Teste Grila Marketing [PDF]

Zitiervorschau

TESTE GRILA MARKETING 1. In prezent, majoritatea specialistilor plaseaza momentul aparitiei marketingului: a) in antichitate; b) in secolul al XIX-lea; c) la inceputul sec. XX; d) in a doua jumatate a sec. XX. 2. Aparitia si promovarea in practica a marketingului este asociata in principal, cu: a) revolutia industriala; b) diviziunea sociala a muncii; c) dinamismul social-economic; d) cresterea puterii de cumparare a populatiei. 3. O definitie cuprinzatoare a marketingului, care sa evidentieze cu pregnanta trasaturile sale, esenta sa, ar trebui sa includa ca elemente de baza urmatorele: a) conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii intreprinderii; un ansamblu de concepte teoretice si definitii; capacitate de adaptare la cerintele mediului; b) un ansamblu de activitati practice prin care cererea pentru produse si servicii este dirijata in vederea favorizarii procesului de schimb; viziune unitara asupra pietei; un instrumentar specific; c) conceptie moderna asupra orientarii, orientarii si desfasurarii activitatii intreprinderii; un ansamblu coerent de activitati practice; utilizarea unor metode si tehnici stiintifice; d) conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii intreprinderii; viziune unitara asupra pietei; un instrumentar empiric. 4. Elementul central de referinta al marketingului este reprezentat de: a) consumator; b) societate in ansamblul sau; c) salariatul intreprinderii;

d) produsul sau serviciul oferit de intreprindere. 5. Marketingulul relational semnifica preocuparea intreprinderii de a delimita foarte bine: a) zona de piata pe care actioneaza in vederea consolidarii pozitiei detinute; b) clientela fidela si de a stabili, pe termen lung relatii foarte bune cu aceasta; c) propriile produse sau servicii de cele ale concurentei; d) imaginea intreprinderii de cea a concurentilor. 6. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum este o functie a marketingului de tipul: a) functie premisa; b) functie strategica; c) functie obiectiv; d) functie mijloc. 7. Maximizarea eficientei econonice (a profitului) este o functie a marketingului de tipul: a) functie premisa; b) functie strategica; c) functie obiectiv; d) functie mijloc. 8. Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social este o functie a marketingului de tipul: a) functie premisa; b) functie strategica; c) functie obiectiv; d) functie mijloc. 9. Revista (Marketing Health Service) este editata de:

a) AROMAR; b) AFM; c) AMA; d) ADETEM; 10.Cele mai importante asociatii de marketing din Franta sunt; a) AROMAR SI AFM b) AMA SI ADETEM c) AROMAR si AMA d) ADETEM si AFM 11.Mediul extern al intreprinderii reprezinta un concept; a) sinonim celui de macromediu b) complementar celui de micromediu c) care include deopotriva micromediul si macromediul d) care se refera la caracteristicile mediului natural in care isi desfasoara activitatea intreprinderea. 12. Caracteristicile mediului turbulent sunt reprezentate de: a) modificari frecvente, bruste si imprevizibile ale majoritatii componentelor; b) modificari frecvente, dar previzibile ale majoritatii componentelor; c) modificari rare si usor previzibile ale majoritatii componentelor; b) modificari frecvente, dar in limite rezonabile, ale majoritatii componentelor. 13. Caracteristicile mediului stabil sunt reprezentate de: a) modificari frecvente, bruste si imprevizibile ale majoritatii componentelor; b) modificari frecvente, dar previzibile, ale majoritatii componentelor; c) modificari rare si usor previzibile ale majoritatii componentelor;

b) modificari frecvente, dar in limite rezonabile, ale majoritatii componentelor. 14. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului intreprinderii? a) furnizorii de marfuri; b) prestatorii de servicii; c) concurentii; d) partidele politice. 15. Populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii este inclusa in: a) mediul demografic; b) mediul economic; c) mediul cultural; d) mediul natural. 16. Structura pe ramuri a activitatii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu si pe fiecare ramura, gradul de ocupare al fortei de munca reprezinta caracteristici ale: a) mediului demografic; b) mediului economic; c) mediului cultural; d) mediului politic. 17. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statul oamenilor in societate reprezinta caracteristice ale: a) mediului demografic; b) mediului economic; c) mediului cultural; d) mediului tehnologic. 18. Ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea de piata a intreprinderii constituie:

a) mediul institutional; b) mediul economic; c) mediul cultural; d) mediul politic. 19. Analiza mediului extern a intreprinderii este concentrata asupra unui: a) proces de identificare si cunoastere a evolutiei factorilor externi ce influenteaza activitatea intreprinderii; b) proces de identificare si cunoastere a evolutiei valorilor culturale care rezista in timp; c) proces de identificare si cunoastere a evolutiei pietei, fortei de munca si a concurentilor; d) proces de identificare si cunoastere a evolutiei clientilor intreprinderii. 20.In categoria organismelor publice, componenta a micromediului extern al intreprinderii, nu se includ : a)asociatiile profesionale ; b)concurentii ; c)asociatiile de protectie ale consumatorilor ; d)mediile de informare in masa 21.Relatiile de piata ale intreprinderii se pot grupa in functie de mai multe criterii, intre care : a) tipurile de furnizori ; b) profilul agentilor de piata c) categorii de clienti ; d) natura relatiilor concurentiale. 22. In functie de frecventa relatiilor intreprinderii cu piata, acestea pot fi : a) cu furnizorii, cu beneficiarii si cu institutiile de stat ; b) permanente, periodice si ocazionale

c) dimensionale, spatiale si temporale ; d) de confruntare si de toleranta. 23. In functie de gradul de concentrare a relatiilor intreprinderii cu piata acestea pot fi : a) cu furnizorii, cu beneficiarii si cu institutiile de stat ; b) permanente, periodice, ocazionale ; c) dimensionale, spatiale si temporale ; d) de confruntare si de toleranta. 24. Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum (utilizare) a produselor sau serviciilor unei intreprinderi defineste : a) piata intreprinderii ; b) piata afacerilor c) piata de referinta d) piata libera 25.Cererea consumatorilor individuali, in calitatea lor de persoane fizice, este cunoscuta sub denumirea de : a) piata intreprinderii ; b) piata afacerilor c) piata de consum d) piata libera 26.Cererea alcatuita din totalitatea firmelor sau organizatiilor care cumpara bunuri si servicii in scopul prelucrarii este cunoscuta sub denumirea de : a) piata intreprinderii ; b) piata afacerilor c) piata de referinta d) piata de consum

27.Piata efectiva poate fi definita ca : a)dimensiunea maximala a pietei ; b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ; c) dimensiune probabila a pietei ; d) dimensiune fizica a pietei. 28.In functie de obiectul tranzactiilor piata se subdivide in : a) piata bunurilor materiale si piata serviciilor b) piata afacerilor si piata de consum c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ; d) piata efectiva si piata potentiala. 29. Piata potentiala poate fi definita ca : a)dimensiunea maximala a pietei ; b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ; c) dimensiune probabila a pietei ; d) dimensiune fizica a pietei. 30.Piata bunurilor materiale se subdivide in : a) piata afacerilor si piata de consum b) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consum c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ; d) piata mijloacelor de productie si piata intreprinderii 31.Clasificarea pietei in interna sau externa se realizeaza in functie de : a)locul de desfasurare a tranzactiilor ; b) obiectul tranzactiilor

c) structura tranzactiilor d) dinamica tranzactiilor. 32.Suma tranzactiilor efectuate atat in in interiorul, cat si in exteriorul granitelor nationale defineste : a) piata urbana b) piata nationala c) piata comerciala d) piata mondiala 33.Notiunea de gravitatie comerciala se refera la : a) aria comerciala a intreprinderii ; b)existenta unor piete locale dificil de monitorizat c)atractia exercitata de centrele urbane asupra cumparatorilor din zonele invecinate ; d) atractia exercitata de hypermagazine si supermagazine asupra cumparatorilor din zonele invecinate. 34. Volumul vanzarilor este un indicator de caracterizarea : a)ariei pietei ; b)structurii pietei ; c)capacitatii pietei ; d)dinamicii pietei. 35.Unul dintre obiectivele cercetarii structurii pietei consta in : a)identificarea si evaluarea dimensiunii maximale a pietei ; b)identificarea si evaluarea dimensiunii maximale a ofertei existente pe piata ; c) identificarea si dimensionarea segmentelor de piata ; d)identificarea si evaluarea capacitatii pietei.

36.Volumul ofertei este un indicator utilizat in determinarea capacitatii pietei atunci cand : a) numarul de clienti ai intreprinderii este foarte mic; b) numarul de clienti ai intreprinderii este foarte mare ; c) oferta este mai mare decat cererea ; d) oferta este mai mica decat cererea. 37.Cota de piata reprezinta : a)un indicator de caracterizare a dinamicii pietei ; b)ponderea detinuta de o intreprindere sau produs in cadrul unei piete de referinta ; c) ponderea detinuta de cifra de afaceri a unei intreprinderi in volumul total al cererii ; d) ponderea detinuta de volumul total al ofertei in volumul total al cererii. 38. Aparitia unei noi piete este marcata de : a) cresterea vanzarilor la un produs nou ; b) existenta, in cadrul mediului, a unei nevoi nesatisfacute si satisfacerea acesteia printr-o noua oferta ; c)existenta unui segment de consumatori dificil de identificat ; d) aparitia in cadrul mediului, a unei noi intreprinderi. 39.Etapa de maturitate a pietei este caracterizata de existenta : a)unui produs nou, destinat satisfacerii unei nevoi noi ; b) mai multor produse aflate in raporturi de concurenta ; c) mai multor produse aflate in raporturi de complementaritate; d) mai multor produse noi, destinate satisfacerii unei nevoi noi. 40 Piata unui produs se afla in raporturi de asociere cu piata altui produs atunci cand : a)isi disputa aceeasi consumatori, vizand satisfacerea acelorasi nevoi de consum ; b)nivelul impozitelor si accizelor aferente este identic sau foarte apropiat ;

c) intreprinderile producatoare sau distribuitoare implementeaza politici de marketing identice sau asemanatoare d) modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs. 41.Piata unui produs se afla in raporturi de concurenta cu piata altui produs atunci cand : a) isi disputa aceesi consumatori, vizand satisfacerea acelorasi nevoi de consum ; b) nivelul impozitelor si accizelor aferente este indentic sau foarte apropiat ; c) intreprinderile producatoare sau distribuitoare implementeaza politici de marketing identice sau asemanatoare ; d) modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs. 42.Calea intensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii este reprezentata de : a) atragerea de noi cumparatori, fie din randul consumatorilor relativi, fie din randul clientilor unei intreprinderi concurente ; b) cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie, intreprindere utilizatoare) ; c)atragerea de noi cumparatori, prin abordarea unor noi zone geografice, a unor noi piete externe ; d) descoperirea si dezvoltarea unor noi utilizari ale produselor aflate in gama de fabricatie. 43. Dezvoltarea extensiva a pietei confectiilor sport in Romania nu poate fi realizata prin: a) atragerea de noi cumparatori din randul clientilor intreprinderilor concurente; b) cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum; c) transformarea nonconsumatorilor relativi in cumparatori; d) atragerea de noi cumparatori prin marirea ariei (zonei) geografice acoperite; 44. In situatia mentinerii numarului de cumparatori ai unui produs si cresterii cu 50% a cantitatii medii achizitionate de fiecare cumparator, cresterea intensiva a pietei raportata la cresterea totala a pietei este de: a) 67%;

b) 55%; c) 50%; d) 45%. 45. Un produs alimentar "X" oferit pe piata de o intreprindere "Z", care este consumat in perioada T0 de 3,7 milioane de persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 20 kg, va fi consumat in perioada T1 de 4,5 milioane persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o persoana de 25 kg. Sa se determine contributia (ponderea) celor trei cai de dezvoltare a pietei intreprinderii - extensiva, intensiva si mixta ( in aceasta ordine) - in total crestere a pietei: a) 39,56%; 50,05%; 10,39%; b) 43,56%; 45,05%; 11,39%; c) 42,56%; 45,05%; 10,39%; d)41,56%; 48,05%; 10,39%. 46. In anul 2001 cota de piata a intreprinderii "A" a fost de 26%, iar pentru anul 2002 se prevede o crestere cu 8% a cifrei de afaceri. In conditiile in care piata de referinta a intreprinderii va inregistra un ritm de crestere de 2% sa se calculeze care va fi cota de piata a intreprinderii in 2002: a) 27,53%; b) 27,43%; c) 27,62%; d) 27,45%. 47. Pe piata tarii "A" s-a inregistrat, in anul 2001, un volum total al vanzarilor de marfuri de 1600 miliarde unitati monetare (u.m.) din acre, importurile de marfuri au reprezentat 500 miliarde u.m. O intreprindere straina "Z" a exportat pe piata tarii respective un volum de marfuri de 40 de miliarde u.m. In anul urmator nivelurile se modifica, reprezentand, in ordine, 1850 miliarde u.m. 670 miliarde u.m. si respectiv, 48 miliarde u.m. Sa se calculeze care au fost cotele de piata ale intreprinderii "Z" (2001 si 2002) in total importuri? a) 8,164%; 7,160%; b) 8,064%; 7,154%; c) 8,046%; 7,130%;

d) 8,000%; 7,164%; 48. In perioada T0, din totalul cifrei de afaceri inregistrate cu un produs intreprinderea "A" detine o cota de piata de 9%, iar intreprinderea "B" o cota de piata de 16%. In perioada T1 cifra de afaceri a intreprinderii "A" este cu 7% mai mare, iar a intreprinderii "B" cu 6%. Cunoscand faptul ca cifra de afaceri totala inregistrata cu produsul respectiv este, in T1, cu 9% mai mare ca in T0, sa se calculeze la ce nivel se situeaza cotele de piata ale celor doua intreprinderi (in ordine - A si B)? a) 8,034%; 15,060%; b) 8,834%; 15,560%; c) 9,804%; 15,660%; d) 8,004%; 15,006%. 49. Limitarea sau controlul productiei si distributiei de catre mai multi agenti economici constituie: a) strategie de cooperare pentru maximizarea profiturilor; b) strategie de asociere pentru maximizarea profiturilor; c) practica anticoncurentiala; d) decizie normala, de protejare a activitatii intreprinderilor, intr-o economie cu nivel ridicat al concurentei. 50. Intelegerile privind impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare cu ceilalti concurenti constituie o: a) practica admisa de legea concurentei; b) strategie ofensiva care are ca obiectiv maximizarea profiturilor intreprinderii; c) practica sanctionata de legea concurentei; d) decizie normala, de protejare a activitatii intreprinderilor, intro economie cu nivel ridicat al concurentei. 51. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite prin oferirea de produse (servicii) diferite poarta denumirea de concurenta: a) directa;

b) de marca; c) indirecta; d) la nivel de industrie. 52. Concurenta dintre intreprinderile care, actionand in cadrul pietei, isi disputa, practic, aceleasi venituri ale consumatorilor poata denumirea de concurenta: a) generica; b) de marca; c) indirecta; d) la nivel de industrie. 53. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi prin oferirea de produse (servicii) similare sau identice poarta denumirea de concurenta: a) directa; b) de marca; c) indirecta; d) la nivel de industrie. 54. Singura varianta a relatiilor de piata care nu lasa nici un spatiu de manifestare a concurentei este: a) oligopolul diferentiat; b) monopsonul; c) oligopolul pur; d) monopolul bilateral. 55. Denigrarea concurentilor consta in : a) punerea in circulatie a unor afirmatii inexacte despre activitatea acestora ; b) incalcarea legilor fiscale in vederea practicarii unor preturi mai mici comparativ cu cele ale intreprinderilor concurente ;

c) obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre activitatea proprie si cea a concurentilor ; d) practicarea unor preturi joase, cu sacrificarea propriului profit. 56. Incalcarea legilor fiscale(frauda fiscala) cu scopul practicarii unor preturi mai mici comparativ cu cele ale intreprinderilor concurente se incadreaza in varianta de concurenta neloiala de tip : a) parazitar b) ilicit c)indirect d)monopson. 57. Obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre activitatea proprie si cea a concurentilor se incadreaza in varianta de concurenta neloiala de tip : a) parazitar b) ilicit c)indirect d) dumping 58. Conjunctura pietei exprima : a)fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp, raporturile dintre acestea si efectele pe care le genereaza b) dimensiunea evolutiei ciclice a pietei si a mediului extern al intreprinderii c) aparitia unui segment de piata caracterizat printr-o nevoie ce poate fi satisfacuta in conditii de eficienta economica d) o stare de echilibru macroeconomic, mentinute pe termen lung, pe o anumita piata. 59. In grupa factorilor cu actiune ciclica, care determina conjunctura pietei, se incadreaza : a) progresul tehnologic b) crizele economice

c) succesiunea anotimpurilor d) seceta, inundatiile si grevele 60. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o dimensiune de baza a conducerii startegice : a) definirea domeniului de activitate al intreprinderii b) stabilirea obiectivelor( indicatorilor de performanta) aferenti activitatii intreprinderii c) elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare menite sa asigure realizarea obiectivelor propuse d) investigarea pietei, a nevoilor si dorintelor consumatorilor. 61.Punctul central al programarii de marketing la nivelul oricarei intreprinderi este reprezentat de : a)definirea politicii de produs ; b)formularea strategiei de piata ; c) alcatuirea mixului de marketing ; d) definirea politicii de distributie. 62. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere lenta, rolul marketingului este de : a) creare a cererii ; b) dezvoltare a cererii ; c) mentinere a cererii d) regularizare a cererii. 63. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de : a) creare a cererii ; b) dezvoltare a cererii ; c) mentinere a cererii d) regularizare a cererii.

64. Strategia pe care o adopta intreprinderea se poate diferentia si dupa comportamentul acesteia in relatie cu schimbarile aparute la nivelul mediului extern. Daca intreprinderea prevede modificarile ce vor aparea la nivelul mediului extern si cauta, prin masuri adecvate, sasi corecteze staregia inainte ca aceste schimbari sa devina realitate, putem afirma ca are un comportament de tip : a) activ ; b) anticipativ ; c)pasiv ; d) agresiv. 65. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderii fata de structurile pietei este : a) strategia diferentiata ; b) strategia de dezvoltare a pietei c) strategia diversificarii concentrice ; d)strategia de extindere a pietei. 66. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderiiin raport cu evolutia produselor si pietelor sale este : a) strategia diferentiata ; b)strategia concentrata ; c) strategia diversificarii concentrice ; d) strategia mentinerii cifrei de afaceri. 67. Creatorul conceptului de marketing-mix, ce detine o pozitie centrala in teoria si practica marketingului, a fost : a)Neil H. Borden ; b) Philip Kotler ; c)Peter F. Drucker d) Robert Bartels

68.In componenta mixului de marketing intra o serie de variabile, ce pot fi manevrate de la nivelul intreprinderii. Numai una din gruparile de mai jos cuprinde, in totalitate, componentele mixului de marketing : a) produs , pret, concurenti, publicitate ; b) produs , pret intermediari, publicitate ; c) produs , pret concurenti, promovare ; d) produs , pret, distributie, promovare. 69.Locul central in cadrul mixului de marketing revine : a)produsului ; b)pretului ; c)distributiei ; d)promovarii. 70.La nivel de intreprindere politicii de produs i se pot atribui trei sarcini principale : a) introducerea de noi reglementari privind productia, modernizarea produselor, eliminarea produselor ''imbatranite'' b)introducerea produselor noi, modernizarea tehnologiei de producere, eliminarea produselor ''imbatranite'' c) introducerea de noi reglementari privind productia, modernizarea tehnologieide producere, eliminarea produselor ''imbatranite'' ; d) introducerea produselor noi, modernizarea produselor, eliminarea produselor ''imbatranite'' 71. Nu face parte din activitatile ce compun politica de produs: a) cercetarea produsului; b) identificarea de noi zone pentru distributia produsului; c) modelarea produsului; d) asigurare legala a produsului

72. Totalitatea operatiunilor prin care intrprinderea producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta activitatea de: a) cercetare a produsului: b) inovatie: c) modelare a produsului: d) asigurare legala a produsului: 73. Ansamblul actiunilor juridice prin care produsul este protejat impotriva contrafacerilor reprezinta activitatea de: a) cercetare a produsului: b) inovatie c) modelare a produsului; d) asigurare legala a produsului; 74. Marca produsului reprezinta o: a) componenta a politicii promotionale; b) componenta acorporala a produsului; c) componenta corporala a produsului; d) componenta a sistemului de management al calitatii. 75. Ansamblul informatiilor despre produs, transmisie de producator sau distribuitor cumparatorului potential, cunoscute si sub denumirea de comunicatii privitoare la produs se refera la: a) actiuni de merchandising; b) stabilirea numelui produsului; c) actiuni de protejare legala a produsului; d) stabilirea mesajului informational al eticheteti produsului. 76. Dezvoltarea unei game de produse creeaza intreprinderii avantajul:

a) concentrarii eforturilor; b) unei mai bune organizari a activitatii de service; c) acoperirii unei zone mai mari din piata; d) unei urmariri mai usoare a produsului in utilizare sau la consumator. 77. Dezvoltarea unei game inguste si putin profunde de produse creeaza intreprinderii avantajul: a) concentrarii eforturilor; b) uneielasticitati sporite in utilizarea resurselor; c) acoperirii unei zone mai mari din piata; d) dezvoltarii unor produse cu rol de "varf de atac" in penetrarea pe piata. 78. Pozitionarea produselor in cadrul gamei reprezinta, pentru intreprindere, o operatiune: a) ce se desfasoara dupa stabilirea strategiei de produs; b) premergatoare stabiliriistrategiei de produs; c) ce se desfasoara concomitent cu stabilirea strategiei de produs; d) ce nu are legatura cu stabilirea strategiei de produs. 79. Pozitionarea produselor in cadrul gamei nu se realizeaza in functie de: a) rata rentabilitatii inregistrate la nivelul fiecarui produs; b) dinamica cifrei de afaceri inregistrata de fiecare produs; c) ponderea (cota) detinuta de fiecare produs in total cifra de afaceri a intreprinderii; d) materiile prime utilizate pentru obtinerea fiecarui produs. 80. Testarea tehnica a unui produs nou este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata prin care: a) consumatorii potentiali verifica o paleta larga si eterogena de paramjetri ai noului produs; b) se urmareste sa se verifice (in principal) respectarea parametrilor tehnico-functionali propusi pentru produsul nou;

c) se desfasoara si o testare de acceptabilitate a produsului nou; d) se rtealizeaza un control de specialitate al calitatii noului produs. 81. Procesul prin care se urmareste rationalizarea functiilor ce trebuie indeplinite de un produs, proces sau serviciu, cu scopul de a obtine o utilitate maxima in conditiile minimizarii costurilor de realizare, se numeste: a) analiza morfologica; b) creativitate operationala; c) analiza valorii; d) analiza parametrica. 82 Optiunea de prezentare si vanzare a produsului sub o marca a unui distribuitor (marca comerciala) este recomandata in cazul produselor ce prezinta un nivel calitativ : a)foarte ridicat; b)ridicat; c)mijlociu; d)standard. 83. Care din urmatoarele afirmatii privind componentele procesului de lansare a produselor noi pe piata nu este adevarata: a) pregatirea fortelor de vanzare este o activitate care precede fixarea zonei teritoriale pe care va fi lansat produsul; b)alegerea canalelor de distributie nu este o activitate inclusa de ceea privind alegerea modalitatilor de comercializare; c)pregatirea pietei are ca scop crearea unui climat de interes, de curiozitate si de nerabdare fata de noul produs , in randul consumatorilor potentiali; d)stabilirea perioadei de lansare se coreleaza cu sezonalitatea consumului noului produs; 84.Strategia selectiei sortimentale reprezinta o alternative a strategiilor de produs stabilita potrivit: a)dimensiunilor gamei de produs;

b)nivelului calitativ al produselor; c)gradului de inoire a produselor; d) structurilor pietei. 85.Strategia stabilitatii calitative reprezinta o alternative a strategiilor de produs stabilita potrivit: a)dimensiunilor gamei de produse; b)nivelului calitativ al produselor; c)gradul de inoire a produselor; d) structurilor pietei. 86. Strategia asimilarii de noi produse reprezinta o alternativa a strategiilor de produs stabilita potrivit: a) dimensiunilor gamei de produse; b) nivelul calitativ al produselor; c) gradului de innoire a produselor; d) structurilor pietei. 87. Dobandirea unei pozitii mai bune pe piata, prin castigarea unei cote mai mari de piata se poate realiza apeland, in primul rand, la strategia: a) adaptarii nivelului calitativ al produselor; b) asimilarii de noi produse; c) diferentierii nivelului calitativ al produselor; d) cresterii dimensiunilor gamei de produse. 88. Problema optimizarii calitatii produselor oferite pe piata in raport cu nivelele diferite de exigenta ale principalelor segmente de consumatori (utilizatori) se realizeaza, de obicei, prin aplicarea strategiei: a) mentinerii nivelului calitativ al produselor; b) asimilarii de noi produse;

c) diferentierii nivelului calitativ al produselor; d) cresterii dimensiunilor gamei de produse. 89. Pozitionarea produselor in cadrul gamei cu care intreprinderea se adreseaza pietei este o activitate specifica: a) asigurarii legale a produselor; b) modelarii produsului; c) cercetarii produsului; d) stabilirii atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi. 90. In mod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile endogene, adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre intreprindere. Realitatea ne arata ca numai doua dintre acestea se comporta conform afirmatiei de mai sus. Care sunt acestea? a) produsul si pretul; b) distributia si promovarea; c) produsul si promovarea; d) pretul si distributia. 91. In mod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile endogene, adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre intreprindere. Realitatea ne arata ca numai doua dintre acestea nu se comporta conform afirmatiei de mai sus, avand cel mai adesea, un caracter mixt (endogen si exogen). Care sunt acestea? a) produsul si pretul; b) distributia si promovarea; c) produsul si promovarea; d) pretul si distributia. 92. Atunci cand statul nu intervine in nici un sens in procesul de stabilire a preturilor (evaluare) se poate afirma ca preturile practicate se incadreaza in categoria : a) preturi libere ;

b) preturi concurentiale ; c) preturi echilibrate ; d) preturi impuse. 93. Pragul rentabilitatii reprezinta : a) situatia in care veniturile realizate sunt egale cu cheltuielile efectuate ; b) o metoda de analiza contabila ; c) situatia in care veniturile realizate au depasit cu 1% cheltuieli efectuate ; d) situatia in care cheltuielile efectuate sunt mai mari cu 1% decat veniturile realizate, 94. Scaderea pretului practicat pentru un anumit produs sau serviciu poate fi practicata in situatia cand : a) se doreste punerea in evidenta a caracterului distinct al acestora ; b) apare pe piata un nou concurent foarte puternic ; c) cererea are un caracter rigid ; d) intreprinderea mareste investitiile in publicitate. 95. Cel mai important factor endogen, care influenteaza alegerea alternativelor privind strategiile de pret ce vor fi implementate, este : a) costul total de productie ; b) previziunea privind rata anuala a inflatiei ; c) nivelul cotei de piata, stabilit ca obiectiv pentru perioada urmatoare ; d) rata rentabilitatii la nivel de intreprindere. 96.Printre factorii exogeni, care influenteaza alegerea alternativelor privind strategiile de pret ce vor fi implementate, se afla : a) costul total de productie ; b) previziunea privind rata anuala a inflatiei ; c) nivelul cotei de piata, stabilit ca obiectiv pentru perioada urmatoare ;

d) rata rentabilitatii la nivel de intreprindere. 97. Strategia pretului inalt se practica atunci cand : a) se vizeaza patrunderea rapida in cadrul segmentelor tinta ; b) cererea prezinta o mare sensibilitate in functie de pret ; c) capacitatea de absortie a pietei este redusa ; d) se valorifica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau servicii. 98.Strategia pretului de penetrare pe piata se practica atunci cand : a) se valorifica caracterul distinct si exclusiv al unor produse sau servicii ; b) cererea prezinta o sensibilitate foarte redusa in functie de pret ; c) capacitatea de absortie este foarte redusa ; d) se valorifica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau servici. 99.Decizia de a adopta, in mod expres, una dintre cele doua alternative opuse privind strategia de pret-startegia pretului inalt ori strategia de penetrare pe piata- depinde in mod esential de: a) caracterul distinct si exclusiv al unor produse sau servicii ; b) caracterul elastic sau inelastic al cererii in functie de pret ; c) capacitatea de absortie a pietei ; d) raritatea unor produse sau servicii. 100. In faza lansarii (introducerii) pe piata a produsului sau serviciului nu este recomandata sub nici o forma practicarea unei : a) strategii a pretului de penetrare pe piata ; b) strategii a pretului inalt ; c)strategii de pret intermediare (nici ridicat, nici de penetrare) ; d)strategii a preturilor promotionale 101.Politica de pret si politica preturilor sunt doua notiuni :

a)similare b)identice c)opuse d)diferite 102.Deciziile referitoare la politica preturilor fac parte din categoria : a)deciziilor politice b)deciziilor strategice ; c)deciziilor tactice ; d) deciziilor de rutina 103. Pretul impar, de tipul preturilor cu terminatia 9, face parte din categoria: a) preturilor psihologice; b) preturilor cu rabat acordat pentru dezvoltarea unor activitati promotionale; c) preturilor variabile; d) preturilor de livrare zonale. 104. Reducerile calculate la pretul de baza, care se fundamenteaza pe economiile rezultate in urma comercializarii unor cantitati mai mari de produse catre un singur cumparator, fac parte din categoria rabaturilor: a) oferite intermediarilor; b) acordate pentru momentul si cuantumul achitarii facturilor; c) acordate pentru cantitatile cumparate; d) acordate pentru activitati promotionale. 105. Pretul de prestigiu prezinta intotdeauna un nivel: a) mai ridicat decat costurile; b) mai ridicat decat valoarea propriu-zis a produsului;

c) mai scazut decat cel practicat de ceilalti competitori; d) mai ridicat decat cel practicat in cazul ofertelor speciale. 106. Practicarea unui nivel de pret peste cel al concurentei se impune cand: a) produsele au un caracter distinct si exclusiv; b) volumul vanzarilor este foarte ridicat, iar marjele de adaos comercial sunt relativ scazute; c) se inregistreaza un nivel ridicat al ratei inflatiei; d) se urmareste marirea cantitatilor de produse vandute. 107. Canalul de distributie si canalul de marketing sunt doua notiuni: a) similare; b) identice; c) opuse; d) canalul de marketing include si activitati nespecifice canalului de distributie. 108. Notiunea de canal de marketing se refera la : a) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare aferente unui anumit produs; b) ansamblul proceselor operative la care sunt supuse produsele in traseul lor pana la consumator; c) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusiv totalitatea actiunilor promotionale desfasurate de membrii retelei cu scopul stimularii cererii; d) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal) necesar realizarii distributiei produselor. 109. Nu sunt considerati participanti in cadrul canalelor de marketing: a) ofertantii de servicii functionale; b) consumatorii; c) furnizorii de servicii de sprijin; d)detailistii.

110. Gama de servicii funtionale prezente in procesul de distributii cuprinde: a) depozitarea; b) servicii financiare; c) servicii de asigurari; d) schimbul electronic de date. 111. Gama de servicii de sprijin prezente in procesul de distributii cuprinde: a) depozitarea; b) preluarea si onorarea comenzilor; c) servicii de asigurari; d) servicii de merchandising. 112. Latimea canalului de marketing este determinata de: a) numarul de niveluri intermediare pe care le parcurg marfurile de la producator la consumator (utilizator); b) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui producator in cadrul fiecarei secvente (faze) a rutei de distributie; c) numarul total al intermediarilor angrosisti si detailisti care participa la distributia produsului; d) numarul consumatorilor produsului. 113. In situatia in care marfurile sunt comercializate exclusiv pentru doua unitati operative (depozite si magazine) apartinand unui singur indermediar, canalul de distributie utilizat intra in categoria celui: a) direct; b) scurt; c) lung; d) foarte lung. 114. Utilizarea canalelor lungi de distributie este specifica:

a) pietei bunurilor de utilizare productiva; b) pietei prestarilor de servicii turistice; c) pietei bunurilor de consum; d) pietei serviciilor financiar-bancare. 115. Lungimea canalului de marketing se diminueaza prin: a) micsorarea distantei geografice dintre producator si consumator; b) renuntarea la unul dintre distribuitori; c) renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing; d) concentrarea distributiei pe o anumita zona geografica. 116. Utilizarea unui sistem de marketing de tip corporatist, in domeniul distributiei, reprezinta dezavantajul: a) diversificarii mixului de produse; b) cresterea relativa a costurilor de distributie; c) scaderea gradului de control asupra activitatilor desfasurate; d) scaderea fortei de munca. 117. Utilizatorii retelei Internet, care efectueaza achizitii online, prefera sa-si comunica prin intermediul retelei, produse cum ar fi: a) articole de imbracaminte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, carti; b) articole de imbracaminte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament sportiv; c) softwarte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament sportiv; d) softwarte, CD-uri cu muzica, actiuni, echipament sportiv; 118. Sistemul logistic este compus din: a) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare aferente unui anumit produs;

b) ansamblul de activitati ocazionale de transferul produselor intre diversele niveluri ale canalelor de marketing, precum si din infrastructura necesara desfasurarii acestei activitati; c) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusiv totalitatea actiunilor promotionale desfasurate de membrii retelei cu scopul stimularii cererii; d) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal necesar realizarii distributiei produselor. 119. Cea mai importanta activitate din structura mixului logistic este considerata cea mai: a) stocare; b) depozitare; c) receptie; d) transport. 120. In cadrul sistemului logistic activitatea care se situeaza pe locul doi, din punct de vedere al ponderii in totalul costurilor, este: a) stocarea; b) depozitarea; c) sortarea; d) transportul. 121. Criteriul care nu poate utilizat in diferentierea tipologiciei intermediarilor este: a) locul ocupat in canalul de marketing; b) natura si obiectul fluxulilor la care participa; c) gradul de independenta; d) numarul intermediarilor din canalul de marketing. 122. Cel mai ridicat grad de dependenta este intalnit in cazul intermediarilor: a) detailistilor; b) angrosistilor;

c) reprezentante ale producatorilor; d) concesionari. 123. Scopul principal al realizarii unui lant voluntar este reprezentat de: a) cresterea profiturilor detailistilor; b) asigurarea unui inalt de independenta intermediarilor participanti; c) cresterea fortei de negociere a detailistilor si cumpararea de produse ori servicii in conditii mai avantajoase decat in situatia negocierilor individuale; d) dorinta angrosistului de a dobandi pozitia de lider. 124. Difuzarea larga a produselor utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari se incadreaza in strategia distributiei: a) selective; b) extensive; c) exclusive; d) directe. 125. Strategia distributiei selective presupune: a) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cela mai diverse tipuri de intermediari; b) utilizarea unui numar redus de intermediari, de regula specializati in distributia anumitor produse; c) utilizarea unui numar redus de intermediari care distribuie o gama cat mai larga de produse; d) recurgerea la un singur intermediar, care dobandeste exclusivitate, in diverse variante, in privinta distribuirii produselor. 126. Strategia de distributie de tip "pull" presupune: a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului; b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari; c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;

d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii finale, cat si spre intermediari. 127. Strategia de distributie de tip "push: presupune: a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului; b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari; c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali; d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii finale, cat si spre intermediari. 128. In procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor este precedata de: a) identificarea variantelor strategice posibil de implementat; b) calcularea costurilor necesare implementarii fiecarei variante strategice; c) selectarea celei mai adecvate variante strategice privind distributia; d) identificarea solicitarilor clientilor privind tipurile de servicii de distributie si nivelului calitativ al acestuia. 129. In procesul de operationalizare a strategiei de distributie, motivarea intermediarilor este precedata de: a) evaluarea membrilor canalului; b) selectarea intermediarilor; c) selectarea celei mai adecvate variante strategice privind distributia; d) identificarea solicitarilor clientilor privind tipurile de servicii de distributie si nivelului calitativ al acestora. 130. Sistemul de comunicatie - prin care intreprinderea pune in circulatie o idee, o informatie sau o atitudine - nu cuprinde unul din urmatoarele elemente: a) un destinatar; b) un mesaj; c) sursa de informatie; d) o cercetare privind perceptia mesajului.

131. Publicitatea este o variabila: a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor; b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ; c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor; d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung. 132. Promovarea vanzarilor este o variabila: a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor; b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ; c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor; d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung. 133. Relatiile publice sunt o variabila: a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor; b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ; c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor; d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung. 134. Manifestarile promotionale sunt o variabila: a) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;

b) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ; c) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor; d) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice imediate, dar si pe termen lung. 135. In functie de obiect, publicitatea poate fi: a) de produs, de marca, institutionala; b) de produs, de pret, institutionala; c) de produs, de marca, de pret; d) de pret, de marca, institutionala. 136. Publicitatea poate fi: a) de pret, de conditionare, de reamintire, comparativa; b) de informare, de pret, de reamintire, comparativa; c) de informare, de conditionare, de reamintire, comparativa; d) de informare, de conditionare, de reamintire, de pret. 137. Printre suporturile utilizate in actiunile de publicitate exterioara nu se includ: a) panourile stradale; b) cataloagele; c) afisele transparente; d) insemnele luminoase. 138. Care dintre urmatoarele tehnici nu fac parte din categoria actiunilor de promovare a vanzarilor: a) reducerea preturilor; b) vanzarile grupate;

c) publicitatea la locul vanzarii; d) oferirea de agende si calendare. 139. Publicitatea la locul vanzarii reprezinta o tehnica de promovare ce se incadreaza in domeniul: a) publicitatii; b) participantilor la manifestari promotionale; c) promovariii vanzarii; d) merchandisingului. 140. Merchandisingul reprezinta o: a) varianta speciala de publicitate; b) forma speciala de participare in cadrul manifestarii promotionale; c) varianta de marketing direct; d) forma ce vizeaza prezentarea in cele mai bune conditii a produselor si serviciilor. 141. Precizati care dintre gruparile de mai jos contine integral atributul cu care trebuie sa fie inzestrata o marca: a) notorietate, asociativitate, putere de evocare, distinctie; b) exhaustivitate, asociativitate, putere de evocare, distinctie; c) notorietate, forta de decodificare, putere de evocare, distinctie; d) notorietate, asociativitate, putere de evocare, distinctie; 142. Precizati care dintre urmatoarele elemente nu pot reprezenta un obiectiv al activitatii fortelor de vanzare: a) nivel al cifrei de afaceri; b) ameliorarea imaginii de marca; c) nivel al sponsorizarilor obtinute; d) numar de potential noi clienti contactati.

143. Daca printr-un mesaj promotional se subliniaza ca un nou autoturism are un consum de carburant in medie cu 8% mai scazut decat modelele din aceeasi clasa, acest mesaj intra in categoria apelurilor: a) morale; b) rationale; c) sociale; d) informationale. 144. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta modalitati de constituire a bugetului promotional: a) procent din cifra de afaceri; b) analiza obiectivelor; c) tot ceea ce intreprinderea isi poate permite; d) procent din profilul previzionat. 145. Cea mai simpla, dar si vulnerabila, modalitate de constituire a bugetului promotional este: a) procent din cifra de afaceri; b) analiza obiectivelor; c) tot ceea ce intreprinderea isi poate permite; d) procent din profilul previzionat. 146. Actiunile de promovare avanzarilor vizeaza un public tinta format din: a) furnizori, distribuitori, prescriptori; b) consumatori, distribuitori, prescriptori; c) consumatori, furnizori, prescriptori; d) consumatori, distribuitori, furnizori. 147. Strategia promovarii imaginii globale a intreprinderii reprezinta o alternativa a strategiilor de promovare stabilita dupa:

a) modul de desfasurare in timp a activitatii promotionale; b) obiectivele globale stabilite pentru activitatea promotionala; c) rolul atribuit activitatii promotionale; d) sediul activitatii promotionale. 148. Strategia activitatii promotionale intermitente reprezinta alternativa a strategiilor de promovare stabilita dupa: a) obiectivele globale stabilite pentru activitatea promotionala; b) rolul atribuit activitatii promotionale; c) modul de desfasurare in timp a activitatii promotionale; d) sediul activitatii promotionale. 149. Una din metodele de evaluare a rezultatelor actiunilor promotionale este: a) analiza morfologica; b) analiza valorii; c) brainstormingul; d) analiza vanzarilor. 150. Organizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor cu o slaba diversitate a produselor, zonelor geografice de actiune si clientilor, se recomanda a fi realizata potrivit criteriului: a) functiilor; b) geografic; c) produselor; d) pietelor sau grupelor de clienti. 151. Organizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor care dispun de o oferta relativ omogena, dar destinata unor piete eterogene din punct de vedere al cererii, concurentei, formelor de comercializare etc., se recomanda a fi realizata potrivit criteriului: a) functiilor;

b) geografic; c) produselor; d) pietelor sau grupelor de clienti. 152. Organizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor cu un nomenclator restrans sau grupe relativ distincte de produse, se recomanda a fi realizata potrivit criteriului: a) functiilor; b) geografic; c) produselor; d) pietelor sau grupelor de clienti. 153. Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afla in relatii functionale cu: a) clientii intreprinderii; b) conducerea intreprinderii; c) furnizorii intreprinderii; d)alte compartimente, birouri sau servicii din intreprindere. 154. O decizie reprezinta: a) un obiectiv ce trebuie realizat; b) o metoda de obtinere a unei informatii; c) cursul de actiune ales pentru atingerea unui obiectiv; d) o tehnica de obtinere a unei informatii. 155. Managementul fiecarei unitati strategice de afaceri este responsabil de: a) functia de marketing si cea de productie; b) functia de marketing si cea financiara; c) functia de marketing si cea de personal; d) majoritatea sau totalitatea functiilor de baza.

156. Un plan de produs, elaborat la nivelul compartimentului de marketing, trebuie sa fie in concordanta, loa capitolul obiective si strategii propuse, in primul rand cu planul: a) manifestarilor promotionale la care va participa intreprinderea in urmatorul an; b) strategic de marketing al intreprinderii; c) de productie al intreprinderii; d) de dezvoltare a resurselor umane. 157. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la analiza SWOT nu este adevarata? a) este prima componenta a planului de marketing; b) prezinta si evalueaza punctele forte si slabiciunile intreprinderii, oportunitatile si amenintarile din mediul extern; c) reprezinta sinteza programului de audit; d) se caracterizeaza prin specificitate, indicand situatia intreprinderii pentru care se realizeaza si raporturile acesteia cu mediul extern. 158. Un plan de marketing elaborat pentru urmatorii 3 ani poarta denumirea de: a) plan de afaceri; b) program de marketing; c) plan strategic; d) plac tactic. 159. Diagrama propusa de Henty L. Gantt pentru programarea productiei pune accentul pe: a) factorul timp - vizualizarea rapida a stadiului de indeplinire a programului; b) fabricarea unei anumite cantitati de produse; c) responsabilizarea personalului angajat in implementarea programului; d) minimizarea duratei de implementare a programului. 160. Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul metoei PERT reprezinta suma:

a) duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice; b) duratelor estimate ale activitatilor necritice; c) duratelor estimate ale activitatilor critice; d) suma rezervelor de timp.