) ca să ajung în frunte. 149. 4 – Ocazional Îmi pierd cumpătul şi ajung la bătaie. 162. 4 – Ocazional Rezolv lucrurile cu pumnii. Necinste/Minciună 126. 7 – Niciodată Mint atunci când asta serveşte scopului meu. Îi induc în eroare pe ceilalţi ca să obţin ceea ce vreau. 139. 4 – Ocazional

Itemii critici OMNI‑IV trebuie interpretați cu atenție. Utilizarea Itemilor critici este doar unul dintre diversele niveluri la care se poate interpreta scala. Consultați Manualul de specialitate pentru instrucțiuni adiționale pentru utilizarea Itemilor critici.

Figura 2. (continuare)

45

Client: Dna. O ID#: 200

Data testării: 10/08/2001 Pagina 8

Tabelul rezumativ cu răspunsurile înregistrate Item Răsp. 1. 6 2. ? 3. 2 4. 3 5. 5 6. 5 7. 6 8. 2 9. ? 10. 6 11. 4 12. 4 13. 6 14. 5 15. 5 16. ? 17. 4 18. 4 19. 6 20. 3 21. 5 22. 5 23. ? 24. 4 25. 2 26. 2 27. 5 28. 3 29. 3 30. 5 31. 4 32. 5 33. 2 34. 2 35. 5 36. 5 37. 3 38. 4 39. 5 40. 5 41. 5 42. 5

Item 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84.

Figura 2. (continuare)

46

Răsp. 6 6 5 5 3 5 6 5 5 2 5 4 5 3 5 2 5 3 5 5 7 5 3 3 6 1 5 5 5 6 2 3 4 4 2 4 7 7 5 4 4 2

Item 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126.

Răsp. 5 3 2 3 5 4 4 3 4 4 2 7 5 3 3 3 5 2 5 5 4 2 6 4 3 3 3 6 3 1 5 5 3 6 5 2 2 4 5 6 6 7

Item 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168.

Răsp. 2 4 3 4 3 6 4 6 3 4 5 5 4 4 5 2 5 3 3 4 4 5 4 4 2 7 2 6 7 2 3 3 7 6 5 4 4 4 3 6 4 2

Item 169. 170. 171. 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 210.

Răsp. 4 4 3 2 5 7 2 6 4 5 5 3 4 7 2 4 3 3 5 5 7 2 2 6 1 5 4 4 6 3 4 4 5 1 6 2 1 1 5 2 6 6

4

Aplicații Inventarele de personalitate OMNI sunt construite pentru a fi folosite de către clinicieni, consilieri şi oameni de ştiinţă. Deoarece au fost concepute ţinând cont de aceşti specialişti, ele evaluează trăsături de personalitate care ar trebui să se dovedească a fi semnificative şi folositoare în munca pe care ei o desfăşoară. Un alt scop al inventarelor OMNI este încurajarea schimbului fructuos de idei dintre practicieni şi cercetători. Comunicarea avansată într‑o limbă comună ar trebui să se dovedească a fi benefică pentru ambele grupuri.

Psihologie clinică şi psihiatrie Psihologii clinicieni şi psihiatrii îşi dau seama de importanţa evaluării corecte a unui pacient care apelează la ei pentru ajutor, astfel încât să încerce să abordeze cel mai adecvat tip de intervenţie. Pentru a realiza acest lucru, ei se bazează în primul rând pe observaţie, pe istoricul persoanei şi pe o examinare focalizată pe stările mentale anormale, din prezent sau din trecut, ale persoanei. Toate acestea duc la punerea unui diagnostic formal bazat pe o nosologie a tulburărilor mentale, cum ar fi DSM‑IV, elaborat de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994). Aceste denumiri/etichete fac posibilă o formă stenografiată de comunicare între clinicieni, precum şi anumite indicaţii despre prognosticul probabil al persoanei şi reacţiile acesteia la tratamentele disponibile. Chiar dacă OMNI nu este construit pentru a furniza informaţii despre tulburările mentale de pe Axa I, cunoştinţele despre personalitatea pacienţilor cu astfel de tulburări conduc la mai buna lor înţelegere. Personalitatea poate contura sau colora manifestările unei tulburări, poate să facă pe cineva mai vulnerabil la anumite tulburări sau să îi influenţeze cursul, rezultatul şi răspunsul la tratament (Akiskal şi Hirschfeld, 1983; MacKenzie, 1994). Să ne gândim, de exemplu, la doi pacienţi cu depresie unipolară.

Unul este introvertit, modest şi conştiincios, iar celălalt este extravertit, exhibiţionist şi dependent. Înţelegerea şi modul de rezolvare a depresiei fiecărei persoane reprezintă diferite provocări pentru clinician, din cauza celor două personalităţi diferite. Bineînţeles că există persoane a căror tulburare mentală constă, în primul rând, în trăsături dezadaptative de personalitate, cum ar fi cele descrise pe Axa II din DSM‑IV (Loranger, 2000). OMNI şi OMNI‑IV sunt utile pentru a oferi informaţii despre posibila prezenţă a unei tulburări de personalitate şi în conturarea tipului specific de tulburare. Scalele OMNI care evaluează trăsăturile normale ale personalităţii extind ţinta evaluării personalităţii dincolo de trăsăturile dezadaptative, pentru a include informaţii despre o categorie mai largă de caracteristici normale.

Centre de corecţie Tulburările de personalitate sunt des întâlnite la persoanele din închisori (Blackburn şi Coid, 1999). Cunoaşterea personalităţii deţinuţilor este folositoare pentru înţelegerea şi coordonarea lor. Poate să contribuie la predicţia cu privire la acomodarea la detenţie, comportament violent şi recidivă (Edens, Poythress şi Lilienfeld, 1999; Young, Justice şi Erdberg, 1999). Cunoştinţele despre însuşirile pozitive ale personalităţii unei persoane, precum şi despre deficienţele acesteia, pot facilita procesul de reabilitare (Coid, 1998). Inventarele de personalitate OMNI şi OMNI‑IV pot fi folosite în mod econom într‑un centru de corecţie, deoarece nu necesită mult timp pentru a aduna informaţii detaliate despre trăsăturile normale şi deviante de personalitate ale unei persoane. De asemenea, oferă o metodă de evaluare standardizată şi uniformă, iar rezultatele pot fi interpretate ca făcând referire la o populaţie de etalonare vastă. 47

Neuropsihologie

Cercetare

Evaluarea personalităţii poate să fie o componentă importantă a unei evaluări neuropsihologice. Tulburarea personalităţii este asociată cu numeroase tulburări neurologice (Lezak, 1995; Perry şi Zillmer, 1996). Trăsăturile de personalitate pot, de asemenea, să afecteze reacţia unei persoane la pierderea funcţiilor cognitive şi a abilităţii sale de recuperare de la astfel de deficienţe (Gass, 2000). Aceste lucruri sugerează că OMNI şi OMNI‑IV pot fi folosite în avantajul evaluării şi al reabilitării neurologice a unor pacienţi.

Cercetările care implică personalitatea sunt omniprezente în psihologia academică şi în domeniile legate de sănătate. Pentru aceste studii există atât o inspiraţie practică, cât şi una teoretică. Cu toate acestea, ele adesea nu includ o evaluare completă a trăsăturilor normale şi a celor anormale de personalitate. De asemenea, utilizează o mare varietate de constructe şi instrumente. Acest lucru limitează oarecum compararea concluziilor şi generalizarea rezultatelor. Unul dintre motivele principale pentru construirea Inventarelor de personalitate OMNI este încercarea de a răspunde nevoii de a avea un asemenea instrument.

48

5

Dezvoltare şi validare Metode şi argumente pentru selecţia scalelor În construirea unui inventar care pretinde a măsura atât trăsăturile normale, cât şi cele patologice de personalitate, este foarte probabil să se ivească probleme de redundanţă şi de coerenţă structurală. Din punct de vedere psihometric, este posibil să fie dificilă dezvoltarea scalelor separat pentru trăsăturile normale şi pentru cele anormale de personalitate. Există o reacţie la tendinţa actuală a unor teoreticieni specializaţi în evaluarea personalităţii, în special adepţi ai analizei factoriale, mai degrabă de a uni trăsăturile de personalitate decât de a le trata separat. Cu toate acestea, datorită statutului său oficial, utilizării răspândite şi faptului că reprezintă acordul actual al unui număr mare de clinicieni experţi, pentru mine a fost o concluzie anticipată aceea că scalele care evaluează trăsăturile patologice ale personalităţii ar trebui să se bazeze pe nosologia tulburărilor de personalitate din DSM‑IV. DSM‑IV este un sistem de clasificare categorial. În teorie, astfel de sisteme de diagnostic ar trebui să specifice trăsăturile definitorii ale unei tulburări, iar categoria respectivă nu ar trebui să se suprapună cu normalitatea sau cu alte tulburări. Chiar dacă multe tulburări mentale sau psihice nu se conformează acestui ideal, clasificarea pe categorii are o tradiţie clinică lungă şi s‑a dovedit a fi o formă eficientă de comunicare. De curând, a avut loc o considerabilă polemică cu privire la folosirea unui sistem de diagnostic categorial în evaluarea tulburărilor de personalitate (Loranger, 1999b). Trăsăturile de personalitate există pe un continuum cu normalitatea, anumite trăsături ar putea să nu fie specifice unei categorii anume şi unii indivizi se încadrează în mai multe categorii. Din aceste motive, anumite autorităţi au recomandat înlocuirea categoriilor cu dimensiuni (Tyrer,

1995). Nu există niciun motiv inerent pentru care cineva trebuie să aleagă între categorii şi dimensiuni, în consecinţă ambele metode de clasificare coexistă. De exemplu, categoriile actuale din DSM‑IV pentru retardare mentală (slabă, moderată, profundă şi severă) se bazează pe dimensiuni (de exemplu, niveluri IQ). Acelaşi lucru este valabil şi pentru anumite tulburări fizice (de exemplu, hipertensiune). Alegând să măsor direct criteriile DSM‑IV pentru tulburări de personalitate, fără să presupun că toate trăsăturile adaptative se vor ivi din extinderea celor patologice în zona normalului, mi‑am luat angajamentul de a construi două seturi de scale, cele pentru trăsăturile normale şi cele pentru trăsăturile patologice de personalitate. Această procedură era diferită de cea utilizată pentru elaborarea a două inventare de personalitate noi, Inventarul personalităţii normale şi patologice (Schedule for Normal and Abnormal Personality, SNAP; Clark, 1993) şi Evaluarea dimensională a problemelor de personalitate (Dimensional Assessment of Personality Problems, DAPP; Jackson şi Livesley, 1995), care au apărut când OMNI trecea printr‑un proces de cercetare de teren. SNAP a fost construit, în primul rând, pentru a evalua tulburările de personalitate, dar evaluează şi trăsăturile normale de personalitate. Acest lucru se face însă prin extrapolarea de la grupurile de simptome specifice tulburărilor de personalitate: „itemii luaţi în considerare pentru includerea în SNAP trebuie să fie asociaţi unui simptom al unei tulburări de personalitate” (p. 49). O fuziune similară de trăsături tipice şi atipice a fost, de asemenea, folosită şi în construirea DAPP‑ului. Strategia folosită în construirea OMNI nu a exclus integrarea scalelor suplimentare derivate dintr‑o analiză factorială a tuturor scalelor din OMNI. Aceste scale integrează trăsăturile normale şi patologice de personalitate, la un nivel mai înalt de abstractizare sau generalizare. Astfel se păstrează punctul de contact cu 49

literatura de specialitate despre analiza factorială şi se menţin canalele de comunicare cu numeroşi psihologi specializaţi în psihologia personalităţii, care au ales clasificarea personalităţii prin metoda respectivă. Alegerea scalelor care evaluează trăsăturile normale de personalitate a fost mai problematică decât aceea a scalelor care evaluează trăsăturile patologice de personalitate. Compilaţia oricărei liste de trăsături normale de personalitate este oarecum un proces arbitrar, fie că se face printr‑o analiză lexicală, analiză factorială sau o teorie a personalităţii. Testele care evaluează personalitatea normală, existente în limba engleză, se bazează pe diferite metode de construcţie a testelor (de exemplu, analiza factorială). Cu toate acestea, puţine teste sunt derivate din teoriile de personalitate per se. Câteva astfel de exemple ar fi Myer‑Briggs Type Indicator (MBTI; Myers şi McCauley, 1985) care are la bază teoria jungiană şi Inventarul de temperament şi caracter (Temperament and Character Inventory, TCI; Cloninger, 1987), care reflectă teoria lui Cloninger despre personalitate (Cloninger, Svrakic şi Przybeck, 1993). OMNI aderă la tendinţa predominantă şi nu este strâns legat de nicio teorie specifică a personalităţii. Acest lucru ar trebui să facă OMNI mai acceptabil pentru psihologi şi psihiatri, deoarece nu îi forţează să accepte o teorie de organizare a personalităţii, pe care este posibil să nu o agreeze. Cei care au construit testul au folosit una dintre cele două metode: bottom‑up, cu alte cuvinte construcţia scalelor cu o deschidere mai îngustă, scale mai specifice, care, ulterior, pot fi integrate în scale mai generale; sau top‑down, adică scale cu o deschidere mai largă, scale mai generale, care pot fi descompuse în scale mai specifice. Este probabil ca prima abordare să producă scale cu o utilitate mai mare, deoarece conţinutul specific şi scopul lor este clar încă de la început. Metoda bottom‑up este opusul celei folosite de Costa şi McCrae în construirea Inventarului de personalitate NEO revizuit (Revised NEO Personality Inventory, NEO PI‑R; Costa şi McCrae, 1992). Ei au început cu modelul celor cinci factori şi, după aceea, au atribuit trăsături sau faţete fiecărui factor. Deoarece există o controversă legată de numărul optim de factori (Block, 1995), abordarea de la început a trăsăturilor de ordine inferioară face mai puţin probabil ca trăsăturile potenţial adaptative să poată fi omise sau „absorbite” de alte trăsături. 50

Am preferat, de asemenea, să nu permit analizei factoriale să domine selecţia scalelor. Am fost preocupat în mod deosebit de includerea constructelor mai apreciate de clinicieni, care adesea găsesc mai utile anumite trăsături care se suprapun parţial faţă de cele mai puţin familiare, derivate în urma analizelor matematice. În momentul de faţă, ar fi contraproductivă ignorarea acestei perspective clinice, mai ales din perspectiva statutului influent al DSM‑IV; un sistem de clasificare care nu ţine cont de analiza factorială. Pentru selectarea Scalelor care evaluează trăsăturile normale ale personalităţii, prima dată am compilat o listă de trăsături relativ distincte, niciuna cu o specificitate sau generalitate excesivă. Trebuiau doar să ofere o descriere adecvată a personalităţii normale, dată fiind constrângerea practică de a crea un inventar care să nu depăşească 300‑400 de itemi. Am purtat discuţii săptămânale de‑a lungul unui an, despre trăsături de personalitate, cu un grup de lucru format din psihologi clinicieni şi psihiatri. Mai mult, clinicieni şi cercetători de la alte centre, chiar şi centre din alte ţări, au participat la aceste discuţii, din când în când. După ce trăsăturile au fost definite şi delimitate, unele dintre ele au fost modificate, altele respinse. Apoi, am revizuit inventarele de personalitate existente şi listele de adjective, în căutarea trăsăturilor potenţial adaptative, care ar fi putut fi omise. Se pare că omiterile s‑au datorat, în general, diferenţelor de denumire sau unui nivel mai general de abordare. În final, am trimis o listă de trăsături mai multor membri ai Departamentului de psihiatrie de la Cornell, pentru comentarii şi sugestii. Această procedură de selectare a dus la cele 25 de trăsături normale de personalitate enumerate în tabelul 1. Numeroase inventare de personalitate apelează la scale de validitate pentru a detecta sau corecta anumite comportamente nedorite ale celor care sunt testaţi. O ameninţare pentru validitate este apariţia unor pattern‑uri de răspuns neobişnuite, datorate neglijenţei, neatenţiei, incapacităţii de a citi, incapacităţii cognitive sau încercării intenţionate de a sabota testul prin răspunsuri la întâmplare. Am ales să folosim Scala Inconsistenţa răspunsului variabil (INRV), pentru a detecta această sursă de eroare. Acest tip de scală a fost inclus recent în alte inventare de personalitate, inclusiv MMPI‑2 (Butcher şi colab., 1989) şi SNAP. În cazul OMNI, această scală constă în măsurarea

răspunsurilor inconsistente la 9 perechi de itemi cu conţinut similar. De exemplu, „Mă enervez greu/Mă enervează lucrurile mărunte; Sunt o persoană precaută/Pot să fiu nesăbuit.” OMNI defineşte inconsistenţă scorurile de 1 sau 2 la unul dintre itemii unei perechi şi 6 sau 7 la celălalt item al perechii. Scorul de secţiune (cut‑off) este determinat practic folosind distribuţia scorurilor INRV în eşantionul de etalonare. Anumite inventare de personalitate folosesc şi Scalele de minciună, pentru a încerca să detecteze sau să corecteze minciuna sau eforturile din partea celui care răspunde de a oferi răspunsuri dezirabile social. Există, totuşi, o controversă despre abilitatea reală a acestor scale de a îmbunătăţi validitatea (Edwards, 1990; Nicholson şi Hogan, 1990; Paulhus, 1989). Aproape că nu există dovezi empirice care să susţină faptul că aceste scale îmbunătăţesc corelaţia testelor de personalitate cu criteriile externe folosite la validare (McCrae şi Costa, 1983). Deşi nu s‑a scris nimic decisiv despre acest aspect, în momentul de faţă nu cred că utilizarea unei Scale de minciună oferă vreo garanţie. Există o literatură considerabilă (Loranger şi colab., 1991) care sugerează că, atunci când un inventar de personalitate de autoevaluare este administrat unei persoane care se află într‑o stare de depresie sau de anxietate la momentul efectuării testului, starea patologică/ atipică poate să influenţeze evaluarea anumitor trăsături de personalitate. De exemplu, în mijlocul unui episod depresiv, oamenii pot avea o percepţie distorsionată a propriei persoane sau pot confunda starea actuală cu comportamentul normal. Din această cauză, am decis să includem Scala Distresul actual (DA) care măsoară nivelul de anxietate şi depresie din ultima săptămână (ultimele 7 zile). Această scală de 22 de itemi oferă un indice al nivelului de distres actual al persoanei şi este un indicator al posibilei prezenţe a unor distorsiuni la unele dintre scale.

să se potrivească cel mai bine acelor definiţii (Burisch, 1984a). Metoda empirică se bazează pe măsurători psihometrice, de exemplu frecvenţa răspunsurilor afirmative la itemi, consistenţa internă şi fidelitatea test‑retest a scalelor individuale şi a constructelor lor, validitatea de criteriu, convergentă, discriminativă, metoda trăsături multiple‑metode multiple (multitrait‑multimethod) şi analiza factorială (Anastasi, 1988). Strategia de construire a OMNI a presupus determinarea performanţei psihometrice optime a scalelor prin administrarea testului, folosindu‑se un set provizoriu de itemi, unui eşantion reprezentativ de 1000 de subiecţi din populaţia generală, administrare urmată de încercarea de a repeta rezultatele pe un al doilea eşantion.

Metoda principală de construcţie a scalelor

Instrucţiuni pentru persoanele evaluate

Abordarea principală a construcţiei de scale a fost una flexibilă şi care a folosit atât metode raţionale, cât şi metode empirice. Metoda raţională începe cu definiţiile precise, detaliate ale trăsăturilor pe care un test intenţionează să le măsoare şi apoi se construiesc itemii, astfel încât

Personalitatea se reflectă în dispoziţiile stabile şi în comportamentele de durată. Instrucţiunile testelor de personalitate îi învaţă în mod frecvent pe cei care răspund să se descrie cum sunt ei în mod obişnuit. Acest lucru îi lasă celui căruia i se administrează testul o libertate

Formatul itemilor Formatul adevărat/fals este popular datorită simplităţii sale. Totuşi, mulţi dintre cei care răspund nu sunt de acord cu decizia dihotomică, deoarece ei o văd ca o suprasimplificare. Există argumente psihometrice convingătoare pentru aşa‑numitele formate Likert, care oferă mai multe opţiuni respondenţilor (Comrey, 1988). Nunnally (1978) a revizuit dovezile existente în favoarea sa şi a concluzionat că era un avantaj să foloseşti mai mulţi paşi decât mai puţini: Pe măsură ce numărul de paşi este mărit, începând de la 2 până la 20, creşterea fidelităţii este rapidă la început. Tinde să se niveleze aproximativ pe la 7, iar după aproximativ 11 paşi, câştigul de fidelitate, datorită creşterii numărului de paşi, este foarte mic. (p. 595) În apărarea acestor concluzii, OMNI oferă şapte variante de răspuns. Foloseşte, de asemenea, şi setul de descriptori propus de Comrey. Aceştia includ scale atât de concordanţă, cât şi de frecvenţă. Atribuirea unui item uneia sau alteia a fost uneori arbitrară, dar în mod frecvent s‑a bazat pe ceea ce părea că se potriveşte cel mai bine comportamentului descris de itemul respectiv.

51

considerabilă pentru a decide ce înseamnă pentru el în mod obişnuit. Astfel de instrucţiuni vagi nu reflectă într‑un mod adecvat faptul că anumite trăsături pot să se schimbe pe durata vieţii unei persoane. Persoanele pot să atribuie diferite perioade termenului sau pot să confunde comportamentele recente cu personalitatea. Aşadar, este preferabil să fie menţionată o perioadă uniformă pentru toţi cei care răspund, decât să li se permită să o aleagă singuri. În cadrul programului comun de clasificare şi diagnosticare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi al Institutului Naţional de Sănătate (INS), autorul, în colaborare cu membri ai comunităţii internaţionale de psihiatrie, a dezvoltat un interviu clinic semi‑structurat, Chestionarul internaţional al tulburărilor de personalitate (International Personality Disorder Examination, IPDE; Loranger, 1999a; Loranger, Sartorius şi Janca, 1997). Am făcut experimente pe perioade diferite de timp pentru a distinge personalitatea de alte comportamente. Am ajuns la concluzia că intervalul de cinci ani este un compromis rezonabil. Este suficient de mult, dar totuşi nu prea mult, pentru adaptarea la anumite schimbări care au loc.

Procesul de construire a itemilor Atunci când se scria un item pentru o scală, grupul de lucru era preocupat de nevoia pentru diversitate a conţinutului, precum şi de relevanţa itemilor faţă de trăsătură sau faţă de criteriul DSM‑IV. Itemii au fost reduşi la mai puţin de 15 cuvinte, am păstrat vocabularul la un nivel de clasa a patra şi am făcut eforturi pentru a evita ambiguitatea şi a menţine claritatea în exprimare. De asemenea, am fost atenţi la probleme legate de sex, educaţie şi de clasă socială (Asociaţia Americană de Psihiatrie, 1993). Am evitat, de asemenea, să recurgem excesiv la subtilităţi ca metodă de a deghiza scopul unui item. Chiar dacă există dovezi că aşa‑numitul acord are doar un efect banal asupra inventarelor de personalitate (Rorer, 1965), am încercat, de asemenea, să menţinem un echilibru direcţional în scrierea itemilor pentru o scală. Câteodată acest lucru nu a fost posibil, în mod special în cazul itemilor care descriu comportamentul patologic. Când direcţionalitatea nu a putut fi obţinută doar prin conţinutul itemului, am ales să evităm confuzia care este adesea asociată calificativelor negative. 52

Există dovezi că scalele foarte specifice care evaluează trăsăturile normale de personalitate pot fi construite din doar opt itemi (Burisch, 1984b; Comrey, 1988; Costa şi McCrae, 1992). Am scris un grup de itemi cu intenţia de a eşantiona domeniul pentru fiecare dintre cele 25 de trăsături normale de personalitate. Iniţial, am selectat 12‑15 itemi pentru fiecare dintre scalele care evaluează trăsăturile normale de personalitate, anticipând că unii nu vor trece de verificarea de către grupul de lucru şi alţii vor fi eliminaţi prin analiza psihometrică. Acelaşi item nu a apărut în mai mult de o scală care evaluează trăsături normale de personalitate. Membrii din grupul de lucru au dezbătut toţi itemii, pe larg. Au revizuit anumiţi itemi şi i‑au respins pe alţii, din cauza ambiguităţii şi, de asemenea, pentru a asigura atât relevanţa, cât şi diversitatea conţinutului, în relaţie cu definiţia trăsăturii acceptate anterior. Experienţa mea în dezvoltarea IPDE a facilitat scrierea itemilor pentru cele 10 scale care măsoară tulburări de personalitate. Construirea şi studiile de teren ale IPDE au presupus colaborarea a 58 de psihiatri şi psihologi clinicieni din 14 centre din Africa, Asia, Europa şi America de Nord. Chiar dacă există o diferenţă clară între un inventar şi un interviu clinic semistructurat, în colaborare, experienţa multiculturală s‑a dovedit inestimabilă în dezvoltarea inventarelor OMNI. De asemenea, am tras concluzii şi din experienţa anterioară cu un chestionar de screening pentru Axa II, care a fost utilizat într‑un studiu cu IPDE (Lenzenweger, Loranger, Korfine şi Neff, 1997). Există 79 de criterii de diagnosticare pentru Axa II în DSM‑IV şi fiecare dintre ele a fost ţinta scrierii itemilor. Pe lângă adaptarea anumitor itemi din IPDE şi din chestionarul de screening, am scris un număr mare de itemi noi. Grupul de lucru a utilizat şi datele de interpretare a itemilor din studiile de teren IPDE şi din studiul anterior pentru chestionarul de screening. În cele din urmă, am reţinut, am modificat sau am eliminat itemi, urmărind procedura utilizată cu scalele ce evaluează trăsăturile normale de personalitate. Dacă un item din una dintre scalele ce evaluează trăsăturile normale de personalitate a fost relevant pentru un anumit criteriu, noi l‑am inclus. Din cei 200 de itemi care formează versiunea finală a Scalelor ce evaluează trăsăturile normale de personalitate, 35 (17,5%) apar şi în Scalele tulburărilor de personalitate. Aceşti itemi care se suprapun contribuie la notarea a 15 dintre cele 79 de criterii de pe

Axa II. Pentru cinci dintre cele zece tipuri de tulburări, Paranoic, Schizotipal, Borderline, Evitant şi Dependent, nu sunt itemi care să le reprezinte pe Scalele ce evaluează trăsăturile normale de personalitate. Deoarece criteriile DSM‑IV variază considerabil în complexitate şi eterogenitate, nu ar putea fi evaluate cu un număr identic de itemi. Ocazional, un singur item a fost suficient, dar de obicei a fost nevoie de doi până la patru şi câteodată chiar de opt itemi. Itemii au fost ponderaţi prin împărţirea scorului total pentru un criteriu la numărul de itemi care îl măsoară. Astfel s‑a păstrat natura politetică a clasificării tulburărilor de personalitate conform DSM‑IV, care acordă o importanţă egală fiecărui criteriu.

Eşantionul folosit la construirea inventarelor Iniţial, participanţilor selectaţi li s‑a făcut un screening pentru istoricul tulburărilor mentale. Pentru a face acest lucru, singura metodă fezabilă din punct de vedere economic ar fi fost utilizarea unor chestionare cu o sensibilitate şi o specificitate îndoielnice. Un astfel de screening ar fi dus la un eşantion mai degrabă distorsionat decât reprezentativ. Sondajul naţional de comorbiditate al tulburărilor mentale din Statele Unite (The National Comorbidity Survey of mental disorders in the United States) (NCS; Kessler şi colab., 1994), cel mai scump studiu epidemiologic de acest gen făcut vreodată, a arătat că aproximativ 50% dintre participanţi au îndeplinit criteriile pentru cel puţin o tulburare mentală de‑a lungul vieţii şi aproape 30% în ultimele 12 luni. Am considerat că excluderea unor astfel de persoane ar face ca eşantionul pentru construirea inventarelor să fie mai puţin reprezentativ pentru populaţia generală. Am utilizat numeroase metode de recrutare. Au fost publicate anunţuri în ziarele locale şi într‑o broşură publicitară săptămânală, distribuită la toate gospodăriile din ţinutul Westchester, New York (cu o populaţie de 850.000 de oameni). Mai mult de 100 de voluntari au informat familiile, prietenii şi vecinii despre proiect. Câteva unităţi industriale locale au afişat anunţuri pe avizierele lor şi au fost făcute anunţuri în campusurile facultăţilor. Un acord de participare naţională a făcut cunoscut proiectul, la fel ca principalul centru militar din California. De asemenea, numeroşi participanţi au informat şi alte persoane. Cu toate că cele două eşantioane nu reflectă distribuţia

geografică a recensământului Statelor Unite, ele includ voluntari din toate cele 50 de state. Apelurile de recrutare explicau că, în cadrul Spitalului Cornell din New York, se lucrează la construirea unui chestionar pentru folosirea lui în studii ale personalităţii omului şi în sănătate. Voluntarii au fost înscrişi prin telefon sau prin înregistrare la persoanele care recrutau la faţa locului. Au fost plătiţi cu 50 de dolari pentru completarea (inventarului) OMNI, în două întâlniri la distanţă de câteva săptămâni. Au înapoiat inventarul OMNI într‑un plic preplătit, alături de un formular de consimţământ al drepturilor omului semnat. Al doilea inventar le‑a fost expediat la o lună după cel iniţial. A doua expediere avea suplimentar o invitaţie pentru voluntarii căsătoriţi care doreau implicarea partenerului/partenerei pentru completarea OMNI cu privire la comportamentul lor. Dacă partenerul de cuplu îşi exprima interesul, atunci el sau ea primea o versiune pentru observator, modificată la persoana a treia, după ce participantul înapoia inventarul retest. Partenerii erau plătiţi cu 25 Tabelul 6 Caracteristicile demografice ale eşantioanelor folosite la construirea OMNI/OMNI‑IV Eşantion 1a %

Eşantion 2b %

50,0 50,0

42,7 57,3

Vârstă (ani) 18‑29 30‑39 40‑49 50‑59 60‑69 70‑74

26,3 24,4 20,7 10,2 11,6 6,9

27,8 23,4 19,0 12,0 10,7 6,9

Etnie Alb/Caucazian Negru/Afro‑american Hispanic Asiatic American nativ Alte etnii

87,5 4,4 3,3 2,9 0,8 1,1

87,9 4,1 3,3 3,0 0,6 1,1

Educaţie (ani)