Tema 2. Tipurile de Planuri Și Structura Lor [PDF]

Zitiervorschau

TEMA 2. Tipurile de planuri şi structura lor

Larisa Bugaian Prof. univ., dr. hab.

Plan 1. Esenţa şi sarcinile planificării în întreprindere 2. Tipologia şi structura planurilor 3. Etapele de elaborare a planurilor

Funcția de planificare •Planificarea reprezintă cea mai importantă funcţie pe care o îndeplinesc managerii (Henri Fayol) •Planificarea este o activitate orientată spre viitor şi reprezintă procesul de stabilire a obiectivelor şi a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective. Managerii decid ce trebuie de făcut, când trebuie făcut, cum trebuie făcut şi cine trebuie să o facă. (George A. Steiner). •Orice organizaţie se schimbă odată cu trecerea timpului, aceste schimbări fiind determinate de mediul economic, politic, tehnologic şi competiţional aflat într-o permanentă transformare. Desfăşurarea eficientă şi ritmică a activităţii întreprinderii impune adaptarea continuă la mediul competiţional.

Rolul si importanta planificarii • Stabilirea obiectivelor clare si a viziunii managementului companiei referitor la afacere • Planificarea raspunde la intrebarile Unde, Cum si Pentru Cine se vor produce si vinde produsele sau serviciile • Determinarea volumului investitiei si a necesitatilor de resurse curente pentru dezvoltarea afacerii

• Informeaza din timp despre anumite constringeri care pot afecta in viitor succesul afacerii • Planificarea este necesara pentru asigurarea unei eficiente maxime a resurselor disponibile • Procesul de planificare este dificil insa rezultatele obtinute constituie un suport valoros in procesul de luare a deciziilor 24.04.2014

4

• Prin planificarea la nivelul întreprinderii se înţelege programarea, organizarea, coordonarea şi monitorizarea/controlul pe baza de plan a activităţii economice. • Procesul de planificare reprezintă realizarea unui ansamblu de acţiuni coerente în scopul atingerii obiectivului stabilit. • Procesul de planificare se concretizează în evaluări cantitative şi calitative ale mărimii, structurii şi dinamicii viitoare a proceselor economice.

Relaţia dintre planificare şi celelalte funcţii ale managementului

Dar și procesul de planificare parcurge aceste funcții

Tipurile de planuri

Patru dimensiuni ale planurilor utilizate de manageri

Planurile temporare (de o singură folosință) sunt create pentru a rezolva o problemă care este puţin probabil că va mai apărea în viitor •Programele. Un program reprezintă un plan pentru activităţi care includ diferite funcţii şi interacţiuni. Pentru a fi eficiente, întocmirea programelor ar trebui să respecte următoarele reguli generale: – – – – – –

Împărţirea setului de activităţi în etape semnificative. Studierea relaţiei dintre etape şi stabilirea de secvenţe de etape. Atribuirea responsabilităţii pentru fiecare etapă managerilor şi/sau unităţilor potrivite. Determinarea şi alocarea de resurse necesare fiecărei etape. Estimarea datelor de demarare şi încheiere pentru fiecare etapă. Atribuirea datelor limită pentru încheierea fiecărei etape.

• Proiectele. Un proiect reprezintă un plan mai punctual din punctul de vedere al orientării decât un program, dar mai complex. Fiecare proiect reprezintă responsabilitatea unor indivizi desemnaţi, cărora li se pun la dispoziţie resursele necesare (sub forma unui buget) şi data încheierii. • Bugetele. Cele mai multe programe şi proiecte se dezvoltă şi sunt controlate pe baza unui buget, care reprezintă un plan de alocare a unor resurse financiare unor unităţi sau activităţi organizaţionale.

Planuri permanente • Politicile reprezintă orientări generale ale procesului de luare de decizii; ele stabilesc limitele între care sunt luate decizii şi decurg de obicei din obiectivele şi strategiile organizaţionale. Politicile sunt ,de obicei, definite de managerii de pe nivele ierarhice superioare, care le stabilesc din mai multe motive: – pentru a elimina confuziile sau neînţelegerile la nivelele ierarhice inferioare ale organizaţiei; – pentru a creşte nivelul de eficienţă în atingerea obiectivelor; – pentru a asigura reflectarea unui anumit sistem de valori; – pentru a permite managerilor să experimenteze responsabilitatea de a lua decizii în limitele cadrului stabilit de politică. • Politicile orientează deciziile managerilor şi permit implementarea planurilor strategice.

Planuri permanente • Procedurile standard reprezintă forme de planuri permanente. O procedură descrie în mod exact acţiunile ce trebuie întreprinse în situaţii specifice şi reprezintă modul în care politicile sunt implementate în mod frecvent. Procedurile standard reprezintă instrucţiuni detaliate menite să îl orienteze pe angajatul care trebuie să îndeplinească o sarcină şi să asigure abordarea coerentă în cadrul organizaţiei a situaţiilor recurente. • Regulile. O regulă reprezintă o formă de plan permanent şi nu este menită să orienteze luarea unei decizii, ci să substituie această acţiune. Regulile orientează acţiunile angajaţilor care trebuie să îndeplinească anumite sarcini, şi singura lor alegere este între a aplica sau nu regulile respective.

Structura unui plan curent • planul producţiei în indicatori fizici şi naturali • planul de aprovizionare cu materiale şi energie • planul resurselor umane • planul costurilor • planul financiar

Structura planului curent 1.

Sumar – unde se va face o descriere concisă a cererii pe piaţă şi a posibilităţilor întreprinderii de a acoperi această cerere.

2.

Programul de producţie pe tipuri concrete de sortimente (ambalaj) pe perioada de un an şi repartizat pe trimestre. Programul va fi elaborat în indicatori fizici şi valorici. Programul de producţie va fi justificat cu capacităţile existente. Planificarea necesităţii în materie primă, materiale, ambalaj, toate tipurile de energie, ş.a. Planificarea personalului – cuprinde atît planificarea necesarului de personal pe categorii, cît şi planificarea fondurilor de remunerare a muncii pe categorii. Planul de măsuri tehnice şi organizatorice – se va calcula efectul economic al acestor măsuri şi se va arăta influenţa lor asupra consumurilor de materiale şi de personal. Planificarea costurilor – aici se integrează toate cheltuielile planificate anterior, planificîndu-se, de asemenea, costurile indirecte şi cheltuielile de perioadă (cheltuielie generale şi administrative, comerciale). Se calculează costurile pe diferite tipuri de produse. Planificarea financiară: bilanţul integrat, rezultatele financiare, planificarea fluxului de numerar.

3. 4. 5.

6.

7.

Structura Business planului: (variantă simplă)

o o o o

Piaţa Managementul Producţia Financiar

Structura Business planului : Foaia de titlu Cuprins Rezumatul Planului de afaceri Capitolul 1. Descrierea afacerii Capitolul 2. Piaţa şi marketingul afacerii Capitolul 3. Activitatea operaţională Capitolul 4. Managementul şi organizarea Capitolul 5. Previziunile financiare Capitolul 6. Riscurile afacerii Anexe

Informaţia necesară pentru elaborarea planurilor 1. Informaţia despre obiectivele strategice ale întreprinderii 2. informaţia despre piaţa furnizorilor: materia primă, materiale, ambalaj, energie,etc. 3. normele medii de consum pe cap de locuitor a producţiei finite (capacitatea pieţii). 4. informaţia despre programele de producţie a companiilor prezente pe această piaţă. 5. normele de consum de materie primă, materiale, energie la o unitate de produs finit. 6. informaţia despre preţurile producţiei finite, materialelor, energiei, etc. 7. indicatorii de normare a muncii – manopera pe unitate de produs, normele de producţie sau normele de servire; sistemele tarifare (pe oră, pe unitate de produs). 8. costurile actuale ale produselor analogice (pe anii precedenţi sau ale concurenţilor).

Etapele de elaborare a planului 1. Stabilirea scopurilor şi obiectivelor. 2. Definirea situaţiei prezente. 3. Stabilirea de premise cu privire la condiţiile viitoare. 4. Crearea de alternative şi stabilirea direcţiei. 5. Implementarea planurilor şi evaluarea rezultatelor.

SCHEMA PROCESULUI DE PLANIFICARE A ACTIVITĂŢII Consiliul de bugetare Activităţi Funcţionale Departamente responsabile

MARKETING ŞI VÎNZĂRI

Buget vînzări Bugete în ordinea lor de elaborare

Departamente ce participă la elaborarea bugetelor 24.04.2014

PRODUCERE

APROVIZIONARE

Buget Produse şi Producere

Bugetul Materiale

Bugetul cheltuielilor comerciale

Departamentul Marketing & Vînzări

Depart. Planificarea producerii

Depart. Tehnologului Şef

RESURSE UMANE

. FINANCIAR

PLANIFICARE şi CONTROL

Buget consum şi cheltuieli producere

Buget remun. muncii

Rezultatele financiare

Cheltuieli generale şi administrative

Fluxul Mijloacelor băneşti

Bugetul Investiţii capitale

Bilanţul Contabil

Depart. Aprovizionare

Departamentul Finanţe şi Contabilitate 17

Ordinea de elaborare a planurilor în întreprindere • se face un ordin prin care se formează echipa de planificare în care obligator vor fi incluşi managerii principali pe fiecare funcţie a întreprinderii; • se distribuie responsabilităţile în procesul de planificare între membrii acestei echipe; • fiecare responsabil de un anumit domeniu îşi formează echipa lui proprie din subalterni care, de asemenea, vor purta anumite responsabilităţi în elaborarea planului pe funcţii; • se determină limitele de timp pentru planificare, în aşa fel ca la sfîrşitul anului curent proiectul de plan pentru anul viitor să fie elaborat.

Activităţile de planificare pentru fiecare subdiviziune 1. se va analiza situaţia curentă a indicatorilor ce caracterizează funcţia dată; 2. se va acumula informaţia necesară iniţială pentru planul anului viitor; 3. reieşind din programul de producţie aprobat pentru anul viitor, fiecare funcţie va calcula necesarul de aprovizionare pentru funcţia pentru care este responsabil (bugetul de cheltuieli pentru funcţie); 4. toată informaţia despre bugetele pe funcţii se va acumula şi se va integra într-un singur plan care poate fi creat de la început pentru o subdiviziune, iar apoi pentru întreprindere în întregime.