Termotehnica 1+2 - 2018 [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

TERMOTEHNICĂ 1. Sistem termodinamic: a. Este un ansamblu de elemente dinamice independente în cadrul unui întreg organizat b. Este un ansamblu cinetico-molecular cu mişcare ordonată a elementelor c. Este un domeniu finit din spaţiu asupra căruia se efectuează analiza termodinamică 2. Precizați afirmația corectă în concordanță cu imaginea: a. Sistem adiabatic

b. Sistem deschis

c. Sistemul prin graniţele căruia se schimbă numai energie cu mediul înconjurător

3. Temperatura: a. Absolută a unui corp are ca unitate de masura gradul Celsius b. Ca măsură a energiei de mișcare a moleculelor exprimă potenţialul termic al corpului c. Indică energia de mişcare moleculară prezentă şi este o stare de referinţă

4. a. b. c.

Lucrul mecanic absolut: Pozitiv când nu este efectuat de sistem şi negativ când este absorbit de sistem Este reprezentat prin aria cuprinsă între curba transformării şi axa presiunilor Nu este o mărime de stare deoarece depinde de drumul după care are loc procesul

5. Căldura: a. Dacă un corp cedează căldură mişcările moleculelor masei lui cresc şi temperatura creşte. b. Ca durată în timp, este efemeră servind numai în stări intermediare între două energii, existenţa ei limitându-se la timpul transformării respectiv al transmiterii c. Reprezintă energia de agitaţie a moleculelor sau energia potenţială 6. Energia internă: a. Reprezintă suma energiilor cinetice şi potenţiale ale tuturor particulelor ce compun sistemul la nivel molecular b. Este o mărime termodinamică numită şi conţinut caloric sau căldură totală c. Este o mărime extensivă de stare 7. Căldura specifică: a. Transformarea fiind izoterm-izobară în procesele cu schimbare de fază are sens noţiunea de căldură specifică sau capacitate calorică b. A unei substanţe omogene reprezintă energia termică necesară unităţii de cantitate pentru a-şi mări temperatura cu un grad fără ca procesul să producă o schimbare de fază sau de stare de agregare. c. Variază în mai mică măsură cu temperatura dar variază mai ales cu presiunea 8. Principiul I al termodinamicii: a. Precizează ce căldură disponibilă poate fi transformată în lucru mecanic într-un ciclu dat b. Exprimă faptul că se poate produce lucru mecanic fără să se consume o cantitate de căldură c. Conform principiului I, căldura poate fi produsă din lucru mecanic și se poate transforma în lucru mecanic, întotdeauna cu aceeași echivalență. 9. Principiul II : a. Este un principiu al sensului de desfăşurare a fenomenelor, stabilind criteriul care dă sensul de desfăşurare a unui proces ideal b. Reprezintă trecerea sistemului de la dezechilibru la echilibru fiind însoţită de scăderea entropiei c. Entropia unui sistem izolat creşte sau rămâne constantă şi nu scade niciodată. 10. Exergia :

a. Acea formă de energie care pentru o anumită stare a mediului ambiant poate fi transformată în oricare altă formă de energie b. Energie cu capacitate limitată de transformare care se poate transforma parţial în orice formă de energie c. Este energia termică acumulată în mediul ambiant 11. Anergia: a. Este energia care se poate transforma parţial în exergie b. Energie netransformabilă, care chiar în condiții normale, prezintă o capacitate nulă de transformare c. Corespunde căldurii netransformate în lucru mecanic şi cedată mediului ambiant 12. Vapori a. Se ştie că orice gaz ideal se poate lichefia b. Vaporii sunt toate gazele reale care se află în apropierea punctului de lichefiere c. Pentru un anumit lichid, fiecărei valori a temperaturii, la care se desfășoară procesul de vaporizare, îi corespunde mai multe valori ale presiunii de saturație 13. În diagrama T-S a vaporilor de apă: a. În domeniul lichid izobarele şi izocorele au formă logaritmică b. În domeniul supraîncălzit izobarele sunt şi izoterme c. Aria cuprinsă între curba procesului și abscisă reprezintă cantitatea de căldură schimbată în procesul respectiv, iar adiabata este reprezentată printr-o verticală 14. Destinderea vaporilor a. Se realizează în turbinele cu abur b. Se realizează de obicei în generatorul de abur c. Se realizează în economizor 15. Laminarea vaporilor: a. Prin laminarea vaporilor saturaţi umezi, vaporii ajung la starea de saturat uscat, apoi în starea de vapori supraîncălziţi b. Este un proces reversibil cu dp0, întrucât ds0 c. Pentru laminarea vaporilor supraîncălziţi presiunea şi temperatura cresc, iar volumul, entropia şi gradul de supraîncălzire scad 16. Condensarea: a. In timpul procesului de condensare nu se elimină căldura latentă de vaporizare b. Condensatoarele de abur de la centralele termoelectrice sunt răcite cu apă întrun circuit deschis. c. Subrăcirea lichidului este proces izobar de scădere a temperaturii lichidului sub temperatura de saturaţie

17. O stare a aerului umed se poate determina, pe diagrama i - x : a. funcţie de umiditatea absolută a aerului umed b. la intersecţia a doi parametri măsuraţi, ca de ex. temperatura termometrului uscat şi umiditatea relativă φ, determinată cu ajutorul psihrometrului. c. în funcție de presiunea absolută a aerului umed 18. Răcirea uscată a aerului umed, în diagrama i - x , este un proces: a. la x =ct, până la φ =1 b. la φ = ct c. la x = ct , numai în zona de ceaţă 19. Dacă temperatura suprafeţei de răcire a bateriei este mai mică decât temperatura punctului de rouă a aerului umed : a. scade umiditatea relativă a aerului umed b. creşte entalpia aerului umed c. scade conținutul de umiditate x, deoarece surplusul de umiditate se condensează pe suprafeţele reci ale bateriei de răcire 20. Cu ajutorul scării marginale a diagramei i-x : a. se poate trasa pe diagrama i-x orice proces de preluare a căldurii şi umidităţii pentru care se cunoaşte valoarea lui  

i x

b. se determină umiditatea relativă a aerului umed c. se determină temperatura punctului de rouă a aerului umed 21. Starea amestecului a două cantităţi de aer umed se află : a. în zona de ceaţă a diagramei i-x b. pe dreapta ce uneşte starea cele două cantităţi de aer umed, reprezentată în diagrama i-x c. la intersecția temperaturii punctului de rouă a aerului din starea inițială cu temperatura termometrului umed din starea finală a procesului de amestec 22. Tratarea aerului cu apă duce la : a. răcire cu uscare a aerului pentru care 0< ta < tr, in care  >0, x0 si t = 0 c. uscarea aerului la x=ct., unde ta = tr și  = -∞, în care x = 0, i