Teste grila de rationament logic si gandire critica 9786306530441 [PDF]

Zitiervorschau

GABRIEL STEFAN ION

TESTE GRILA de gândire logică şi raţionament critic

fl!JBooklet

Editura Booklet

Pentru comenzi:

www.booklet.ro

tel: 021 430.3095 e-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ion, Gabriel Ştefan Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic/

Gabriel Ştefan Ion. - Bucureşti : Booklet, 2023 ISBN 978-630-6530-44-1 16

1111,111llh1111111 CNI

CORESI

TlpăritlaC.N.l.,.CORES!"SA.

Redactor-şef: Redactor: Corector ştiinţific: Copertă: Tehnoredactare:

Bogdan Nicolai Oana Neacşu Liliana Zascheievici Mihaela Cojoc Nicoleta Tudorie

© Editura Booklet

Toate drepturile asupra lucrării aparţin editurii.

;t,,

PARTEA I Teste grilă de verificare a cunoştinţelor de logică şi argumentare "G'I

I. Noţiuni introductive• li. Termeni• III. Definirea• IV. Clasificarea •V. Propoziţii categorice•VI. Propoziţii compuse•VII. Raţionamente •VIII. Demonstraţia şi combaterea•IX. Inferenţe imediate cu propoziţii categorice •X. Silogismul•XI.Argumente nedeductive •XII. Evaluarea argumentelor

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Validitate şi adevăr. Principii logice

Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns.

1.

2.

3.

4.

5.

O argumentare deductivă corectă: a. arată că adevărul concluziei este suficient pentru a recunoaşte adevărul premiselor; b. transferă adevărul de la premise la concluzie; c. întemeiază adevărul concluziilor pe adevărul premiselor; d. este alcătuită din cel puţin două premise. Prin expresia „dacă p, atunci q" ne referim la un temei: a. necesar; b. suficient; c. necesar şi suficient; d. nenecesar. Validitatea este proprietatea: a. propoziţiilor adevărate; b. raţionamentelor care respectă cel puţin o parte dintre regulile generale şi cele specifice; c. argumentelor în care se trece de la premise adevărate la concluzie adevărată; d. operaţiilor logice care nu încalcă niciuna dintre regulile generale sau specifice. Prin enunţul „Niciun fapt nu poate fi adevărat sau real, nicio propoziţie veridică, fără să existe un temei, o raţiune suficientă pentru care lucrurile sunt aşa şi nu altfel, deşi temeiurile acestea, de cele mai multe ori, nu ne sunt cunoscute" - Leibniz exprimă: a. principiul întemeierii cunoaşterii; b. principiul bivalenţei; c. principiul raţiunii suficiente; d. principiul întemeierii adevărului. Propoziţia peste un temei necesar pentru propoziţia q, atunci când: a. fără adevărul lui q nu se poate dovedi adevărul lui p; b. fără adevărul lui p nu se poate dovedi adevărul lui q; c. adevărul lui q se poate dovedi independent de adevărul lui p; d. adevărul lui p se poate dovedi pe baza adevărului lui q, şi invers. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

5

6.

Prin „logică bivalentă" se înţelege: a. domeniu al logicii fundamentat exclusiv pe principiul bivalenţei; b. sistem de logică alcătuit din două teorii fundamentale; c. sistem de logică interesat de stabilirea adevărului prin raportare la fapte; d. sistem de logică în care se operează doar cu două valori alethice.

7.

Enunţurile „Toate păsările sunt zburătoare" şi „Toate pisicile sunt mamifere": a. redau propoziţii compuse; b. au aceeaşi formă logică; c. conţin aceleaşi variabile logice; d. au în mod necesar formule logice diferite. În care dintre situaţiile de mai jos p este temei necesar şi suficient pentru q? a. p =,,De la Braşov la Bucureşti sunt 185 de kilometri" şi q =,, Poţi ajunge de la Bucureşti la Braşov doar cu trenul"; b. p = ,,Mihai şi Bogdan sunt elevi în acelaşi liceu, la ştiinţe sociale" şi q =,,Mihai şi Bogdan sunt colegi de clasă"; c. p =,,O anumită inferenţă imediată respectă legea distribuirii termenilor" şi q =,,Inferenţa respectivă este validă"; d. p = ,,Vreau să curăţ cât mai repede petele de grăsime din cuptor" şi q =,,Cumpăr noul detergent X, care curăţă repede petele de grăsime".

8.

9.

O schemă de raţionare este validă dacă: a. transferă adevărul de la premise la concluzie; b. se obţine o concluzie falsă din premise adevărate în condiţiile încălcării a cel puţin o lege logică; c. pe baza ei nu se poate ajunge niciodată de la adevăr la fals; d. justifică concluzii adevărate, indiferent de valoarea de adevăr a premiselor. 10. Principiile logice: a. sunt condiţii sine qua non ale unor operaţii logice fundamentale; b. guvernează doar unele dintre legile logice speciale; c. sunt condiţii universale ale gândirii corecte; d. sunt specifice condiţiilor de raţionare din perioada în care au fost descoperite. 11. Dacă într-un argument concluzia este falsă, deşi premisele sunt adevărate: a. a fost încălcat unul dintre principiile fundamentale ale logicii; b. este posibil ca argumentul să fie valid; c. nu putem determina corectitudinea logică a argumentului; d. argumentul nu este valid.

6

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

12.

Un argument deductiv valid este constrângător în sensul că: a. este imposibil să aibă premise adevărate şi concluzie probabilă; b. dacă are premise adevărate, concluzia nu poate fi falsă; c. dacă are premise adevărate, concluzia poate fi falsă doarîn anumite condiţii; d. poate conţine erori formale, dar nu şi erori materiale. 13. Argumentele în care premisele sunt adevărate şi concluzia tot adevărată: a. sunt sigur adevărate; b. sunt deductive; c. pot fi valide; d. sunt întotdeauna corecte din punct de vedere logic. 14.

Potrivit principiului raţiunii suficiente: a. trebuie să cunoaştem temeiul adevărului propoziţiilor noastre; b. nu putem susţine ceva fără un temei raţional; c. nu putem argumenta plecând de la propoziţii a căror valoare de adevăr nu este cunoscută; d. nu este raţional să susţinem că ceva este adevărat pentru că altceva (un set de premise) este adevărat. 15. O propoziţie preprezintă un temei necesar faţă de o altă propoziţie q dacă: a. adevărul lui q este necesar pentru adevărul lui p; b. adevărul lui p nu poate fi stabilit fără adevărul lui q; c. nu putem spune că q este adevărată dacă nu este adevărată p; d. este suficient ca p să fie adevărată pentru a şti că q este adevărată. 16. Enunţul „Despre orice obiect trebuie neapărat sau să fie afirmat sau negat fiecare predicat" redă principiul: a. terţului exclus; b. noncontradicţiei; c. identităţii; d. raţiunii suficiente. 17. În logica modernă, cuvântul „deductivă" din expresia „inferenţă deductivă" semnifică: a. respectarea tuturor legilor logice, generale şi specifice; b. posibilitatea deducerii unei concluzii false din premise adevărate; c. decurgerea necesară a concluziei din premise; d. faptul că adevărul premiselor oferă un temei necesar pentru adevărul concluziei. 18. Faptul că avem o concluzie falsă, deşi premisele sunt adevărate este: a. cauza lipsei de validitate a argumentului respectiv; b. un semn că argumentul nu este deductiv; c. un motiv hotărâtor pentru a analiza forma materială a argumentului; d. un indiciu că argumentul nu este valid. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

7

19.

20.

21.

22.

23.

24.

8

Prin enunţul „Este peste putinţă ca unuia şi aceluiaşi subiect să i se potrivească şi, totodată, să nu i se potrivească sub acelaşi raport unul şi acelaşi predicat" (Aristotel) este redat principiul: a. terţului exclus; b. noncontradicţiei; c. identităţii; d. raţiunii suficiente. Unul dintre cele mai importante obiective ale analizei logice este: a. verificarea adevărului propoziţiilor în raport cu stările de lucruri reale; b. stabilirea rolului propoziţiilor în cadrul unei argumentări; c. construirea unor inferenţe care să respecte cât mai multe legi logice; d. diferenţierea între variabile şi constante logice. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la validitate este incorect? a. validitatea unui argument nu este un temei suficient pentru a conchide că are o concluzie adevărată, în cazul în care premisele lui sunt adevărate; b. într-o inferenţă corectă din punct de vedere logic nu putem avea niciodată premise adevărate şi concluzie falsă; c. validitatea depinde exclusiv de respectarea legilor logice; d. validitatea unui argument depinde uneori de valoarea de adevăr a propoziţiilor sale. Enunţul „Niciun argument inductiv nu este valid" semnifică faptul că: a. argumentele inductive nu respectă nici regulile specifice ale argumentării, nici principiile logice; b. nu există argumente inductive în care din premise adevărate să derivăm cu necesitate o concluzie adevărată; c. numai în argumentele inductive validitatea este independentă de valoarea de adevăr a premiselor; d. în argumentele inductive, concluzia este sigur adevărată dacă şi numai dacă premisele sunt sigur adevărate. Nu este un motiv raţional pentru a nu accepta un argument: a. încălcarea cel puţin a unei legi logice; b. existenţa cel puţin a unei premise false; c. existenţa uneia sau mai multor propoziţii lipsite de sens sau ambigue; d. faptul că este eliptic. Alege dintre variantele următoare enunţul corect referitor la două proprietăţi contrare: a. este necesar ca un obiect oarecare să aibă sau să nu aibă una dintre acele proprietăţi; b. este imposibil ca ele să aparţină în acelaşi timp şi sub acelaşi raport aceluiaşi obiect; c. dacă una lipseşte, cealaltă este cu siguranţă prezentă; d. pot fi prezente amândouă, dar nu este posibil să lipsească amândouă.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

25. Cu referire la valorile de adevăr ale propoziţiilor, principiul terţului exclus poate fi formulat astfel: a. orice propoziţie este sau adevărată, sau falsă, a treia posibilitate fiind exclusă; b. orice argument este valid sau nevalid, terţul este exclus; c. orice propoziţie are sau nu are o anumită valoare de adevăr, terţul este exclus; d. orice propoziţie este sau acceptată, sau respinsă, terţul nu este posibil raţional. 26. Condiţia materială care trebuie îndeplinită pentru a trece cu siguranţă de la adevăr la adevăr printr-un raţionament deductiv se referă la: a. validitatea raţionamentului; b. adevărul premiselor; c. neîncălcarea niciunei legi logice; d. valoarea de adevăr a premiselor.

li. TERMENII Caracterizare generală. Clasificare. Raporturi

..

. . . . . . .o. . singură . . . . . . . . . Toate .. . . . . . . . .. ...... . . .. . . . . . . . . . . . variantă . . . . . . . . întrebările . . . . . . . . . . . . . . . au . . . .răspuns. . . . . câte . . . . . . . . . . . . corectă . . . . . . . . . . .de 27.

Sunt aşezaţi în ordinea descrescătoare a intensiunii termenii: a. elev, elev olimpic, elev olimpic la o disciplină umanistă, elev olimpic la istorie; b. tigru, panteră, felină, pisică, mamifer; c. delfin, mamifer acvatic, mamifer, fiinţă vie; d. manual de logică, manual pentru clasa a IX-a, manual, carte. 28. Toţi termenii sunt vagi în următoarea succesiune: a. frumos, blând, copil, înalt, bun, părinte; b. cuminte, scund, şchiop, zgârcit, blând; c. zgârcit, înalt, frumos, manual, rău; d. foarte bun, foarte rău, cuminte, băiat. 29. Conţinutul unui termen se referă la: a. însuşirile generale, esenţiale ale obiectelor pe care le denotă acel termen; b. totalitatea obiectelor care sunt cuprinse în acel termen; c. proprietăţile particulare ale unor obiecte care fac parte din sfera termenului; d. numai la acele însuşiri care pot fi utilizate pentru definirea termenului respectiv. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

9

30.

31.

32.

33.

34.

35.

1O

Referitor la raportul dintre gen şi specie este adevărat că: a. specia are conţinutul mai sărac şi sfera mai bogată; b. genul are sfera mai bogată şi conţinutul mai sărac; c. genul are conţinutul mai sărac şi sfera mai săracă; d. genul are conţinutul mai bogat şi sfera mai săracă. În seria „corp - fiinţă vie - plantă - arbore - conifer- brad"termenii sunt aşezaţi în ordine: a. descrescătoare după sferă; b. descrescătoare după conţinut; c. descrescătoare după sferă şi conţinut; d. crescătoare după sferă şi conţinut. Dacă noţiunea A se află în raport de încrucişare cu noţiunea B, iar noţiunea C se află în raport de încrucişare cu B, atunci între A şi C vom avea un raport de: a. încrucişare; b. ordonare; c. opoziţie; d. _oricare dintre aceste raporturi. Alege enunţul corect a. incluziunea stă la baza raportului dintre gen şi specie; b. extensiunea genului va fi întotdeauna cuprinsă în extensiunea speciei; c. între extensiunile termenilor „pisică" şi „mamifer" nu poate fi stabilită o relaţie de incluziune; d. în cazul raportului de ordonare, extensiunea termenului „specie" coincide cu extensiunea termenului „gen". Un termen este relativ dacă: a. notele care formează conţinutul lui pot fi enunţate despre obiecte individuale, considerate ca izolate unele de altele; b. reflectă prezenţa uneia sau mai multor însuşiri la un obiect (clasă de obiecte); c. notele din conţinutul lui caracterizează un obiect individual numai ca rezultat al unei anumite relaţii dintre acel obiect şi cel puţin un alt obiect; d. exprimă proprietăţi ale unor obiecte, putând fi înţeles în mod independent de alţi termeni. Din punct de vedere logic, sfera unui termen desemnează: a. notele definitorii ale unei clase de obiecte; b. obiectele ale căror proprietăţi caracteristice sunt reţinute în conţinutul termenului; c. o proprietate a termenului datorită căreia acestuia i se va asocia întotdeauna un conţinut; d. acea proprietate a termenului care se află în relaţie directă cu intensiunea lui.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

36.

Atunci când doi termeni redau două dintre speciile aceluiaşi gen, ei se află în raport de: a. încrucişare; b. ordonare; c. contrarietate; d. contradicţie.

37.

Dacă termenului „manual de logică" îi adăugăm proprietatea „pentru studenţii de la Facultatea de Drept": a. extensiunea creşte pe cât scade intensiunea; b. intensiunea scade mai mult decât creşte extensiunea; c. extensiunea scade, iar intensiunea creşte; d. intensiunea scade, iar extensiunea creşte.

38.

Oricare ar fi termenul X, dacă el este un termen primar, între el şi oricare termen derivat faţă de el există următoarea relaţie: a. termenul primar redă o specie, iar cel derivat genul; b. extensiunea termenului primar include extensiunea termenului derivat; c. termenul primar este subordonat celuilalt termen; d. intensiunea termenului derivat este inclusă de intensiunea celui primar.

39.

Atunci când doi termeni redau singurele specii ale aceluiaşi gen, ei se află în raport de: a. încrucişare; b. contrarietate; c. ordonare; d. contradicţie.

40.

Termenii „poligon", ,,patrulater", ,,paralelogram", ,,dreptunghi", ,,pătrat": a. sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor; b. sunt corect ordonaţi descrescător, în funcţie de intensiunea lor; c. sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor; d. nu sunt corect ordonaţi descrescător, în funcţie de extensiunea lor.

41.

Noţiunile concordante sunt noţiunile: a. ale căror sfere au cel puţin o însuşire comună; b. care au cel puţin un obiect diferit; c. ale.căror sfere au cel puţin un termen de comparaţie; d. ale căror sfere au cel puţin un element comun.

42.

Alege enunţul incorect: a. pe măsură ce sporeşte numărul notelor unui concept, se îngustează sfera acestuia; b. o dată cu creşterea notelor unui concept, conţinutul acestuia sporeşte, iar sensul lui este mai bine determinat; Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

11

c.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

12

în măsura în care creşte sfera unui concept, obiectele care corespund întru totul descrierii mai bogate în calităţi sunt din ce în ce mai puţin numeroase; d. pe măsură ce creşte sfera unui termen, descrierea lui cu ajutorul notelor care determină intensiunea lui este din ce în ce mai săracă. În cazul în care toate proprietăţile atribuite unui grup de obiecte pot fi atribuite şi fiecărui element al grupului, termenul care desemnează grupul este: a. în mod necesar general; b. în mod necesar individual; c. distributiv; d. distributiv doar dacă nu poate fi utilizat în niciun context în sens colectiv. Extensiunea unui termen se referă la: a. mulţimea de obiecte conotate de termenul respectiv; b. mulţimea proprietăţilor sau însuşirilor specifice denotate de acel termen; c. ceea ce se înţelege prin acel termen; d. mulţimea obiectelor denotate de termenul respectiv. Între conţinutul şi sfera unei noţiuni există următorul raport: a. conţinutul sărac determină sfera bogată; b. conţinutul sărac determină sfera săracă; c. între conţinutul şi sfera noţiunilor nu există nicio relaţie; d. sfera şi conţinutul noţiunii sunt independente. Termenul primar „autoturism" se află în următoarea relaţie logică cu termenul derivat „autoturism de teren": a. specie, faţă de gen; b. extensiunea lui include extensiunea termenului derivat; c. subordonare; d. intensiunea termenului derivat este inclusă de intensiunea lui. Dacă unui termen îi adăugăm o proprietate: a. extensiunea termenului iniţial va fi inclusă în extensiunea celuilalt termen; b. intensiunea scade cu acelaşi număr de obiecte cu cât scade extensiunea; c. extensiunea scade, iar intensiunea creşte; d. scade numărul notelor definitorii şi creşte numărul obiectelor care au acele însuşiri. Orice termen a cărui sferă nu are niciun element comun cu sfera altui termen este cu acesta din urmă în raport de: a. încrucişare; b. ordonare; C. opoziţie; d. contradicţie.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

Alege asocierea corectă: a. obiecte - conotaţie - sferă; b. extensiune - conţinut - obiecte; c. sferă - denotare - obiecte; d. conţinut - proprietăţi - denotare. Pentru termenul „triunghi" expresia „cu un unghi drept" desemnează o notă: a. caracteristică; b. proprie; c. generică; d. accidentală. Raportul de contradicţie dintre doi termeni este definit astfel: a. oricare ar fi obiectul ales, acesta nici nu face parte, nici nu poate lipsi simultan din sferele celor doi termeni; b. oricare ar fi obiectul ales, acesta poate face parte din sferele celor doi termeni, dar nu poate lipsi simultan din amândouă; c. oricare ar fi obiectul ales, acesta poate lipsi din amândouă, dar nu poate fi prezent simultan în ambele; d. oricare ar fi obiectul ales, acesta poate să facă şi să nu facă parte în acelaşi timp din sferele celor doi termeni. Dacă doi termeni exprimă specii ale aceluiaşi gen, ei sunt cu certitudine în raport de: a. contrarietate; b. opoziţie; c. contradicţie; d. ordonare. Din punct de vedere intensional, ,,satelit natural al Pământului" este un termen: a. vid; b. pozitiv; c. diviziv; d. singular. Termenii colectivi denotă mulţimi de obiecte: a. considerate unul câte unul; b. ca părţi ale unui întreg; c. ca un întreg cu proprietăţi specifice; d. ca.totalităţi neanalizabile. Semnul distinctiv al termenilor vagi este următorul: a. nu există termeni vagi individuali; b. permit o ordonare graduală a obiectelor pe care le denotă; c. sunt termeni simpli; d. nu se referă la ansambluri de obiecte. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

13

56. Conţinutul unui termen se referă la: a. totalitatea obiectelor din sfera sa; b. proprietăţile accidentale ale obiectelor care fac parte din sfera sa; c. însuşirile caracteristice, generale ale obiectelor denotate de acel termen; d. însuşirile generice care pot fi utilizate pentru definirea lui. 57.

Termenii aflaţi în raport de contradicţie: a. epuizează împreună cu un al treilea termen universul de discurs; b. nu se pot afla în raport de opoziţie; c. epuizează împreună genul comun sau universul de discurs; d. întrucât presupun un al treilea termen, nu sunt complementari.

58.

Termenii „noţiune" şi „cuvânt"desemnează: a. acelaşi plan de raportare la realitate; b. aspecte identice ale analizei logice a propoziţiilor; c. forme sau structuri considerate din perspective diferite; d. forme sau structuri uneori identice (noţiunea „pământ''/cuvântul „pământ'').

59. Doi termeni în raport de concordanţă: a. au cel puţin o însuşire comună; b. au sfere identice; c. au cel puţin un element comun; d. au sfere diferite, dar care se includ una pe cealaltă. 60. Conform criteriului „denotă fie doar un singur obiect, fie două sau mai multe obiecte de acelaşi fel", termenul „cel mai mare număr natural" este: a. logic-vid; b. singular; c. distributiv; d. vag (indeterminat). 61. Dacă termenului „român" îi adăugăm proprietatea „din perioada interbelică": a. vom avea o sferă mai bogată; b. vom avea deopotrivă o sferă şi un conţinut mai bogate; c. vom avea o sferă mai bogată şi un conţinut mai puţin clar; d. vom avea mai multe proprietăţi în conţinutul termenului, dar mai puţine elemente în extensiunea lui. 62. În care dintre enunţuri termenul „carte" este utilizat în sens colectiv? a. Cărţile din această bibliotecă sunt uzate; b. Această bibliotecă conţine cărţi tipărite în perioada interbelică; c. Cele mai multe dintre cărţile din această bibliotecă sunt de literatură; d. Cărţile cu autograful autorului reprezintă o cincime din fondul de carte. 14

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

A avea trei laturi este pentru triunghi o notă: a. întâmplătoare; b. proprie; c. nereprezentativă; d. accidentală. Enunţul „Ceea ce se spune despre mai mulţi se poate spune despre fiecare în parte" caracterizează: a. termenii generali; b. proprietăţile distributive; c. mulţimile de obiecte luate ca întreg; d. termenii singulari. În orice univers de discurs, termenii X şi -X sunt în raport de: a. contrarietate; b. contradicţie; c. încrucişare; d. ordonare. Referitor la intensiune şi extensiune, este corect enunţul: a. intensiunea şi extensiunea variază în relaţie directă; b. intensiunea determină extensiunea; c. intensiunea se modifică în acelaşi sens cu extensiunea; d. extensiune mai mare înseamnă implicit mai multe proprietăţi. În care dintre variante se află numai termeni colectivi? a. armată, regiment, gaşcă, ceată, soldaţi; b. haită, mulţime, popor, regiment, naţionalitate, prietenie; c. pluton, bibliotecă, cărţi, clasă, insecte; d. bibliotecă municipală, armată terestră, echipaj de pompieri, haită de lupi. Orice termen a cărui sferă are cel puţin un element comun cu sfera altui termen este cu acesta din urmă în raport de: a. identitate; b. încrucişare; c. concordanţă; d. opoziţie. Termenul „regele actual al României"este: a. contradictoriu; b. lip�it de sens; c. factual-vid; d. general.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

15

III. DEFINIREA Structură. Reguli de definire. Tipuri de definiţii

.· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·. . .

:. . . . . . . . . . Toate . . . . . . . întrebările .. . . .. . . . · · · · · · · · · · ·· . . . . . . . . . . . . . . . au . . . . câte . . . . . . .o. . singură . . . . . . . . . . . variantă . . . . . . . . . . . .corectă . . . . . . . . . . .de . . . răspuns. 70.

În enunţul „Conul este figura geometrică obţinută prin rotaţia unui triunghi isoscel în jurul înălţimii sale" este redată o definiţie: a. nominală; b. stipulativă; C. reală; d. ostensivă.

71. Care dintre seriile de mai jos conţine doar termeni care nu pot fi definiţi prin gen proxim şi diferenţă specifică? a. pătrat, acid, stalactită, timp; b. figură geometrică, animal, plantă, felină; c. absolut, existenţă, Dumnezeu, Casablanca ; d. Mihai Eminescu, oraş medieval, Epoca de piatră, cel mai mare număr natural. 72.

O definiţie în care definitul este subordonat definitorului este: a. prea largă; b. circulară; c. neclară şi imprecisă; d. prea îngustă.

73.

Nu exprimă o regulă strict formală a definiţiei: a. adecvarea; b. claritatea; C. contextua I izarea; d. necircularitatea.

74. Într-o definiţie, prin gen proxim şi diferenţă specifică apar: a. noţiunea de definit şi noţiunea care defineşte, compusă din gen proxim şi diferenţă specifică; b. noţiunea de definit, compusă din gen proxim şi diferenţă specifică şi noţiunea care defineşte; c. noţiunea de definit şi noţiunea definită; d. noţiunea care defineşte şi ceea ce se specifică despre definit. 16

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

75. Definirea este: a. operaţia logică cu propoziţii, prin care se clarifică semnificaţia uneia dintre ele; b. operaţia logică cu termeni, prin care se clarifică unul dintre aceştia; c. operaţia logică prin care un termen este dedus din altul (numit definiens); d. operaţia logică prin care un termen precizează clasele sau submulţimile celuilalt. 76. Definiţia „Sofismul = def.o eroare logică" este: a. simultan prea îngustă şi prea largă; b. prea îngustă; c. prea largă; d. circulară. 77. În cazul definiţiilor nominale, termenul cu rol de definiendum: a. este folosit pentru a desemna o entitate reală; b. este menţionat; c. este un nume compus; d. denotă proprietăţile obiectului şi nu obiectul însuşi. 78. Definiendumul reprezintă acea parte a unei definiţii: a. prin care se stabileşte sensul celuilalt termen; b. prin care se clarifică extensiunea celor doi termeni; c. care indică relaţia dintre ceea ce se defineşte şi ceea ce este definit; d. care reprezintă ceea ce urmărim să definim. 79. Spre deosebire de cele stipulative, definiţiile lexicale: a. stabilesc starea de jure cu privire la utilizarea unor termeni; b. înregistrează starea de facto cu privire la utilizarea unor termeni; c. introduc sensuri noi pentru cuvinte vechi; d. fac o selecţie critică între sensurile multiple ale aceluiaşi termen. 80. Alege enunţul incorect: a. definirea este o operaţie logică cu termeni; b. prin definiens înţelegem definitorul; c. definiendumul este un termen în definiţiile nominale şi un obiect în cele reale; d. definiţiile stipulative se mai numesc şi definiţii de introducere. 81. Alege e(lunţul incorect: a. definiţiile nu sunt fapte de gândire independente de lumea reală; b. pentru acelaşi termen nu pot fi construite mai multe definiţii prin gen proxim şi diferenţă specifică; c. procedura definirii prin gen proxim şi diferenţă specifică nu poate fi utilizată pentru orice termen; d. acelaşi termen poate fi definit în mod corect în mai multe feluri. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

17

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

În definiţia „Lumina este mişcarea luminară a corpurilor luminoase" se încalcă regula: a. definirii prin termeni afirmativi; b. noncircularităţii; c. adecvării; d. clarităţii. O definiţie este reală dacă definitorul: a. se raportează strict la proprietăţile definitului; b. se raportează explicit la ce este obiectul; c. indică relaţiile specifice ale termenului definit cu alte obiecte; d. indică funcţia reală pe care o are definitorul. Spre deosebire de cele lexicale, definiţiile stipulative: a. introduc sensuri noi pentru cuvinte vechi; b. delimitează clar între sensurile multiple ale aceluiaşi termen; c. stabilesc starea de jure cu privire la utilizarea unor termeni; d. înregistrează starea de facto cu privire la utilizarea unor termeni. În definiţia „Ludotecă = def. bibliotecă" se încalcă regula: a. clarităţii; b. adecvării; c. noncircularităţii; d. definirii prin termeni afirmativi. În definiţia „Magistrat = def. funcţionar superior sau înalt demnitar" se încalcă regula: a. noncircularităţii; b. definirii prin termeni afirmativi; c. adecvării; d. clarităţii. În definiţiile genetice, definitorul indică: a. genul proxim şi diferenţa specifică; b. operaţia prin care poate fi recunoscut obiectul definit; c. modul în care s-a format obiectul definit; d. funcţia obiectului la care se referă definitul. Definiţia „Pătratul = def. patrulaterul echilateral" este: a. prea îngustă; b. prea largă; c. simultan prea îngustă şi prea largă; d. circulară.

89. Definiţia „Avocat = def. persoană care salvează infractorii" încalcă regula: a. definirii prin termeni afirmativi; b. noncircularităţii; c. intersecţiei vide; d. clarităţii şi preciziei. 18

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

90.

Care dintre următoarele enunţuri este corect cu privire la corectitudinea definiţiilor: a. reprezintă o garanţie sau un temei suficient pentru un raţionament corect; b. este independentă de valoarea de adevăr a propoziţiilor prin care este exprimată o definiţie; c. este influenţată de modul în care sunt folosite cuvintele, în sens propriu sau în sens figurat; d. este independentă de principiile logice, întrucât acestea nu guvernează decât operaţiile logice, definiţia nefiind o operaţie logică, ci o structură propoziţională.

91 .

Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la definiţie este eronată: a. exprimă într-o formă concisă principalele rezultate ale unei etape în cunoaşterea obiectului denotat de termenul definit; b. este operaţia logică prin care este explicitat exclusiv înţelesul termenilor; c. nicio definiţie nu este absolută, se poate întregi, modifica sau chiar înlocui cu alte definiţii, corespunzător evoluţiei cunoaşterii; d. una şi aceeaşi noţiune poate avea mai multe definiţii corecte, în funcţie de scopurile urmărite.

Definiţiile non generice: a. nu se bazează pe indicarea unor caracteristici definitorii; b. sunt definiţii conotative; c. nu se aplică în cazul noţiunilor gândite ca specii; d. pot indica cum poate fi construit obiectul denotat de termenul definit. 93. Definiţiile extensionale: a. explicitează sfera termenilor prin precizarea înţelesului acestora; b. indică unul sau mai multe obiecte care fac parte din sfera definitului; c. se opun definiţiilor intensionale, fiind în raport de contradicţie cu acestea; d. se bazează pe relaţia gen proxim - diferenţă specifică. 94. Trecerea de la termenul „papagal" la termenul „papagal vorbitor" este făcută prin operaţia de: a. definire; b. specificare; c. individualizare; d. ordonare. 95. Definiţiile reale: a. sunt uneori definiţii stipulative; b. se bazează pe proprietăţile caracteristice ale obiectului conotat de definitor; c. nu sunt singurele care permit identificarea obiectului sau a clasei de obiecte la care se referă termenul definit; d. sunt întotdeauna redate prin propoziţii adevărate. 92.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

19

96.

O definiţie nominală: a. nu se raportează în niciun fel la obiecte; b. delimitează sfera unui termen; c. indică înţelesul unui cuvânt; d. precizează condiţiile în care poate fi utilizat un cuvânt nou. 97. Definiţiile prin sinonimie sunt: a. definiţii lexicale reale; b. definiţii stipulative, de înregistrare; c. definiţii conotative; d. definiţii denotative, nominale. 98. Definiţiile generice sunt definiţiile: a. care precizează geneza unui obiect; b. care precizează înţelesul unui termen; c. construite prin apelul la genul proxim şi la diferenţa specifică dintre definit şi ceilalţi termeni care au acelaşi gen proxim; d. aplicabile noţiunilor cu un mare grad de generalitate. 99. Enunţul „Acidul este o substanţă care înroşeşte hârtia de turnesol" exprimă o definiţie: a. generică; b. prin exemplificare; c. operaţională; d. ostensivă. 100. Definiţiile prin enumerare parţială: a. sunt definiţii ostensive; b. pot fi folosite doar în prezenţa obiectelor definite; c. sunt aplicabile doar unor clase de obiecte finite; d. sunt definiţii extensionale. 101. Definiţiile contextuale indică: a. un sens general al termenului definit, aplicabil în anumite contexte; b. înţelesul care rezultă din modul în care este utilizat termenul definit într-un anumit context; c. sfera termenului definit, prin raportare la sfera altor termeni prezenţi în acelaşi context; d. modul în care trebuie să fie înţeleasă o abreviere. 102. Enunţul „Definitorul trebuie să corespundă întregului definit şi numai lui" exprimă regula: a. clarităţii; b. definitorului afirmativ; c. adecvării; d. circularităţii. 20

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

1 03. Alege enunţul incorect:

a. unele dintre definiţiile care încalcă regula adecvării sunt enunţuri adevărate; b. procedeele denotative sunt utile, dar imprecise în raport cu înţelesul termenilor; c. definiţiile prin sinonimie nu sunt satisfăcătoare; d. a arăta ce nu este un obiect oferă un temei suficient pentru a determina caracteristicile definitorii ale acestuia, prin opoziţie cu cele ale obiectului la care se raportează. 1 04. Definiţiile circulare: a. nu sunt în mod necesar false; b. au valoare informativă ridicată; c. aduc ceva nou pentru înţelegerea definitului; d. oferă, prin intermediul definitorului, un înţeles independent de înţelesul termenului definit.

IV. CLASIFICAREA Structură. Reguli de clasificare. Tipuri de clasificări

Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns. 1 05. Clasificarea termenilor se bazează pe:

a. caracteristici ale sferelor acestora; b. anumite note din conţinutul lor; c. relaţia de contrarietate dintre clasele obţinute; d. construirea genului din speciile sale. 1 06. În legătură cu rezultatul unei clasificări este formulată regula: a. unicităţii fundamentului; b. clarităţii şi preciziei; c. omogenităţii; d. saltului în clasificare. 1 07. O clasificare este politomică dacă elementele sunt împărţite: a. în mai mult de două clase; b. în două clase omogene; c. în �lase aflate în raport de contrarietate; d. în doar două clase. 1 08. Obiectele unei mulţimi pot fi clasificate luând în considerare: a. doar proprietăţile lor definitorii; b. una sau mai multe dintre proprietăţile acestora; c. relaţiile de ordonare dintre termeni; d . mai multe criterii de clasificare pentru acelaşi nivel de clasificare. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

21

109. În legătură cu rezultatul unei clasificări este formulată regula: a. unicităţii fundamentului; b. intersecţiei vide; c. clarităţii şi preciziei; d. omogenităţii domeniului clasificării. 110. Diviziunea este operaţia logică prin care: a. se trece de la individual la general; b. se descompune genul în speciile sale; c. se clasifică elementele subordonate aceluiaşi gen; d. se precizează înţelesul şi extensiunea termenilor subordonaţi. 111. Prin enunţul „Clasificarea trebuie să fie completă" este exprimată regula: a. omogenităţii; b. reuniunii; c. excluderii; d. unicităţii criteriului. 112. Diviziunea este o operaţie logică: a. cu propoziţii; b. cu inferenţe; c. descendentă; d. transcendentă. 113. Nu este o regulă a clasificării: a. regula intersecţiei vide; b. regula unicităţii criteriului; c. regula concordanţei; d. regula completitudinii. 114. Nu regăsim în descrierea structurală a unei clasificări: a. domeniul clasificării; b. treptele clasificării; c. fundamentul clasificării; d. clasele obţinute. 115. Eroarea saltului în clasificare se produce atunci când: a. se obţin clase în raport de contradicţie; b. se obţin clase care se află pe niveluri diferite de clasificare; c. realizăm clasificări pe mai multe niveluri; d. atunci când domeniul clasificării este complex. 116. Alege enunţul corect: a. o parte dintre elementele unei clasificări se pot regăsi în mai multe clase, fără a afecta corectitudinea acesteia; b. dacă printre clasele obţinute apare una alcătuită din obiecte care nu fac parte din domeniul clasificării, clasificarea nu este abundentă; c. intersecţia mulţimilor obţinute în urma clasificării trebuie să fie vidă; d. în unele situaţii putem folosi simultan criterii diferite pentru aceeaşi operaţie de clasificare. 22

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

117. Referitor la clasificare, regula omogenităţii impune: a. utilizarea aceluiaşi criteriu pe o anumită treaptă de clasificare. b. o importanţă mai mare a asemănărilor dintre obiectele aflate în aceeaşi clasă în raport cu diferenţele dintre ele; c. să avem mai multe asemănări între obiecte decât deosebiri; d. clasele obţinute să fie complete. 118. Într-o clasificare ordinală: a. se folosesc simultan mai multe criterii de clasificare pe acelaşi nivel; b. se utilizează criterii imprecise, neclare; c. este posibilă compararea şi ierarhizarea obiectelor; d. apar clase care nu respectă regula intersecţiei vide. 119. În clasificările pe mai multe niveluri: a. fiind vorba de niveluri diferite de clasificare nu se impune intersecţia vidă; b. se pot folosi criterii diferite pe aceeaşi treaptă de clasificare; c. se pot obţine mai multe grupări diferite ale elementelor care fac parte din domeniul clasificării; d. nu este posibilă includerea unui element din domeniul clasificării în două sau mai multe clase diferite. 120. În legătură cu fundamentul unei clasificări poate fi formulată regula: a. omogenităţii; b. completitudinii; c. clarităţii şi preciziei; d. intersecţiei vide. 121. Diviziunea: a. trece de la individual la general; b. este o operaţie logică opusă clasificării; c. este, de regulă, dihotomică; d. pleacă de la specii, subspecii sau termeni individuali. 122. O clasificare este abundentă dacă: a. clasele obţinute sunt în raport de încrucişare; b. în clasele obţinute există obiecte care nu fac parte din domeniul clasificării; c. există cel puţin un obiect care este inclus în două clase diferite; d. cel puţin unul dintre elementele domeniului clasificării nu se regăseşte Î1l niciuna dintre clasele obţinute. 123. O tipologie poate fi considerată: a. o clasificare realizată pe baza mai multor criterii; b. o formă de clasificare mai puţin riguroasă; c. o formă de clasificare artificială, fără nicio relevanţă practică; d. o clasificare sofistică. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

23

124. Alege enunţul incorect: a. clasele obţinute prin diviziune trebuie să se afle în raport de contradicţie; b. diviziunea este operaţia logică care face trecerea de la termeni generali la termeni mai puţin generali, până la termeni individuali; c. clasificarea este o operaţie logică opusă diviziunii; d. pe aceeaşi treaptă a unei diviziuni, fundamentul trebuie să fie unic. 125. O clasificare este trihotomică dacă elementele domeniului acesteia sunt împărţite: a. în clase neomogene; b. în cel puţin două clase; c. în trei sau mai multe clase; d. în trei clase diferite.

V. PROPOZIŢII CATEGORICE Caracterizare generală. Structură. Tipuri de propoziţii categorice. Raporturi între propoziţii categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat

Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns. 126. Definim propoziţia, în sens logic, astfel: a. forma gramaticală prin care se prezintă orice judecată, idee, informaţie; b. o relaţie logică între două sau mai multe noţiuni exprimată în limbaj natural printr-o propoziţie despre care are sens să spunem că este adevărată sau falsă c. o simplă înşiruire de termeni; d. construcţie logică în care o noţiune este derivată din altă noţiune. 127. În general, o propoziţie categorică exprimă: a. un raport de incluziune sau de excluziune între două clase de obiecte; b. faptul că o clasă de obiecte este inclusă, parţial sau integral, într-o altă clasă de obiecte; c. o relaţie, de obicei pozitivă, între un subiect şi un predicat; d. afirmarea sau negarea apartenenţei unui obiect oarecare la o anumită clasă de obiecte. 128. Formula SP =1= O corespunde unei propoziţii: a. universală afirmativă; b. universală negativă; c. particulară afirmativă; d. particulară negativă. 24

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

129. Alege varianta corectă: a. din falsitatea unei subcontrare rezultă, în mod necesar, adevărul celeilalte; b. din adevărul unei contrare rezultă, în mod necesar, adevărul celeilalte; c. din adevărul unei propoziţii particulare rezultă, în mod necesar, adevărul universalei de aceeaşi calitate; d. din falsitatea unei propoziţii universale rezultă, în mod necesar, falsitatea propoziţiei particulare de aceeaşi calitate. 130. În logica modernă, pentru propoziţiile categorice de forma SaP: a. se asumă interpretarea „Există S şi oricare ar fi S, S este P"; b. nu se ia în considerare posibilitatea ca S să fie redat printr-un termen vid; c. se consideră că exprimă o relaţie condiţională între S şi P; d. nu se acceptă formula clasică V x (Mx -+ Ox). 131. Formula SP ;t O corespunde unei propoziţii: a. universală afirmativă; b. universală negativă; c. particulară afirmativă; d. particulară negativă. 132. Dacă o propoziţie oarecare este subalterna unei propoziţii afirmative, atunci: a. contradictoria ei este afirmativă; b. contrara ei este negativă; c. subcontrara ei este afirmativă; d. supraalterna subcontrarei sale este negativă. 133. Lista completă a raporturilor în care se regăsesc propoziţii pentru care nu putem determina valoarea de adevăr este următoarea: a. contradicţie; b. contrarietate şi subalternare; c. subalternare, contrarietate şi subcontrarietate; d. subalternare şi subcontrarietate. 134. Enunţul „Nicio vrabie, oricât de colorată ar fi, nu este pasăre vorbitoare" exprimă: a. includerea parţială sau integrală a păsărilor viu colorate în clasa vrăbiilor; b. excluderea din clasa păsărilor vorbitoare doar a vrăbiilor care nu sunt viu colorate; c. excluderea unei părţi din clasa păsărilor vorbitoare dintr-o parte a clasei vrăbiilor; d. excluderea integrală a clasei vrăbiilor din clasa păsărilor vorbitoare. 135. O propoziţie în care apare cuantorul „unii": a. este particulară; b. este categoric deschisă; c. este adevărată numai dacă toţi S sunt P; d. este nedefinită, chiar dacă acesta nu este singurul cuantor care afectează termenul cu rol de subiect. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

25

136. Putem determina întotdeauna valoarea de adevăr a unei propoziţii, plecând de la valoarea de adevăr a altei propoziţii, dacă ele se află în raport de: a. contrarietate; b. subalternare; c. contradicţie; d. subcontrarietate. 137. Potrivit interpretărilor moderne, spre deosebire de cele universale, propoziţiile particulare afirmative: a. sunt lipsite de supoziţia existenţială; b. au sensul „există cel puţin un x care este şi S şi P"; c. au sensul „oricare ar fi X, dacă X este S, atunci X este P"; d. nu exclud posibilitatea de a exista cel puţin un S care nu este P, nici în cazul în care cuantorul specific „unii" este însoţit de cuvintele „doar" sau „numai". 138. Formula SP = O corespunde unei propoziţii: a. universale afirmative; b. universale negative; c. particulare afirmative; d. particulare negative. 139. Se dau următoarele enunţuri 1) ,,Dacă A este o propoziţie falsă, atunci putem stabili că E este o propoziţie falsă" şi 2) ,,Dacă I este o propoziţie falsă, putem stabili că A este tot falsă". a. ambele enunţuri sunt false; b. primul enunţ este fals, iar al doilea, adevărat; c. primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals; d. ambele enunţuri sunt adevărate. 140. În mod tradiţional, o propoziţie de forma „Este posibil ca A să fie B" diferă de o propoziţie de forma „A este în mod necesar B" prin: a. cantitatea de necesitate sau îndoială pe care o exprimă; b. caracterul necesar sau nonnecesar al relaţiei dintre termeni; c. caracterul condiţionat sau necondiţionat al relaţiei dintre termeni; d. caracterul de necesitate sau probabilitate al adevărului lor. 141. O propoziţie precum „X este P", unde X este un exemplar al unei clase de obiecte: a. poate exprima incluziunea parţială sau integrală a lui X în clasa lui P; b. a fost asimilată dintotdeauna şi de către toţi logicienii cu o propoziţie căreia îi corespunde formula SP = O; c. nu este redată corect în limbaj formal prin expresia „Toţi S sunt P", în care şi S, şi P reprezintă clase de obiecte; d. se traduce prin expresia „Toţi cei care sunt X sunt P" - traducere acceptată în mod universal de către logicieni. 26

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

142. Fie propoziţia „Unii elevi nu sunt olimpici"(adevărată). Precizează valoarea de adevăr a propoziţiei obţinute, prin schimbarea cantităţii şi calităţii propoziţiei date: a. adevăr; b. fals; C. probabil; d. incert. 143. Uneori, forma logică SaP poate exprima: a. o relaţie disjunctivă între S şi P: b. o relaţie de identitate între S şi P; c. un raport de opoziţie între S şi P; d. doar o relaţie de ordonare între S şi P. 144. Alege varianta care redă corect sensul enunţului „Există un singur candidat care a fost admis cu media 1 O": a. o subclasă a lui S este inclusă, parţial, în clasa P; b. dacă există una sau mai multe persoane care au fost admise cu media 1 O, atunci ele sunt S; c. niciunul dintre candidaţii admişi cu media 1 O nu este diferit de S; d. predicatul nu este asertat în legătură cu o clasă de obiecte, ci cu un element al unei clase de obiecte. 145. Dacă propoziţia „Niciun papagal nu este pasăre" ar fi adevărată, atunci contradictoria supraalternei subcontrarei subalternei sale: a. poate fi tot falsă; b. ar fi adevărată; c. ar fi falsă; d. ar putea fi adevărată, dar nu în mod necesar. 146. Spre deosebire de propoziţii, în sensul larg al termenului, propoziţiile categorice: a. nu se pot exprima prin mai multe forme gramaticale, diferite; b. exprimă raporturi necondiţionate între termenii lor; c. pot fi ipotetice sau disjunctive; d. pot fi adevărate sau false. 147. Alege varianta corectă: a. din adevărul unei propoziţii particulare rezultă, în mod necesar, adevărul universalei de aceeaşi calitate; b. din falsitatea unei subcontrare rezultă, în mod necesar, falsitatea celeilalte: c. din adevărul unei contrare rezultă, în mod necesar, adevărul celeilalte; d. din falsitatea unei propoziţii universale nu rezultă în mod necesar falsitatea propoziţiei particulare de aceeaşi calitate. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

27

148. Enunţurile „Dacă este lup, este mamifer", ,, Lupii sunt mamifere" şi „Toţi lupii sunt mamifere": a. redau forme lingvistice identice; b. exprimă acelaşi tip de propoziţie categorică; c. au conţinuturi de gândire neidentice; d. nu exprimă în acelaşi fel raportul de condiţionalitate dintre subiect şi predicat. 149. În logica clasică, o propoziţie precum „Toţi filosofii sunt oameni" sau „Toţi inorogii sunt fiinţe fantastice": a. era redată prin formula Vx (Mx -+ Ox); b. exprima, în mod implicit, o supoziţie existenţială (atunci când se lucra cu forma logică SaP nu se lua în considerare posibilitatea ca S să fie un termen vid); c. era exprimată ca o relaţie condiţională între S şi P (doar dacă există S, atunci aceştia sunt P); d. avea sensul „Dacă există filosofi, aceştia sunt în mod necesar oameni". 150. Fie propoziţia adevărată „Toate pisicile sunt feline". Pe baza raporturilor dintre propoziţiile categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat şi al operaţiilor de conversiune şi obversiune vom stabili că propoziţia „Nicio nonfelină nu este nonpisică" este: a. adevărată; b. falsă; c. nedeterminată; d. probabilă. 151. Care dintre variantele de mai jos exprimă mai bine sensul enunţului „Nu toate mamiferele sunt nezburătoare"? a. există unele mamifere zburătoare; b. sau unele mamifere sunt nezburătoare, sau unele mamifere sunt zburătoare; c. unele mamifere sunt nezburătoare, dar unele mamifere nu sunt nezburătoare; d. unele mamifere sunt nezburătoare. 152. Între două propoziţii categorice, cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, ambele negative, există un raport de: a. identitate; b. subcontrarietate; c. contrarietate; d. subalternare. 28

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

153. Alege situaţia în care, fiind dată fiind valoarea de adevăr a primei propoziţii, ştim cu siguranţă valoarea de adevăr a celeilalte propoziţii: a. ,,Toate mamiferele sunt animale" şi „Niciun mamifer nu este animal"; b. ,, Unele pisici sunt feline" şi „Toate pisicile sunt feline"; c. ,,Nicio vacanţă nu este ferită de peripeţii" şi „Unele vacanţe sunt ferite de peripeţii"; d. ,,Toate stelele sunt planete" şi „Unele stele sunt planete". 154. Dacă o propoziţie oarecare este supraalterna unei propoziţii afirmative, atunci: a. contradictoria ei este afirmativă; b. contrara ei este negativă; c. subcontrara ei este afirmativă; d. subcontrara subalternei ei este adevărată. 155. Cuantorii „câţiva", ,,puţini", ,,unii" şi „majoritatea": a. exprimă, cu unele nunaţe cantitative, faptul că sfera subiectului nu este considerată în mod universal; b. apar numai în propoziţii particulare închise; c. au unele nuanţe referitor la cât din sfera predicatului vizăm în mod categoric; d. atunci când afectează sfera unui subiect oarecare, exclud în mod categoric semnificaţia „posibil toţi S". 156. Se dau următoarele enunţuri 1) ,,Dacă I este o propoziţie falsă, atunci putem stabili că E este o propoziţie falsă" şi 2) ,,Dacă A este o propoziţie falsă, putem stabili că E este tot falsă". a. ambele enunţuri sunt adevărate; b. niciun enunţ nu este adevărat; c. primul enunţ este fals, iar al doilea adevărat; d. primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals. 157. Identifică afirmaţia care nu corespunde caracterizării generale a propoziţiilor cognitive categorice: a. exprimă un raport între noţiuni; b. transmit o informaţie, determină o acţiune sau comunică o apreciere ori un îndemn; c. sunt utilizate în diferite tipuri de inferenţe; d. nu reprezintă cea mai simplă formă sau structură logică. 158. Care dil)tre variantele de mai jos nu exprimă acelaşi lucru cu propoziţia universală „Toţi cei întrebaţi nu cunosc adevărul"? a. Niciunul dintre cei întrebaţi nu cunoaşte adevărul; b. Toţi cei întrebaţi sunt persoane care nu cunosc adevărul; c. Printre cei întrebaţi nu există niciunul care cunoaşte adevărul; d. Doar unii dintre cei întrebaţi nu cunosc adevărul. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

29

159. Fie propoziţia „Unii elevi sunt olimpici" (falsă). Precizează valoarea de adevăr a propoziţiei obţinute prin schimbarea cantităţii propoziţiei date: a. adevăr; b. fals; C. probabil; d. incert. 160. Formula SP = O corespunde unei propoziţii: a. universală afirmativă; b. universală negativă; c. particulară afirmativă; d. particulară negativă. 161. Cuantorul existenţial poate fi redat prin cuvintele: a. unii, mulţi, unii dintre, câţiva, majoritatea; b. mulţi, unii, unele, cel puţin unul, oricine, foarte mulţi; c. puţini, fiecare, unii dintre, majoritatea, nu toţi, există cel puţin un (o); d. printre, acesta, aceştia, unii dintre aceştia, nu există, câţiva. 162. Care dintre variantele de mai jos nu exprimă acelaşi lucru cu propoziţia ,,Dacă nu este judecător, atunci nu este magistrat"? a. Niciun nonjudecător nu este magistrat; b. Niciun magistrat nu este nonjudecător; c. Toţi magistraţii sunt judecători; d. Nu este adevărat că toţi magistraţii sunt judecători. 163. Alege enunţul incorect: a. din adevărul unei propoziţii rezultă adevărul subalternei acesteia; b. din falsitatea unei propoziţii rezultă falsitatea oricărei alte propoziţii; c. din falsitatea unei propoziţii poate rezulta falsitatea altei propoziţii; d. din falsitatea unei particulare rezultă falsitatea unei universale şi adevărul celeilalte universale. 164. În cazul în care două propoziţii cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat au aceeaşi cantitate, dar calitate diferită, între ele poate fi stabilit un raport de: a. contradicţie, dacă fiecare are doar subiectul distribuit; b. contrarietate, dacă ambele au predicatul distribuit; c. subalternare, dacă niciuna nu are predicatul distribuit; d. subcontrarietate, dacă niciuna nu are subiectul distribuit. 165. Dacă o propoziţie oarecare este subcontrara unei propoziţii negative, atunci: a. supraalterna ei este afirmativă; b. subcontrara ei este afirmativă; c. contradictoria ei este afirmativă; d. contrara ei este negativă. 30

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

166. Pentru propoziţia „Cel puţin o iarnă n-a nins" pot fi construite în mod valid: a. doar conversa; b. doar obversa; c. şi conversa şi obversa; d. obversa conversei. 167. Care dintre următoarele enunţuri corespunde pentru două propoziţii aflate în raport de contrarietate? a. una este particulară, iar cealaltă universală; b. una este afirmativă, iar cealaltă universală; c. nu pot fi împreună false; d. pot avea uneori aceeaşi valoare de adevăr. 168. Pe baza raporturilor dintre propoziţiile categorice, din falsitatea propoziţiei ,, Unele pisici nu sunt animale sălbatice" se poate deduce: a. falsitatea propoziţiei „Toate pisicile sunt animale sălbatice"; b. adevărul propoziţiei „Nicio pisică nu este animal sălbatic"; c. adevărul propoziţiei „Numai unele pisici sunt animale sălbatice"; d. adevărul propoziţiei „Unele pisici sunt animale sălbatice". 169. Care dintre variantele de mai jos nu exprimă acelaşi lucru cu enunţul „Este fals că toţi studenţii sunt oneşti"? a. Doar unii studenţi sunt oneşti; b. Unii studenţi nu sunt oneşti; c. Există studenţi care nu sunt oneşti; d. Niciunul dintre cei oneşti nu este student. 170. Între două propoziţii categorice, cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, ambele afirmative, există un raport de: a. identitate; b. subcontrarietate; c. contrarietate; d. subalternare. 171. Care dintre următoarele enunţuri corespunde pentru două propoziţii aflate în raport de contradicţie? a. diferă doar prin calitate; b. pot fi rareori împreună adevărate; c. nu pot fi nici amândouă adevărate, nici amândouă false; d. dacă una este adevărată, nu putem determina valoarea de adevăr a celeilalte. 172. În prorroziţia „Nu este adevărat că uneori unii dintre elevii cu rezultate bune la învăţătură sunt premiaţi" subiectul logic este: a. unii dintre elevii cu rezultate bune la învăţătură; b. elevi premiaţi; c. elevi cu rezultate bune la învăţătură; d. elevi. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

31

173. Care dintre variantele de mai jos exprimă mai bine semnificaţia enunţului ,,Numai neurologii sunt absolvenţi ai Facultăţii de medicină"? a. Toţi absolvenţii Facultăţii de medicină nu sunt neurologi; b. Unii dintre neurologi nu sunt absolvenţi ai Facultăţii de medicină; c. Toţi neurologii sunt absolvenţi ai Facultăţii de medicină şi Toţi absolvenţii Facultăţii de medicină sunt neurologi; d. Toţi neurologii sunt absolvenţi ai Facultăţii de medicină şi nu numai ei. 174. Se dau următoarele enunţuri 1) ,,Dacă O este o propoziţie falsă, atunci putem stabili că E este o propoziţie falsă" şi 2) ,,Dacă I este o propoziţie falsă, putem stabili că E este tot falsă". a. ambele enunţuri sunt adevărate; b. primul enunţ este adevărat, iar al doilea fals; c. niciun enunţ nu este adevărat; d. primul enunţ este fals, iar al doilea adevărat. 175. Fie propoziţia „Niciun animal nu este patruped". În contrara ei: a. nu este distribuit niciun termen; b. sunt distribuiţi amândoi termenii; c. este distribuit numai subiectul; d. este distribuit numai predicatul. 176. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru două propoziţii aflate în raport de subcontrarietate? a. niciuna dintre ele nu are subalternă; b. niciuna dintre ele nu poate fi afirmativă; c. nu pot fi adevărate împreună; d. dacă una este negativă, cealaltă este universală. 177. Oricare ar fi propoziţia, putem deriva logic corect faptul că ea are aceeaşi valoare de adevăr precum o altă propoziţie cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat pe baza raportului de: a. contrarietate; b. subalternare; c. contradicţie; d. subcontrarietate. 178. Dacă o propoziţie oarecare este adevărată: a. subalterna ei este falsă; b. supraalterna ei nu poate fi adevărată; c. contrara ei este adevărată; d. subcontrara ei poate fi adevărată. 179. Cantitatea unei propoziţii categorice este determinată de: a. cuantorii universali; b. elementele care determină sfera subiectului; c. elementele care determină sfera predicatului; d. cuantorii care determină predicatul. 32

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

180. Care dintre variantele date exprimă mai bine semnificaţia enunţului ,,Numai lupii nu sunt zburătoare printre mamifere"? a. Lupii nu sunt mamifere zburătoare şi toţi nelupii sunt zburătoare; b. Niciun lup nu este zburător; c. Niciun lup nu este mamifer zburător; d. Niciun lup nu este mamifer zburător şi orice alt mamifer este zburător; 181. În cazul în care două propoziţii cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat au aceeaşi cantitate, dar calitatea diferită, între ele poate fi stabilit un raport de: a. contradicţie, dacă fiecare are doar subiectul distribuit; b. contrarietate, dacă ambele au subiectul distribuit; c. subalternare, dacă niciuna nu are predicatul distribuit; d. subcontrarietate, dacă fiecare are doar predicatul distribuit. 182. Din adevărul propoziţiei „Toate cuburile sunt prisme cu şase feţe" se deduce falsitatea propoziţiei „Unele cuburi nu sunt prisme cu şase feţe" în baza raportului de: a. contradicţie; b. contrarietate; c. subalternare; d. subcontrarietate. 183. Dacă o propoziţie universală este adevărată: a. particulara de aceeaşi calitate poate fi adevărată; b. supraalterna contradictoriei ei este falsă; c. are aceeaşi valoare de adevăr cu subalterna contradictoriei sale; d. nu are contrară. 184. Corespunde raportului de contrarietate enunţul: a. falsitatea propoziţiilor universale determină falsitatea propoziţiilor universale de calitate opusă; b. adevărul unei propoziţii universale determină falsitatea altei propoziţii dacă singura diferenţă dintre acestea este calitatea; c. falsitatea propoziţiilor universale determină falsitatea propoziţiilor particulare de aceeaşi calitate; d. falsitatea propoziţiilor universale determină falsitatea propoziţiilor particulare de calitate opusă. 185. Alege varianta care exprimă cel mai bine semnificaţia enunţului „Toţi absolvenţii unei facu_l tăţi, cu excepţia celor de la Matematică, pot deveni jurişti": a. Niciun absolvent de la Matematică nu poate deveni jurist; b. Niciun absolvent al niciunei Facultăţi nu poate deveni jurist; c. Unii dintre cei care au absolvit o facultate pot deveni jurişti, însă absolvenţii Facultăţii de Matematică nu pot deveni jurişti; d. Jurişti nu pot deveni decât absolvenţii de Drept. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

33

1 86. Două propoziţii oarecare, categorice sau de alt fel, sunt reciproc inconsistente

1 87.

1 88.

1 89.

1 90.

1 91 .

1 92.

34

dacă: a. nu pot fi împreună adevărate, dar pot fi împreună false; b. nu pot avea niciodată aceeaşi valoare de adevăr; c. preiau reciproc valoarea de adevăr a celeilalte; d. exclud reciproc numai falsitatea celeilalte. Inferenţele imediate construite pe baza pătratului logic: a. justifică o propoziţie categorică pe baza altei propoziţii categorice: b. pot fi valide, chiar dacă nu respectă toate legile logice; c. pleacă de la falsitatea sau adevărul unei anumite propoziţii categorice şi stabilesc uneori adevărul sau falsitatea altei propoziţii categorice; d. pleacă de la adevărul sau falsitatea unei anumite propoziţii categorice şi stabilesc, cu necesitate, adevărul sau falsitatea oricărei alte propoziţii categorice; Dacă o propoziţie oarecare este falsă: a. subcontrara ei nu poate fi adevărată; b. supraalterna ei poate fi adevărată; c. contrara ei poate fi adevărată; d. contradictoria ei este falsă. În cazul raportului de subalternare: a. adevărul atrage adevărul; b. falsitatea atrage falsitatea; c. adevărul universalei atrage adevărul particularei; d. falsitatea universalei atrage falsitatea particularei. În interpretarea booleană a propoziţiilor categorice se păstrează din pătratul logic doar raportul/raporturile de: a. contrarietate şi subcontrarietate; b. subalternare; c. contradicţie; d. contradicţie şi contrarietate. În ceea ce priveşte propoziţiile, din punct de vedere logic, ne interesează în primul rând: a. dacă sunt sau nu purtătoare de adevăr; b. dacă pot susţine sau întemeia alte propoziţii; c. cum se diferenţiază de alte forme logice; d. ce rol pot avea în analiza logică a termenilor. O propoziţie categorică poate reda: a. un raport de identitate sau unul de opoziţie; b. un raport de opoziţie sau/şi de concordanţă; c. un raport de ordonare sau unul de contrarietate; d. un raport de concordanţă sau unul de opoziţie.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

193. Predicatul unei propoziţii categorice este termenul care: a. nu are rol de subiect; b. se afirmă sau se neagă; c. se asertează; d. se afirmă sau se neagă cu referire la subiect. 194. Calitatea unei propoziţii categorice este determinată de: a. calitatea cuantorilor; b. relaţia de predicaţie; c. raportul de concordanţă; d. raportul de opoziţie. 195. În enunţul „Există oameni nepoliticoşi": a. nu este distribuit niciun termen; b. este distribuit doar predicatul; c. este distribuit doar subiectul; d. sunt distribuiţi amândoi termenii. 196. În interpretarea booleană a propoziţiilor categorice universale, indiferent de conţinutul material al acestora: a. dacă o propoziţie este adevărată, subalterna ei este tot adevărată; b. dacă o propoziţie este adevărată, contradictoria ei este falsă; c. dacă o propoziţie este falsă, contrara ei este adevărată; d. dacă o propoziţie este falsă, supraalterna ei este tot falsă. 197. Enunţul condiţional „Dacă este liliac, nu este trandafir" redă o propoziţie categorică de forma: a. SaP; b. SiP; c. SeP; d. SoP. 198. Dacă X, Y şi Z sunt propoziţii categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, iar X poate fi împreună adevărată cu - Y, atunci raportul dintre X şi Z este de: a. contradicţie; b. contrarietate; c. subalternare; d. subcontrarietate. 199. Două- propoziţii categorice care diferă doar prin calitate: a. nu pot fi împreună nici adevărate, nici false; b. sunt împreună adevărate, dacă nu sunt universale; c. pot fi împreună false, dacă nu sunt universale; d. pot fi uneori adevărate împreună. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

35

200. În corespondentul standard al enunţului „Nu toţi aviatorii sunt celebri", prin care se exprimă negarea unei universale: a. nu este distribuit niciun termen; b. este distribuit doar predicatul; c. este distribuit doar subiectul; d. sunt distribuiţi amândoi termenii. 201. Care dintre formulele de mai jos nu redă corect raportul dintre două propoziţii categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat? a. (SaP = O) -+ (SeP = O); b. (SiP = O) -+ (SoP = 1 ); c. (SoP = 1 ) -+ (SeP = ?); d. (SeP = 1 ) -+ (SoP = 1 ). 202. Unui enunţ de forma „Dacă e lup, e mamifer"îi corespunde o propoziţie categorică având formula Venn: a. SP ;t O ; b. SP ;t O ; c. SP = O ; d. SP = O. 203. Care dintre următoarele enunţuri corespunde pentru două propoziţii aflate în raport de contrarietate? a. nu au aceeaşi cantitate; b. nu sunt particulare; c. pot fi împreună adevărate; d. nu pot fi împreună false. 204. Dacă o propoziţie oarecare este adevărată: a. supraalterna ei este adevărată; b. contrara ei nu este falsă; c. contradictoria ei este adevărată; d. subcontrara ei poate avea aceeaşi valoare de adevăr. 205. Care dintre următoarele enunţuri corespunde pentru două propoziţii aflate în raport de subcontrarietate? a. dacă una este falsă, cealaltă este adevărată; b. una dintre ele are subiectul distribuit; c. pot fi amândouă afirmative; d. pot fi amândouă negative. 206. Dacă o propoziţie particulară este falsă: a. poate avea o contradictorie falsă; b. are o subcontrară adevărată; c. are o supraalternă uneori adevărată; d. nu are subalternă. 36

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

207. Nu pot fi împreună nici adevărate, nici false:

208.

209.

21 0.

211.

21 2.

a. propoziţiile contrare; b. supraalterna şi subalterna; c. propoziţiile subcontrare; d. propoziţiile contradictorii. În cazul raportului de subalternare: a. falsitatea atrage falsitatea; b. adevărul atrage adevărul; c. falsitatea universalei atrage falsitatea particularei; d. falsitatea particularei atrage falsitatea universalei. Care dintre formulele de mai jos redă corect raportul dintre două propoziţii categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat? a. (SaP = 1) --+ (SeP = 1); b. (SiP = O) --+ (SoP = ?); c. (SoP = O) --+ (SaP = O); d. (SiP = 1) --+ (SaP = ?). Potrivit relaţiilor din pătratul logic, semnul ,,?" din formula (SiP = 1) --+ (SoP = 7) are următoarea semnificaţie: a. propoziţia SoP nu poate fi decât sau adevărată, sau falsă; b. valoarea de adevăr a propoziţiei SoP nu poate fi determinată în nicio circumstanţă; c. propoziţia SoP are o anumită valoare de adevăr, dar ea nu poate fi determinată doar cunoscând că propoziţia SiP este adevărată; d. propoziţia SoP are o anumită valoare de adevăr, fie adevărul, fie falsul, terţul fiind exclus, dar nu putem spune care este aceea fără a şti ce semnifică S şi P. Care dintre următoarele enunţuri corespunde pentru două propoziţii aflate în raport de contradicţie? a. pot avea aceeaşi valoare de adevăr; b. au aceeaşi calitate; c. sunt diferite doar prin cantitate; d. nu pot fi împreună false. Dacă o propoziţie oarecare este adevărată: a. subalterna ei nu poate fi falsă; b. subcontrara ei nu poate fi adevărată; c. sLibcontrara ei poate fi falsă; d. contrara ei nu poate fi falsă.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

37

VI. PROPOZIŢII COM PUSE Limbajul specific logicii propoziţiilor compuse. Funcţii de adevăr. Proprietăţile principalilor operatori propoziţionali. Tipuri de formule cu propoziţii compuse. Argumente cu propoziţii compuse. Erori în construcţia argumentelor cu propoziţii compuse. Metode de probare a validităţii argumentelor cu propoziţii compuse Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns.

213. În cadrul logicii propoziţiilor compuse nivelul elementar al analizei logice este: a. termenul; b. propoziţia atomară; c. valoarea de adevăr a propoziţiilor (simple sau atomare); d. propoziţia moleculară. 214. Care dintre următoarele afirmaţii nu se potriveşte într-o descriere a logicii propoziţiilor compuse? a. este interesată de modul în care valoarea de adevăr a unei propoziţii moleculare este determinată de valorile de adevăr ale propoziţiilor componente şi de stabilirea acelor valori de adevăr prin raportare la fapte; b. este interesată de identificarea structurii unei propoziţii compuse pe baza diferenţierii între variabilele propoziţionale şi operatorii logici, nefiind interesată de conţinutul propoziţiilor atomare, ci de valoarea de adevăr a acestora; c. analizează structura unei propoziţii compuse luând în considerare operatorii care apar în acea propoziţie; d. analizează propoziţiile compuse ca funcţii de adevăr; 215. Operatorii monadici din logica propoziţională: a. nu influenţează în niciun fel valoarea de adevăr a propoziţiilor în care apar; b. nu pot avea ca argument o propoziţie compusă; c. se diferenţiază de cei diadici prin numărul propoziţiilor sau al argumentelor pe care le pot avea; d. în structuri complexe, pot avea ca argument unul sau altul dintre operatorii diadici. 38

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

216. Formula ,,(p & - p) = O" se bazează pe faptul că: a. p şi - p sunt contrare; b. p şi - p nu pot fi împreună adevărate; c. cele două propoziţii nu pot avea aceeaşi valoare de adevăr; d. valoarea de adevăr a propoziţiei compuse „p & - p" este mai curând O, decât 1. 217. Pentru ca o implicaţie materială să fie adevărată este suficient ca: a. antecedentul să fie adevărat; b. antecedentul şi consecventul să aibă valori diferite de adevăr; c. antecedentul să fie adevărat, iar consecventul fals; d. consecventul să fie adevărat. 218. Care dintre formule redă enunţul „Numai dacă îmi place logica, dau examen la logică": a. p -+ q ; b. q -+ p; C. p q ; d. - p -+ q .

=

219. Care dintre formulele date exprimă relaţia dintre operatorii „disjuncţie exclusivă" şi „bicondiţional"? a. - (p w q) (p q); b. - (p w q) (p - q); C. (p q) (p W q); d. ( p q) ( p w q ) .

=- = = = = == =

220. Implicaţia logică se referă doar la cazul în care: a. o propoziţie implică o altă propoziţie, indiferent de valoarea de adevăr a primei propoziţii; b. o propoziţie este implicată de o altă propoziţie, indiferent de valoarea sa de adevăr; c. o propoziţie oarecare decurge dintr-o altă propoziţie, numai în cazul în care aceasta este adevărată; d. exclude doar situaţia în care antecedentul este adevărat şi consecventul, fals. 221. Traduc�rea unei implicaţii materiale prin negaţie şi disjuncţie poate fi exprimată prin formula: a. (p -+ q) = - (p & - q); b. (p -+ q) = - (p V q ); C. (p & q) (p -+ - q); d. (p V q) p -+ q .

==-

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

39

222. Care dintre variantele de mai jos nu descrie funcţia operatorului ,,conjuncţie"? a. pentru a fi siguri de falsitatea propoziţiei compuse, nu este necesar ca fiecare conjunct să fie fals; b. propoziţia compusă este adevărată dacă şi numai dacă fiecare conjunct este adevărat; c. propoziţia compusă nu este falsă dacă doar unul dintre conjuncţi este fals; d. pentru ca propoziţia compusă să aibă valoarea de adevăr „fals" este suficient ca un singur conjunct, oricare ar fi el, să fie fals; 223. Pentru a stabili dacă un argument cu propoziţii compuse este valid sau nu prin metoda deciziei prescurtate: a. vom încerca să falsificăm consecventul; b. vom căuta să determinăm dacă este posibil să avem antecedent adevărat şi consecvent fals; c. este suficientă analizarea valorii de adevăr a antecedentului; d. vom analiza doar cazurile în care propoziţiile atomare au valoarea 1. 224. O implicaţie logică este adevărată dacă şi numai dacă: a. antecedentul şi consecventul au aceeaşi valoare de adevăr; b. antecedentul şi consecventul au valori de adevăr diferite; c. antecedentul este adevărat; d. consecventul adevărat are un antecedent adevărat. 225. Alege enunţul care nu constituie o regulă aplicabilă în analiza propoziţiilor compuse: a. dacă două formule sunt echivalente logic, atunci ele pot fi înlocuite una cu cealaltă în orice condiţii; b. în orice lege logică putem înlocui o variabilă cu o formulă ori de câte ori apare acea variabilă şi vom obţine tot o lege logică; c. în orice formulă inconsistentă putem înlocui o variabilă cu aceeaşi formulă ori de câte ori apare variabila respectivă şi vom obţine tot o formulă inconsistentă; d. în orice implicaţie universal adevărată, putem detaşa antecedentul ca o lege logică distinctă; 226. În cazul unui argument disjunctiv în care premisa iniţială este o disjuncţie exclusivă: a. negarea unui disjunct implică negarea celuilalt, şi invers; b. afirmarea unui disjunct implică afirmarea celuilalt; c. negarea unui disjunct implică afirmarea celuilalt; d. negarea unui disjunct implică afirmarea celuilalt, dar afirmarea unui disjunct nu implică negarea celuilalt. 40

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

227. Valoarea de adevăr a unei propoziţii compuse în care apar mai mulţi operatori, cei diadici având ca argument chiar propoziţii compuse, este dată de: a. valorile pe care le ia primul operator diadic din structura ei; b. valorile pe care le ia operatorul principal; c. valorile pe care le iau operatorii care au ca argumente numai propoziţii simple; d. valoarea cel mai des întâlnită printre valorile pe care le ia operatorul principal. 228. Care dintre formulele date, deşi este corectă, nu exprimă sau nu este o consecinţă a unei legi de posibilitate a conjuncţiei? a. O & p = O; b. p -+ 1 = 1; C. 1 & (p V q ) = (p V q ); d. p 1 = - p. 229. Care dintre formulele de mai jos exprimă una dintre Legile lui De Morgan? a. (- p & - q) === (p v q) b. - (- p V - q) = (p & q) c. - (p & q) v (- p v - q) d. - (p V q) = (p & - q) 230. Pentru argumentele disjunctive în care premisa iniţială este o disjuncţie neexclusivă este valid doar modul: a. tollendo-ponens; b. ponendo-ponens; c. tollendo-tollens; d. ponendo-tollens. 231. Potrivit tabelului de adevăr al implicaţiei materiale: a. falsul implică doar falsul; b. adevărul nu este implicat de orice; c. adevărul implică doar adevărul; d. falsul este implicat de orice. 232. În orice argument disjunctiv: a. afirmarea unui disjunct implică afirmarea celuilalt; b. negarea unui disjunct implică afirmarea celuilalt; c. afirmarea unui disjunct implică negarea celuilalt; d. negarea unui disjunct implică negarea celuilalt. 233. Care dintre formulele de mai jos redă un argument disjunctiv valid? a. [(p V q ) & p] -+ - q ; b. [(p w q) & - p] -+ q ; C. [(p -+ q) & - q] -+ p; d. [ (p V q) & - p] -+ - q .

=

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

41

234. O formulă propoziţională exprimă o lege logică dacă: a. operatorul principal are numai valoarea 1, indiferent de valoarea de adevăr a propoziţiilor atomare care apar în structura ei; b. toate propoziţiile compuse care apar în structura ei sunt adevărate; c. niciuna dintre propoziţiile simple din care este compusă nu este falsă; d. operatorul principal ia valoarea 1 numai pentru propoziţiile atomare false. 235. Nu putem stabili validitatea unui argument cu propoziţii compuse prin: a. metoda deciziei prescurtate; b. utilizarea unui tabel de adevăr; c. analiza valorilor pe care le ia un set de propoziţii atomare stabilit la întâmplare; d. încercarea de falsificare a formulei propoziţionale corespondente. 236. În funcţie de valorile pe care le ia operatorul principal al unei formule propoziţionale compuse, aceasta poate fi: a. lege logică, tautologie sau realizabilă; b. inconsistentă, plauzibilă sau universal falsă; c. universal adevărată, inconsistentă sau realizabilă; d. contradicţie logică, lege logică sau inconsistentă. 237. Modul ponendo-ponens este redat prin formula: a. [(q W p) V p] -+ q ; b. [(p -+ q) & p] -+ q ; C. [(p V q ) & p] -+ - q ; d. [(q -+ p) & p] -+ (p -+ q). 238. Un argument ipotetic cu propoziţii compuse de forma tollendo-tollens exprimă regula: a. afirmării antecedentului; b. negării consecventului; c. negării antecedentului; d. afirmării consecventului. 239. În cazul unui argument disjunctiv în care premisa iniţială este o disjuncţie neexclusivă: a. negarea unui disjunct nu implică negarea sau afirmarea celuilalt; b. afirmarea unui disjunct implică afirmarea celuilalt; c. afirmarea unui disjunct implică negarea celuilalt; d. oricare ar fi disjunctul negat, celălalt este afirmat. 240. O dilemă este complexă distructivă dacă: a. concluzia este o propoziţie compusă; b. toate propoziţiile concluziei sunt negate; c. concluzia este formată din mai multe propoziţii atomare şi cel puţin una dintre acestea este negată; d. niciuna dintre propoziţiile concluziei nu este simplă şi negată. 42

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

241. Un argument cu propoziţii compuse este valid dacă: a. conjuncţia premiselor nu are valoarea O; b. este imposibil ca dintr-un antecedent în care toate premisele sunt adevărate concluzia să fie falsă; c. concluzia lui nu este falsă; d. dacă formula propoziţională corespondentă nu este inconsistentă, ci universal adevărată sau cel puţin plauzibilă. 242. Pentru ca o implicaţie să fie adevărată este necesar: a. să fie adevărat consecventul; b. să fie adevărat şi antecedentul, şi consecventul; c. antecedentul să nu fie fals; d. după antecedent adevărat să nu avem consecvent fals. 243. Care dintre formulele de mai jos redă un argument ipotetic valid? a. [ (p -+ q) & p] -+ - q ; b. [ (p -+ q) & - p] -+ q ; c. [ (p - q ) & - q] - p; d. [ (p -+ q) & p] -+ q . 244. Dacă un argument cu propoziţii compuse este tradus printr-o formulă propoziţională care se dovedeşte doar plauzibilă: a. poate fi valid dacă din conjuncţia premiselor nu rezultă niciodată o concluzie falsă; b. este nevalid, dacă există posibilitatea ca cel puţin o dată antecedentul adevărat (conjuncţia premiselor) să implice o concluzie falsă; c. este nevalid dacă formula respectivă nu este plauzibilă; d. este valid dacă orice conjuncţie a propoziţiilor atomare ia valoarea 1.

VII. RAŢIONAMENTE Definire. Structură. Tipuri de raţiona mente. Raţiona mentele şi argumentarea. Tehnici de argumentare. Argumentare şi contraargumentare. Persuasiune şi manipulare

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. variantă corectă de răspuns. . . . . . . . . Întrebările . . . . . . . . . . . . . . . au . . . . câte . . . . . . .o. . singură . . . . . . . . . Toate ............................. .............................

:

245. Argumentarea: a. nu depinde de interese practice; b. nu este influenţată de context; c. utilizează doar raţionamente logic-corecte; d. este corelată cu dezbaterea sau conflictul de idei. Teste grilă de găndire logică şi raţionament critic

43

246. Spre deosebire de argumentare, o explicaţie urmăreşte: a. convingerea; b. stabilirea adevărului; c. clarificarea; d. dovedirea. 247. Orizontul argumentării este: a. certitudinea; b. plauzibilul; c. imposibilul; d. falsitatea. 248. Alege enunţul corect a. indicatorii opiniei arată cum se raportează interlocutorul la ceea ce susţine; b. logica formală analizează raţionamentele independent de utilizarea acestora; c. argumentarea nu este o practică a raţionamentului (sfera argumentării este diferită de sfera raţionamentului); d. teoria argumentării nu este interesată de influenţa contextului asupra acceptabilităţii unei teze. 249. Apelul intenţionat la premise false caracterizează mai ales: a. persuasiunea; b. comunicarea interpersonală; c. manipularea; d. discursul argumentativ; 250. Manipularea: a. nu urmăreşte înţelegerea corectă a unei situaţii; b. are în vedere stabilirea adevărului: c. vizează acceptarea liberă, conştientă a unei idei; d. nu urmăreşte adeziunea la o idee prin orice fel de mijloace. 251. Nu este un instrument specific manipulării: a. intimidarea; b. lacrimile de crocodil; c. furia explozivă; d. apelul la o autoritate legitimă. 252. Care dintre enunţurile de mai jos nu se referă la rolul raţionamentelor în argumentare? a. un raţionament ne ajută să susţinem o anumită idee; b. prin argumentare, un raţionament este „pus la lucru"; c. raţionamentele pot avea sau nu un rol argumentativ, demonstrativ sau persuasiv; d. rolul raţionamentelor în argumentare este dat de capacitatea lor de a stabili adevărul unei propoziţii pe baza uneia sau a mai multor alte propoziţii; 44

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

253. Apelul la o mărturie credibilă care să sprijine teza unei argumentări: a. este un mijloc de intimidare; b. ajută la creşterea gradului de acceptabilitate; c. oferă un temei necesar pentru concluzie; d. face ca teza să nu mai poată fi combătută. 254. Structura unei argumentări se referă la: a. procedeu, fundament, argumente; b. teză, fundament, concluzie; c. fundament, teză, procedeu; d. procedeu, premise, fundament. 255. Una dintre variantele de mai jos nu exprimă corect o diferenţă între practica argumentării raţionale şi practica demonstrării unei idei: a. una presupune caracterul incontestabil al adevărului premiselor, cealaltă nu; b. una este în mod ideal independentă de context, iar cealaltă poate fi puternic influenţată de context; c. cerinţele şi regulile corectitudinii logice, deşi nu sunt ignorate de niciuna, nu se impun în aceeaşi măsură în ambele; d. una este forma cea mai puternică de întemeiere a adevărului prin raţionamente, iar cealaltă, forma cea mai slabă şi aproape indezirabilă prin care putem convinge pe cineva cu privire la adevărul unei idei. 256. Spre deosebire de argumentare, manipularea este un demers: a. persuasiv; b. indezirabil; c. demonstrativ; d. emoţional. 257. O argumentare de tip evaluativ urmăreşte mai curând convingerea cu privire la: a. adevărul unei opinii despre fapte de orice natură; b. moralitatea unei acţiuni; c. alegerea unui produs; d. participarea la un proiect. 258. Care dintre perechile de termeni de mai jos nu poate reprezenta o clasificare a formelor de argumentare? a. convingătoare sau neconvingătoare; b. plauzibilă sau neplauzibilă; c. adevărată sau falsă; d. pute�nică sau slabă. 259. Distorsionarea adevărului este specifică: a. pe�suasiunii; b. demonstraţiei; c. manipulării; d. explicaţiei. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

45

260. Argumentarea: a. este o înşiruire de raţionamente valide; b. de cele mai multe ori, nu se adresează unui interlocutor determinat; c. are exclusiv rolul de a proba adevărul unei idei; d. are, de regulă, un caracter pragmatic. 261. Spre deosebire de manipulare, persuasiunea este un demers: a. argumentativ; b. demonstrativ; c. dezirabil; d. constrângător. 262. Dintre elementele structurale ale unei argumentări, cel care reprezintă nucleul acesteia este: a. concluzia; b. procedeul argumentării; c. teza; d. ceea ce reuşim să dovedim. 263. Alege enunţul incorect: a. demonstraţia este procesul prin care, pe baza unor premise adevărate sau al căror adevăr nu poate fi pus la îndoială în mod raţional, se susţine cu un caracter de necesitate adevărul unei idei; b. nu este adevărat că argumentarea nu se adresează, de regulă, unui anumit interlocutor; c. mai rar o demonstraţie bună poate fi constrângătoare; cel mai adesea, poate fi mai mult sau mai puţin convingătoare; d. chiar dacă nu apelează numai la mijloace raţionale, persuasiunea nu vizează prin orice fel de mijloace adeziunea la o anumită idee. 264. Raţionamentele în care concluzia este sigur adevărată sunt a. cele inductive; b. cele deductive valide; c. cele probabil adevărate; d. cele deductive valide cu premise adevărate. 265. Sensul primar al argumentării este: a. a demonstra un adevăr; b. a susţine o idee; c. a combate un interlocutor; d. a verifica o idee. 266. O mulţime de propoziţii reprezintă un raţionament dacă: a. avem un indicator de concluzie; b. există una sau mai multe concluzii; 46

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c.

267.

268.

269.

270.

271.

272.

273.

există o relaţie de consecinţă logică între una dintre propoziţii şi restul propoziţiilor; d. premisele sunt un temei necesar pentru concluzie. O argumentare de tip factual urmăreşte mai curând convingerea cu privire la: a. adevărul unei opinii; b. caracterul acceptabil sau inacceptabil al unei acţiuni; c. respingerea unei opţiuni religioase; d. legalitatea unei acţiuni. Spre deosebire de manipulare, argumentarea este un proces de comunicare în care nu intervin: a. raţionamente; b. tehnici de argumentare; c. indicatori de opinie; d. mijloace de convingere iraţionale sau indezirabile. Într-un proces de argumentare raţională nu este firească apariţia: a. unor procedee deductive inferenţiale; b. unor procedee nedeductive; c. unor procedee care vizează declanşarea sau întărirea anumitor emoţii; d. unor procedee bazate pe metodele de cercetare inductivă. Apelul la exemple reale care să sprijine teza unei argumentări: a. este un instrument auxiliar; b. este indispensabil; c. este un procedeu fundamental de argumentare; d. este o tehnică de substituire a tezei. Nu este un instrument specific manipulării: a. minciuna prin omisiune; b. tehnica ţapului ispăşitor; c. mărturia credibilă; d. negarea. Alege enunţul incorect: a. orice raţionament are un caracter argumentativ; b. unele mulţimi de propoziţii nu sunt raţionamente; c. raţionamentele pot fi descrise ca implicaţii logice; d. indicatorii opiniei arată cum se raportează locutorul la ceea ce susţine. O argumentare de tip acţionai urmăreşte mai curând convingerea cu privire la.: a. adevărul unei opinii; b. validitatea unei propoziţii; c. alegerea unui produs; d. deziderabilitatea unui proiect. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

47

274. Spre deosebire de o demonstraţie, într-un demers argumentativ sunt implicate adesea: a. raţionamente; b. elemente contextuale; c. reguli de raţionare; d. ipoteze, reguli, propoziţii adevărate. 275. Printre procedeele deductive inferenţiale pe care le putem întâlni într-o argumentare nu se numără şi: a. dilemele; b. operaţiile precum conversiunea şi obversiunea; c. argumentele ipotetice; d. inducţia prin simplă enumerare. 276. Validitatea unui raţionament: a. depinde de valoarea de adevăr a propoziţiilor sale; b. este incertă dacă premisele sunt adevărate, iar concluzia falsă; c. este o condiţie sine qua non a certitudinii adevărului concluziei; d. este condiţia de bază a adevărului propoziţiilor sale. 277. Argumentarea: a. se bazează pe premise incontestabile; b. are în vedere exclusiv propoziţii adevărate; c. nu are scopuri şi condiţie extralogice; d. poate avea grade diferite de acceptabilitate. 278. O mulţime de propoziţii reprezintă un raţionament dacă: a. toate propoziţiile sale sunt adevărate; b. există o propoziţie al cărei adevăr decurge din adevărul celeilalte/ celorlalte; c. are o concluzie falsă, care decurge din premise adevărate; d. nu încalcă nicio lege logică. 279. Dacă un raţionament are toate premisele adevărate, dar concluzia falsă: a. poate fi valid, în anumite condiţii; b. s-a încălcat cel puţin o lege logică; c. premisele susţin falsitatea concluziei; d. falsitatea concluziei este demonstrată logic. 280. Într-o argumentare, premisele: a. sunt întotdeauna prezentate explicit; b. sunt postulate ca principii sau axiome; c. uneori pot fi puse la îndoială; d. nu sunt afectate de erorile de limbaj. 281. Care dintre variantele de mai jos nu se referă corect la argumentare? a. poate fi polemică; b. poate fi complexă (cu un singur raţionament, dar cu mai multe concluzii intermediare); 48

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c.

282.

283.

284.

285.

poate avea sau nu reguli prestabilite privind durata sau modul de desfăşurare; d. poate reda atitudinea locutorului faţă de ceea ce susţine. Este specific argumentării raţionale apelul la: a. gestică; b. intonaţie; c. temeiuri; d. sugestie. Care dintre atributele de mai jos nu se aplică, de regulă, unei argumentări? a. plauzibilă; b. constrângătoare; c. convingătoare; d. neconcludentă. Într-o argumentare se apelează întotdeauna la: a. ipoteze; b. temeiuri; c. argumente valide; d. demonstraţii. Nivelul de generalitate al concluziei în raport cu premisele: a. influenţează gradul de certitudine a concluziei; b. este specific inferenţelor inductive; c. diferenţiază argumentele imediate de cele mediate; d. diferenţiază între argumentare şi demonstraţie.

VIII. DE MONSTRAŢIA ŞI COM f>ATEREA Definire şi caracterizare generală. Structură. Corectitudine în demonstrare. Tipuri de demonstraţii

.· · · · · · · · · · Toate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. · · · · · · · · întrebările · · · · · · · · · · · · · · · au · · · · câte · · · · · · ·o· · singură · · · · · · · · · · · variantă · · · · · · · · · · · ·corectă · · · · · · · · . . .de . . . .răspuns. 286. Demonstraţia: a. nu este o simplă înşiruire de raţionamente; b. se adresează unui interlocutor determinat; c. probează adevărul unei idei; d. este influenţată decisiv de convingerile şi de credinţele celorlalţi. 287. Care dintr€ următoarele reguli nu se referă la teza unei demonstraţii? a. trebuie să aibă un înţeles univoc; b. nu treb � ie să fie ambiguă; c. trebuie să respecte toate legile logice; d. trebuie să fie cel puţin probabil adevărată. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

49

288. Într-o demonstraţie directă: a. se demonstrează prin eliminare; b. se demonstrează teza, nu opusul acesteia; c. premisele sprijină indirect teza; d. se demonstrează în mod direct opusul tezei şi, implicit, teza. 289. În cazul unei demonstraţii: a. premisele trebuie să fie deja demonstrate; b. interlocutorul trebuie să fie prezent pentru a înţelege demonstraţia; c. corectitudinea este rezultatul respectării unor legi logice; d. contextul este nesemnificativ, în sensul că nu poate influenţa validitatea acesteia. 290. Alege enunţul corect a. confirmarea unei ipoteze prin teste de laborator reprezintă întotdeauna o demonstrare indubitabilă a adevărului acelei ipoteze; b. în sens primar, combaterea este menită să justifice în mod direct falsitatea unei idei; c. nicio formă de argumentare nu depăşeşte cadrul strict al înlănţuirii de raţionamente; d. argumentarea şi demonstraţia sunt demersuri raţionale prin care ne asigurăm că nu acceptăm adevărul unei idei fără un temei suficient. 291. Care dintre enunţuri nu reprezintă o regulă de corectitudine a demonstraţiei? a. teza trebuie să fie clar şi precis formulată; b. teza nu trebuie să fie neapărat corelată cu fundamentul demonstraţiei; c. adevărul premiselor trebuie să fie independent de adevărul concluziei; d. fundamentul demonstraţiei trebuie să reprezinte un temei suficient pentru ceea ce se susţine în concluzie. 292. De cele mai multe ori, demersul de demonstrare a adevărului unei idei nu presupune: a. folosirea unor argumente; b. prezenţa un interlocutor; c. apelul la premise adevărate sau al căror adevăr nu poate fi pus la îndoială; d. folosirea unor procedee de raţionare corecte. 293. În cazul unei demonstraţii corecte: a. adevărul concluziei nu poate fi pus la îndoială; b. nu este necesară respectarea legilor de raţionare; c. nu apar indicatori de concluzie; d. contextul este decisiv. 50

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

294. Alege enunţul corect a. o demonstraţie validă poate apela în mod intenţionat la argumente nevalide; b. demonstraţiile nu au un caracter pragmatic intrinsec; c. argumentarea este constrângătoare; d. rareori demonstraţiile sunt formalizate explicit. 295. Combaterea: a. se bazează exclusiv pe contraexemple; b. este, în esenţă, un procedeu de infirmare a unei idei; c. nu poate avea structura unei demonstraţii; d. se poate realiza numai prin dovedirea inacceptabilităţii unei idei. 296. Scopul unei demonstraţii este: a. convingerea; b. schimbarea unei opinii; c. stabilirea adevărului; d. realizarea unei acţiuni. 297. Se consideră a fi o eroare fundamentală dacă într-o demonstraţie: a. se apelează la ipoteze; b. apar axiome; c. cel puţin o premisă este falsă (indiferent dacă este astfel prin raport cu o altă premisă sau prin raport cu stările de lucruri reale la care se referă); d. mulţimea premiselor nu este contradictorie. 298. Care dintre atributele de mai jos este folosit corect pentru a descrie o demonstraţie validă? a. plauzibilă; b. constrângătoare; c. parţial convingătoare; d. neconcludentă. 299. Demonstraţia prin apel la ipoteze este: a. testare; b. verificare; c. indirectă. d. falsă.

.

300. O demonstraţie amplă apelează la: a. mai multe concluzii; b. mai multe raţionamente; c. numeroase teze şi legi ştiinţifice; d. testare şi verificare. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

51

301. Demonstraţia prin excludere: a. este o demonstraţie directă; b. conţine o construcţie de forma „sau a, sau b, sau c ... , sau n"; c. conduce la o concluzie indubitabil adevărată chiar dacă excluderea este parţială; d. se bazează pe dovedirea absurdităţii tezei opuse celei pe care o susţine. 302. Care dintre următoarele reguli nu se referă la teza unei demonstraţii? a. nu trebuie să fi fost deja infirmată; b. trebuie să aibă un înţeles univoc; c. trebuie să fie identică pe tot parcursul demonstraţiei; d. trebuie să respecte toate legile logice. 303. În demonstraţiile inductive: a. concluzia are un grad de generalitate mai mare decât premisele doar dacă nu avem nicio premisă falsă; b. concluzia este sigur adevărată; c. se apelează la datele simţurilor; d. fundamentul reprezintă un temei suficient pentru concluzie. 304. Care dintre următoarele reguli se referă la teza unei demonstraţii? a. trebuie să fie validă; b. nu trebuie să fie ambiguă; c. trebuie să conţină doar propoziţii adevărate; d. nu trebuie să depindă de fundamentul demonstraţiei (pentru a evita cercul vicios). 305. În cazul combaterii: a. încercăm să demonstrăm un fals; b. nu apelăm la procedee demonstrative; c. încercăm să infirmăm adevărul unei idei; d. apelăm la imposibilitate sau la demonstraţia prin excludere.

52

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

IX. INFERENŢE IMEDIATE CU PROPOZIŢII CATEGORICE Caracterizare generală. Distribuirea termenilor, conversiunea şi obversiunea. Alte inferenţe imediate valide

· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . Toate . . . . . . . . întrebările . . . . . . . . . . . . . . . au . · · · câte · · · · · · · · · · ·de · · · · · · ·o· · singură · · · ·răspuns. · · · . . . . . . · · · · · · · · · · · ·: · · · · · · · · · · · ·corectă · · · · · · · · · · · variantă

.

:

306. Dacă un raţionament oarecare nu încalcă nicio lege logică, este o inferenţă

imediată şi premisa sa este adevărată, atunci: a. cel mai probabil, concluzia este derivată în mod valid; b. concluzia este probabil adevărată; c. concluzia este adevărată; d. concluzia poate fi adevărată sau falsă, depinde dacă este o conversiune simplă sau una prin accident. 307. Dacă convertim prin accident supraalterna unei propoziţii afirmative,

obţinem: a. o propoziţie adevărată; b. o propoziţie logic echivalentă cu premisa; c. o propoziţie universală; d. o propoziţie particulară. 308. O inferenţă imediată:

a. are cel puţin o premisă; b. poate fi alcătuită şi din alte propoziţii, nu numai din cele categorice; c. respectă întotdeauna principiile logice de bază; d. are în structura sa cel puţin un termen distribuit. 309. Conversa simplă a unei propoziţii de tip E şi propoziţia respectivă:

a. sunt logic echivalente; b. nu au întotdeauna aceeaşi valoare de adevăr; c. nu pot fi împreună adevărate; d. nu pot fi împreună false. 31 0. Doar în.cazul inferenţelor imediate cu propoziţii categorice, validitatea: a. nu depinde de valoarea de adevăr a premisei/premiselor; b. nu depinde de conţinutul propoziţiilor (de ceea ce transmit propoziţiile); c. depinde şi de respectarea legii distribuirii termenilor: d. depinde doar de respectarea legii distribuirii termenilor. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

53

311. În care dintre variantele date putem fi siguri că obţinerea unei concluzii prin derivarea ei dintr-o singură premisă s-a realizat prin încălcarea legii distribuirii termenilor: a. un termen este distribuit şi în concluzie, şi în premisă; b. premisa nu are niciun termen distribuit; c. cel puţin unul dintre termenii comuni premisei şi concluziei este distribuit doar în concluzie; d. premisa şi concluzia au fiecare câte un singur termen distribuit. 312. În mod particular, în cazul unei conversiuni simple valide ştim că: a. niciun termen nu poate fi distribuit în concluzie, dacă nu a fost distribuit în premise; b. concluzia este adevărată, dacă premisa este adevărată; c. concluzia este falsă atunci când premisa este falsă; d. orice termen distribuit în premisă este distribuit şi în concluzie. 313. Dacă derivăm printr-o conversiune prin accident o propoziţie adevărată dintr-o propoziţie universală negativă, în propoziţia cu rol de concluzie: a. nu este distribuit niciun termen; b. sunt distribuiţi amândoi termenii; c. este distribuit numai subiectul; d. este distribuit numai predicatul. 314. Obversa unei propoziţii categorice şi propoziţia respectivă: a. nu au întotdeauna aceeaşi valoare de adevăr; b. nu pot fi împreună adevărate; c. sunt logic echivalente; d. nu pot fi împreună false. 315. Premisa şi concluzia sunt logic echivalente: a. pentru toate conversiunile şi obversiunile valide; b. numai în cazul obversiunii; c. numai în cazul conversiunii simple; d. pentru obversiune şi conversiunile simple. 316. În orice inferenţă imediată în care premisa este adevărată, şi concluzia este adevărată dacă: a. este derivată dintr-o singură premisă; b. inferenţa este validă; c. doar unul dintre termeni nu este distribuit în premisă fără să fi fost distribuit în concluzie; d. cele două propoziţii au aceeaşi cantitate. 317. Dacă o propoziţie este universală: a. nu se poate converti decât prin accident; b. are cu siguranţă un termen distribuit; 54

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c. nu poate avea amândoi termenii distribuiţi; d. are predicatul distribuit. 318. Prin conversiunea propoziţiilor de tip O: a. se schimbă calitatea propoziţiei; b. se schimbă cantitatea propoziţiei; c. nu se pot obţine rezultate corecte din punct de vedere logic; d. se schimbă atât cantitatea, cât şi calitatea propoziţiei asumate ca premisă. 319. În cazul unei conversiuni prin accident: a. premisa şi concluzia nu sunt logic echivalente; b. premisa şi concluzia au aceeaşi cantitate; c. un termen poate fi distribuit în concluzie, deşi nu a fost distribuit în premisă; d. termenul cu rol de subiect în concluzie este distribuit în premisă. 320. Dacă derivăm prin obversiune o propoziţie adevărată dintr-o propoziţie universală negativă, în propoziţia cu rol de concluzie: a. nu este distribuit niciun termen; b. sunt distribuiţi amândoi termenii premisei; c. este distribuit numai subiectul premisei; d. este distribuit şi predicatul premisei. 321. După calitate, regula de distribuţie a termenilor este următoarea: a. subiectul este distribuit în propoziţiile afirmative şi nedistribuit în cele negative; predicatul este distribuit în propoziţiile afirmative şi nedistribuit în b. cele negative; c. subiectul este nedistribuit în propoziţiile afirmative şi distribuit în cele negative; d. predicatul este nedistribuit în propoziţiile afirmative şi distribuit în cele negative. 322. În propoziţia de tip O, distribuţia termenilor este următoarea: a. subiectul este distribuit, predicatul este distribuit; b. subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit; c. subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit; d. subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit. 323. Inferenţele imediate se deosebesc de cele mediate prin: a. grapul mai mare de certitudine al concluziei; b. numărul premiselor; c. natura modificărilor operate asupra termenilor; d. numărul propoziţiilor intermediare (una singură în inferenţele imediate şi cel puţin două în inferenţele mediate). Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

55

324. Prin orice conversiune: a. se schimbă cantitatea premisei; b. se schimbă subiectul cu predicatul; c. se înlocuieşte predicatul cu negaţia sa; d. se schimbă calitatea premisei. 325. Nu pot fi derivate, nici contrapuse, nici inverse dacă asumăm ca premise propoziţii de tipul: a. A; b. E; c. I; d. O. 326. Dacă derivăm print-o conversiune simplă o propoziţie adevărată dintr-o propoziţie universală negativă, în propoziţia cu rol de premisă: a. nu este distribuit niciun termen; b. nu este distribuit numai predicatul; c. este distribuit numai subiectul; d. este distribuit doar al doilea termen. 327. După cantitate, regula de distribuţie a termenilor este următoarea: a. subiectul este nedistribuit în propoziţiile universale şi distribuit în cele particulare; b. predicatul este distribuit în propoziţiile universale şi nedistribuit în cele particulare; c. subiectul este distribuit în propoziţiile universale şi nedistribuit în cele particulare; d. predicatul este nedistribuit în propoziţiile universale şi distribuit în cele particulare. 328. Raţionamentul „Dacă unele pisici sunt zburătoare, atunci unele zburătoare sunt pisici" este: a. nevalid, întrucât este asumată ca premisă o propoziţie falsă; b. nevalid, întrucât se încalcă legea distribuirii termenilor; c. valid, chiar dacă premisa este falsă; d. valid, deoarece concluzia nu spune mai mult decât premisa. 329. Dacă o propoziţie este negativă: a. nu se poate converti decât prin accident; b. are cu siguranţă un termen distribuit; c. nu poate avea amândoi termenii distribuiţi; d. are subiectul distribuit. 330. Faţă de premisa iniţială, inversa parţială: a. inversează termenii; b. neagă amândoi termenii; 56

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c.

neagă un singur termen; d. neagă doar predicatul. 331. Dacă convertim simplu subalterna unei propoziţii afirmative, obţinem: a. o propoziţie afirmativă; b. o propoziţie logic echivalentă cu propoziţia universală; c. o propoziţie universală; d. o propoziţie particulară negativă. 332. Într-o înlănţuire de converse şi obverse, în raport cu premisa iniţială, contrapusa parţială: a. are amândoi termenii negaţi; b. nu inversează termenii; c. neagă doar predicatul; d. neagă doar subiectul. 333. Care sunt operaţiile prin care se realizează o obversiune? a. inversarea reciprocă a termenilor; b. negarea unui termen; c. schimbarea calităţii propoziţiei date şi negarea predicatului acesteia; d. transpunerea termenilor. 334. Prin obversiune se realizează: a. schimbarea subiectului logic cu predicatul logic; b. schimbarea subiectului logic cu negaţia sa; c. schimbarea predicatului logic cu negaţia sa; d. schimbarea cantităţii propoziţiei care este asumată ca premisă. 335. O inferenţă imediată este validă dacă şi numai dacă: a. niciun termen nu este distribuit în concluzie, fără să fie distribuit şi în premisă; b. termenul distribuit în premisă este distribuit şi în concluzie; c. orice termen nedistribuit în concluzie este nedistribuit şi în premisă; d. numărul termenilor distribuiţi este egal în concluzie şi în premisă. 336. Un termen este distribuit dacă: a. este subiectul unei propoziţii particulare; b. este predicatul unei propoziţii afirmative; c. este considerat în totalitatea sferei sale; d. este predicatul unei propoziţii universale. 337. Propoziţiile de forma „Unii S nu sunt P": a. nu al.J niciun termen distribuit; b. au amândoi termenii distribuiţi; c. au un singur termen distribuit; d. pot fi asumate ca/ premisă şi în operaţii simple de transpunere a termenilor. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

57

338. Dacă convertim simplu subalterna unei propoziţii negative obţinem: a. o propoziţie particulară adevărată; b. o propoziţie logic echivalentă cu premisa; c. un rezultat incorect; d. o propoziţie negativă adevărată. 339. Care este operaţia prin care se realizează o conversiune? a. schimbarea calităţii propoziţiei date; b. schimbarea cantităţii propoziţiei date; c. transpunerea termenilor propoziţiei categorice asumată ca premisă; d. negarea predicatului. 340. Dacă o propoziţie este negativă: a. se poate converti prin accident; b. poate avea o conversă afirmativă; c. poate avea amândoi termenii distribuiţi; d. nu se poate converti decât simplu. 341. Plecând de la propoziţii de tipul O pot fi derivate: a. doar contrapusa parţială; b. doar contrapusa totală; c. ambele tipuri de contrapuse; d . doar inversa parţială. 342. Într-o conversiune simplă: a. dacă premisa este falsă, concluzia este falsă; b. concluzia şi premisa pot avea uneori aceeaşi valoare de adevăr; c. premisa şi concluzia sunt logic echivalente; d . nu se poate ca premisa şi concluzia să aibă aceeaşi valoare de adevăr. 343. Raţionamentul „Dacă toţi oamenii ar fi papagali, atunci unii papagali ar fi oameni" corespunde unei: a. conversiuni simple; b. obversiuni; c. conversiuni prin accident; d. conversiuni incorecte (nu pot exista papagali care să fie oameni). 344. Propoziţiile de forma „Toţi S sunt P": a. se convertesc logic în mod corect numai prin accident; b. nu au nici inversă parţială, nici contrapusă totală; c. nu au nicio obversă validă; d. au amândoi termenii distribuiţi. 345. Dacă o propoziţie este particulară: a. poate avea amândoi termenii distribuiţi; b. nu se poate converti prin accident; c. trebuie să aibă cel puţin un termen distribuit; d. nu se poate converti logic corect. 58

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

346. Într-o conversiune validă, dacă premisa este falsă: a. concluzia este tot falsă; b. concluzia este adevărată; c. cu excepţia conversiunilor simple, valoarea de adevăr a concluziei nu poate fi determinată; d. concluzia este probabil falsă. 347. Prin repetarea operaţiunii realizate, revenim la propoziţia iniţială în cazul: a. conversiunilor prin accident; b. conversiunilor valide; c. oricărei obversiuni; d . obversiunilor simple. 348. Propoziţiile de forma „Unii S nu sunt P": a. se convertesc doar prin accident; b. nu pot fi obvertite logic corect; c. nu pot fi convertite în mod valid; d. nu au niciun termen distribuit. 349. Într-o înlănţuire de converse şi obverse, în raport cu premisa iniţială, inversa totală: a. neagă un singur termen; b. neagă doar subiectul; c. nu inversează termenii între ei; d. nu neagă predicatul. 350. O inferenţă imediată este nevalidă dacă: a. un termen este nedistribuit în concluzie, deşi a fost distribuit în premisă; b. există cel puţin un termen nedistribuit; c. un termen nedistribuit în premisă este distribuit în concluzie; d. are concluzia de tip O (ştiut fiind că aceste propoziţii nu se convertesc logic corect). 351. Se pot deriva toate tipurile de contrapuse şi inverse, plecând de la: a. propoziţii universale; b. propoziţii particulare; c. propoziţii afirmative; d. propoziţii negative. 352. Care dintre formulele date exprimă corect şi complet conversiunea simplă a unei prop_oziţii universale negative? a. SeP --+ PeS; b. SeP --+ PoS; c. SeP = PeS; d . SeP = Sa. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

59

353. Dacă o propoziţie este afirmativă: a. are predicatul distribuit; b. nu se poate converti decât simplu; c. nu poate avea amândoi termenii distribuiţi; d. are cu siguranţă un termen distribuit. 354. Într-o înlănţuire de converse şi obverse, în raport cu premisa iniţială, contrapusa totală: a. nu inversează termenii; b. are amândoi termenii negaţi; c. neagă doar predicatul; d. neagă doar subiectul. 355. Nu poate fi derivată nicio contrapusă plecând de la propoziţii de tipul: a. A; b.

E;

c. I; d. O. 356. Alege enunţul incorect: a. Contrapusa are ca subiect complementarul predicatului premisei; b. În conversa obvertită, termenii sunt inversaţi şi este negat doar subiectul propoziţiei iniţiale; c. Inversa are ca subiect complementarul subiectului premisei; d. O inversă sau o contrapusă totală nu are amândoi termenii negaţi.

X. SILOGISMUL Definire � i caracterizare generală. Structură. Figuri şi moduri silogistice. Legi silogistice generale. Moduri silogistice valide. Metode de verificare a validităţii. Forme speciale de argumentare silogistică

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

:

Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns.

357. Care enunţ nu redă o lege generală de validitate a silogismelor? a. oricare dintre termenii extremi poate fi distribuit în concluzie numai dacă a fost distribuit în premisa din care provine; b. dintr-o premisă universală şi una particulară rezultă o concluzie particulară; c. dintr-o premisă universală negativă şi o premisă particulară negativă rezultă o concluzie negativă; d. cel puţin o premisă trebuie să fie o propoziţie universală. 60

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

358. Indiferent care este poziţia termenilor în premise, un silogism cu o premisă universală negativă şi cu cealaltă particulară afirmativă este valid dacă: a. majora este adevărată; b. ambele premise sunt adevărate; c. premisa minoră nu are niciun termen distribuit; d. avem o concluzie particulară negativă şi nu încalcă nicio altă lege logică. 359. Construcţia: ,,Având în vedere că toţi ieşii sunt ucşi şi toţi ucşii sunt nucşi, suntem siguri că toţi ieşii sunt nucşi" este: a. o construcţie logică incorectă, întrucât termenii folosiţi nu au sens; b. un silogism nevalid, în figura I; c. o exprimare într-un limbaj nonformal a unui mod silogistic valid; d. un argument care exemplifică relaţia dintre validitate şi conţinut. 360. Alege enunţul corect a. cele mai multe dintre inferenţele imediate cu propoziţii categorice au o singură premisă; b. legile generale ale silogismului şi legile speciale ale figurilor silogistice sunt independente unele de altele; c. modul eio este valid în figurile silogistice I şi IV şi nevalid în celelalte; d. indiferent de figura silogistică, în modul eio termenul mediu este distribuit o singură dată. 361. Alege enunţul corect a. inferenţele mediate cu propoziţii categorice au o singură premisă; b. modul eio nu este valid în toate cele patru figuri silogistice; c. indiferent de figura silogistică, în modul valid ieo termenul mediu este distribuit o singură dată; d. nu este adevărat că din două premise universale nu se poate deriva logic-corect o concluzie particulară. 362. Care dintre următoarele enunţuri poate să apară ca premisă într-un silogism categoric? a. ,,Aş prefera să înveţi mai mult." b. ,,Care este masa atomică a carbonului?" c. ,,Nu există lebede negre." d. ,,Învaţă cu atenţie legile silogismului!" 363. Un mod silogistic este valid in figura a III-a dacă: a. are majora universală şi minora afirmativă; b. are majora universală şi cel puţin o premisă negativă; c. are minora afirmatiyă şi concluzia particulară; d. are majora afirmativă, dar minora universală. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

61

364. Într-un silogism valid cu termenul major predicat în premisa majoră, premisa minoră va fi: a. afirmativă; b. negativă; c. universală; d. particulară. 365. Regula „Cel puţin o premisă este negativă" este lege specială a figurii: a. I; b. l i; c. III; d. IV. 366. Alege enunţul incorect: a. modul eao este valid în toate cele patru figuri; b. modul ieo este nevalid în toate cele patru figuri; c. modul aai este valid în toate cele patru figuri; d. modul eae este valid numai în fig. I si l i. 367. Care dintre enunţuri nu exprimă o lege generală de validitate a silogismelor? a. cel puţin o premisă trebuie să fie o propoziţie afirmativă; b. din premise afirmative nu poate decurge o concluzie negativă; c. dintr-o premisă afirmativă şi una negativă rezultă o concluzie negativă; d. dintr-o premisă universală afirmativă şi o premisă universală afirmativă nu poate fi derivată o concluzie particulară afirmativă. 368. Silogismul: a. este cel mai cunoscut tip de inferenţă mediată validă; b. poate fi alcătuit din patru termeni; c. este singurul tip de argument deductiv cu propoziţii categorice; d. poate fi valid, chiar dacă nu are toţi termenii distribuiţi. 369. Modul silogistic aoo - 1 este nevalid deoarece: a. termenul mediu este distribuit într-o singură premisă; b. are concluzia negativă, deşi are o premisă afirmativă; c. unul dintre termenii extremi este distribuit în concluzie, deşi niciunul nu a fost distribuit în premise; d. concluzia şi una dintre premise sunt propoziţii particulare. 370. Raţionamentul „Unele pisici sunt mamifere, deoarece toate felinele sunt mamifere şi toate pisicile sunt feline" este valid, întrucât: a. este derivată o concluzie adevărată din premise adevărate; b. este derivată o concluzie afirmativă din premise afirmative; c. sunt respectate toate legile generale şi speciale pentru acest tip de raţionamente; d. nu sunt încălcate principiile logice (legile logice fundamentale). 62

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

371. Modul silogistic iai - 1 este nevalid deoarece: a. are ambele premise afirmative; b. termenul minor este distribuit în premise, dar nu este distribuit în concluzie; c. termenul mediu nu este distribuit în niciuna dintre premise; d. niciunul dintre termenii extremi nu este distribuit în premise. 372. Nu este lege a figurii IV, una dintre următoarele legi: a. dacă minora este afirmativă, atunci majora este afirmativă; b. dacă una dintre premise este negativă, atunci majora este universală; c. dacă minora este afirmativă, atunci concluzia este particulară; d. dacă majora este afirmativă, atunci minora este universală. 373. Din punct de vedere al calităţii, premisele silogismului trebuie să fie: a. amândouă afirmative; b. amândouă negative; c. cel puţin una afirmativă; d. cel puţin una negativă. 374. Soritul nu reprezintă întotdeauna: a. o formă prescurtată a unui polisilogism; b. un polisilogism entimematic; c. redarea prescurtată a unui polisilogism progresiv; d. un polisilogism în care lipsesc concluziile intermediare. 375. Alege enunţul incorect: a. în entimema de ordinul I nu este exprimată premisa majoră; b. în entimema de ordinul III nu este exprimată concluzia ; c. pentru verificarea unei entimeme se impun reguli silogistice speciale; d. în entimema de ordinul l i nu este exprimată premisa minoră. 376. Într-un silogism, termenii concluziei trebuie să fie: a. distribuiţi; b. distribuiţi, numai dacă sunt distribuiţi în premise; c. nedistribuiţi; d. nedistribuiţi în premise, dacă nu sunt distribuiţi în concluzie. 377. Termenul mediu are funcţia de gen pentru termenul minor şi de specie faţă de termenul major în figura: a. I; b. l i; c. 1 1 1; d. IV. 378. În silogişmul de figura IV, termenul mediu este: a. subiect în premisa majoră şi predicat în premisa minoră; b. predicat în premisa majoră şi subiect în premisa minoră; c. subiect în ambele premise; d. predicat în ambele premise. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

63

379. Cantitatea/calitatea premiselor şi a concluziei în silogismele valide din figura I sunt: a. minora afirmativă, iar majora universală; b. o premisă negativă, iar majora universală; c. minora afirmativă, iar concluzia particulară; d. minora universală, iar majora afirmativă. 380. Entimema nu este: a. un argument condensat; b. un silogism eliptic; c. un polisilogism; d. utilizată în argumentare. 381. Modul ieo este nevalid în orice figură silogistică, deoarece: a. concluzia este particulară, deşi are o premisă universală; b. este derivată o concluzie negativă, deşi premisele nu au aceeaşi calitate; c. termenul mediu nu poate fi distribuit în niciuna dintre premise; d. un termen extrem este întotdeauna distribuitîn concluzie şi nedistribuit în premisa în care apare. 382. Într-un silogism cu premise afirmative, concluzia trebuie să fie: a. întotdeauna afirmativă; b. întotdeauna particulară; c. doar uneori negativă; d. întotdeauna universală. 383. În figura l i: a. pot fi demonstrate toate cele patru tipuri de propoziţii categorice; b. termenul mediu nu poate fi distribuit în ambele premise; c. pot fi derivate concluzii afirmative; d. nu există concluzii negative. 384. Termenul „silogism" desemnează, în sens larg: a. raţionamentele deductive cu propoziţii categorice; b. raţionamentele deductive sau inductive cu propoziţii categorice sau de necesitate; c. orice tip de raţionament; d. raţionamentele deductive cu două sau mai multe premise. 385. O figură silogistică indică: a. rolul termenilor în concluzie; b. calitatea premiselor; c. calitatea şi cantitatea propoziţiilor silogismului; d. poziţia termenilor în cele trei propoziţii. 386. Alege enunţul corect a. ordinea propoziţiilor unui silogism afectează validitatea acestuia; b. modul silogistic indică doar poziţia termenilor în propoziţiile silogismului; 64

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c.

termenul mediu nu are roluri diferite în premisele silogismelor din figura IV; d. dacă un termen este distribuit în premisă, el nu trebuie să fie distribuit şi în concluzie. 387. În orice silogism valid, termenul mediu: a. este distribuit cel puţin o dată; b. nu apare în premisa majoră; c. nu poate fi distribuit într-o premisă dacă nu a fost distribuit în cealaltă; d. apare în concluzie şi într-una dintre premise. 388. În figura I : a. nu pot fi demonstrate toate cele patru tipuri de propoziţii categorice; b. nu există moduri subalterne; c. pot fi derivate în mod valid concluzii universale afirmative; d. termenul mediu nu poate fi distribuit în premisa majoră. 389. Un mod silogistic este imperfect: a. dacă are concluzie particulară; b. dacă este nevalid; c. în raport cu modurile figurii I; d. dacă are concluzie negativă. 390. Un mod silogistic este slab dacă: a. este imperfect; b. este derivată o concluzie particulară din premise universale; c. este un mod subaltern; d. este derivată o concluzie falsă. 391. În modul silogistic aii - 2 sunt încălcate: a. două legi silogistice generale; b. o singură lege silogistică generală; c. nicio lege silogistică generală; d. legile silogistice referitoare la distribuţia termenilor. 392. În figura I : a. nu pot fi demonstrate toate cele patru tipuri de propoziţii categorice; b. nu există moduri subalterne; c. termenul mediu nu poate fi distribuit în premisa minoră; d. nu exjstă moduri silogistice perfecte. 393. Termenul „episilogism" desemnează: a. un silogism care apare într-un polisilogism regresiv; b. faptul că un silogism urmează după altul într-un lanţ de silogisme; c. concluziile inte-rmediare ale unui polisilogism; d. formele eliptice sau prescurtate ale unui polisilogism. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

65

394. Modul eio: a. este nevalid în toate figurile silogistice; b. nu este valid în figurile în care termenul mediu este predicat în premisa majoră; c. este valid în orice figură silogistică; d. nu este valid în figurile în care termenul mediu este predicat în premisa minoră. 395. Modul silogistic aai: a. este valid în toate figurile silogistice; b. este nevalid într-o singură figură silogistică; c. nu este valid în figura IV; d. este valid doar în figura I. 396. Propoziţiile de tip O: a. nu pot fi derivate în figura IV; b. pot fi derivate în orice figură silogistică; c. pot fi derivate doar în figura I; d. nu pot fi derivate în figura I. 397. Un mod silogistic este tare: a. dacă are o concluzie adevărată; b. dacă din premise universale este derivată o concluzie universală; c. dacă sunt enunţate toate propoziţiile sale; d. dacă este valid. 398. În figura III: a. termenul minor trebuie să fie distribuit în premisă; b. termenul mediu nu poate fi distribuit în ambele premise; c. nu pot fi derivate concluzii universale; d. premisa majoră trebuie să fie afirmativă. 399. Metoda diagramelor Venn probează validitatea unui silogism dacă: a. chiar nu este încălcată nicio lege logică; b. din diagrama premiselor rezultă diagrama concluziei; c. putem reduce modul imperfect la un mod din figura I; d. este suficientă realizarea diagramei unei premise. 400. Termenul „prosilogism" desemnează: a. un silogism eliptic; b. o epicheremă; c. anterioritatea unui silogism faţă de altul într-un polisilogism; d. un silogism care apare într-un polisilogism progresiv. 401. Pentru ca un polisilogism să fie valid, este necesar să: a. verificăm validitatea silogismelor din care este alcătuit; b. cel puţin unul dintre silogismele sale să aparţină figurii I; 66

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c. niciunul dintre silogismele sale să nu fie nevalid; d. toate concluziile sale să fie derivate din premise adevărate. 402. În figura IV: a. termenul major trebuie să fie distribuit cel puţin o dată; b. pot fi derivate concluzii de tipul A; c. nu pot fi derivate concluzii de tipul E; d. termenul mediu poate fi distribuit în ambele premise. 403. Termenul „epicheremă" desemnează: a. un sorit; b. o înlănţuire de silogisme eliptice; c. o entimemă de ordinul I; d. un polisilogism fără concluzii intermediare.

XI. ARGUMENTE NEDEDUCTIVE Ana l ogia . Tipuri de a n a logie. Erori logice în construcţia a rgumentu l u i prin ana logie. Rol u l analogiei în a rgumentare. Ti p u ri de a rgumenta re i n d u ctivă. M etode de cerceta re i n d uctivă

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

.

:

Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns.

404. O inferenţă oarecare este inductivă atunci când:

a. b. c. d.

concluzia are un grad de generalitate mai mare decât premisa; premisa are un grad de generalitate mai mare decât concluzia; concluzia este universală; concluzia are un grad de generalitate mai mare decât premisa/ premisele din care este obţinută.

405. Faţă de inducţia completă, inducţia incompletă:

a. epuizează toate cazurile particulare; b. nu extinde informaţia conţinută în premise; c. are o concluzie necesară; d. nu oferă un temei suficient pentru o concluzie sigur adevărată. 406. Clasificarea clasică inferenţe deductive vs. inferenţe inductive are ca fundament: a. corectitudinea logică; b. numărul de premise; c. direcţia procesul-ui de inferenţă; d. dacă premisele reprezintă un temei necesar sau nu pentru concluzie. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

67

407. Singura formă de raţionament inductiv în care se obţin premise adevărate

din concluzii adevărate este: a. silogismul categoric; b. conversiunea simplă; c. obversiunea; d. inducţia completă. 408. De regulă, în raţionamentele inductive concluzia este: a. certă; b. probabilă; C. nevalidă; d. validă.

409. Metoda de cercetare inductivă în care prezenţa sau absenţa aceluiaşi efect

determină, probabil, prezenţa sau absenţa aceleiaşi cauze este: a. metoda concordanţei; b. metoda diferenţei; c. metoda variaţiilor concomitente; d. metoda prin eliminare.

41 0. Raţionamentul prin care se trece de la una sau mai multe premise la o

concluzie cu acelaşi grad de generalitate se numeşte: a. inducţie; b. deducţie; c. raţionament transductiv; d. silogism. 411. În raţionamentele inductive complete cu toate premisele adevărate, concluzia este: a. certă; b. probabilă; C. falsă; d. validă.

41 2. Un raţionament prin care se trece de la cazul particular la regula generală

este un tip de: a. deducţie; b. inducţie; c. transducţie; d. argumentare nedeductivă. 41 3. În raport cu raţionamentele nedeductive, specificul celor deductive este: a. caracterul amplificator al concluziei; b. caracterul probabil al concluziei; c. caracterul necesar al concluziei; d. respectarea legilor logice. 68

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

414. În cazul unei inducţii: a. concluzia transferă adevărul premiselor; b. concluzia este probabil adevărată sau este imposibil să fie adevărată; c. concluzia are un caracter amplificator; d. adevărul premiselor este un temei suficient pentru adevărul concluziei. 415. Raţionamentele inductive se caracterizează prin: a. trecerea de la general la particular; b. probabilitatea concluziei; c. siguranţa informaţiilor transmise de concluzie; d. numărul mare de premise. 416. Inducţiile complete au următorul element specific: a. concluzii probabile, care decurg cu necesitate din premise adevărate; b. caracterul nedeductiv; c. se pot folosi pentru clase finite de obiecte; d. se pot folosi pentru clase nedefinite de obiecte. 417. Într-o inducţie completă, se trece de la particular la general astfel: a. concluzia se referă la mai multe obiecte decât premisele; b. deşi premisele nu spun ceva despre fiecare S, concluzia spune ceva despre toţi S; c. se trece de la o analiză particulară la o perspectivă de ansamblu; d. se obţine întotdeauna o concluzie sigur adevărată. 418. Spre deosebire de cele deductive, argumentele nedeductive: a. au mai multe premise; b. au un grad mai mare de probabilitate; c. au o concluzie probabilă; d. au un grad de validitate mai ridicat. 419. În raţionamentele inductive incomplete, concluzia este: a. certă; b. probabilă; C. falsă; d. nevalidă. 420. Chiar dacă toate premisele sale sunt adevărate, o inducţie incompletă: a. nu oferă un temei necesar; b. nu oferă un temei suficient pentru siguranţa adevărului concluziei; c. are un caracter transductiv; d. nu are un caracter amplificator. 421 . Specificui"inducţiilor statistice este: a. caracterul probabil al concluziei; b. apelul la un eşantion al clasei S; c. siguranţa statisticilor utilizate; d. generalizarea. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

69

422. Una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o inducţie statistică puternică este: a. să aibă premisele necesare; b. să aibă premisele probabil adevărate; c. să se bazeze pe un eşantion reprezentativ; d. să aibă un caracter deductiv. 423. De regulă, raţionamentele inductive au: a. un caracter nedeductiv; b. o concluzie cu caracter amplificator; c. concluzii sigure; d. concluzii întotdeauna adevărate. 424. Metoda variaţiilor concomitente se bazează pe: a. apariţia aceluiaşi element ori de câte ori se produce fenomenul studiat; b. existenţa unei corelaţii între modificările fenomenului studiat şi modificările unui alt fenomen; c. prezenţa unor modificări întâmplătoare ale fenomenului studiat atunci când se modifică un alt fenomen; d. absenţa fenomenului studiat ori de câte ori se produce un alt fenomen. 425. Specificul unei inducţii prin enumerare este dat de: a. analiza elementelor în mod particular, unul câte unul; b. caracterul cumulativ; c. enumerarea completă; d. probabilitatea concluziei. 426. Putem avea un temei suficient pentru a conchide „Sigur toţi S sunt P" în cazul: a. analogiilor; b. oricărei inducţii prin eliminare; c. inducţiilor complete; d. oricărei inducţii amplificatoare. 427. Una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o inducţie statistică puternică este: a. alegerea la întâmplare a eşantionului; b. reprezentativitatea populaţiei căreia i se aplică chestionarul; c. alegerea unui eşantion suficient de mare; d. deductivitatea regulilor de construcţie a eşantionului. 428. Inducţia prin enumerare poate fi folosită pentru: a. stabilirea unor idei adevărate prin eliminarea celor false; b. transferul unei proprietăţi de la un număr mai mare la un număr mai mic de elemente; testarea unei ipoteze prin confirmări succesive; c. d. realizarea unor analogii perfecte. 70

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

429. Într-o inducţie incompletă: a. concluzia se referă la mai puţine obiecte decât premisele; b. deşi premisele spun ceva despre unii S, concluzia spune ceva despre toţi S; c. se obţine o concluzie cu un grad ridicat de probabilitate; d. informaţia transmisă de premise este transferată în concluzie fără a fi amplificată. 430. În care dintre următoarele situaţii este mai potrivită o analogie după relaţii cauzale? a. societatea umană şi organismul uman; b. două sau mai multe crize politice; c. inteligenţa umană şi inteligenţa artificială; d. sistemul solar şi reprezentarea unui atom. 431. Generalizarea pripită se produce atunci când conchidem „Este sigur că toţi S sunt P", deşi: a. premisele oferă informaţii despre toţi S; b. concluzia nu spune mai mult decât premisele; c. concluzia prezintă în mod sintetic informaţia prezentată fragmentar în premise; d. ne bazăm pe o analiză parţială a clasei S. 432. Raţionamentele prin analogie oferă concluzii: a. sigur adevărate; b. probabil adevărate; c. cel mai probabil false; d. fără nicio valoare de adevăr. 433. Într-o inducţie prin enumerare completă: a. concluzia este probabilă (caracter specific tuturor inducţiilor); b. sunt luate în considerare toate elementele clasei din care face parte subiectul concluziei; c. sunt enumerate aproape toate elementele clasei S; d. se elimină, unul câte unul, elementele care nu corespund clasei din care face parte predicatul concluziei. 434. Cel mai slab raţionament nedeductiv este: a. inducţia prin eliminare; b. analogia; c. inducţia completă; d. inducţia statistică. 435. Probabilitatea concluziei unei inducţii statistice este cu atât mai mare, rn cât: a. gradul de reprezentativitate al eşantionului analizat este mai mare; b. are un caracter deductiv mai ridicat; c. caracterul amplificator al concluziei este mai mare; d. eşantionul analizat este mai mic. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

71

436. La n ive l u l c u n oaşte r i i şti i nţifi ce, se u rm ă reşte creşte rea grad u l u i d e p roba b i l itate a l concluzi i l o r i n d u ctive p ri n : a.

observaţi i întâ m p l ătoa re a l e fen o m e n e l o r;

b.

i ntrodu cerea u n o r i p oteze şi spec u l aţi i;

c.

verifica rea a l eato rie a co n c l uzi i l o r;

d.

util iza rea u n o r i n stru m e nte cât m a i p recise pentru observa rea fen o m e n e l o r.

437. O a n a l ogie este cu atât m a i bu nă, cu cât: a.

n u mă r u l asemă n ă r i l o r este m a i m i c d ecât cel al d eose b i ri l o r;

b. c.

însuşi rea tra nsfe ra b i l ă este m a i p utern i c l egată d e d eosebi ri; o b i ecte l e s u nt c o m p a rate d i n cât mai m u lte perspective;

d.

co ncluzia este m a i puţin mod estă .

438. Faţă d e i n d u cţia i n c o m p l etă, i n d u cţia c o m p l etă : a.

epu izează toate cazu ri l e pa rti c u l a re;

b. c.

a re o co n c l u z i e p ro ba b i lă;

d.

n u ofe ră u n te m e i suficient pe ntru o co n c l u z i e sigu r a d evă rată .

n u se c o m p o rtă asemă năto r u n ei i nfe renţe d e d u ctive;

439. An a l ogia şti i nţifică se d eosebeşte d e a n a l ogia co m u nă p ri n : a . su perficia l itatea a n a l izei o b i ectel o r; b. c.

verifi ca rea rigu roasă a date l o r;

d.

ca ra cteru l e m p i ri c a l co m p a raţi i l o r.

l i psa d e coord o n a re a observaţi i l o r;

440. E n u nţ u l „ P ro ba b i l că toate lebed e l e s u nt a l be, deoa rece e u a m văzut d o a r l e bede a l be" este u n exem p l u d e : a. i n d u cţie statistică; b.

raţi o n a m ent d e d u ctiv;

c.

i n d u cţie i n co m p l etă;

d.

i n d u cţie p r i n e l i m i na re.

441 . Fu n d a mentu l u n e i a n a logi i structu ra l e este re p reze ntat d e : a.

îns u ş i ri l e o b i ecte l o r compa rate;

b.

re laţi i l e d i ntre caracte ristic i l e structu ra l e a l e o b i ecte l o r compa rate;

c.

relaţi i l e ca uza l e d i ntre premise şi concl uzie;

d.

relaţi i i nte rne sa u structu r i l e specifice obi ecte l o r co m p a rate.

442. Se comportă asemă n ăto r u n e i i nferenţe d ed u ctive va l i d e : a . i n d u cţia p r i n s i m p l ă e n u m e ra re;

72

b.

i n d u cţia p r i n e l i m i n a re;

c. d.

i n d u cţia co m p l etă; i n d u cţia a m p l ificatoare.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

443. Luând în considerare producerea fenomenului A în mai multe împrejurări,

444.

445.

446.

447.

448.

449.

fenomenul B fiind singurul care se produce în mod constant împreună cu fenomenul A, se poate folosi metoda concordanţei pentru a conchide: a. A este cu certitudine cauza lui B; b. Sigur A nu este cauza lui B; c. Probabil că A nu este cauza lui B; d. A este probabil cauza lui B. În cazul unei inducţii incomplete se trece: a. de la premise adevărate la concluzii sigur adevărate; b. de la clasa de obiecte ca ansamblu la elementele acesteia; c. de la unele elemente studiate la toate elementele aceleiaşi clase; d. de la general la particular. De regulă, raţionamentele inductive sunt: a. certe; b. valide; c. nedeductive; d. slabe. În cazul inducţiei complete, concluzia este adevărată dacă premisele sunt: a. corecte; b. adevărate; C. necesare; d. probabile. Analogiile sistematice se deosebesc de cele întâmplătoare prin: a. caracterul empiric al comparaţiilor; b. observarea intenţionată, dirijată, a obiectelor; c. decurgerea necesară a concluziei din premise; d. lipsa de corelare a comparaţiilor cu experienţa ştiinţifică. O analogie este cu atât mai slabă, cu cât: a. însuşirea transferabilă este mai puternic legată de asemănări; b. obiectele sunt comparate din cât mai multe perspective; c. numărul asemănărilor este mai mare decât cel al deosebirilor; d. concluzia este mai puţin modestă. Enunţul „Dacă majoritatea elevilor cunoscuţi sunt sportivi, atunci toţi elevii sunt sportivi" este un exemplu de: a. raţionament deductiv; b. inducţie incompletă; c. analogie; d. inducţie prin eliminare.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

73

XII. EVALUAREA ARGUMENTELOR Sofisme şi paralogisme

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. :. . . . . . . . . . Toate . . . . . . . . întrebările . . . . . . . . . . . . . . . au . . . . .câte . . . . . .o. . singură . . . . . . . . . . . variantă . . . . . . . . . . . . corectă . . . . . . . . . . .de . . . .răspuns. .................... 450. Care dintre enunţuri nu reprezintă o eroare formală în silogismul categoric?

451 .

452.

453.

454.

455.

74

a. eroarea minorului ilicit; b. distribuirea doar o dată a termenului mediu; c. deducerea unei concluzii afirmative, deşi o premisă este negativă; d. nedistribuirea în premisă a unui termen distribuit în concluzie. În logică, termenul sofism desemnează: a. exprimarea unor idei greşite sau false; b. producerea unei erori neformale; c. o eroare logică intenţionată; d. un raţionament nevalid. Sofismele ambiguităţii sunt argumente bazate pe: a. premise care nu pot susţine temeinic concluzia; b. premise relevante, dar nu suficiente pentru a stabili concluzia: c. utilizarea polisemantismului cuvintelor ori a rostirii şi ortografierii imprecise; d. premise nerelevante, care ignoră necesitatea unei susţineri întemeiate. Ce variantă nu exprimă o eroare formală în silogismul categoric? a. nedistribuirea termenului mediu; b. eroarea majorului ilicit; c. nedistribuirea unui termen în concluzie; d. deducerea unei concluzii din premise negative. Nu reprezintă un sofism de relevanţă un argument care face apel la: a. forţă; b. autoritate; c. dovezi insuficiente; d. încredere. Care dintre variante reprezintă o eroare la nivelul tezei unei argumentări? a. premisele sunt inconsistente; b. ceea ce se susţine este neclar, imprecis; c. adevărul premiselor depinde de adevărul concluziei; d. teza nu este substituită pe parcursul argumentării.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

456. Care dintre următoarele este o eroare în pătratul logic? a. trecerea de la adevărul unei universale la adevărul particularei de aceeaşi calitate; b. trecerea de la adevărul unei universale la falsitatea celeilalte universale; c. trecerea de la adevărul unei particulare la adevărul supraalternei subcontrarei sale; d. trecerea de la adevărul unei universale la adevărul particularei opuse subalternei contrarei sale. 457. Nu este o eroare formală: a. saltul în clasificare; b. definirea circulară; c. echivocaţia; d. conversiunea unei propoziţii de tipul O. 458. Una dintre erorile care pot surveni la nivelul premiselor într-o argumentare este: a. vorbirea confidenţială; b. falsitatea unei premise; c. circularitatea; d. imprecizia a ceea ce trebuie susţinut. 459. Erorile neformale: a. sunt numite şi sofisme; b. sunt argumente greşite sau nesigure, în care sunt încălcate anumite legi logice; c. pot fi întâlnite şi în argumente valide din punct de vedere logic; d. sunt diferite de erorile de conţinut. 460. Condiţia materială şi condiţia formală a unei bune argumentări trebuie sa fie satisfăcute: a. independent una de cealaltă (pentru a evita circularitatea); b. împreună; c. de cele mai multe ori; d. dacă nu ne dorim concluzii adevărate. 461. Dacă o idee este respinsă prin faptul că cel care o susţine nu este demn de încredere, se produce un sofism de tipul: a. ad ignorantiam; b. ad mizericordiam; c. ad hominem; d. ad populum. 462. Printre erorile formale care pot surveni la nivelul tehnicii de argumentare se num�ră: a. una dintre premise este falsă; b. teza nu este precis formulată; c. amfibolia; d. eroarea majorului ilicit. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

75

463. Nu constituie o eroare formală în silogismul categoric: a. deducerea unei concluzii negative din premise afirmative; b. negarea antecedentului; c. nedistribuirea termenului mediu; d. deducerea unei concluzii universale, deşi o premisă este particulară. 464. În cazul unei definiţii, poate interveni următoarea eroare formală: a. împătrirea termenilor; b. circularitatea; c. echivocaţia; d. eroarea lunetistului texan. 465. În cazul unei clasificări, poate interveni următoarea eroare formală: a. completitudinea; b. eroarea Humpty Dumpty; c. eroarea încrucişării; d. intersecţia vidă. 466. Care dintre următoarele situaţii nu poată să apară într-un raţionament nevalid? a. premise false - concluzie falsă; b. premise adevărate - concluzie sigur adevărată; c. premise adevărate - concluzie falsă; d. premise false - concluzie adevărată. 467. Printre erorile care pot surveni la nivelul fundamentului unei argumentări se numără: a. presiunea grupului; b. factorii circumstanţiali; c. inconsistenţa premiselor; d. formularea neclară a premiselor sau/şi a concluziei. 468. Erorile formale sunt generate de: a. ambiguităţi de limbaj; b. trecerea de la adevărul premiselor la falsitatea concluziei; c. dorinţa de manipulare; d. nerespectarea cel puţin a unei legi logice. 469. Condiţia materială a unei bune argumentări se referă la: a. validitate; b. noncircularitate; c. premise adevărate sau acceptabile; d. respectarea regulilor logice. 76

Teste grilă de găndire logică şi raţionament critic

470. Care dintre următoarele este o eroare în pătratul logic? a. trecerea de la falsitatea unei particulare la falsitatea universalei de aceeaşi calitate; b. trecerea de la o universală afirmativă adevărată la o universală afirmativă adevărată, prin transpunerea termenilor; c. trecerea de la falsitatea unei propoziţii la adevărul contradictoriei sale; d. trecerea de la falsitatea unei propoziţii la falsitatea subcontrarei sale. 471. Condiţia formală a unei bune argumentări se referă la: a. premise adevărate; b. adevărul premiselor şi al concluziei; c. validitate; d. caracterul probabil al concluziei. 472. Caracteristica specifică sofismelor de limbaj este: a. presupunerea în premise a ceea ce urmează să fie argumentat; b. existenţa unor supoziţii neîntemeiate; c. utilizarea ambiguă a limbajului; d. premisele inconsistente. 473. Erorile formale sunt generate de: a. polisemia termenilor; b. intenţia celui care vrea să susţină o idee falsă; c. încălcarea uneia sau a mai multor legi logice; d. dorinţa de a convinge cu orice preţ. 474. Amfibolia reprezintă o ambiguitate: a. semantică; b. reverenţială; C. sintactică; d. de relevanţă. 475. Care dintre următoarele situaţii este specifică raţionamentelor valide? a. premise adevărate - concluzie falsă; b. premise false - concluzie adevărată; c. premise false - concluzie sigur falsă; d. premise adevărate - concluzie sigur adevărată. 476. Dacă o idee este susţinută prin faptul că nu s-a dovedit falsitatea ei, se produce un sofism de tipul: a. ad hominem; b. ad ignorantiam; C. ad verecundiam; d. ad mizericordiam. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

77

477. Caracteristica specifică sofismelor circularităţii este:

a. inconsistenţa premiselor; b. premise care nu oferă temeiuri suficiente pentru concluzie; c. presupunerea în premise a ceea ce urmează să fie argumentat; d. ignorarea sau substituirea tezei. 478. Nu face parte din categoria sofismelor ad hominem: a. eroarea proastei companii; b. eroarea bunei companii; c. eroarea tu quoque ; d. eroarea dovezii negative. 479. Argumentul pantei alunecoase este un sofism de tipul: a. ad ignorantiam; b. ad hominem; c. ad consec q uentiam; d. ad antiq uitatem. 480. Dacă o idee este respinsă prin faptul că cel care o susţine are un anumit interes, mizând pe un anumit câştig din acceptarea acesteia, atunci se produce un sofism de tipul: a. ad ignorantiam; b. ad mizericordiam; c. ad hominem; d. ad populum.

78

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

PARTEA a II - a m, Teste grilă de raţionament logic şi gân dire critică "G\

•I. Întrebări pe bază de relaţii• l i . Întrebări pe bază de analogii• I I I . Întrebări pe baza analizei şi interpretării unui grafic sau a unui tabel• IV. Identificarea unei propoziţii prin operaţii de conversiune sau/şi obversiune şi pe baza raporturilor dintre propoziţiile categorice•V. Identificarea unor erori formale într-o operaţie logică sau într-un argument •VI. Identificarea concluziei care decurge în mod necesar din premisele date. Completarea unei entimeme•VI I. Identificarea unei erori neformale într-un argument•VI I I . Înţelegerea unor construcţii specifice logicii propoziţiilor compuse• IX. Analiza unui argument (caracteristici, supoziţii, forme de respingere)•X. Întrebări care vizează înţelegerea unui text dat•XI. Întrebări pe baza unui scenariu sau a unei structuri de relaţii

I. Între b ă ri pe ba z ă de relaţii . . . . . . . . . . Toate . . . . . . .o. . s. .i .ng . . . rectă . . . . p. .u. .n. s. .. . . . . . . . . . . . . . ria . . . .ntă . . . . . co . . . . . . . . întrebări . . . . . . . . . . . . l. e. . a. . u. . câte . . . . . . . .d. .e. .răs . . .u. .ră. . . va 1.

Numărul 5476 12341 a fost obţinut plecând de la numărul 679744473. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 154351 244? a. 285382376; b. 286483376; c. . 542235544; d. 745251 123; e. 5642 1 1 223.

2.

Numărul 628321422 a fost obţinut plecând de la numărul 547 6 1 2341. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 683486441? a. 785382376; b. 745694223; C. 34469322 1; d. 74525 1 123; e. 744293522.

3.

Numărul 1 132546 1 3 a fost obţinut plecând de la numărul 325468825. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 212313414? a. 542235544; b. 422633622; c. 424646616; d. 424525626; e. 541 2553 12.

4.

Numărul 262643435 a fost obţinut plecând de la numărul 1 2 1 23 13 14. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de_la numărul 6 1423 1 227? a. 3 1 1 2 143 15; b. 733644368; C. 735643368; d. 74525 1 123; e. 735644368. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

81

5.

6.

7.

82

Numărul 422436648 a fost obţinut plecând de la numărul 3 1 1 2 143 15. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 754476543? a. 865587654; b. 86558776; C. 865699765; d. 568896567; e. 865698876. Numărul 3 142 15231 a fost obţinut plecând de la 4135 1 2 1 32. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 58967 1809? a. 985 176908; b. 989 1 7 1 909; C. 478560798; d. 5986 1 7890; e. 865698765. Numărul 234456678 a fost obţinut plecând de la numărul. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 1 1 2223334? a. 445556667; b. 334445556; C. 3341 1 2223; d. 223445667; e. 448355558.

8.

Numărul 268424448 a fost obţinut plecând de la 1543 1 3234. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 41323 1 3 1 4? a. 524442425; b. 826362628; C. 624342425; d. 828366622; e. 826462628.

9.

Numărul 862645520 a fost obţinut plecând de la 985768643. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 979884987? a. 868773876; b. 757662765; C. 64355 1 654; d. 85676 1864; e. 858762866. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

10.

Numărul 32533 1241 a fost obţinut plecând de la numărul 547652483. Care dintre cele de mai jos este numărul obţinut pe baza aceleiaşi relaţii, plecând de la numărul 985694765? a. 32432 1261; b. 142 133523; C. 384256745; d. 743372533; e. 567496589.

l i. Între b ă ri pe ba z ă de a n a logii Alege varianta de răspuns care descrie cea mai importantă asemănare între obiectele denotate de termenii daţi. Prin ce se aseamănă o sobă şi un calorifer? a. sunt surse de încălzire; b. se bazează pe consumul de gaze naturale; c. sunt fabricate din fontă; d. sunt obiecte casnice; e. nici soba, nici caloriferul nu folosesc surse regenerabile de energie. 12. Prin ce se aseamănă un calificativ şi o notă? a. se obţin doar în urma unui examen; b. exprimă o evaluare; c. se exprimă prin cifre; d. se acordă numai elevilor; e. pot fi acordate numai de profesori. 13. Prin ce se aseamănă un meci de handbal şi unul de volei? a. sunt sporturi de sezon; b. se joacă pe stadion; c. sunt sporturi de echipă cu mingea; d. sunt specifice epocii moderne; e. niciunul dintre ele nu se joacă fără un arbitru. 14. Prin ce se aseamănă un roman şi o nuvelă? a. în alŢlbele apar mai multe personaje; b. sunt opere narative; c. nu există nici romane, nici nuvele în versuri; d. sunt opere psihologice; e. nuvela este mai scurtă şi mai simplă decât romanul. 11.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

83

15.

16.

17.

18.

Prin ce se aseamănă un politician şi un parlamentar? a. pot fi membri ai Parlamentului; b. toţi parlamentarii sunt politicieni, nu şi invers; c. sunt persoane publice; d. sunt persoane care fac politică; e. fac politică exclusiv pentru realizarea unor interese personale. Prin ce se aseamănă un delfin şi o balenă? a. sunt cetacee; b. sunt mamifere acvatice; c. au lame cornoase în loc de dinţi; d. delfinii, precum orca, sunt, de fapt, balene; e. erau titluri feudale în Franţa. Prin ce se aseamănă o farfurie şi un castron? a. au exclusiv forma unui oval; b. sunt fabricate numai din porţelan sau ceramică; c. sunt folosite pentru a mânca; d. sunt adânci; e. în ambele se servesc doar supe. Prin ce se aseamănă un curier şi un poştaş? a. sunt purtători de corespondenţă; b. duc ceva la o anumită destinaţie; c. realizează activităţi cu caracter ocazional; d. sunt angajaţi ai unei instituţii publice; e. transmit mesaje de la o persoană sau o instituţie la alta. În seriile următoare, primele două cuvinte sunt legate printr-o anumită relaţie. Aceeaşi relaţie există între al treilea cuvânt din serie şi una dintre variantele de răspuns.

84

19.

Care este cuvântul care completează seria oraş - bulevard - sat? a. metrou; b. uliţă; c. potecă; d. stradă; e. drum îngust, neasfaltat.

20.

Care este cuvântul care completează seria centrală - gaze - sobă? a. căldură; b. încăpere; C. lemne; d. copaci; e. calorifer.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

21. Care este cuvântul care completează seria propoziţie - cuvinte - raţionament? a. idei; b. legi logice; c. termeni; d. noţiuni; e. propoziţii. 22. Care este cuvântul care completează seria spaţiu - corpuri - cameră? a. clădire; b. instituţii; c. obiecte de mobilier; d. locuinţe; e. pereţi. 23. Care este cuvântul care completează seria tablă - marker - caiet? a. suprafaţă de scris; b. radieră; c. creion; d. riglă; e. coală. 24. Care este cuvântul care completează seria bancă - parc - bancă? a. dormitor; b. şcoală; c. plajă; d. avion; e. sală de operaţii. 25. Care este cuvântul care completează seria medic - trimitere - patron? a. recomandare pentru transfer; b. demisie; c. contract de muncă; d. ordin de serviciu; e. avertisment scris. 26. Care este cuvântul care completează seria bibliotecă - cărţi - ludotecă? a. filme SF; b. alimente; c. jucării şi jocuri; d. rafturi; e. copii. 27. Care este cuvântul care completează seria farmacie - medicamente librărie? a. mobilier; b. vitrine; C. cărţi; d. dulapuri; e. rafturi. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

85

28. Care este cuvântul care completează seria bucătărie - frigider - living? a. banc de scule; b. maşină de spălat vase; c. laptop; d. căşti portabile; e. fotoliu.

I I I. Între b ă ri pe b a z a a n a l i z e i şi i n terpretă rii u n u i g rafic s a u a u n u i t a b e l .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. -

:

. . . . . . . . . Toate . . . . . . . . întrebările . . . . . . . . . . . . . . . au . . . . câte . . . . . . .o. . singură . . . . . . . . . . . variantă . . . . . . . . . . . .corectă . . . . . . . . . . .de . . . .răspuns. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Structu ra pe tipuri de resurse a energiei electrice l ivrate în reţele de producătorii cu unităţi d ispecerizabile (anul 2022) 0,39% biomasă

Sursa: AN RE, www.wa l l-street.ro

29. Cu câte puncte procentuale este mai mare ponderea hidroenergiei faţă de energia eoliană? a. 1 2,76%; b. 1 2,76 puncte procentuale; c. 1 9,30%; d. 19,30 puncte procentuale; e. 1 1,76 puncte procentuale. 30. Cu cât la sută este mai mare ponderea însumată a energiei eoliene şi a celei nucleare faţă de hidroenergie? a. 27,39%; b. 7,39 puncte procentuale; C. 27,92%; d. 0,27%; e. - 7,39%. 86

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

31. Cum s-ar modifica ponderea energiei eoliene dacă s-ar dubla cantitatea de energie nucleară furnizată, iar toate celelalte date ar rămâne la fel? a. Ponderea energiei eoliene s-ar reduce cu 50%; b. Ponderea energiei eoliene s-ar reduce cu procentul cu care ar creşte ponderea energiei nucleare; c. Ponderea energiei eoliene s-ar reduce cu 6,44 puncte procentuale; d. Ponderea energiei eoliene ar rămâne aceeaşi; e. Nu se poate determina pe baza informaţiilor din grafic. Tabelul următor prezintă rezultatele elevilor unui liceu la probele scrise ale examenului de Bacalaureat.

Proba E (d) 1,00 - 4,99 5,00 - 5,99 6,00 - 7,99 8,00 - 9,49 9,50 - 9,99 10 Total

5 9 35 47 52 37 1 85

24

2

4

20 35 57 45 1 85

14 28 65 75 1 85

32. Care poate fi numărul elevilor cu note între 6,00 şi 9.49, dacă orice elev care ar avea o asemenea notă ar avea a doua sau a treia notă fie mai mică de 6.00, fie mai mare de 9.49? a. < 1 79; b. 1 10; c. 1 79; d. 82; e. 1 93. 33. Care este raportul aproximativ dintre lucrările cu note între 9,50 şi 9,99 de la proba E (d) faţă de cele de la proba E (a) cu aceleaşi note? a. 1,25; b. 0,8; C. 0,08; d. 0,87; e. 1 , 1 2. 34. Care este ponderea procentuală a lucrărilor notate cu 1 O la proba E (d) în raport cu totalul lucrărilor scrise? a. - 20%; b. < 1 2%; C. 1 3,5 1% d. 28,28% e. 14,50%. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

87

35. Care poate fi cel mai mic număr de elevi care au obţinut la cel puţin o probă nota 1 O? a. 37; b. 75; C. 45; d. 157; e.

82.

36. Ce se poate spune despre numărul elevilor care au obţinut cel puţin o notă peste 6.00 şi numărul elevilor promovaţi? a. Numărul elevilor care au obţinut cel puţin o notă peste 6.00 şi numărul elevilor promovaţi sunt egale; b. Numărul elevilor promovaţi poate fi mai mic decât numărul elevilor care au obţinut cel puţin o notă peste 6.00; c. Numărul elevilor promovaţi poate fi mai mare de 5 1 O; d. Numărul elevilor care au obţinut cel puţin o notă peste 6.00 este sigur mai mare decât numărul elevilor promovaţi; e. Numărul elevilor care au obţinut cel puţin o notă peste 6.00 este sigur mai mic decât numărul elevilor promovaţi; 4,5 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0 1 ,5 1 ,0 0,5 0,0

Creşterea medie anuală PIB, 2000-201 3, %, (CAG R) 3,8

EU-1 5

BG

CR

DE

HU

PO

RO

51

SK

BG CR DE HU PO RO SI SK

Bulgaria Croaţia Germania Ungaria Polonia România Slovenia Slovacia

Sursa: www.hotnews.ro

37. Cu cât la sută a fost mai mare creşterea medie anuală a PI B în România faţă de Polonia? a. O, 1 puncte procentuale; b. 3,03%; C. 1 03,03%; d. 3,4 puncte procentuale; e. 1 punct procentual. 38. Care dintre ţările prezentate a avut cea mai mică creştere relativă anuală a P I B în perioada 2000-2013? a. Slovacia; b. Polonia; c. Uniunea Europeană; d. Germania; e. Ungaria. 88

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

39. Dacă valoarea de referinţă a fost pentru România de 220 miliarde de euro, iar pentru Polonia a fost de 6 1 O miliarde de euro, atunci: a. România a avut o creştere absolută a PI B mai mare decât Polonia; b. România a avut o creştere absolută a PIB mai mare de 1 O miliarde de euro; c. Creşterea relativă a PI B în Polonia a devansat creşterea relativă a P I B în România; d. Polonia a avut o creştere absolută a PI B mai mare decât România; e. Polonia a avut o creştere absolută a PI B mai mică decât Slovacia. Evoluţie vâ nză ri imobile Arad 2022

800

642

61 8

600 400

477

200

o

1 36 lan.'22

257

1 82 Feb.'22

Mart.'22 Apr.'22

Mai'22

- - Terenuri extravi lane - Terenu ri i ntravilane

lun.'22

220 lul.'22

246

241

Aug.'22 Sept.'22

- Aparta mente, case etc.

22 9

244

Oct.'22

Nov.'22

Sursa: ANCPI

40. Care a fost numărul mediu de apartamente şi case vândute în primele trei luni ale anului? a. 228; b. 221; C. 299; d. 663; e. 136. 41. Care a fost indicele vânzărilor de terenuri extravilane în luna mai faţă de aprilie? a. 2,0 1; b. 1,45; C. 1,30; d. 0,49; e. 0,68.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

89

IV. I dentifica rea unei propo z iţii prin operaţii de conversi u n e sa u/şi obversiune şi pe ba z a ra port u rilor d i ntre propo z iţiile categorice .. . . . . . . . . . Toate . . . rectă . . . . . . . .d. .e. .răsp . . . . . .u. .n. s. .. . . . . . . . . . . . . . . .ră. . . va . . . ria . . . .ntă . . . . . co . . . . . .o. . s. .i .ngu . . . . . . . . întreb . . . . . . . . .ă. r. .i l. e. . a. . u. . .câte

90

42.

Care este obversa conversei contradictoriei subcontrarei obversei conversei propoziţiei „Toate legile sunt abstracte"? a. Toate nonlegile sunt abstracte; b. Nu exista nonlegi nonabstracte; c. Unele nonlegi sunt nonabstracte; d. Doar unele nonlegi nu sunt nonabstracte; e. Toate nonlegile sunt nonabstracte.

43.

Care este conversa obversei contradictoriei subcontrarei contradictoriei obversei supraalternei propoziţiei „Unele exerciţii sunt dificultăţi"? a. Nicio dificultate nu este exerciţiu; b. Tot ceea ce este dificil este exerciţiu; c. Doar exerciţiile nu sunt dificultăţi; d. Toate exerciţiile sunt nondificultăţi; e. O mare parte dintre exerciţii sunt nondificultăţi.

44.

Care este conversa obversei supraalternei conversei obversei subalternei conversei propoziţiei „Poeziile nu sunt romane"? a. Nicio nonpoezie nu este nonroman; b. Toate nonpoeziile sunt nonromane; c. Nonromanele sunt nonpoezii; d. Niciun nonroman nu este nonpoezie; e. Unele nonromane nu sunt nonpoezii.

45.

Care este obversa conversei subcontrarei subalternei obversei supraalternei conversei propoziţiei „Unele romane poliţiste sunt celebre"? a. Toate romanele necunoscute sunt poliţiste; b. Toate nonromanele poliţiste sunt noncelebre; c. Unele nonromane poliţiste nu sunt noncelebre; d. Niciun roman nonpoliţist nu este necunoscut; e. Romanele care nu sunt poliţiste sunt necunoscute.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

46. Care este obversa conversei contrarei supraalternei obversei conversei propoziţiei „Toate pisicile sunt siameze"? a. Nicio nonpisică nu este nonsiameză; b. Toate pisicile sunt nonsiameze; c. Unele nonpisici nu sunt nonsiameze; d. Unele animale nonsiameze sunt nonpisici; e. Majoritatea nonpisicilor sunt nonsiameze. 47. Care este subalterna conversei supraalternei subcontrarei conversei obversei conversei propoziţiei „Printre mamifere nu există zburătoare"? a. Printre zburătoare nu există mamifere; b. Doar unele nezburătoare nu sunt nonmamifere; c. Majoritatea zburătoarelor nu sunt mamifere; d. O parte dintre zburătoare nu sunt nonmamifere; e. Nicio parte dintre zburătoare nu sunt nonmamifere. 48. Care este obversa conversei prin accident a conversei supraalternei obversei contradictoriei propoziţiei „Avocaţii nu sunt magistraţi"? a. Unii avocaţi sunt magistraţi; b. Unii nonavocaţi sunt magistraţi; c. Toţi avocaţii sunt magistraţi; d. O parte dintre magistraţi sunt avocaţi; e. Unii nonavocaţi nu sunt nonmagistraţi. 49. Care este obversa supraalternei obversei conversei supraalternei conversei obversei propoziţiei „Şcolile nu sunt centre universitare de excelenţă"? a. Unele şcoli sunt centre universitare de excelenţă; b. Multe şcoli sunt centre universitare de nonexcelenţă; c. Toate centrele nonuniversitare de excelenţă sunt şcoli; d. Toate şcolile sunt noncentre universitare de excelenţă; e. Doar şcolile sunt centre nonuniversitare de excelenţă. 50. Care este conversa subalternei obversei conversei obversei supraalternei propoziţiei „O mică parte dintre poemele de tinereţe ale lui Blaga sunt cunoscute publicului."? a. Unele dintre poemele de maturitate ale lui Blaga sunt cunoscute de un public restrâns; b. Unele dintre scrierile lui Blaga care nu sunt poeme de tinereţe sunt necunoscute publicului; Toate poemele de tinereţe care nu-i aparţin lui Blaga sunt necunoscute c. pu_blicului; d. Dacă un poem nu este de tinereţe şi nu-i aparţine lui Blaga, atunci este necunoscut publicului larg; e. Toate poemele de tinereţe ale lui Blaga sunt necunoscute publicului larg. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

91

51. Care este conversa contradictoriei obversei contradictoriei obversei supraalternei conversei propoziţiei „Multe dintre scrierile juridice medievale sunt neinteresante"? a. Multe dintre scrierile juridice medievale sunt neinteresante; b. Toate scrierile juridice medievale sunt interesante; c. Nicio nonscriere juridică medievală nu este interesantă; d. Nicio scriere interesantă nu este scriere juridică medievală; e. Toate scrierile interesante sunt scrieri juridice medievale.

V. I d e ntifica rea u n o r erori for m a l e într-o operaţie l o g i c ă s a u înt r- u n a rg u ment .. . . . . . . . . . Toate . . . . câte . . . . . . . . . . . . . . . au . . . .răspuns . . . . . . .o. . singură . . . . . . . . . . .de . . . . . . . . întrebările . . . . . . . . . . . .corectă . . . . . . . . . . .variantă . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . 52. Care dintre regulile de corectitudine specifice definirii este încălcată în enunţul „Bibliotecă = cit. o colecţie de frumoase amintiri"? a. regula definirii afirmative; b. regula noncircularităţii; c. regula clarităţii şi preciziei; d. regula nonconsistenţei. 53. Care dintre regulile de corectitudine specifice definirii este încălcată în enunţul „Delfin = cit. mamifer marin care trăieşte în grupuri compacte"? a. regula definirii afirmative; b. regula noncircularităţii; c. regula clarităţii şi preciziei; d. regula adecvării. 54. Care dintre regulile de corectitudine specifice definirii este încălcată în enunţul „Mamifer = cit. animal care nu poate fi inclus în clasa păsărilor"? a. regula definirii afirmative; b. regula noncircularităţii; c. regula clarităţii şi preciziei; d. regula nonadecvării. 55. Care dintre regulile de corectitudine specifice definirii este încălcată în enunţul „Chimie = cit. ştiinţa substanţelor chimice şi a relaţiilor dintre ele"? a. regula definirii afirmative; b. regula noncircularităţii; c. regula clarităţii şi preciziei; d. regula definirii corecte a definitorului. 92

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

56. Ce regulă a clasificării este încălcată în cazul în care domeniul clasificării este reprezentat de elevi, iar printre clasele obţinute apare şi una a studenţilor? a. regula omogenităţii; b. regula completitudinii; c. regula unicităţii criteriului; d. regula clarităţii şi preciziei criteriului. 57. Mihai a realizat o clasificare a elevilor din clasele a IX-a, incluzându-l pe Bogdan atât în categoria elevilor corigenţi (deoarece este corigent la chimie), cât şi în clasa elevilor promovaţi cu media generală mai mare de 7.00 şi mai mică de 8.00. Care este regula pe care a încălcat-o? a. regula omogenităţii; b. regula completitudinii; c. regula excluderii sau a intersecţiei vide între clase; d. regula clarităţii şi a preciziei criteriului. 58. O clasificare a animalelor vertebrate care cuprinde clasele mamifere, păsări, peşti, reptile, amfibieni şi lilieci încalcă regula: a. completitudinii; b. intersecţiei vide; c. unicităţii criteriului; d. clarităţii şi preciziei criteriului. 59. O clasificare a unghiurilor în ascuţite, obtuze, alungite şi nule încalcă regula: a. omogenităţii; b. completitudinii; c. unicităţii criteriului; d. clarităţii şi preciziei criteriului. 60. O clasificare a operaţiilor logice în valide, nevalide şi deductive încalcă regula: a. omogenităţii; b. completitudinii; c. unicităţii criteriului; d. clarităţii şi preciziei criteriului. 61. Ce eroare s-a produs în clasificarea poligoanelor în regulate, neregulate şi patrulatere? a. eroarea abundenţei; b. eroarea încrucişării; c. eroarea neclarităţii criteriului; d. eroarea incompletitudinii. 62. Ce eroare s-a produs în clasificarea vertebratelor în mamifere, păsări, peşti, reA,tile, amfibieni şi delfini? a. eroarea incompletitudinii; b. eroarea neclarităţii criteriului; c. eroarea saltului în clasificare; d. eroarea abundenţei. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

93

63. Mihai vrea să clasifice oamenii în funcţie de bunătate. Regula de care nu ţine cont este următoarea: a. pe fiecare treaptă a clasificării, criteriul folosit trebuie să fie unic; b. clasificarea nu trebuie să fie nici incompletă, nici abundentă; c. asemănările dintre obiectele aflate în aceeaşi clasă trebuie să fie mai importante decât deosebirile dintre ele; d. fundamentul clasificării trebuie să fie clar şi precis. 64. O clasificare în care vrăbiile sunt incluse în aceeaşi clasă cu berzele încalcă regula: a. unicităţii criteriului; b. completitudinii; c. omogenităţii; d. consistenţei. 65. Ce regulă a fost încălcată dacă pe aceeaşi treaptă a unei clasificări regăsim şi clasa medicilor şi clasa bucureştenilor? a. regula omogenităţii; b. regula completitudinii; c. regula saltului în clasificare; d. regula unicităţii criteriului. 66. Care este eroarea logică din inferenţa „Dacă toate păsările sunt zburătoare, atunci toate zburătoarele sunt păsări"? a. un termen este distribuit în premisă, deşi nu este distribuitîn concluzie; b. predicatul premisei este distribuit în concluzie, deşi nu este distribuit în premisă; c. a fost realizată o conversiune simplă; d. termenii premisei nu au aceleaşi roluri în concluzie. 67. Care este eroarea logică din inferenţa „Dacă unele persoane nu sunt medici, atunci unii medici nu sunt persoane"? a. se obţine o concluzie falsă dintr-o premisă adevărată; b. subiectul premisei este distribuit în concluzie, deşi nu este distribuit în premisă; c. concluzia nu are amândoi termenii distribuiţi; d. termenul distribuit în premisă nu este distribuit şi în concluzie. 68. De ce nu putem trece printr-o conversiune simplă de la o propoziţie universală afirmativă la o concluzie universală afirmativă? a. am trece de la universal la universal, ceea ce nu este permis în inferenţele deductive; b. în conversiunile simple premisa şi concluzia nu au aceeaşi calitate; c. s-ar încălca legea distribuirii termenilor; d. s-ar produce o eroare logică materială. 94

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

69. În argumentul „Dacă propoziţia Unele păsări nu sunt zburătoare este adevărată, atunci propoziţia Unele păsări sunt zburătoare este tot adevărată" nu a fost respectată regula: a. adevărul unei propoziţii categorice atrage falsitatea contrarei sale; b. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage adevărul subcontrarei sale; c. falsitatea unei propoziţii categorice implică adevărul subcontrarei sale; d. adevărul unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru adevărul subalternei sale. 70. În argumentul „Dacă propoziţia Unele animale sunt mamifere este adevărată, atunci propoziţia Toate animalele sunt mamifere este tot adevărată". În acest argument nu a fost respectată regula: a. legea distribuirii termenilor, specifică conversiunii; b. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage adevărul subcontrarei sale; c. adevărul unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru adevărul subalternei sale; d. adevărul unei propoziţii categorice nu implică adevărul supraalternei sale; 71.

În argumentul „Dacă propoziţia Delfinii sunt mamifere acvatice este adevărată, atunci propoziţia Unii delfini nu sunt mamifere acvatice este tot adevărată". În acest argument nu a fost respectată regula: a. adevărul unei propoziţii categorice atrage falsitatea contradictoriei sale; b. adevărul unei propoziţii categorice atrage falsitatea subcontrarei sale; c. adevărul unei propoziţii categorice nu este o condiţie suficientă pentru adevărul subalternei sale; d. adevărul unei propoziţii categorice nu implică adevărul supraalternei sale.

72. În argumentul „Dacă propoziţia Unii avocaţi nu sunt jurişti este adevărată, atunci propoziţia Unii avocaţi sunt jurişti este tot adevărată". În acest argument nu a fost respectată regula: a. adevărul unei propoziţii categorice atrage falsitatea contradictoriei sale; b. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage falsitatea contrarei·sale; c. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage adevărul subcontrarei sale; d. adevărul unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru adevărul subalternei sale. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

95

73.

74.

75.

76.

77.

96

Dacă se deduce adevărul propoziţiei „Toate manualele de drept sunt stufoase" din falsitatea propoziţiei „Niciun manual de drept nu este stufos", nu se respectă regula: a. falsitatea unei propoziţii categorice nu atrage adevărul contrarei sale; b. falsitatea unei propoziţii categorice nu implică adevărul subcontrarei sale; c. falsitatea unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru falsitatea supraalternei sale; d. falsitatea unei propoziţii categorice nu implică falsitatea subalternei sale. Dacă se deduce falsitatea propoziţiei „Unele legi sunt nedrepte" din falsitatea propoziţiei „Unele legi nu sunt nedrepte", atunci nu se respectă regula: a. falsitatea unei propoziţii categorice nu implică falsitatea contrarei sale; b. falsitatea unei propoziţii categorice atrage adevărul contrarei sale; c. falsitatea unei propoziţii categorice implică adevărul subcontrarei sale; d. falsitatea unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru falsitatea supraalternei sale. Dacă se deduce falsitatea propoziţiei „Unele obiceiuri tradiţionale sunt violente" din falsitatea propoziţiei „Toate obiceiurile tradiţionale sunt violente", atunci nu se respectă regula: a. falsitatea unei propoziţii categorice nu implică falsitatea contrarei sale; b. falsitatea unei propoziţii categorice atrage adevărul contrarei sale; c. falsitatea unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru falsitatea supraalternei sale; d. falsitatea unei propoziţii categorice nu implică falsitatea subalternei sale. Dacă se deduce falsitatea propoziţiei „Nicio ciupercă nu este otrăvitoare" din adevărul propoziţiei „Unele ciuperci nu sunt otrăvitoare", atunci nu se respectă regula: a. adevărul unei propoziţii categorice atrage falsitatea subcontrarei sale; b. adevărul unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru adevărul subalternei sale; c. adevărul unei propoziţii categorice nu implică adevărul supraalternei sale; d. adevărul unei propoziţii categorice atrage falsitatea contradictoriei sale. Dacă se deduce falsitatea propoziţiei „Cei mai mulţi iepuri sunt carnivori" din falsitatea propoziţiei „Iepurii sunt carnivori", atunci nu se respectă regula: a. falsitatea unei propoziţii categorice nu implică falsitatea contrarei sale; b. falsitatea unei propoziţii categorice implică adevărul subcontrarei sale; c. falsitatea unei propoziţii categorice nu este o condiţie suficientă pentru falsitatea supraalternei sale; d. falsitatea unei propoziţii categorice nu implică falsitatea subalternei sale.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

78. Dacă se deduce adevărul propoziţiei „Unele romane sunt poliţiste" din adevărul propoziţiei „Unele romane nu sunt poliţiste", atunci nu se respectă regula: a. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage falsitatea contradictoriei sale; b. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage falsitatea contrarei sale; c. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage adevărul subcontrarei sale; d. adevărul unei propoziţii categorice nu implică adevărul supraalternei sale. 79. Dacă se deduce falsitatea propoziţiei „Unele sfaturi nu sunt folositoare" din adevărul propoziţiei „Niciun sfat nu este folositor", atunci nu se respectă regula: a. adevărul unei propoziţii categorice nu atrage falsitatea contrarei sale; b. adevărul unei propoziţii categorice atrage adevărul subcontrarei sale; c. adevărul unei propoziţii categorice este o condiţie suficientă pentru adevărul subalternei sale; d. adevărul unei propoziţii categorice implică adevărul supraalternei sale. 80.

Argumentul „Dacă Dumnezeu nu există, totul e permis. Cum Dumnezeu nu există, totul e permis." a. nu corespunde unei scheme de raţionare validă; b. este valid şi acceptabil; c. este nevalid, deoarece premisele sunt adevărate, dar concluzia falsă; d. nu este acceptabil, deoarece premisa „Dumnezeu nu există" nu este sigur adevărată, iar faptul că Dumnezeu nu există nu exprimă efectiv o condiţie suficientă pentru a fi totul permis;

81.

Identifică eroarea formală din argumentul „Dacă Dumnezeu nu există, totul e permis. Având în vedere că totul e permis, înseamnă că Dumnezeu nu există." a. negarea antecedentului; b. circularitatea; c. afirmarea consecventului; d. falsitatea celei de-a doua premise.

82.

Identifică eroarea formală din argumentul „Dacă mănânc multe dulciuri, mă îngra_ş. Dar eu nu mănânc multe dulciuri, deci nu mă îngraş." a. negarea consecventului; b. afirmarea consecventului; c. negarea antecedentului; d. lipsa unei corelaţii necesare între consumul de dulciuri şi îngrăşare. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

97

83.

84.

85.

86.

87.

98

Identifică eroarea formală din argumentul „Dacă voi susţine toate probele scrise, atunci voi promova examenul de bacalaureat. Voi promova examenul de bacalaureat, dacă nu voi susţine toate probele scrise." a. afirmarea consecventului; b. antecedentul exprimă o condiţie necesară pentru consecvent, ceea ce înseamnă că dacă antecedentul este fals şi consecventul va fi fals; c. antecedentul nu exprimă o condiţie suficientă pentru consecvent; d. negarea antecedentului. Identifică eroarea formală din argumentul „Dacă Bogdan este elev, atunci este înscris în clasa a IX-a la matematică-informatică. Deşi Bogdan nu este elev, rezultă că el este înscris în clasa a IX-a la matematică-informatică." a. afirmarea consecventului; b. transformarea unei condiţii necesare în condiţie suficientă; c. negarea antecedentului; d. falsitatea concluziei. Identifică eroarea formală din argumentul „Dacă voi merge la mare, voi pleca în concediu. Voi pleca în concediu, deci nu voi merge la mare." a. a merge la mare nu exprimă o condiţie suficientă pentru a pleca în concediu; b. afirmarea consecventului; c. a pleca în concediu nu este o condiţie suficientă pentru a merge la mare; d. a merge la mare este uneori o condiţie necesară pentru a pleca în concediu; e. adevărul uneia dintre premise nu este necesar. Care ar trebui să fie forma logică a primei premise din argumentul „Dacă toţi muzicienii sunt artişti, iar X nu este muzician, atunci X nu este artist", astfel încât argumentul să fie valid? a. Toţi A sunt B şi niciun X nu este A, deci niciun X nu este B; b. Toţi A sunt B, dar X nu este A, deci X nu poate fi B; c. Toţi S şi numai S sunt P; d. Numai S sunt P, aşadar dacă X nu este S, atunci X nu este P; e. Toţi muzicienii sunt artişti şi unii artişti sunt muzicieni. Argumentul „Dacă voi da examen, voi intra la facultate. Voi da examen, deci voi intra la facultate": a. este valid şi puternic; b. este deductiv, în sensul decurgerii cu necesitate a concluziei din premise; c. este valid, deoarece din premise adevărate este derivată o concluzie probabil adevărată; d. nu este acceptabil, deoarece în prima premisă antecedentul nu exprimă o condiţie suficientă pentru consecvent.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

88.

Următorul argument este construit după o schemă de raţionare nevalidă: „Dacă o faptă este prevăzută de Codul muncii, atunci ea este o abatere disciplinară. Cum această faptă nu este prevăzută de Codul muncii, înseamnă că ea nu este o abatere disciplinară". Care dintre variantele de mai jos redă forma logică a acestui argument? a. Toţi A sunt B. Niciun C nu este A. Niciun C nu este B.

b. c. (SaM & MeP) -+ SeP; d. Toţi S sunt P, dar X nu este S, deci X nu este P; e. [ (p -+ q) & - p] -+ - q . 89. Cum ar trebui reformulată prima premisă a argumentului de mai sus, astfel încât acesta să fie corect din punct de vedere logic? a. dacă o faptă nu este prevăzută în Codul muncii, atunci nu este abatere disciplinară; b. o faptă oarecare nu este abatere disciplinară decât dacă nu este prevăzută în Codul muncii; c. toate faptele prevăzute de Codul muncii şi numai acestea sunt abateri disciplinare; d. numai faptele care reprezintă abateri disciplinare sunt prevăzute în Codul muncii; e. Codul muncii prevede toate abaterile disciplinare. 90. Se dă argumentul „Toţi profesorii sunt oameni, aşadar toţi profesorii buni sunt oameni" şi argumentul „Toţi profesorii buni sunt oameni buni, deoarece toţi profesorii sunt oameni". Care dintre variantele de mai jos explică diferenţa formală dintre acestea? a. potrivit primului argument, dacă o clasă este inclusă în alta, oricare parte a ei este inclusă în acea clasă; b. nu există nicio diferenţă de structură între cele două argumente; pur şi simplu primul începe cu concluzia, iar al doilea cu premisa; c. primul are forma „Toţi P sun O, deci Toţi PB sunt O", iar al doilea are forma „Toţi P sunt O, deci Toţi PB sunt OB" (dacă o clasă este i � clusă îr'l alta, orice parte a ei este inclusă în orice parte a celeilalte); d. termenul „bun" nu are aceeaşi semnificaţie atunci când se referă la profesori şi atunci când se referă la oameni în general"; e. unul dintre termenii care aparîn cele două argumente are cu necesitate semnificaţii diferite în concluzie faţă de premise. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

99

91.

Alege varianta care redă o eroare formală din silogismul „Cei needucaţi ar trebui să meargă la şcoală. Cum unii dintre parlamentari sunt needucaţi, înseamnă că parlamentarii ar trebui să meargă la şcoală." a. eroarea termenului mediu nedistribuit; b. una dintre premise nu este universală; c. existenţa unei premise particulare, deşi concluzia este universală; d. eroarea minorului ilicit; e. niciuna dintre premise nu este negativă.

92.

Alege varianta care redă eroarea formală din argumentul „Dacă toate vrăjitoarele au pisici negre, iar profesoara mea de drept roman are o pisică neagră, înseamnă că profesoara mea de drept roman este vrăjitoare". a. eroarea majorului ilicit; b. deducerea unei concluzii universale, deşi o premisă este particulară; c. eroarea termenului mediu nedistribuit; d. eroarea împătririi termenilor; e. absenţa unei propoziţii negative.

93.

Alege varianta care redă o eroare formală din argumentul „Unii compozitori fiind cântăreţi şi toţi cântăreţii fiind muzicieni, rezultă că toţi compozitorii sunt muzicieni". a. eroarea termenului mediu nedistribuit; b. existenţa unei premise particulare; c. eroarea minorului ilicit; d. deducerea unei concluzii afirmative din premise nonnegative; e. distribuirea termenului mediu o singură dată.

94.

Alege varianta care redă o eroare formală din argumentul „Dacă unii profesori de drept sunt avocaţi, atunci toţi avocaţii sunt intelectuali, căci profesorii de drept sunt intelectuali". a. deducerea unei concluzii universale, deşi o premisă este particulară; b. deducerea unei concluzii universale fără ca ambele premise să fie particulare şi distribuirea ilicită a subiectului concluziei; c. nedistribuirea termenului mediu în ambele premise; d. nedistribuirea în nicio premisă a termenului mediu; e. distribuirea în concluzie doar a unuia dintre termeni.

95.

Alege varianta care redă o eroare formală din argumentul „Niciun parlamentar nu este filosof, deoarece şi filosofii sunt fiinţe umane, şi parlamentarii sunt fiinţe umane. a. distribuirea termenului mediu în ambele premise; b. deducerea unei concluzii negative din premise afirmative; c. deducerea unei concluzii universale, deşi o premisă este negativă;

100

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

d. termenul mediu nu este distribuit în n1c1una dintre premise, în condiţiile în care concluzia este negativă, deşi ambele premise sunt afirmative; e. niciuna dintre premise nu este negativă. 96. Alege varianta care redă o eroare formală din argumentul „Având în vedere că unele mamifere sunt inteligente, înseamnă că delfinii sunt mamifere, căci toţi delfinii sunt inteligenţi". a. distribuirea termenului mediu în ambele premise; b. eroarea minorului ilicit; c. eroarea majorului ilicit; d. deducerea ilicită a unei concluzii universale; e. deducerea ilicită a unei concluzii afirmative. 97. Alege varianta care redă eroarea formală din argumentul „Ştiut fiind că elevii nu sunt studenţi, rezultă că unii elevi nu sunt actori amatori, chiar dacă unii studenţi sunt actori amatori". a. termenul minor nu este distribuit în concluzie, deşi este distribuit în premisă; b. se deduce o premisă universală, deşi concluzia este particulară; c. unul dintre termenii extremi este distribuit în concluzie, deşi nu este distribuit în premisă; d. una dintre premise este afirmativă; e. niciuna dintre premise nu este particulară, pentru a putea deduce în mod valid o concluzie particulară. 98. Alege varianta care redă o eroare formală din argumentul „Unii trandafiri nu sunt parfumaţi, deşi toţi trandafirii sunt flori şi unele flori sunt parfumate". a. deducerea unei premise universale într-un silogism în care concluzia este particulară; b. o concluzie particulară poate fi dedusă doar din premise universale; c. din premise afirmative nu se poate deduce o concluzie negativă; d. chiar dacă termenul major este distribuit în concluzie, este posibil să nu fie distribuit în premisă; e. nu este posibil să obţinem o concluzie negativă dacă nicio premisă nu este negativă. 99. Alege varianta care redă eroarea formală din argumentul „Putem conchide că unii medici sunt celebri dacă este adevărat că toţi medicii sunt fiinţe umane, unele dintre fiinţele umane fiind celebre". a. eroarea majorului ilicit; b. deducerea unei concluzii particulare din premise universale; c. nedistribuirea termenului mediu în nicio premisă; d. distribuirea termenului minor doar într-una dintre propoziţiile în care apare; e. nedistribuirea niciunui termen în concluzie. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

1 01

100. Alege varianta care redă eroarea formală din argumentul „Unii oameni de artă fiind pictori şi niciun politician nefiind un om de artă, unii politicieni nu sunt pictori". a. eroarea inversării premiselor; b. existenţa unei premise negative; c. eroarea majorului ilicit; d. ignorarea faptului că unii politicieni sunt totuşi oameni de artă; e. deducerea unei concluzii negative. 101. Alege varianta care redă eroarea formală din argumentul „Unii infractori sunt absolviţi de responsabilitate în condiţiile în care infractorii sunt persoane vinovate, niciuna dintre persoanele vinovate nefiind absolvită de responsabilitate". a. distribuirea termenilor extremi doar în premise; b. distribuirea termenului mediu o singură dată; c. trecerea de la premise diferite calitativ la o concluzie afirmativă; d. nedistribuirea niciunui termen în concluzie; e. deducerea unei concluzii particulare din premise universale. 102. Alege varianta care redă o eroare formală din argumentul „Unele cursuri de la Facultatea de Drept aparţin domeniului juridic, iar altele sunt cursuri de istoria dreptului, aşadar unele cursuri de istoria dreptului aparţin domeniului juridic". a. deducerea unei concluzii afirmative din premise afirmative; b. eroarea majorului ilicit; c. niciuna dintre premise nu este negativă; d. niciuna dintre premise nu este o propoziţie care să aibă predicatul distribuit, ceea ce duce la imposibilitatea distribuirii termenului mediu; e. deducerea unei concluzii din premise particulare.

102

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

V I . I d e n tifi c a re a con c l u z i ei c a re d e c u rg e î n mod nece s a r d i n pre m i s e l e d ate. C o m p l e t a rea u n e i e n ti m e m e Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns. 1 03. Ce putem deduce în mod nemijlocit din adevărul propoziţiei „Toţi studenţii

1 04.

1 05.

1 06.

1 07.

la medicină sunt viitori medici"? a. adevărul propoziţiei „Numai unii studenţi la medicină sunt viitori medici"; b. falsitatea propoziţiei „Doar studenţii la medicină sunt viitori medici"; c. adevărul propoziţiei „Unii studenţi la medicină sunt viitori medici"; d. adevărul propoziţiei „Studenţii la medicină nu sunt viitori medici". Ce putem deduce în mod nemijlocit din falsitatea propoziţiei „Niciun delfin nu este pasăre"? a. falsitatea propoziţiei „Delfinii sunt păsări"; b. falsitatea propoziţiei „Unii delfini nu sunt păsări"; c. adevărul propoziţiei „Unii delfini sunt păsări"; d. adevărul propoziţiei „Unii delfini nu sunt păsări". Ce putem deduce în mod nemijlocit din adevărul propoziţiei „Unii politicieni sunt corupţi"? a. adevărul propoziţiei „Unii politicieni nu sunt corupţi"; b. falsitatea propoziţiei „Toţi politicienii sunt corupţi"; c. falsitatea propoziţiei „Niciun politician nu este corupt"; d. falsitatea propoziţiei „Doar politicienii sunt corupţi". Ce putem deduce în mod nemijlocit din falsitatea propoziţiei „Unele păsări nu sunt zburătoare"? a. falsitatea propoziţiei „Unele păsări sunt zburătoare"; b. falsitatea propoziţiei „Păsările sunt zburătoare"; c. adevărul propoziţiei „Nu există păsări nezburătoare"; d. falsitatea propoziţiei „Păsările nu sunt zburătoare". Ce put�m deduce în mod nemijlocit din adevărul propoziţiei „Unii sportivi sunt olimpici"? a. adevărul propoziţiei „Unii olimpici nu sunt sportivi"; b. adevărul propoziţiei „Sportivii sunt olimpici"; c. adevărul propoziţiei „Unii sportivi nu sunt olimpici"; d. falsitatea propoziţiei „Printre sportivi nu există olimpici". Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

103

108. Ce putem deduce în mod nemijlocit din falsitatea propoziţiei „Merele nu sunt fructe comestibile"? a. adevărul propoziţiei „Unele fructe comestibile sunt mere"; b. adevărul propoziţiei „Merele sunt fructe comestibile"; c. falsitatea propoziţiei „Toate fructele comestibile sunt mere"; d. adevărul propoziţiei „O parte dintre mere sunt fructe comestibile". 109. Ce putem deduce în mod nemijlocit din falsitatea propoziţiei „Unele locuri de muncă sunt ocupate prin concurs"? a. adevărul propoziţiei „Unele locuri de muncă nu sunt ocupate"; b. adevărul propoziţiei „Unele posturi sunt locuri de muncă ocupate prin concurs"; c. falsitatea propoziţiei „Locurile de muncă sunt ocupate prin concurs"; d. falsitatea propoziţiei „Niciun loc de muncă nu este ocupat prin concurs". 110. Ce putem deduce în mod nemijlocit din adevărul propoziţiei „Toate triunghiurile echilaterale sunt figuri geometrice cu trei laturi egale"? a. adevărul propoziţiei „Toate figurile geometrice cu trei laturi egale sunt triunghiuri echilaterale"; b. adevărul propoziţiei „Unele figuri geometrice cu trei laturi sunt triunghiuri echilaterale"; c. falsitatea propoziţiei „Unele triunghiuri echilaterale nu sunt figuri geometrice cu trei laturi egale"; d. adevărul propoziţiei „Unele triunghiuri sunt figuri geometrice cu trei laturi egale". 111. Ce putem deduce în mod nemijlocit din falsitatea propoziţiei „Unele argumente nu sunt valide"? a. adevărul propoziţiei „Unele argumente nu sunt nevalide"; b. adevărul propoziţiei „Unele construcţii logice valide nu sunt argumente"; c. falsitatea propoziţiei „Argumentele nu sunt nevalide"; d. adevărul propoziţiei „O parte dintre argumente sunt argumente valide". 112. Ce putem deduce în mod nemijlocit din adevărul propoziţiei „Cele mai multe examene sunt dificile"? a. adevărul propoziţiei „Nu există examene uşoare"; b. falsitatea propoziţiei „Unele examene nu sunt uşoare"; c. adevărul propoziţiei „Examenele sunt dificile sau uşoare"; d. falsitatea propoziţiei „Niciun examen nu este dificil". 104

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

113. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Toate manualele sunt de logică"? a. Niciun manual nu este de logică; b. Unele (cărţi) de logică sunt manuale; c. Unele manuale nu sunt nonmanuale de logică; d. Unele cărţi care nu sunt de logică nu sunt manuale. 114. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Niciun filosof nu este imoral"? a. Unele persoane imorale sunt filosofi; b. Unii filosofi nu sunt imorali; c. Filosofii sunt persoane morale; d. Filosofii sunt persoane lipsite de moralitate. 115. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Unele mamifere nu sunt pisici"? a. Unele mamifere sunt pisici; b. Unele pisici nu sunt mamifere; c. Unele dintre mamifere sunt altceva decât pisici; d. Niciun mamifer nu este nonpisică. 116. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Toţi olimpicii sunt sportivi"? a. Unii olimpici sunt sportivi; b. Toţi sportivii sunt olimpici; c. Olimpicii nu sunt nonsportivi; d. Unii olimpici sunt nonsportivi. 117. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Printre reptile nu există insecte"? a. Nicio reptilă nu este noninsectă; b. Unele insecte nu sunt reptile; c. Unele insecte sunt nonreptile; d. Reptilele sunt insecte. 118. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Majoritatea infractorilor sunt vinovaţi"? a. Toţi infractorii sunt vinovaţi; b. Vinovaţii sunt infractori; c. Unii infractori nu sunt nevinovaţi; d. Cei mai mulţi dintre cei vinovaţi nu sunt noninfractori. 119. Care di°ntre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid din propoziţia „Infracţiunile sunt fapte penale" printr-o singură operaţie logică? a. Unele infracţiuni sunt fapte penale de drept comun; b. Unele acţiuni sunt fapte penale; c. Unele fapte penale sunt infracţiuni; d. Unele infracţiuni sunt fapte penale. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

105

120. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Felinele nu sunt mamifere"? a. Majoritatea felinelor sunt mamifere; b. Felinele fac parte din clasa nonmamiferelor; c. Unele mamifere nu sunt nonfeline; d. Animalele care nu sunt feline sunt mamifere. 121. Care dintre propoziţiile de mai jos poate fi derivată în mod valid, printr-o singură operaţie logică, din propoziţia „Examenele sunt constrângătoare"? a. Tot ceea ce este constrângător poate fi considerat un examen; b. Ceea ce nu constrânge nu este examen; c. Unele dintre cele constrângătoare sunt examene; d. Acţiunile constrângătoare nu sunt nonexamene. 122. Completează entimema de ordinul I formată din propoziţiile „Unele opere literare sunt piese de teatru" şi „Unele opere literare nu sunt romane" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Unele piese de teatru nu sunt romane; b. Toate romanele sunt opere literare; c. Romanele nu sunt piese de teatru; d. Toate piesele de teatru sunt romane; e. Unele opere literare sunt romane. 123. Completează entimema de ordinul l i formată din propoziţiile „Unele animale sunt zburătoare" şi „Unele mamifere sunt zburătoare" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Toate zburătoarele sunt animale; b. Zburătoarele sunt mamifere; c. Niciun animal zburător nu este mamifer; d. Nu există printre animale niciunul zburător; e. Mamiferele sunt animale. 124. Completează entimema de ordinul I formată din propoziţiile „Unele dintre obiectele de mobilier sunt artizanale" şi „Unele obiecte de mobilier sunt realizate de oameni" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Nu toate lucrurile din jurul nostru sunt obiecte de mobilier; b. O mare parte dintre obiectele de mobilier nu sunt lucruri aflate în jurul nostru; c. Obiectele artizanale sunt realizate de oameni; d. Nu tot ceea ce este artizanal este în preajma noastră; e. Nu este adevărat că printre creaţiile artizanale există şi obiecte de mobilier; 106

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

125. Completează entimema de ordinul I formată din propoziţiile „Unii absolvenţi ai Facultăţii de Drept sunt avocaţi" şi „Unii absolvenţi ai Facultăţii de Drept nu sunt profesori de muzică" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Avocaţii nu sunt profesori de muzică; b. Nu este imposibil ca un absolvent al Facultăţii de Drept să fie profesor de muzică; c. Niciun absolvent al Facultăţii de Drept nu este profesor de muzică; d. Niciun profesor de muzică nu este absolvent al Facultăţii de Drept; e. Cea mai mare parte a profesorilor de muzică nu sunt absolvenţi ai Facultăţii de Drept. 126. Completează entimema de ordinul III formată din propoziţiile „Infractorii sunt persoane imorale" şi „Nicio persoană imorală nu are studii superioare" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Toţi infractorii sunt persoane cu studii superioare; b. Niciun infractor nu este o persoană imorală; c. Nu toţi infractorii sunt persoane cu studii superioare; d. Unele persoane imorale sunt persoane cu studii superioare; e. Printre persoanele cu studii superioare sunt şi persoane imorale. 127. Completează entimema de ordinul III formată din propoziţiile „O parte dintre criteriile de admitere la Facultatea de Psihologie nu sunt logice" şi „Toate problemele de creativitate sunt logice" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Unele dintre problemele de creativitate sunt criterii de admitere la Facultatea de Psihologie; b. În această carte există probleme care pot fi criterii de admitere la Facultatea de Psihologie; c. Unele criterii de admitere la Facultatea de Psihologie nu sunt probleme de creativitate; d. Nicio problemă de creativitate nu este criteriu de admitere la Facultatea de Psihologie; e. Criteriile de admitere la Facultatea de Psihologie sunt, fără nicio excepţie, probleme de creativitate. 128. Completează entimema de ordinul I formată din propoziţiile „Unele povestiri nu sunt ştiinţifico-fantastice" şi „Unele povestiri sunt creaţii literare" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Prin_tre povestiri există şi unele ştiinţifico-fantastice; b. Toate operele nerealiste sunt ştiinţifico-fantastice; c. Orice creaţie literară este ştiinţifico-fantastică; d. Nicio povestire ştiinţifico-fantastică nu este creaţie literară; e. Dacă o anumită creaţie literară este ştiinţifico-fantastică, ea este o povestire. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

107

129. Completează entimema de ordinul l i formată din propoziţiile „Unii şerpi sunt animale veninoase" şi „Toate reptilele sunt veninoase" cu varianta potrivită, astfel încât să obţii un silogism valid: a. Printre reptile nu există decât şerpi; b. Orice animal care este reptilă este veninos; c. Există şi reptile care nu sunt şerpi; d. Şerpii sunt reptile; e. Nu toţi şerpii sunt veninoşi. 130. Completează entimema de ordinul I formată din propoziţiile „Unii oameni nu sunt filosofi" şi „Unii oameni sunt oameni de ştiinţă" cu varianta potrivită, încât să obţii un silogism valid: a. Majoritatea filosofilor nu sunt nici pe departe oameni de ştiinţă; b. Oamenii sunt filosofi; c. Filosofii sunt oameni de ştiinţă; d. Filosofii nu sunt oameni de ştiinţă; e. Unii filosofi nu sunt oameni de ştiinţă. 131. Completează entimema de ordinul l i formată din propoziţiile „Unele feline nu sunt siameze" şi „Unele pisici nu sunt siameze" cu varianta potrivită, încât să obţii un silogism valid: a. Unele feline nu sunţ pisici; b. Nu este adevărat că majoritatea felinelor sunt pisici; c. Pisicile sunt feline; d. Nu toate felinele sunt pisici; e. Toate animalele siameze sunt pisici.

V I I . I dentific are a u n e i erori n eformale într- u n a rg u ment ., • • · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. :• . . . . . . . . Toate . . . . . . . . . . . . . . . au . . . . câte . . . . . . .o. . singură . . . . . . . . . . . variantă . . . .răspuns. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . corectă . . . . . . . . . . .de . . . . . . . . . întrebările 132. Enunţul „Ori de câte ori am fost la mare, am câştigat la loto. Deci, voi câştiga la loto, dacă voi juca de la mare" este un sofism de tipul: a. confundarea cauzei cu condiţia; b. post hoc, ergo propter hoc; c. cum hoc, ergo propter hoc; d. confundarea cauzei şi a efectului. 108

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

133. Enunţul „Sinceritatea este o calitate, deoarece este o caracteristică pozitivă, o însuşire bună" este un sofism de tipul: a. supoziţiei neîntemeiate; b. circularităţii; c. ad ignorantiam; d. ad hominem. 134. Eroarea de limbaj din enunţul „Câinii miros mai bine decât caii" se numeşte: a. echivocaţie; b. accent; c. paralogism; d. amfibolie. 135. Enunţul „Primăvara vine după ce înfloresc ghioceii, deci din această cauză" este un sofism de tipul: a. confundarea cauzei cu condiţia; b. post hoc, ergo propter hoc; c. cum hoc, ergo propter hoc; d. confundarea cauzei şi a efectului. 136. Enunţul „Nu există dovezi concludente că scenele violente urmărite la televizor îi fac pe copii mai violenţi, prin urmare, scenele violente urmărite la televizor nu îi fac pe copii mai violenţi" este un sofism de tipul: a. argumentum ad homines; b. argumentum ad ignorantiam; c. argumentum ad baculum; d. argumentum ad misericordiam. 137. Enunţul „Atunci când alegerile sunt câştigate de partidul X, partidul V pierde. Deci, cauza pierderii alegerilor de către partidul V este că merge în alegeri în acelaşi timp cu partidul X" este un sofism de tipul: a. confundarea cauzei cu condiţia; b. post hoc, ergo propter hoc; c. cum hoc, ergo propter hoc; d. confundarea cauzei şi a efectului. 138. Un argument de tipul „Trebuie să ai încredere în mine, pentru că eu nu te-am minţit niciodată" este un sofism: a. de limbaj; b. al dovezilor insuficiente; c. de relevanţă; d. ad ignorantiam. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

109

139. Care dintre variantele de mai jos redă eroarea neformală din argumentul ,,Mihai este un elev foarte bun, deoarece vine dintr-o clasă foarte bună"? a. sofismul accidentului; b. particularizare defectuoasă; c. diviziune; d. nevăstuiceală. 140. Care dintre variantele de mai jos corespunde sofismului care se produce atunci când susţinem adevărul unei idei prin faptul că nimeni nu se opune acelei idei? a. ad ignorantiam; b. ad populum; c. ex silentio; d. ad verecundiam. 141. Care dintre variantele de mai jos redă eroarea neformală din enunţul „Voi promova examenul dacă mă prezint"? a. post hac, ergo propter hac; b. cum hac, ergo propter hac; c. confundarea cauzei şi a efectului; d. confundarea cauzei cu condiţia. 142. Care dintre variantele de mai jos redă eroarea neformală din enunţul „Nu şi-a învăţat pentru că a picat examenul": a. post hoc, ergo propter hoc; b. cum hoc, ergo propter hoc; c. confundarea cauzei şi a efectului; d. confundarea cauzei cu condiţia. 143. Eroarea de limbaj din argumentul „Clasa noastră a fost cea mai bună, deoarece a fost formată numai din elevi foarte buni" se numeşte: a. sofismul accentului; b. sofismul accidentului; c. generalizare pripită; d. compoziţie. 144. Alege varianta de răspuns care redă eroarea neformală din argumentul „Sancţionarea elevilor pentru abateri disciplinare este justificată, deoarece este legitim ca elevii care comit abateri disciplinare să fie sancţionaţi". a. nu se precizează ce înseamnă „abateri disciplinare"; b. argumentul este circular; c. pedepsirea elevilor este sancţionată de lege; d. argumentul nu defineşte sintagma „abatere disciplinară"; e. nu se precizează tipul şi durata sancţiunii, deci teza argumentului este inaplicabilă. 145. Fie argumentul: ,,Tuturor studenţilor li s-a explicat fiecare detaliu al experi­ mentului în cadrul şedinţelor de lucru la care au participat. Experimentul a eşuat însă, deşi a fost pregătit cu atât de multă atenţie vreme de câteva 11O

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

luni, deoarece unii dintre studenţi n-au avut nici cea mai vagă informaţie despre paşii derulării acestuia. Vinovat a fost considerat în cele din urmă coordonatorul experimentului, întrucât nu ar fi prezentat toate detaliile." Ţinând cont exclusiv de conţinutul său, care dintre motivele de mai jos poate fi invocat pentru a susţine că acest argument nu este convingător? a. este formulat de un responsabil în derularea experimentului; b. premisele lui sunt inconsistente; c. probabil unii dintre studenţii cu sarcini importante în cadrul experimen­ tului nu au înţeles cum trebuie toate detaliile; d. premisele lui sunt împreună adevărate, dar nu oferă suficiente puncte de sprijin pentru justificarea concluziei; e. aspecte importante pentru derularea în condiţii optime a experimen­ tului au fost ascunse în mod deliberat studenţilor. 146. Fie argumentul: ,, Preşedintele a solicitat desecretizarea contractelor de achiziţii publice încheiate de guvern în perioada pandemiei cu virusul SARS COV 2. Prin urmare, acele contracte trebuie să fie deîndată desecretizate". Care este eroarea neformală din acest argument? a. se bazează pe supoziţia că toate contractele de achiziţii publice implică acte de corupţie; b. se bazează pe ideea necesităţii unei totale transparenţe în domeniul achiziţiilor publice, cu atât mai mult a celor realizate la nivel guverna­ mental; c. este o eroare de tipul ad auctoritas; d. invocă dreptul Preşedintelui de a dispune desecretizarea oricărui document încheiat de o instituţie publică; e. ignoră faptul că niciun contract dintre cele încheiate de guvern în acea perioadă nu poate fi desecretizat. 147. Se dă argumentul: ,, Familia este responsabilă de comportamentul violent al copiilor, deoarece majoritatea copiilor care au un comportament violent la şcoală provin din familii dezorganizate sau din familii cu venituri reduse, care nu se implică suficient în educaţia propriilor copii. Mai mult decât atât, se dovedeşte că originea comportamentului violent al elevilor nu este legată de natură, neavând caracteristici înnăscute, ci dobândite." Care este eroarea neformală din acest argument? a. nu este respectată regula exprimată prin formula p -+ p, care este o tautologie specifică a logicii propoziţiilor compuse; b. a doua premisă se sprijină atât pe concluzia argumentului, cât şi pe prima premisă; c. există în concluzie cel puţin un termen distribuit, care nu a fost di-stribuit în premisă; d. studiile arată în mod concludent că cei mai mulţi dintre copiii care au un comportament violent la şcoală provin din familii dezorganizate; e. este adevărat că apariţia şi dezvoltarea comportamentelor violente ţin de mediul familial. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

111

1 48. Un contracandidat al celui care a câştigat fotoliul de primar al unei comune,

1 49.

150.

151.

152.

112

devenit membru în consiliul local al acesteia, i se adresează noului primar astfel: ,,Credeţi că veţi rezista numeroaselor tentative de a fi corupt?". Care este eroarea neformală comisă în acest caz? a. argument circular de tipul evitării problemei; b. argument circular de tipul expresiei circulare; c. argument circular de tipul întrebării complexe; d. argument circular de tipul ignorării deliberate; e. argument circular de tipul repetiţiei. Alege varianta. care redă cel mai bine supoziţia pe care se bazează întrebarea „Credeţi că veţi rezista numeroaselor tentative de a fi corupt?" a. noul primar va fi corupt; b. interesele financiare ale noului primar îl vor împiedica în eforturile sale de a nu se lăsa corupt; c. vor exista numeroase tentative de a fi corupt; d. noul primar nu este suficient de pregătit pentru respectiva funcţie; e. tentativele de corupere vor da roade; Un anumit elev a fost reclamat de colegii săi şi de părinţii acestuia pentru comportamentul său violent. Mama acestuia consideră că ar trebui să fie lăsat în pace, deoarece şi ceilalţi elevi au un comportament violent. Care este eroarea neformală care stă la baza încercării mamei de a veni în sprijinul copilului? a. argumentarea este circulară; b. argumentarea nu este validă; c. argumentarea este de tipul „tu q uoq ue"; d. argumentarea nu susţine ideea potrivit căreia două rele se anulează reciproc; e. este o argumentare de tipul ad hominem, relativ la părinţii celorlalţi elevi. Un mare actor, laureat cu trei premii Oscar, susţine că violenţa din filmele sale nu influenţează în niciun fel comportamentul tinerilor care le vizionează. Prin urmare, comportamentul tinerilor nu este influenţat de violenţa din filmele sale. Una dintre erorile neformale ale acestui argument este redată de varianta: a. se bazează pe ignoranţa tinerilor; b. se sprijină pe supoziţia că tinerii au oricum un comportament violent; c. apelul la autoritate; d. ignoră faptul că violenţa tinerilor este pe un trend descendent; e. nu respectă regula „nimic din ceea ce susţine o persoană cu autoritate într-un anumit domeniu nu este adevărat". Se dă următorul discurs: ,,Învăţământul universitar românesc, îndeosebi cel de drept, a avut dintotdeauna rezultate remarcabile. Să nu uităm că şcoala românească de drept a dat unele dintre cele mai strălucite minţi

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

şi a beneficiat mereu de profesori de excepţie. Prin urmare, dragi colegi, suntem încă în această situaţie fericită." Care crezi că este viciul neformal al unui asemenea discurs? a. apelul la autoritate; b. ignorarea faptului că nu toţi profesorii universitari sunt de excepţie; c. ignorarea ideii că prezentul este mereu asemenea trecutului; d. apelul la tradiţie; e. apelul la colegialitate. 153. Se dă următorul discurs: ,,Trebuie să se reintroducă cât mai curând camerele de detenţie în învăţământul preuniversitar românesc. Dacă nu se va face cât mai repede acest lucru, violenţa în şcoli, care şi aşa este la cote alarmante, va creşte într-un ritm vertiginos, nemaiputând fi stopată prin nicio măsură administrativă. Totul va fi prea târziu atunci când învăţământul nostru preuniversitar va fi distrus din cauza comportamentului violent al copiilor." Care dintre expresiile de mai jos redă eroarea neformală din acest discurs? a. ad verecundiam; b. ad misericordiam; c. ad antiq uitatem; d. panta alunecoasă; e. tu q uo q ue. 154. Fie textul: ,, Profesorul care a dansat dezinvolt pe catedră în faţa elevilor săi nu poate fi tras la răspundere. La urma urmei, este vorba de un act didactic necesar prin care le-a ilustrat elevilor un comportament neadecvat, ceea ce înseamnă că a urmărit educarea acestora. Iar actul didactic, conform reglementărilor legale în vigoare, este exclusiv apanajul cadrului didactic, al experienţei şi imaginaţiei sale, nefiind supus niciunei ingerinţe din afară." O asemenea argumentare este un sofism de tipul: a. generalizării pripite; b. acuzării nefondate; c. accidentului; d. ad ignorantiam; e. omului de paie. 155. Fie argumentul: ,,Contractele de achiziţii publice sunt viciate de nenumărate acte de corupţie, care se înmulţesc în mod necontrolat pe zi ce trece. Singura soluţie este desfiinţarea lor." Care dintre expresiile de mai jos redă în mod adecvat felul erorii neformale dintr-o asemenea argumentar1;? a. gen·eralizare nefondată; b. concluzia greşită; c. otrăvirea fântânii; d. ex silentio; e. No true Scotsman. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

1 13

156. Fie argumentul: ,,în România, în toate unităţile de învăţământ preuniversitar, profesorii şi elevii au un regulament specific de organizare şi funcţionare. Aşadar, fiecare profesor sau elev are regulamentul său specific de organizare şi funcţionare." Ce fel de sofism este redat prin acest text? a. un sofism al dovezilor insuficiente; b. o diviziune; c. un sofism al circularităţii; d. un sofism al accidentului; e. o deducţie eronată. 157. Alege varianta de răspuns care redă tipul de sofism conţinut în argumentul: „Studenţii medicinişti au în vedere o slujbă cât mai bănoasă şi o poziţie socială mai bună în colectivitate. Mulţi dintre ei recunosc că nu primează vocaţia, ci mai mult statutul social şi financiar." a. ad ignorantiam; b. generalizare pripită; c. niciun medic adevărat (după modelul „Niciun scoţian adevărat"); d. inducţie completă; e. ad consec q uentiam. 158. Fie argumentul: ,,O mare parte dintre persoanele vaccinate anti-covid cu vaccinul X au acuzat simptome precum dureri articulare, dureri musculare, frisoane sau stare generală de rău. Prin urmare, cei care se vaccinează anti-covid cu acest vaccin vor avea, mai devreme sau mai târziu, asemenea simptome." De ce nu este acceptabil un asemenea argument? a. se bazează pe studii irelevante; b. este pur şi simplu o formă de concurenţă neloială între firmele producătoare de vaccinuri; c. este o generalizare pripită; d. este un sofism de tipul pantei alunecoase; e. ia în considerare exclusiv consecinţele negative inevitabile ale vaccinării. 159. În urma analizei unui grafic în care sunt prezentate evoluţia mediilor de admitere la liceu în ultimii cinci ani şi evoluţia rezultatelor la examenul de bacalaureat, s-a ajuns la concluzia că diminuarea mediilor de admitere în liceu este cauza reducerii gradului de promovabilitate a elevilor la examenul de bacalaureat. Care este eroarea neformală pe care se sprijină această concluzie? a. realizarea unei generalizări pripite; b. confundarea unei corelaţii cu o relaţie cauzală; c. e eroare de tipul „post hoc, ergo propter hoc"; d. nerespectarea tuturor regulilor de validitate; e. o interpretare eronată a graficului. 160. Enunţul „Domnule profesor, sau îmi daţi 1 O, sau nu voi mai urma niciun curs de logică!" este un exemplu de sofism de tipul: a. cauza falsă; b. generalizare pripită; 1 14

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c. falsa alternativă; d. ad mizericordiam; e. dilemă distructivă. 161. În argumentul „Studenţii Facultăţii de Drept au rezultate foarte bune la examenele de licenţă, aşadar Facultatea de Drept are rezultate foarte bune la examenele de licenţă" este comisă eroarea neformală a: a. derivării pripite; b. împătririi termenilor; c. compoziţiei; d. amfiboliei; e. echivocaţiei. 162. Se dă argumentul: ,,Ceea ce se predă la universitate trebuie să depindă în întregime de dorinţele studenţilor. Un comerciant de parfumuri, de pildă, vinde ceea ce doresc clienţii să cumpere. Profesorii îşi expun opiniile la catedră, ceea ce, în fond, este acelaşi lucru cu a-ţi vinde ideile. Prin urmare, aşa cum cumpărătorii de parfumuri determină parfumurile care au căutare, tot aşa studenţii trebuie să determine ceea ce li se predă" (preluat din Bieltz, Petre şi Gheorghiu, Dumitru, 1998, Logică juridică, Ed. Pro Transilvania, pag. 246). Care dintre variantele de mai jos se referă corect la eroarea neformală a acestui argument? a. există unele asemănări remarcabile între profesori şi vânzătorii de parfumuri; b. există multe asemănări importante între studenţi şi cumpărătorii de parfumuri, cei dintâi fiind un fel de „cumpărători de idei"; c. concluzia argumentului se bazează pe o analogie slabă; d. nu există o legătură între dorinţele studenţilor şi cursurile predate de profesori; e. ceea ce trebuie să fie predat într-o universitate este irelevant în raport cu dorinţele studenţilor şi nu trebuie să depindă de acestea. 163. Identifică eroarea logică neformală săvârşită de persoana care argumentează astfel: ,,În timp ce urmăream cu interes ştirile la televizor, s-au oprit pe neaşteptate toate becurile din casă, dar imediat ce s-au aprins becurile de pe stradă s-au reaprins şi cele din casă. Prin urmare, aprinderea becurilor de pe stradă a fost cauza reaprinderii celor din casă." a. nu ia în considerare faptul că sursele de energie electrică ale becurilor de pe stradă şi ale celor din casă nu sunt diferite; b. rnnfundă succesiunea temporală cu una cauzală; c. ignoră faptul că nu există o corelaţie necesară între reaprinderea becurilor din casă şi revenirea curentului; d. presupune că becurile de pe stradă nu pot funcţiona în acelaşi timp cu cele din casă; e. nu cunoaşte nici cele mai elementare noţiuni despre lumină şi electricitate. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

115

164. Alege varianta de răspuns care redă schema de raţionare a argumentului: „Creşterea natalităţii din ultimii ani (A) a dus la o creştere a numărului copiilor înscrişi în această toamnă la clasele pregătitoare din Şcoala nr. 1 (8). Prin urmare, creşterea natalităţii din ultimii ani este o cauză a creşterii numărului copiilor înscrişi în această toamnă la clasele pregătitoare din Şcoala nr. 1." a. A este o condiţie suficientă pentru B, deci A este cauza lui B; b. Fenomenele A şi B sunt corelate, de unde rezultă că A este probabil cauza lui B; c. Dacă două fenomene sunt necorelate, nu rezultă cu necesitate că unul este cauza celuilalt; d . A este o condiţie necesară pentru B, deci dacă A, atunci B; e. Dacă A urmează după B, atunci A este cauza lui B. 165. În argumentul de mai sus, creşterea natalităţii este considerată o condiţie suficientă a creşterii numărului copiilor înscrişi la clasele pregătitoare ale Şcolii nr. 1. Care dintre următoarele completări sprijină cel mai bine corelaţia menţionată? a. este vorba de o creştere a natalităţii la nivel naţional în ultimii 5-6 ani; b. este vorba de o creştere a natalităţii la nivelul localităţii în care se află şcoala respectivă; c. este vorba de o creştere a natalităţii în circumscripţia şcolii respective în urmă cu 5-6 ani, pe fondul tradiţiei ca majoritatea copiilor din această circumscripţie sa fie înscrişi la această şcoală; d. este vorba de o creştere a natalităţii în rândul familiilor tinere, care locuiesc de curând pe raza circumscripţiei acestei şcoli; e. este vorba de o creştere a natalităţii în rândul familiilor monoparentale din această circumscripţie. 166. Care este fundamentul producerii circularităţii dacă argumentăm astfel: ,,întrucât nu s-a dovedit vinovăţia lui X, X este nevinovat"? a. a considera că „vinovat" înseamnă, în ambele cazuri, ,,o persoană care a săvârşit o infracţiune"; b. a considera că „vinovat" înseamnă, în ambele cazuri, ,,o persoană despre care s-a dovedit că a săvârşit o infracţiune"; c. a considera că „vinovat" înseamnă, în ambele cazuri, ,,vinovat"; d. completarea concluziei cu sintagma „până la proba contrarie"; e. neînţelegerea semnificaţiei termenului „vinovat". 167. Într-un comunicat de presă, Ministrul Educaţiei susţine că, având în vedere greva generală din învăţământ, nu are altceva de făcut decât fie să mărească salariile profesorilor (aşa cum cer sindicatele), fie să reducă numărul posturilor didactice. Care este eroarea neformală comisă în acest comunicat? a. invocarea presiunii sindicatelor; b. proasta gestionare a cheltuielilor salariale în învăţământ; 116

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

invocarea unei false alternative; presupunerea că la baza grevei generale stă numai dorinţa de creştere a salariilor cadrelor didactice; e. discrepanţa dintre ceea ce spune şi ceea ce gândeşte Ministrul Educaţiei. 168. Identifică eroarea neformală din argumentul: ,,Toate poeziile sunt opere literare, ceea ce înseamnă că toate poeziile lungi sunt opere literare lungi?". a. corespunde unei scheme de raţionare nevalide; b. nu respectă schema de raţionare „Dacă toţi S sunt P, atunci toţi S care sunt X, sunt P care sunt X"; c. este o formă de argumentare prin limitare; d. presupune că o poezie este lungă în acelaşi sens în care este lungă o operă literară în general, de pildă un roman; e. nu ignoră ambiguitatea termenului „lungi". 169. Identifică eroarea neformală care face ca silogismul următor să fie nevalid: ,,Întrucât toate insectele sunt zburătoare şi toate zburătoarele sunt păsări, înseamnă că toate insectele sunt păsări". a. este construit pe baza unei scheme de raţionare nevalide; b. un termen extrem este distribuit în concluzie, dar nedistribuit în premisă; c. una dintre premisele pe care se sprijină concluzia nu este adevărată; d. premisele sunt irelevante pentru concluzie; e. concluziile universale nu pot fi derivate corect decât din premise universale. c. d.

V I I I . Înţe l e g e re a u n or con strucţ i i s pecifice l o g i c i i p ro po z iţ i i l o r co m p u se

170. Fie enunţul „Nu este adevărat că dacă Mihai este laureat al premiului Nobel, atunci el este astronaut". Care dintre următoarele propoziţii este adevărată în aceleaşi circumstanţe cu aceasta? a. Mihai nu este laureat al premiului Nobel, dar este astronaut; b. Mihai nu este laureat al premiului Nobel şi nu este astronaut; c. Mihai este laureat al premiului Nobel, dar nu este astronaut; d. Mihai este astronaut, dar nu este laureat al premiului Nobel; e. Mihai este un astronaut laureat al premiului Nobel. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

1 17

171. Fie enunţul „Nu este adevărat că dacă X nu candidează pentru funcţia de Procuror General, atunci se va retrage din magistratură". Care dintre următoarele propoziţii este adevărată în aceleaşi circumstanţe cu aceasta? a. X candidează pentru funcţia de Procuror General şi nu se va retrage din magistratură; b. X candidează pentru funcţia de Procuror General, dar nu se va retrage din magistratură; c. X candidează pentru funcţia de Procuror General, dar se va retrage din magistratură; d. X nu candidează pentru funcţia de Procuror General şi se va retrage din magistratură; e. X candidează pentru funcţia de Procuror General şi, întrucât nu se va retrage din magistratură, va câştiga. 172. Fie propoziţia adevărată „Am fost la Paris". Care dintre următoarele propoziţii este adevărată în aceleaşi circumstanţe cu aceasta? a. Am fost şi la Paris, şi la Londra; b. Dacă am fost la Paris, nu am fost la Londra; c. Dacă am fost la Londra, nu am fost la Paris; d. Fie am fost la Paris, fie am fost la Londra; e. Am fost la Paris sau am fost la Londra. 173. Fie enunţul „Nu este adevărat că familia Popescu va merge în concediu fie la mare, fie la munte". Care dintre următoarele propoziţii este adevărată în aceleaşi circumstanţe cu aceasta? a. Familia Popescu va merge în concediu la mare sau la munte; b. Familia Popescu nu va merge în concediu; c. Familia Popescu nu va merge în concediu nici la mare, nici la munte; d. Familia Popescu va merge în concediu şi la mare şi la munte numai dacă nu va merge în concediu nici la munte, nici la mare; e. Familia Popescu va merge în concediu acolo unde va dori. 174. Fie enunţul „Este adevărat că avocaţii sunt magistraţi şi că magistraţii nu sunt politicieni". Care dintre următoarele propoziţii este adevărată în aceleaşi circumstanţe cu aceasta? a. Avocaţii sunt magistraţi şi aceştia sunt politicieni; b. Magistraţii nu sunt politicieni, dar avocaţii sunt magistraţi; c. Magistraţii sunt politicieni doar dacă avocaţii sunt magistraţi; d. Numai avocaţii politicieni sunt şi magistraţi; e. Avocaţii nu sunt magistraţi, căci magistraţii nu sunt politicieni. 175. Fie enunţul „Lui Mihai îi place ciorba de perişoare dacă şi numai dacă nu îi plac sarmalele". Care dintre următoarele propoziţii este adevărată în aceleaşi circumstanţe cu aceasta? a. Lui Mihai îi place ciorba de perişoare sau sarmalele; b. Lui Mihai nu îi plac sarmalele; 118

Teste grilă de gândire logică ş i raţionament critic

176.

177.

178.

179.

180.

c. Îi plac sarmalele numai dacă-i place ciorba de perişoare; d. Lui Mihai îi plac sarmalele dacă şi numai dacă nu-i place ciorba de perişoare; e. Doar dacă se întâmplă să-i placă sarmalele, îi place şi ciorba de perişoare. Fie propoziţia adevărată ,,Îmi place logica". Care dintre următoarele propoziţii este adevărată în aceleaşi circumstanţe cu aceasta? a. Îmi place logica, dar îmi place şi matematica; b. Dacă îmi place logica, atunci îmi place şi fizica; c. Îmi place logica sau îmi place filosofia; d. Sau îmi place logica, sau îmi place filosofia; e. Îmi place literatura dacă şi numai dacă nu îmi place logica. A spune „Dacă Maria este prietenă cu Mihai, atunci Mihai este prieten cu Ana" înseamnă a spune că: a. Dacă Maria nu este prietenă cu Mihai, atunci Mihai nu este prieten cu Ana; b. Dacă şi numai dacă Maria este prietenă cu Mihai, Mihai este prieten cu Ana; c. Dacă Mihai nu este prieten cu Ana, înseamnă că Maria nu este prietenă cu Mihai; d. Mihai poate fi prieten cu Ana, numai dacă Maria este prietenă cu Mihai. Propoziţia compusă „Bogdan este olimpic la gimnastică şi Matei este preşedintele Consiliului Elevilor" este adevărată dacă şi numai dacă: a. Bogdan este olimpic la gimnastică; b. Cel puţin una dintre propoziţiile simple este adevărată; c. Niciuna dintre propoziţiile simple nu este falsă; d. Matei este preşedintele Consiliului Elevilor şi olimpic la gimnastică. Propoziţia compusă „România este membră UE sau vecină cu cel puţin un stat membru al UE" este falsă dacă şi numai dacă: a. Niciunul dintre statele vecine României nu este membru al UE; b. Cel puţin unul dintre statele vecine României este membru al U E; c. România nu este membră UE; d. România nu este membră U E şi nu are niciun vecin membru al UE. În cazul în care suntem de acord cu enunţul „Dacă X = 1 0, atunci y = 24", din punct de vedere logic înseamnă că acceptăm enunţul: a. Y este de 2,4 ori mai mare decât X; b. X este mai mic decât Y cu mai mult de 2 ori; c. Y = 24 numai dacă X = 1 O; d. Dacă Y -:t- 24, atunci X -:t- 1 O. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

119

181. Dacă relaţia dintre propoziţiile p = Mihai se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de director şi q = Mihaela se înscrie la concursul pocuparea postului de director adjunct este descrisă de formula p -+ q, care dintre următoarele afirmaţii este corectă? a. Dacă Mihaela nu se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de director adjunct, înseamnă că Mihai nu s-a înscris la concursul pentru ocuparea postului de director; b. Mihai se înscrie la concurs, dacă şi Mihaela se înscrie la concurs; c. Mihaela se înscrie la concurs numai dacă se înscrie şi Mihai; d. Dacă Mihai nu se înscrie la concurs, nici Mihaela nu se înscrie; e. Şi Mihai, şi Mihaela se înscriu la concurs. 182. Ce nu este posibil în condiţiile în care următorul enunţ este adevărat: ,,Dacă te împotriveşti Bisericii, te împotriveşti Lui Dumnezeu"? a. să te împotriveşti Lui Dumnezeu, fără să te împotriveşti Bisericii; b. să nu te împotriveşti Lui Dumnezeu, dar să te împotriveşti Bisericii; c. să te împotriveşti şi Lui Dumnezeu şi Bisericii; d. să nu te împotriveşti Bisericii, dar să te împotriveşti Lui Dumnezeu; e. să te împotriveşti Lui Dumnezeu, pentru că te-ai împotrivit Bisericii. 183. Fie două propoziţii atomare, p şi q. Care dintre formulele de mai jos este sigur adevărată dacă p este adevărată? a. p & q ; b. p v q ; C. p -+ q ; d. p w q ; e. p q .

=

184. Fie două propoziţii atomare, p şi q. Care dintre formulele de mai jos poate fi adevărată dacă p este falsă? a. p & q ; b. (p -+ q) & p; C. (p & q) W - (p -+ p); d. q -+ p; e.

(p V q )

= - ( p V q).

185. Fie două propoziţii atomare, p şi q. Care dintre formulele de mai jos este sigur falsă dacă p este falsă? a. p v q ; b. p & q ; C. - p -+ q ; d. q -+ p; e. p w - q . 120

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

186. Fie două propoziţii atomare, p şi q. Care dintre formulele de mai jos poate fi falsă dacă p este adevărată? a. p V q; b. q -+ p ;

C.

187.

188.

189.

190.

-q

-+

p;

d. p V - q; e. p w q . Fie propoziţia adevărată „Municipiul Bucureşti este capitala României". Potrivit regulilor de formare a propoziţiilor compuse, necunoscând valoarea de adevăr a celeilalte propoziţii, care dintre următoarele enunţuri poate fi adevărat, dar nu în mod sigur? a. Municipiul Bucureşti este capitala României, iar Londra este capitala Marii Britanii; b. Dacă Londra este capitala Marii Britanii, atunci municipiul Bucureşti este capitala României; c. Municipiul Bucureşti este capitala României sau Ploieşti este oraşul de reşedinţă al judeţului Prahova; d. Municipiul Bucureşti este capitala României şi municipiul Bucureşti nu este capitala României; e. Dacă municipiul Bucureşti nu este capitala României, atunci municipiul Bucureşti nu este capitala României. Enunţul „Voi da examen de admitere la Drept sau la Medicină" este echivalent din punct de vedere logic cu: a. Dacă voi da examen de admitere la Drept, atunci voi da examen de admitere şi la Medicină; b. Dacă nu voi da examen de admitere la Drept, atunci voi da la Medicină; c. Nu voi da examen de admitere la Medicină, deci nu voi da nici la Drept; d. Este necesar să dau examen de admitere la Drept ca să dau examen de admitere la Medicină; e. Nu voi da examen de admitere nici la Drept, nici la Medicină. Enunţul „Voi merge în această vară în concediu şi la munte şi la mare" este echivalent din punct de vedere logic cu: a. Va fi adevărat că dacă voi merge la munte, nu voi merge la mare; b. Nu este adevărat că voi merge şi la mare, şi la munte; c. Nu este adevărat că nu voi merge nici la munte, nici la mare; d. Va fi adevărat că dacă nu voi merge la mare, nu voi merge nici la munte; e. Este fals că voi merge sau la munte, sau la mare. A spun� că studenţii vor avea rezultate remarcabile dacă profesorii- vor fi remarcabili este la fel cu a spune: a. Nu poate fi adevărat ca profesorii să fie remarcabili şi studenţii să nu aibă rezultate remarcabile; b. Este puţin probabil ca studenţii să aibă rezultate remarcabile dacă profesorii nu vor fi remarcabili; Teste grilă de găndire logică şi raţionament critic

121

Va fi posibil ca studenţii să nu aibă rezultate remarcabile, chiar dacă profesorii vor fi remarcabili; d. Nu este nici posibil, nici necesar ca studenţii să aibă rezultate remarcabile, iar profesorii să nu fie remarcabili; e. Dacă studenţii nu au rezultate remarcabile, înseamnă că profesorii au fost sau nu au fost remarcabili. 191. Dacă profesorii vor intra cât mai repede în grevă generală, li se vor mări salariile. Dacă li se vor mări salariile, vor avea fonduri suficiente pentru formarea profesională. Care dintre enunţurile de mai jos este în mod necesar adevărat? a. Dacă profesorii vor avea fonduri suficiente pentru formarea profesională, înseamnă că nu li s-au mărit salariile; b. Dacă profesorilor nu li se vor mări salariile, vor avea totuşi fonduri suficiente pentru formarea profesională; c. Dacă profesorii nu vor avea fonduri suficiente pentru formarea profesională, este probabil că nu au intrat în grevă generală; d. Nu este posibil ca profesorii să intre în grevă generală şi să nu aibă salariile mărite; e. Salariile vor fi mărite numai dacă profesorii vor intra cât mai repede în grevă generală. 192. Se dă argumentul: ,,Dacă profesorii vor aloca timp suficient pregătirii studenţilor, atunci aceştia vor avea rezultate foarte bune la licenţă. Dacă studenţii vor avea rezultate foarte bune la licenţă, atunci ei îşi vor găsi mai repede un loc de muncă. Dacă studenţii îşi vor găsi mai repede un loc de muncă, atunci şi ei, şi profesorii vor fi mai fericiţi." Care dintre enunţurile de mai jos este în mod necesar adevărat? a. Dacă şi studenţii şi profesorii vor fi mai fericiţi, înseamnă că profesorii au alocat suficient timp pregătirii studenţilor; b. Dacă studenţii vor găsi mai repede un loc de muncă, înseamnă că nu au avut rezultate foarte bune la licenţă; c. Dacă studenţii nu vor găsi mai repede un loc de muncă, înseamnă că deşi profesorii au alocat suficient timp pregătirii studenţilor, aceştia nu au avut rezultate foarte bune la licenţă; d. Chiar dacă profesorii nu au alocat timp suficient pregătirii, nu înseamnă că studenţii nu vor avea rezultate foarte bune la licenţă; e. Faptul că studenţii nu vor găsi mai repede un loc de muncă bine plătit se explică doar prin faptul că profesorii nu au dedicat suficient timp pregătirii lor. 193. Se dă argumentul: ,,Dacă voi pleca cu avionul, voi ajunge mai repede şi dacă voi ajunge mai repede, voi avea timp să mă întâlnesc cu prietenii." Care dintre enunţurile de mai jos este în mod necesar adevărat? c.

1 22

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

a. Dacă voi avea timp să mă întâlnesc cu prietenii, înseamnă că am ajuns şi nu am ajuns la timp; b. Dacă voi pleca cu avionul, voi avea timp să mă întâlnesc cu prietenii; c. Dacă nu voi ajunge mai repede, nu este posibil să am timp să mă întâlnesc cu prietenii; d. Cu siguranţă voi avea timp să mă întâlnesc cu prietenii, chiar dacă nu voi pleca cu avionul; e. Dacă nu voi ajunge la timp, este pentru că am plecat cu trenul. 194. Se dă argumentul: ,,Dacă medicul va considera necesar îmi va recomanda investigaţii suplimentare, iar dacă va face acest lucru, voi face investigaţii suplimentare." Care dintre enunţurile de mai jos este în mod necesar adevărat? a. Dacă medicul nu îmi va recomanda să fac investigaţii suplimentare, nu voi face aşa ceva; b. Dacă voi face investigaţii suplimentare, înseamnă că medicul a considerat necesar să fac investigaţii suplimentare; c. Nu este nevoie de altceva pentru ca medicul să-mi recomande să fac investigaţii suplimentare, decât ca el să considere necesar acest lucru; d. Medicul îmi va recomanda să fac investigaţii suplimentare, chiar dacă nu va considera necesar acest lucru; e. Medicul nu îmi va recomanda să fac investigaţii suplimentare dacă nu voi dori acest lucru.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

123

IX. An a l i z a u n u i a rg u ment (ca racte ristici, supoz iţii, forme de respi n gere etc.) Pe baza casetelor cu situaţii date sunt formulate una sau mai multe întrebări. Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns.

Un senator argumentează pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, susţinând că această măsură este justificată având în vedere că ar descuraja criminalitatea, chiar dacă acest lucru s-ar observa numai pe termen lung. Aşadar, conchide senatorul, descurajarea criminalităţii este un motiv îndeajuns pentru justificarea măsurii propuse. 195. Care dintre următoarele obiecţii este mai puternică faţă de modul în care este argumentată propunerea reintroducerii pedepsei cu moartea? a. pe termen scurt, nu există dovezi concludente pentru ideea potrivit căreia măsura respectivă ar descuraja criminalitatea; b. argumentul este repetitiv, circular; c. iniţiatorul acestei propuneri legislative este recunoscut pentru com­ portamentul său violent; d. de regulă, iniţiativele legislative ale acestui senator nu sunt validate prin vot. 196. Ideea principală a argumentului anterior este descurajarea criminalităţii prin reintroducerea pedepsei cu moartea. Care dintre cele de mai jos este o obiecţie hotărâtoare şi plauzibilă faţă de această idee? a. reintroducerea pedepsei cu moartea a dus la descurajarea criminalităţii numai în ţările dezvoltate din punct de vedere economic; b. reintroducerea pedepsei cu moartea nu este nici singura, nici cea mai eficientă cale de reducere a criminalităţii; c. cercetările sociologice care arată legătura dintre pedeapsa cu moartea şi descurajarea criminalităţii sunt abia la început; d. unii autori avansează ideea conform căreia există o relaţie pozitivă între pedeapsa cu moartea şi exacerbarea criminalităţii, dar studiile lor nu sunt recunoscute de comunitatea ştiinţifică. 124

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

„Modalitatea convenţională de a distinge între argument deductiv şi argument inductiv este de a spune că primele debutează de la general şi ajung la particular, în timp ce ultimele debutează de la particular şi ajung la general. Aceasta este o tratare adecvată a diferenţei dintre cele două feluri de argument, dar este o tratare limitată. O cale mai precisă de a le distinge este de a spune că argumentul deductiv este producător de concluzii necesare, în timp ce argumentul inductiv are capacitatea de a produce numai concluzii probabile." (D. Q. Mclnerny, Being Logica/) 197. Care poate fi supoziţia pe baza căreia se susţine propunerea autorului de a distinge mai precis între argumentele deductive şi cele inductive? a. tratarea tradiţională a diferenţei dintre cele două tipuri de argument este inadecvată în prezent; b. a decurge în mod necesar sau nu din premise este un criteriu precis; c. modul în care au fost diferenţiate în trecut argumentele nu a dus la diferenţe precise, lipsite de echivoc între argumentele deductive şi cele inductive; d. modalitatea tradiţională a reprezentat o simplă convenţie. 198. Care dintre următoarele poate fi o obiecţie puternică faţă de modalitatea tradiţională de a distinge între argumentele deductive şi cele inductive? a. în prezent, criteriul tradiţional este lipsit de orice utilitate şi relevanţă; b. existenţa unor argumente inductive în care decurgerea concluziei din premise are un caracter deductiv; c. renunţarea, în logica modernă, la cele mai multe dintre consideraţiile tradiţionale; d. considerarea abordărilor tradiţionale ca fiind desuete, întru totul depăşite.

Pe unul dintre posturile TV, un astronom anunţă că mâine se va produce o eclipsă totală. Pe un alt post, meteorologul ANM spune că mâine va ploua în Bucureşti şi că se vor depăşi 25 de litri pe metru pătrat. La un al treilea post, prezentatorul spune că mâine va ploua, dar că se vor acumula cel mult 20 de litri pe metru pătrat, şi că va avea loc o eclipsă totală de soare, dar că ea nu va fi vizibilă din emisfera nordică. 199. Care dintre discrepanţele din textul dat crezi că este cea mai puternică? a. faptul că se va produce o eclipsă de soare, dar că ea nu va fi vizibilă din emisfera nordică; b. faptul că un prezentator TV anunţă producerea unei eclipse de soare; c. faptul că se vor depăşi 25 de litri pe metrul pătrat, pe de o parte, şi că se vor acumula, pe de altă parte, cel mult 20 de litri pe metru pătrat; d. faptul că un prezentator TV anunţă vremea şi că oferă informaţii precise, de genul „nu se vor acumula mai mult de 20 de litri pe metrul pătrat". Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

125

200. Care dintre variantele de mai jos crezi că explică mai bine şi mai plauzibil

discrepanţa dintre previziunile referitoare la cantităţile de apă acumulate pe metrul pătrat? a. informaţiile sunt transmise pe posturi TV diferite; b. o informaţie este transmisă de un specialist, iar cealaltă de un nespecialist; c. meteorologul şi prezentatorul TV nu se referă la aceeaşi zonă sau la acelaşi interval de timp;

Nu am niciun motiv să cred că numărul stelelor din univers este par, prin urmare enunţul „Numărul stelelor din univers este par" este fals. 201 . Care crezi că este supoziţia pe baza căreia este susţinută falsitatea

enunţului „Numărul stelelor din univers este par"? a. numărul stelelor din univers trebuie să fie par; b. orice propoziţie pentru care nu avem temeiuri să o considerăm adevărată este falsă; c. lipsa temeiurilor pentru o anumită credinţă este o condiţie suficientă

Întrucât toţi medicii sunt fiinţe umane şi toţi chirurgii sunt absolvenţi ai unei facultăţi de medicină, înseamnă că toţi chirurgii sunt fiinţe umane. 202. Care dintre variantele de mai jos este corectă în legătură cu argumentul dat?

a. corespunde schemei silogistice (MaP & SaM) -+ SaP; b. este valid, întrucât concluzia este adevărată şi derivă din două premise adevărate; c. relevă eroarea împătririi termenilor; d. încalcă principiul identităţii; e. nu reflectă schema de raţionare „Toţi A sunt B şi Toţi C sunt D, deci Toţi A sunt B".

203. Care dintre variantele de mai jos, dacă ar fi adevărată, ar face ca argumentul

dat să fie valid? a. termenii „medic" şi „absolvent al unei facultăţi de medicină" sunt în raport de ordonare; b. argumentul reflectă schema de raţionare „Toţi A sunt B şi Toţi C sunt D, deci Toţi A sunt B"; c. termenii „medic" şi „absolvent al unei facultăţi de medicină" sunt în raport de identitate; d. respectarea principiului identităţii nu este necesară în argumentarea prin silogisme; e. termenii „medic" şi „absolvent al unei facultăţi de medicină" sunt în raport de încrucişare.

126

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

Dacă toate mamiferele sunt pisici şi toţi şerpii sunt mamifere, atunci şerpii sunt pisici. 204. Argumentul de mai sus: a. este nevalid, deoarece nu are nicio propoziţie adevărată; b. corespunde unei scheme de raţionare validă; c. îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru acceptarea concluziei; d. este un argument în care premisele, dacă sunt asumate, nu garantează concluzia.

E sigur că în Bucureşti există multe mamifere pe străzi, deoarece este ştiut că există foarte multe zebre pe străzi şi că zebrele sunt mamifere. 205. Care este eroarea din argumentul de mai sus? a. termenul mediu nu este distribuit în nicio premisă; b. dacă premisa universală ar fi majora acestui silogism, atunci concluzia ar fi „Unele străzi ar fi mamifere"; c. se încalcă principiul identităţii; d. nu se respectă cerinţa privind distribuirea termenilor extremi în concluzie.

Am întârziat deoarece nu a venit tramvaiul la timp. 206. Care dintre următoarele nu este o supoziţie necesară pentru a considera că enunţul dat exprimă o argumentare corectă? a. nu puteam lua niciun alt mijloc de transport; b. nu puteam ajunge decât dacă foloseam un mijloc de transport; c. nu locuiesc departe de locul în care trebuia să ajung; d. inexistenţa vreunui eveniment pe traseu care să ducă la o întârziere a tramvaiului în staţia în care trebuia să ajung, în cazul în care acesta ar fi venit totuşi la timp.

Dacă toate triunghiurile echilaterale sunt triunghiuri cu toate laturile egale, atunci toate triunghiurile cu toate laturile egale sunt echilaterale. 207. Care dirJtre variantele de mai jos demonstrează că argumentul este nevalid? a. argumentul nevalid prin care trecem de la premisa „Unele triunghiuri echilaterale nu au toate laturile egale" la concluzia „Unele triunghiuri cu toate laturile egale nu sunt triunghiuri echilaterale"; b. apelul la clasificarea corectă a triunghiurilor, în echilaterale, isoscele şi scalene; Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

127

c.

arătând că aceeaşi schemă de raţionare poate conduce de la o premisă adevărată la o concluzie falsă, cum ar fi „Dacă toţi medicii sunt oameni, atunci toţi oamenii sunt medici"; d. demonstrarea legii distribuirii termenilor. Vlad consideră că obvertirea unei propoziţii universale afirmative este nevalidă deoarece amândoi termenii concluziei sunt distribuiţi, în premisă fiind doar un termen distribuit, ceea ce înseamnă că unul dintre ei este distribuit în concluzie, deşi nu a fost distribuit în premisă. 208. Care este eroarea pe care o face Vlad? a. trece de la o premisă universală afirmativă la o concluzie universală negativă prin schimbarea calităţii premisei; b. consideră că predicatul concluziei este distribuit în mod ilicit, fără să fi fost distribuit în premisă, dar acesta nu apare de fapt în premisă; c. concluzia are într-adevăr doi termeni distribuiţi, iar premisa, unul singur: d. în derivarea concluziei din premisă nu schimbă cantitatea premisei, altfel ar fi avut în concluzie un singur termen distribuit, la fel ca şi în premisă. Se dau propoziţiile: ,, Unii elevi sunt majori" şi „Niciun elev nu este student". 209. Dacă ambele sunt adevărate, atunci: a. nu poate fi adevărat ca unii dintre cei majori să fie studenţi; b. toţi studenţii sunt, în mod necesar, majori; c. este posibil ca unii elevi să fie şi majori, şi studenţi; d. este posibil ca toţi studenţii să fie majori; e. toţi cei care nu sunt majori sunt nonstudenţi. Se dau premisele: ,,Triunghiurile echilaterale sunt figuri geometrice regulate" şi „Niciun triunghi echilateral nu este pătrat". 210. Din acestea rezultă în mod valid concluzia: a. Unele pătrate nu sunt figuri geometrice regulate; b. Unele figuri geometrice nu sunt pătrate; c. Nu există figuri geometrice regulate care să nu fie pătrate; d. O parte dintre figurile geometrice regulate nu sunt pătrate; e. Dacă o figură geometrică este regulată, este imposibil să nu fie un pătrat. Se dau propoziţiile: ,,Toate fiinţele umane sunt raţionale" şi „Doar unele fiinţe umane nu au nicio preferinţă muzicală". 128

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

211. Dacă acestea sunt adevărate, atunci putem conchide cu certitudine: a. Nicio persoană care nu are nicio preferinţă muzicală nu este o fiinţă raţională; b. Dacă X este fiinţă umană, atunci X nu are nicio preferinţă muzicală; c. Doar unele dintre persoanele care nu au nicio preferinţă muzicală nu sunt fiinţe raţionale; d. Persoanele care nu au nicio preferinţă muzicală sunt în mod necesar fiinţe raţionale; e. A fi o fiinţă raţională este totuna cu a fi o persoană fără nicio preferinţă muzicală. Se dau premisele: ,,Chirurgii sunt medici" şi „Unii medici sunt politicieni". 212. Care dintre variantele de mai jos poate fi dedusă din aceste premise? a. Este sigur că toţi politicienii sunt medici; b. Nu este posibil ca niciun politician să nu fie chirurg; c. Nu este imposibil ca cel puţin unii dintre politicieni să nu fie chirurgi; d. Nu există medici care nu sunt chirurgi; e. Cei mai înţelepţi politicieni sunt chirurgi. Este adevărat că filosofii sunt logicieni şi că logicienii sunt familiarizaţi cu limba greacă. 213. Prin urmare: a. Este imposibil ca unii dintre cei familiarizaţi cu limba greacă să nu fie filosofi; b. Nu este posibil ca cineva să fie filosof şi să nu fie familiarizat cu limba greacă; c. Orice logician este filosof; d. Orice persoană familiarizată cu limba greacă este logician şi filosof; e. Nu este adevărat că unii logicieni sunt filosofi, iar unii nu. Este adevărat că niciun avocat nu este magistrat, dar unii dintre ei sunt profesori la Facultatea de Drept. 214. Prin urmare, putem deduce cu certitudine că: a. Niciun magistrat nu este profesor la Facultatea de drept; b. Doar unii dintre magistraţi ar putea fi şi profesori la Facultatea de drept, nu toţi; c. Nu· orice profesor la Facultatea de Drept este şi magistrat; d. Dacă cineva nu este profesor la Facultatea de Drept, atunci nu este magistrat; e. A fi avocat înseamnă a fi, deopotrivă, şi profesor la Facultatea de Drept, şi magistrat. Teste grilă de găndire logică şi raţionament critic

129

Alegerile pentru fotoliul de primar al capitalei se desfăşoară în două tururi, după primul tur rămânând în cursă doi candidaţi despre care se ştie că: fac parte din partide politice diferite; unul dintre ei candidează pentru al doilea mandat; celălalt nu a mai avut nicio funcţie publică importantă; unul dintre ei face parte din noua generaţie de politicieni; unul dintre ei a fost acuzat în trecut de acte de corupţie. 215. Un sondaj de opinie estimează că alegerile vor fi câştigate de candidatul care nu a mai avut nicio funcţie publică importantă. Care dintre următoarele invalidează cel mai puternic această estimare? a. majoritatea celor care merg la vot sunt convinşi că, neavând anterior nicio funcţie publică, este mai potrivit decât celălalt; b. în ansamblul alegătorilor, ponderea celor care nu avut nicio funcţie publică nu este covârşitoare; c. sondajul a fost realizat telefonic, fără a se ţine cont de regula „cu cât este mai mare eşantionul sondajului, cu atât este mai mare precizia rezultatelor"; d. în ansamblul respondenţilor, cei care fac parte din acelaşi partid cu candidatul mai bine cotat în urma sondajului este de peste 95%; e. eşantionul nu a fost aleatoriu, ci s-a ţinut cont de structura pe vârste, profesii şi opţiuni politice a locuitorilor capitalei. 216. Care dintre următoarele convingeri ar putea avea cel mai mare impact în rândul alegătorilor? a. candidaţii care nu au avut anterior nicio funcţie publică nu au nici studiile, nici competenţele necesare pentru fotoliul de primar al capitalei; b. dacă cei doi candidaţi fac parte din partide politice diferite, atunci este sigur că unul este potrivit, iar celălalt nu; c. este posibil ca o persoană acuzată de acte de corupţie să fie vinovată de asemenea acte; d. persoanele acuzate de acte de corupţie sunt vinovate până la proba contrarie; e. niciun primar nu merită un al doilea mandat. Mihai susţine că propoziţiile „ Elefanţii sunt mamifere" şi „ Există elefanţi care nu sunt mamifere" pot fi împreună adevărate; Emilia susţine că propoziţiile „ Puţine insecte sunt zburătoare" şi „Insectele sunt zburătoare" nu pot fi niciodată adevărate împreună; 130

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

Laur susţine că propoziţia „Unele nonpisici sunt noninsecte" poate fi derivată prin trei operaţii alternative de convertire/obvertire din propoziţia ,, Printre pisici nu există insecte"; Cătălin susţine că propoziţia „ Unele flori nu sunt copaci" poate fi derivată printr-o singură operaţie de convertire sau obvertire din propoziţia „Niciun copac nu este floare"; Ana susţine că validitatea nu oferă întotdeauna siguranţa deducerii unei concluzii adevărate, chiar dacă toate premisele din care decurge aceasta sunt adevărate; Bogdan susţine că există inducţii care au caracter deductiv, chiar dacă despre inducţie se spune în general că este un argument nedeductiv; Ştefan consideră că susţinerea examenului este o condiţie suficientă pentru admiterea la Facultatea de Drept. 217. Care este lista completă a celor care nu greşesc? a. Mihai, Emilia, Laur, Cătălin, Ana, Bogdan, Ştefan; b. Mihai, Emilia, Ana, Bogdan, Ştefan; c. Cătălin, Ana, Bogdan; d. Cătălin, Ana, Bogdan, Ştefan; e. Mihai, Emilia, Laur, Cătălin, Ana; 218. Dacă Mihai ar susţine că propoziţiile la care se referă nu pot fi împreună adevărate, atunci: a. ar face o generalizare pripită; b. nu ar respecta regulile specifice pătratului logic; c. ar susţine acest lucru fără niciun temei raţional; d. ar formula un enunţ adevărat; e. ar încălca principiul noncontradicţiei. 219. De câte operaţii alternative de convertire şi de obvertire ar avea nevoie Laur, de fapt? a. 1 ; b. 2·, C. 3; d. 4·, e. 5. 220. Care esse tipul de inducţie la care se gândeşte Bogdan? a. inducţia prin simplă enumerare; b. inducţia completă; c. analogia complexă; d. silogismul; e. inducţia prin eliminare. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

131

221. Referitor la care dintre examenele de mai jos se potriveşte supoziţia lui Ştefan, potrivit căreia susţinerea unui examen este o condiţie suficientă pentru promovarea acestuia? a. examenul pentru înscrierea în clasa pregătitoare; b. examenul teoretic pentru obţinerea carnetului de şofer; c. proba de competenţe lingvistice de la bacalaureat; d. examenul de admitere în magistratură; e. examenul de licenţă.

X. Între b ă ri c a re vi z e a z ă înţelegerea u n u i text dat Pe baza textelor date sunt formulate una sau mai multe întrebări. Alege varianta de răspuns care se potriveşte cel mai bine informaţiilor din text. „Autorităţile din Coreea de Sud intenţionează să înceapă emiterea, în a doua jumătate a anului 2024, a actelor de identitate care vor fi stocate sub forma unui fişier pe telefonul mobil şi care vor avea aceeaşi valabilitate ca documentul în format fizic, potrivit unor surse din cadrul Ministerului de Interne de la Seul, citate de agenţia Yonhap. Ministerul a redactat deja un proiect de revizuire a Legii privind înregistrarea rezidenţilor pentru a permite emiterea acestor documente pentru telefon, în contextul în care în Coreea de Sud (unde banii fizici sunt deja foarte rar folosiţi) se încearcă tot mai mult să se renunţe la portofele, au explicat aceleaşi surse. Se aşteaptă ca reforma cadrului legislativ să treacă fără probleme în Adunarea Naţională (Parlamentul) şi să fie posibilă începerea emiterii acestor documente electronice utilizabile de pe telefonul mobil începând cu luna iunie a anului viitor." (fragment din articolul Ţara care va Începe emiterea actelor de identitate ce pot fi utilizate de pe telefon. Documentele vor avea aceeaşi valabilitate ca cele În format fizic, preluat de pe Ziare.corn, publicat marţi, 04 Aprilie 2023) 222. Care dintre următoarele enunţuri exprimă cel mai corect ideea principală a textului? a. Este necesară implementarea unei reforme a cadrului legislativ care să treacă fără probleme în Parlamentul Coreei de Sud; b. Autorităţile din Coreea de Sud intenţionează să redacteze un proiect de revizuire a Legii privind înregistrarea rezidenţilor; 132

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

În Coreea de Sud se intenţionează înăsprirea regulilor de înregistrare a persoanelor şi de evidenţă a acestora prin utilizarea unor mijloace specifice inteligenţei artificiale; d. Intenţia autorităţilor din Coreea de Sud este de a emite acte de identitate care urmează să fie stocate sub forma unui fişier pe telefonul mobil; e. Autorităţile din Coreea de Sud intenţionează să emită acte de identitate care urmează să fie stocate sub forma unui fişier pe telefonul mobil, aceste acte având o valabilitate mai ridicată decât documentele în format fizic, datorită expunerii reduse la riscul deteriorării fizice. 223. Care este contextul în care se discută de intenţia autorităţilor din Coreea de Sud de a emite acte de identitate sub forma unui fişier electronic? a. Reforma legislativă; b. Dezvoltarea sistemelor electronice de evidenţă; c. Posibilitatea emiterii documentelor electronice începând cu luna iunie a anului 2025; d. Tendinţa de a renunţa tot mai mult la portofele; e. Utilizarea din ce în ce mai largă a monedelor electronice, nonfizice, inclusiv a criptomonedelor. 224. Conform textului, care este orizontul de timp pentru începerea emiterii noilor documente de identitate? a. Luna iunie a anului 2025; b. A doua jumătate a acestui an; c. Luna iunie a anului 2024; d. Prima jumătate a anului 2024; e. Începând cu luna iunie a anului viitor, în a doua jumătate a anului 2024. c.

„Esenţialismul, de origine platoniciană, operează cu două niveluri ale realităţii, una fiind de natură transcendentă şi imuabilă, iar cealaltă având o natură imanentă, imperfectă şi discontinuă. Viziunea esenţialistă este tributară presupoziţiei independenţei de context a principalelor caracteristici ale claselor de obiecte. Caracteristicile esenţiale ale obiectelor sunt însuşiri inerente ale acestora independente epistemologic de subiectul cunoscător. Ştiinţa pozitivă, inclusiv sociologia, este tributară acestei viziuni esenţialiste, întemeindu-se pe presupoziţia că realitatea socială există şi este exterioară subiectului cunoscător. Mai mult decât atât, cunoaşterea socială se poate realiza în manieră obiectivă, şi detaşată din punct de vedere axiologic. Aristot�I este cel care conturează teoria adevărului-corespondenţă, adecvată paradigmei esenţialiste. Primele contestări ale esenţialismului au fost corelate cu modelele transformaţionale, incluzând aici teoria darwiniană a evoluţiei speciilor." (Sandu, Antonio - Introducere în sociologie, Lumen, 2016, laşi, pag. 38-39 ) Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

133

225. Conform autorului, care este ideea specifică viziunii esenţialiste căreia îi este tributară sociologia? a. Cunoaşterea socială se poate realiza în manieră obiectivă, detaşată din punct de vedere axiologic; b. Teoria potrivit căreia un enunţ este adevărat dacă ceea ce exprimă corespunde realităţii; c. Esenţialismul nu poate fi contestat decât prin apelul la modele transformaţionale; d. Independenţa de context a caracteristicilor definitorii ale obiectelor care aparţin aceleiaşi clase, respectiv a caracteristicilor definitorii ale unei clase de obiecte; e. Faptul că esenţialismul operează cu două niveluri ale realităţii, unul transcendent iar celălalt imanent. 226. Conform textului dat, care dintre enunţurile de mai jos nu ar putea fi acceptat de un adept al viziunii esenţialiste? a. Caracteristicile esenţiale ale obiectelor sunt însuşiri inerente ale acestora independente epistemologic de subiectul cunoscător; b. Obiectele au o natură imanentă, imperfectă şi discontinuă; c. Obiectele care fac parte din aceeaşi clasă nu au doar trăsături caracteristice, definitorii, ci şi unele proprietăţi accidentale; d. Esenţialismul este de origine platoniciană; e. Teoria adevărului-corespondenţă este adecvată paradigmei esenţialiste. 227. Conform autorului, viziunea esenţialistă în sociologie se întemeiază pe următoarea idee: a. Teoria adevărului-corespondenţă; b. Teoria darwiniană a evoluţiei speciilor; c. Există o realitate socială, exterioară subiectului cunoscător; d. Realitatea socială, domeniul de studiu al sociologiei, are un caracter transcendent; e. Caracteristicile obiectelor nu sunt însuşiri independente de subiectul cunoscător. 228. Care dintre următoarele idei crezi că subminează, conform textului, viziunea esenţialistă în sociologie? a. Fenomenele sociale se transformă în timp, evoluează; b. Fenomenele sociale sunt transcendente, dincolo de capacitatea de înţelegere a subiectului cunoscător; c. Realitatea socială este exterioară subiectului cunoscător; d. Cunoaşterea socială nu se poate realiza într-o manieră obiectivă; e. Nu există o viziune unanim acceptată a posibilităţii de a verifica corespondenţa dintre ideile noastre despre lucruri şi acestea. 1 34

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

„Capitalismul premodern de la începutul secolului al XX-iea s-a bazat pe două clase antagonice principale, burghezia şi proletariatul, la care se adaugă cele două clase ale aristocraţiei şi a ţărănimii care rămăseseră din Evul Mediu. Revoluţia industrială a produs o schimbare a relaţiilor de producţie, acestea devenind în principal urbane. Munca salariată ia locul muncii dependente. Toate clasele sociale sunt constituite din oameni liberi, sclavia fiind în cele din urmă abolită. Aceasta era structura socială a perioadei în care Marx şi-a definitivat Capitalul, volum în care a expus teoria luptei de clasă. Perioada comunistă, chiar dacă şi-a propus abolirea claselor sociale, s-a caracterizat printr-o structurare foarte puternică a acestora pe o axă dată de apartenenţa la Partidul Comunist şi structurilor de putere a acestuia. Oficial în perioada comunistă au existat doar două clase sociale clasa muncitoare şi ţărănimea aflate în relaţii de colaborare. Această structură a fost doar un element de propagandă comunistă. În realitate, cele două erau clase sociale dominate de o categorie de privilegiaţi ai Partidului Comunist cunoscută ulterior sub denumirea de nomenklatură." (Sandu, Antonio - op. cit., pag. 55). 229. Care dintre următoarele nu face parte, potrivit textului, dintre schimbările produse de revoluţia industrială? a. Clasele sociale sunt constituite din oameni liberi; b. Relaţiile de producţie au devenit în principal urbane; c. Munca salariată a luat locul muncii dependente; d. Desfiinţarea claselor sociale; e. Abolirea sclaviei. 230. La ce structură se referă autorul atunci când vorbeşte de propaganda comunistă? a. Împărţirea societăţii în două clase sociale antagonice; b. Existenţa unor clase sociale care s-au adăugat aristocraţiei şi ţărănimii; c. Structura de putere a Partidului Comunist; d. Împărţirea societăţii în două clase, muncitorii şi ţăranii, care colaborează unii cu ceilalţi; e. O rganizarea societăţii într-o clasă unică, fără diferenţe de clasă sau de privilegii. 231. Potrivit autorului, structura socială a perioadei în care Marx şi-a definitivat lucrarea în care expune teoria luptei de clasă este definită de: a. Împărţirea societăţii în două clase neantagonice, ţărănimea şi muncitorimea; b. Existenţa unor categorii de privilegiaţi în fiecare dintre cele două clase sociale dominante; Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

135

c. Două clase sociale dominante, pe lângă cele două clase păstrate din Evul Mediu; d. Lupta de clasă dintre burghezie şi proletariat, respectiv dintre ţărănime şi aristocraţie; e. Relaţii de producţie rurale, care urmează să fie înlocuite, pe parcursul revoluţiei industriale, cu relaţiile de producţie urbane. „Afirmaţia că societatea dezvoltată este societate de risc (O'Neill, 2001 ), nu semnifică faptul că gradul de risc este mai crescut pentru cetăţenii acesteia decât pentru cei ai societăţilor tradiţionale, ci faptul că riscul este perceput ca atare, societatea raportându-se la acesta în programarea procesului de dezvoltare durabilă. În opinia noastră, problema încrederii contrapusă gestiunii riscului este rezultatul laicizării moderne a societăţii, care transferă îndoiala din presupoziţie a întemeierii cunoaşterii, în poziţionare axiologică faţă de lume. Anxietatea societăţii contemporane este în general produsul avansului tehnologic în domenii de vârf precum tehnologia nucleară, tehnologiile medicale, tehnologia informaţiei, etc. Acelaşi avans tehnologic responsabil de anxietatea populaţiei şi de stresul generat de societatea modernă a permis în ultimul secol o creştere fără precedent a speranţei de viaţă şi o calitate superioară a vieţii." (Sztompka, 1999 - apud Sandu, Antonio, op.cit., pag. 68-69) 232. Care este, conform autorului, semnificaţia tezei lui O'Neill, menţionată în text? a. laicizarea modernă a societăţii a făcut ca îndoiala, neîncrederea să fie considerată o modalitate de poziţionare valorică faţă de lume; b. gradul de risc resimţit de oameni este mai crescut în societatea modernă decât în cea tradiţională; c. societatea dezvoltată ia riscul în considerare atunci când îşi programează procesul de dezvoltare durabilă; d. oamenii percep mai bine riscul atât la nivel individual, cât şi colectiv; e. riscul este corelat în societatea contemporană cu anxietatea şi stresul. 233. Care dintre următoarele nu este o implicaţie, directă sau indirectă, a avansului tehnologic? a. anxietatea populaţiei; b. creşterea fără precedent a speranţei de viaţă a populaţiei; c. stresul generat de societatea modernă; d. dezvoltarea fără precedent a unor domenii de vârf precum tehnologia nucleară; e. calitatea superioară a vieţii. 136

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

„Dreptatea Uustiţia) retributivă (Van Hirsh, 1976) este paradigma clasică a înţelegerii pedepsei, având originea în legea talionului, care formulează reciprocitatea ca element ce guvernează relaţiile interumane (Sandu, 2012; Sandu, Damian, 2012). Pedeapsa vizează în acelaşi timp făptuitorul şi fapta. Se urmăreşte stabilirea costului social al infracţiunii, individualizarea pedepsei făcându-se în funcţie de gravitatea faptei şi de circumstanţele săvârşirii infracţiunii (Ashwoorth, 1989; Hudson, 1996). Scopul pedepsei este retribuirea făptuitorului pentru acţiunea săvârşită, sau în anumite situaţii, pentru inacţiunea sa. Justiţia retributivă are în vedere distribuţia dreptăţii. Sistemele penale moderne au înlocuit retribuţia talionică de tip ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte cu pedepse simbolice în general privative de libertate. Principiile justiţiei retributive ţin cont exclusiv de fapta săvârşită, sentinţa având rolul unei denunţări a faptei (Groza, 2006). Teoria justiţiei retributive rezidă în eticile distributive, şi mai ales în cea a lui John Rawls. Dreptatea ca echitate este transpusă în cazul de faţă ca pedeapsă echitabilă pentru fapta săvârşită. Circumstanţele săvârşirii faptei, şi mai ales intenţionalitatea acesteia, (Groza, 2006) ar trebui cântărite în individualizarea pedepsei. Estimarea pericolului social nu poate constitui obiect al sancţiunii într-o teorie pur distributivă, întrucât analiza ar fi de tip consecvenţionalist şi nu intenţionalist. Principiile dreptăţii distributive sancţionează mai ales intenţia înfăptuită sau neglijarea ce putea fi prevăzută. Sistemele penale moderne ţin cont de consecinţe în individualizarea pedepsei într-o manieră care diferă de la o ţară la alta, şi de la practica unei instanţe la alta. Intenţia unui furt şi manifestarea ei infracţională este aceeaşi, indiferent dacă făptuitorul a putut sustrage 1 O lei sau 1 milion de lei. Deci pedeapsa ar trebui să fie similară. În practică o serie de alţi factori, printre care pericolul social al faptei, riscul de recidivă, recuperarea prejudiciului, sunt luaţi în calcul în individualizarea pedepsei. Dalina Groza (2006) atrage atenţia că aplicarea principiului echităţii în justiţia retributivă vizează un echilibru între avantajele nelegitime obţinute prin săvârşirea infracţiunii şi dezavantajul creat de pedeapsă. Echitatea însă se manifestă exclusiv la nivelul făptuitorului, nu şi la nivelul victimei, care nu este recompensată pentru pierderea suferită. În fapt, recuperarea prejudiciului este dispusă de instanţă în actul de condamnare, şi constituie un element de individualizare a pedepsei. Riscul cu privire la neacoperirea prejudiciului, mai ales în cazul infracţiunilor în care nu este vizată proprietatea, revin în sarcina victimei (Groza, 2006). Dreptatea Uustiţia) orientată spre drepturile omului îşi are originea în viziunea conform căreia statul, societatea în genere este coresponsabilă, împreună cu infractorul, de perturbarea relaţiilor sociale prin actul infracţional (Sandu, 2912c; Sandu, Damian, 2012). Justiţia orientată spre drepturile omulu,i preia principiul proporţionalităţii din paradigma justiţiei retributive, adăugând elementele referitoare la persoana infractorului. De asemenea, este introdus principiul reabilitării de factură utilitaristă. Acest principiu obligă statul să contribuie la reabilitarea infractorului. (Sandu, Antonio, op. cit., pag. 111 - 1 12) Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

137

234. Care este, potrivit autorului, ideea care fundamentează dreptatea retributivă? a. pedeapsa vizează deopotrivă făptuitorul şi fapta; b. societatea este coresponsabilă împreună cu infractorul de perturbarea relaţiilor sociale prin actul infracţional: c. reciprocitatea guvernează relaţiile interumane; d. individualizarea pedepsei se face în funcţie de gravitatea faptei şi de circumstanţele săvârşirii infracţiunii; e. dreptatea este înţeleasă ca pedeapsă echitabilă pentru fapta săvârşită. 235. Care poate fi, potrivit textului, una dintre principalele obiecţii faţă de modelul dreptăţii ca echitate? a. nu sunt luate deloc în considerare elemente care ţin de persoana infractorului; b. se bazează exclusiv pe ideea de reciprocitate; c. statul nu îşi asumă nicio responsabilitate faţă de perturbarea relaţiilor sociale prin actul infracţional; d. în cazul unor infracţiuni, riscul cu privire la neacoperirea prejudiciului produs de o infracţiune revine în sarcina victimei, echitatea mani­ festându-se astfel doar la nivelul făptuitorului; e. a preluat principiul proporţionalităţii din paradigma dreptăţii retributive. 236. Potrivit textului recuperarea prejudiciului este; a. imposibilă în cazul infracţiunilor care nu vizează proprietatea; b. principiul de bază al modelului dreptăţii ca echitate; c. un element de individualizare a pedepsei; d. o recompensă pentru pierderea suferită şi pentru acţiunea făptuitorului; e. o modalitate prin care societatea devine coresponsabilă împreună cu infractorul. 237. Potrivit textului, justiţia retributivă are în vedere în principal: a. individualizarea pedepsei; b. stabilirea costului social al infracţiunii; c. recompensarea victimei pentru pierderea suferită; d. distribuirea dreptăţii; e. stabilirea unei pedepse echitabile pentru fapta săvârşită. 238. Care dintre următoarele nu este un factor de individualizare a pedepsei menţionat ca atare în text? a. pericolul social al faptei; b. realizarea unui echilibru între avantaje şi dezavantaje; c. recuperarea prejudiciului; d. riscul de recidivă; e. circumstanţele săvârşirii infracţiunii. 138

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

239. Autorul susţine că paradigma clasică a înţelegerii pedepsei îşi are originea în: a. retribuţia talionică de tip „ochi pentru ochi" şi „dinte pentru dinte"; b. orientarea spre drepturile omului; c. considerarea consecinţelor posibile ale acţiunii sau inacţiunii; d. legea talionului; e. viziunea potrivit căreia pedeapsa vizează în acelaşi timp şi fapta, şi făptuitorul. 240. Autorul face referire la susţinerea Dalinei Groza potrivit căreia pentru un anumit model al dreptăţii sancţiunea are rolul unei denunţări a faptei. Despre care model al dreptăţii este vorba? a. dreptatea ca echitate; b. dreptatea restaurativă; c. justiţia utilitaristă; d. dreptatea retributivă; e. dreptatea socială. 241. Potrivit modelului dreptăţii retributive scopul pedepsei este: a. prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni; b. facilitarea reabilitării; c. un fel de plată a individului pentru acţiunea sau inacţiunea sa; d. implicarea făptuitorului în restaurarea situaţiei victimei; e. restaurarea drepturilor victimei. „Cumpărarea unei maşini second-hand ar trebui să fie un eveniment fericit, însă lipsa de transparenţă de pe piaţa vehiculelor rulate poate face experienţa extrem de frustrantă. Iar acest lucru nu s-a schimbat odată cu creşterea prevalenţei vehiculelor electrice. În timp ce mulţi oameni trec la maşini electrice pentru a reduce emisiile de carbon, costurile de funcţionare şi cele de întreţinere arată că vehiculele electrice sunt şi ele predispuse la diverse escrocherii, inclusiv cele care presupun fraudarea odometrelor, potrivit celei mai recente analize CarVertical. Maşinile electrice sunt viitorul deoarece oamenii încep să prefere o experienţă de condus liniştită şi neutră din punct de vedere al emisiilor de CO 2 în locul combustibililor fosili şi al motoarelor zgomotoase. Deşi guvernele înlătură treptat din avantajele deţinerii unei maşini electrice, acest tip de vehicul este mult mai uşor d� întreţinut şi mai avansat din punct de vedere tehnologic decât vehiculele diesel şi pe benzină. Din păcate, orice vehicul electric poate avea kilometrajul dat înapoi - folosesc aceleaşi contoare digitale de parcurs ca orice altă maşină. De fapt, odometrele digitale sunt mult mai uşor de modificat în comparaţie cu cele mecanice găsite în vehiculele mai vechi. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

139

Potrivit analizei, 1 5,6% dintre vehiculele din Europa au kilometrajul datînapoi. Ponderea vehiculelor electrice care se află în aceeaşi situaţie este similară 1 3,4% din parcul auto electric european a avut odometrele modificate." (fragment din articolul „Cauza reală pentru care maşinile electrice sunt implicate în accidente. Manipularea odometrelor, bombe cu ceas pentru bateriile vehiculelor" preluat de pe Ziare.corn, publicat pe 02 Aprilie) 242. Care dintre următoarele este un fapt pe care textul îl susţine în mod indirect?

a. şi vehiculele electrice sunt predispuse la diverse escrocherii; b. experienţa cumpărării unei maşini second-hand poate fi extrem de frustrantă; c. vehiculele clasice sunt predispuse la diverse escrocherii; d. mulţi oameni trec la maşinile electrice pentru e reduce emisiile de carbon; e. maşinile clasice sunt viitorul. 243. Care este, potrivit textului, motivaţia trecerii de la vehiculele tradiţionale la

cele electrice? a. lipsa de transparenţă de pe piaţa vehiculelor tradiţionale; b. preferinţa constantă a oamenilor de a conduce liniştit şi de a reduce emisiile de CO 2; c. ponderea crescută a vehiculelor electrice pe piaţă; d. reducerea costurilor de întreţinere, a emisiilor de carbon şi a cheltuielilor de funcţionare; e. nepredispunerea vehiculelor electrice la escrocherii, odometrele digitale nefiind la fel de uşor de modificat în comparaţie cu cele mecanice. 244. Potrivit datelor menţionate în text:

a. ponderea maşinilor electrice care au kilometrajul dat înapoi este de 15,6%; b. raportat la nivelul tuturor vehiculelor, ponderea celor electrice care au kilometrajul dat înapoi este de 13,4%; c. la nivelul Europei, ponderea maşinilor care au kilometrajul dat înapoi la nivelul maşinilor electrice este doar cu 14, 10% mai mică faţă de ponderea vehiculelor care au kilometrajul dat înapoi, indiferent dacă sunt electrice sau nu; d. la nivel european, ponderea maşinilor care au kilometrajul dat înapoi la nivelul maşinilor electrice este doar cu 2,20% mai mică faţă de ponderea vehiculelor care au kilometrajul dat înapoi, indiferent dacă sunt electrice sau nu; e. ponderea maşinilor care au kilometrajul dat înapoi în ansamblu este doar cu 2,20% mai mare faţă de ponderea vehiculelor electrice care au kilometrajul dat înapoi. 1 40

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

,,În 2020, în Uniunea Europeană erau 9, 1 milioane de ferme, cu 5,3 milioane mai puţine decât în 2005 (echivalentul unui declin de aproximativ 37%), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Fermele pot fi clasificate în funcţie de activităţile care domină veniturile agricole. Unele ferme obţin venituri de pe urma diverselor activităţi (ferme mixte), altele în principal de pe urma culturilor sau a animalelor. Fermele specializate sunt cele în care o activitate reprezintă cel puţin două treimi din producţia totală standard a fermei. Deşi, în 2020, erau mai puţine ferme în UE din toate tipurile decât în 2005, scăderile la anumite tipuri de ferme au fost mai semnificative decât la altele. Astfel, au fost cu 2,6 milioane mai puţine ferme mixte, cu 1,6 milioane mai puţine ferme specializate în creşterea animalelor şi cu 0,9 milioane mai puţine ferme specializate în culturi. În 2020, aproape trei cincimi (58%) dintre toate fermele din UE erau specializate în culturi, iar uşor peste o cincime (22%) din ferme erau specializate în creşterea animalelor, cel mai obişnuit tip fiind specializarea în produse lactate (5% din toate fermele), urmate de exploataţii pentru creşterea şi îngrăşarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi altor animale erbivore (fiecare cu 4%). De asemenea, uşor sub o cincime (1 9%) din toate fermele din UE erau ferme mixte. În 2020, peste jumătate (52%) din suprafaţa agricolă utilizată (UAA) din UE era la ferme specializate în culturi, aproximativ o treime (33%) la ferme specializate în creşterea animalelor, iar restul la ferme mixte (15%). Cea mai ridicată pondere a fermelor din UE specializate în culturi se înregistrează în multe state din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria (73%), Ungaria (72%) şi România (67%), precum şi în tarile mediteraneene, cum ar fi Grecia (74%), Malta (63%) şi Croaţia (6 1 %). Aceste evoluţii reflectă condiţiile favorabile pentru creşterea anumitor tipuri de cereale, fructe şi/sau măsline." (fragment din articolul „Numărul de ferme din UE a scăzut cu 5,3 milioane unităţi în 2020 comparativ cu 2005", preluat de pe Ziare.corn, publicat pe 4 Aprilie 2023) 245. Despre câte ferme am vorbi dacă ne-am referi la 90% dintre fermele care

existau în anul 2005 în Uniunea Europeană conform datelor publicate de Eurostat? a. 14,4 milioane de ferme; b. 8,2 milioane de ferme; c. aproximativ 13 milioane de ferme; d. 5,3 milioane de ferme; e. nu mai puţin de 12 milioane de ferme. 246. Care este criteriul pe baza căruia sunt clasificate fermele în textul dat? a. tipul de venituri agricole; b. dacă desfăşoară activităţi de creştere a bovinelor sau a porcinelor; Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

141

c.

247.

248.

249.

250.

1 42

dacă există sau nu o activitate dominantă din care se obţin veniturile agricole; d. tipurile de animale de a căror creştere şi îngrăşare se ocupă ferma respectivă; e. cultura în care este specializată o anumită fermă. Ce semnificaţie are în context sintagma „fermă specializată"? a. fermă în care mai mult de o treime din producţia totală este obţinută din creşterea animalelor; b. fermă în care cel puţin o treime din producţia totală este obţinută din creşterea animalelor; c. fermă în care ponderea unei anumite activităţi este de cel puţin două treimi din activitatea totală; d. fermă specializată fie în creşterea animalelor, fie în creşterea anima­ lelor sau a plantelor; e. fermă în care ponderea cea mai mare o are creşterea şi îngrăşarea bovinelor. Conform textului, în anul 2020 faţă de anul 2005: a. existau mai multe ferme mixte; b. pentru anumite tipuri de ferme s-a înregistrat o creştere mai semnificativă a numărului lor faţă de alte tipuri; c. indiferent dacă erau specializate sau mixte, numărul lor nu era mai mare; d. s-a menţinut ponderea fermelor specializate în creşterea animalelor (puţin peste o cincime); e. cel mai obişnuit tip de ferme specializate era acela al fermelor din domeniul produselor lactate (5% din totalul fermelor specializate în creşterea animalelor). În anul 2020 mai mult din suprafaţa agricolă utilizată era la ferme: a. mixte; b. specializate în cultura plantelor; c. specializate în creşterea animalelor; d. din domeniul produselor lactate; e. care se ocupau cu creşterea şi îngrăşarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi a altor erbivore. Diferenţa de puncte procentuale între ponderea fermelor specialitate în cultura plantelor în Bulgaria faţă de România era: a. + 6; b. + 9; c. - 9; d. - 0,08; e. + 9, 1 7.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

,,În formele lor cele mai subtile, aceste erori pot conduce la acceptarea unei concluzii inacceptabile. (Data viitoare când cumpăraţi ceva ce de fapt nu aţi dorit să cumpăraţi, trebuie să vă întrebaţi care a fost eroarea care v-a costat bani). Aceste tipuri de erori apar în toate aspectele vieţii noastre, dar cel mai frecvent apar în sloganurile publicitare, discursurile politice, editoriale şi discuţiile pseudointelectuale. Se pare că fiecare dintre noi a fost, într-un moment sau altul, amăgit de astfel de erori. Aceasta nu înseamnă că oamenii se înşală deliberat unii pe alţii sau că toţi oamenii pot fi înşelaţi, ci doar că erorile neformale sunt o parte a vieţii şi culturii noastre. Noi suntem, în multe feluri, persoane ilogice şi deseori plătim pentru că suntem persoane ilogice." (Bieltz, Petre, op. cit., 1998. pag. 322) 251. Care este, potrivit textului, de mai sus cel mai important motiv pentru a fi atenţi şi a analiza critic argumentele? a. erorile neformale care pot să apară în orice argument implică cheltuieli financiare nejustificate; b. erorile neformale apar mai ales în sloganurile publicitare şi în discursurile politice; c. discuţiile pseudoştiinţifice sunt cea mai bogată sursă de erori; d. multe argumente pot conţine erori neformale care ne pot determina că acceptăm ceea ce altfel nu am accepta; e. majoritatea dintre noi putem fi înşelaţi în mod deliberat, deoarece nu avem cunoştinţe elementare de logică. 252. Ce se înţelege în acest text prin sintagma „persoane ilogice"? a. persoane care comit în mod deliberat erori neformale; b. persoane care pot fi amăgite de unele erori neformale şi care pot comite asemenea erori; c. persoane care nu cunosc diferenţa dintre erorile formale şi cele neformale; d. persoane care învaţă permanent să comită erori formale; e. persoane care nu sunt conforme cu logica formală. 253. Care dintre următoarele reformulează corect o idee exprimată în acest text? a. numai erorile neformale pot conduce la acceptarea unei idei inacceptabile; b. erorjle formale sunt specifice cu predilecţie discursurilor politice; c. cei mai mulţi oameni care îi înşală pe alţii o fac în mod deliberat; d. niciunul dintre noi nu a fost probabil imun la erorile neformale; e. este înnăscută în noi capacitatea de a comite erori formale şi de a ne lăsa amăgiţi de asemenea erori. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

143

254. Ca re d i ntre u rmătoa rel e afi rmaţi i crezi că a r fi a cce ptată d e a uto ru l textu l u i? a.

b. c. d. e.

Câ n d cu m pă ră m ceva ce d e fa pt n u a m d o rit să cu m pă ră m n u tre b u i e s ă n e întrebăm ca re a fost eroa rea ca re n e-a costat ba n i ; N e p utem întreba c a r e a fost eroa rea ca re n e-a costat ba n i n u m a i d a că a m cu m p ă rat ceva ce d e fa pt n u n e-a m d o rit să c u m pă ră m ; Dacă nu n e întrebă m ca re a fost e roa rea care ne-a costat ba n i în sea m n ă c ă n u a m c u m p ă rat ceva c e d e fa pt n u a m vrut să c u m pă ră m; În mod o b i ş n u it, oa m e n i i n u c u m p ă ră ceva ce d e fa pt n u vo r să cu m p e re; De regu lă, oa m e n i i nu se întrea bă ca re a fost eroa rea care i-a costat ba n i d a că au cu m p ă rat ceva ce de fa pt nu şi-a u d o rit să c u m pere.

255. C u m plăti m în cele din u rmă, în sens u l textu l u i d e m a i s u s, pentru fa ptu l că s u ntem persoa n e i l ogi ce? a. prin ch eltu i e l i nej u stificate; b. prin accepta rea necritică a s p u s e l o r p o l iti c i e n i l o r; c. prin pa rti c i p a rea la d i scuţi i pse u d o i nte l ectua l e; d . prin accepta rea u n o r i d e i i n a ccepta b i le; e. prin a utoînşela re şi înş e l a re i nvo l u nta ră a tuturor.

„ U n comerţ ca re este sprij i n it p r i n i nterm ed i u l sti m u lente l o r ş i al m o n o p o l u r i l o r poate să fie d ezava ntaj o s - şi, d e o bicei, c h i a r este - pentru ţa ra căreia s-a i ntenţi onat a-i fi favo ra b i l ă - d u pă cum m ă vo i stră d u i să d e m o n strez în conti n u a re. Dar comerţu l ca re, fă ră vreo fo rţă sa u constrâ ngere, este d esfă ş u rat în mod natu ra l şi regulat între orica re d o u ă locu ri este întotd ea u na ava ntaj os, deşi nu la fel de ava ntaj os pe ntru a m be l e p ă rţi. Prin ava ntaj e sau câştiguri e u înţel eg n u c reşterea ca ntităţi i d e aur şi a rgi nt, ci a va l o r i i d e sch i m b a p rod u s u l u i a n u a l a l pămâ ntu l u i ş i m u n c i i d i ntr-o ţa ră - s a u c reşterea ve n itu l u i a n u a l a l locu ito r i l o r să i . [ . . . ] Fieca re naţi u n e s-a obişn u it să p rivească cu i nvidie prosp eritatea tuturor cel o rl a lte naţi u n i cu ca re face comerţ şi să vad ă câştigu rile acestora d rept pierd e rea sa . Comerţul, care a r tre b u i să fie, în mod normal, pentru naţi u n i, ca şi pentru i n d ivizi, o l egătu ră strâ nsă, d e p ri ete n i e, a deve n it cea m a i ferti lă su rsă a d i scord iei şi a a n i mozităţi i . Ambiţia capricioasă a regi l o r şi a m i n i ştri lor n u a fost atât d e fata lă pentru E u ropa, în seco l u l acesta ş i în cel trecut, precu m i nvi d i a i m pertinentă a comercia nţi lor şi m a n ufactu rierilor. Violenţei şi i nj u stiţiei co n d u căto r i l o r o m e n i r i i nu p rea li se p oate găs i remed i u - d a r ra pacitatea c e a m a i m esch i n ă , s p i ritu l m o n o p o l i zato r a l comercia nţi l o r şi a l m a n ufa ctu rieri l o r ca re n ici n u s u nt co n d u cătorii o m e n i ri i, n i c i n u a r tre b u i să fie - d eşi poate că nu pot fi corectate, ar putea cu u ş u ri nţă să fie îm p i e d i cate a tu l b u ra l i n i ştea oricu i a ltcu iva, cu excepţia cel o r ca re le-au provocat." (Sm ith, Ada m, 201 1 , ,,Avuţia naţi u n i l o r", P u b l i ca , pag. 299-300) 1 44

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

256. În perspectiva autorului, cum ar trebui să se desfăşoare comerţul, astfel încât să fie întotdeauna avantajos pentru ambele părţi? a. să fie favorizat, permiţându-se formarea monopolurilor; b. autorul susţine, de fapt, că nicio formă de comerţ nu poate fi la fel de avantajoasă pentru ambele părţi; c. să fie sprijinit prin intermediul stimulentelor; d. să se desfăşoare fără vreo forţă sau constrângere, în mod natural şi regulat; e. să ducă la creşterea valorii de schimb a produsului anual al pământului şi a muncii dintr-o ţară. 257. Care dintre cele de mai jos este expresia folosită de autor pentru a descrie comerţul aşa cum se desfăşoară el în mod real? a. legătură strânsă, de prietenie între naţiuni şi indivizi; b. focar de invidie impertinentă; c. sursă a discordiei şi a animozităţii; d. ambiţie capricioasă; e. rapacitatea monopolizatoare. 258. Care dintre variantele de mai jos redă teza principală a textului? a. Formele de comerţ care se desfăşoară fără nicio constrângere sunt la fel de avantajoase pentru ambele părţi; b. Criteriul principal de evaluare a pierderilor sau a dezavantajelor este cantitatea de aur şi argint pierdută; c. De obicei, orice formă de comerţ este dezavantajoasă chiar ţării care sprijină prin stimulente şi monopoluri acea formă de comerţ; d. Comerţul a devenit cea mai fatală sursă a discordiei şi a animozităţii; e. Violenţei şi injustiţiei conducătorilor omenirii nu prea li se poate găsi vreun remediu. 259. Care dintre fenomenele de mai jos a avut, potrivit autorului, cele mai fatale consecinţe pentru Europa? a. violenţa şi injustiţia conducătorilor; b. ambiţia capricioasă a regilor şi a miniştrilor; c. rapacitatea meschină a comercianţilor şi a manufacturierilor; d. prosperitatea unor naţiuni şi faptul că celelalte consideră câştigul acestora drept pierderea lor; e.

conducerea de facto a omenirii de către comercianţi şi manufacturieri. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

145

,,Sistemul continental de partide presupune că fiecare partid se autode­ fineşte conştient ca o parte a unui întreg, care, la rândul său, e reprezentat de un stat mai presus de partide. O guvernare a unui singur partid poate însemna deci doar dominaţia dictatorială a unei părţi asupra tuturor celorlalte. Guvernele formate prin alianţe intre liderii de partid sunt întotdeauna doar guverne de partid, categoric diferenţiate de stat, care rămâne mai presus şi dincolo de ele. Unul dintre dezavantajele minore ale acestui sistem este că membrii cabinetului nu pot fi aleşi după competenţă, căci sunt reprezentate prea multe partide, iar miniştrii sunt în mod necesar aleşi potrivit intereselor alianţelor partidului; sistemul britanic, pe de altă parte, permite o alegere a celor mai buni oameni din rândurile unui partid. Mult mai relevant însă este faptul că sistemul multipartit nu permite niciodată unui singur om sau unui singur partid să-şi asume deplina responsabilitate, consecinţa firească fiind că niciun guvern, format prin alianţe de partide, nu se simte vreodată pe deplin responsabil. Chiar dacă se întâmplă improbabilul şi o majoritate absolută a unui partid domină Parlamentul, ajungându-se la guvernarea de către un singur partid, aceasta nu se poate termina decât fie în dictatură, pentru că sistemul nu este pregătit pentru o asemenea guvernare, fie printr-o conştiinţă încărcată a unei conduceri încă realmente democratice dar care, obişnuită fiind să se socotească doar o parte a unui întreg, va fi în mod firesc speriată dacă se pune problema să-şi folosească puterea." (Arendt, Hannah, ,,Originile totalitarismului", Humanitas, 20 14, pag. 3 18) 260. Hannah Arendt susţine că cea mai importantă trăsătură a unui sistem multipartit este: a. membrii cabinetului nu pot fi aleşi după competenţă; b. miniştrii nu sunt aleşi potrivit intereselor alianţelor de partid; c. este posibilă alegerea celor mai buni oameni din rândurile partidului; d. imposibilitatea ca un singur om să-şi asume responsabilitatea guvernării; e. faptul că guvernarea nu se poate termina decât într-o dictatură. 261. Care este, potrivit textului, trăsătura specifică guvernelor formate prin alianţe între liderii de partid? a. nu sunt categoric diferenţiate de stat; b. sunt întotdeauna doar guverne de partid; c. sfârşitul inevitabil într-o guvernare dictatorială; d. sunt mai presus şi dincolo de partid; e. îşi aleg miniştrii în mod necesar în funcţie de interesele naţionale. 262. La ce se referă în context sintagma „conştiinţă încărcată"? a. faptul că majoritatea absolută va fi în mod firesc speriată dacă se pune problema să-şi folosească puterea; b. faptul că în alegerea miniştrilor predomină interesele alianţelor de partid; 146

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

faptul că o guvernare a unui singur partid nu poate însemna decât dominaţia dictatorială a unei părţi asupra celorlalte; d. deprinderea de a se socoti doar ca parte a unui întreg; e. sentimentul de teamă dacă se pune problema ca un partid să-şi folosească puterea. c.

263. Potrivit textului, un „stat mai presus de partide" este unul în care: a. este imposibilă guvernarea unui singur partid; b. regula guvernării este dominaţia dictatorială a unui partid asupra celorlalte; c. sistemul de partide este un subsistem al unui sistem mai cuprinzător, care nu este altul decât statul însuşi; d. guvernele nu sunt pe deplin responsabile; e. sistemul stat-partide poate face faţă chiar guvernării unui singur partid, având suficiente mijloace de prevenire a oricărei dictaturi. 264. Care dintre variantele de mai jos crezi că arată cel mai bine ceea ce se sugerează prin folosirea expresiei „sunt întotdeauna doar guverne de partid"? a. guverne formate doar prin alianţe de partid; b. guverne care este improbabil să-şi poată asuma formarea unei majorităţi; c. guverne care nu pun mai presus interesele naţionale; d. guverne care pot promova cei mai buni oameni din rândurile lor; e. guverne care tind în mod inevitabil spre o guvernare dictatorială, din teama de a nu fi dominate de celelalte alianţe dintre partide. „Nu pot să accept principiul tău, potrivit căruia pe papi şi pe regi trebuie să-i judecăm altfel decât pe ceilalţi oameni, pornind de la prezumţia, favorabilă lor, că nu au făcut niciun rău. Dacă e să existe vreo prezumţie, atunci ea ar trebui să funcţioneze în sens invers, adică împotriva celor care deţin puterea, iar pe măsură ce puterea creşte, suspiciunea noastră ar trebui să crească la rândul ei. Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe total. Oamenii mari sunt aproape întotdeauna oameni răi, chiar şi atunci când nu-şi exercită autoritatea, ci influenţa: cu atât mai mult atunci când se adaugă la aceasta tendinţa sau certitudinea corupţiei prin autoritate. Nu există erezie mai mare decât aceea conform căreia funcţia îl sfinţeşte pe cel care o deţine." (Lord Acton, fragment dintr-o scrisoare către Mandell Creighton cf. Tom Buttler-Bowdon, ,, Politică", Litera, 2020, pag. 41 ). 265. Pe care dintre următoarele idei se poate baza respingerea prezumţiei considerată în text ca fiind favorabilă papilor şi regilor? a. Prezentul şi trecutul nu pot fi diferite în mod esenţial faţă de trecut; b. În general, inducţia este o formă de raţionare care nu duce la concluzii sigur adevărate; Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

1 47

c. Dacă cineva nu a făcut niciun rău până acum, nu va face nici în viitor; d. Oamenii mari sunt aproape întotdeauna oameni răi; e. Orice formă de autoritate este însoţită întotdeauna de o formă oarecare de corupţie. 266. Suspiciunea care, potrivit autorului, ar trebui să crească pe măsură ce puterea creşte este redată cel mai bine de enunţul: a. Puterea tinde să corupă; b. Puterea absolută corupe total; c. Cei care deţin puterea sunt predispuşi să facă rău; d. Funcţia nu îl sfinţeşte pe cel care o deţine; e. Oamenii puternici pot fi oameni răi. 267. Care dintre următoarele afirmaţii este susţinută indirect de Lord Acton? a. Exercitarea influenţei de către un om puternic nu poate fi o sursă a răului; b. Însoţirea corupţiei cu autoritatea este o tendinţă rar întâlnită; c. Pe măsură ce puterea creşte, creşte şi predispoziţia de a face rău; d. Un rege trebuie să fie judecat altfel decât ceilalţi oameni; e. Unui papă trebuie să-i fie recunoscută sfinţenia în virtutea funcţiei sale.

„Inegalitatea mai mare sporeşte, de fapt, nevoia de a avea un guvern mare - mai multă poliţie, mai multe închisori, un sistem de sănătate mai bun şi mai multe servicii sociale. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt scumpe şi doar într-o mică măsură eficiente, dar vom avea întotdeauna nevoie de ele dacă menţinem aceste nivele mari de inegalitate care creează problemele pentru a căror rezolvare au fost concepute aceste servicii. Mai multe state din SUA cheltuiesc acum mai mult pe închisori decât pe educaţia superioară. De fapt, reducerea inegalităţii este una dintre cele mai bune şi mai umane modalităţi de a reduce dimensiunea statului." (Richard Wilkinson şi Kate Pickett cf. Tom Buttler-Bowdon, op. cit., pag. 496) 268. Care este, conform textului, cauza ultimă a dimensiunilor sporite ale unui stat? a. eficienţa redusă a serviciilor sociale; b. nevoia de servicii sociale; c. menţinerea unor nivele mari de inegalitate; d. creşterea cheltuielilor pentru închisori, în detrimentul celor pentru educaţia superioară; e. reducerea distanţelor sociale dintre oameni. 148

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

269. Care crezi că este cea mai adecvată continuare a următoarei idei, conform textului: ,,Societăţile sunt mai dispuse să adopte atitudini punitive faţă de elementele criminale pe măsură ce... " a. se dezrădăcinează atitudinea de tip „noi şi ei"; b. scade lipsa de încredere şi teama de criminalitate; c. cresc distanţele sociale dintre oameni; d. se reduc dimensiunile statului; e. se cheltuiesc mai mulţi bani pe închisori. „Manipularea conştientă şi inteligentă a obiceiurilor organizate şi a opiniilor maselor este un element important într-o societate democratică. Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al societăţii constituie un guvern invizibil care reprezintă adevărata putere conducătoare a ţării noastre. Propaganda nu va muri niciodată. Oamenii inteligenţi trebuie să-şi dea seama că propaganda este instrumentul modern prin care pot să lupte pentru scopuri productive şi prin care pot contribui la transformarea haosului în ordine." (Edward Bernays - cf. Tom Buttler-Bowdon, op. cit., pag. 496) 270. La ce se referă autorul prin sintagma „mecanism nevăzut al societăţii"? a. manipularea inteligentă; b. opiniile maselor; c. propaganda; d. scopurile productive ale celor interesaţi în manipularea maselor; e. transformarea haosului în ordine. 271. Cine reprezintă, din punctul de vedere al autorului, adevărata putere conducătoare? a. oamenii inteligenţi; b. cei care contribuie efectiv la transformarea haosului în ordine; c. cei care manipulează opiniile şi obiceiurile maselor; d. cei care cunosc obiceiurile organizate ale maselor; e. cei care guvernează.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

149

XI. Între b ă ri pe b a z a u n u i sce n a ri u s a u a u nei structuri d e relaţii Întrebările care urmează sunt construite pe baza unui set specific de relaţii, de condiţii iniţiale sau de restricţii, care permit una sau mai multe ordonări sau combinaţii ale elementelor date. Toate întrebările au câte o singură variantă corectă de răspuns.

Următorii cinci elevi - Andrei, Bogdan, Cristi, Daniela şi Elena - trebuie să aleagă unul dintre cursurile opţionale - Logica argumentării, Filosofie medievală şi Psihologia învăţării, respectându-se condiţiile: a. Andrei şi Cristi se înscriu la cursuri diferite; b. Bogdan şi Daniela vor opta pentru acelaşi curs; c. Elena nu va opta pentru Logica argumentării; d. Cristi este indecis, dar la cursul la care se va înscrie el, se va înscrie şi Bogdan; e. Indiferent de cursul ales, fiecare dintre cei cinci elevi va avea cel puţin un coleg dintre ceilalţi patru. 272. Care dintre următoarele afirmaţiile poate fi adevărată în condiţiile de mai sus? a. Andrei, Bogdan şi Cristi au optat pentru Logica argumentării, iar Elena şi Daniela pentru Psihologia învăţării; b. Cristi, Daniela şi Elena au optat pentru Filosofie medievală, iar Andrei şi Bogdan pentru Logica argumentării; c. Andrei, Daniela şi Elena au optat pentru Logica argumentării, iar Bogdan şi Cristi pentru Filosofie medievală; d. Cristi şi Bogdan sunt înscrişi la Psihologia învăţării, iar Andrei, Daniela şi Elena - la Filosofie medievală; e. Andrei şi Elena sunt înscrişi la Filosofie medievală, iar Cristi, Bogdan şi Daniela la Psihologia învăţării. 273. Care dintre următoarele este cea mai largă listă a celor înscrişi la Filosofie medievală în cazul dat? a. Andrei, Cristi, Bogdan şi Daniela; b. Andrei, Elena, Bogdan, Daniela şi Cristi; c. Elena, Bogdan, Cristi şi Daniela; d. Cristi, Elena şi Daniela; e. Cristi, Daniela şi Bogdan. 1 SO

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

274. Care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie falsă? a. Dacă Bogdan va opta pentru Logica argumentării, atunci şi Cristi se va înscrie la acest curs; b. La unul dintre cursuri nu se va înscrie niciunul dintre elevi; c. Elena şi Cristi se înscriu la acelaşi curs; d. Cristi, Bogdan şi Daniela se înscriu la acelaşi curs; e. Elena nu se înscrie la Psihologia învăţării. 275. Toate variantele de mai jos pot fi adevărate, cu excepţia uneia. Care dintre ele? a. Elena nu se înscrie nici la Filosofie medievală, nici la Logica argumentării; b. Andrei se înscrie la Logica argumentării, iar Cristi la Psihologia învăţării; c. La cursul la care participă Bogdan este înscris şi Cristi; d. La cursul la care sunt înscrişi Bogdan şi Daniela este înscris şi un al treilea dintre cei cinci elevi; e. Bogdan nu se înscrie la Logica argumentării; 276. Dacă Andrei se înscrie la Psihologia învăţării, care dintre următoarele afirmaţii trebuie să fie adevărată? a. Elena nu se înscrie la Logica argumentării; b. Cristi se înscrie la Filosofie medievală; c. Şi Bogdan se înscrie la Filosofie medievală; d. Bogdan, Cristi şi Daniela sunt înscrişi fie la Filosofie medievală, fie la Logica argumentării; e. Andrei este coleg cu Bogdan la Psihologia învăţării. Patru persoane - A, B, C şi D - doresc să se înscrie la master la aceeaşi facultate. Sunt disponibile patru locuri în total şi doar una dintre cele trei secţii de masterat (I, l i şi III) are două locuri libere. În urma unui chestionar, au fost stabilite următoarele condiţii de care vor ţine cont cele patru persoane: a. A şi D nu vor face aceeaşi alegere; b. Alegerea lui C va fi determinată de alegerea lui B; c. C va alege I dacă şi numai dacă A va alege secţia l i; d. D nu va alege secţia III; e. B va alege secţia III dacă şi numai dacă D va alege secţia I. 277. Alege condiţia suplimentară care ţi-ar permite să stabileşti toate opţiunile celor p? tru persoane: a. B alege secţia III; b. D alege secţia l i; c. A alege secţia l i; d. D nu alege secţia li; e. C alege secţia I. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

151

278. Ce se va întâmpla dacă D va alege I? a. C va alege secţia III; b. B va alege secţia III; c. Pentru secţia l i vor opta doi candidaţi; d. Nimeni nu va opta pentru secţia III; e. B şi D vor avea aceeaşi opţiune. 279. Ce nu poate fi adevărat dacă A şi B ar avea opţiuni diferite, iar A ar opta pentru secţia 1 1? a. C ar opta pentru secţia III; b. D ar opta pentru secţia I; c. B ar opta pentru secţia III; d. Pentru secţia I ar opta C şi D; e. C şi B nu ar avea aceeaşi opţiune. 280. Ce este imposibil dacă A optează pentru secţia I? a. B să opteze pentru secţia 1 1; b. D să opteze pentru secţia l i; c. C să nu opteze pentru secţia I; d. D să nu opteze pentru secţia l i; e. B să nu opteze pentru secţia I. 281. Ce va fi imposibil dacă D va opta pentru secţia l i şi doar un candidat va opta pentru secţia III? a. A să nu opteze pentru secţia I; b. să existe două opţiuni pentru secţia l i; c. să existe două opţiuni pentru secţia I; d. A să opteze pentru secţia l i; e. C şi D să aibă aceeaşi opţiune. Conform noilor prevederi, la disciplina pentru care sunt alocate 4 ore pe săptămână, elevii trebuie să primească, de-a lungul a celor zece luni în care se ţin cursuri, cel puţin 7 note. În urma discuţiilor dintre elevi şi profesor, au fost stabilite următoarele: a. se va susţine cel mult o evaluare pe lună; b. prima evaluare, din luna octombrie, nu va fi scrisă; c. nicio evaluare scrisă nu va fi planificată imediat după o evaluare scrisă; d. numărul evaluărilor scrise nu va fi mai mic decât al evaluărilor orale; e. ultimul tip de evaluare, din luna mai, va fi diferit de primul. 1 52

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

282. Ţinând cont că O reprezintă o „evaluare orală" şi S o „evaluare scrisă", arată care dintre următoarele programe de evaluare corespunde condiţiilor de mai sus: a. S O S O S O S S; b. O S S O O S S O; c. O S O S O O S; d. O S O S O S O; e. O S O S O S O S. 283. Unul dintre elevii clasei a susţinut probele de evaluare împreună cu ceilalţi elevi din clasă conform programului O S S O S O S. Care dintre cele de mai jos ar putea fi cea mai bună explicaţie a acestui fapt? a. elevul s-a transferat în această clasă în a doua jumătate a anului şcolar; b. elevul nu a participat la ultima dintre evaluările orale programate; c. elevul nu a participat la prima evaluare dintre cele programate; d. elevul nu a făcut parte de la început din colectivul acestei clase; e. elevul nu a participat la cea de-a treia evaluare programată. 284. Care dintre următoarele este o listă corectă şi completă a lunilor în care sunt programate evaluările scrise? a. septembrie, noiembrie, februarie, aprilie; b. octombrie, decembrie, februarie, aprilie; c. noiembrie, ianuarie, martie, mai, iunie; d. octombrie, noiembrie, ianuarie, martie; e. noiembrie, ianuarie, martie, mai. 285. Un elev aflat în situaţie de corigenţă trebuie să aibă cel puţin o notă în plus faţă de numărul minim de note prevăzut. Care dintre programele de mai jos ar respecta pentru el condiţiile iniţiale? a. S O S O S O S S; b. O S O S O O S O; c. S O S O S O S O; d. O S O S O S O S; e. O S S O O S S O. 286. Ce nu ar fi posibil dacă s-ar elimina cea de a doua dintre condiţiile iniţiale? a. prima evaluare să fie orală; b. prlma evaluare să fie scrisă; c. prima evaluare să fie scrisă şi ultima orală; d. numărul evaluărilor orale să fie egal cu cel al evaluărilor scrise; e. în ultima lună din anul curent şi în prima din anul următor să se susţină evaluări scrise. Teste grilă de găndire logică şi raţionament critic

153

Un investitor îşi propune să dea în folosinţă în următoarele şapte luni câte un bloc. Blocurile vor fi denumite A, C, E, F, G, D şi B, respectând următoarele date din programul de investiţii: a. A şi C vor fi date în folosinţă unul după celălalt, înaintea blocului F: b. B va fi dat în folosinţă mai devreme de blocul D; c. E va fi dat în folosinţă în a doua lună; d. D va fi dat în folosinţă fie în prima, fie în ultima lună; e. F va fi dat în folosinţă fie imediat după blocul E, fie imediat înaintea blocului D. 287. Care dintre următoarele variante poate reprezenta ordinea în care vor fi date în folosinţă cele şapte blocuri? a. G E A C B D F; b. G E B C A F D; c. B G A C F G D; d. F E B C A G D; e. B E F A C G D. 288. În ce condiţii blocul G ar fi dat în folosinţă imediat după blocul E? a. Dacă A ar fi primul bloc dat în folosinţă; b. Dacă blocul C ar fi al cincilea dat în folosinţă; c. Dacă blocul F nu ar fi dat în folosinţă înaintea blocului B; d. Dacă E ar fi dat în folosinţă imediat după blocul B; e. Dacă blocul A ar fi dat în folosinţă înaintea lui C şi nu invers. 289. Care dintre următoarele afirmaţii este singura falsă? a. Blocul B poate fi dat în folosinţă în prima sau în a treia lună; b. Blocul C poate fi dat în folosinţă înaintea blocului G; c. Blocul A nu poate fi dat în folosinţă într-o lună imediat apropiată celei în care este dat în folosinţă blocul E; d. A poate fi dat în folosinţă ulterior blocului C, iar acesta ulterior blocului D; e. A poate fi dat în folosinţă înaintea blocurilor F, C şi D. 290. În care dintre variantele de mai jos oricare dintre blocuri poate fi dat în folosinţă imediat după blocul E? a. A sau D; b. C sau F; c. B sau G; d. F sau D; e. B sau D. 291. Dacă blocul A este dat în folosinţă în a patra lună, ce bloc va fi fost dat în folosinţă în luna imediat anterioară? a. B, C sau G; b. B, F sau D; 154

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

c. d. e.

E, C sau D; G, F sau D; B, C sau D.

După aprobarea programului naţional de sprijin pentru tinerii căsătoriţi care au adoptat un copil, un grup de şapte familii s-a cazat la un hotel, în camerele libere situate pe acelaşi palier. Camerele sunt numerotate de la 41 la 48, după cum urmează: a. Celor două familii din acest grup care provin din acelaşi judeţ li se repartizează camere consecutive; b. Cele trei familii însoţite de copii sunt repartizate în camere noncon­ secutive, doar pentru una dintre ele numărul camerei fiind impar; c. Una dintre familiile însoţite de copii este singura beneficiară a programului menţionat şi va primi camera nr. 41; d. Singurei familii cu trei copii i se va repartiza camera 48; e. Familia Stănescu, care nu face parte din acest grup, a fost repartizată în camera 46. 292. Care dintre camerele de mai jos nu pot fi repartizate celor două familii din acest grup care provin din acelaşi judeţ? a. 41 şi 42; b. 43 şi 44; C. 45 Şi 46; d. 47 şi 48; e. 42 şi 43. 293. Care pot fi camerele alocate acelor familii din grupul de mai sus care nu au copii? a. 42, 43, 44, 45; b. 42, 43, 45, 47; C. 42, 45, 46, 47; d. 42, 43, 45, 46, 47; e. 41, 42, 43, 45. 294. Care este lista completă a camerelor de la 41 la 48 în care se pot afla familii fără copii? a. 42, 43, 45, 46, 47; b. 42, 45, 47, 43; C. 47, 45, 44, 42; d. 42, 43, 44, 46, 47; e. 41, 42, 43, 45, 46, 47. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

155

295. Dacă familia Stănescu are mai mulţi copii, iar familia care a beneficiat de

programul naţional de sprijin este însoţită de doi copii, în câte dintre cele opt camere sunt cazaţi cu certitudine cel puţin doi copii? a. Una singură; b. Două; c. Trei; d. Patru; e. Cinci. 296. Dacă familiile cazate în camerele 46 şi 48 ar face schimb de camere, câţi copii ar fi cazaţi în camera 48? a. În niciun caz doi; b. Posibil unul sau trei; c. Cel puţin unul; d. Niciunul; e. Ori cel puţin unul, ori niciunul. Pentru a participa la prima fază a unei competiţii de creaţie literară, profesorul coordonator trebuie să selecteze cel puţin patru creaţii ale elevilor, dar nu mai mult de nouă. Dintre creaţiile selectate, doar două pot aparţine genului liric, una genului epic şi nu mai mult de patru genului dramatic. În plus, organizatorii au impus şi condiţiile: a. Un elev poate participa cu cel mult două creaţii; b. Niciun elev nu poate participa cu două creaţii aparţinând aceluiaşi gen; c. Este obligatorie înscrierea în concurs a cel puţin o creaţie pentru fiecare dintre cele trei genuri literare. d. Numărul elevilor înscrişi de acelaşi profesor coordonator trebuie să fie impar.

297. Care este numărul maxim de elevi, respectiv numărul maxim de creaţii

care pot fi înscrise în concurs de un profesor coordonator? a. 9 - 9; b. 8 - 7; C. 7 - 7; d. 6 - 7; e. 7 - 8. 298. Dacă trei elevi participă cu mai mult de o creaţie, care poate fi numărul maxim de elevi înscrişi în concurs de un profesor coordonator? a. Doi b. Trei c. Patru d. Cinci e. Unu 156

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

299. Doar una dintre afirmaţiile de mai jos este sigur adevărată. Care dintre ele? a. Două sau mai multe dintre creaţiile înscrise aparţin genului epic; b. Niciunul dintre elevi nu participă cu mai mult de o creaţie; c. Numărul creaţiilor aparţinând genului dramatic nu poate fi egal cu numărul creaţiilor aparţinând genului liric; d. Numărul creaţiilor aparţinând genului liric este mai mare faţă de numărul creaţiilor aparţinând genului epic: e. Se pot înscrie cel puţin doi elevi şi cel puţin trei creaţii. 300. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă în cazul în care se înscriu la concurs cinci elevi? a. Doar una dintre creaţiile înscrise aparţine genului liric; b. Niciuna dintre creaţiile înscrise nu aparţine genului dramatic; c. Dacă doar o creaţie aparţine genului liric, atunci genul dramatic este reprezentat de cel puţin trei creaţii; d. Două dintre genurile literare sunt reprezentate de câte două creaţii; e. Unul sau mai mulţi elevi s-au înscris cu mai mult de două creaţii. 301. Câţi elevi se înscriu cu mai mult de o creaţie, dacă se înscriu şapte elevi? a. Niciunul b. Doi c. Trei d. Patru e. Doi sau trei Pentru susţinerea atestatului la Limba engleză, cinci elevi - X, Y, Z, Q şi W trebuie să aleagă una dintre lucrările A, B, C, D şi E, astfel încât să respecte următoarele condiţii ale programului de prezentare: a. X va prezenta înaintea lui Z; b. Q va prezenta primul sau ultimul; c. Cel care va alege lucrarea A va prezenta primul, iar cel care va alege d. lucrarea E va prezenta ultimul, dar acesta nu va fi Y; e. W va prezenta lucrarea B, imediat după Q. 302. Care dintre următoarele afirmaţii nu poate fi adevărată? a. Y va prezenta al treilea; b. Luc;.rarea C va fi prezentată înaintea lucrării D; c. Lucrarea D va fi prezentată după lucrarea C, iar aceasta din urmă va fi prezentată imediat înaintea lucrării E; d. Ordinea prezentării lucrărilor este A, B, C, D, E; e. Z nu va prezenta al treilea, nici dacă va prezenta lucrarea C, nici dacă va prezenta lucrarea D. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

157

Dacă X va prezenta al treilea, care trebuie să fie ordinea în care vor face prezentările cei cinci elevi? a. Q, X, Z, Y, W; b. Y, Z, Q, W, X; c. Q, W, X, Z, Y; d. W, Q, X, Z, Y; e. Q, W, X, Y, Z. 304. Ce condiţie suplimentară trebuie îndeplinită pentru ca Y să prezinte lucrarea C? a. Y să prezinte al treilea; b. Z să nu prezinte ultimul; c. X să nu prezinte imediat după B d. Lucrarea D să fie prezentată de X imediat înaintea lucrării E sau imediat după lucrarea B; e. Y să prezinte înaintea lui Z o altă lucrarea decât cea prezentată de X. 305. Care va fi lucrarea prezentată de X dacă prezentarea va fi făcută imediat înaintea lui Z? a. D; b. C sau D; c. D sau E; d. Orice altă lucrarea, în afară de A sau B; e. Orice altă lucrarea, în afară de A sau E. 306. Dacă lucrarea C nu va fi prezentată imediat după lucrarea B, cine va face prezentarea ei? a. X, Y sau Z; b. X sau Z; c. X sau Y; d. X, Y, Z sau Q; e. X dacă nu va fi prezentată de Z. 303.

Şapte elevi au câştigat câte o bursă de studiu în străinătate, doi din clasa a X-a, trei din clasa a XI-a şi doi din clasa a XII-a. Având în vedere că pentru fiecare bursă este alocată o lună diferită, în perioada octombrie - mai, mai puţin luna decembrie, elevii vor beneficia de aceste burse conform unui program care va ţine cont şi de restricţiile: a. doar un elev din clasa a XI-a va pleca în una dintre ultimele două luni alocate programului; b. niciun elev din clasa a X-a nu va pleca în primele trei luni alocate programului; c. elevii din clasa a XII-a vor susţine examene în ţară în ultimele trei luni (martie - mai); d. niciun elev din clasa a XI-a nu va pleca mai devreme de luna ianuarie; e. în fiecare lună va pleca unul dintre elevii câştigători. 158

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

307. Care este lista corectă şi completă a claselor din oricare ar putea pleca un elev în luna februarie? a. X, XI; b. X, Xl, XII; c. XII; d. X; e. XII, XI; 308. Care dintre următoarele reprezintă o posibilă programare a elevilor, în funcţie de clasa din care provin, în lunile octombrie, ianuarie şi martie? a. Xl, Xll, XI; b. XII, X, XII; c. Xl l, Xl, XI; d. X, XII, XI; e. Xl l, X, X. 309. În ce luni pot pleca elevii din clasa a XI-a dacă se impune condiţia să nu plece niciunul dintre ei nici imediat înainte, nici imediat după un alt elev de clasa a XI-a? a. Octombrie - ianuarie - martie; b. Noiembrie - februarie - aprilie; c. Ianuarie - martie - mai; d. Octombrie - februarie - aprilie; e. Noiembrie - martie - mai. 310. Care este numărul maxim de luni care pot despărţi doi elevi din clasa a XI-a? a. Două b. Una C. Trei d. Patru e. Cinci 311. Din ce clasă nu poate pleca niciun elev în luna mai? a. a XI-a; b. a X-a; c. a XII-a; d. a X-a sau a XI-a; e. a XI-a sau a XII-a.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

159

Într-o clasă cu 30 de elevi sunt disponibile 300 de manuale în loc de 420 şi acestea sunt distribuite în seturi de câte 1 O, astfel: a. Niciun elev nu primeşte manual de geografie; b. Doar 18 elevi primesc manual de chimie; c. O treime dintre elevi nu primesc manual de istorie, doar jumătate dintre ei primesc manual de educaţie muzicală, iar restul nu primesc manual de educaţie plastică; d. Din restul manualelor care lipsesc, 19 sunt de limba franceză, iar celelalte de limba engleză. 312. Care este lista corectă şi completă a manualelor pentru care deficitul este mai mare de 50%? a. Geografie, Chimie, Limba franceză, Limba engleză, Educaţie muzicală; b. Geografie, Chimie, Limba franceză, Limba engleză, Educaţie muzicală, Istorie; c. Geografie, Limba franceză, Limba engleză, Istorie; d. Geografie, Limba franceză, Limba engleză; e. Geografie, Chimie, Limba franceză, Limba engleză, Matematică; 313. Câte seturi complete de manuale sunt distribuite elevilor? a. 9; b. 15; c. O; d. 21; e. 10. 314. Pentru câte discipline se pot distribui cel puţin două treimi din numărul total de manuale pe care ar trebui să le primească un elev din această clasă? a. 7· b. 12; c. 9· d. 1 O; e. o. I

I

315. Care dintre următoarele ar putea fi o listă completă a manualelor disponibile pentru toţi elevii? a. Limba română, Matematică, Fizică, Geografie, Educaţie tehnologică, Informatică, Chimie; b. Limba română, Matematică, Fizică, Limba engleză, Educaţie tehnologică, Informatică, Religie; c. Limba română, Matematică, Fizică, Educaţie socială, Istorie, Informatică, Religie; 160

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

Limba română, Matematică, Fizică, Educaţie socială, Educaţie tehnologică, Informatică, Religie; e. Limba franceză, Matematică, Fizică, Educaţie socială, Educaţie tehnologică, Informatică, Religie; 316. Pentru câte discipline de studiu există un singur manual disponibil? a. 2 b. 1 C. 3 d. 1 0 e. 1 1 d.

Mihai a fost invitat la ziua de naştere a unuia dintre prietenii săi. El poate face unele presupuneri privind restul invitaţilor pe baza următoarelor condiţii: a. Cristi nu va fi invitat dacă va fi invitată Ana şi doar dacă nu va fi invitat Florin; b. Daniel va fi invitat numai dacă va fi invitat Laurenţiu; c. Dacă Amalia va fi invitată, va fi invitat şi Laurenţiu; d. În cazul în care Laurenţiu va fi invitat, va fi invitat şi Cristi. 317. Care dintre cele de mai jos poate fi cea mai cuprinzătoare listă a celor invitaţi? a. Ana, Amalia, Cristi, Daniel, Florin, Laurenţiu; b. Ana, Amalia, Florin, Daniel, Laurenţiu; c. Cristi, Daniel, Amalia, Mihai; d. Amalia, Cristi, Daniel, Florin, Laurenţiu, Mihai; e. Amalia, Cristi, Daniel, Laurenţiu, Florin. 318. În cazul în care Cristi nu va fi invitat cine altcineva va lipsi de pe lista invitaţilor? a. Ana; b. Laurenţiu; c. Amalia şi Laurenţiu; d. Daniel; e. Florin. 319. Ce este sigur în cazul în care Laurenţiu va fi invitat? a. Nu va fi invitată Amalia; b. Va fi invitat şi Cristi; c. Va fi invitat şi Daniel; d. Vor fi invitaţi şi Cristi şi Daniel; e. Nu va fi invitată Ana; 320. Care poate fi lista completă a celor invitaţi, dacă se adaugă condiţia „Dacă Mihai este invitat, este invitată şi Ana"? a. Ana, Daniel, Florin, Mihai; b. Ana, Amalia, Cristi, Daniel, Florin, Laurenţiu, Mihai; Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

1 61

c.

Ana, Daniel, Florin, Laurenţiu, Mihai; d. Ana, Amalia, Daniel, Florin, Laurenţiu, Mihai; e. Ana, Florin, Mihai; 321. Despre cine altcineva putem spune că face parte dintre invitaţi dacă este invitat Daniel? a. Laurenţiu; b. Florin; c. Amalia; d. Bogdan; e. Ana.

Printre elevii unei clase, cei care sunt pasionaţi de limba engleză, nici nu vor să audă de chimie sau matematică, deşi unora dintre ei le place logica, iar altora geografia. Există elevi pasionaţi de istorie şi oricare dintre aceştia este pasionat şi de geografie, dar ei nu mai au alte pasiuni printre disciplinele de studiu. Toţi cei care sunt pasionaţi şi de chimie şi de matematică, sunt pasionaţi şi de fizică, fără ca alţi elevi să mai fie pasionaţi de această disciplină. Printre elevii pasionaţi de logică, unii sunt pasionaţi de matematică, dar niciunul de geografie sau chimie. 322. Care dintre cele de mai jos poate fi o listă a disciplinelor dintre care cel puţin două ar putea fi preferate de acelaşi elev? a. literatură, geografie, chimie şi matematică; b. chimie, biologie, engleză, fizică, logică, geografie, istorie şi matematică; c. logică, chimie, fizică, matematică şi engleză; d. logică, chimie, fizică, engleză şi geografie; e. logică, chimie, fizică, geografie, istorie, engleză şi matematică. 323. Care dintre următoarele discipline nu întrunesc împreună preferinţele niciunui elev? a. fizică şi matematică; b. logică şi engleză; c. chimie şi matematică; d. logică şi geografie; e. geografie şi engleză. 324. Ţinând cont de faptul că toţi elevii pasionaţi de literatură sunt pasionaţi şi de geografie, care dintre următoarele este o afirmaţie falsă despre elevii pasionaţi de literatură? a. e posibil să fie pasionaţi şi de engleză; b. nu este imposibil să fie pasionaţi şi de istorie; c. e sigur că niciunul dintre ei nu este pasionat de chimie; 1 62

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

d. unii dintre ei ar putea fi pasionaţi de matematică; e. o parte dintre elevii pasionaţi de literatură care sunt pasionaţi şi de matematică vor fi pasionaţi şi de fizică. 325. Ţinând cont de faptul că unii dintre elevii pasionaţi de biologie sunt pasionaţi şi de chimie, care dintre următoarele poate fi o afirmaţie adevărată despre elevii pasionaţi de biologie? a. niciunul dintre ei nu ar putea fi pasionat şi de logică; b. niciunul dintre ei nu ar putea fi pasionat şi de engleză; c. dacă ar fi pasionaţi de chimie, ar fi cu necesitate pasionaţi şi de fizică; d. este posibil ca toţi să fie pasionaţi şi de matematică; e. e imposibil ca unii dintre ei să fie pasionaţi de istorie. În urma analizei rezultatelor şcolare ale elevilor dintr-o clasă de liceu, profil real, s-au constatat următoarele: a. Elevii care au rezultate bune şi la matematică, şi la fizică au rezultate bune şi la informatică. Majoritatea elevilor care au rezultate bune la matematică au rezultate bune şi la fizică, dar există elevi cu rezultate bune la fizică care nu au rezultate bune la matematică. b. Puţini elevi cu rezultate bune la fizică sau la matematică nu au rezultate bune la informatică. c. Unii dintre elevii cu rezultate bune la informatică au rezultate bune la engleză. d. Elevii cu rezultate bune la literatură nu au rezultate bune la informatică, dar unii dintre ei au rezultate bune la engleză. e. Nu există elevi cu rezultate bune la engleză sau literatură care să aibă rezultate bune la matematică sau la fizică. f. Elevii cu rezultate bune la chimie, mai au rezultate bune doar la fizică, matematică şi informatică. 326. Ce putem spune despre elevii cu rezultate bune la logică, dacă o parte dintre ei au rezultate bune la chimie? a. niciunul nu are rezultate bune la engleză; b. oricare dintre ei are rezultate bune la matematică; c. cel puţin unii dintre ei au rezultate bune la fizică; d. nu se poate ca vreunul dintre ei să aibă rezultate bune la literatură; e. cea mai mare parte dintre ei au rezultate bune la informatică. 327. Care dintre următorii termeni poate fi asociat corect propoziţiei „Majo­ ritatea elevilor cu rezultate bune la informatică nu au rezultate bune şi la matematică, şi la fizică"? a. imttosibilă; b. probabilă; c. sigură; d. neclară; e. necesară. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

163

328. Care poate fi cea mai largă listă de discipline la care un acelaşi elev să aibă rezultate bune? a. matematică, fizică, informatică, engleză, literatură, chimie; b. informatică, engleză, logică; c. chimie, matematică, fizică, informatică; d. matematică, fizică, informatică; e. chimie, matematică, fizică, engleză.

Paisprezece elevi, dintre care patru de la secţia Matematică-Informatică, trei de la Ştiinţele Naturii, trei de la Ştiinţe Sociale şi patru de la Filologie, sunt repartizaţi pentru susţinerea ultimei probe de la examenul de bacalaureat într-o sală cu paisprezece bănci, aşezate pe trei rânduri, două dintre ele având acelaşi număr de bănci, după cum urmează: a. pe unul dintre rânduri nu se află niciun elev de la Matematică­ Informatică; b. în ultimele două bănci de pe rândul de la mijloc sunt elevi de la Matematică-Informatică; c. cei de la filologie sunt aşezaţi pe acelaşi rând, fiind separaţi, doi câte doi, de un elev de la Matematică-Informatică; d. pe rândul de la fereastră sunt doar doi elevi de la Ştiinţele naturii, la distanţă de cel puţin trei bănci unul de celălalt; e. al treilea elev de la Ştiinţele Naturii este aşezat pe rândul de la mijloc, astfel încât nu are nici în stânga, nici în dreapta lui un alt elev de la aceeaşi specializare. 329. Care este ordinea elevilor, după specializare, pe rândul opus celui de la fereastră? a. Filologie, Filologie, Filologie, Ştiinţele Naturii, Filologie, Filologie; b. Matematică-Informatică, Filologie, Filologie, Filologie, Ştiinţele Naturii, Ştiinţele Naturii; c. Ştiinţele Naturii, Ştiinţe Sociale, Ştiinţe Sociale, Ştiinţe Sociale, Ştiinţele Naturii; d. Filologie, Filologie, Matematică-Informatică, Filologie, Filologie; e. Filologie, Filologie, Ştiinţele Naturii, Filologie, Filologie. 330. Cu elevi de la ce specializare se învecinează în stânga şi în dreapta elevul de la Ştiinţele Naturii aşezat pe rândul al doilea? a. doi elevi de la Matematică-Informatică; b. câte un elev de la Filologie; c. un elev de la Filologie şi unul de la Ştiinţe Sociale; d. un elev de la Filologie şi unul de la Ştiinţele Naturii; e. un elev de la Ştiinţe Sociale şi unul de la Filologie, acesta din urmă fiind aşezat pe rândul de la fereastră. 164

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

331. Pe câte rânduri se află cel puţin doi elevi de la aceeaşi specializare? a. un singur rând; b. niciunul; c. două rânduri; d. trei rânduri; e. patru rânduri. 332. Care sunt rândurile dintre care oricare are cel puţin un elev de la Matematică-Informatică, rândul al treilea fiind cel de la fereastră? a. I, l i şi I I I; b. I şi I I I; c. l i şi I I I; d. I şi l i; e. I I I. 333. Care sunt rândurile dintre care pe oricare se află cel puţin un elev de la ştiinţele naturii, rândul de la fereastră fiind considerat primul? a. I şi l i; b. I şi I I I; c. I, l i şi I I I; . d. l i şi I I I; e. I I I. Cinci studenţi vor să viziteze în vacanţa de vară nouă ţări, după cum urmează: a. Bogdan şi Ana vor vizita cel puţin trei ţări, printre care Belgia şi Olanda; b. Cristi va vizita fie Malta, fie Germania şi încă o ţară vecină cu una dintre acestea; c. Cătălin este singurul care va merge în Spania; d. Oricine va vizita Suedia, va vizita şi Belgia; e. Cel puţin unul dintre ei va vizita Polonia; f. Emil va vizita Finlanda şi Danemarca şi, dintre Malta şi Germania, va vizita ţara în care nu merge Cristi; g. Dintre cele nouă ţări, Ana vizitează trei ţări învecinate şi numai pe acestea; h. Nu fiecare dintre cei cinci studenţi va vizita cel puţin două ţări. 334. Adăugând încă o ţară pe lângă cele menţionate mai sus, care dintre cei cinci va vizita acea ţară, ştiind că printre cele patru ţări pe care le va vizita în cele din urmă nu se află şi Malta? a. Emil; b. Bogdan; c. Ana; d. Cristi; e. Cătălin. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

165

335. Care este lista completă a studenţilor dintre care oricare va vizita cel puţin două ţări? a. Emil, Ana, Bogdan, Cristi, Cătălin; b. Emil, Ana, Bogdan, Cătălin; c. Emil, Bogdan, Cristi, Cătălin; d. Emil, Ana, Bogdan, Cristi; e. Emil, Ana, Cristi, Cătălin; 336. Care dintre cei cinci studenţi va vizita o singură ţară? a. Cătălin; b. Bogdan; c. Ana; d. Cristi; e. Emil. 337. Care este lista completă a ţărilor dintre care oricare ar putea fi a patra ţară vizitată de Cristi? a. Polonia, Germania, Malta, Suedia, Belgia, Olanda, Finlanda, Danemarca, Spania; b. Polonia, Germania, Suedia, Belgia, Olanda, Finlanda, Danemarca; c. Germania, Malta, Suedia, Belgia, Olanda, Finlanda, Danemarca; d . Malta, Suedia, Belgia, Olanda, Finlanda, Danemarca; e. Olanda, Finlanda, Danemarca. Trei elevi, însoţiţi de câte un părinte şi de doi profesori, ocupă într-un avion primele opt locuri de tipul „A" (1 A, 2A, 3A ... ), astfel: a. niciun profesor nu este în imediata apropiere a unui părinte; b. niciun părinte nu ocupă cele două locuri de la mijlocul grupului de opt locuri; c. locul SA este ocupat de un elev, în imediata apropiere a unui profesor şi a unui părinte. 338. Care dintre următoarele reflectă o posibilă ocupare a locurilor în avion? a. profesor - elev - elev - profesor - părinte - părinte - elev - părinte; b. părinte - părinte - elev - profesor - părinte - elev - elev - profesor; c. elev - profesor - elev - profesor - elev - părinte - părinte - părinte; d. profesor - elev - părinte - elev - profesor - părinte - elev - părinte; e. elev - profesor - elev - părinte - elev - profesor - elev - părinte. 339. Ce nu este posibil având în vedere condiţiile date? a. să existe trei locuri consecutive ocupate de părinţi; b. să existe două locuri consecutive ocupate de elevi; c. să existe două locuri consecutive, unul ocupat de un profesor, celălalt de un elev; 166

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

să nu existe nicio pereche de locuri consecutive ocupate ambele de părinţi; e. să nu existe trei locuri consecutive, ocupate de un părinte, de un elev şi de un profesor. Care sunt locurile a căror ocupare este precis determinată de condiţiile iniţiale? a. 1 A, 2A, 3A, 4A, SA, 6A, 7 A şi 8A; b. 4A, SA, 6A, 7 A şi 8A; c. 4A, SA şi 6A; d. SA, 6A şi 7A; e. 3A, 4A, SA şi 6A; Dacă locul 1A este ocupat de un profesor, care ar putea fi ocupanţii locurilor 7A şi 8A? a. un elev şi un părinte; b. doi elevi; c. doi părinţi; d. un elev şi un profesor; e. un profesor şi un părinte. Dacă locul 7A este ocupat de un părinte, care ar putea fi ocupanţii primelor trei locuri? a. un elev şi doi profesori; b. trei elevi; c. doi elevi şi un părinte; d. un profesor şi doi elevi; e. trei profesori. Dacă locul 8A este ocupat de un elev, care este lista locurilor dintre care niciunul nu ar putea fi ocupat de un profesor? a. 1 A, 2A, 3A şi 6A; b. 1A, 4A, 6A şi 7A; c. 1A, 2A, SA, 6A şi 7A; d. 2A, 3A, 4A, SA şi 6A; e. 2A, 3A, SA şi 7A; d.

340.

341.

342.

343.

Cinci angajaţi ai unei firme, numiţi A, B, C, D şi E, trebuie să participe la cursuri de perfecţionare de câte o lună într-o perioadă de şase luni, astfel încât fiecare să participe la cel puţin două cursuri, dar nu mai mult de doi la acelaşi curs. Participarea lor la cursuri va ţine cont şi de următoarele condiţii: a. A va participa la cursuri în primele trei luni, dar nu la aceleaşi cursuri cu D; b. B va participa la cursuri în două luni consecutive; c. C va participa la alte cursuri decât D; d. D va participa la cursul din a treia lună şi la încă unul, din altă lună; e. E va participa la aceleaşi cursuri cu B, dar nu în ultima lună. Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

167

344. Care este lista completă a lunilor dintre care în oricare este sau poate fi imposibilă participarea lui C? a. 1, 3, 4, 5 şi 6; b. 3, 4, 5 şi 6; c. 1, 2, 3, 5 şi 6; d. 2, 3, 4, 5 şi 6; e. 1, 3, 4 şi 5. 345. Care sunt lunile în care D va participa la cursuri? a. 2 şi 3; b. 3 şi 4; C. 4 Şi 6; d. 3 şi 6; e. 1 şi 3. 346. Care sunt lunile în care va participa la cursuri un singur angajat? a. 1 şi 3; b. 3 şi 6; C. 2 Şi 4; d. 4 şi 5; e. 5 şi 6. 347. Ce nu s-ar putea întâmpla dacă, la cererea angajatorului, ar mai fi adăugată o lună la cele şase deja programate? a. ca în a patra lună să nu participe nimeni la curs; b. ca în prima lună să participe un singur angajat la curs; c. ca în a cincea lună să participe la curs fie C, fie D; d. ca A să fie singur la ambele cursuri; e. ca în ultima lună să participe fie doi, fie un singur angajat. Organizatorii unei conferinţe au dispus aranjarea profesorilor în sală în funcţie de disciplina pe care o predau, astfel încât profesorii de pe acelaşi rând şi numai ei să predea o anumită disciplină. Sala în care se desfăşoară conferinţa are cel puţin şapte rânduri, aşezarea profesorilor fiind făcută conform regulilor: a. profesorii de matematică sunt mai aproape de prezidiu decât cei de fizică; b. profesorii de chimie şi cei de engleză au cel puţin un rând între ei; c. profesorii de biologie vor fi pe rândul imediat în faţa celor de chimie; d. profesorii de logică vor fi la cea mai mică distanţă faţă de prezidiu; e. profesorii de istorie sunt mai aproape de cei de matematică decât cei de fizică şi în imediata apropiere a celor de logică.

168

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

348. Dacă sala are doar şapte rânduri, care sunt rândurile dintre care pe oricare am putea găsi un profesor de chimie? a. 1, 4, 5, 6 şi 7; b. 2, 4, 5, 6 şi 7; C. 5, 7 Şi 7; d. 4, 5, 6 şi 7; e. 6 şi 7. 349. Care dintre configuraţiile următoare nu respectă condiţiile date? a. logică - istorie - matematică - biologie - chimie - geografie - fizică engleză; b. logică - istorie - matematică - biologie - chimie - fizică - engleză; c. logică - istorie - chimie - biologie - matematică - engleză - fizică; d. logică - istorie - biologie - chimie - matematică - engleză - fizică; e. logică - istorie - engleză - biologie - chimie - matematică - fizică. 350. Care este continuarea corectă a frazei „Indiferent de numărul locurilor din sală, nu se pot afla mai aproape de prezidiu... " ? a. profesorii de engleză faţă de cei de chimie; b. profesorii de istorie faţă de cei de matematică; c. profesorii de biologie faţă de cei de fizică; d. profesorii de fizică faţă de cei de engleză; e. profesorii de matematică faţă de cei de istorie.

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

169

Soluţii: Pa rtea I

b

6

d

7

8

9

10

14

15

16

17

18

19

20

23

24

25

26

27

b

C

28

29

30

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

1 00

1 01

1 02

1 03

1 04

1 05

1 06

1 07

1 08

1 09

11O

111

112

1 13

1 14

115

116

117

118

119

1 20

1 21

1 22

1 23

1 24

1 25

1 26

1 27

1 28

1 29

1 30

1 31

1 32

1 33

1 34

1 35

1 36

1 37

1 38

1 39

1 40

1 41

1 42

1 43

1 44

1 45

1 46

1 47

1 48

1 49

1 50

1 51

1 52

1 53

1 54

1 55

1 56

1 57

1 58

1 59

1 60

b

3

d

4

5

11

12

13

21

22

31

1

2

b d

d a

d a

d C

b b b b b

d C C

1 70

b b

d C

b

d a

b

d C C

b

d

b

d

C

d a

C

b b C

b b

d C

b C

b C

C

b b C

d C

b

a C

b a

b

a

d d

b

C C

b a

b b b b C

b

b

d d

b

a

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

a

C

b C

b C C C C C

b C

b b

b C

C

C C

d

b C C

a

b

a

b

d

b

C

d

b

b C C C

d

b C

b C C

b b

d

C

b

a

d C C C

b

d C

b C

a

b b b

C

b b C

d

b C C C

d

b C

C

b b

a

1 61

1 62

1 63

1 64

1 65

1 66

1 67

1 68

1 69

1 70

1 71

1 72

1 73

1 74

1 75

1 76

1 77

1 78

1 79

1 80

1 81

1 82

1 83

1 84

1 85

1 86

1 87

1 88

1 89

1 90

1 91

1 92

1 93

1 94

1 95

1 96

1 97

1 98

1 99

200

201

202

203

204

205

206

207

208

209

21 0

21 1

21 2

21 3

21 4

21 5

21 6

21 7

21 8

21 9

220

22 1

222

223

224

225

226

227

228

229

230

23 1

232

233

234

235

236

237

238

239

240

241

242

243

244

245

246

247

248

249

250

251

252

253

254

255

256

257

258

259

260

261

262

263

264

265

266

267

268

269

270

271

272

273

274

275

276

277

278

279

280

281

282

283

284

285

286

287

288

289

290

291

292

293

294

295

296

297

298

299

300

301

302

303

304

305

306

307

308

309

31 0

31 1

31 2

31 3

31 4

31 5

31 6

31 7

31 8

31 9

320

321

322

323

324

325

326

327

328

329

330

331

332

333

334

335

336

337

338

339

340

a C

b

b

a

d

b C

b

d C C

b b b C

d a

d C

a

d C

a C

b

d C

b

a C

b

d C

b C

b C

b

d

b b b b

d

b C

C

b

a C

d

b C

d

b

b b

d a

d a

b C

d

b b b b C

b C

a C

C

a

a C

d C

d

d

b

d a

b C

d C

a

b a

b b

b C C C C

b C C C C

C

b

b C

d

b C C

d d

b b

b

b

a

d C

C

d

b C C

d

d C

a

d

b

b b b C

d

b b

b b C

C C

d

b C

d

d C

b

d C C C

b

d C

a a

b C

d

d C

b C

C

a

C

a

d a C

d

b

d C

C C

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

171

344 a 354

345

346

347

348

349

350

355

356

357

358

359

360

365

366

367

368

369

370

373

364 a 374

375

376

378

384

385

386

388

379 a 389

380

383

390

393

394

395

396

377 a 387 a 397

398

399

400

402

403

404

405

406

407

408

409

41 0

41 1 a 42 1

41 2

41 3

41 4

41 5

41 6

41 7

41 8

41 9

420

422

423

424

425

426

427

428

429

430

43 1

432

433

434

436

437

440

442

443

444

446

447

438 a 448

439

441

435 a 445

449

450

45 1

452

453

454

455

456

457

458

459

460

461

462

463

464

465

466

467

468

469

470

47 1

472

473

474

475

476

477

478

479

480

341

342

343

351 a 361

352

353

362

363

371

391

372 a 382 a 392

40 1

C

d C

381 d

b C

b

d d C C C

1 72

C

C C

C

d

b C

b C C

d C

C C C

C

b b b C

b b

d C

b C

b

C

d C

d C

b b C C

b C

b C

b C

d

b

d

b b

C

b C

d

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

C

d C

b

d

b C C C

d

b C

b b

C C

d

b

d C C

C

b C C C

C

d d

b C C

b C C

d

b

d d

C C C

C

b b b

b b b C C C

C

d C C

b C C

b b C

b

b

d C

Sol uţii: Pa rtea a II-a 1

2 e 12

3

4

13

22

7

8

16

17

25

26

27

34

35

36

43

44

45

53

54

62

63

71

72

a

C

81

6

9

10

18

19

20

29

30

37

28 e 38

39

40

46

47

48

49

50

55

56

57

58

59

60

64

65

66

67

68

69

70

73

74

75

76

77

78

79

80

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

97

98

99

1 00

1 01

1 03

1 04

1 05

1 07

1 08

1 09

1 1O

111

1 02 e 112

1 13

1 14

115

96 d 1 06 d 116

1 17

118

119

1 20

1 21

1 22

1 24

1 25

1 26

1 27

1 28

1 29

1 30

1 31

1 32

1 23 e 1 33

1 34

1 35

1 36

1 37

1 38

1 39

1 40

1 41

- 1 42

1 43

1 44

1 45

1 46

1 47

1 48

1 49·

1 50

1 56

1 57

1 58

1 59

1 60

14

5 e 15

23

24

32

33

51

42 e 52

61

b

11 a

21 e 31 e 41 a a

b

C

d C

d C

C

d

1 51 C

b C

C

C

C

C C

d C

C C

1 52 d

d C C

a a

d d a

d C

C

b

b

d

1 53 d

C

b b C

d a

C C C

a

C C C

d

b

1 54 C

d a

b C

b

d

d

b b C C

a

b b

1 55 b

a

b C

b C

b

b C

C

C

C

b C

b

d C C

b

d C

b

d d C

d

b C

C

b b

b

b

d a

b C C

d C

d C

d C C

C

d

d a

d

d

b b C C

C C C

d C

C

b

d C C

b b C

d d C C C

b

d

C

C

C

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

1 73

1 61 C

C

1 63 b

1 64 b

1 65 C

1 66 b

-

1 67

1 68

1 69

1 70

1 77

1 78

1 79

1 80

C

C

d

C

1 73

1 74

1 75

1 76

1 81

1 72 e 1 82

1 83

1 84

1 85

1 87

1 88

1 89

1 90

1 91

1 92

1 93

1 94

1 95

1 86 e 1 96

1 97

1 98

1 99

200

201

202

203

204

205

206

207

208

209

21 0

21 1

21 2

21 3

21 4

21 5

21 6

21 7

21 8

21 9

220

221

222

225

226

227

228

229

230

231

232

233

224 e 234

235

236

237

238

239

240 --

241

242

243

244

245

246

247

248

249

250

251

252

253

254

255

256

257

258

259

260

261

262

263

264

265

266

267

268

269

270

271

273 e 283 e 293

274

275

276

277

278

279

280

284 e 294

285

288

289

290

297

298

302

304

305

307

308

31 1

31 2

303 e 31 3

299 e 309

300

301

286 e 296 e 306

287

291

272 e 282 e 292

31 4

31 5

31 6

31 7

31 8

31 9

321

323

324

325

326

327

328

329

33 1

322 e 332

320 e 330

333

334

335

336

338

339

340

341

342

343

344

345

346

337 e 347

348

349

350 e

1 71 b

a

d

b C C

C C

d

b C

281 d a a

C

a

d C

1 74

1 62

b

d C C

d C C

b

d

C C

d

d d

C

b b C

b

-----

223 d d d d C

b

C

d a C

b

d C

b C

C C C C

C

a

d

b C

b b

d

b

b C

d d

d C

d

b b

d

295 b b

d d d d

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

C

b C C

b C C

d C

d

b b C

a

b

C

a C C C C

d C C C C

b C

a

d

b

d

C

d C

b

C

b

d

b

d a

b C C C

b

d C C C C C

d

--

d d d

b C C

a

d

C

b

d d C

d a

C d

b--

d d a

d

b

d C C

31 0 C

C C

CUPRINS PARTEA I

TESTE G R I LĂ DE VERI F I CARE A C U N OŞTI NŢELOR D E LOGICĂ Ş I ARG U M E NTARE I.

N OŢI U N I I NTRO D U CTIVE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Validitate şi adevăr. Principii logice

l i. TERM E N I I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Caracterizare generală. Clasificare. Raporturi I I I. D E F I N I REA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Structură. Reguli de definire. Tipuri de definiţii IV. CLAS I F I CAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Structură. Reguli de clasificare. Tipuri de clasificări V.

PRO POZIŢI I CATEGORIC E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Caracterizare generală. Structură. Tipuri de propoziţii categorice. Raporturi între propoziţii categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat

VI. PRO POZIŢI I COM PUSE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Limbajul specific logicii propoziţiilor compuse. Funcţii de adevăr. Proprietăţile principalilor operatori propoziţionali. Tipuri de formule cu propoziţii compuse. Argumente cu propoziţii compuse. Erori în construcţia argumentelor cu propoziţii compuse. Metode de probare a validităţii argumentelor cu propoziţii compuse VII. RAŢI O NAM E NTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Definire. Structură. Tipuri de raţionamente. Raţionamentele şi argumentarea. Tehnici de argumentare. Argumentare şi contraargumentare. Persuasiune şi manipulare VI I I. D E M ONSTRAŢIA ŞI COM BATEREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Definire şi caracterizare generală. Structură. Corectitudine în demonstrare. Tipuri de demonstraţii IX. I N FE RENŢE I M ED IATE CU PROPOZIŢI I CATEGORICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Caracterizare generală. Distribuirea termenilor, conversiunea şi obversiunea. Alte inferenţe imediate valide X.

S I LOG ISM U L . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Definire şi caracterizare generală. Structură. Figuri şi moduri silogistice. Legi silogistice generale. Moduri silogistice valide. Metode de verificare a validităţii. Forme speciale de argumentare silogistică Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic

175

XI. ARG U M E NTE N E DEDUCTIVE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Analogia. Tipuri de analogie. Erori logice în construcţia argumentului prin analogie. Rolul analogiei în argumentare. Tipuri de argumentare inductivă. Metode de cercetare inductivă XI I. EVALUAREA ARG U M E NTELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Sofisme şi paralogisme

PARTEA a II - a

TESTE G R I LĂ DE RAŢIO NAM ENT LOG I C ŞI GÂN D I RE CRITICĂ I.

Întrebări pe bază de relaţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 l i. Întrebări pe bază de analogii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 I I I. Întrebări pe baza analizei şi interpretării unui grafic sau a unui tabel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 IV. Identificarea unei propoziţii prin operaţii de conversiune sau/şi obversiune şi pe baza raporturilor dintre propoziţiile categorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 V. Identificarea unor erori formale într-o operaţie logică sau într-un argument. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 VI. Identificarea concluziei care decurge în mod necesar din premisele date. Completarea unei entimeme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 03 VI I. Identificarea unei erori neformale într-un argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 08 VI I I. Înţelegerea unor construcţii specifice logicii propoziţiilor compuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 7 IX. Analiza unui argument (caracteristici, supoziţii, forme de respingere etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 24 X. Întrebări care vizează înţelegerea unui text dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 32 XI. Întrebări pe baza unui scenariu sau a unei structuri de relaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 50 Soluţii: Partea 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 70 Soluţii: Partea a l i-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 73

176

Teste grilă de gândire logică şi raţionament critic