Teste Vi Examen 400 [PDF]

Zitiervorschau

Compliment simplu 1. CS Stabiliţi forma toracelui la copil, dacă toracele este mai lat în partea inferioară, unghiul epigastric este obtuz, linia care mărgineşte toracele din faţă este ovală, coastele inferioare au un înclinaţie mică: A. Forma cilindrică B. Forma conică C. Forma plată D. Pieptul cizmarului (forma patologică) E. Mixtă 2. CS Apreciaţi forma toracică la copil, dacă la el partea inferioară şi cea superioară a toracelui este dezvoltată uniform, dreapta care mărgineşte toracele din faţă este ovală, unghiul epigastric este drept, coastele inferioare stau sub o înclinaţie medie: A. Plată B. Conică C. Cilindrică D. Mixtă E. Pieptul cizmarului (patologică) 3. CS Stabiliţi tipul posturii copilului dacă la el corpul se menţine în poziţie dreaptă, capul ridicat, abdomenul plat, curburile coloanei vertebrale nu sunt accentuate: A. Gârbovită B. Normală C. Lordotică D. Cifotică E. Redresată 4. CS Indicaţi factorul preponderant a activităţii motorii totale la vârstele şcolare: A. Genetici B. Climaterici C. Sociali D. Metabolici E. Motivaţiile biologice 5. CS Indicaţi intervalul de vârstă (luni) pentru copii de vârstă 1 – 12 luni utilizat în elaborarea standardelor dezvoltării fizice. A. 1 lună B. 2 luni C. 3 luni D. 4 luni E. 6 luni 6. CS Indicaţi intervalul de vârstă (în luni) pentru copii de vârstă 7 – 18 ani utilizat în elaborarea standardelor dezvoltării fizice: A. 3 luni B. 6 luni C. 9 luni D. 10 luni E. 12 luni 7. CS Indicaţi perioada în care se produc cele mai frecvente accidente în condiţii de şcoală: A. Orelor de educaţie fizică B. Orelor de muncă în ateliere C. Activităţilor în cercuri D. Întrecerilor sportive E. Recreaţiilor 8. CS Numiţi de câte ori se schimbă regimul copilului pe parcursul primului an de viaţă: 1

A. 3 ori B. 2 ori C. 4 ori D. 5 ori E. 6 ori 9. CS Indicaţi vârsta copilului de la care se prevede trecerea la somnul de o singură dată în zi, în regimul de zi: A. 1 an B. 1 ½ ani – 2 ani C. 3 ani D. 3 ½ ani E. 4 ani 10. CS Indicaţi câte perioade de veghe sunt prevăzute în regimul zilei pentru copii de 2 – 3 ani: A. 1 B. 2 C. 3 D. 4 E. 5 11. CS Indicaţi numărul activităţilor obligatorii pe săptămână a copiilor din grupa mică (5 – 6 ani): A. 10 B. 12 C. 14 D. 16 E. 19 12. CS Precizaţi distanţa la care se admite amplasarea băncilor şcolare amenajate în 3 rânduri de la tablă: A. 0,5 m B. 0,8 m C. 1 m D. 1,6 – 2 m E. 2,0 – 2,5 m 13. CS Indicaţi înălţimea la care se admite fixarea tablei de la podea în camerele de grupă: A. 0,2-0,3 m B. 0,3-0,4 m C. 0,7-0,8 m D. 0,8-0,9 m E. 0,9-1,0 m 14. CS Mesele băncilor şcolare №1 sunt confecţionate cu înălţimea (cm) de: A. 24 B. 34 C. 40 D. 46 E. 52 15. CS Bifaţi ce reprezintă distanţa, în sens vertical, de la marginea posterioară a pupitrului şi scaun? A. Înălţimea scaunului B. Adâncimea scaunului C. Distanţa spătarului D. Distanţa spătarului băncii E. Diferenţa 2

16. CS Indicaţi ce reprezintă depărtarea, în sens orizontal, de la marginea posterioară a pupitrului şi marginea anterioară a scaunului: A. Distanţa spătarului B. Înălţimea scaunului C. Distanţa scaunului D. Adâncimea scaunului E. Diferenţa 17. CS Scaunele băncilor şcolare №1 sunt confecţionate cu înălţimea (cm) de: A. 20 B. 22 C. 26 D. 30 E. 32 18. CS Cu care colorant sunt marcate mesele şi scaunele şcolare № 6: A. Roşu B. Violet C. Oranj D. Verde E. Albastru 19. CS Indicaţi greutatea jucăriilor destinate elevilor claselor I – IV (g): A. 100 gr B. 200 gr C. 400 gr D. 600 gr E. 800 gr 20. CS Indicaţi greutatea jucăriilor destinate copiilor de vârsta antipreşcolară (gr): A. 100 gr B. 200 gr C. 300 gr D. 400 gr E. 500 gr 21. CS Numiţi densitatea zațului optim (numărul caracterelor pe 1 cm2): A. 25 B. 20 C. 18 D. 15 E. 10 22. CS Indicaţi lungimea optimă a rândurilor (mm) manualelor pentru elevii claselor I – II: A. 130-126 B. 126-120 C. 120-113 D. 108-98 E. 98-95 23. CS Indicaţi distanţa optimă dintre rânduri (mm) a manualelor elevilor claselor I – IV: A. 2,4 B. 2,5 C. 2,6 D. 2,7 E. 2,8 24. CS Numiţi lungimea optimă (mm) a rândurilor manualelor şcolare (cl. V – XI): A. [ ] 80-90 B. [ ] 75-80 3

fi de:

C. [ ] 60-70 D. [ ] 65-70 E. [x] 95-113 25. CS Selectaţi teritoriu unde se recomandă de amplasat lotul construcţiei ŞPP: A. lângă auto magistrale B. lângă cazangerii C. lângă întreprinderi de producere D. în zonă silvică E. în suburbii 26. CS Indicaţi manifestarea insuficienţei de mişcare la copii: A. hipotrofie B. hipochinezie C. hipovitaminoze D. hipertonie E. hipofuncţie 27. CS Bifaţi durata gimnasticei igienice de dimineaţă: A. 3 min B. 5 min C. 7 min D. 15 min E. 20 min 28. CS Durata micropauzelor folosite în timpul lecţiilor la diferite obiecte se recomandă a A. 1-2 min B. 2-4 min C. 4-6 min D. 6-8 min E. 8-10 min 29. CS Alegeţi durata primei băi de soare utilizate în călirea copiilor: A. 4 min B. 8 min C. 12 min D. 16 min E. 20 min 30. CS Alegeţi durata ultimei băi de soare utilizate în călirea copiilor: A. 25-35 min B. 35-50 min C. 60-70 min D. 100-120 min E. 150-200 min 31. CS Indicaţi temperatura aerului (în º C) necesară pentru a începe călirea cu băi de aer: A. 15-16ºC B. 18-20ºC C. 20-220C D. 25-300C E. mai mult de 300C 32. CS Indicați temperatura apei primei băi hidroterapice de picioare utilizate în călire: A. 15-17ºC B. 20-23ºC C. 25-30ºC D. 30-33ºC E. 40-45ºC 4

33. CS Indicaţi vârsta elevilor de la care se permite participarea acestora la marşurile turistice: A. 7-8 ani B. 8-9 ani C. 10-12 ani D. 14-15 ani E. 15-16 ani 34. CS Selectați durata primei iradieri cu raze ultraviolete artificială pentru fiecare parte a corpului: A. 0,25-0,33 biodoză /1min B. 0,5-0,66 biodoză /2min C. 0,66-0,75 biodoză /3min D. 0,75-1,0 biodoză /4min E. 1,0-1,25 biodoză /5min 35. CS Indicaţi suprafaţa totală a zonei sportive (%) de pe lotul de pământ ale şcolilor medii de cultură generala: A. 10-15% B. 15-20% C. 20-25% D. 30-35% E. 40-45% 36. CS Indicaţi care va fi cea mai mică suprafaţă pentru un elev din sala sportivă: A. 1,5 m2 B. 2,0 m2 C. 3,0 m2 D. 4,0 m2 E. 6,0 m2 37. CS Care este suprafaţa terenului sportiv pentru un loc în grădiniţe (NCM C 01.02:2016): A. 2,0 m2 B. 3,0 m2 C. 4,0 m2 D. 5,0 m2 E. 6,0 m2 38. CS Numiţi pentru câte fete este prevăzut un lavoar în blocul sanitar şcolar (NCMC 01.03.2000): A. 40 B. 50 C. 60 D. 70 E. 80 39. CS Care este suprafaţa pentru o persoană a încăperilor de grupă (NCM C 01.02:2016): A. 2,6 m2 B. 4,8 m2 C. 5,6 m2 D. 6,6 m2 E. 7,8 m2 40. CS Care este suprafaţa minimă a terenurilor de joacă pentru o persoană în grădiniţe (NCM C 01.02:2016): A. 5,0 m2 B. 5,6 m2 C. 6,0 m2 5

luni:

D. 9,0 m2 E. 18,2 m2 41. CS Marcaţi pentru care maladie termenul de reîncepere a exercițiilor fizice e de 1 – 2

A. bronşită B. gripă C. angină D. pneumonie E. otită acută 42. CS Care este termenul de reîncepere a exerciţiilor fizice pentru elevi ce au suferit de hepatită virală: A. 1-2 săptămâni B. 2-3 luni C. 3-4 săptămâni D. 1-2 luni E. 8-12 luni 43. CS Indicaţi care va fi densitatea motorie minimă a lecţiei de educaţie fizică pentru elevi: A. 40-45% B. 50-55% C. 65-70% D. 60-80% E. 80-90% 44. CS Indicaţi indicele după care se stabileşte perioada de restabilire funcţională după efort fizic în timpul educaţiei fizice: A. forţa musculară B. frecvenţa respiraţiilor C. frecvenţa pulsului D. tremurul mânii E. forţa de rezistenţă 45. CS Numiţi componentul principal care determină însemnătatea biologică a proteinelor alimentare: A. acizii graşi nesaturaţi B. săruri minerale (macroelemente) C. aminoacizii esenţiali D. microelemente E. vitamine 46. CS Indicaţi câte calorii se elimină la oxidarea unui gram de proteine: A. 2,5 calorii B. 3,0 calorii C. 3,5 calorii D. 4,0 calorii E. 5,0 calorii 47. CS Indicaţi câte calorii se elimină la oxidarea unui gram de lipide: A. 3,0 calorii B. 5,0 calorii C. 7,0 calorii D. 8,0 calorii E. 9,0 calorii 48. CS Indicaţi câte calorii se elimină la oxidarea unui gram de glucide: A. 3,0 calorii B. 4,0 calorii 6

C. 5,0 calorii D. 6,0 calorii E. 9,0 calorii 49. CS Menţionaţi care dintre substanţele minerale indicate fac parte din componenţa de bază a ţesutului osos (scheletul): A. calciu B. fosforul C. magneziu D. potasiul E. fierul 50. CS Indicaţi norma fiziologică de proteine pentru copiii de 4 – 6 ani: A. 53 g B. 68 g C. 69 g D. 77 g E. 90 g 51. CS Care va fi norma fiziologică de lipide pentru elevii din clasele 1 – 3: A. 53 g B. 68 g C. 67 g D. 79 g E. 92 g 52. CS Care va fi norma fiziologică de glucide pentru elevi de 7 – 10 ani: A. 212 g B. 272 g C. 335 g D. 395 g E. 425 g 53. CS Numiţi norma fiziologică de vitamina C pentru copii de 4 – 6 ani: A. 45 mg B. 50 mg C. 60 mg D. 70 mg E. 90 mg 54. CS Care va fi valoarea calorică a raţiilor alimentare pentru elevii claselor inferioare (7 – 10 ani): A. 1800 calorii B. 2000 calorii C. 2350 calorii D. 2500 calorii E. 2700 calorii 55. CS Numiţi normele fiziologice de fier pentru elevi: A. 5 mg B. 8 mg C. 11 mg D. 18 mg E. 28 mg 56. CS Care va fi suprafaţa încăperilor medicale din instituţiile preşcolare (NCM C 01.02:2016): A. 20 m2 B. 22 m2 C. 26 m2 7

D. 30 m2 E. 50 m2 57. CS Care va fi suprafaţa pentru un singur loc a sălii pentru alimentaţie (sala până la 80 locuri) a şcolii medii generale (NCMC 01.03-2000): A. 0,25 m2 B. 0,35 m2 C. 0,45 m2 D. 0,75 m2 E. 0,85 – 0,95 m2 58. CS Numiţi distanta (m) de amplasare a grădinițelor de copii de la aliniamentul străzii (NCM C. 01.02:2016): A. 15 m B. 25 m C. 35 m D. 45 m E. 55 m 59. CS Indicaţi capacitatea sălii pentru alimentaţie din numărul total de elevi (%) în sufrageria şcolii generale (NCM C.01.03-2000): A. 10% B. 15% C. 20 – 25% D. 35 – 40% E. 50 – 75% 60. CS Numiţi raza de deservire (m) a instituţii preşcolare din localităţile urbane (NCM C.01.02:2016): A. 200 m B. 300 m C. 400 m D. 500 m E. 600 m 61. CS Numiţi raza de deservire (m) pentru elevii claselor liceale în localitățile urbane (HG nr. 21 din 29.12.2005): A. 300 m B. 400 m C. 500 m D. 600 m E. 750 m 62. CS Indicaţi pentru câte locuri pentru fiecare 1000 de populaţie se prevăd pentru instituţiile preşcolare în timpul proiectării lor: A. 80 locuri B. 100 locuri C. 120 locuri D. 150 locuri E. 180 locuri 63. CS Menţionaţi pentru câte locuri se prevăd pentru fiecare 1000 de persoane în timpul proiectării şcolilor medii: A. 100 locuri B. 150 locuri C. 180 locuri D. 200 locuri E. 220 locuri 8

64. CS Numiţi suprafaţa pentru un copil a sălii mixte polivalente din gradinite cu capacitatea de până la 90 locuri (NCM C.01.02:2016): A. 2,5 m2 B. 3,0 m2 C. 4,0 m2 D. 5,0 m2 E. 6,0 m2 65. CS Numiţi suprafaţa minimă a unui spaţiu (încăperile necesare unei grupe) pentru un copil din grupa de grădiniţă (NCM C.01.02:2016): A. 2,5 m2 B. 3,0 m2 C. 4,2 m2 D. 5,6 m2 E. 6,0 m2 66. CS Care va fi aria terenului pentru grădiniţele cu capacitatea mai mare de 90 locuri (NCM C.01.02:2016): A. 20 m2 B. 25 m2 C. 35 m2 D. 40 m2 E. 50 m2 67. CS Marcaţi pentru care din încăperile principale ale şcolii suprafaţa pentru 1 elev va fi de 2,0 m2 (RNS nr. 21 din 2005): A. sala de studii (cl. I) B. laboratorul de chimie C. atelierul de lăcătuşărie D. sala sportivă E. cabinetul de informatică 68. CS Indicaţi suprafaţa pentru un elev de cl. II – IV în sala de studii (HG nr. 21 din 2005): A. 1,70 m2 B. 2,0 m2 C. 2,5 m2 D. 3,0 m2 E. 4,5 m2 69. CS Indicaţi suprafaţa pentru un elev în cabinetul pentru studierea limbii moderne (HG nr. 21 din 2005): A. 1,50 m2 B. 1,8 m2 C. 2,0 m2 D. 2,5 m2 E. 4,5 m2 70. CS Indicaţi suprafaţa pentru un elev în cabinetul de informatică (HG nr. 21 din 2005): A. 1,5 m2 B. 2,5 m2 C. 6,0 m2 D. 3,9 m2 E. 4,5 m2 71. CS În care încăpere din şcoală suprafaţa la un loc va fi de 0,65m2 (NCM C.01.032000): A. sala de studii B. cabinet de matematică 9

C. sala de festivităţi D. laboratorul de biologie E. cabinet de desen liniar 72. CS Care va fi raportul numărului minimal de locuri din sala festivă către numărul de elevi din şcoală(NCM C.01.03-2000): A. 10% B. 20% C. 25% D. 40% E. 50% 73. CS Numiţi încăperea auxiliară din şcoala medie suprafaţa căreia va fi de 0,15m2 pentru un elev (NCM C.01.03-2000): A. garderobă B. vestiarul C. cameră pentru laboranţi D. biblioteca E. sala festivă 74. CS Care va fi suprafaţa cabinetului medical şi de tratament din şcolile medii (NCM C.01.03-2000). A. 10 m2 B. 12 m2 C. 14 m2 D. 16 m2 E. 18 m2 75. CS Care va fi suprafaţa minimă a lotului de pământ pentru un elev din şcolile medii (NCM C.01.03-2000): A. 60 m2 B. 50 m2 C. 40 m2 D. 25 m2 E. 20 m2 76. CS Mărimea terenului şcolilor generale în caz de reconstrucţie poate fi micşorat cu (NCM C.01.03-2000): A. 10% B. 15% C. 20% D. 30% E. 45% 77. CS Care va fi procentul de ocupare a terenului de construit pentru grădiniţe (NCM C.01.02:2016): A. 5 B. 15 C. 25 D. 35 E. 45 78. CS Care va fi mărimea terenului pentru o persoană pentru grădiniţele cu capacitatea de până la 90 locuri (NCM C 01.02:2016): A. 20 m2 B. 40 m2 C. 60 m2 D. 70 m2 E. 80 m2 10

79. CS Pentru care încăperi şcolare trebuie să fie asigurată rata schimbului aerului pe oră de 20m3 (NCM C.01.03-2000): A. ateliere de instruire B. sala sportivă C. sala pentru festivităţi D. sala de clase E. cabinete 80. CS Indicaţi perioada de vârstă în care ţesutul limfatic are o dezvoltare mai intensă: A. 1 – 3 ani B. 4 – 5 ani C. 5 – 10 ani D. 10 – 12 ani E. 14 – 18 ani 81. CS Precizaţi vârsta fetelor la care se produce o dezvoltarea intensă a glandelor sexuale: A. 5 – 6 ani B. 6 – 10 ani C. 12 – 14 ani D. 16 – 17 ani E. 17 – 18 ani 82. CS Numiţi particularitatea de vârstă caracteristică dezvoltării organismului fetelor: A. Apariţia şi instalarea puseului de creştere la vârsta de 13 – 14 ani B. Dezvoltarea osoasă mai precoce C. Creştere staturo-ponderală mai lentă în perioada prepubertară (11 – 12 ani) D. Capacitatea de lucru şi efort muscular identic cu cel al băieţilor E. Curba creşterii staturo-ponderale identică cu cea a băieţilor. 83. CS Precizaţi caracteristica etapei dezvoltării copilului mijlociu (3 – 7 ani): A. Metabolism sporit B. Creştere staturo-ponderală lentă C. Dezvoltarea intensă psiho-morală, intelectuală D. Instalarea dentiţiei temporare E. Perfecţionarea capacităţilor fizice şi neuro-psihice 84. CS Bifaţi prin ce se caracterizează perioada şcolarului mijlociu (10 – 11 ani, 14 – 15 ani): A. Diminuarea ritmului de creştere ponderală şi staturală B. Predomină atenţia involuntară C. Memoria difuză, incoerenţă, nesistematizare D. Dezvoltarea constituţiei morale E. Ritmul somatic diferit în dependenţă de sex 85. CS Particularităţile aparatului nervos şi activităţii nervoase superioare a elevului perioadei şcolarului mic 6 – 7 ani sunt: A. Creşterea redusă a masei crierului B. Gândirea are un caracter intuitiv, egocentrică, magică C. Memoria de scurtă durată, difuză D. Dezvoltarea intensă a proceselor cognitive şi afective E. Dezvoltarea gândirii abstracte 86. CS Alegeţi care copii se includ în grupa a II B de sănătate: A. Din grupa de risc B. Anamneză obstetrico-ginecologică agravată C. Cu dereglări morfo-funcţionale, des bolnavi D. Viciu cardiac ereditar E. Distonie neuro-vegetativă de tip hipotonic 87. CS Câte etape de cercetare şi evaluare include sistemul de dirijare a sănătăţii: 11

A. Una B. Două C. Trei D. Patru E. Cinci 88. CS Alegeţi maladia care predomină în morbiditatea preşcolarilor faţă de cea a elevilor: A. Maladiile sistemului osteo-articular B. Maladiile infecţioase C. Maladiile ochilor şi anexelor D. Maladiile sistemului digestiv E. Maladiile sistemului nervos 89. CS Evidenţiaţi grupa de factori cu cea mai înaltă valoare ponderală în formarea populaţiei: A. Mediul ambiant B. Condiţiile climaterice C. Factorii genetici D. Ocrotirea sănătăţii E. Factorii sociali şi comportamentali 90. CS Bifaţi de ce este cauzată preponderent mortalitatea infantilă: A. Leziuni traumatice B. Afecţiuni din perioada perinatală C. Malformaţii congenitale D. Bolile aparatului respirator E. Maladii neurologice 91. CS Activitatea motorie a copilului la vârsta timpurie este determinată preponderent de: A. Factorii sociali B. Factorii ambientali C. Factorii biologici D. Factorii alimentari E. Factorii ocupaţionali 92. CS Alegeţi criteriul obiectiv al manifestării oboselii (C. P. Bugard): A. Senzaţia de incapacitate B. Scăderea randamentului de muncă C. Scăderea atenţiei D. Reducerea percepţiilor vizuale E. Comportament dezinteresat 93. CS Evidenţiaţi criteriile fiziologice ale oboselii care manifestă dereglări ale constantelor mediului intern (C. P. Bugard): A. Senzaţia de oboseală B. Scăderea atenţiei, concentraţiei, reducerea percepţiilor vizuale C. Reducerea randamentului de muncă D. Senzaţia de incapacitate E. Tendinţa de a abandona activitatea 94. CS Evidenţiaţi criteriile subiective ale manifestării oboselii (C. P. Bugard): A. Reducerea capacităţii funcţionale a vederii B. Inhibiţia funcţiilor psihice C. Scăderea randamentului de muncă D. Scăderea atenţiei, concentraţiei E. Senzaţia de incapacitate, de oboseală 95. CS Evidenţiaţi simptomatologia asteniei psihice a surmenajului (conf. P. Bernacham): A. Greţuri, vome B. Dureri de cap, palpitaţii 12

C. Febră D. Tahicardie E. Tulburarea eficienţii percepţiei, memoriei 96. CS Evidenţiaţi semnele generale ale manifestării oboselii (conf. P. Bernacham): A. Dificultăţi în percepţia realităţii B. Diminuarea capacităţii de muncă, scăderea reuşitei C. Instabilitate emoţională D. Extrasistolie, febră, tuse frecvente, vome E. Dificultăţi de atenţie, memorie, percepţie 97. CS Indicaţi elementul regimului zilei copiilor, de vârsta preşcolară, care cu vârsta, creşte durate timpului acestuia: A. Alimentaţiei B. Igienei personale C. Pregătirii către plimbări şi diverse activităţi D. Somnului E. Activităţilor principale, de muncă şi de joc 98. CS Precizaţi care vor fi primele jocuri în organizarea activităţii independente a preşcolarilor la desfăşurarea procesului instructiv-educativ: A. Senzoriale B. Didactice C. Funcţionale D. Cu subiect E. De masă 99. CS Numiţi indicatorii psihofiziologici, care sunt folosiţi la aprecierea maturizării biologice a copiilor de 6 ani: A. Nivelul dezvoltării biologice B. Prezenţa bolilor cronice C. Numărul şi durata bolilor acute D. Testul Kerna - Jerasseca, pronunţarea sunetelor E. Adaosul anual la înălţime 100. CS Alegeţi care copii sunt apreciaţi cu o dezvoltarea şi maturizare biologică întârziată, neadmişi şcolarizării: A. Absenţa bolilor cronice B. Morbiditatea acută 3 – 4 ori în timpul anului C. Adaosul la înălţime anual – 4,0 cm D. Testul Kerna - Jerassica îndeplinit cu 19 puncte E. Are 2 dinţi permanenţi 101. Specifică care dintre următoarele legițăți ale proceselor fundamentale de creștere și dezvoltare a organismului este adevărată: a) Cu cât mai mică este vârsta cu atât mai moderate sunt procesele de desfășurare a creșterii și dezvoltării organismului copilului b) Ritmul desfășurării proceselor de creștere și dezvoltare în diferite perioade de vârstă decurge uniform, proporțional și în unul și același timp c) Creșterea și dezvoltarea organismului se desfășoară în funcție de sex și sunt condiționate de dimorfismul sexual d) Dezvoltarea uniformă a copilului e) Lipsa fenomenului de accelerare a proceselor de creștere și dezvoltare a organismului copilului 102.Numește elementul care este extrem de necesare pentru procesele hematopoietice: a) Sărurile de calciu b) Sărurile de fosfor c) Acidul palmitoleic 13

d) Metionina e) Sărurile de fier 103.Numește elementul care are influență directă asupra creșterii oaselor și osificării scheletului: a) Sărurile de calciu și fier b) Triptofanul și Valina c) Acidul linoleic și arahidonic d) Sărurile de calciu și fosfor e) Sărurile de magneziu și seleniu 104.Indică autorul care a introdus pentru prima dată noțiunea de accelerație (secular trend): a) Bernardino Ramazzini b) Paracelsus c) F.F.Erisman d) E.Koch e) Iacov Reznik 105.Numește una din ipotezele accelerării: a) Eoliogenă b) Undelor radioelectrice c) Neexpunerea la razele solare d) Consumul moderat de zahăr e) Dieta alimentară 106.Numește prin ce se manifestă accelerația la copii: a) Valorile lungimii totale și masei corporale la nou născuți nu sunt mai mari decât la predecesorii lor. b) Dentiția temporară rămâne neschimbată în timp. c) Apariția timpurie a ciclului menstrual la fete. d) Erupția întârziată a dinților permanenți e) Maturizarea sexuală tardivă a băieților 107.Specifică perioada de dezvoltare a copilului, ce se atribuie perioadei de dezvoltare intrauterină: a) Perioada vârstei sugarului b) Perioada neonatală c) Perioda fetală tardivă d) Perioada dentiției la lapte e) Perioada antepreșcolară 108.Indică care perioadă nu se regăsește printre perioadele de dezvoltare extrauterină: a) Perioada de maturizare sexuală b) Perioada vârstei școlarului c) Perioda dentiției de lapte d) Perioada tânărului elev e) Perioada prepubertară 109.Specifică afirmația care corespunde parametrilor copilului născut la termen: a) Lungimea totală a corpului – 38 – 44 cm (in carte parametrii corecti48-52cm) b) Perimetrul capului – 45 – 55 cm (in carte parametrii corecti32-34cm) c) Vocea puternică d) Tegumentele pielii – culoarea roșie (roza) e) Reflexele necondiționate – slab dezvoltate (sunt bine dezvoltate) 110.Numiți proprietatea pielii, care corespunde structurii și funcțiilor țesutului cutanat la copii: a) Suprafața totală a pielii la copii este mai mică decât la adulți, însă cu vârsta ea scade. 14

b) Suprafața pielii relativ mică față de masa corporală contribuie la sporirea metabolismului la copii în comparație cu cel al adulților. c) Epiderma la copii e destul de fină și subțire, și din cauza dată corpul lor mai repede se supraîncălzește. d) Numărul vaselor capilare din piele la copii este destul de mare și aceste motive organismul lor este protejat de a fi răcit. e) Elasticitatea pielii la copii este bine dezvoltată 111.Specificați factorul, care are acțiune pozitivă asupra proceselor de dezvoltare și creștere a organismului: a) Razele solare b) Folosirea mobilierului nerațional c) Raze ionizante d) Suprasolicitarea efortului intelectual e) Hipodinamia 112.Numiți factorul cu acțiune negativă asupra proceselor de dezvoltare și creștere a organismului: a) Alimentația echilibrată b) Regimul optim de activitate și odihnă c) Diferite toxine d) Activitatea motorie suficientă e) Aerul pur 113.Specificați una din fazele maturizării sexuale la băieți a) Neschimbarea vocii b) Lipsa pilozității fosei axilare c) Apariția primelor poluții în timpul somnului de noapte d) Dinții permanenți e) Lipsa pilozității buzei superioare 114.Specificați una din fazele maturizării sexuale la fete: a) Dinții permanenți b) Lipsa ciclului menstrual c) Nemodificarea glandelor mamare d) Rotunjirea coapselor e) Lipsa pilozității regiunii pubiene și axilare 115.Numiți din care categorie a factorilor ce pot influența creșterea și dezvltarea organismului copilului face parte “asigurarea materială”: a) Factorii exogeni b) Anotimpul c) Regimul de activitate a copilului d) Factorii sociali e) Factorii endogeni 116.Specificați cine a menționat pentru prima dată ipoteza despre cauza accelerării prin consumul sporit de zahăr: a) D. Ruderr b) D.Vogt c) K. Vreiber d) E. Ziegler e) C. Benholdt-Thomsen 117.Specificați cum se numește metoda care se ocupă de examinarea indicilor nivelului de dezvoltare fizică la copii: a) Antropologie; b) Andrologie; c) Antologie; 15

d) Antropometrie; e) Antropoergonomie; 118.Numiți de ce depinde frecvența efectuării controlului medical profilactic și examinarea indicilor dezvoltării fizice: a) De infecțiozitatea maladiilor; b) De perioada anului; c) De starea socială a familiei; d) De vârsta copilului; e) De gravitatea maladiilor cronice; 119.Numiți de câte ori pe an, copii de vîrstă antepreșcolară trebuie să fie expuși examenului medical profilactic:(in carte anteprescolarii o data la trei luni adica fiecare semestru) a) O dată pe an ; b) De 2 ori pe an; c) O dată în trimestru; d) O dată pe lună; e) c; 120.Enumerați metodele de examinare a indicilor dezvoltării fizice la copii: a) Individualizate și particularizate; b) Evaluate și specificate; c) Individualizate și generalizate; d) Studiate și analizate; e) Cercetare și dezvoltare; 121.Specificați ce prevăd metodele individualizate de examinare a indicilor dezvoltării fizice la copii: a) Au drept scop de a stabili dacă procesele de creștere, perfecționare a funcțiilor și formare a organismului copilului se desfășoară normal; b) Reflectă nivelul de dezvoltare fizică a unor contingente de copii și adolescenți în funcție de condițiile sociale; c) Ele permit a evidenția acei factori ai mediului ambiant și condițiile menajere, care acționează negativ asupra nivelului de dezvoltare fizică, și a elabora măsuri profilactice; d) Servesc ca indicator total de sporire a organismului în lungime, volum și are la bază creșterea masei mușchilor și a oaselor; e) Reprezintă informații despre modificările calitative și caracterizează starea funcțională a diferitor sisteme și organe ale organismului copilului; 122.Specificați ce prevăd metodele generalizate de examinare a indicilor dezvoltării fizice la copii: a) Ne informează despre starea de nutriție a copilului și funcția unor glande endocrine (hipofiza, tiroida, sexuale,etc.); b) Prevăd o supraveghere sistematică a dinamicii dezvoltării fizice a unor și acelorași copii (de la an la an); c) Au drept scop de a stabili dacă procesele de creștere, perfecționare a funcțiilor și formare a organismului copilului se desfășoară normal și decurg conform legităților fundamentale; d) Ne informează despre desfășurarea procesului de creștere a organismului în lungime și dezvoltarea sistemului osteomuscular; e) Reprezintă informații despre modificările calitative și caracterizează starea funcțională a diferitor sisteme și organe ale organismului copilului; 123.Specificați din care grupă fac parte următorii indici (talia, masa corporală, perimetrul toracic și al capului, lungimea diferitor părți și segmente ale corpului): a) Somatoscopici; 16

b) Somatostatici; c) Somatometrici;

17

d) Stomatometrici; e) Somatostelici; 124.Specificați pentru care indicator somatometric se utilizează Pelvimetrul: a) Starea țesutului celular subcutanat sau a stratului adipos din regiunea pelvisului; b) Starea țesutului muscular din regiunea pelvisului; c) Diametrele; d) Propoționalitatea dezvoltării diferitor segmente ale corpului; e) Forma cutiei toracice sau a toracelui; 125.Specificați cu ajutorul cui se determină lungimea totală a corpului copilului de la naștere și până la 12 -18 luni: a) Taliometrul Martin; b) Pelvimetru; c) Compas de alunecare; d) Pediometru; e) Pliametru; 126.Specificați în care formă a labei piciorului, istmul se lățește și marginea exterioară a labei e puțin bombată, raportul CE/CD *100% va fi de la 50 – 60%; a) Talpă plată; b) Talpă turtită; c) Talpă normală; d) Talpă de urs; e) Talpa Ștricher; 127.Specificați prin ce se caracterizează gradul II de deformare a coloanei vertebrale: a) Deformarea deplină a coloanei vertebrale și a toracelui, formarea gheboșării osoase sau a ghebului; b) Deformarea stabilă a coloanei vertebrale, care nu dispare la efortul activ al mușchilor; se determină o dereglare mai exprimată a coloanei vertebrale și în partea înclinării se formează un ghem de mușchi compensatori, iar din partea opusă – atrofia mușchilor; omoplații se despart de la suprafața toracelui, iau forma păsării care se pregătește de zbor; c) Dereglarea funcțională cu incapacitatea efectuărilor eforturilor fizice simple, amplitudă limitată a mișcărilor, imposibilitatea aplecării spre partea anterioară. d) Dereglarea funcțională, defect neimobilizat, care dispare la un efort activ al mușchilor, se determină o mică asimetrie a unghiurilor inferioare ale omoplaților și a nivelului umerilor; e) Prezintă o poziție dreaptă, liberă, obișnuită a corpului stând în picioare. 128.Specificați care din următoarele forme ale ținutei corpului nu corespunde clasificării: a) Cifotică; b) Normală; c) Îndreptată; d) Gîrbovită; e) Lordotică; 129. Specificați cărei vârste aparține gradul IV de maturizare (A3 P3 B3 L3): a) Fete 11 – 12 ani; b) Băieți 12 – 13 ani; c) Fete 14-15 ani; d) Băieți 14-15 ani; e) Fete 13 – 14 ani; 130.Specificați particularitățile formei conice a toracelui: a) Toracele este întins și turtit (aplatisat), unghiul infrasternal este ascuțit, iar coastele inferioare au înclinație exprimată; b) Toracele este mai lat în partea inferioară, unghiul infrasternal este obtuz (bont), coastele inferioare sunt puțin înclinate; 18

c) Când toracele este uniform dezvoltat în segmentele superioare și inferioare, unghiul infrasternal este aproape drept; d) Toracele este sub formă triunghiulară, unghiul sternal este dretunhiuc, iar coastele inferioare au inclinație intermediară; e) Toracele este uniform dezvoltat în segmentele de centru, unghuil infrasternal este ascuțit iar coastele inferioare sunt puțin înclinate; 131.Specificați care din următoarele metode se atribuie scoliozometriei: a) Metoda deviațiilor sigmale; b) Metoda tabelelor centile; c) Metoda tabelelor de regresie; d) Metoda creionului dermografic; e) Metoda complexă sau armonioasă; 132.Numiți care sunt formele cutiei toracice: a) Aplatisată, rotundă, conică; b) Trunchiulară, cilindrică, ascuțită; c) Plată, cilindrică și conică; d) Trapezoid, plată și bombată; e) Coniformă, cubică și aplatisată; 133. Specificați pentru a utilizată metoda lui V.A. Iaralov – Iaraleanț: a) Forma ținutei corpului; b) Forma picioarelor; c) Aprecierea deviației coloanei vertebrale; d) Posibilitățile elasticității coloanei vertebrale; e) Aprecierea plantogramei; 134. Numiți ce reprezintă codificarea A, P, Ma, Me în evaluarea maturizării sexuale: a) Pilozitatea regiunii axilare (A), aprecierea plantogramei (P), aprecierea masei corporale (Ma) și determinarea corectitudinii mersului (Me); b) Forma cutiei toracice aplatisată (A), determinarea perimetrului toracic (P), aprecierea metabolismului activ (Ma), și determinarea corectitudinii mersului (Me); c) Pilozitatea regiunii axilare (A), pilozitatea regiunii pubiene (P), dezvoltarea glandelor mamare (Ma), și stabilirea ciclului menstrual (Me); d) Activitate phsihomotorie accelerată (A), pregătire fizică perfectă (P), însușirea materiei cu excelență (Me), modul de viață activ (Ma); e) Pasivitate accentuată (A), aspect ponderal (P), se recomandă mod de viață activ (Ma) și studierea materiei ectracuriculare (Me); 135. Selectați ce semnifică codificarea B1 în evaluarea maturizării sexuale: a) Glandele mamare complet dezvoltate, areolele la nivelul pielii, apare pigmentația lor; b) Păr rar cu fire drepte în centrul regiunilor axilare și pubiene; c) Lanugo pe buza superioară; d) Mărul lui Adam este bine reliefat; e) Perișori rari, mai mult puf; 136. Specficați în cadrul cărui indice fiziometric calitativ se determină gradul de perfecționare a pereților vaselor sangvine (elasticitate) și a inimii: a) Frecvența pulsului sau frecvența cardiacă; b) Circumferința sau perimetrul cutiei toracice; c) Tensiunea arterială; d) Forma cutiei toracice sau a toracelui; e) Maturizarea sexuală; 137. Selectați afirmația corectă care corespunde divizării copiilor după grupa de vârstă: a) Nou-născuți – se divizează într-o grupă aparte, iar indicii somatometrici se examinează deodată concomitent după naștere; b) Sugarii (primul an de viață) – se grupează după vârstă cu intervalul de două luni; 19

c) Antepreșcolarii (1-3 ani) – se grupează după vârsta cu intervalul de 2,5 luni; d) Preșcolarii (3-7 ani) – se grupează cu intervalul de 5 luni; e) Copiii-elevi (7-8 ani) – se grupează cu intervalul de 6 luni; 138.Numiți numărul de copii minimum necesar pentru elaborarea standardelor indicilor dezvoltării fizice la copii conform grupelor de vârstă: a) 80 – 90; b) 90 – 100; c) 100 – 110; d) 110 – 120; e) 120 – 150; 139.Numiți care din următoarele grupe de vârstâ corespunde cerințelor de divizare a copiilor conform categoriei de vârstă; a) Nou – născuții – se divizează într-o grupă aparte, iar indicii somatometrici se examinează o dată la 10 – 15 zile; b) Sugarii – se grupează după vârstă cu intervalul de 20 zile (în primul an de viață); c) Antepreșcolarii – se grupează după vârstă cu intervalul de (90 zile 1,2 zile); d) Preșcolarii – se grupează cu intervalul de 10 luni; e) Copiii-elevi – se grupează cu interval de 15 luni; 140. Specificați, valoare cărui indicator este unul dintre cele mai importante în stabilirea indicilor de dezvoltare fizică : a) Indicile IQ; b) Indicile Richter; c) Indicile vârstei; d) Coeficientul de variație; e) Sigma de regresie; 141. Specificați care din următorii parametri reprezintă următoarea codificare R: a) Coeficientul de regresie; b) Sigma de regresie; c) Sigma de variație; d) Coeficientul de variație; e) Sigma; 142. Specificați care din următorii parametri reprezintă următoarea codificare m: a) Sigma de regresie; b) Coeficientul de regresie; c) Sigma; d) Eroarea valorii medii aritmetice; e) Valoarea medie aritmetică sau standart; 143.Selectați grupul de metode de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică: a) Individualizate și particularizate; b) Individualizate; c) Colective; d) Individuale și colective; e) În dependență de categorie de vârstă; 144. Numiți o metodă individuală de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică: a) Metoda dermografismului; b) Metoda creionului scris; c) Metoda Ștricher; d) Metoda deviațiilor sigmale; e) Metoda simplificată Fridland; 145.Selectați o metodă individuală de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică: a) Metoda clinică; b) Metoda fiziologică; 20

c) Metoda biochimică; d) Metoda tabelelor de regresie; e) Metoda sanitaro-statistice; 146. Numiți o metoda individuală de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică: a) Metoda nutritivă; b) Metoda heliogenă; c) Metoda complexă; d) Metoda clinică; e) Metoda simplificată Fridland; 147. Identificați o metodă individuală de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică: a) Metoda reprezentării grafice a profilului dezvoltării fizice; b) Metoda fiziologică; c) Metoda sanitaro-statistică; d) Metoda podiometrică; e) Metoda regresiei; 148. Numiți metoda individuală de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică: a) Metoda creionului scris; b) Metoda tabelelor percentile sau centile; c) Metoda statistică; d) Metoda fiziologică; e) Metoda clinică; 149. Specificați pentru ce ne folosește metoda deviației sigmale: a) Se folosește ca unitate de măsură pentru a diviza copiii în diferite grupe ale nivelului de dezvoltare fizică; b) Permite supravegherea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor în dinamică; c) Permite de a aprecia nivelul de dezvoltare fizică, ținând cont de corelarea valorii taliei cu alți indicatori, ca masa corporală și perimetrul toracic; d) Se folosește pentru a determina deviațiile individuale ale fiecărui indice; e) Caracterizează calitatea datelor obținute, gradul de autenticitate a valorii medii aritmetice și depinde de numărul total de cazuri; 150. Specificați pentru ce ne folosește metoda repartizării grafice a profitului dezvoltării fizice: a) Se folosește ca unitate de măsură pentru a diviza copiii în diferite grupe ale nivelului de dezvoltare fizică; b) Permite supravegherea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor în dinamică; c) Permite de a aprecia nivelul de dezvoltare fizică, ținând cont de corelarea valorii taliei cu alți indicatori, ca masa corporală și perimetrul toracic; d) Se folosește pentru a determina deviațiile individuale ale fiecărui indice; e) Caracterizează calitatea datelor obținute, gradul de autenticitate a valorii medii aritmetice și depinde de numărul total de cazuri; 151.Specificați pentru ce ne folosește metoda aprecierii după tabelele de regresie: a) Se folosește ca unitate de măsură pentru a diviza copiii în diferite grupe ale nivelului de dezvoltare fizică; b) Permite supravegherea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor în dinamică; c) Permite de a aprecia nivelul de dezvoltare fizică, ținând cont de corelarea valorii taliei cu alți indicatori, ca masa corporală și perimetrul toracic; d) Se folosește pentru a determina deviațiile individuale ale fiecărui indice; e) Caracterizează calitatea datelor obținute, gradul de autenticitate a valorii medii aritmetice și depinde de numărul total de cazuri; 152.Specificați pentru ce ne folosește metoda tabelelor centile: a) Se folosește ca unitate de măsură pentru a diviza copiii în diferite grupe ale nivelului de dezvoltare fizică; 21

b) Permite supravegherea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor în dinamică; c) Pentru aprecierea principalilor indici antropometrici (talia, masa corporală sau perimetrul toracelui); d) Se folosește pentru a determina deviațiile individuale ale fiecărui indice; e) Caracterizează calitatea datelor obținute, gradul de autenticitate a valorii medii aritmetice și depinde de numărul total de cazuri; 153. Specficați pentru care din următoarele tipuri somatice, suma numerelor culoarelor este de la 11 până la 15 puncte; a) Microsomatic; b) Macrosomatic; c) Mezosomatic; d) Metasomatic; e) Megasomatic; 154. Specficați pentru care din următoarele tipuri somatice, suma numerelor culoarelor este de la 16 până la 21 puncte; a) Microsomatic; b) Macrosomatic; c) Mezosomatic; d) Metasomatic; e) Megasomatic; 155. Specficați pentru care din următoarele tipuri somatice, suma numerelor culoarelor este de până la 10 puncte; a) Microsomatic; b) Macrosomatic; c) Mezosomatic; d) Metasomatic; e) Megasomatic; 156. Specificați care din următoarele metode stabilește nivelul de dezvoltare biologică: a) Metodelor tabelelor; b) Metoda aprecierii după tabelele de regresie; c) Metoda repartizării grafice a profilului dezvoltării fizice; d) Metoda complexă sau armonioasă (Etapa I); e) Metoda complexă sau armonioasă (Etapa II); 157. Specificați nivelul de dezvoltare morfofuncțională în cazul când datele masei corporale și perimetrului toracic coincid cu valoarea taliei și sunt în limitele 1 R: a) Microsomatică; b) Armonioasă; c) Dizarmonioasă; d) Brusc dizarmonioasă; e) Mezosomatică; 158. Selectați nivelul de dezvoltare morfofuncțională în cazul când datele masei corporale și perimetrului toracic sunt mai mici sau mai mari decât cele ale valoarii taliei: a) Microsomatică; b) Armonioasă; c) Dizarmonioasă; d) Brusc dizarmonioasă; e) Mezosomatică; 159. Indicați nivelul de dezvoltare morfofuncțională, dacă datele masei corporale și perimetrului toracic sunt mai mici sau depășesc valoarile taliei cu 2,1 R: a) Microsomatică; b) Armonioasă; c) Dizarmonioasă; 22

d) Brusc dizarmonioasă; e) Mezosomatică; 160. Specificați, ce reprezintă următoarea formulă:

în determinarea indicilor

fiziometrici; a) Formula M.Maslov pentru determinarea unor indici somatometrici; b) Fomula ce determină nivelul de dezvoltare morfofuncțională a organismului copilului; c) Formula Stiudent; d) Indexul Quetelet; e) Formula de apreciere a tipurilor somatice; Complexul multiplu 161. CM Apreciaţi în care caz forma tălpii la copil poate fi apreciată ca normală dacă istmul amprentei constituie: A. 25% B. 35% C. 45 % D. 55 % E. 65 % 162. CM Alegeţi reperele care trebuie să fie atins cu cadrul antropometrului la determinarea taliei copiilor: A. Călcâiele B. Fesele C. Capul D. Omoplaţii E. Umerii 163. CM Indicaţi criteriile utilizate în scopul stabilirii nivelului de dezvoltare fizică a elevilor şi adolescenţilor: A. Criterii somotoscopice B. Criterii de apreciere a dezvoltării neuro-motorii C. Criterii somotometrice D. Criterii fiziometrice E. Criterii de apreciere a dezvoltării psihice 164. CM Precizaţi indicatori somatometrici cel mai frecvent utilizat în scopul studierii dezvoltării fizice la copii: A. Înălţimea corporală B. Greutate corporală C. Forţa lombară D. Forţa musculară E. Perimetrul toracic 165. CM Numiţi criteriile de apreciere a gradului de maturizare evolutivă a copiilor: A. Dezvoltarea musculară B. Dezvoltarea motricităţii C. Dezvoltarea dentiţiei D. Dezvoltarea osoasă E. Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare 166. CM Care din următorii copii se admit a fi incluşi la elaborarea standardului dezvoltării fizice pentru vârsta de 5 ani: A. 5 ani B. 4 ani 8 luni C. 4 ani 11 luni

23

D. 5 ani 3 lună

24

E. 5 ani 2 luni 10 zile 167. CM Care din următorii copii pot fi incluşi la elaborarea standardului dezvoltării fizice pentru copii de 8 ani: A. 7 ani 5 luni 29 zile B. 7 ani 7 luni C. 8 ani 5 luni D. 7 ani 7 luni 29 zile E. 7 ani 6 luni 168. CM Marcaţi indicii utilizaţi la stabilirea grupei de sănătate a copiilor: A. Gradul de rezistenţă a organismului B. Indicii demografici C. Indicele sănătăţii D. Prezenţa bolilor cronice E. Nivelul obţinut de dezvoltare fizică şi neuro-psihică 169. CM Bifaţi indicatorii utilizaţi la aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii: A. Natalitatea B. Morbiditatea C. Dezvoltarea fizică D. Letalitatea E. Rezultatele investigațiilor de laborator 170. CM Morbiditatea copiilor se consideră cea mai înaltă la vârsta de: A. 3 ani B. 4 ani C. 5 ani D. 6 ani E. 7 ani 171. CM Care criterii sunt caracteristice procesului creşterii şi dezvoltării copilului la finele primului an de viaţă: A. Sporirea înălţimii cu 40 – 50% B. Sporirea greutăţii de 3 ori C. Sporirea maselor creierului - a inimii de 2,5 ori D. Sporirea perimetrului toracic de 0,5 – 1,0 cm E. Dezvoltarea sistemului 2 de semnalizare 172. CM Marcaţi legităţile creşterii şi dezvoltării organismului copilului: A. Ritmul dezvoltării scade cu vârsta B. Ritmul dezvoltării este uniform C. Creşterea diferă în raport cu sexul D. Ritmul dezvoltării diferitor organe, aparate este diferit pentru una şi aceiaşi perioadă de timp E. Ritmul dezvoltării creşte cu vârsta 173. CM Precizaţi procesele creşterii organismului copilului: A. Proliferarea sau hiperplazia celulară B. Hipotrofia celulară C. Creşterea substanţei intercelulare D. Perfecţionarea funcţională E. Maturizarea structurilor şi a funcţiilor 174. CM Modificarea proporţiilor corpului uman în raport cu vârsta este (rezultatul ritmului diferit de creştere) următorul: A. Capul devine relativ mai mic B. Capul devine relativ mai mare C. Trunchiul devine relativ mai scurt D. Trunchiul devine relativ mai lung 25

E. Membrele inferioare devin relativ mai lungi 175. CM Bifaţi factorii endogeni care influenţează şi determină dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copiilor: A. Factorii genetici B. Factorii metabolici C. Factorii endocrini D. Factorii materni E. Factorii naturali şi economico-sociali. 176. CM Alegeţi factorii exogeni, care influenţează şi determină dezvoltarea şi morbiditatea copiilor: A. Factorii interni ai organismului matern B. Factorii genetici, metabolici, endocrini C. Alimentaţia D. Factorii economico-sociali E. Factorii psihologici 177. CM Alegeţi indicatorii, care denotă o dezvoltare normală a copilului la vârsta de trei ani: A. Prezenţa a 20 dinţi temporari B. Talia creşte aproximativ cu 8 – 10% C. Vocabularul copilului constituie circa 500 cuvinte D. Frecvenţa respiratoare constituie circa 18 respiraţii E. Frecvenţa cardiacă – 130 – 140/minut 178. CM Alegeţi care din următorii indici sunt necesari pentru determinarea structurii morbidităţii: A. Numărul total de copii examinaţi B. Numărul de copii care nu au fost bolnavi C. Numărul de copii sănătoși D. Numărul tuturor cazurilor de boală E. Numărul cazurilor de boală conform sistemelor respective 179. CM Bifaţi indicii, care sunt necesari pentru determinarea prevalenţei morbidităţii: A. Structura morbidităţii B. Numărul tuturor cazurilor de boală în perioada respectivă C. Numărul copiilor (în mediu) în perioada respectivă D. Numărul copiilor frecvent bolnavi E. Numărul copiilor cu afecţiuni patologice 180. CM Care sunt formele de evidenţă a morbidităţii bolilor infecţioase şi cronice din instituţiile preşcolare? A. 026e B. 025-e C. 112-e D. 060-e E. 030-e 181. CM Alegeţi în ce cazuri copiii pot fi divizaţi în grupa II de sănătate: A. A fost bolnav e boli acute în timpul anului de 2 ori B. Are un suflu funcţional la cord C. Manifestă bradicardie D. Deformarea boltei plantare E. Dereglarea ţinutei 182. CM Care din următoarele criterii denotă o dezvoltare morfo-funcţională normală a copiilor de 3 – 7 ani: A. Creșterea masei corporale B. Perfecţionarea funcţională a activităţii nervoase superioare 26

C. Schimbarea dinţilor permanenți D. Dezvoltarea musculaturii în sens proximo-distal E. Creşterea anuală a înălţimii cu 30 – 40% 183. CM Indicaţi manifestările caracteristice perioadei de dezvoltare a elevului (6 – 11ani): A. Creştere somatică relativ intensă B. Creştere somatică lentă C. Creştere intensă a dimensiunilor şi volumului cordului D. Creştere intensă a masei creierului E. Scăderea frecvenţei cardiace (80 – 85 bătăi) 184. CM Indicaţi manifestările caracteristice perioadei de dezvoltare a elevului de vârsta şcolară medie 11 – 15 ani: A. Ritm lent de creştere şi diferenţiere B. Ritm intens de maturizare sexuală C. Ritm sporit de creştere somatică D. Dezvoltarea minimă a masei musculare E. Se declanşează o serie de modificări esenţiale neuro-endocrine 185. CM Precizaţi criteriile fiziologice de oboseală după P. Bugard la copii: A. Creșterea randamentului de muncă B. Reducerea percepţiilor senzoriale C. Excitaţia funcţiilor psihice D. Tulburări de atenţie E. Apatie, nelinişte 186. CM Marcaţi modificările maxime în activitatea instructiv-educativă, preponderent intelectuală: A. Metabolismul B. Pulsului C. Ventilaţiei pulmonare D. Sistemului nervos E. Sistemul neuro-senzorial şi neuro-vegetativ 187. CM Numiți factorii de risc a supraoboselii la elevi: A. Suprasolicitarea cu activități extrașcolare B. Alimentația raționala C. Dezvoltarea fizica normala D. Nerespectarea regimului zilei E. Starea de sănătate 188. CM Menţionaţi de ce vom ţine cont la organizarea programului de activitate în instituţiile preşcolare: A. Conţinutul şi intensitatea efortului B. Folosirea materialelor ilustrative C. Starea condiţiilor ocupaţionale D. Condițiile microclimatului E. Calitatea personalului educaţional 189. CM Bifaţi care sunt principiile psiho-pedagogice ale procesului de învățământ: A. Metodele dinamice aplicate B. Condiţii optime pentru dezvoltare C. Alimentaţie raţională D. Numărul elevilor în clasă E. Alternarea activă a elevilor în timpul orelor 190. CM Care indici ai regimului şcolar al elevilor clasei 4- a corespund cerințelor igienice: A. Numărul lecţiilor pe săptămâni 23 27

B. Durata timpului liber 3 – 4 ore C. Durata pregătirii lecţiilor către a 2 zi 1 oră D. Durata audierii înscrierilor sonore 10 – 15 min E. Durata odihnei la aer liber în timp al zilei 3 ½ - 4 ore 191. CM Care indicatori ai regimului şcolar al elevilor clasei a 8-a corespund cerinţelor igienice: A. Numărul lecţiilor pe săptămână – 28 B. Durata timpului liber 6ore C. Durata pregătirii lecţiilor către a 2 zi – 4 ore (st. şcolar) D. Ocupaţiile zilnice în cercul sportiv al şcolii – câte 3 ore/zi E. Durata totală a aflării la aer liber 1,5 – 2 ore 192. CM Care din următorii indicatori al regimului elevilor cl. 1 a (6 ani) corespund cerințelor igienice: A. Durata lecţiior – 35 min B. Durata recreaţiilor 5 min C. Numărul de ore/săptămână – 20 D. Numărul de ore/zi – 6 E. Numărul săptămânilor de studii – 35 193. CM Precizaţi timpul când e cel mai raţional de a fi incluse în orar lecţiilor de educaţie fizică pentru elevii claselor I – IV: A. Prima B. A doua C. A treia D. A patra E. A cincea 194. CM Numiţi care sunt criteriile de apreciere a nivelului "maturizării şcolare": A. Nivelul obţinut de dezvoltare fizică. B. Dezvoltarea vorbirii C. Dezvoltarea funcţiei motorii şi psihice D. Aprecierea diametrului craniului E. Dezvoltarea dentiţiei 195. CM Bifaţi în ce cazuri orarul lecţiilor elevilor claselor I – II-a poate fi considerat corect: A. Numărul de ore pe săptămână constituie 30 B. Durata pauzelor nu este mai mică de 10 minute C. Creşterea solicitărilor din prima oră de curs către lecţia 3 şi scăderea treptată D. Orele cu grad înalt de solicitare sunt ultimele E. Orele cu grad mic de solicitare sunt incluse în perioada cu randament optim (2 – 3 lecţii) 196. CM Menţionaţi care din următoarele tipuri de orar pot fi considerate corecte: A. Cu creşterea şi apoi scăderea treptată a solicitării către ultima oră B. Cu 2 – 3 picuri (oscilant) C. Cu solicitare maximă în prima şi ultima oră (inversat) D. Cu creşterea treptată a solicitării din prima spre ultima oră. E. Cu solicitarea minimă în prima zi şi ultima zi a săptămânii 197. CM Evidenţiaţi particularităţile fiziologice ale SNC la copii: A. Gradul insuficient de dezvoltare a proceselor nervoase B. Labilitate funcţională sporită a proceselor nervoase C. Gradul insuficient de maturizare biologică D. Dezvoltarea optimă a proceselor nervoase E. Capacitate sporită de activitate a celulelor nervoase 198. CM Selectaţi indicii aprecierii igienice a lecţiilor de matematică: 28

A. Structura lecţiei B. Durata lecţiei C. Frecvenţa cardiacă şi respiratorie a elevilor D. Densitate motorie a lecţiei E. Folosirea materialelor tehnice la lecţie 199. CM Numiţi probele ţi metodele utilizate la aprecierea capacităţii de muncă a elevilor: A. Somoscopice B. Testelor psihofiziologice C. Tabelelor de corectură D. Cronometrajului E. Somatometrice 200. CM Selectaţi indicii utilizaţi la aprecierea metodico-pedagogică a lecţiei de educaţie fizică: A. Perioada de latenta auditivă B. Durata lecţiei C. Densitatea motorie a lecţiei D. Frecvenţa cardiacă şi a TA E. Testului Kerna-Jeseca 201. CM Indicaţi pentru aprecierea căror indicatori utilizăm metoda cronoreflexometriei: A. Tremorometriei B. Cronaxiei (excitabilitatea electrică) aparatului vizual C. Performanței optice D. Perioadei de latenţă a aparatului vizual E. Perioadei de latentă a aparatului auditiv 202. CM Selectaţi la ce contribuie utilizarea mijloacelor tehnice în timpul lecţiilor: A. Intensificare activităţii intelectuale B. Intensificarea nivelului de încordare a aparatului vizual ori auditiv C. Sporirea efortului fizic D. Sporirea monotoniei E. Instalarea oboselii 203. CM Indicaţi care probe şi metode se utilizează în scopul evaluării nivelului dezvoltării neuro-psihice a copiilor: A. Teste de apreciere a limbajului vorbit B. Teste psihologice C. Probe pentru diagnosticul microbiologic D. Probe pentru examinarea unor aptitudini (gândire tehnică) E. Probe biochimice 204. CM Selectaţi orientările optimale ale ferestrelor încăperilor principale şcolare: A. Sud B. Vest C. Est D. Nord E. Sud-est 205. CM Selectaţi culoarea cea mai preferabilă din punct de vedere psihofiziologic pentru pereţii claselor şi cabinetelor: A. Bej – deschis B. Verde – închis C. Oranj – galben D. Roşu E. Violet 206. CM Pereţii şi lambriul încăperilor principale școlare necesită un coeficient de reflecţie egal cu: 29

A. 0,15 % B. 0,20 % C. 0,30 % D. 0,5 % E. 0,6 % 207. CM Coeficientul de iluminare naturală de 1,5% e stabilit pentru: A. Dormitor IP B. Clase C. Cabinete D. Ateliere E. Camera de primire 208. CM Marcaţi factorii de care depinde în mare măsură iluminatul natural a încăperilor principale şcolare: A. Mărimea ferestrelor B. Configuraţia ferestrelor C. Condiţiile atmosferice D. Amplasarea corectă a clădirii E. Orientarea ferestrelor 209. CM Bifaţi care sunt priorităţile folosirii lămpilor luminiscente ca sursă de lumină: A. Încălzesc încăperile B. Posedă un randament mai mare C. Au un spectru variat D. Apariţia efectului stroboscopic E. Au un nivel de strălucire mai mic 210. CM Numiţi care corpuri de iluminare artificială se recomandă de a fi utilizate în încăperile principale şcolare: A. Cu lumină directă B. Cu lumină difuză C. Cu lumină reflectantă D. Nu are importanţă E. Cu lumină semireflectantă 211. CM Conform NCM 04.02:2016 care încăperi necesită un nivel de iluminare artificială cu lămpi luminiscente de 200 lx: A. Clasele B. Laboratoarele C. Izolatorul D. Sală sportivă E. Camere de primire 212.CM Care încăperi, conform normelor igienice, necesită un iluminat artificial de 400 lx: A. Atelierul de prelucrare a lemnului B. Atelierul de croitorie C. Clasele D. Laboratoarele E. Camera sanitara 213.CM Selectaţi la ce contribuie iluminatul natural neraţional: A. Scăderea vizibilității B. Sporirea percepţiei vizuale C. Scăderea activităţii vizuale D. Scăderea încordării SNC E. Favorizează apariţia nistagmului 214. CM Indicaţi coloranţii necesari pentru marcarea băncilor şcolare: A. Verde 30

B. Violet C. Galben D. Roşu E. Oranj 215. CM Numiţi care sunt cele mai potrivite culori utilizate pentru băncile şi mesele şcolare: A. Albă B. Neagră C. Verzuie D. Cafenie E. Cenuşiu 216. CM Selectaţi care sunt distanţele dintre bănci şi dintre şirurile de bănci şi pereţi (NCM C.01.05-2009): A. 30 cm B. 40 cm C. 50 cm D. 60 cm E. 45 cm 217. CM Bifaţi tipurile de măsuțe pentru camera de jocuri în grădinițe de copii: A. Masă pentru 4 locuri B. Masă pentru 2 locuri C. Masă rotundă D. Masă pentru 8 locuri E. Masă pentru 1 loc 218. CM Bifaţi părţile băncii unde se face marcarea cu coloranţi: A. De jos a pupitrului B. De jos a scaunului C. Laterală a mesei D. Laterală a scaunului E. Nu se efectuează 219. CM Selectaţi utilajul necesar, pentru amenajarea atelierului de prelucrare a metalului: A. Mase cu menghină B. Nicovală C. Cuptor cu mufă D. Ferestrău electric E. Strung de găurit 220. CM Selectaţi utilajul necesar, pentru amenajarea atelierului de prelucrarea lemnului: A. Mese de tâmplărie B. Strung de găurit C. Lavoar, trusă farmaceutică D. Ferestrău circular, tocilă E. Nicovală 221. CM Numiţi materialele care nu se admit la confecţionarea jucăriilor? A. Metal B. Mase plastice cu conținut de fenoli C. Deşeuri D. Blana nedezinfectată E. Lemnul cu umiditatea mai mare de 25% 222. CM Indicaţi, care sunt indicatorii tensiunii maxime admise a jucăriilor electrice destinate copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară: A. 12 W 31

B. 18 W C. 28 W D. 38 W E. 40 W 223. CM Selectaţi materialele, care nu se admit pentru confecţionarea jucăriilor copiilor antipreşcolari: A. Mase plastice autorizate B. Cauciuc C. Sticlă D. Blana nedezinfectată E. Lemn cu umiditatea 8% 224. CM Expertiza sanitaro-igienică a jucăriilor prevede aprecierea: A. Materialului B. Greutăţii C. Dimensiunii D. Construcţiei E. Zaţului 225. CM Care din următoarele jucării contribuie la antrenarea muşchilor braţului, antebrațului şi coordonării mişcărilor? A. Elice B. Biciclete C. Patine D. Mingi E. Cercuri 226. CM Evaluarea igienică a manualelor prevede expertiza: A. Hârtiei B. Tiparului C. Caracterelor D. Zaţului, copertei E. Antropometria 227. CM Care hârtie tipografică se admite pentru editarea manualelor: A. Tipografică de tipar N 1 (A) B. Tipografică de tipar N 1 (B) C. Tipografică de ofset N 1 D. Tipografică de ofset N 2 E. Tipografică de tipar N 3 228. CM Evidenţiaţi calităţile necesare a hârtiei tipografice folosită la editarea manualelor: A. Transparentă B. Lucioasă C. Albă D. Cu o suprafaţă netedă E. Fără perişori şi pete 229. CM Care garnituri se admit a fi folosite la editarea manualelor elevilor clasei I? A. Abecedar B. Accident grotesc de revistă C. Şcolară D. Literară E. Toate 230. CM Care garnituri se admit a fi folosite la editarea manualelor elevilor clasei II? A. Abecedar B. Accident grotesc de revistă C. Şcolară 32

X?

D. Literară E. Toate 231. CM Care garnituri se admit a fi folosite la editarea manualelor elevilor claselor IX –

A. Abecedar B. Accident grotesc de revistă C. Şcolară D. Literară E. Toate 232. CM Expertiza igienică a caracterelor manualelor şcolare prevede evaluarea: A. Garniturii B. Dimensiunilor caracterelor C. Depărtarea dintre rânduri D. Lungimea rândului E. Culoarea imprimării textului 233. CM Dimensiunile caracterelor manualelor şcolare se apreciază conform determinării: A. Înălţimea liniuţelor principale B. Culoarea liniuţelor principale C. Grosimea liniuţelor secundare D. Distanţa dintre liniuţele secundare E. Cursivul 234. CM Expertiza igienică a zaţului manualelor prevede evaluarea: A. Înălţimii caracterelor B. Lungimii rândului C. Distanţei dintre rânduri D. Distanţei dintre liniuţele principale E. Înălțimea liniuţelor principale 235. CM Lungimea optimă a rândurilor pentru manualele şcolare pentru clasele primare trebuie să constituie (mm): A. 76 – 84 B. 80 – 88 C. 90 – 100 D. 126 E. 130 – 126 236. CM Selectați proprietățile admise pentru materialelor utilizate la confecţionarea lingeriei de corp a copiilor preşcolari: A. Permeabile pentru vapori B. Permeabile pentru gaze C. Higroscopice D. Elastice E. Nepermeabile pentru aer 237. CM Enumerați proprietăţile necesare materialelor destinate confecţionării încălţămintei copiilor: A. Rezistenţă termică B. Elasticitate, plasticitate C. Permeabili aerului D. Permeabilitate apei E. Rigiditate sporită 238. CM Selectați proprietățile în baza căreiea se apreciează calitatea încălţămintei din punct de vedere igienic: A. Tipului materiei prime B. Branţului încălţămintei 33

copii:

C. Tălpii şi tocului D. Mirosului E. Culorii 239. CM Selectați tipurile instituţiilor de odihnă şi de întremare a stării de sănătate pentru

A. Vile pentru copii de vârstă preşcolară B. Tabere de odihnă pentru elevi C. Centre de reabilitare D. Tabere de muncă şi odihne E. Instituţii extraşcolare 240. CM Selectați reprezentanţii căror organizaţii sunt incluşi ca membri ai comisiei de primire a instituţiilor de odihnă către începerea sezonului de odihnă de vară: A. Reprezentaţii CSP B. Reprezentaţii sindicatelor C. Reprezentaţii comisiei raionale D. Reprezentaţii inspecţiei incendiare E. Reprezentaţii CMF 241. CM Numiți actele în baza cărora se eliberează permisul funcţionării taberelor de odihnă (f. 317/l): A. Lista persoanelor încadrate în activitatea de vară cu rezultatele examinării comisiei medicale B. Actul de primire a taberei de odihnă (f 316/e) C. Rezultatele de laborator a calităţii apei D. Actul inspecţiei sanitare preventive şi tehnice E. Forma 026 (fişa medicală) 242. CM Indicați încăperile şcolii care necesită o suprafaţă totală de 120m2 şi 60m2 pentru un loc (NCM 01.03:2000): A. Ateliere de instruire profesională B. Cabinete pentru desenul liniar C. Cabinet pentru studierea informaticii şi tehnicii de calcul D. Laborator E. Sală sportivă 243. CM Numiţi tipurile de săli sportive din şcolile de învăţământ general (NCM C 01.03:2000): A. 9x18 B. 12x24 C. 12x12 D. 15x30 E. 18x30 244. CM Pentru care încăperi din instituţiile preşcolare e stabilită temperatura de 200 C (NCM C.01.02:2016): A. sala de joc B. izolatorul C. dormitorul D. vestiar E. coridorul 245. CM Selectați care este distanţa de la tablă până la primele bănci amplasate în trei şi patru rânduri (NCM C.01.03-2000): A. 100 – 120 cm B. 110 – 115 cm C. 160 – 200 cm 34

D. 225 cm

35

E. 300 cm 246. CM Indicați mărimea terenului pentru o persoană în instituțiile de educație timpurie cu capacitatea de până la 90 locuri şi pentru cele cu capacitate mai mare de 90 locuri (NCM C.01.02:2016): A. 20 m2 B. 35 m2 C. 60 m2 D. 40 m2 E. 30 m2 247. CM Selectați compartimentele orientării profesionale ale adolescenţilor. A. consultare profesională inclusiv şi medicală B. aprecierea valabilităţii profesionale C. adaptare profesională D. adaptare socială E. informaţia profesională 248. CM Enumerați medicii din comisia pentru aprecierea valabilităţii profesionale a adolescenţilor: A. medic pentru consultaţia adolescenţilor B. oftalmolog C. stomatolog D. urolog E. dermato-venerolog 249. CM Indicați înălţimele de la marginea de jos a tablei la podea pentru clasele primare şi cele liceale (NCM C.01.03-2000): A. 30 – 40 cm B. 70 – 80 cm C. 80 – 90 cm D. 90 – 100 cm E. 100 – 105 cm 250. CM Numiţi principalii factori de producere care sunt contraindicaţi în instruirea profesională a adolescenţilor care suferă de diferite forme nozologice şi dereglări funcţionale ale sistemului nervos: A. iluminatul natural B. poziţia corpului incorectă C. zgomotul şi vibraţia D. microclima nefavorabilă E. efortul neuro-emoţional 251. CM Enumerați factorii de producere, care sunt contraindicaţi pentru adolescenţi care suferă de maladii ale sistemului cardiovascular: A. microclimă nefavorabilă B. efort fizic exprimat C. iluminatul natural D. substanţe toxice E. iluminatul artificial 252. CM Numiți tipurile de lucrări interzise pentru munca persoanelor sub 18 ani: A. munca cu grad de pericol sport B. munca cu efort fizic şi intensitate sporită C. recoltarea strugurilor D. lucrări subterane E. lucrările în livezi (de recoltare) 253. CM Indcați tipurile de activităţi de instruire prin muncă neadmise preşcolarilor: A. dereticarea încăperilor de recreație 36

B. dereticarea WC-urilor C. curățarea geamurilor D. pregătirea locului de muncă către ocupaţii E. sădirea florilor 254. CM Numiți încăperile şcolare unde este stabilită o temperatură a aerului de 150C (NCM C.01.03-2000): A. ateliere de instruire B. sală sportivă C. bazin de înot D. laboratoare E. cabinete 255. CM Selectați activităţile de muncă din agricultură la care nu se admite munca peroanelor ce n-au atins vârsta de 18 ani: A. sădirea copacilor B. la maşinile agricole C. cu pesticide D. recoltarea legumelor E. în tutunărit 256. CM Numiţi componenţa încăperilor medicale din şcolile profesionale polivalente: A. cabinetul medicului B. saloane de izolator C. sala de tratament D. dus E. salon de vaccinări 257. CM Enumerați sarcinile de bază ale educaţiei fizice a copiilor şi adolescenţilor: A. fortificarea stării de sănătate B. ameliorarea nivelului de dezvoltare fizică C. formarea deprinderilor motorii D. sporirea însuşirii materialului E. prevenirea bolilor diareice 258. CM Mijlocele de educaţie fizică se consideră: A. masaj B. exerciţii fizice C. proceduri de călire D. gimnastică E. lecţia de cultură fizică 259. CM Rolul de asanare al educaţiei fizice a copiilor şi adolescenţilor: A. stimulează procesele de creştere şi dezvoltare B. perfecţionează procesele de termoreglare C. stimulează procesele de adaptare D. ameliorează digestia substanţelor nutritive E. perfecţionează dezvoltarea analizatorului vizual 260. CM Numiţi principalele deprinderi şi percepţii motorii la elevi: A. forţa musculară B. latenţa reacţiilor motorii C. coordonarea mişcărilor D. viteaza mişcărilor E. rezistenţa statică 261. CM Numiți mijloacele de educație fizică: A. Călirea organismului B. Acrobatica, gimnastica C. Distracţii sportive 37

D. Atletica grea (boxul, trânta) E. Exercițiile fizice 262. CM Numiţi treptele de stabilire a stereotipului dinamic în rezultatul utilizării sportului: A. iradierea procesului de excitaţie B. concentraţia inhibiţiei C. stabilirea stereotipului dinamic D. excitare scoarţei cerebrale E. frânarea activităţii scoarţei cerebrale 263. CM Numiţi formele principale de educaţie fizică: A. efectuarea procedurilor de călire cu apă B. gimnastica igienică de dimineaţă C. lecţiile de cultură fizică D. jocuri distractive E. ocupaţiile în secţii sportive 264. CM Numiţi părţile principale a lecţiilor de educaţie fizică: A. introductivă B. distractivă C. de bază D. distributivă E. de încheiere 265. CM Numiţi factorii naturali folosiţi la călirea organismului copiilor: A. apa B. solul C. aerul D. razele solare E. presiunea atmosferică 266. CM Numiţi principiile de călire a organismului copilului: A. treptat B. sistematic C. complex D. starea de sănătate E. prezenta maladiilor 267. CM Numiţi principale proceduri hidroterapice folosite pentru călirea organismului copilului: A. băi de picioare B. fricţiuni cu apă a corpului C. băi de aer D. scăldatul E. băi de soare 268. CM Ce prezintă din punct de vedere fiziologic călirea organismului copilului: A. perfecţionare a funcţiilor B. antrenare a forţelor de rezistenţă C. adaptare la acţiunea factorilor nocivi D. excitare a sistemului central nervos E. concentrare a inhibiţiei 269. CM Când se recomandă de a folosi pentru călirea organismului razele ultraviolete artificiale: A. tot anul B. iarna C. primăvara devreme D. vara 38

E. toamna târziu 270. CM Numiţi corect contraindicaţiile la călirea organismului cu băi de soare: A. Tbc a organelor interne B. anemiile de forme grave C. rahitismul D. malaria E. gripa 271. CM Care sunt contraindicaţiile la călirea organismului cu raze ultravioletele artificiale: A. catar acut al căilor respiratorii superioare B. procese de Tbc active C. nefrită D. anemii de forme grave E. bronşită cronică 272. CM Selectați componentele zonei sportive ai şcolii medii de cultură generală: A. Teren de fotbal B. Teren de baschet C. Patinoar D. Bazin de înot E. Piste de alergări 273. CM Enumerați încăperile auxiliare ale sălilor sportive din şcoli: A. Vestiare B. WC-uri cu sala de duş C. Sala de gimnastică D. Birou pentru instructor E. Încăperi pentru dansuri sportive 274. CM Selectați compartimentele asistenţei medicale a educaţiei fizice a elevilor: A. Instructajul profesional sportiv B. Controlul sanitar a locurilor de desfăşurare a educaţiei fizice a elevilor C. Controlul medico pedagogic a lecţiilor de educaţie fizică D. Profilaxia traumelor sportive, educaţia igienică E. Repartizarea elevilor în grupe de sănătate 275. CM Numiţi grupele de educaţie fizică a elevilor: A. principală (de bază) B. pregătitoare C. condiţională D. specială E. de antrenament 276. CM Selectați elevii care sunt incluşi în grupa principală de educaţie fizică: A. bine antrenaţi B. grupa I – a de sănătate C. grupa a III – a de sănătate D. dezvoltare fizică armonioasă E. dezvoltare fizică desarmonioasă 277. CM Numiţi principale cauze a traumelor sportive la elevi: A. însuşire slabă la învăţătură B. neantrenaţi C. după suportarea diferitor boli D. utilaj sporit nesatisfăcător E. aerisire insuficientă 278. CM Indicați indicatorii conform cărora este evaluată lecţia de educaţie fizică a elevilor: 39

A. Determinarea densităţii totale a lecţiilor B. Determinarea densităţii motorii a lecţiilor C. Determinarea curbei fiziologice a pulsului şi TA D. Determinarea rezistentei musculare E. Determinarea perioadei de latenţă 279. CM Selectați stările patologice conform cărora elevii se includ în grupa specială de educaţie fizică: A. vicii cardiace B. hipertonii stabile C. otite D. hepatite virotice E. anemii 280. CM Numiţi trofinele calorigene: A. sărurile minerale B. proteinele C. vitaminele D. lipidele E. hidraţii de carbon 281. CM Numiţi principalele produse alimentare bogate în proteine: A. carne B. peştele C. lactatele D. fructele E. legumele 282. CM Numiţi principalele produse alimentare bogate în lipide: A. făinoasele B. legumele C. ouăle D. lactatele E. carnea 283. CM Numiţi principalele produse alimentare bogate în polizaharide: A. Cartoful B. Peştele C. Zahărul D. Pastele făinoase E. Varza 284. CM Indicați de conținutul căror elemente este determinată valoarea biologică a lipidelor: A. microelementelor şi macroelementelor B. vitamine lipidosolubile (A, D, E, K) C. fosfatidelor D. acizilor graşi mononesaturaţi E. aminoacizilor graşi polinesaturaţi 285. CM Selectați produsele alimentare care asigură necesitatea organismului în vitamina "C": A. Varza B. Ceapa C. Fasolele D. Morcovul E. Ardei dulce 286. CM Numiţi produsele alimentare principale bogate în fier (Fe): A. Ficatul 40

B. Fasole, mazăre, pătrunjel C. Carnea roșie D. Gălbenuş E. Peştele 287. CM Numiţi principalele produse alimentare bogate în săruri de fluor: A. tomate B. leguminoase uscate C. ceaiul D. orezul E. mere 288. CM Numiţi sursele principale de vitamina A pentru copii: A. untul de vacă B. dovleacul C. ficatul D. ouăle E. cartofii 289. CM Numiţi sursele principale de vitamina B1 A. alune B. mazărea C. ficatul D. brânza de vaci E. pâinea neagră 290. CM Numiţi sursele principale bogate în vitamina D: A. peştele B. ouăle C. untul D. carne E. cartofi 291. CM Numiţi sursele principale de fosfor pentru organism: A. castraveţi B. fasole C. ridiche D. fulgi de ovăs E. mazăre 292. CM Numiţi principalele produse alimentare care servesc surse a sărurilor de calciu: A. laptele B. brânza C. carnea D. nucile E. merele 293. CM Enumerați produsele interzise pentru a fi pregătite şi consumate în instituţiile pentru copii şi adolescenţi: A. lapte crud B. produse de patiserie C. chefirul D. pârjoale E. crenvurști 294. CM Numiţi încăperile auxiliare ale atelierelor de instruire prin muncă din şcoli (NCM C. 01.03.2000): A. depozit de păstrare a sculelor B. depozit de păstrare a materiei prime 41

C. încăpere pentru păstrarea inventarului D. cabinet pentru personal tehnic E. încăperi pentru alimentaţie 295. CM Numiţi zonele funcţionale a lotului de pământ ale instituţiilor de educație timpurie: A. terenul de jocuri B. terenul de educaţie fizică C. terenul de fotbal D. teren de odihnă E. teren cu pomi fructiferi 296. CM Numiţi setul de încăperi necesare pentru grupele de creşă din instituțiile de educație timpurie: A. camera de primire B. camera de jocuri C. izolator D. blocul sanitar E. sala de odihnă 297. CM Selectați zonele terenul sportiv al instituțiilor de educație timpurie: (NCM C.01.02:2016): A. pista de alergări B. teren pentru sărituri în lungime C. zona amenajată pentru gimnastică D. teren de volei E. teren de minifotbal 298. CM Selectați distanța de la aliniamentul străzii și clădirea şcolii în localităţile rurale şi urbane (NCM C.01.03-2000): A. 10 m B. 15 m C. 25 m D. 40 m E. 50 m 299. CM Numiţi seturile de încăperi comune necesare pentru instruirea copiilor din instituţiile de educație timpurie: A. cameră de primire B. camere de jocuri C. dormitorul D. sala muzicală E. sala sportivă 300. CM Indicați locurile interzise pentru amplasarea instituțiilor de învățământ: A. terenul cu înclinare de 5% B. demisolul blocului C. vecinătatea piețelor D. interiorul cartierului E. vecinătatea automagestralelor 301. CM Numiţi încăperile din şcoli în care suprafaţa pentru 1 elev e de 0,2 m2 (HG 21 din 29.12.2015): A. vestiarul B. sala de conferinţe C. blocul sanitar D. camere pentru laboranţi E. încăperi pentru grupe de elevi cu regim de zi prelungită 302. CM Numiţi încăperile din şcoli în care suprafaţa pentru 1 elev e de 1,7m2 (NCM 42

C.01.03-2000): A. sălile de clasă (cl. II – IV) B. laboratorul de fizică şi astronomie C. cabinetul de limbii materne, istorie, matematică D. cabinetul de informatică E. atelierul de artă culinară 303. CM Numiţi pentru care încăperi şcolare e stabilită suprafața pentru un elev de 2,4m2 (NCM C.01.03-2000): A. săli de clasă (cl. 1) B. săli de clasă (cl. II – IV) C. cabinet de istorie D. cabinet pentru desen liniar E. laborator pentru studierea chimiei, biologiei 304. CM Numiţi sursele de fibre alimentare în rația zilnică a copilului: A. lapte B. carne C. mere D. varză E. peste 305. CM Selectați încăperi auxiliare din şcolile medii pentru care suprafaţa la un loc va fi de 0,65 m2 (NCM C.01.03-2000): A. sala de recreaţie B. sală pentru alimentaţie (sală cu peste 80 locuri) C. sala festivă D. garderobele E. WC-ul 306. CM Indicați pentru ce studii sunt predestinate clădirile pentru şcoli de învăţământ general (NCM C.01.03-2000): A. pentru studii primare B. pentru studii polivalente C. pentru studii gimnaziale D. pentru studii liceale E. pentru studii profesionale 307. CM Enumerați încăperile din şcoli unde se recomandă o temperatură de calcul a aerului de 180C (NCM C.01.03-2000): A. sală de clase B. atelier C. sală pentru festivităţi D. cabinete E. sala sportivă 308. CM Indicați perioadele de vârstă în care se manifestă un ritm sporit de creştere: A. Perioada 1 – 3 ani B. Perioada 3 – 7 ani C. Perioada 7 – 10 ani D. Perioada 10 – 15 ani E. Perioada 17 – 20 ani 309. CM Evidenţiaţi factorii individuali ai organismului (de origine metabolică) care influenţează dezvoltarea copiilor: a) Reducerea aportului de oxigen prin anemii b) Defecte enzimatice în sinteza hormonilor tiroidieni şi suprarenali c) Tulburări ale metabolismului metalelor 43

d) Anomalii ale sintezei hemoglobinei e) Regiunea hipotalamică-hipofizară 310. CM Enumerați particularităţile anatomo-fiziologice a aparatului cardio-vascular la copii 0 – 3 ani: A. Ritm lent de creştere a cordului B. Frecvenţa pulsului scăzută (sub 90) C. TA scăzută D. Cordul bine vascularizat, bogat cu fibre nervoase E. Diametrul vaselor arteriale relativ mare 311. CM Enumerați particularităţile anatomo-fiziologice ale aparatului locomotor la copii 0 – 3 ani: A. Dezvoltarea neuniformă, proximo-distală a musculaturii B. Creşterea intensă a ţesutului muscular C. Formarea curburilor coloanei vertebrale (cervicale, dorsale, lombare) D. Creşterea intensă a oaselor craniene E. Mineralizare slabă a ţesutului osos 312. CM Indicați prin ce se identifică creşterea la nivelul subcelular în procesul de creștere și dezvoltare a copiilor: A. Sinteza de molecule proteice cu caracter de specificitate B. Duplicarea ADN care asigură identitatea structurală C. Mărirea în volum celular D. Creşterea substanţei inerte intercelulare E. Creşterea substanţelor intracelulare 313. CM Indicați prin ce se identifică dezvoltarea la nivelul celular în procesul de creștere al copiilor: A. Creşterea volumului celular B. Creşterea substanţei inerte intercelulare C. Creşterea substanței de depozit intracelular D. Hiperplazia celulară E. Diferenţierea şi maturizarea funcţională 314. CM enumerați perioadele de vârstă, care se caracterizează printr-o creştere mai intensă a înălţimii şi greutăţii corporale: A. 1 – 3 ani B. 4 – 6 ani C. 6 – 7 ani D. 7 – 9 ani E. 10 – 15 ani 315. CM Evidenţiaţi particularităţile dezvoltării copilului determinate de factorii genetici: A. Sexul, variabilitatea individuală B. Osificarea cartilajelor de creştere C. Gigantismul, nanismul D. Efecte enzimatice în sinteza hemoglobinei E. Tulburări în metabolismul metalelor 316. CM Enumerați fenomenele manifestării acceleraţiei în domeniul maturizării biologice şi puberale: A. Modificări de personalitate mai timpurii B. Dezvoltarea mai precoce a unor procese psihice C. Devansarea datei de apariţie a dentiţiei temporare şi definitive D. Maturizarea sexuală mai timpurie E. Devansarea datei de apariţie a nucleelor de osificare 317. CM selectați prin ce se caracterizează perioada copilului mic 1 – 3 ani: A. Metabolism sporit 44

B. C. D. E.

Dezvoltarea intensă a sistemului nervos Viteza de creştere lentă, constante Modificarea raportului dintre diferite segmente corporale Finalizarea erupţiei dinţilor temporari.

318. CM Enumerați particularităţile dezvoltării somatice caracteristice copiilor antipreşcolari: A. Ritm de creştere intens B. Modificarea raportului dintre principalii parametri de lungime C. Creşterea intensă a antebrațului D. Dezvoltarea intensă a lungimii mâinii E. Creşterea mai intensă a perimetrului cranian referitor celui toracic 319. CM Numiți particularităţile dezvoltării aparatului respirator caracteristice preşcolarului: A. Frecvenţa respiratorie 25 – 26 B. Creșterea perimetrului toracic C. Istmul îngust D. Trompa lui Eustachii scurtă E. Dezvoltarea mărului lui Adam 320. CM Aspectele regimului de viaţă al sugarului cuprinde: A. Perioada de veghe B. Ocupaţiile obligatorii C. Alimentaţia D. Igiena personală E. Somnul 321. Enumerați sarcinile de bază a igienei copiilor: a) Ameliorarea permanentă a stării de sănătate și a nivelului de dezvoltare fizică și neuropsihică, folosind cât mai pe larg factorii cu acțiune pozitivă. b) Studierea organizării și realizarea procesului instructiv-educativ al copiilor pentru a otimiza regimul activităților lor. c) Identificarea și evaluarea riscului pentru sănătate la locul de muncă. d) Examinarea organizării instruirii prin muncă a elevolor și instruirii profesionale în școlile profesionale tehnice și în cele de meserii și elaborarea măsurilor de ameliorare. e) Studierea organizării și utilizării diferitor forme de educție fizică și elaborarea a normelor de efort fizic pentru copiii de diferite vârste. 322. Numiți compartimentele igienei copiilor în funcție de vârstă: a) Igiena preșcolară b) Igiena universitară c) Igiena longevivilor d) Igiena școlară e) Igiena matinală 323. Numiți grupele de metode utilizate în domeniul igienei copiilor și adolescenților: a) Fizice (temperatura, umiditatea relativă și viteza curenților de aer, radiația termică) b) Chimice (calitatea apei potabile, prezența diferitor compuși în aer – CO,CO2 etc.) c) Fiziologice, biochimice, clinice (starea funcțională a organismului, capacitatea de muncă, eficacitatea întremării stării de sănătate în taberele de odihnă) d) Goniometrice (studierea ergonomiei, încărcarea fizică și mentală, factorii psihosociali defavorabili, sensibilitatea individuală) e) Microbiologice, helmintologice și sanitaro-statice. 324. Enumerați indicii sanitaro-epidemiologici a stării de sănătate a copiilor și 45

adolescenților: a) Indicii natalității (numărul de nașteri la 1000 de locuitori).

46

b) Indicile letalității (numărul de decese la 1000 de locuitori) inclusiv infantilă (numărul deceselor copiilor în vârstă de până la un an la 1000 de nou-născuți vii). c) Indicile frecvenței acutizării bolilor cronice (numărul cazurilor de acutizare a bolilor cronice la numărul persoanelor ce suferă de aceste boli cronice). d) Indicile mortalității (acută și cronică, infecțioasă și somatică). e) Indicile nivelului de dezvoltare fizică. 325.Numiși ipotezele accelerării: a) Eugenică b) Undelor radioelectrice c) Eoleană d) Heliogenă e) Nivelului de viață 326. Specificați ipotezele despre accelerare accelerării: a) Alimentară b) Activității sportive c) Consumului sporit de zahăr d) Nivelul de viață e) Sporirii gradului de ruralizare 327. Numiți autorii adepți teoriei nutritive a ipotezelor accelerării: a) Th.Furst b) Th.Muller c) W.Lenz d) Ch.Berger e) D.Vogt 328. Enumerați unele din legitățile fundamentale ale proceselor de creștere și dezvoltare a copilului: a) Cu cât mai mică este vârsta copilului, cu atât mai intens se desfășoară procesele de creștere și dezvoltare. b) Heterocromism c) Creșterea și dezvoltarea organismului se desfășoară în funcție de sex dar nu sunt condiționate de dimorfismul sexual. d) Dezvoltarea colectivă a copilului. e) Fenomenul de accelerare a proceselor de creștere și dezvoltare a organismului. 329.Specificați legitățile fundamentale ale proceselor de creștere și dezvoltare a copilului: a) Ritmul desfășurării proceselor de creștere și dezvoltare în diferite perioade de vârstă decurge neuniform, neproporțional și nu în unul și același timp. b) Cu cât este mai mare vârsta copilului, cu atît mai intens se desfășoară procesele de creștere și dezvoltare. c) Creșterea și dezvoltarea organismului se desfășoară în funcție de sex și sunt condiționate de dimorfismul sexual. d) Dezvoltarea organismului elevului depinde în mare măsură de efortul fizic executat și meniul zilnic din cadrul instituției preuniversitare. e) Dezvoltarea individuală a copilului. 330. Enumărați cauxele necesare pentru divizarea perioadei de copilarie: a) Organizarea optimă a procesului instructiv-educativ b) Elaborarea programului de distracție c) Ocrotirea stării de sănătate d) Crearea condițiilor igienice de viață e) Educarea spiritului conștiincios. 331. Numiți criteriile pentru periodizarea diferitor etape de vârstă a copiilor: a) Principalele particularități anatomo-fiziologice și dezvoltarea sistemului nervos. b) Aprecierea morbidității prin incapacitatea temporară de muncă. 47

c) Indicatorii morfologici (talia, masa corporală, perimetrul capului și al toracelui), prezența dinților de lapte și schimbarea lor cu cei permanenți, gradul de osificare a scheletului și maturizări sexuale. d) Condițiile sociale de instruire și educație. e) Determinarea capacității de învățare. 332.Numiți perioadele de dezvoltare intrauterină: a) Perioada de zigot – 0 -14 zile; b) Perioada embrionară – 2-12 săptămâni; c) Perioada transplacentară – 5 – 15 ore; d) Perioada fetală precoce – 12-24 săptămâni; e) Perioada fetală primară – 0-2 ore; 333. Numiți care sunt primele trei faze critice ale perioadei intrauterine de dezvoltare: a) Perioada de zigot – 0 -14 zile,; b) Perioada embrionară – 2-12 săptămâni; c) Perioada neonatală; d) Perioada fetală precoce – 12-24 săptămâni; e) Perioada fetală tardivă – de la 24 săptămâni până la naștere; 334. Specificați factorii nocivi, care sunt foarte periculoase pentru mama gravidă și făt, din ultimele săptămâni ale sarcinii,: a) Condițiile nefavorabile de viață b) Alimentația insuficientă c) Munca grea d) Consumul de fruncte și legume e) Vizionarea filmelor de groază și utilizarea gadjeturilor timp îndelungat. 335.Enumerați perioadele de dezvoltare extrauterină: a) Perioada neonatală – primele 4 săptămâni de viață după naștere; b) Perioada vârstei sugarului – de la 10 zile până la 1 an; c) Perioada tinereții 18-22 ani; d) Perioada prepubertară – 7-11/7-12 ani; e) Perioada adolescenței 15-18 ani; 336. Enumărați perioadele de dezvoltare extrauterină: a) Perioada adolescenței 18-22 ani; b) Perioada preșcolară – de la 3 – 7 ani; c) Perioada vârstei școlarului – de la 7 ani – 17/18 ani; d) Perioada maturizării sexuale – 12-15 / 13 – 16 ani; e) Perioada de trecere – 2-7 ani; 337. Enumărați parametrii copilului născut la termen: a) Perimetrul capului (circumferința) – 32 – 34 cm; b) Perimetrul cutiei toracice – 30 – 32 cm; c) Tegumentele pielei culoarea – roșie; d) Vocea puternică; e) Reflexele necondiționate (suptul, deglutiția, tusea, strănutul) sunt slab dezvoltate; 338.Specificați particularitățile principale ale structurii pielii la copii: a) Suprafața totală la copii este mai mică decât la adulți, însă cu vârsta ea se mărește; b) Suprafața pielei relativ mărită față de masa corporală contribuie la sporirea metabolismului la copii în comparație cu cel al adulților; c) Țesutul adipos la copii este concentrat cu mitocondrii, numindu-se și țesut adipos brun, fiind substituit până la vârsta de 6 luni cu țesut adipos normal; d) Numărul vaselor capilare din piele la copii este redus și din aceste motive oragnismul lor destul de ușor răcește. e) Glandele sudoripare sunt puternic dezvoltate; 48

339. Enumărați principalele particularități ale funcției pielii la copii:

a) Protecția corpului de acțiunea diferitor factori ai ambianței; b) Termoreglarea – funcționarea perfectă a centrului de termoreglare contribuie la asigurarea temperaturii normale a organismului copilului pe tot parcursul anului; c) Excreția, care la copii este slab dezvoltată, practic nu permite eliminarea produselor metabolice, săruri minerale sau apei; d) Informația și simțul – aparatul nervos al pielii este slab dezvoltat și din aceste motive funcția dată este diminuată; e) Regenerarea – suprafețele traumatizate ale pielii ușor și repede se granulează și se epitelizează. 340. Specificați modificările în frecvența pulsului corespunzător vârstei: a) 140 – 160 b/m – la nou – născut b) 100 – 110 b/m – la 2 ani; c) 120 – 135 b/m – la 1 an; d) 70 – 80 b/m – 10 ani; e) 80 – 100 b/m – 7 ani; 341. Specificați valorile capacității vitale a plămânilor corespunzător vârstei: a) 5 – 7 ani – 400-500 ml; b) 14 ani – 1800 ml; c) 2-5 ani – 3000-5000 ml; d) 18 ani – 2500 ml; e) 15 ani – 2000 ml; 342. Enumărați funcțiile sângelui în particularitățile dezvoltării copiilor: a) În sânge pătrund produsele metabolice care apoi nimeresc în organele de excreție; b) De formare a imunității; c) De depozitare a surplusului energetic rămas în urma anabolismului; d) De protecție – nimicirea microbilor patogeni care pătrund în sânge; e) Transportarea oxigenului hidrogenat dinplămâni prin intermediul eritrocitelor catre toate țesuturile corpului. 343. Specificați veridicitatea formulei sângelui nou-născutului: a) Hemoglobina – 170-240 g/l b) Eritrocite – 4,5 – 7,7 mln.m3 c) Leucocite – 10000 – 30000 cm3 d) Limfocite – 20 – 30 % e) Neutrofile – 20 – 50 % 344. Enumărați perioadele de maturizare sexuală la băieți: a) Latentă – 8- 11 ani; b) Prepubertară – 11 – 13 ani; c) Interpubertară – 13 – 16 ani; d) Pubertară – 16 – 17 ani; e) Postpubertară – 17 – 21 ani; 345. Numiți factorii patologici, care influențează negativ procesele de creștere și dezvoltare a organismului copilului: a) Leziuni și traumatisme ce imobilizează pentru mult timp copilul la pat; b) Infestări cu helminți; c) Efectuarea activităților fizice; d) Maladii acute; e) Boli infecțioase; 346. Enumărați factorii exogeni care pot influența procesul de creștere și dezvoltare a copilului: a) Alimentația copilului; b) Regimul de activitate a copilului; 49

c) Intoxicațiile; d) Infestări cu helminți; e) Factorii sociali; 347. Specificați factorii sociali, care pot influența procesul de creștere și dezvoltare a copilului: a) Condițiile habituale; b) Asigurarea materială; c) Consumul fructelor; d) Climatul phsihologic din familie; e) Condițiile geografice; 348. Specificați din ce este compus sistemul limfatic la copil: a) Ganglioni limfatici; b) Foliculi limfatici; c) Aglomerații difuze de țeșut limfatic; d) Țesut nervos limfatic; e) Steluțe limfatice tisulare; 349. Numiți funcțiile principale ale ganglionilor limfatici la copii: a) Produce limfocite; b) Participă activ în menținerea echilibrului acido-bazic limfatic; c) Neutralizează substanțe toxice, bacterii și toxinele lor; d) Activează sistemul hematopoietic prin producerea eritropoietinei; e) Elaborează anticorpi; 350. Specificați formula sângelui copilului la vârsta de un an: a) Hemoglobina – 126 – 156 g/l; b) Eritrocite – 4,3 – 7,7 mln.cm3; c) Neutrofile – aproximativ 60%; d) Trombocite – 200000 – 400000; e) Limfocite – 63%; 351. Enumerați grupele de indicatori ai dezvoltării fizice la copii: a) Somatometrici; b) Somatofiziologici; c) Somatofizici; d) Somatoscopici; e) Somatostatici; 352. Enumărați grupele de indicatori ai dezvoltării fizice la copii: a) Ftiziometrici; b) Fizioscopici; c) Fiziometrici; d) Somatoscopici; e) Somatostatici; 353. Enumărați indicatorii somatometrici determinați pentru aprecierea dezvoltării fizice a copiilor: a) Lungimea diferitor segmente; b) Circumferința sau perimetrul cranian; c) Starea sistemului muscular; d) Masa corpului; e) Circumferința sau perimetrul cutiei toracelui; 354. Specificați care din următoarele instrumente de măsurare se atribuie determinării taliei copilului: a) Taliometrul Martin; b) Antropometre; c) Rigla centimetrică; 50

d) Pediometrul; e) Panglica centimetrică; 355. Specificați utilizarea pelvimetrului în determinarea indicilor somatometrici ai dezvoltării copiilor: a) Diametrul cutiei toracice; b) Circumferința cutiei toracice; c) Diametrul tohanterian; d) Lungimea antebrațului; e) Timpul obliterării fontanelelor; 356. Specificați care din următorii indicatori pot fi determinați în procesul de apreciere a tensiunii arteriale la copii: a) Volumul sistolic (VS) (volumul de sânge care se aruncă în aortă în timpul contractării inimii); b) Minut volumul cardiac (MVC) (mililitri de sânge într-un minut); c) Angorul de novo (AN); d) Amplitudinea sau presiunea pulsului (AP/PP) (diferența dintre presiunea maximă și cea minimă); e) Coeficientul eficacității circulației sangune (CECS); 357. Specificați grupa indicilor fiziometrici determinați în aprecierea dezvoltării fizice la copii: a) Forța lombară; b) Tensiunea arterială; c) Capacitatea vitală a plămânilor sau spirometria; d) Lungimea totală a corpului sau talia; e) Frecvența contracției musculare; 358. Numiți indicii somatoscopici determinați în aprecierea dezvoltării fizice la copii: a) Starea sistemului osos sau a scheletului; b) Forma coloanei vertebrale; c) Postura sau ținuta copilului; d) Forța musculară sau dinamometria; e) Diametrele brațelor; 359.Numiți indicii somatoscopici: a) Proporționalitatea dezvoltării diferitor segmente ale corpului; b) Lungimea diferitor segmente; c) Starea tegumentelor și a mucoaselor; d) Forma cutiei toracice sau a toracelui; e) Starea labei mânii; 360. Numiți aspectele de schelet care pot fi: a) Aspect militar; b) Aspect îngust; c) Aspect sportiv; d) Aspect mediu; e) Aspect trupeș; 361. Numiți formele ținutei corpului la copil: a) Atletică; b) Dreaptă; c) Lordotică; d) Normală; e) Încovoiată; 362. Specificați care va fi raportul dintre înălțimea și lungimea labei exprimat la 100 %, pentru talpă normală, plată sau plată foarte exprimată conform pedografului Fridland: a) 33 – 31 %; 51

b) c) d) e)

31 – 29 %; 29 – 27 %; 26 – 25 %; < 25 %; 363. Numiți formele picioarelor la copii: a) X; b) O; c) Normale; d) Drepte; e) Lungi; 364. Numiți metodele cele mai frecvent utilizate pentru determinarea scoliozei: a) Metoda dermografismului; b) Metoda creionului dermografic; c) Metoda V.A. Iaralov – Iaraleanț; d) Metoda Ștricher; e) Metoda transversală; 365. Numiți formele scoliozelor la copii: a) Formă toracică; b) Formă longitudinală; c) Formă toracolombară; d) Formă scapulară; e) Formă scoliotică; 366. Specificați tipul de dezvoltare a sistemului muscular și elasticitaății mușchilor după cantitatea țesutului muscular determinat prin metoda somatoscopică: a) Slab dezvoltat; b) Fizic dezvoltat; c) Bine dezvoltat; d) Subdezvoltat; e) Dezvoltat normal; 367. Specificați particularitățile de dezvoltare în dependență de gradul de maturizare sexuală a fetelor de 10-11 ani: a) A0 P0; b) L0; c) Ma0; d) B0; e) Me; 368. Specificați particularitățile de dezvoltare în dependență de gradul de maturizare sexuală a băieților de 14-15 ani: a) A2P2; b) B3; c) L3; d) Me+; e) Ma3; 369. Numiți particularitățile maturizării sexuale, gradul II, la fete de: a) Păr rar cu fire drepte în centrul regiunilor axilare și pubiene; b) La majoritatea fetelor este stabilit fluxul menstrual; c) Mameloanele proeminente, areolele se bombează ușor, în formă de “mugur” care se deschide; d) La un număr mare de fete nu-i stabilit fluxul menstrual; e) Mameloanele puțin ridicate deasupra cercului perilamelar;

52

370. Numiți punctele antropometrice utilizate în timpul examinării indicilor dezvoltării

fizice a copiilor: a) Ale capului; b) Ale trunchiului; c) Ale pelvisului; d) Ale extremităților superioare; e) Ale bazinului; 371. Enumerați punctele antropometrice ale extremităților superioare utilizate în timpul examinării indicilor dezvoltării fizice a copiilor: a) Suprasternal; b) Radial; c) Stiloid; d) Trohanterian; e) Acromial; 372. Enumerați formele labei piciorului la copil: a) Talpă normală; b) Talpă lățită; c) Talpă plată; d) Talpă de militar; e) Talpă sportivă; 373. Specificați formele picioarelor la copii: a) Picoare normale; b) Picioare de dansator; c) Picioare cu aspectul literii X; d) Picioare cu aspectul literii O; e) Picioare cu aspectul literii T; 374. Specificați după care valori pot fi apreciați majoritatea indicilor somatoscopici: a) Medie sau normală; b) Mică sau slabă; c) Dezvoltat nedezvoltat; d) Supranormală sau înaltă; e) Corescunde, nu corespunde; 375. Enumerați indici somatometrici în determinarea căror poate fi utilzat pelvimetrul: a) Diametrul craniului; b) Diametreul cutiei toracelui; c) Diametrul brațului; d) Diametrul falangelor degetelor; e) Diametrul trohanterian; 376. Specificați care din următoarele utilaje se utilizează în aprecierea indicilor fiziometrici: a) Tonometru; b) Pelvimetru; c) Pediometrul; d) Spirometrul; e) Dinamometru; 377. Enumărați utilajele folosite în aprecierea grosimii stratului adipos (pliului cutanat) la copii: a) Pliametru; b) Compas de alunecare; c) Tonometru cu membrană; d) Centimetrul de croire; e) Taliometrul Martin; 53

378. Enumărați utilajele folosite în aprecierea formei coloanei vertebrale:

a) b) c) d) e)

Scoliozometrul Billi Chirhgofer; Podometrul simplificat Fridland; Compasul de alunecare Ștanghens; Taliometrul Martin; Amprenta Ștriher; 379. Numiți care din următoarele etape trebuie respectate în elaborarea standardelor indicilor de dezvoltare: a) Prelucrarea statistică a materialului examinării indicilor de dezvoltare fizică după metoda statisticii variaționale; b) Selecționarea și verificarea minuțioasă a sculelor și utilajului ce vor fi utilizate; c) Selecționarea instituțiilor și grupelor de copii pentru examinare (creșe-grădiniță, licee, școli primare, colegii, școli profesionale); d) Aprecierea stării de sănătate a copiilor în grup, pentru a exclude pa acei care suferă de boli cronice sau afecțiuni patologice; e) Divizarea fișelor medicale individuale, ținând cont de grupa de vârstă, sexul și locul de trai (urban, rural); 380. Numiți care din următoarele etape trebuie respectate în elaborarea standardelor indicilor de dezvoltare: a) Alcătuirea planului de lucru pentru fiecare instituției (preșcolară și preuniversitară), inclusiv a planului calendaristic; b) Aprecierea stării de sănătate a fiecărui copil examinat pentru a-i exclude pe acei care suferă de boli cronice sau afecțiuni patologice; c) Divizarea fișelor medicale individuale neținând cont de grupa de vârstă, sexul și locul de trai (urban, rural); d) Implicarea personalului instituției evaluate; e) Instructajul detaliat al personalului, care va fi implicat în examinările date. Însușirea metodelor de examinări, totodată, ca ele să fie identice; 381. Specificați grupele de vârstă de copii; a) Nou – născuți; b) Sugari; c) Antepreșcolari; d) Liceeni; e) Studenții; 382. Specificați corectitudinea divizării copiilor pe grupele de vârstă; a) Nou-născuți – se divizează într-o grupă aparte, iar indicii somatometrici se examinează deodată concomitent după naștere; b) Sugarii (primul an de viață) – se grupează după vârstă cu intervalul de o lună; c) Antepreșcolarii – se grupează după vârsta cu intervalul de 1 an; d) Preșcolarii – se grupează cu interval de 1,5 ani; e) Copiii-elevi – se grupează cu intervalul de 2 ani; 383. Specificați care din următorii parametri sunt utilizați pentru determinarea nivelului de dezvoltare fizică la copii: a) Eroarea valorii medii aritmetice; b) Perioada de latență auditivă; c) Coeficientul de regresie; d) Coeficientul de iluminare a locului de joacă; e) Capacitatea diferencierii culorilor; 384. Numiți care din următorii parametri sunt utilizați pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică la copii: a) Numărul de cuvinte cunoscute; b) Numărul total de cazuri; 54

c) Concentrația sărurilor de calciu în organism; d) Valoarea medie aritmetică sau standart; e) Starea tegumentelor sau a mucoaselor; 385. Specificați care din următorii parametri sunt utilizați pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică la copii: a) Pliul cutanat; b) Valorile minime și maxime ale fiecărui indice; c) Deviația medie pătratică sau sigma; d) Forma cutiei toracice; e) Maturizarea sexuală; 386. Enumărați care din următorii parametri sunt utilizați pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică la copii: a) Coeficientul de variație; b) Sigma de regresie; c) Spirometria; d) Frecvența pulsului ; e) Tehsiunea arterială; 387. Care din următorii parametri sunt utilizați pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică la copii: a) Eroarea valorii medii aritmetice; b) Numărul total de cazuri; c) Deviația medie pătratică sau sigma; d) Hemoleucograma; e) Encefalograma; 388. Specificați care indici somatometrici sunt utilizați pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fizică prin metoda deviațiilor sigmale: a) Talia; b) Masa corporală; c) Perimetrul toracelui; d) Plantograma; e) Forma coloanei vertebrale; 389. Numiți grupele de metode care se aplică pentru a aprecia nivelul dezvoltării fizice la copii: a) Clinice; b) Epidemiologice; c) Colective; d) De laborator; e) Individuale; 390. Numiți principalii indici somatometrici în bază carora are loc aprecierea nivelului dezvoltării fizice la copii: a) Talia; b) Masa corporală; c) Diametrul membrelor; d) Lungimea diferitor segmente a corpului; e) Perimetrul toracelui; 391. Numiți grupele de mobilier utilizate în funcție de predestinația acestuia: a) Individuale; b) Colective; c) De bază sau de lucru; d) De utilitate; e) Pentru odihnă; 55

392. Specificați care sunt metodele individuale de apreciere a nivelului de dezvoltare:

a) b) c) d) e)

Metoda deviațiilor sigmale; Metoda clinică; Metoda tabelelor de regresie; Metoda fiziologică; Metoda tabelelor percentilice; 393. Specificați care sunt metodele individuale de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică a copiilor: a) Metoda complexă sau armonioasă; b) Metoda Ștricher; c) Metoda tabelelor percentile sau centile; d) Metoda Iarovoi; e) Metoda biochimică; 394. Specificați care sunt metodele individuale de apreciere a nivelului de dezvoltare fizică a copiilor: a) Metoda reprezentării grafice a profilului dezvoltării fizice; b) Metoda de laborator; c) Metoda tabelelor de regresie; d) Metoda statistică; e) Metoda Stiudent; 395. Specificați grupele de dezvoltare a copiilor în funcție de valorile deviației medii pătratice de la standart: a) Mediu; b) Inferior mediu; c) Superior mediu; d) Ponderal; e) Supraponderal; 396. Enumerați încăperile care sunt dotate cu mobilierul din grupa de bază: a) Săli de studii b) Laboratoare c) Cabinete d) Sali festive e) Sala pentru servirea bucatelor 396. Selectați elementele setul de mobilier de bază predestinat pentru încăperile instituțiilor de educație timpurie: a) Măsuțe b) Bănci c) Scăunele d) Dulăpioare pentru hăinuțe e) Dulapul pentru materialul didactic 397. Nu inteleg intrebarea Enumerați cerințele care trebuie înaintate față de recreațiile din orarul lecțiilor elevilor: a) Durta corespunzătoare b) Restabilirea capacității de muncă a lvilor c) Petrecute în încăperi speciale d) Petrecerea cctivităților pasive e) Organizarea corectă 398. Enumerați fazele oboselei la copii după N. Krasnogorski:

a) Agitație întîrziată b) Agitație imediată c) Agitație îndelungată

56

d) Excitație moderată

57

e)

Excitație excesivă

399. Selectați aspectele orientării profesionale a elevilor:

a) b) c) d) e)

Psihologic și pedagogic Economic Social Medico-biologic și fiziologic Profesional 400. Enumerați compartimentele orientării profesionale a elevilor: a) Determinarea necesității economice b) Determinarea valabilității profesionale c) Organizarea orientării profesionale d) Informarea și consultarea profesională e) Evaluarea stării sociale

58