Suport Curs Lăcatuși Construcții Metalice [PDF]

Zitiervorschau

SUPORT CURS LĂCĂTUŞ CONSTRUCŢII METALICE

FORMATOR STOIAN STANCIU Maistru de cazangerie constructii metalice si sudura

1

CUPRINS -Lucrul in echipa -Comunicarea

la locul de munca

-Lacatus constructii metalice

-Organizarea sectiilor constructii metalice -Termenii și definiții

-Unitați de măsura uzuale -Ordinul de mărire exprimat în prefixe -Notiuni de baza de geometrie -Materiale utilizate în construcțiile

meyalice

-Trasarea -Debitarea -Polizarea -Pilirea -Șanfrenarea -Îndreptarea -Îndoirea -Găurirea -Filetarea -Asamblarea -Sudarea 2

-Craițuirea -Sablarea -Utilizarea dispozitivelor de ridicat și transport -Igiena și securitatea muncii -Acordarea primului ajutor -Protecția mediului -Bibliografie

3

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Ce se intelege prin echipa? Printre definitiile generale se numara: - Persoane muncind impreuna in grup pentru a realiza ceva; - Un numar restrins de persoane cu abilitati complementare care urmaresc un scop comun,obiective de realizat si oabordare comuna, pentru care se considera reciproc responsabile.Katzenbach,J.R.& Smith,D.K.(1993)

-Lucrul in echipa reprezinta structura fundamentala de interactiune pentru indivizii din orice organizatie,mare sau mica.Lucrul intr-o echipa poate insemna sa lucrezi cu un grup de oameni care stau in aceeasi incapere cu tine,sa lucrezi cu un grup de oameni dintr-un birou sau intr-un atelier diferit sau chiar dintr-o tara diferita.Daca un grup de oameni care lucreaza impreuna pentru un obiectiv comun si la aceeasi sarcina,atunci acestia sunt o echipa indiferent de pozitia lor geografica.Asa ca dea ceia este important pentru organizatii sa incurajeze munca eficienta in echipa? Cel mai usor mod de a

4

raspunde la aceasta intrebare este sa folosim o analogie cu lumea sporturilor. Lucrand eficient impreuna o echipa sportiva poate reusi lucruri pe care altii nu le pot realiza.De ce?Nu pentru ca au cei mai buni performeri individuali,ci pentru ca lucreaza eficient impreuna pentru acelasi scop.

Ramanind la analogia din sport ,o echipa sportiva este alcatuita dintr-un grup de indivizi cu competente complementare .Repetam ,echipa poate lucra eficient numai daca toti membri recunosc punctele forte si competentele celorlalti pentru a maximiza potentialul echipei In multe cazuri,echipa in care lucrati va fi recrutata si preselectata de un manager sau sef de echipa.Este posibil ca acestia sa fie si cei care stabilesc obiectivele generale ale unei activitati.Cu toate acestea ,pentru a fi siguri ca toata lumea lucreaza pentru acelasi scop,este important ca toti membri echipei sa aiba ocazia sa isi impartaseasca ideile si sa planifice cum va fi atins scopul respectiv.In acest fel se vor simti proprietarii activitatii si vor fi mai dornici ca acesta sa fie dus la capat cu success. Desi recunoasterea capacitatilor si punctelor forte ale celorlalti este importanta,o echipa eficienta va oferi posibilitatea si ca indivizii sa isi dezvolte competente noi .Intr-adevar ,un indicator important al unei echipe puternice este reprezentat de situatia in care membrii echipei se instruiesc reciproc pentru a dezvolta competente in domenii noi,permitandu-le prin urmare sa fie mai flexibili in modul in care isi impart sarcinile intre ei. Este dificil sa imbunatatesti eficienta unei echipe daca nu este toata lumea implicata in trecerea in revista periodica a progresului lor,identificarea aspectelor pozitive si a celor care ar putea fi realizate diferit sau mai bine.Atat procesele cat si relatiile dintr-o echipa pot avea un impact semnificativ asupra succesului acesteia.Tratarea relatiilor in special poate fi o problema delicata si trebuie efectuata intrun mod corespunzator,astfel incat feedbackul sa fie obiectiv,si sa se adreseze comportamentului fiecarui individ, care de fapt este schimbator In concluzie lucrul intr-o echipa nu inseamna ca relatiile vor fi intodeauna armonioase.Dupa cum am spus , rareori se va intampla sa detineti controlul absolut asupra celor care sunt in echipa voastra si pe parcurs pot interveni conflicte intre personalitati.Conflictul in cadrul unei echipe este privit de experti ca o etapa naturala in progresul catre construirea unei echipe cu adevarat performante.Conflictele apar atunci cand indivizii dintr-o echipa se simt in stare sa isi exprime adevaratele ganduri si sentimente si prin urmare sunt date la iveala diferente de opinie si principii.Recunoasterea si tratarea acestei situatii este esentiala pentru progresul

5

echipei si de multe ori in aceasta etapa se manifesta adevaratele zone de dezvoltare indivizilor,iar membrii echipei pot vorbi deschis si liber intre ei

CAPACITATEA DE LUCRU IN ECHIPA A fi eficient intr-o echipa inseamna a fi capabil de a… - lucra si a contribui la atingerea unui set de scopuri si obiective ale echipei. –recunoaste cum competentele si punctele forte ale celorlalti contribuie la cladirea unei echipe eficiente. –demonstra initiativa si contribui la obtinerea rezultatelor. –manifesta promptitudine in ajutarea celorlalti membri ai echipei sa gaseasca solutii si sa obtina rezultate. –acepta si oferi feedback intr-un mod constructiv si sensibil. –intelege rolul greselilor si al conflictelor in promovarea dezvoltarii echipei. RECOMANDARI -asigurati-va ca toata lumea intelege clar sarcina de la inceput si ca urmareste acelasi obiectiv -valorificati ideile intregii echipe referitoare la modul in care veti atinge obiectivul. - Justificati-va propriile idei si respectati opinia celorlalti. –ajungeti la un consens referitor la modul in care va fi organizata munca pentru atingerea obiectivului. - oferiti asistenta celorlalti si solicitati ajutor daca aveti nevoie. – indepliniti sarcina si pastrati-va reciproc la curent cu progrsul -in echipa fiecare lucrator vine cu abilitati inviduale ce contribuie la realizarea produsului Pentru ca o echpa sa beneficieze de eficienta maxima este important ca membri sai sa a poata analiza punctele tari si punctele slabe ,rezultatele concrete ale munci in echipa pot varia in functie de felul cum lucreaza ecipa, rolul unei persoane nu poate fi fix si se poate schimb in functie de circumstante In functie de lucrarile pe care le au de executat la un anumit moment dat lacatusii constructii metalice pot lucra in echipe constituite din sudori, macaragi,vopsitori etc. Aceste echipe vor fi conduse de sefi de echipa, maistri,subingineri sau ingineri. Pentru lucrari mai mici de complexitate mai mica care necesita un numar mai mic de lucratori se constituie dupa caz, echipe care sint coordonate de lucratori cu experienta ,care au mai executat asemenea lucrari.

6

COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA Comunicarea este definita ca fiind un proces prin care sunt schimbate informatii sub forma de mesaje, stiri ,semene sau gesturi simbolice,texte scrise etc. Deci pentru a exsista comunicare trebuie sa existe cel putin doua persoane: una cu rol de emitator (E),iar cealanta cu rol de receptor (R) care isi transmit una altaeia date sub forma unui mesaj(M) folosind un canal de comunicare (C).Acest proces se poate oricind autoregla datorita exsistentei unei conexiuni inverse (feedbach F.B.), prin care informatia poate fi oricind verificata daca a ajuns la receptor. Comunicarea interumana este insa una mult mai complexa decat ar sugera aceasta schema; informatiile si datele pot fi ginduri trairi, intentii formulate explicit in cuvinte ,sau implicit prin gesturi, intonatii etc.rolurile intre emitator si receptor se schimba permanent,fluxul de informatii functionind in ambele sensuri, fiecare folosind mai multe canale pentru a transmite mesaje. Desi pare paradoxal cel mai dificil lucru in proceul de comunicare ,fie ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia ,fie ca il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unei intilniri este ascultarea. De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostrum este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa cea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriori nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor. NU UITATI; a nu se acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct cistigat ci unul pierdut. 

Ascultati bine cuvintele ininte de a codifica mesajul.



Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzi.Uneori poate spune mai mult decit mesajul in sine.



Recunoasteti barierele ce se opun comunicari in acel moment.



Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii gesturi).

7



Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ori mesajul este complet doar atunci cind toate detaliile sint spuse.



Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles correct.



Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog.



Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoria vizuala lasa o ampreta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta .



Puneti intrebari directe si deschise.



Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.



Nu va prefaceti ca ascultati.



Nu cunsiderati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna.



Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctual de vedere



Nu trageti concluzii pripite.

Calitatile unui bun ascultator sint: 

Deschiderea ,dsponibilitatea de a comunica de a stabili relatii, si de a asculta.



Receptivitatea in sens de manifestare a interesului fata de celalant, dorinta de a primi mesajele sale.



Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotional cu cel cu care comunici.



Acceptarea partenerului de discutie , o pozitie lipsita de ironie sau de agresivitate.



Rabdarea ,capacitatea de accepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care este asociata cu o buna toleranta la frustrare.



Implicara si prezenta in relatie nu doar fizica ci mai ales mentala si emotionala.



Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incit acesta sa poata sti daca este scultat cu interes si ca celalant intelege ce spune FORME DE COMUNICARE

Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura:

8

- verbala -scrisa; -nonverbala; Inainte de a allege forma de comunicare trebuie sa stabilim clar urmatoarele: -cui se adreseaza mesajul; -care este nivelul de cunostinte al receptorului: -pentru cite persoane este transmis mesajul; -care sint abilitatile de comunicare ale receptorului; -care este gradul de simpatie intre noi si receptor; -care este starea profesionala si mentala a receptorului; Comunicarea verbala foloseste ca suport limbajul si este utilizata pe scara foarte larga ,reprezentind aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicarii. O importanta foarte mare o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel incit acesta sa fie convingator, clar,scurt si précis pentru asi atinge scopul. Printre regulile unei comunicari eficiente se numara: -orientarea pozitiva a comunicarii(pe fapte stimulative placute); -comunicarea trebuie sa fie bilaterala (permite schimbul de mesaje ,punerea de intrebari); -comunicarea trebuie sa fie securizata (nu un prilej de abuz efectiv emotional a unuia asupra celorlanti); -concordanta comunicarii verbale cu cea mimico-gesturala; -evitarea suprapuneri mesajelor (interventia peste cuvintul celuilant); -constituirea de mesaje clare ,concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale). Pntru ca o comunicare sa aibe succes iata citeva reguli -fiecare sa –si reserve timp pentru dialog - sa se asigure o atmosferafavorabila -sa fie obiectivi - sa evite contrazicirile directe,atacul la persoana si cinflictele

9

-sa se dea raspunsuri clare si la obiect pentru a evita neintelegerea mesajului - sa se evite ca unul din cei implicate incomunicare sa acapareze toata discutia -sa existe posibilitatea de a lua in considerare punctele devedere al celorlanti si de a fi acceptate daca sint bune -crearea unor ocazii de feedback, oferind astfel ocazia celor in discutie sa se explice sis a argumenteze opinile sale. Comunicarea scrisa are avaantajul unei pregatiri atente a mesajului, care ii confera claritate, precizie si posibilitatea utilizari unor procedee corespunzatoare. Marele dezavantaj consta in faptul ca necesita mult timp de reactie ,iar costurile sint ridicate,atit cele directe (hirtie, tipar, transmitere),cit si cele indirect (arhivare deteriorarea mediului). Pentru a fi eficienta,comunicarea scrisa trebuie sa fie formulata intr-o maniera pozitiva, care tine de: politete, consideratie,claritate,concizie,completitudine si mod de organizare. Documentele scrise trebuiesc intocmite cu multa grija respectindu-se cateva recomandari: -redactare ingrijita si estetica; -limbaj simplu,fara a exagera in acest sens; -stilul energic pentru a sugera siguranta si increderea in sine; -evitarea amanuntelor neimportante; -evitarea promisiunilor care nu pot fi respectate; -evitarea unor critici nefondate. Comunicarea nonverbala consta in transmitera mesajelor prin alt mijloc decit scrisul sau vorbitul, cum ar fi; gesturi, mimica, miscari ale corpului etc. si care sunt de fapt ,, mesaje partiale sau aditionale ce completeaza cuntinutul mesajelor verbale”.Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Principalele tipuri de comunicare nonverbal sint: -comunicarea senzoriala – se bazeaza pe cea ce receptionam prin intermediul simturilor; -comunicarea estetica – prin care se transmit diferite emoti artistice; -comunicarea insemnelor (insigne, fanioane,unifrme) si a simbolurilor (titulatura decoratii). Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sint: limbajul corpului (expresia fetei , a ochilor , pozitia fizica , in special a corpului si a miinilor), decorul biroului ,modul de folosire a spatiului si imbracamintea.

10

Limbajele nonverbale insotesc si comunicarea scrisa , ele sint legate de aspectul grafic al foi,structura si forma scrierii. In orice organizatie este sprijinita pe mai buna performanta a fiecarui angajat care are atit informatia necesara in realizarea activitatii cit si intelegerea asupra organizatiei, asupra dfirectiei in care aceasta se indreapta asupra standardelor la care trbuie sa se raporteze.Angajatii organizatiei sunt, deasemenea, membri ai societati si ai comunitatilor locale , citesc zilnic presa,si sunt in unele cazuri si “clienti” ai organizatiei. In aceste ambele cazuri , acestia primesc si transmit la rindul lor mesaje publicului larg. Opimia lor despre organizatie, reprezinta in majoritatea cazurilor, o oglindire a imagini pe care o are organizatia in fata societatii. Comunicarea are loc in orice organizatie indiferent daca sefi incearca sau nu sa o controleze . asa cum spune Harrison,intr-o organizatie ierarhica tipica, cu mangementul situat la virful piramidei: 

Comunicarea curge de sus in jos sub forma de instructiuni si informatii.



Poate exsista si o comunicare de jos in sus ,sub forma de propuneri proecte sau alte feluri de feedback adresat conducerii.Fiecare colectiv de munca are propriul sistem de comunicare.



Oamenii care lucreaza in aceiasi echipa in acelasi birou, departament din organizatie comunica intre ei.



Comunicarea are loc intre grupuri de la acelasi nivel,dar si intre niveluri diferite.



In afara de aceste trasee diferite ale informatiei in cadrul unei organizatii, exsista si o multime de cai informale de comunicare intre acei indivizi care , intimplator , sint in relatii de rudenie sau de prietenie cu alti membri ai personalului.



Discutiile informale (mica birfa) care infloreste in toate organizatiile este o cale sigura prin care informatia, exacta sau nu, ajunge la toate nivelurile.

Un program bun de comunicare poate realizea o echipa bine inchegata . Oameni se cunosc intre ei , stiu care esteobiectivul organizatiei, cum sa lucreze eficient si cum pot participa activ in cadrul organizatiei fara a se imita doar ca isi fac datoria, cea ce ii face mai valorosi pentru organizatie.

11

LACATUS CONSTRUCTII METALICE

In vederea indeplinirii sarcinilor ce le rvin lacatusi constructii metalice sa detina urmatoarele cunostinte: -cunostinte de baza in matematica,geometrie plana si in spatiu, rezistenta materialelor; -cunostinte de interpretare a documentatiei tehnice; -cunostinte pentru modele de asanblare,instalare,montare,demontare intretinerea elementelor metalice de diverse tipuri; -cunostinte solide privind tipurile de constructii metalice; -cunostinte pentru utilizarea S.D.V-urilor si alte accesori in domeniu; -cunostinte privind conceptele de rigiditate si stabilitate; -cunostinte privind normele de calitate in lacatuserie; -cunostinte privind solutiile de remediere a defectelor aparute in constructiile metalice;

12

-cunostinte privind normele de securitate si sanatate in munca,si in domeniul situatiilor de urgenta precum si cele de protectia mediului etc. Deasemenea trebuie sa aiba o serie de aptitudini,cum ar fi: -indemanare; -putere de analiza si decizie; -aptitudini pentru lucrul in echipa; -comunicare la locul demunca; -adaptabilitate la situatii noi; -discernamant; -spirit de observatie; -forta fizica; -rezistenta la efort si la stres; -autodisciplina. Lacatusul constructii metalice trebuie sa stie sa traseze,debiteze,gaureasca,polizeze sa indoaie,roluiasca,calibreze sa sudeze slefuiasca etc. Sa realizeze elemente metalice ansamble/subansamble,metalice.

astfel

incat

sa

obtina

Sa relizeze constructii metalice felurite cu ajutorul ansamblelor/subansamblelor si alte materiale si elemente simple,sa monteze si sa demonteze diverse cocstructii metalice sa itretina si sa repare constructiile metalice. Pentru realizarea activitatii sale L.C.M-istul se foloseste de echipamente specifice precum: -aparat electric de sudura; -aparat de taiere cu flacara oxi-gaz; -flex nare/mic; -masina de gaurit,burghie; 13

-ghilotina,abkant,presa; -ciocane de diferite marimi; -chiei(fixe,inelare,tubulare si cu clichet),surubelnite,patent; -sublere,rulete,echere,raportoare,liniare; -ac de trasat,compas; -dispozitive obtice de masura si control etc.

ORGANIZAREA SECTIILOR DE CONSTRUCTII METALICE In functie de marimea, greutatea si complexitatea lucrarilor ce urmeaza a fi executate sectiile de constructii metalicie din cadrul fabricilor mari se impart in mai multe ateliere si anume; -atelier de debitare; -atelier constructii metalice usoare; -atelier constructi metalice grele; -atelier sablare;

14

-atelier vopsitorie.

Atelierul de debitare in cadrul sectiilor de ctii-metalice atelierul de debitare este destinat unor game variate de operatii tehnologice, pentru executarea unor piese ce urmeaza a fi montate in subansambluri, ansambluri ,masini si instalatii. In majoritatea cazurilor semifabricatele (table groase,table subtiri,profile ,tevi,sirme etc) sosesc la fabrica cu dimensiunile de fabricatie,care in cele mai multe cazuri difera de cele ale pieselor care

15

urmeaza a fi executate din ele din aceasta cauza ,pentru a fi aduse la forma corespunzatoare,sint supuse unor anumite operatii de prelucrare initiala si aceste operatii se executa in at. de debitare. în majoritatea cazurilor debitarea tablelor seexecută prin unul din procedeele folosite în mod curent:tăiere oxigaz, tăiere cu plasmă, taiere cu laser tăiere cu foarfecă gilotină. Atelierul constructii metalice usoare in acest atelier se executa subansamle si ansamble de dimensiune si greutate mica si mijlociie (pina la aproximativ 5t) operatiile executate aici sint; sanfrenare ,indreptare, ansamblare sudare etc. Atelierul constructii metalice grele in acest atelier se ansmbleaza subansable executate in at .mai mici in ansamble cu dimensioni mari(pina la aproximativ 30t)operatiile executate aici sint;indreptare,asamblare,sudare etc. Atelierul de sablare in acest atelier se execut a operatia de curatare a ruginei dupa piesele ansamblate si ulterior vor fi supuse operatiei de vopsire. Atelierul de vopsitorie Vopsirea este procedeul tehnologic de acoperire cu unul sau mai multe straturi de vopsea sau lac a diferitelor piese în urma căreia acestea capătăculoarea sau aspectulexterior necesare. Metodele de realizare ale vopsiri sînt diferite,cum ar fi:pensulare imersare,șprițuire cu pistolul de vopsit ,instalații de vopsire cu pulberi în cîmp electrostatic .instalații de vopsire cu vopsea caldă etc. Aceste lucrări sînt realizate în scopul protejări metalului împotriva coroziunii constituind un gen predominant de finisare,sau în scopuri decorative Această activitate se desfășoară în ateliere special amenajate cu controlul umiditățiți și al temperaturi,luminozitate bună,sisteme de aerisire,cabine de finisare,cabine de uscare În fabricile mari in care se executa productie in serie at. de vopsitorie sint dotate cu masini automate de vopsit in acest atelier se executa grunduirea pieselor sablate si care ulterior vor prelucrate in sectiile de uzinaj,sau vopsirea fiunala a pieselor care nu mai necesita alte prelucrari.

TERMENI SI DEFINITII

16

Alama

este un aliaj decupru si zinc in diverse proportii de cul;oare galben-auriu ,maleabil,ductil,usor de prelucrat cu numeroase si variate Intrebuintari in industrie.

Abaterea

-marime care exprima diferenta dintre dimensiunea efectiva si cea Nominala.

Adaos de prelucrare-strat de material supus unei prelucrari. Adezivi

-substanta cu cpacitate de aderenta pe o suprafata

Alezarea

-operatia de finisare oplicata dupa gaurire.

Arcul electric

-descarcare electrica produsa de contactul dintreelectrod si metalul de baza.

Actionare pneumatica-actionarea unor echipamente mecanice cu ajutorul aerului comprim comprimat.

Aliajul

-combinatie dintre doua sau mai multeelemente chimice(Fe-C).

Atelier de productie -locul în care se desfasoara tipuri de operatii tehnologice. Bavura

-portiune de material in relief fata de profilul curent.

Bachelita

- rasina sintetica.

Brida

- o piesa metalica de forma circulara, folosita pentru solidarizarea unor piese.

Bucsa elastica

-dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor.

Brosarea

-se executa de obicei dupa operatia dedegrosare si are ca scop Indepartare urmelor lasate de scule in prelucrarile anterioare(adaos Intre 0,005-0,1mm).

Buterola

instrument folosit la operatia de nituire pentru formarea capului 17

bombat.

Carburarea

-arderea stratului superficial de metal.

Cal putere

-sistem de masurare a fi egala cu puterea dezvoltata pentru a ridica un corp in greutate de 75kg la inaltimea de un metru,in timp de o secunda (=735,49875W)

Cep

-piesa de forma tronconica.

Constructie metalica –constructie alcatuita integral sau in cea mai mare parte din elemente de constructie metalice asmblate intre ele.

Compresiune

-solicitare a unei piese sub actiunea a doua forte egale si de sens Contrar.

Conductibilitatea

- proprietatea materialelor de a permite trecere caldurii prin ele.

termica Conductibilitatea

- proprietatea materialelor de a conduce energia electrica.

electrica Culoarea meetalelor -variaza de la cenusiu laalb stralucitor.Exceptie fac Cu,Al si aliajele lor care au culoarea roscata galbena.

Contractia termica

-micsorarea dimensiunilor la scaderea temperaturii(racire).

Control

- operatie de masurare verificare comparare.

Cristalizare

-transformare dintr-ostare gazoasa,lichida sau solida amorfa in stare solida cristalina.

Degrosarea

faza tehnologica in care se inlatura un strat gros de material.

Deformarea plastica-procedeu tehnologic de modificare a formei si dimensiunilor a 18

Semifabricatelor, fara a inlatura material, sub actiunea unei forte.

Densitatea Dimensiuni de

este masa unitati sale de volum(Kgm³) -dimensiunile maxime ale profilului unui obiect.

Gabarit Dispozitiv

-ansamblu de organe de masini legate intre ele intr-un mod,care Îndeplineste un anumit rol într-un sistem tehnic.

Documentatie

-totalitatea mijloacelor de informare asupra unei probleme.

Duritatea

este proprietatea unui material de a seopune in masa lui a unui corp strain.

Ductilitatea

- este proprietatea materialelor de a fi trase in fire de diverse diametre prin procesul de trefilare la o temperatura inferioara punctului de topire

Dilatarea termica

modificarea dimensiunilor atunci cind materialele sin incalzite.

Disc abraziv

-scula aschietoare construita din granule abrazive si liant.

Element imbinat

-orice element care este asablat,solidarizat,prins pe un element portant Sau alt element de constructie

Eclisa

-placa metalica(una sau doua) introdusa la o asamblare, pentru a Mari rezistente mecanica a imbinari.

Elasticitatea

proprietatea materialelor de a revenii la forma si dimensiunile initiale dupa incetarea actiunii sarcinilor exterioare(care au produs deformarea).

19

Extrudarea

este procedeul de prelucrare prin deformare plastica,la cald sau la rece, ce consta in trecerea fortata a materialului sub actiunea unei forte de presare, prin orificiul unei matrite, a crui orificiu este mai mic decit cea a semifabricatului.

Exfoliere

-pelicula degradata care se desprinde de pe suprafata unui material.

Excentric

-situat in afara centrului cercului.

Exoterm

-care produce degajare de caldura.

Etansare

-proprietate a unei asamblari de a nu permite trecerea unui fluid.

Finisarea

procedeu tehnologic de prelucrare prin care se obtine o calitate superioara a suprafetelor.

Forjarea

-procedeul de deformare plastica la cald.

Flacara oxi-gaz

-se obtine prin arderea unui amestec de gaze.

Fuzibilitatea

proprietatea materilelor de a se topi la o anumita temperatura.

Fisa tehnologica

ilustreaza un proces tehnologic elaborat sumar: trebuie sa cuprinda date cum ar fii -materialul din care se executa reperul; -natura semifabricatului folosit; -schita reperului; -operatiile necesare executarii; -S.D.V-urile si utilajele folosite la executiie; -timpul normat pe operatie etc.(vezi anexa).

Frictiune

- frecare

Filet

-elice infasurata pe o suprafata circulara interioara sau exterioara.

20

Fuzibilitatea

este proprietatea materialelor metalice dea ase topii, adica de a trece din stare solida in stare lichida sub actiunea temperaturii.

Fluiditatea

este proprietatea materialului metalic ,topit dea curge si a umple golurile tiparului in care a fost turnat.

Incluziuni metalice

- impuritati in structura unui material.

Interschimbabilitate

-proprietate a unor piese de a se putea inlocui un cu cealalta.

Inox

aliaj al otelului care contine cel putin 11% crom in procente de masa acest tip de otel este rezistent la coroziune.

Iintindere

-solicitare mecanica la care directia fortelor aplicate este spre exteriorul materialului.

Intreprindere

-veriga de baza a economiei in care are loc producerea de bunuri executarea de lucruri sau prestarea unor servicii conform cu cerintele pietei.

Imbinare

-locul,punctul de asamblare,solidarizare,prindere a doua sau mai multe elemente de constructie

Largirea

-operatie tehnologica aplicata dupa gaurire pentru a obtine un alezaj de diametru mai mare.

Laserul

-dispozitiv optic caregenereaza un fascicol coerent de lumina.

Luciul

- proprietatea de a reflecta lumima.

Liant

material fluid sau adus in in stare fluida folosit pentru a lega prin intarire particolele unuimaterial solid cu care a fost amestecat.

Lipire

-unirea a doua sau mai multe elemente,prin presare ,la rece sau la cu sau fara material de adaos.

21

Luciul metalic

apare la taietura proaspata si se accentuieaza prin lustruire cu polizorul

Lubrifiant

-substanta cu proprietati antifrictiune,

Magnetismul

proprietatea unui material de a fi atras.

Manometru

-instrument pentru masurare presiunilor absolute.

Mnopera

munca normala depusa pentru efectuarea unei lucrari: plata pentru acasta munca.

Mecanism Cruce de

-mecanismul care transforma miscarea de rotatie continua in

Mecanism

-sistem tehnic simplu,cu elemente in miscare.

Malta

-miscare de rotatie intermitenta.

Maleabilitatea

este proprietatea unui material dea fi tras in foi prin comprimare la o temperatura inferioara punctului de topire.

Mandrina

-dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau o unealta.

Mînuire

-parte a fazei.

Masina

-sistem tehnic complex destinat procesului de prelucrare.

Mpa(Mega pascal)

Norma de munca

=10⁶P

-reprezinta cantitatea de munca care se stabileste unui executant, care are calificarea corespunzatoare si lucreaza in ritm normal pentru executarea unei operatii.

Nod

-zona in care sant imbinate doua sau mai multe elemente structurale. 22

Norma de timp

-timpul necesar unei ecipe pentru a executa o unitate de masura dintr-un proces, in conditii tehnice si organizatorice precizate.

Normativ

-instructiune,prescriptie cu caracrer de norma.

Otel carbon de calitate -aliaj Fe-C utilizat in constructia de masini. Organe de asamblare-elimente ale imbinari,care asigura fixarea elementelor imbinate(suruburi,nituri,piulite,saibe,etc.)

Operatie Plasticitate

-succesiune de faze. proprietatea materialelor de a se deforma sub actiunea fortelor exterioare fara a se fisura sau sfarima, fara asi schimba volumul si fara a reveni la forma initiala.

Plasma

-ungaz total sau partial ionizat,pe ansamblu neutru din punct de vedere electric.

Presiunea

-o marime fizica scalara,definita prin raportul dintre forta si

Prelucrare

-operatie executata in vederea aduceri semifabricatului la o anmită formă

si dimensiuni.

unitatea de suprafata.

Proces tehnologic

procesul prin care sint obtinute bunuri materiale.

Racord

-element de legatura intre doua tevi.

Revenirea

este fenomenul de inlaturare a tensiunilor din material si marirea plasticitatii acestuia,fara a produce nici o schombare a microstructurii.

Rezistenta electrica

-marime fizica prin care se exprima proprietatea unui conductor de Se opune treceri prin el a curentului electric’

23

Refulare

-operatia de prelucrare la cald sau la rece o piesa din metal cu Scopul de ai modifica formele si dimensiunile transversale.

Roata dintata

organ dew masina utilizat la transmisiile mecanice.

Roluire

-operatia de indoire a tablelor cu o anumita raza de curbura.

Rost de sudare

-spatiu determinat de marginile a doa piese destinate sudarii.

Rigla flixibila

- se poate stringe si impacheta.

Refractaritatea

-este proprietatea metalelor de a rezista la temperaturii inalte fara

sa sa se imoaie sau sa se topeasca.

Rezistenta mecanica

-consta in impotrivirea metalelor metalice la actiunea fortelur exterioare care tind sa le rupa sau sa le deformeze.

Rezistenta la oboseala- - este capacitatea unui material metalic de a rezista unor solicitari variabile in timpul functionarii(intindere urmata de compresiune rasucire si incvoiere).

Rezistenta la coroziune -este proprietatea materialelor metalice de a rezista la actiunea unor agenti chimici din mediul inconjurator.

Rugozimetru

-aparat pentru masurarea rugozitatii.

Semifabricatul

-produs cu un anumit grad de prelucrare.

Secție de producție

-formă de organizare a atelierelor si a punctelor de lucru.

Scule dispozitive,

-sint piese folosite pentru prelucrarea unor materiale solide, in scopul schimbari formei dimensiunilor si proprietatii acestora

Sudabilitatea

este proprietatea materialelor metalice de ase imbina intre ele

24

prin diferite procedee desudare: cu electrozi, cu flacara de gaze prin presare etc.

Sablon

-model de marime natural a unei piese.

Tenacitatea

-este proprietatea materialelor de a opune rezistenta la rupere.

Tehnologie

-norme de execuție specifice fiecărei operatii.

Tratament termic

-procedeu tehnologic aplicat materialelor metalice si consta in Incalzire, mentinere si ricire.

Transformator electric -o masina electrica care transforma energia electrica dintr-un Circuit in alt circuit(primar si secundar)

Tensiune electrica

- diferenta de potential electric dintre doua puncte ale unui cimp electric (exprimata in V)

Zgura(tundar)

reziduu rezultat in urma procesului de debitare a metalelor format din oxizi.Strat de oxizi format deasupra unei suduri executate cu arc electric.

Utilaj

-ansamblu de instalatii,masini,aparate,instrumente scule,dispozitive și accesorii,folosit pentru executarea unor lucrări sau pentru realizarea unui proces tehnologic.

UNITATI DE MASUEA UZUALE

Nr crt 1

Marimea

Lungimea L

Unitatea simbol Metru(m)

Simbolul Multiplilor si Submultiplilor Zecimale Km(kilometru) hm (hectometru) m (metru) dm(decimetru) cm(centimetru) 25

Unitatii Tolerate Care pot fi folosite

Observatii

mm(milimetru) μ(micron) km² dm² cm² mm² dm³ cm³ mm³

2

Aria A Sau Suprafata S

Metru patrat (m²)

3

Volum V

Metru cub (m³)

5

Viteza V

6

Masa

Metru pe Secunda (m/s) Kilogram (Kg)

Km/s Km/h Mg(megagram) g(gram) ml(miligram)

7

Densitatea (masa volumica) Δ

Kilogram pe Metru cub (Kg/m³)

Mg/m³ Kg/dm³ g/cm³

8

Forta F

Newton(N)

9

Presiune P

Newton pe Metro Patrat (N/m²)

MN(meganewtun) KN(kilonewton) daN(deca-newton)N daN/m² dan/cm² N/cm² KN/m²

Hectar(ha) =10⁴ Ar=10²m² Hectolitru(hl) Litru(l) Centilitru(cl) Mililitru(ml)

Tona(t) =10³kg

Tona pe Metru cub (t/m³ Kilogram pe Litru (kg/l) Gram pe Mililitru(g/ml) Tona Forta (tf) Kgf/cm² Kgf/m²

Ordinul de marire exprimat prin prefixe; M(mega)=10⁶

Da(deca)=10¹

m(mili)=10³

K(kilo) =10³

d(dici) =10⁻¹

μ(micro)=10⁻⁶

h(ecto) =10²

c(centi) =10⁻²

n(nano)=10⁻⁹

Semne matematice folosite; + plus(se aduna cu..)

|| parallel 26

M este Factor de Multiplicare Egal cu 1 000 000

9 806,50N 9,80N/cm² 9,80N/m²

—minus(mai putin cu..)

≠ neegalitate(diferit)

> mai mare decit..

T perpendicular

< mai mic decit..

∞infinit

X inmultit cu..

=egal cu

± plus/minus

:÷/impartit la…

≥ mai mare sau egal cu..

≤ mai mic sau egal cu..

Σ suma de

Litere grecesti folosite: ∏π pi(3.14)

φØ fi

Bβbeta

K k capa

∆δ delta Mµ miu

NOTIUNI DE BAZA DIN GEOMETRIE Dreptunghi:

27

A=suprafata(aria);P=perimetrul

Romb:

Trapez oarecare

28

Cub

Paraielipiped dreptunghic

29

Cilindrul circular drept

Conul circular

Sfera

Trunchiul de con

30

31

Paralelogram

a,b=laturile S=aria=axh h=inaltimea β,α=unghiurile laturilor dı ,d²=diagonalele φ=unghiul diagonalelor

32

CERCUL Totalitatea punctelor egal departate de un punct fix(nimit centrol cercului) se numeste cerc Aceasta linie curba inchisa se mai numeste circumferinta, notiunea de cerc deosebinduse de notiunea de circumferinta cercului.

33

ELEMENTELE CERCULUI Centrul cercului-este un punct fix egal delartat de toate punctele cercului. Raza cercului cerc.

-este oricare sgment de dreapta care uneste centrul cercului cu un punct de pe

Secanta cercului-.este orice dreapta care uneste doua puncte de pe cerc. Coarda cercului-este oricare sgment de dreapta careuneste doua puncte de pe cerc. Diametrul cercului- este coarda care trece prin centrul cercului(cu cea mai mare valoare)si imparte cercul in doua parti egale. Tangenta cercului-este dreapta care are un singur punct comun cu cercul. Unghiul (inscris) in cerc-este unghiul care are virful pe cerc si laturile secante ale cercului Unghiul la centru(unghil cu virfulim centrul cercului)-este unghiul cu virful in centrul cercului si cu laturile raze ale cercului. Arcul de cerc-este prtea de cerc care este delimitata de un unghi la centru. Sectorul circular- este partea din suprafata cercului delimitata de doua raze si un arc de cerc. Segmentul de cerc-este partea din suprafata cercului delimitata de un arc si coarda corespunzatoare lui.

34

Impartirea cercului in parti egale Impartirea coercului in trei parti egale (constructia triunghiului) se face prin impartirea cercului in sase parti egale si unirea virfurilor din doua in doua.(fig a) Impartirea cercului in patru parti egale(consructia patratului)se face prin trasarea a doua diametre perpendiculare,incercul in care este inscris (fig b).Daca se da latura L4 apatratului(fig c)se traseaza, din cele doua extrmitati ale sale (4 si 3) doua arce de cerc egale cu L4 care se intersecteaza in A, iar din A, cu aceiasi raza, se taie unul din arce inca odata in B.Segmentul 4B determina punctul C, iar din A cu rezaAC se derermina pe perpendiculerele duse din 4si3 celelante doua virfuri ale patratului 1si2. Impartirea cercului in cinci parti egale(constructia pentagonului) se face prin trasarea in cercul dat a duoa diametre perpendiculare:se traseaza mijlocul A al razei OR, din care cu raza A1 ,se determina punctul B.Segmentul1B reprezinta latura pentagonului,care se ia in compas sise determina pe , pe cercul circumscris, cele cinci virfuri. Impartirea cercului in sasae parti egale(constructia hexagonului) latura hexagonului este egala cu raza cercului dat cu acesta in virfurile compasului se imparte cerculin sase parti. Impartirea cercului in sapte parti egale(constructia spetagonului) se face prin trasarea, in cercul in care este inscris, a doua diametre perpendiculare:din B se traseaza un arc de cerc cu raza BO, care determina coarda CD, a carei jumatate ED este egala cu reza spetagonului.Cu aceasta in virfurile de la compas se determina cele sapte virfuripe cercul dat (fig f).

35

Impartirea cercului in opt parti egale(constructia octogonului) se face prin trasarea in cercul dat a doua diametre perpendiculare opoi alte doua diametre perpendiculare dar deplasate cu 45°fata de primele. Impartirea cercului in noua parti egale( constructia nomagonului se face prin trasarea in cercul in care este inscris adoua diametre perpendiculare:din R cu raza OR, se descrie un arc de cerc care taie cercul in punctele 7 si 4 .Din 1, cu raza 14, se traseaza un arc de cerc care determina, pe prelungirea diametrului AB punctul C.Din C cu raza C1=14, se traseaza un arc de cerc care determina punctul D.Segmentul AD este latura nonagonului,care se ia in virfurile de la compaes si se determina pe cercul dat cewle noua virfuri (fig g).Segmentul Doeste latura poligonului regulat cu 20 de laturi.

36

O alta metoda de impartire a unui cerc intr-un numar oarecare de parti egale se procedeaza ca in figura ,se considera spre exemplificare un numar de unsprezece parti. Se traseza diametrulAB care se imparte in unsprezece parti(punctele 1,2,2,4,5,..11) dupa carew din punctele A si B se duc doua arce de cerc, cu raza egala cu diametrul AB caree se intersecteaza in punctele C si D.Din punctele Csi D se duc drepte prin diviziunile cu numar par (sau impar) ale diametrului AB pina intersecteaza cercul in punctele 1,2,3,4,5…11.Aceste puncte impart cercul dat in unsprezece parti egale

37

NOȚOUNI DE DESEN TEHNIC INTRODUCERE IN DESENUL TEHNIC In forma sa clasica, traditionala, desenul tehnic este un limbaj grafic de comunicare,care inglobeaza un ansamblu de metode pentru reprezentarea grafica plana a obiectelor,si care se bazeaza pe reguli si conventi, standarde, fiind utilizat in inginerie pentru exprimarea si transmiterea conceptiilor,ideilor tehnice dupa anumite norme si standarde stabilitete, cu scopul materializari lor in practica.Cantitatea de informatie inglobata intr-o reprezentare grafica este mare.

ROLUL STANDARDELOR IN DESENUL TEHNIC Pentru a fi efficient, desenul ethnic trebuie sa se bazeze pe norme si prescriptii unitare in reprezentarea si interpretarea conceptiilor ingineresti.Standardizarea si unificarea conventiilor si regulilor de rprezentare este realizata prin standerde si norme cu caracter national si international. Standardele romanesti au indicativul SR iar cele identice cu normele ISO, (Organizatia internationala de standardizare) au indicativul ‘’SR-ISO’’ .Standardele mai vechi, nerevazute dupa 1989, sint caracterizate prin indicativul ‘’STAS’’

CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE Domeniul de utilizare al desenelor tehnice delimiteaza urmatoarele categorii:

Modul de intocmire a desenelor tehnice diferentiaza schita si desenul la scara.

38

Gradul de detailiere al elementelor reprezentate clasifica desenele tehnice in conformitate cu tabelul1.3

Dupa destinatia lor,desenele tehnice pot fi(Tabelul 1.4):

MODURI DE REPREZENTARE TEHNICA REPREZENTARE IN PROECTIE ORTAGONALA Reprezentarea in proectii ortogonale este inca cea mai folosita metoda de redare a formei si dimensiunilor din domeniul ethnic(Figura 1.1).Metoda are la baza principiile geometriei descriptive, si utilizeaza mai multe imagini ale obiectului considerat,obtinute ca proectii ortogonale pe mai multe plane de proectie.In domeniul tehnic clasic,reprezentarea in proectii 39

ortogonale poate reda complet forma si dimensiunile oricaror obiecte, oriccit de complicate ar fi.

REPREZENTAREA ,,IN PERSPECTIVA” Reprezentarea in perspectiva simuleaza planul desenului, imaginea spatiala a obiectului.Reprezentarea este una realmente spatiala, deoarece elementele ei se gasesc toate in acelasi plan.Prin alegerea potrvita a axelor de coordonate, se pot crea in plan desene care sa reprezinte nu numai o fata a obiectului,ci si dimensiunea perpendicularea a acestora. In inginerie, cea mai folosita reprezentare in perspectiva este cea izomometrica, in care axelor rectangulare de coordonate din lumea reala le corespund 3axe dispuse ca in Figura 1.2.Dimensiunile masurate in lungul axelor rectangulare se transpun nemodificate pe axele izometrice.

ELEMENTE GENERALE IN DESENELE TEHNICE LINII IN DESENUL TEHNIC INDRUSTIAL Pentru reprezentare si cotare, in desenul ethnic industrial, se utilizeaza diferite tipuri de linii, diversificate functie de aspect si grosime.

40

In conformitate cu STAS 103-84, se folosesc patru category de linii:linia continua,linia intrerupta,linia punct si linia doua puncte,in doua clase de grosime.Acelasi standard stabileste si grosimea de baza pentru trasarea liniei groase pe un desen,notata cu literab; ea poate avea una din urmatoarele valori exprimate in mm:2,0; 1,4; 1.0;0,7;0,5;0,35;0,25;0,18. Linia subtire trebuie sa fie trasata cu grosimea de aproximativ b/3 Ta belul 2.1 reda destinatia fiecarui tip de linie din desenul ethnic industrial.

41

FORMATE IN DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL -formate de baza seria A (ISO)(vizi table, -formate alungite speciale, -formate alungite speciale.

Formatele alungite se obtin prin alungirea dimensiunilor pe una din directii,cu un multiplu intreg din dimensiunea de baza alaturii. SCARI DE REPREZENTARE Notiunea de scara de reprezentare desemneaza raportul dintre dimensiunile liniare ale elementului din desen si cele din realitate. Scarile de reprazentare sint standardizate(Tabelul 2.2)

42

REPREZENTAREA IN PROECTII ORTOGONALE In desenul tehnic industrial clasic, forma cea mai completa de vederea ansamblurilor, subansamblurilor si reperelor o constituie reprezentare in proectii ortogonale. In loc de doua planuri de proectie, se pot folosi pina la sase plane de proectie perpendiculare intre ele.Aceste plane formeaza un cub numit si cub de proiectie.Deci piesa ce urmeaza a fi reprezentata se aseaza in mijlocul unui cub imaginar (cubul de proiectie),care are fetele transparentesi,se proiecteaza prin metoda proiectiei paralele ortogonale, pe cele sase fete interioare ale cubului (Figura 1).Rezulta un numar de sase proectii, care poarta denumirea de vederi. Denumirea lor completa se stabileste in raport cu directia de proiectare astfel: -vedere din fata (dupa directia 1); -vedere de sus (dupa directia 2); -vedere din stinga (dupa directia 3); -vedere din dreapta(dupa directia4); -vedere de jos (dupadirectia 5); -vedere din spate (dupa directia 6).

43

Vederea din fata se mai numeste si vedere principala tocmai datorita faptului ca realizarea desenului se face prin raportare la aceasta.

In figura 3 este exemplificat modul in care se aseaza vederile in raport cu vederea principala(vederea din fata). -vedarea de sus se va aseza dedesuptul vederi principale; -vederea din stinga se va aseza la dreapta vederi principale; -vedere din dreapta se va aseza la stinga vederi principale; -vederea de jos se va aseza deasupra vederi principale;

44

-vederea din spate se va aseza la dreapta vederi din stinga si in cazul in care acest lucru nu este posibil din lipsa de spatiu,ea se poate aseza in una din urmatoarele trei pozitii:la stinga vederi din dreapta, deasupra vederi de jos sau dedesuptul vederi de sus. In practica nu se traseaza intodeauna cele sase vederi ci , doar numarul minim necesar (cel putin doua). VEDERI PARTICULARE In afara celor 6 proectii principale,numite si vederi obisnuite, pentru explicitarea desenului,pot fi utilizate si vederi particulare, obtinute dupa alte directii decit cele anterioare. Pentru vederile particulare, se indica printr-o sageta directia priviri.Directia respectiva se noteaz cu o majuscula,aceiasi notatie regasindu-se si deasupra vederi obtinute (Fig 3.9)

VEDERI PARTIALE,LOCALE SI INTRERUPTE Pentru anumite vederi,este suficienta uneori o reprezentare partiala a zonei de interes din obiectul redat in desen.Aceasta este o vedere partiala(Figura 3.11)

Figura 3.11 Vedere partiala 45

Vederea partiala este delimitata prin linii de ruptura( linii continuie subtiri ondulate) la ambele capete sau numai la unul din capete. O vedere locala pote inlocui o vedere completa(Figura 3.12).Vederea locala este legata de proiectia principala corespondenta prin linie-punct subtire.

Vederile intrerupte pot fi utilizate pentru piese lungi, de sectiune uniforma. Partea mediana,cre contine detalii de forma, poate fi omisa, fiind reprezentate doar extremitatile (Figura 3.13).

Figura 3.13 Vedere intrerupta a unei piese lungi de sectiune uniforma. Proectii simetrice Pe o proectie ortogonala simetrica se traseaza axa de simetrie cu linie-punctsubtire, axa care depaseste cu 2-3mm conturul exterior al proiectiei(Figura 3.14)

46

Figura 3.14 P roectie de simetrica, cu axa de simetrie globala dupa directia verticala. Proectiile ortogonale simetrice pot fi reprezentate pe jumatate. Indicarea pe desen a reprezentari reduse se realizeaza prin doua semne egal trasate cu linie subtire,perpendiculare pe axa de simetrie in afara conturului exterior al proiectiei respective (Figura 3.15),Al doilea mod de marcare a reprezentari pe jumatate consta in depasirea axei de simetrie c2-3mm de catre toate liniile de contur simetrice.

Figura 3.15 Proectii simetrice reprezentate pe jumatate. Marcarea centrelor pentru formele circulare Contururile circulare au marcat centrul cu doua linii subtiri, perpendiculare intre ele, depasind cu 2-3mm conturul respectiv(Figura 3.17).

47

Daca mai multe contururi circulare succesive apropiate au centrele pozitionate pe aceiasi axa, pentru marcare centrelor acestora se recomanda trasarea unei singure axe comune pe directia respectiva (Figura 3.18).

Figura 3.18 Marcarea centrelor unor contururi circulare pe aceiasi axa Pentru mai multe contururi circulare dispuse polar,adica in jurul unui punct, la aceiasi distanta, se recomanda trasarea integrala sau partiala a cercului purtator si al centrelor cu linie-punct subtire.M arcarea centrelor va fi realizata pe directie radiala (Figura 3.19).

Tesiri plane ale formelor de revolutie In proectie longitudinala, tesirile plane ale formelor de revolutie, au trasate diagonale cu linie continua subtire(Figura 3.20) pentru a diferentia fetele plane de cele curbate.

48

Suprafetele cu striatii sau cu relief marunt Relieful marunt si uniform, striatiile se reprezinta numai pe o mica portiune linga contur, folosind linie continua subtire, chiar si pentru muchiile reale(Figura 3.21)

Figura 3,21 Reprezentarea conventionala a reliefului marunt Piese care se reprezinta intr-o singura proectie ortogonala Placi plane subtiri de grosime uniforma Piesele de tip placa subtire de grosime uniforma se caracterizeaza prin aceea ca una din dimensiunile de gabarit, grosimea, este constanta pe toata suprafta piesei si mult mai mica decit celelante doua dimensiuni de gabarit(Figura 3.22). Piesele de acest tip se reprezinta intr-o singura proiectie ortogonala si anume vederea frontala (Figura 3.23).A treia dimensiune de gabarit, grosimea, care nu este redata grafic se inscrie cu ajutorul unei linii de indicatiie terminata cu punct ingrosat pe suprafata placii(Figura 3.23)

49

Dimensionare conturului exterior se poate realiza (Figura 3.25) ctind formele pline (a),cotind decupajele de pe contur (b),cu baza de referinta unica pe o anumita directie.

50

Piese cu configuratia axial- simetrica

Piesele din categoria mentionata mai sus se reprezinta intr-o proectie longitudinala: -daca sint pline (ax,tija,prezon, bolt etc) se reprezinta in vedere longitudinala. -daca au prelucrari longitudinale in interior (bucse,distantiere, izolatoare, carcase etc) se reprezinta in semisectiune sau sectiune totala dea lungul axei.

Piese care se reprezinta in doua proectii ortogonale 51

Pesele care necesita doua proectii ortogonale pentru a fi reprezentate complet sint: -piese avind forma geometrica prismatica, sau o combinatie de forme de revolutie si forme prismatice si/sau piramidale dispuse dupa o singura directie; -piese de revolutie cu tesiri, crestaturi, decupari laterale,simetrice sau asimetrice; -piese de revolutie cu nervuri de rigidizare. Pentru acestea proectia principal (vederea din fata) trbuie sa fie proectia cea mai relevanta,pe care sa fie vizibile cele mai multe detalii, a doua proectie se alege una din celelante (in nici un caz vederea din spate). Piese care se reprezinta in trei proectii ortogonale Forma geometrica a pieselor care necesita trei proectii ortogonale este complexa,compusa din forme geometrice prismale piramidale de revolutie, dispuse in doua sau mai multe directii in spatiu(Figura 3.36).

52

GENERALITATI PRIVIND SECTIUNILE Prin sectiune se intelege reprezentarea, in proiectie ortogonala,pe un plan al piesei,dupa ce acasta a fostintersectata cu o suprafata fictiva de sectionare si a fost indepartata imaginar portiunea de piesa cuprinsa intre suprafatade sectionare si ochiul observatorului. Urma suprafetei de sectionare pe planul de proiectie se numeste traseu de sectionare si,se reprezinta cu o linie punct mixta(linie punct subtire care are la capete si in locul in care-si schimba directia segmente de linie groasa).La extremitatile acestuia se amplaseaza sageti care sugereaza directiain care a fost dusa sectiunea. Notarea traseelor se face cu litere majuscule din alfabetul latin,avind dimensiunea nominala de1,5…2 ori mai mare decit cea folosita pentru inscrierea cotelor pe desen.Notarea se poatea face si in locurile de schimbare a directiei suprafetei de sectonare. Sectiunile se clasifica in functie de forma suprafetei de sectionare si de pozitia acesteia in raport cu planele de proiectie.Asadar, sa vedem modurile de clasificare: DUPA MODOL DE REPREZENTARE

a)Sectiune propriu-zisa,cind se rsprezinta numai elemente geometrice cuprinse in suprafata de sectionare(Figura 1a) b)Sectiune cu vedere,cind se reprezinta atit elementele geometrice cuprinse in suprafata de sectionare,cit si elementele geometrice ramase in spatele acestei suprafete (Figura 2b). DUPA POZITIA SUPRAFETEI DE SECTIONARE a)Sectiune orizontala, cind suprafata de sectionare este un plan de nivel(plan paralel cuplanulorizontal de proiectie[H]),traseul de sectionareB-B din figura 2 b)Sectiune verticala,cind suprafata de sectionare este un plan de front(plan paralel cu planul vertical de proectie[V]), traseul de sectionare A-A din figura2. c)Sectiune inclinata, cind suprafata de sectionare este un plan de pozitie generala,figura 3.

53

DUPA MODUL DE SECTIONARE a)Sectiune plana,cind suprafata de sectionare este un plan(figurile1,2,3) b)Sectiune frinta, cind suprafata de sectionare aste formata din doua sau mai multe plane care fac intre ele unghiuri diferite de 90°,(figura 4).De retinut ca in acest caz planul care este inclinat se rabate pina cind devine paralel cu unul din planele de proectie. c)Sectiune in trepte, cind suprafata de sectionare este formata din mai multe plane care formeaza intre ele unghiuri egale cu90°,(figura 5).De retinut ca in locul in care suprafata de sectionareisi schimba directia hasura se reprezinta deplasata.

54

d)Sectiune cilindrica,cind suprafata de sectionare este cilindrica,(figura 6)De retinut ca in acest caz sectiunea se desfasoara pe unul din planele de proectie.

55

DUPA PROPORTIA IN CARE SE FACE SECTIUNEA a)Sectiune completa, cind proectia respectiva a piesei este reprezentata in intregime in sectiune, (figurile1,2,3,4,5). b)Sectiune partiala,cind numai o parte a piesei estereprezentata in sectiune(figura 7). Este necesar sa revenim la sectiunile propriu-zise deoarece acestea sint folosite in foarte multe ocazi, ele permitind economisirea spatiului de desnare si a timpului de lucru.Dupa pozitia pe desen in raport cu proectia principala a piesei, ele se clasifica astfel: a)Sectiune propriu-zisa obisnuita,cind sectiunea este dispusa in afara proectiei,(figura 1) b)Sectiune propriu-zisa suprapusa,cind se ctiunea se dispune pe conturul piesei respective, (figura 8).Ea se traseaza cu o linie continua subtire, iar traseul de sectionare cu linie-punct subtire, el reprezentind si axa de simetrie a piesei. c)Sectiune propriu-zisa intercalata,cind proectia se intrerupe si, in intervalul rezultat,se dispune sectiunea,(figura 9).In acest caz nu se noteaza urma suprafetei de sectionare.

56

d)Sectiune propriu-zisa deplasata,cind sectiunea se dispune in afara conturului proectiei, de-a lungul axei care reprezinta urma suprafetei de sectionare privita din stinga,(figura 10). REGULI DE REPREZENTARE A VEDERILOR SI SECTIUNILOR -C onturul apparent si muchiile se traseaza cu linie continua groasa. -Muchiile fictive(apar acolo unde sint racordari) se traseaza cu linie continua, subtire,fara intersecta linile de contur. --Muchiile acoperite si golurile interioare se reprezinta cu linie subtire intrerupta. -Fietele perpendicularelor, ale triunchiurilor de piramida si portiunile de cilindri tesite plan sereprezinta,in vedere, prin trasarea cu linie continua subtire a doua diagonale(figura 1) -I n sectiune longitudinala nervure nu se hasureaza (figura7). -Daca suprafata de sectionare treceprintr-o muchie, aceasta se reprezinta(figura 7). -Hasura se reprezinta deplasat in cazul sectiunilor in trepte, marcind astfel locul in care suprafata de sectionare isi schimba directia(figura5). -Planele de sectionare de pozitie generala, din componenta suprafetelor frint de sectionare,se rabat pina devin paralele cu unul din planele de proiectie, evitind astfel, deformarea prin proiectie a diferitelor forme geometrice.(figura4). RUPTURI Definitie: Ruptura este reprezentarea pe un plan, in proiectie ortogonala, a unei piese, din care sa indepartat o anumita parte, separate de restul piesei cu ajutorul unei suprafete neregulate,numita suprafata de rupture.

57

Suprafata de rupture este perpendicular ape planul de proiectiesi, urma sa pe acesta ne numestelinie de ruptura. Linia de rupture se traseaza cu linie continua subtire ondulata. Ruptura se executa in doua scopuri: a)rrducerea sptiului necesar pentru desenare pieselor de profilconstant,in cazul in care acestea sint foarte lungi,(figura 11).Daca este necesar, in zona de rupture poate fi asezata o sectiune propriu-zisa intercalate.Observatica linia de cota a fost trasata, fara a fi intrerupta, intre linile ajutatoare de cota.

b)Trasarea unei parti apiesei care, in reprezentare in vedere, sint acoperite si nu pot fi cotate si/sau contin detalii ce trebuie puse in evidenta,(figura12). Este important de retinut ca in cazul reprezentari pieselor simetrice pe juumatate sau pe sfert linia de ruptura nu se traseaza, ea fiind asimilata cu linia de axa respectiva. HASURAREA SUPRAFETELOR SECTIONATE Suprafetele rezultate in urma sectionari se hasureaza.Hasurarea consta in umplera cu un anumit model a unui contur inchis.Ssuprafetele hasurate nu exsista in realitate, ele au o prezenta imaginara, ca urmare areprezentari in sectiune.

58

Sectionarea nervurilor Nu se sectioneaza niciodata o nervura printr-un plan paralel cu fata sa lunga!. Daaca suprafata de sectionare trece in lungul unei nervuri, nervura ramine nehasurata,fiind reprezentata ca in (Figura 4.25)

COTAREA IN DESENUL TEHNIC INDUSTRIAL Definitie: Cotarea este operatia prin care se indica pe desen toate dimensiunile necesare executiei piesei. Princiipiile si metodele generale de executare a cotarii, aplicabile desenelor tehnice din toate domeniile (arhitectura,constructii, mecanic etc), sint prevazute in standardul SR ISO 129:1994.

59

Elementele cotarii

Elementele cotarii sint: cota linia de cota, liniile ajutatoare de cota, liniile de indicatie, extrmitatea liniei de cota si punctual de origine. Cota Definitie: Cota este valoarea numerica a unei dimensiuni, inscrisa pe desen direct sau prin linii, simboluri si note. C otele se inscriu deasupra liniei de cota, la o distanta de 1….2 mm de acestea si de preferinta, catre mijlocul lor.Pentru scrierea cotelor se folosesc cifre arabe a caror dimensiune se allege din sirul de valori nominale ale scrierii standardizate, darn u mai mici de 3,5mm. Linia de cota Definitie: Linia de cota este linia deasupra careia se inscriu valorile numerice ale cotelor. Aceasta se traseaza cu linie continua subtire, paralela cu linia de contur a proiectiei piesei si, la o distanta de minim 7mm de aceasta. Linia de cota se executa si sub forma unor arce de cerc in cazul cotarii dimensiunilor unghiulare sau, in cazul lungimii arcelor de cerc. Linia de cota este prevazuta la ambele capete cu sageti(Figura 5), bare sau combinatii de puncte cu sageti (figura 4)..

60

Linia de cota poate avea sageata doar la un singur capat cind se coteaza razele de curbura (figura 5).In acest caz celalant capat este pozitionat in centrul razei,centru care poate fi ca in cazul nostru, sau nu. Linia de cota poate fi frinta in cazul cotarii razelor de curbura foarte mari al caror centru poate fi determinat de scara desenului.

Liniile ajutatoare de cota Definitie: Liniile ajutatoare de cota sint linile care indica suprafetele sau planele intre care se inscriu cotele.

Ele se traseaza cu linie continua subtire, pornesc chiar de pe linia de contursi sint, de regula, perpendiculare pe linii le de cota pe care le depasesc cu 2..3mm. Pentru a nu afecta claritatea cotarii, in unele cazuri(figura 7),liniile ajutatoare de cota se pot trasa inclinat la 60°, fata de contur.

61

Ca linii ajutatoare de cota pot fi folosite liniile de contur ale proectiei(figura 8)sau, chiar prelungiri ale liniilor de cota(figura 9). Liniile de indicatie Servesc la indicarea unor prescriptii (figura 1), notari conventionale, sau a unei cote (figura 11) Care nu poate fi inscrisa pin mod obisnuit din lipsa de spatiu.Ele se traseaza cu linie continua subtire si se termina printr-o sageata cind se refera la un (figura 1), cu un punct ingrosat cind se refera la o suprafata (figura 10) si fara sageata sau punct cind se refera la o linie de cota (figura 11).

SIMBOLURI FOLOSITE LA COTARE In unele cazuri pentru a putea intelege corect forma geometrica a pieselor, cotele inscrise pe desen sint precedate dupa caz, de simboluri grafice. In tabel sint prezentate simbolurile care sint folosite la cotare.

62

63

REGULI DE INSCRIERE A COTELOR PE DESENE Mai jos sint prezentate cel mai importante reguli de cotare: -Inscrierea cotelor pe desen se face astfel incit sa poata fi citite de jos in sus se din drea pta proectiei, in raport cu baza formatului pe care iste trasat indicatorul. -Cnd spatiile afectate cotarii nu permit inscrierea cotelor se folosesc linii de indicatie (figura 11). -In cazul pieselor lungi, cu profilconstant, reprezentate interrupt, linia de cota se traseaza complet intre liniile ajutatoare de cota. -Daca cotele inscrise reprezinta o alta scara, acestea se subliniaza. -La piesele de rvolutie, cotele se inscriu alternative, de o prte si de alta a axei(figura 1).Cind nu este posibil acest lucru,cotele se pot inscrie pe axa cu conditia ca in zona respective axa sase intrerupa. -Putem scrie o cot ape o zona hasurata,cu conditia ca in zona respective liniile de hasura sa se intrerupa. -In cazul pieselor simetrice reprezentate combinat(vederi si sectiuni),liniile de cota referitoare ladiametre se traseaza interrupt, depasind cu 5-10mm axa de simetrie(figura 20).Regula se aplica si pieselor simetrice reprezentate pe jumatate(figura 18). -In cazul cotarii a mai mult de 4 cercuri concentrice se pot cota doar 4 dintre acestea in interiorul conturului, restul diametrelor trebuind scoase in afara, cu ajutorul liniilor de indicatie(figure 19). -Atunci cind pe aceiasi proiectie trebuie date atit dimensiuni interioare cit si dimensiuni exterioare, cotele care se refera la exteriorul piesei se grupeaza de o parte a proiectiei, iar cele care se refera la interiorul piesei, de cealalta parte a proiectiei(figura20). -Cind pe o aceiasi parte a unei proectii trebuie inscrise mai multe cote, intii se inscriu cotele cu dimensiuni mai mici, apoi cotele cu dimensiuni mai mari. -Elementele identice si dispuse simetric pe aceiasi proiectie se coteza o singura data. -Cind o piesa este complet determinate intr-o singura proiectie (de regula piesele foarte subtiri si simple) grosimea acestora se noteaza la capatul unei linii de indicatie(figura 10), sau in interiorul acestora. Este interzis: -A se trasa liniile de cot ape linile de contur sau in prelungirea lor. -A intersecta liniile de cota intre ele. -A intersecta o linie de cota cu o linie ajutatoare de cota. Nu se recomanda: -Sa se suprapuna linia de cota cu o liniie de axa.

64

-Sa se coteze elementele acoperite. -Sa se foloseasca linii ajutatoare prea lungi. Cotarea tesiturilor

Se distinge doua situatii: a) pentru tesiturile la 45° se procedeza ca in figura 21; b) penru altevalori ale tesituri(altele decit cele de 45°), cotare se va face ca in figura 22, adica se coteaza separat distanta de tesire si unghiul la care se face tesirea

Observatie: Daca toate tesiturile au aceiasi de pe un desen au aceleasi dimensiuni(exemplu 2x45°) se poate scrie deasupra indicatorului ,,Toate tesiturile sint la 3x45°)’’,fara ase mai cota tesiturile pe desen. Conicitatea Definitie: Conicitateareprezinta raportul dintre diferenta diametrelor a doua sectiuni aleunui con si distanta dintre ele(figura 23). Valorilestandardizate ale conicitati se aleg din urmatoarele siruri. -1:3;1:5;1:10;1:20;1:50;1:100;1:200;1:500. -1:4;1:6;1:7;1:12;1:15;1:20. In figura 24 este prezentat un exemplu de cotare a unei conicitati.

65

Inclinarea Definitie: Inclinarea(la poliedre)este raportul dintre diferenta lungimii laturilor a si b si dublul distantei(2x1) dintre acesta Figura 25.

In figura 26 este prezentat un exemplu de notare a inclinarii.

Cotarea pieselor cu variante dimensionale Daca aciasi piesa are mai multe variante dimensionale cu forma geometrica similara, aceastapoate fi reprezentata grafic o singuea data, indicarea dimensiunilor variabile facindu-se parametric(Figuea 53).valorile dimensionale variabile fiind indicate intr-un tabel plasat in formatul de desenare. Dimensiunile invariabile fiind inscrise pe desen.

66

CLASIFICAREA COTELOR -Cote functionale(sau principale) sint dimensiuni esentiale in functionarea obiectului reprezentat.Nerespectarea unei cote functionale duce la rebutarea,defectare sau scoaterea din functie a obiectului(figura 5.39).

-Cote nefunctionale(sau cote de importanta secundara) sint de dimensiuni care nu intervin esential in functionarea piesei reprezentate, dar sint absolut necesare in definirea completa a formei acestuia(Figura 5.39). -Cote auxiliare:sint cote ce pot sa nu fie inscrise pe desen, avind un rol pur informativ.Forma piesei este perfect determinata si in absenta lor.Daca se opteaza pentru inscrierea unor cote auxiliare, ele vor fi obligatoriu inchise in paranteze ovale,Utilitatea lor consta in evitarea unor calcule numerice.Cotele auxiliare nu sint nicodata tolerate dimensional(Figura 5.39). Dupa criteriul geometric si constructive -Cote de forma:sint dimensiuni ce definesc forma geometrica a diferitelor elemente a pieselor,marimea acestor acestor forme Figura (5.40) -Cote de pozitie: sint dimensiuni ce determina pozitia diferitelor elemente de forma, unele in raport cu altele(distante unghiuri)(Figura 5.40). - Cote de gabarit: sint dimensiunile maxime ale piesei (Figurra 5.40).

67

Dupa criteriul tehnologic -Cote de trasare:reprezinta dimensiuni ce trebuie sa fie determinate prin trasare in vederea fabricari piesei reprezentate. -Cote de prelucrare: frprezinta dimensiuni ce trebuie inscrise pe desenele de fabricatie,tehnologice. Cote de control:reprezinta dimensiuni delimitate de o suprafata de referinta si un reper de control al instrumentului de control dimensional sau de verificare o piesei dopa prelucrare. REPREZENTAREA PIESELOR CU FILETE STANDARDIZATE Reguli de reprezentare Filetele standardizate se reprezinta in desenele tehnice in mod conventional. Filetele nestandardizate se reprezinta de asemenea conventional pe piese, dar va exista si o reprezentare detailiata pentru cotarea elementelor filetului.

Reprezentare imbinarilor prin filet Imbinarile prin filet sint imbinari demontabile, deoarece astfel de imbinari pot fi dezaasamblate, fara deteriorarea vreunueia din piesele imbinate. 68

Regula de baza in reprezentarea unei imbinari cu filet este urmatoarea:intr-o imbinare cu filet, se reprezinta surubul ca piesa patrunzatoare(Figura 6.9)

In sectiunile longitudinale ale unor imbinari filetate, suruburile, prezoanele, stifturile filetate, se reprezinta in vedere si nu se hasureaza, intrucit sint piese pline(Figura 6.11).

69

Notarea filetelorO data cu inscrierea dianetrului si a lungimii portiunii filetate se face, obligatoriu, si notarea filetului, inscriind inaintea valori diametrului, simbolul (profilul)filetului.D upa valoarea diametrului se mai pot scrie, in ordinea urmatoare,elementele pasul, numarul de inceputuri, precizia si sensul filetului. Observatie: La filetele conice, inaintea simbolului filetului se inscrie litera K. In tabelul de mai jos sint prezentate simbolurile la notare filetelor.

70

INSCRIEREA TOLERANTELOR IN DESENE Tolerante geometrice Tolerarea geometrica este o tehnica precisa de specificare a variatelor maxime admise ale formei sau pozitiei elementelor si suprafetelor din geometria reperelor, cu scopul asigurarii functionalitatii si interschimbabilitati acestora. Tolerarea geometrica consta dintr-o serie de tehnici bine definite, utilizate pemtru controlul anumitor caracteristici geometrice ale pieselor cum ar fi: planeitatea ,cilindricitatea, inclinaraea,etc. Ca si in cazul tolerari dimensionale, nu este necesar sa se inscrie pe desen tolerante geometrice pentru fiecare caracteristica a unei piese, ci numai pentru cele care sint esentiale in functionare.A cest sistem precis de tolerere este folosit mai des pentru a controla marimi sau forme unde pot sa apara incovoieri, sau alte deformari, cit si pentru marimi care necesita limite strinse. Pentru anumite categori de piese, cum sint cele care se fabrica prin aschiere, exista posibilitatea inscrieri pe desen a anr tolerante geometrice generale, in conformitate cu una din clasele de toleranta definite in standarde. In acest caz, se expliciteaza pe desen numai acele tolerante care sint mai severe decit cele generale. Tolerante de forma Tolerantele de forma se refera la controlul; rectilinitati, planeitati, curbori etc.O toleranta de forma specifica zona in interiorul careia elementele definesc o anumita forma trebuie sa fie continute. Simbolurile tolerantelor de forma sint redate in Tabelul 7.4.

71

Tolerante de pozitie, orientare si bataie O toleranta de pozitie sau de orientare defineste zona in interiorul careia centrul, axa sau planul central al unei caracteristici de o anumita marime este permis sa varieze fata de pozitia teoretica exacta. Tipurile de tolerante de pozitie, orientare si bataie, precum si simbolurile lor sint prezentate in Tabelul 7.5.

Inscrierea pe desen a tolerantelor geometrice

72

Pentru notarea tolerantelor geometrice pe desen, se utilizeaza un cadru dreptunghiular, trasat cu

Valoarea tolerantei se exsprima in milimetri si este precedata de majuscula Ø pentru zone de toleranta circulare sau cilindrice. Specificarea elementului tolerat (suprafata, axa muchie,etc)serealizeaza cu ajutorul unei linii de indicatie, trasata cu linie continua subtire si terminata prin sageata ( Figura 7.19).Frecvent, linia respectiva este frinta la 90°

Figura7.19 Indicarea elementului tolerat geometric

DESNUL DE ANSAMBLU Continutul unui desen de ansamblu Desenul de ansamblu oglindeste principalele dimensiuni ale ansamblului reprezentat, spatial necesar pentru montare si pentru functionare, posibile raporturi cu ansamblurile invecinate. Daca ansamlul reprezentat este simplu, desenul sau poate sirvi si ca desen de executie pentru toate reperele componente.In acest caz, desenul de ansamblu trebuie sa contina toate dimensiunile necesare executiei reperelor. Tipologia desenului de ansamblu Desenul de ansamblu al unui produs exsistent este un desen de releveu Desenul de ansamblu al unui produs nou, aflat in faza de conceptie, este un desen de proiect. Pentru prezentarea unui produs in catalog, se utilizeaza desene de prospect sau de catalog, desene sintetice care includ numai informatiile esentiale despre produsul respectiv: forma geometrica globala,aspectul, gabaritul, 73

modul de conectare cu elementele invecinate din mediul de lucru.Pentru a fi mai sugestive, astfel de desene sint realizate fregvent in perspectiva. Reprezentarea ansamblurilor Reprezentarea desenelor de proiect si de releveu Un ansamblu se reprezinta intr-un numar minim de proiectii ortogonale, dar suficiente pentru redarea completa a componentei si a dimensiunilor sale. Proectiile respective potfi vederi sau sectiuni si respecta in totalitate regulile de reprezentare clasice privitoare la acestea. Pozitia de reprezentare a unui ansamblu este pozitia de functionare.Conturul a doua piese alaturate se deseneaza cu o singura linie groasa continua, daca intre cele doua piese nu exsista jocrezultat din diferenta de dimensiuni nominale(Figura 10.1a)In cazul exsistentei unui joc datorat valorilor diferite ale dimensiunilor nominale, fiecare piesa va fi conturata separat, desenul evidentiind exsistenta jocului respectiv (Figura 10.1b)

Regulile de reprezentare se aplica pe larg in sectiunile din desenele de ansamblu: reprezentarea in vedere a pieselor sectionate longitudinal,utilizarea modelelor de hasurare in concordanta cu materialul din care este realizata piesa sectionata, hasurarea diferita a suprafetelor sectionate apartinind unor piese diferite hasurarea identica a suprafetelor sectionate ce apartin acelorasi piese (Figura 10.1a si b). Regula privind desenarea in vedere apiulitelor si saibelor standardizate sectionate longitudinal se concretizeaza in desnele de ansamblu. Pentru evidentierea relatiei ansambluli reprezentat cu ansamblurile alaturate, conturul celor din urma poate fi trasat partial sau total cu doua linie-doua puncte subtire, fara ca eventualele suprafeti sectionate sa fie hasurate (Figura 10.3)

74

Inscrierea dimensiunilor intr-un desen de ansamblu Pe desenul unui ansamblu, se inscriu urmatoarele dimensiuni: -dimensiunile de gabarit; -dimensiunile de legatura cu ansamblurile invecinate; -dimensiunile de montaj; - dimensiunile functionale; -alte dimensiuni necesare si care nu rezulta din desenele componentelor ansamblului.

75

Dimensiunile de gabarit sint necesare pentru definirea spatiului ocupat ansamblul respectiv si al spatiului necesar functionarii. Dimensiunile de legatura se refera la cotele de forma si de pozitie ale elementelor care asigura legarea ansamblui reprezentat cu ansamblurile invecinate. Dimensiunile de montaj sint cotele necesare operatiei de montaj sau cele necesare reglari ansamblului in stare initiala. Dimensiunile functionale sunt cele esentiale in functionarea ansamblului, mai ales cele care rezulta din asamblarea componentelor si nu sint evidentiate pe desenele reperelor. Pozitionarea componentelor

76

Componentele unui ansamlu (repere sau subansambluri) trebuie sa fie identificate in desenul ansablului respectiv printr-un numar de pozitie.Fiecare componenta diferita a ansamblului primeste un numar de pozitie dinstinct.Componentele identice care se repeta primesc acelasi numar de pozitie. Numerele de pozitie se dispun in afara conturului exterior al proectiilor ansamblului, in coloane si rinduri paralele cu chenarul, astfel incit sa poata fi citite privind desenul de la baza formatului. Asocerea numarului de pozitie cu componenta pozitionata este realizata printr-o linie de indicatie terminata cu punct ingrosat pe suprafata elementului pozitionat si trasata cu linie continua subtire.Atribuirea numerelor de pozitie se realizeaza respectind o anumita regula:fie conform succesiunii pieselor la montare, fie parcurgind desenul in sens orar sau anteriorar(Figura 10.4). Completarea tabelului de componenta Pentru cunoastera componentelor unui ansamblu, desenul acestuia contine un tabel de componenta, cu datele identice ale componentelor. Un model pentru tabelul de componenta este prezentat in Figura 10.6

Rubricele obligatori ale tabelului de componenta sint cele de la 1 la 4. Completarea tabelului de componenta se realizeaza de jos in sus.

77

Numarul de ordine al fiecarei componente din tabel trebuie sa coincida cu numarul de pozitie atribuit componentei pe desen. REPREZENTAREA IMBINARILOR NEDEMONTABILE Sudura se utilizeaza la imbinarea nedemontabila a pieselor metalice. Sudura se poate realiza prin depunerea unui strat de marerial special, sub forma unui cordonn de sudura continuu sau intrerupt. Reprezentarea sudurilor intr-un desen de ansamblu se poate face fie detailiat,fie simplificat.A doua varianta de reprezentare este mai fregvent folosita. Reprezentarea simplificata (sau schematic) se bazeaza pe un set de elemente (Figura 10.8) care include: - Simbolul principal; -simbolul secundar; -linia de reper; -linia de referinta simpla (continua) sau dubla (traseu continuu si traseu intrerupt) -cote si indicatii suplimentare. Simbolul principal se refera la tipul sudurii,diferit de forma suprafetei. Variante mai fregvent utilizate sint redate in tabelul 10.2.

78

79

Simbolul principal se aseaza de partea traseului continuu al liniei de referinta, daca marcarea sudurii se realizeaza pe partea pe care se gaseste suprafata exterioara a sudurii (Tabelul 10.2

80

liniile 1,3,4,5,8) sau de parte traseului intrupt al liniei de referinta, daca marcrea sudurii se realizeaza pe partea opusa (Tabelul 10.2, liniile 2si3). Daca sudura este realizata pe ambele parti, simbolul principal va fi dispus atat desupra cit si sub linia de referinta, iar traseul intrerupt este omis (Tabelul 10.2 liniile 7si9). Simbolulse plaseaza chiar pe liniade referinta daca sudura se afla in planul de imbinare (vezi sudura in puncte, Tabelul 10.2 linia 6). Simbolul secundar reda informatii suplimentare despre forma suprafetei exterioare a sudurii (Tabelul 10.3) si se combina cu simbolul principal(vezi sudura in colt concava, sau sudura in I convexa).

Linia de reper este o linie continua subtire avind la capat o sageata ce indica sudura. In prelungirea acesteia, paralel cu chenarul, se traseaza linia de referinta continua si cea intrerupta. Cotele aferente sudurii si care se inscriu pe desen sint: la stinga simbolului, sectiunea transversala a sudurii, iar la dreapta simbolului dimensiunea longitudinala a sudarii(Figura 10.9) Daca este necesara redarea pe desen a unor detalii privind procedeul de sudare, nivelul de acceptare, pozitia de sudare, metalul de adaos, materialele auxiliare,linia de referinta continua este prevazuta cu o ramificatie in extremitatea dreapta(Figura 10.10)

81

82

MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIILE METALICE In constructiile metalice principalele materiale utilizate sint cele metalice si in special otelurile carbon si otelurile aliate. Preocuparile actuale sint dirijate in: -

alegerea unor materiale cit mai rezistente si durabile pentru constructiile metalice;

-

alegerea unor tehnologii optime pentru realizarea acestora;

-

productivitatii ridicate si preturi de cost cit mai scazute;

-

inlocuirea unor constructii clasice prin constructii metalice.

La alegerea materialelor pentru constructii metalice se tine cont de -

productia disponibila;

-

de componenta materialelor;

-

de durabitatea materialelor.

Dintre toate metalele sau aliajele care pot fi folosite in constructiile metalice cele mai folsite sint otelul si aliajele de aluminiu.Alte metale sint fie prea scumpe fie greu de prelucrat si se produc in cantitatiii mici. F ara indoiala ca otelul este unul dintre cele mai importante materiale metalice ale epocii noastre. Odata cu cresterea productiei de otel la nivel mondial s-au produs si o serie de schimbari importante in procesul tehnologic de elaborare cu implicatii aupra imbunatatiri calitatii otelului produs. Conform cu standardul european otelul este definit in modul urmator ,,Un material care contine in grutate mai mult fier decit orce alt element considerat individual,care are un continut de carbon in general mai mic de 2% si care mai contine si alte elemente chimice”. In functie de compozitia chimica determinata pe otelul lichid otelurile se clasifica in urmatoarele doua mari grupe: -oteluri nealiate, -oteluri aliate. Otelul nealiat (sau aliat cu diferite elemente) se gaseste in cantitati suficiente si la preturi accesibile, marele dezavantaj fiind acela ca are o activitate chimica intensa si corodeaza rapid,find necesara o intrtinere laborioasa SI CONTINUA. Acestea au fost introduse in componenta constructiilor metalice din necesitatea de a reduce grosimea elementelor structurale fara scaderea

83

rezistentei,constructiei sudate conducand la reducerea greutati si a pretului de cost acesta se clasifica in urmatoarele clase de calitate: -oteluri nealiate de uz general, -oteluri nealiate de calitate, -oteluri nealiate speciale. Otelurile aliate sant aliaje complexe care contin in afara de Fe si C elemente de aliere introduse in scopul imbunatatiri unor proprietati cum ar fi: -rezistenta mecanica la temperaturi inalte; -rezistenta la coroziune; -rezistenta si tenacitate la temperaturi scazute etc. Aceste oteluri au o destinatie speciala,proprietati fizice si chimice deosebite,rezistenta la uzura la coroziune,refractabilitate,proprietati magnetice se electrice remarcabile Clasificare:

a) Dupa gradul de aliere: -slab aliate(continut de elemente de aliere5%). b) Dupa destinatie

-pentru confectionarea de scule; -cu proprietati speciale(fizice si chimice,….),pentru recipiente.

Otelurile folosite in constructile metalice trebuie sa aiba calitati necesare deformatiilor plastice. -sa se poata indoi la rece si la cald; -sa poata fi debitat de regula cu flacara oxi- gaz,cu plasma sau pe ghilotina; -sa aiba sudabilitate corespunzatoare; -sa-si mentina proprietatile mecanice in timpul prelucrari Aluminiul se foloseste sub forma de aliaje care au o rezistenta mecanica mai buna si pentru ca are un pret mai mare se foloseste in constructiile metalice usoare. In alegerea materialelor pentru constructiile metalice (la proectarea acestora ) se tine sema de solicitarea si sarcinile care actioneaza asupra ei deaceia la executarea acestora trbuie sa se respecte calitatea materialelor prescrise la proiectarea ansamblului si subansablului Sinplificind situatiile de incercare se poate considera ca asupra elementelor dintr-o construyctie metalica pot actiona patru forte principalesi anume:

84

-intinderea, compresiunea; -forfecarea; -incovoierea; -rasucirea sau torsiunea. Aceste forte(intinderea,comprimarea) simt forte sau solicitari numite si axiale deoarece sint produse de in diferite forme egale si de sens contrar si actioneaza pe pe directia axei barei. Pentru deminsionare s-a luat in considerare experimental ca rezistenta unei grinzi la solicitari axiale este proportionala cu aria sectiunii. In constructiile metalice cele mai utilizate materiale din otel laminat sint tablele si profilele

a)-TABLE-sant livrate in placi de forma dreptunghiulara(dimensiunile acestora se dau sub forma Lxlxg unde: L=lungimea tablei in mm; l= latimea tablei in mm; g=grosimea tablel in mm.

Toate tablele trebuie sa fie insotite de certificat de calitate eliberat de producator in care sint trecute calitatea materialului, sarja,caracteristicile mecanice si chimice.

b)-PROFILE-cornier cu aripi egale sau neegale.Se livreaza sub forma de bare,dimensiunile se dau sub forma: L-simbolizarea profilului in mm; A-dimensiunea unei aripi in mm; B-dimensiunea celelante aripi in mm. G-grosimea in mm Profil U-marcat UNP

85

86

87

TRASAREA Trasarea este operatia tehnologica de conturare prin linii si puncte,pe baza desenului de executie care se exacta semifabricatelor care ulterior vor fi prelucrate manual(debitare,indoire,prelucrare prin aschiere etc)dar si in timpul operatiei de asamblere pentru pozitionarea pieselor. Instrumente de trasare Acul de trasat este confectionat din otel avind capetele ascutite iar la mijloc ,un manson din material plastic sau o bucsa randalinata.Duritatea virfurilor se asigura prin tratarea lor termica sau prin lipirea (prin alamire)a unui aliaj dur. Unul din virfuri este de obicei indoit pentru trasarea in interiorul gaurilor sau acolo unde virful drept nu poate intra

Ruleta metalica este un mijloc de masurare si trasare a dimensiunilor liniare,construita dintro panglica de otel subtire si flexibila ,gradata care se poate stringe intr-o cutie metalica.

Trasatoarele paralele sint dispositive care folosesc la trasarea liniilor paralele orizontale sau verticale.( se folosesc de obicei la trasarea in spatiu) Pentru trasare virful acului se fixeaza la inltimea dorita si se deplaseza paralel pe masa de trasat, atingind cu virful acului piesa care trebuie trasata.trasatoarele pot fi de doua feluri: trasatoare paralele simple sau,trasatoare paralele gradate care difera prin faptul ca cel de-al doilea tip are,in locul tijei verticale,o tija gradata ce permite fixarea acului la o anumita inltime

88

Distantierele servesc la trasarea unei linii paralele la contur.Pot fi fixe sau reglabile Compasurile folosesc la trasarea cercurilor sau a arcelor de cerc,precum si la construirea ungiurilor ,la impartirea dreptelor și cercurilor in segmente și părți egale etc.

89

Punctatoarele(chernerul) se folosesc la marcarea centrelor gaurilor ce urmeaza a se executa prin trasaj sau pentru marcarea prin puncte a liniilor trasate pe piese.Se executa din otel de scule cu lungimea de 100-150 mm.Capatul unde se loveste cu ciocanul se executa bombat iar celalant capat se executa conic si se termina cu un virf ascutit 60.

Echerele(vinclu) acestea pot fi simple sau cu talpa,se folosesc la trasarea ungiurilor interioare si exterioare.Echerele se construesc cu ungiuri active la 45,60,90 si 120; cele mai utilizate sint cu ungiuri la 90

90

Sublerul de trasare are un virf ascutit si se foloseste la trasarea liniilor paralele ca si trasatoarele paralele gradate.

Șublerul este alcătuit din:rigla gradată(1) cursor(3) care glisează în lungul rigei.Atît rigla cît și cursorul sînt prevăzute cu cicori de măsurare lungi(7și8), iar unele șublere sînt prvăzute cu scurte(5și6).Pe cursor sînt și reperele

91

vernierului(9).Vernierele se execută

-10 diviziuni pentru precizia de citire de 0,1mm; -20 diviziuni pentru precizia de citire de 0,05mm; -50 diviziuni pentru precizia de citire de 0,02.

92

Reperul „0”al vernierului coincide cu reperul „0” al riglei la suprapunerea suprafețelor de măsurare cu ajutorul cu șurubului de blocare(4). Pentru a se executa măsurarea cu șublerul se prinde piesa de măsurat în ciocul riglei și al cursorului, lungimea care se măsoară fiind egală cu distanța dintre suprafața de măsurare a ciocului riglei și acea a cursorului. Evaluarea dimensiuni măsurate se face citind numărul de milimetri de pe rigla gradată depășiți de reperul „0” de pe vernier la care se adaugă o fricțiune calculată în felul următor:se observă a cîta diviziune de pe vernier se aliniează cu una de pe rigla gradată( acestea fiind zecimi de milimetri).

93

Raportorule mecanice este instrumentul de trasare , masurare si verificare a unghiurilor acestea pot fi simple sau cu rigla mobile.

94

Riglele (Liniar) acestea sint simple sau gadate, sint executate din aluminiu sau otel si se folosesc la trasarea liniilor drepte dar si la masurarea lungimilor

Trasarea se executa cu acul de trasat sau sfoara cu creta si apoi liniile obtinute se marcheaza cu punctatorul(chernerul) Trasarea pote fi ; -plana; -in spatiu; -dupa sablon; -dupa model;

Trasarea plana este trasarea conturului si a linilor caracteristice necesare executarii piesei pe o singura suprafata plana dominant (de exemplu foaia de tabla) si se recomanda urmatoarea ordine de trasare : axele orizontale , axele verticale,centrele cercurilor sau ale arcelor de cerc in scopul racordarii celorlante linii. Insemnarea pe suprafata materialului se face cu acul de trasat.Pntru o trasare buna,fiecare linie se va trasa o singura data,tinind acul in pozitie corecta.Pentru a nu se sterge liniile trasate in timpul prelucrarii,acestea se marcheaza cu punctatorul.

95

Trasarea in spatiu este trasarea conturului si a linilor caracteristice necesare executarii piesei pe mai multe fete ale semifabricatului O Importanta deosebita o prezinta alegerea corecta a bazelor de masurare .Toate dimensiunile trebuie masurate fata de o singura linie sau o singura suprafata aleasa ca baza. Trasarea dupa sablon se foloseste in cazul executarii unui numar mare de piese identice Cind nu este permisa sau nu este posibila gaurirea materialului sau a semifabricatului .Pentru a obtine o trasare corespunzatoare se va fixa précis si sigur pentru a nu se misca in timpul trasarii.

96

Trasarea dupa model este asemanatoare cu metoda trasarii dupa sablon,cu deosebirea ca in locul sablonului se foloseste insasi piesa. Metoda este folosita mai mult in atelierele de reparati, unde trasarea se face dupa piesa uzata sau dupa o piesa similara de la un alt ansamblu sau alta masina. Pregatirea trasari Pentru ca trasarea sa se execute in bune conditii inainte de inceperea acestei operatii va trebui sa se tina seama ca piesa ,foaia de tabla profilul care urmeaza a fi trasat sa fie asezat pe un plan drept in asa fel ca in timpul trasari sa se poat masura toate cotele fara abateri. Controlul semifabricatului se face ininte de inceperea operatiei pentru descoperirea eventualelor defecte de fabrictiie cum ar fi porozitatile,fisurile,deformatiile etc. De asemenea se va face un control dimensional al semifabricatului in raport cu cu desenul sau modelul pentru a se asigura in final calitatea necesara piesiei care urmeaza a fi executata. Pregatirea materialului pentru trasare consta in curatirea de oxizi si impuritati a suprafetelor ce urmeaza a fi trasate ,indepartarea bavurilor sau a aspertaatilor care ar incomoda trasarea si vopsirea acestor suprafete cu emulsie de creta sau solutie de sulfat de cupru,in scopul scoaterii in evidenta a linilor trasate. Emulsia de creta se foloseste pentru vopsirea suprafetelor neprelucrate.Se obtine din praf de creta cu apa si un adaos de 5-10% ulei de in fiert cu clei.Se aplica cu pensula pe suprafata de trasat ,obtinindu-se ,dupa uscare ,un strat de vopsea subtire si suficient de rezistent. Solutia de sulfat de cupru se foloseste pentru vpsirea suprafetelor prelucrate ce urmeaza a fi trasate.Se obtine dizolvind 15-20g sulfat de cupru (piatra vinata) intr-un litru de apa. Alegerea suprafetelor de referinta consta in astabili suprafetele ce servesc ca baza de masurare si fixarea axelor de orientare.Se iau ca baza de masurare muchile exterioare ale pieselor sau anumite linii care se traseaza special in acest scop,cum ar fi axele de simetrie, axele principale etc. Controlul operatiei de trasare dupa terminarea operatiei se vor sterge linile ajutatoare trasate cu sfoafa si creta si inainte de operatia de prelucrare se va executa o confruntare a cotelor de pe desen sau model cu cele trasate pe material sau semifabricat. Pentru aceasta se foloseste acelasi instrument ca la trasare adica; rigle gradate ,rulete,echere ,raportoare etc.In cazul trasari dupa sablon verificarea acestuia se va face inainte de inceperea debitari.deoarece operatia de trasare este foarte importanta la finalizare controlul acesteia va fi facut de lucratorii cu inalta calificare si experienta in munca. Operatia de trasare se executa de obicei in atelierele unde piesa sau semifabricatul urmea afi prelucrat(ateliere de debitare de prelucrare prin aschiere de indoire)dar si in ateliere special amenajate cu dispositive ,mese de trasat etc.

97

DEBITAREA Debitarea sau taierea este operatia tehnologica care are drept scop desprinderea totala sau partiala a unei parti de metal.la desprinderea totala se poate urmari divizarea unui semifabricat in mai multe bucati,adica operatia de debitare,sau desprinderea unor portiuni de metal sub forma de deseuri in procesul de prelucrare a unei piese Debitarea metalelor se poate executa prin trei metode: -debitarea mecanica; -debitarea termica ; -debitarea prin electroerodare; -debitarea in regim special. Inainte de alegerea metodei trebuie sa se aiba in vedere mai multe aspect cum ar fi: -forma si dimensiunile semifabricatului ce urmeaza a fi debitat; -forma si dimensiunile piesei care urmeaza sa se obtina; -tolerantele si calitatea suprafetelor debitate ; -dotarea sectiei unde urmeaza a se executa operatia ; Debitarea mecanica secaracterizeaza prin acea ca separarea partilor de metal se realizeaza prin mijloace mecanice ,sub actiunea unei forte. In functie de natura acestei forte,taierea mecanica se poate executa prin forfecare sau prin aschiere. Debitarea prin forfecare se realizeaza cu ajutorul foarfecelor si dispositive de stantat. Scule si dispositive folosite la aceasta operatie: -foarfece de mina care folosesc la debitarea tablelor foarte subtiri pina la 0,5mm; -foarfece de banc cu pirghie pentru debitarea tablelor pina la 3mm; -foarfecele –gilotina se foloseste in atelierele de constructii metalice mari permite debitarea tablelor groase pina la 20-25mm si dimensiuni pina la 3m. Acționarea principală este electrohidraulică sau electropneumatică.

98

Limitarea tăieturi se poate face în două variante: -electric; -electronic

-foarfecele vibrator la care miscarea de rotatie a axului motorului electric este transformata in miscare rectilinie alternative si transmisa cutitului superior al foarfcelui cu o frecventa de 1000 la 1700 curse pe minut se pot debita table cu grosimea pina la 3mm;

-masina de rontait functioneaza pe principiul foarfecelui vibrator este o masina fixa care permite debitarea pieselor cu contururi complicate si grosimi pina la 4mm;

99

-foarfecele cu cutite -disc cu o singura perche sau cu mai multe perchi de cutite in forma de discuri care se rotesc in sens contrar si permit taierea tablelor cu grosimi pina la 2mm; -foarfecele pentru debitarea profilelor au cutite scurte si robuste adaptate la forma profilului; -debitarea prin stantare, se bazeaza in esenta prin tensiunile de forfecare produse intre piesa si poansonul utilizat . Grosimea de debitat depinde de rezistenta la rupere a materialului si de perimetrul piesei. Poansonul are forma conturului ce trebuie debitat iar matrita aceiasi forma interioara si permite trecerea piesei debitate. Debitarea prin aschiere secaracterizeaza prin faptul ca se indeparteaza o parte din material sub forma de aschi.aceasta operatie se executa cu fierastraie, masini-unelte si cu pietre abrasive. Scule si dispositive folosite : Fierastraiele sint unelte sau masini-unelte la care scula taietoare este prevazuta cu dinti ce constituie taisuri ordonate.Miscarea sculei depinde de forma ei; astfel ,pentru pinzele de ferastrau in forma de lama,miscarea este rectilinie –alternativa,pentru cele in forma de banda,miscarea este continua de translatie iar pentru cele in forma de disc.miscarea este de rotatie Fiecare dintre aceste miscari este combinata cu o miscare de patrundere(avans) in metal care face posibila taierea . -fierastraul manual(bonfaierul) se compune dintr-o metalica prevazuta cu doua capete,intre cace se monteaza cu stifturi pinza de fierastrau; -fierastraul circular lucreaza cu scule sub forma de disc care sint prevazute cu dinti aschietori;

-fierastraul mecanic alternativ la care scula utilizata este pinza- lama care are o miscare rectilinie alternative fata de bratul oscilant este prevazut cu mengina in care sint prinse barele de metal pentru ca acestea sa nu se miste in timpul debitari;

100

-fierastraul cu banda scula intrebuintata este este pinza – panglica iar miscarea principala de lucru este continua si in acelasi sens acest tip de fierstrau prezinta o serie mare de avantaje pertru ca au o productivitate mare si un cimp mare de utilizare ; Cele mai noi tipuri de fierstraie sint prevazute cu distantiere iar mengina de prindere a barelor poate fi intoarsa 30°; 45°;60° in functie de forma piesei cere trebuie debitata. -masina de debitat cu disc abraziv (harcea –parcea) ca constructie sint asemanatoare cu fierastraul circular scula taietoare fiind un disc abraziv cu grosimea de 1-3mm si diametrul pina la 400mm. avnd viteze foarte mari,discurile abrasive sint fabricate din liant de caucic pentru a nu se sparge. Un alt procedeu de debitare este debitarea pe strunguri special se foloseste la debitarea barelor rotunde .In comparative cu fierastraiele , strungurile au o productivitate mai mare.lucreaza cu scule simple care se reascut usor ,dar pierderea de material este mai mare. DEBITAREA TERMICA Debitarea termica( prin topire locala )consta in separarea materialului sub actiunea termica a unei surse de caldura care topeste metalul in zona de tebitat .in functie de sursa de caldura se deosebesc urmatoarele procedee: -debitarea cu flacara oxi-gaz; -debitarea cu plasma; -debitarea cu laser; -debitarea cu arcul electric; Flacara de gaz, folosita pentru debitarea metalelor,se obtine prin aprinderea amestecului de gaz si oxigen,dupa iesirea acestora din suflai.gazele folosite la acesta operatie sint: -oxigenul(pentru intretinerea arderi) Gaze combustibile: -acetilena; -metanul; -propanul; Debitarea cu flacara oxi-gaz se bazeaza pe proprietatea pe care o au unele metale sau aliaje ,care incalzite local cu flacara de gaz pina la temperatura de aprindere in oxgen si supuse in locul incalzit actiuni unui jet suplimentar de oxigen ,sa arda ,dezvoltind o cantitate mare de caldura.Pentru ca procesul sa decurga fara intrerupere ,este necesar ca metalul sau aliajul supus operatiei respective sa satisfaca urmatoarele conditii:

101

-temperatura de topire a materialului sa fie superioara temperaturi de ardere a acestuia in oxigen: -temperatura de topire a oxizilor sa fie inferioara temperature de topire a materialului supus prelucrari: -oxizi rezultati sa fie cit mai fluizi pentru ca jetul suplimentar sa-I indeparteze cit mai usor: -conductivitatea termica a materialului supus prelucrari sa fie cit mai mica : aceasta conditie este necesara pentru obtinerea suprafetelor netede: -caldura degajata prin arderea metalului sa fie cit mai mare ,pentru ca pierderile de caldura care au loc in timpul procesului sa fie compensate: -metalul supus prelucrarii sa nu contina elemente greu fuzibile ca molibden, volfram etc,sau acestea sa fie intr-o proportie cit mai redusa,pentru nu ingreuna procesul: -materialul de prelucrat sa nu contina defecte ca sufluri,crapaturi incluziuni etc. Otelul moale corespunde tuturor acestor conditii,deoarece are o temperature de topire de peste 1480°C In timp ce temperature de aprindere in oxigen este de circa 1150°C; zgura ce rezulta este fluida si are temperatura sub temperatura de topirea otelului, astfel incit produsele de ardere sub actiunea jetului de oxigen pot fi usor eliminate. Otelurile cu un continut mare de carbon si cu alte elemente de aliere nu satisfac in totalitate aceste conditii in plus in timpul debitari prezinta pericolul formari unor zone dure sau cu fisuri Debitare cu flacara oxi-gaz se poate face; -manul unde dirijarea flacarii si a jetului de oxigen se face manual pe linia de taiere trasata in prealabil; -semi-automat unde dirijarea flacarii se face cu ajutorul unor masini de taiere portative alcatuite dintrun carucior actionat electric pe care este montat un brat sau consola pe care se monteaza 1sau 2 suflaiuri; -automat se executa cu ajutorul unei masini(stationare) care asigura piesei taiate o precizie dimensionala si o calitate ireprosabila suprafetei taeturii, fara sa mai fie necesara trasarea prealabila sau vreo prelucrare ulterioara a taieturii ,cu posibilitatea de a se lucra simultan cu mai multe suflaiuri. Avantajele debitari oxi-gaz: -se poate executa cu costuri reduse pentru proces si echipament; -posibilitate de debitare a grosimilor mari; -echipament mobil; -posibilitate de adaptare a echipamentului si la alte procese (sudare, tratamente termice etc); -posibilitate de debitare amai multor piese simultan;

102

Dezavantaje: -precizie si calitate scazute comparative cu alte procese; -energie termica indusa ridicata ,deformtii foarte mari; -rost mare de taiere; -se pot debita doar otelurile carbon slab aliate; -proces lent si productivitate scazuta;

Sensibilitatea otelului la taierea cu flacara: Datorita ciclului termic creat, la taierea cu flacara se produc unele modificari ale caracteristiclor otelului in zona taieturi.Felul si importanta acestora sint determinate de compozitia chimica a otelului, in zona taieturi. Sensibilitatea otelului la taierea cu flacara este dependenta de continutul de carbon, elementele de aliere, grosimea tablei latimea taieturi. Caracteristic la taierea cu flacara este formarea structurii de calire in portiunea de supra incalzire mai ales la otelurile cu un continut mare de carbon si la otelurile aliate sensibile la calire. In zona invecinata taieturi creste continutul de carbon si scade cel de mangansi siliciu.Procesul de carburare este favorizat decaracterul preferential al oxidari,de actiunea zgurei asupra materialului,de difuziunea carbonului in zona taieturi. Debitare cu plasma-un jet de gaz cu o viteza foarte mare (care poate fi aer,oxygen sau azot) incalzit la temperaturi foarte inalte printr-un arc electric format intre electrod si piesa de lucru Temperatura foarte inalta a jetului de plasma care poate ajunge pina la 20 000C permite topirea oricarui metal Corespunzator felului si grosimii materialelor supuse debitari ,gazului plasmagen utilizat exista diverse procedee de taiere cu plasma differentiate dupa tipul constructiv al generatorului si materialul catodului. -taierea cu plasma prin topire presupune introducerea energiei necesare topiri materialului din rost prin intermediul arcului de plasma.

-taierea cuplasma prin oxidare partial foloseste pe linga energia arcului de plasma si energia de reactiile exoterme ale oxigenului continut gazul plasmagen cu elemente de aliere continute de materialul de taiat

103

Gazul plasmagen este aerul sub presiune ,uscat,lipsit de impuritati,iar in cazul generatoarelor adecvate si oxigenul pur Oxigenul din gazul plasmagen mareste puterea de taiere prin oxidarea elementelor de aliere din materialul rostului de taiere si micsoreaza formarea bavurii la diferite aliaje metalice. Primele aplicatii ale debitarii cu plasma au fost orientate asupra aluminiului si a aliajelor sale.ulterior procedeul sa extins si sa dezvoltat si asupra otelurilor inoxidabile,otelurilor carbon si metalelor neferoase Debitarea cu plasma se poate executa manual (cind arzatorul este condus manual pe o linie de taiere trasata in prealabil) sau automat cind arzatorul este derijat de o masina cu comanda numerica obtinnduse o mare productivitate. In comparatie cu debitarea oxi-gaz debitarea cu plasma prezinta urmatoarele avantaje: -viteza mare de debitare; -productivitate mare; -calitate ridicata a debitarii; -se pot debita material feroase cit si neferoase La alegrea procedeului de debitare cu plasma trebuie sa se tina seama si de costul foarte mare al consumabilelor necesare pentru realizarea debitari,rost mare al taieturi si deforatii mari ale pieselor Debitarea cu laser principial,taiera cu laser consta in focalizarea unui fascicol laser la suprafata metalului de taiat,prin intermediul unui sistem optic dintr-un punct focal de diametru mic(0,10,2).urmare a acestui fapt desditatea de energie creste mult si metalul este topit.Prin intermediul unui jet de gaz de taiere suflat coaxial cu fascicolul laser,metalul topit este indrepartat si se ralizeaza taierea metalului. Avantajele deosebite ale acestui proces sint : -posibilitate de taiere a unei vaietati largi de materiale metalice si nemetalice; -deformatii minime ale pieselor -rost de taiere ingust(0,5mm la table din otel de 2mm)cea duce la taieri precise -calitate foarte buna a suprafetei taiate,fara oxizi,particule straine,stropi fisuri etc; -proces silentios si rapid; Dezavantajele principale ale taierii cu laser sint: -calitate redusa la grosimi mari;

104

-grosimi de material reduse in comparatiecu alte procedee; -proces scump; -echipament costisitor; -dificultati in taierea meterialelor cu reflexibilitate si conductabilitate termica crescute,respectiv cuprul si aluminiul; Debitarea cu arculelectric taierea cu arcul electric consta in topirea materialului de in zona rostului de taiere cu ajutorul unui arc electric intretinut, intre un electrod fuzibil sau nefuzibil si piesa de taiat indepartarea partiala sau totala a materialului topit se face cu un jet de aer comprimat sau datorita gravitatiei Elec trozi folositi pot fi din carbune (taiere arc- aer),tubular din otel (taierea oxi-arc) sau obisnuiti din otel Principalele avantaje: -accesibilitate; -cost redus prin investitii minime; -posibilitate de taiere a majoritatii metalelor utilizate in structure sudate; Dezavantajele taierii cu arc electric: -calitate redusa asuprafetei taiate; -consum ridicat de materiale de taiere; -energiie termica indusa ridicata si deformatii importante

-proces de taiere lent; -rost mare de taiere; Taierea andomecanica-la o sursa de current continuu de tensiune 20-30V se fac legaturile astfel incit piesa de taiat devine electrod pozitiv (anod),iar scula (un disc metallic ce se roteste) devine electrod negative (catod). Prin miscare de avans a sculei are loc dintre scula si piesa in anumite puncte ale piesei care se topesc si sint inlaturate. Procesul continua pina la taiera totala a piesei care se realizeaza intr-un termen scurt si cu o taietura mai ingusta si se aplica la taierea semifabricatelor din material greu prelucrabile. Taierea prin scintei se foloseste la debitare pieselor cu profil complicat (interior sau exterior)din metale cu duritate mare.In lichidul active sint cufundate scula si piesa intre care are loc descarcarea

105

electrica si odata cu scinteile se smulg din piesa si particule de metal. Se aplica cu rezultate foarte bune la confectionare stantelor.

DEBITAREA PIESELOR CU JET DE APA Pocesul de debitare cu jet de apa consta in dirijarea unui jet de apa sub presiune ridicata (pina la 6000 bar)si viteza mare (500-900m/s) la locul de taiere.presiunearidicata a jetolui de apa exercita tensiuni de compresiune asupra materialului si se realizeaza rostul de taiere Presiunea mare a jetului de apa se obtine cu un sistem de motopompe si un multiplicator hydraulic fiind inmagazinata intr-un acumulator hdraulic ce regleaza debitul de iesire al jetului de apa (520dm3/min).Diiametrul mic al duzei (0,08-0,5mm)si presiunea ridicata asigura viteza mare a jetului la iesirea din duza. Principalele avantaje ale procedeului sint: -posibilitatea taieri tuturor materialelor cu utilizari industriale; -absenta incalziri zonei prelucrate si deci evitarea alterari propietatilor materialului in zona taieturii; - lipsa deformatilor pieselor prelucrate -pierderi minore de material datorita rostului ingust de taiere (0,7-2,5mm) -nu se emit gaze in timpul taieri; -grosimi mari de material prelucrate; -posibilitatea taieri mai multor table la pachet. Dezavantaje: -cost ridicat pentru achizitionarea echipamentului: -proces lent si zgomotos: -exploatare si intretinere costisitoare.

DEBITAEA PRIN ȘTANȚARE Se numeste stantare operatia mecanică de fasonare la cald sau la rece, fără aschiere, a unor obiecte de aceeasi formă, din material cu una sau două dimensiuni mici fată de celelalte (tablă, bandă, discuri, sârmă) efectuată prin tăiere cu ajutorul unor stante, sau prin deformare 106

plastică. Operatiile de stantare, executate cu ajutorul stantelor, se mai numesc procedee de tăiere, care constituie operatii la care o parte din materialul de prelucrat se separă partial sau total, de cealaltă parte, după un contur închis sau deschis, benzi, fâsii sau semifabricate individuale. Se prelucrează diferite materiale: table din oteluri si aliaje neferoase, hârtie, materiale textile, piele (în industria de încăltăminte), celuloid, textolit, etc. Stantarea se foloseste în diferite ramuri industriale, cum sunt: constructia de masini, confectii metalice usoare, industria electrotehnică etc. Pentru a realiza operatii de stantare se folosesc de la mecanisme simple care se actionează manual, prese mecanice, prese hidraulice de mare putere, pana la masini de stantat controlate cu ajutorul calculatorului (cnc punch machine). Principalele operatii care se pot realiza prin stantare sunt: decuparea, retezarea, sectionarea (separarea), slituirea, crestarea, perforarea, decuparea, tunderea marginilor, debavurarea, curătirea pe contur. Se pot prelucra materiale diverse, ca metale, plăci de plastic, hârtie sau carton. Masinile cu control numeric pot efectua de asemenea si operatii de ambutisare, nervurare, marcare sau filetare.

Principiul debitarii prin stantare Stanta este o scula compusa din cel putin doua elemente active asociate, cu un contur al sectiunii transversale corespunzator conturului piesei, ambele sau cel putin unul din elemente fiind prevazute cu muchie taietoare, in scopul taierii prin forfecare, respectiv strapungere.

Stante cu doua elemente activ taietoare: 1 – poanson; 2 – obiectul prelucrarii; 3 – placa de taiere (matrita). Fig. 16 In general, stanta este actionata de o presa, unul din elementele active (placa de taiere, placa de sprijin) fiind fixat pe masa presei, iar celalalt (poansonul) fiind fixat in culisorul presei care efectueaza o miscare de translatie rectilinie alternativa. La stantare, obiectul prelucrarii are in zona taierii in general forma plata (la table, benzi, formate piese semifinite), dar se taie cu stante si bare sau piese semifinite cu pereti subtiri de orice forma, cu adaptarea formei muchiilor taietoare ale elementelor active la forma conturului de separare si eventual cu miscari relative intre acestea, mai complexe decat miscarea de translatie rectilinie.

Procesul de taiere prin stantare 107

Particularitati: In afara de unele operatii de retezare, care sunt identice cu operatiile de forfecare cu lame drepte in miscare de translatie, operatiile de stantare cu taisuri asociata sunt caracterizate de prezenta la elementele active (poanson si placa detaiere) a unor muchii taietoare conjugate, cu contur inchis sau semiinchis. Aceasta situatie determina particularitatile generale ale procesului de taiere la stantare: - obiectul prelucrarii nu mai poate fi rasturnat, ci doar eventual incovoiat in apropierea zonei de prelucrare; - deformatiile elastice ale portiunilor separate din obiectul prelucrarii (datorate extrudarii materialului de catre elementele active ale stantei) determina, in general, functie de factorii procesului de stantare, fixarea prin strangere a acestora in deschiderea placii de taiere, ceea ce necesita anumite forte de impingere, respectiv de scoatere de pe elementele active. Procesul de taiere si forta necesara la stantare sunt influentate de un mare numar de factori determinati de: - obiectul prelucrarii: - natura - caracteristicile mecanice - gradul de ecruisare prealabila a materialului - grosimea in portiunea stantata - forma si dimensiunile conturului stantat - stanta: - marimea si uniformitatea jocului dintre poanson si placa taietoare - unghiul de inclinare al muchiilor taietoare - forma profilului sectiunii transversale a orificiului placii de taiere - gradul de ascutire si duritatea taisurilor - lubrifiantul folosit - regimul de lucru (viteza de deformare) - tipul operatiei

108

Tehnici moderne de debitare prin stantare Astazi, presele clasice au fost inlocuite cu tehnici moderne de stantare a tablelor, masini comandate cu ajutorul calculatorului (cnc), care permit prelucrarea dintr-o singura prindere a unor formate de tabla standardizate cat si netandardizate.

Fig. 17 Masina de stantat CNC Trumpf 1. Batiul masinii 109

2. 3. 4. 5.

Magazia liniara de scule; Capul hidraulic de stantare; Dispozitiv de preluare a semifabricatelor; Masa de lucru.

Semifabricatele obtinute pot avea diferite prelucrari asa cum se poate observa si in figura de mai jos:

Fig. 18 Semifabricat 1. 2. 3. 4. 5.

Gauri de diferite forme in interiorul conturului; Decupari la diferite unghiuri; Ambutisari Contur exterior cu diferite zone de tranzitie la diferite unghiuri Contruri interioare

Avantajele si dezavantajele debitarii prin stantare Avantaje:

110

- precizie mare a dimensiunilor si calitate bună a suprafetelor, ceea ce permite eliminarea unor prelucrări mecanice ulterioare sau reducerea acestora la minim; - posibilitatea efectuarii mai multor operatii dintr-o singura prindere a tablei si pe formate diferite; - prelucrare mecanica la rece – nu schimba proprietatile materialului; - calificare redusă a muncitorilor si posibilitatea servirii mai multor locuri de muncă de către un singur muncitor Dezavantaje - cost relativ ridicat al stantelor; - limitarea grosimii semifabricatului; - nu se poate prelucra doua sau mai multe semifabricate suprapuse.

POLIZAREA Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere apieselor metalice cu ajutorul pietrelor de polizor.Pietrele de polizor sint corpuri abrasive rigide fixate pe masini numite polizoare care le imprima o miscare de rotatie.polizarea se executa asupra anumitor piese si poate urmari: -curatirea de bavuri a suorafetelor si a muchilor semifabricatelor ( piese debitate, turnate forjate etc); -prelucrari de degrosare; -sanfrenare pieselor; -ascutirea sculelor; Polizarea se executa de obicei pe uscat.Miscarea principala derotatie este data de masina iar miscarea de avans se realizeazafie prin apasarea piesei pe piatra abraziva (la polizoarele stabile) fie prin apasarea discului abrazivpe piesa (la polizoarele portative). Polizarea marginilor taiate trebuie executata in asa fel incat sa rezulte o suprafata neteda si fara denivelari. Pietrele de polizor sint formate din granule abrasive de o anumita marime,legate intre ele cu ajutorul unui liant si se caracterizeaza prin:forma, dimensiuni ,natura liantului,structura si duritate. Forma si dimensiunile.In lucarile curente in constructii metalice se folosesc pietre abrasive de forma cilindrica ,conica (pitrele cu tija metalica) in functie de intrebuintarea lor acestea au diametere diferite.

111

Liantii folositi la fabricarea pietrelor sint: ceramic, lianti pe baza de bachelita ,lianti pe baza de cauciuc Structura pietrelor de polizor este o caracteristica determinate de cantitatea de granule abrasive ,cantitatea de liant cit si pori existenti. Structura rara favorizeaza capacitatea de aschiere. Pietrele de polizor cu o structura foarte deasa se folosesc la piesele foarte dure pentru ca se pot infunda cu aschii. Duritatea unei pietre este determinate de rezistenta granurelor abrasive la tendinta de desprindere sub actiunea eforturilor ce apar in timpul polizarii.Dupa duritate pietrele pot fi foarte moi,moi,mijlocii,tari si foarte tari. Polizoare polizoarelr pot fi de doua feluri:stabile si mobile. -polizorul stabil cu batiu se intilneste in toate atelierele de constructii metalice si este folosit la ascutirea sculelor fasonarea pieselor etc.Este prevazut cu doua pietre de polizor montate pe axul principal. - polizorul stabil cu suport se foloseste la ascutirea sculelor fasonare pieselor si are tot doua pietre. Pentru sprijinirea pieselor in timpul polizarii, polizoarele sint prevazute doua suporturi reglabile,amplasate in dreptul pietrelor de polizor ,iar in dreptul fiecarei pietre sint montate doua ecrane transparente pentru protectia ochilor. Polizoarele mobile servesc la polizarea pieselor mari si grele si pot fi de doua feluri: -polizoare de mina ,care pot fi electrice sau cu aer comprimat, corpurile acestora sint confectionate din aliaje usoare de Al deoarece trebuie tinute in mina in timpul polizari; -polizoare pendulare (suspendate) compuse din motorul electric si piatra de polizor montate la extremitatea unui support totul fiind suspendat de un punct al suportului,astfel ca acesta sa ramina in echilibru si sa fie manevrat cu usurinta. Pentru executare operatiei de polizare( dup ace se allege tipul de piatra abraziva corespunzator caracteristicilor pieselor care se prelucreaza se verifica calitatea acesteia si se monteaz pe polizor) este necesar este necesar sa se stabileasca regimul de lucru respective viteza periferica (de aschiere a pietrei) care se allege in functie de materialul care se prelucreaza si deprocedeul de lucru.

112

PILIREA Ca si operatia de polizare pilirea este operatie de prelucrare prin aschiere folosita pentru ajustarea suprafetelor interioare si exterioare in vederea obtineri unui grad de netezime a formelor si dimensiunilor precise. Operatia se executa de obicei dupa alte prelucrari mecanice curente. Inainte de inceperea operatiei de pilire piesa trebuie curatata de ulei deoarece in acest caz pila aluneca pe suprafata de prelucrat si nu mai aschiaza metalul. Trebuie sa se studieze desenul de executie , sa se masoare semifabricatul,pentru a se vedea daca acesta are adaosurile pentru prelucrare si dupa calitatea suprafetei care trebuie sa rezulte se aleg Dupa modul de actionare a pilei pilirea poate fi manuala sau mecanica. Pilirea manuala seexecuta in general dupa operatia de taiere pentru a inlatura adaosul de prelucrarepentru sabloane si piese prelucrate pe masinile unelte pentru tesirea muchiilor si pentru netezirea anumitor suprafete. Pilirea mecanica sealizeaza cu ajutorul diferitelor masini pentru pilit si folosesc ca sculede aschiere pile de masina. La pilirea mecanica efortul este depus de masina,iar lacatusul dirijeaza pila sau piesa aceasta operatie se executa numai in atelierele de lacatuserie mari dotate cu utilaje corespunzatoare. CRITERIUL DE CLASIFICARE a)Dupa forma geometrica a corpului

DENUMIREA Late Triungiulare Rombice Cutit Patrate Semirotunde Rotunde Ovale -aspre (notate cu 0) -basterde(1) -semifine(2) -fine(3) -dublu fine(4) -cu dinti daltuiti -cu dinti frezati -cu dinti brosati

b)Dupa finetea dintilor

c)Dupa tehnologia de executie a dintilor

113

d)Dupa numarul de taieturi

-cu taietura simpla -cu taietura dubla -de uz general -de uz special

e)Dupa utilizare

ȘANFRENAREA PIESELOR Datorita importantei rolului si pozitionari pieselor in ansamblul care trebuie executat unele dintre acestea inaintea sudarii sint supuse operatiei de sanfrenare. Sanfrenarea este tot un proces de debitare ,ce consta in indepartare unei parti de material de pe una sau mai multe laturi ale piesei in functie de desenul de executie . Inaintea inceperi operatiei de sanfrenare trbuie sa se studieze desenul de executiie sa se masoare mai intii piesa ce urmeaza a fi prelucrata pentru ase vedea daca corespunde cu cotele din desen.De asemenea se va stabili modul cum se va executa operatia (manual sau pe o masina unealta) Sanfrenarea se poate executa : -manual cu ajutorul suflaiurilor de mina si a polizoarelor unghilare;

114

-semi-automat se executa cu tractoarele moile de debitare ;

115

-automata pe masini automate de debitat prin inclinarea brenerului (plasma sau autogen) la ungiul la care se doreste; -pe masini speciale de sanfrenat (raboteze)sau alte masini de prelucrare pren aschiere;

INDREPTAREA METALELOR Indreptarea este operatia tehnologica de prelucrare ce consta in indoirea in sens corespunzator , prin deformare plastica aplicata semifabricatelor in scopul obtineri unor suprafete plane si a le imbunatatii calitatea. -indreptarea este o operatie tehnologica pregatitoare pentru alte prelucrari mecanice si se aplica tablelor, profilelor,barelor etc.Ca urmare a deformarilor (indoituri,bombari,ondulati etc.) suferite in timpul transportului, debitarii a manipularilor gresite in timpul incarcari/descarcari sau in cazul depozitari necorespunzatoare.Aceste deformatii pot aparea si in timpul laminari principalelecauze pot fi: reglajul sau forma necorespunzatoare a cilindrilor de laminare(uzura),tensiuni interne ale materialului generate de conditiile neuniforme de racire,viteza de laminare necorespunzatoare.Acestea din urma fiind si mai greu de remediat. -o operatie de finisare atonci cind se aplica pieselor finite care au suferit deformari intimpul prelucrari aplicari incorecte a unui trtament termic,transportului necorespunzator de la un loc de munca la altul sau a spra solicitari. Dupa deformarea plastica atit la rece cit si la cald ,laminatele pot prezenta abateri de la forma corespunzatoare din punct de vedere al liniaritatii sau al planeitatii.

116

Forma si locul ondulatiilor difera fiind corelate cu cuzele care le genereza.Ondulatiile se caracterizeaza prin lungimea undelor si sageata denivelarilor. Materialele se comporta diferit in cadrul procesului de indreptare materialul este supus unor actiuni si forte exterioare care conduc la aparitia unor tensiuni interne.Otelul cu un continut mic de carbon(sub 0,5) si unele materiale neferoase ca:plumbul,zincul,aliajele moi si semi-dure pot se indrepta usor la rece.Pentru usurarea munci barele groase se incalzesc inaintea operatiei de indreptare.

Indreptarea se poate executa: -manual sau mecanic; -la rece sau la cald. Indreptarea manuala ,prin lovireacu ciocanul, materialul sufera o dubla deformare.Prima datorita fortei decompresiune a ciocanului, duce la marirea suprafetei lovite si este marcata prin urma lasata de ciocan pe suprafata materialului.A Doua deformare se datorestemomentului de incovoiere crea de forta si este marcat prinmicsorarea sageti. Se pot folosi trei procedee de indreptare dupa deformare urmarita in timpul indreptarii: -prin lovituri dese si usoare cu ciocanul care duc la deformari din prima categorie, se foloseste la indreptarea pieselor calite si a tablelor bombate; -lovituri puternice cu ciocanul care provoaca ambele categori de deformari, se foloseste pentru indreptarea meterialelor cu sectiune relativ mare si plasticitate buna; -provocarea momentului de incovoiere(cea de-a doua categorie de deformari) cu ajutorul dispozitivelor manuale de indreptare, sefoloseste la indreptarea barelor cu plasticitate buna. Indreptarea mecanica se poate executa pe masini de indreptat cu cilindri.Aceste masini sint compuse dintr-un numar impar de cilindri actionati electric prin intermediul unui reductor deviteza si un numar par de cilindri condusi prin lagare si care sint antrenati de miscarea de rotatie prin intermediul tablei, de catre cilindri conducatori.

117

a) pozitia cilindrilor b) masina cu cilindrii conducatori 1– cilindrii externi conducatori 2– cilindrii cu miscare independenta 3– cilindrii conducatori 118

c) masina pentru indreptat tabla groasa 1– pereche cilindrii conducatori 2– cilindrii cu miscare independenta d) masina cu cilindrii cu miscare independenta

Cilindri conducatori si cei condusi au sensuri de rotatie inverse. Indreptarea la cald.O metoda de indreptare apieselor deformate in timpul procesului de debitare sau sudare (cea mai simpla si mai raspindita) este indreptarea cu flacara oxi-gaz procedeu care se poate aplica numai pieselor din otel cu un continut redus de carbon.In acest caz operatia consta inrealizarea unei incalziri locale, astfel incit sa se asigure o deformatie a piesei egala si in sens contrar cu cea suferita de piesa la sudare/taiere. Prin incalzirea la temperaturi de700-800°C se urmareste, reducerea tensiunilor interne(prin revenire si reclistarizare) regiunea incalzita tinde sa se dilate si findca dilatarea este impedicata materialul sufera o comprimare in stare plastica.

119

Modul de incalzire si suprafata regiunilor incalzite se stabilesc de la caz la caz in functie de forma si dimensiunile piesei astfel incit deformatia suferita de piesa in urma incalziri locale sa o aduca pe aceasta la forma dorita, Acestprocedeu prezinta o serie de avantaje deoarece: -nu necesita instalatii speciale; -se poate aplica la piese de orice forma si pe orice parte a acestora. Dar daca procedeul nu este aplicat corespunzator si de lucratori cu experienta se pot introduce in piesele respective tinsiuni remanente si o operatie de indreptare ulterioara greu de executat.

120

ÎNDOIREA PTESLOR Indoirea este operatia frecvent utilizata prin care se modifica forma intiala a unui semifabricat sau a unei piese prin deformare plastic (la cald sau la rece) in functie de calitatea materialului, fara a se indeparta material. Semifabricatele supuse indoiri sint in general,table, bare, tivi sau sirme care au o sectiune uniforma. Opertia se executa pe anumite portiuni ale semifabricatului ,intre suprafete paralele ale partilor active inferioare si superioare ale matritei de indoit. Procesul de indoire ,indiferent de grosimea piesei care trebuie indoita este influentat de urmatorii factori : directia de laminare a semifabricatului; raza minima de indoire; razele prismei; arcuirea elastic a piesei dupa indoire; Indoirea se poate face( la rece sau la cald)manual utilizind dispozitive simple (in menghine pe nicovale sau dupa un sablon) mecanic( pe abkant sau pe valturi). -indoirea pe abkant se realizeaza prin asezarea piesei pe prisma masini (care se alege in functie de configuratia piesei) iar poansonul de indoire se coboara asupra semifabricatului caruia impreuna cu

121

matrita ii confera forma necesara;

Penru a se evita ruperea materialului in zona de indoire inainte de inceperea operatiei de indoire trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspect:

-materialul din care

este confectionata piesa;

-raza la care trebuie indoita.

122

Daca se constata ca piese se rupe in zona indoita ininte de indoire piesa va fi incalzita aceasta operatie se face in cuptor sau cu flacara deschisa.

De regula inaintea operatiei de indoire piesele se traseaza cu linile de indoire, dar unele abkanturi (tipuri mai noi ) sint prevazute dispositive de pozitionare precisa a semifabricatului fata de poansonul si matrita masini in acest caz se va obtine o precizie mai mare.Verificarea pieselor dupa indoire se fece cu instrumente generale de control(raportoare ,echere etc) iar a celor complexe cu ajutorul sabloanelor executate din tabla. -indoirea pieselor pe valturi, cu ajutorul acestora se pot indoi table luind forma cilindrica sau o forma conica.Pentru indoirea cilindrica a tablelor se utilizeaza trei cilindri: doi conducatori si unul condus.

123

124

Distanta intre cilindri se regleaza in functie de grosimea tablei,iar cilindrul condus este montat lateral si reglat la o distanta corespunzatoare razei de curbura la care trebuie indoita tabla. La capatul cilindrilor este prevazut un dispozitiv mobil(papusa) ce permite scoaterea tablei indoite dintre valturi.

AMBUTISAREA Ambutisarea este operatia de deformare plastic ce consta in modificarea formei unui semifabricat,de la forma plana la cea cava,sau in marirea adncimii unui semifabricat cav,cu sau fara modificarea grosimii peretilor. Semifabricatul din care se executa piesa cava se obtine prin debitare ,pe gilotina sau prin alte procedee. Poansonul sau matrita de ambutisat au prevazute raze de racordare pentru a nu taia table ,aceste raze depend de de forma piesei, de natura materialului si de calitatea suprafetelor poansonului si a matritei. Semifabricatul din tabla, de la care se porneste pentru ambutisarea unei piese, se determina theoretic in functie de caracteristicele piesei. La stabilirea formei semifabricatului trbuie sa se tina cont de forma geometrica a piesei cit si deformarea in timpul procesului de ambutisare.In timpul operatiei de ambutisare se poate produce subtierea materialului, cind jocul poanson si matrita este

125

mai mic decit grosimea tablei, sau fara subtierea tablei cind jocul mentionat este mai mare sau egal cu grosimea tablei. Datorita formelor complexe ale stantelor de ambutisat acest procedeu se aplica la fabricarea pieselor utilajelor tehnologice cind acestea au o forma simpla se obtin printro singura operatie de ambutisare si cind seria de fabricatie justifica realizarea unui asemenea dispozitiv. INDOIREA TEVILOR

Tevile au o larga raspindire in industria constructoare de masini,fiind folosite ca: semifabricate la fabricarea prin aschiere a diferitelor piese (bucse,inele); la fabricarea schimbatoarelor de caldura ,a sistemelor de racier a sistemelor hidraulice si pneumatic la confectionarea balustradelor etc.

fig

126

127

128

Indoirea este principala operatie de prelucrare a tevilor inainte de utilizare. Aceasta operatie se poate face la rece sau la cald in functie de:diametrul tevii, grosimea peretelui, de raza de indoire cit si raportul dintre diametru tevii si grosimea peretelui.Raportul D/g clasifica tevile in: -tevi groase daca D/g30. Pentru obtinerea diferitelor piese din teava (prin indoire, evazare,gituire, profilare etc) se utilizeaza tehnologii care utilizeaza dispositive simple de prelucrare specific seriei mici de fabricatie. Procedeul cel mai utilizat pentru indoirea tevilor este prin tragerea tevii pe rola cu ajutorul unor matrite si altor elemente ajutatoare (inclusive dornurila interiorul tevii) care elimina deformarea sectiuni,aparitia cutelor si fisurilor in zona de indoire.Deasemenea pentru a elimina deformatiile inainte de indoire teava se umple cu nisip. In procesul indoiri tevilor apar o serie de fenomene ce conduc la: subtierea grosimi peretelui exterior zonei indoite ,ingrosare peretelui lnterior zonei indoite, sau formarea de cute (atunci cind nu sint impedicate prim masuri corespunzatoare); aparitia fisurilor pe peretele exterior ca urmare a unui grad mare de deformare. Teava se va fissure la exterior cu cit raza de indoire este mai mica, grosimea peretelui mai mica, iar alungirea specifica materialului este mai mica. Din acest motiv se utilizeaza indoirea la cald atevilor subtiri. Indoirea la cald a tevilor operatia poate fi aplicata la orice diametru de teava si este cea mai intilnita poate fi efectuata cu dispositive simple la fabricarea coturilor pentru balustrade a conductelor pentru utilajele tehnologice etc. La indoirea dupa un profil plan a unui numar mai mare de tevi se pot realize dispositive care sa materializeze prin stifturi traseul tevi indoite.In acest caz semifabricatul din teava se va debita la o lungime mai mare, urmind ce dupa indoire sa se prelucreze la cotele finale dupa ce se va verifica cu sabloane din table daca indoirea afost executata correct. Indoirea la cald a tevilor in productia de serie mica se face implind teava cu nisip.Astfel se astupa un capat al tevii cu un capac din tabla, dop de lemn,aluminiu sau chiar otel.Teava aflata inpozitie vertical se umplecu nisip, lovind usor cu un ciocan din cauciuc sau lemn pentru arealiza umplerea totala. Nisipul trebuie sa nu contina impuritati sau pamint sa fie uscat pentru a nu contine nici cel mai mic procent de umiditate Prezenta pamintuluidetermina lipirea nisipului de pereti tevii,iar umiditateapoate provoca accidente grave prin axplozia nisipului ca urmare a evaporari apei in timpul incalzirii tevi (in vederea indoirii).Nisipul bine curatat si uscat se dilate in timpulincalzirii, exercitind o presiune asupra peretilor tevii, impedicind deformarea acesteia. Astfel se elimina ovalizarea si cutarea tevilor in procesul indoiri.

129

Granulatia nisipului depinde de diametrul tevi si anume: La diametere mici nisip de granulatie mica iar la tevii cu diametru mare sefoloseste nisip de granulatie mare.La indoirea tevilorcu diametru mic si grosime mica a peretelui se mai poate folosi ca material de umplere si plumbul topit. Dupa umplerea tevii cu nisip se astupa si celalant capat ,iar in continuare teava se incalzeste total (in cuptor)atunci cind profilul este complex si se obtine cu ajutorul unor dispositive ce-I defines completforma sau local cu ajutorul flacari oxi-gaz in cazul indoiriprofilelor simple. Indoirea tevilor pe dorn folosirea dornurilorin indoirea tevilor este impusa de necessitatea impedicari modificarilor de forma a sectiunii tevii in procesul indoirii si indeplinescacelasirol ca si nisipul,utilizat la indoirea in stare calda. La indoiri grele nici dornul nu elimina complet cutarea (ingrosarea) peretelui interior si nici subtierea peretelui exterior deoarece bilele au o forma sferica si nu exercita o presiune constant a pe toata suprafata interioara a tevii. Ca si la indoirea lacald a tevilor se debiteaza semifabricatul la o lungime mai mare decit desfasurata teortica a pesei de realizat, urmind ca dupa indoire sa se indeparteze adaosul tehnologic Si la indoirea tevilor are loc o arcuire dupa elierarea acestia di dispozitivul de indoire din aceasta cauza diametrul dispozitivului de indoire (rolei) se face la o valoare mai mica iar indoirea se face la un unghi mai mare decit cel prevazut in documentatia tehnica. Revenirea elastic se determina experimental pentru fiecare caz in parte. Tevile supuse indirii (si la cald si la rece) nu trebuie sa aiba zgirieturi, lovituri, pori sau alte defecte deoarece prin indoire acestea se amplifica. In toate cazurile indoirea trebuie executata incet constant pentru a nu determina o soicitare mare materiaului. De asemnea ete obligatoriu ca toate piesele dispozitivului (a masinii) ce vin in contact cu teava sa fie bine finisate, curate , bine intretinute, iarcele ce trbuiesa permita alunecare tevii trebuie bine unse cu ulei , unsoare consistenta in functie de marimea presiunilor din timpul indoirii.Piesele ce fac pozitionarea sau stringerea tevii in dispozitiv, in pozitia reglata, cit si rola de indoire nu trebuie unse deoarece poate permite alunecarea tevii di pozitia reglata. Indoirea pe masini speciale se face in acelasimod cu deosebirea ca se pot indoi toate categoriile de tevi laorice diametru si la orice grosime daca masina este dimensionata la forta necesara de indoire.Aceste masini pot fi hidraulice sau mecanice La indoirea pe dorn a tevilor cu o complexitate mare dornul utilizat pentruevitare cutelor si a deformari sectiunii transversale, a tevii,nu poate fi utilizat decit pentru prima parte a indoirii deoarece extragerea acestuia, dupa indoire, este dificila.

130

131

Este foarte importantca in cazul indoirii tevilor cu profil complex sa se traseze cu precizie linia inceputului de indoire, trasaj efectuat cu ajutorul unor dispoitive de trasat speciale, a sabloanelor sau masina poate fi prevazuta cu liniare gradate ce permit a masura lungimea segmentelor de dreapta inaintea razei de indoire.In acest mod este dificila realizare indoirilor aflatela ungiuri diferite de 90° deoarece teava trebuie correct pozitionata la fiecare indoire fata de indoirea anterioara.

132

GĂURIREA ȘI PRELUCRAREA GĂURILOR Găurirea este operatia tehnologică de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unor scule numite burghie,(spirale) executată pentru a se obtine o gaură întrun material compact . În timpul găuririi, piesa care urmează a fi găurită este fixă iar burghiul execută o miscare combinată compusă dintro miscare de rotatie (în directia săgetii n) si o miscare de translatie (în directia săgetii s). miscare de rotatie aburghiului se numeste miscare principală sau miscare de aschiere, iar miscarea de transltaie înlungul axului burghiului se numeste micare de avans. Trebuie sa se aiba in vedere in timpul gauririi ca gaura sa fie executata perpendicular cu suprafata materialului,gaurile sa fie perfect rotunde,sa nu aiba bavurisau margini nergulate.

EXECUTAREA OPRAȚIEI DE GĂURIRE Găurirea se poate executa: -cu trasare; -fără trasare. Executarea operației de găurire cu trsare cuprinde următoarele faze: -pregătirea locului de muncă; -trasarea și punctare centrului găuri ce urmează afi prelucrate trbuie adîncită cu un punctator; -prinderea piesei în menghină sau pe masa mașinii; -potrivirea și fixarea burghiului înaxul principal al mașinii; -stabilirea regimului optim de găurire; -executare găuri. La executarea găuriri fără trasare, cu ajutorul dispozitivului de găurire(ghidaj) se procedează astfel: -se fixseză piesa de prelucrat în menghină sau direct pe masa mașinii; -se aplică dispozitivul de găurire (șablonul) pe suprafața piesei și se fixează cu ajutorul unor șuruburi; -se execută găurirea. Găurirea se poate executa și în timpul asanblăriiatunci cînd: -datorită poziției găuri această operație nu este posibil ase executa înainte de asamblare; -sunt necesare găuri prin două sau mai multe piese care nu au aceiași axă; -sunt realizate găuri de corecție pentru poziționare sau pentru aspect; -găurile au dimensiuni foarte mici și necesită apoi operații de ajustare sau filetare.

133

Operația de găurire în timpul asanblării este executată cu mașini de găurit portabile atunci cînd piesele au gabarit mare și nu pot fi transportate și prinse pe masa mașinii.Mașinile de găurit portabile pot fielectrice sau pneumatice. SCULE ȘI DISPOZITIVE FOLOSITE PENTRU GĂURIRE Sculele folosite la găurire se împart ăn trei categorii: -scule care au forma și diametrul idintice ce cele ale găurii cere se execută(burghie,lărgitoare,adîncitoare etc) -bare cu cuțite pentru găurire ; -scule speciale și combinate.

134

Burghiul elicoidal este scula cea mai folosită la executarea găurilor și se folosește în special pentru prelucrarea materialului plin.Celelalte scule se folosesc lalărgrea sau finisarea găurilor. Burghiele se execută într-o gamă largă de dimensiuni,și forme(cu coadăcilindrică sau pentru dimensiuni mai mari cu coadă conică). În cazul găurilor de dimensiuni mari se folosesc burghie tubulare .Acest burghiu este prevăzut în partea frontală cu dinții așchitori care permitscoaterea din piesă a unui dop de material căruia i se poate găsi o altă întrebuințare Găurile prelucrate anterior cu burghiul se pot lărgi cu ajutorul lărgtoarelor care pot asigura în același timp și o precizie dimensională mai ridicată decît în cazul prelucrări prin burghiiere.Lărgitorul elicoidalcu coada conică este prevăzut cu trei sau ppatru tăișuri. Dispozitivele folosite la găurire: Pentruprelucrarea pe mașinile de găurit și de alezat se folosesc o serie de diispozitive pentru fixarea și conducerea sculelo în timpul lucrului,pentru fixarea pieselor etc 135

a.Reducțiile sau conurile morse.Sculele de dimensiuni mici cu coada conică se fixează în arborele principal al mașiniidegăuritpin intermediul unur reducții sau conuri de tip Morse

136

Port sculă reducție

Bucsa elastica

137

extractor con morse Mandrinele.Mndrinele se folosesc la fixarea în arborele principal asculelor cu coadă cilindrică.Încazulfixări sculelor în mandrină se procedează astfel:manșonul zimțat se rotește cu mîna sau cu cheia care antrenează inelul conic filetat prin intermediul căruia sunt antrenate fălcile care strîng scula . prin intermediul cozi conice mandrina este fixată ăn arborele principal al mașinii,

138

Menghine. Menghile sunt foșlosite la prinderea și fixarea piesei pe masa de găurit a mșinii și nu permit mișcarea acesteia în timpul operației de găurire cea ce ar duce la rupera burghiului, la deformarea găuri sau la accidentarea lucrătorului.Semaipot folosiprisme sau plăci de prindere

139

140

Mașini de găurit.Mașinile de găurit sunt mașinile-unelte care execută operațiile tehnologice de găurire,alezare,lărgire,lamare și găurire fină.Aceste mașini constituie circa 20% din totalitatea mașinilor unelteașchietoare din dotarea industriei construcțiilor de mașinii. Mișcarea principală de rotație asculei și mișcarea devans, de translație în lungul axei sculeisînt executate de arborele principal.Caracteristica principală tehnologicăși de explotare a mașinilor de găurit o constituie diametrulmaxim al găuri exprimat înmm,care se pote executa în plin cu un burghiu elicoidal, cu un regim optim de așchiere într-un semifabricat de oțelcu rezistența la rupere de 60-70daN/mm2 La mașinile de găurit prin aburghiiere pisa de prelucrat este fixă, iar arborele principal cuy burghiiulexecutămișcare principală de rotațieși mișcarea secundarăde avansrctilniie. Pentru a face să corespundă axa sculei cu axa găuri care trbuie executatăîn piesa de prelucrat,exsistă mai multe posibilități.Încazul pieselor mici se deplasează cu dispozitivulîn care este fixate piesa pe masa mașiniipînă cînd cele două axe corespund. Cînd piesele care trebuie găurite sunt de dimensiuni medii și sunt fixate de masa mașinii, acestea se pot deplsa orizontal pentru a putea realiza găurirea la locul dorit. Mașinile de găurit pot fi stabile sau portabile: Mașinile de găurit portabile se utilizeazăla executarea găurilor dispuse în locuri greu accesibile sau la găurirea unor piese mari care nu pot fi deplasate și fixate pe masa mașinii de găurit stabile. Mașinile de găurit stabile au o serie de avantaje față de cele porabile. Astfel pot lucra la turații mai mari, cea ce duce la mărirea productivității muncii; avansul poate fi realizat mecanic, scutind lucrătorul de efort:se pot obține găuri cu diametre cuprinse ăntr-o gama mai largăde dimensiuni;calitatea suprioară, datorită faptuluică burghil are o conducere lipsită de vibrații.

141

142

143

144

FILETAREA Pentru filetarea sau tăierea manuală a filetelor metric, este nevoie de o filieră pentru filetat exterior(FIG )și de un tarod (set de tarozi)pentru filet metric interior, care să fie adecvate nevoilor noastre. Filiera se fixează într-o port filieră,tarodul se fixează într-un port tarod.Pe filieră se vede modul de notare exemplu M20;M14.aceasta înseamnă că va tăia filet M20 dreapta. Dacă era construită să taie filet pe stînga era notatăM20STG. Acelașiă mod de notare îl găsim și pe coada tarodului.Pentru executare filetului exterior la șurub,se aduce tija acestuia la diametrul nominal. Pentrufiletul interior la piuliță gaura se va da mai mică,0,8 din diametrul nominal al filetului.Adică pentru a tăia un filetinteriorM4, într-o gaură,înmulțim pe 4cu0,8 și obținemvaloare de 3,2 care reprezintă diametrul burghiului cu care trbuie executată gaura.Acest calcul este valabil pînă la valoarea M10. inclusiv. Cel mai des se întîlnește situația dea tăia filet metric cu tarodul. De obicei tarozi sunt în set, adică pentru tăierea unui singur filet avem nevoie de tri tarozi, mai ales pentru mărimi care depășesc M10. Primul tarod cu care se filetează are un diametru mai mic decît cel nominal și pe coada lui avem inscripționată o linie.Pe cel de al doilea tarod avem avem inscripționate două lnii, ir pe ultimul tarod care are diametrul nominal nu este inscripționat nimic. Exsistă și tarozi „de mașină”folosiți la tarodarea automată cu mașina, aceștia sunt mai lungi și are pe el diametrele pe care le au tarozi pentru filetarea manuală. După cea fost dată gaura , după regula de mai sus , pentru ca tarodul să se așeze mai bine, se va efectua zencuirea găuri cu un burghiu mai mare ca în fig.Zencuirea este o teșire a mrginilor găurii la un unghi de 45˚ și pe o lățime de 2mm(poate fi și mai mare, după nevoi) notate în desenul tehnic ca în fig. Acestă zencuire ajută la potrivirea cu ușurință a șurubului în filetul găurii. Se va avea grijă ca pe primele ganguri ale găurii tarodul să fie normal în planul găurii. Adică perpendicular pe suprafața găurii, și axa imaginară atarodului să fie în prelungirea axei imaginare a găurii.

Și la executarea filetări exterioare șurubul trebuie zencuit ca și gaura de filetat trbuie zencuit și el dinaceleași motive.Filiera trebuie să fie fixată de la început perpendicular pe axa viitorului șurub pentru executare unui filet corespunzător. Pentru ca filetul să fie frumos, pe flancuri și să aibă vîrful gangului neted trebuie să fie folosita ungerea permanentă pentru alunecare și răcire. 145

Este foarte important ca mișcarea de rotație port- tarodului sau a port- filierei săfie mică(maxim10˚ de rotație spre dreapta sau spre stînga dacă tăiem filet pe stînga) Și apoi puțin mai mare înapoi. La intrare se formează șpanul, de 3-4mm, iar apoi prin mișcarea de rotațieînapoi acesta se taie,astfel încît acesta odată tăiat nu deformează gangul filetului la intrare și finisează filetul la mersul înapoi. Elementele dimensionale ale filetelor metrice: Dintre parametri filetului metric trei sunt principali avînd un rol preponderent asupra funcționări acestuia fig. -diametrel medii D2,d2 ale filetului piuliței respectiv ale șurubului; -pasul p reprezintă distanța dintre două puncte omoloage de pe două de pe două flancuri consecutive, măsurată paralel cu axa filetului; -unghiul filetului a reprezintă unghiul dintre flancuri(a=60˚)măsurat într-un plan ce trece prin axa suprafeței filetate. În cazul înșurubări corecte,filetele piuliței și ale șurubului se sprijină reciproc pe flancuri.Este bine ca sprijinul să se facă pe flancuri, chiar cu joc decît pe vîrfuri , deoarece contactul dintre filete fiind redus are loc o deteriorare accentuată a vîrfurilor.

146

147

148

149

Operațiile pregătitoare executării unui filet interior M12 sunt următoarele: -se trasează gaura și se punctează centrul acesteia; -se alege diametrul corespunzător al burghiului;(10.5mm); -se execută găurirea; -se teșește marginea găuri; -se prinde piesa în memghină; - se introduce tarodul de degroșare în gaura patrată aport-tarodului care se va utiliza, -se fixează tarodul în gaura de filetat cu ajutorul echerului sau vizual; -se începe executarea filetări apăsîndu-se ușor pe tarod pîn cînd se va observa că acesta aprins material,apoi se va continua filetarea; - se deșurubează tarodul și se verifică filetul; - se procedează la fel și cu ceilanți tarozi de semi-finisare și finisare; -se îndepărtează așchiile.

150

TABEL CU DIAMETRELE BURGHIULUI ȘI A TIJEI PENTRU FILETAREA INTERIOARĂ ȘI EXTERIOARĂ Diametrul nominal al filetului Diametru burghiu Diametrul tijei M6 4,8mm 5,8mm M8 6,4mm 7,9mm M10 8,4mm 9,8mm M12 10mm 11,9mm M14 11,5mm 13,8mm M16 13.8mm 15,8mm M18 15,5mm 17,8mm M20 17,5mm 19,85mm M22 19,5mm 21,86mm M24 21mm 23,8mm M27 24mm 26,8mm M30 26,5mm 29,5mm M33 29mm 32,8mm M42 37mm 41,7mm M48 43mm 47,7mm M52 46mm 51,8mm M60 59,7mm Operațiile pregătitoare executări unui filet exterior(M10) sunt: -se verifică diametrul tijei dacă se încadrează în toleranța din tabel; -se măsoară și se marchează lunghimea filetului prevăzută în desenul de execuție al piesei; -se prinde piesa în menghină și se teșește capul cu pila sau cu pilizorul; -sefixsează filiera în port filieră; -se unge piesa cu ulei și se așează la capătul tijei; -se executăfiletarea cu atenție ,după 1 pînă la1/2 rotațiiîn sensul de așchiere se execută și ¼ pînă la ½ rotații ăn sensul invers; -după terminarea filetării pe lungimea indicată se șterge filetul și se controlează. Controlul filetării:L acontrolul filetării se urmărește calitatea suprafeței filetului,precum șinnerespectare elementelor principale ale filetului(fig )și anume: -pasul filetului; -diametrul mediu; -semiunghiul flancurilor etc. Controlul filetării se face prin următoarele două metode: -metoda complexă; -metoda diferențiată. Metoda complexă se caracterizează prin verificareasimultană atuturor parametrilor filetuluicu ajutorul ca librelor și se utilizează în special pentru controlul pieselor ce urmează să intre în alcătuirea ansamblurilor filetate în cazul producției de serie mare și de masă. Acestă metodăprezintă avantajul că verificare pieselor se face într-un termen scurt și nu necesită calificare ridicată a controlorului. Principalele tipuri de calibre pentru filete sunt următoarele: -calibre filetate fixe pentru filete interioere(calibre tampon)care se împart ăn calibre tampon „trece” (T),calibre tampon „nu trece”(NT) și calibre tampon combinate(Tși NT)fig 151

-calibre filetate fixe pentru fileteexterioare(calibre inel), care se împart în calibre „trece”(T)șicalibre„ nu trece”(NT).fig Filetul verificat este considerat corespunzător numai în cazul cînd calibrul „trece”poate fi înșurubat cu nîna (neforțat) pe toată lungimea filetului ,iar calibrul „nu trece” nu poate fi înșuribat sau se înșurubează numai parțial (cel mult 3 1/3 rotații). La calibrele inel , diametrulmediu nominal al părți „trece ”este egal cu diametrul maxim al șurubului ,iar diametrul mediu nominal al calibrului „nu trece”este egal cu diametrul mediu minim al șurubului. La calibrul tampon ,diametrul mediu nominal al calibrului „trece”este egal cu diametrul mediu al piuliței, iar diametrul mediu al calibrului „nu trece”este egal cu diametrul mediu maxim al piuliței. Calibrele „trece”au profilul complet,deceia se numesc și calibre cu profil întreg, iar calibrele „nu trece”au profil redus fig.

152

Această metodă este complexă deoarece calibrul „trece”controlează simultan toți parametri filetului verificînd încadrarea lor încîmpurile de toleranțăprescrise pentru fiecare dintr acestea. Pentru măsurare simplă, de identificare afiletelor interioare și exterioare se utilizează șabloane și lere.Înfigsînt prezentate cîteva tipuri deșabloane cu crestăturiși diviziuni pentru verificarea pasului, pentu verificareafiletelor triunghiular și parat și pentru verificarea filetului trapezoidal.

153

Lera ,constituieo garnitură de mai multe șabloane, care servesc la verificarea respectiv determinarea pasului filetului sau a numărului de pași.pren suprapunera lerei pe filet fig Măsursrea diferențiată și controlul filetelor: Pentru măsurarea individuală afiletelor se utilizează o mare diversitate de aparate mecanice, optice sau optimecanice ca de exemplu: micrometre, (obișnuite sau speciale), microscoape,pasametre precum și aparate și dispozitive de construcție specială. Întrucît majoritatea parametrilor filetelor pot fi determinați prin măsurarea cu ajutorul microscoapelor (de atelier sau universale). Microscopul de ateliermodel mic fig este un aparat universal pentru măsurarea lungimilor sau a unghiurilor.

154

155

Precizia filetelor metrice În sistemul ISO de toleranțe se consideră trei clase de execuție:fină, mijlocie și grosolană. -clasa fină se utilizează numai pentru filete de precizie, atunci cînd ăntre filetul șurubului și al piuliței este necesarun joc mic. -clasa mijlocie se utilizează pentrufilee de uz general. -clasa grosolană se utilizează pentru filete executate în condiții tehnologice grele de exemplu tarodarea găurilor adînci sau înfundate, filetarea barelor laminate la cald etc. Simbolizarea pr desen a filetelor și ansamblurilor filetate Notarea cimpului detoleranta a dimensiunilor unui filet seface prin cifra careindicaprecizia, urmata de litera care indica asezare cimpului de toleranta, exemplu:6g,7H. Simbolizarea pe desen a tolerantelor filetului se face considerind simbolul cimpuluii de toleranta al diametrului mediu urmat de simbolul cimpului de toleranta al diametruluio virfului filetului(adica diametrul exterior al filetului surubului, respectiv interior al piulitei).Daca cimpul de toleranta al diametrului mediu este acelasi cu diametrul virfurilor, simbolul cimpului de toleranta se inscrie o singura data. Exemple: 1)Fie un surub M6x1 avind pentru diametrul mediu cimpul de toleranta 5g si pentru diametrul exterior 6g.Notarea se face: M6x1-5g6g. Fie o piulita cu un filet metric M6x1 avind pentru diametrul mediu si interior cimpul de toleranta 6H.Notarea se face M6x1-6H Simbolizarea unui ajustajfiletet, se face indicind simbolul cimpului de toleranta al filetului piulitei,urmat de simbolul cimpului de toleranta al surubului separate printro linie oblica.Notarea se face: M6x1-6H/5g6g Daca lungimea de insurubare nu face parte din grupa N atunci se indica si acasta: M6x15g6g-30

156

Deoarece asupra infiletari surubului in piulita influenteaza si si lungimea de insurubare (tolertantele sint date de lungimea de insurubare) sau considerat pentru fiecare clasa de insurubare trei lungimi de insurubare. -scurta(S) -normala(N) -lunga(L)

157

158

159

ASAMBLAREA CONSTRUCTIILOR METALICE Asamblarea este procesul de reunire ordonata a doua sau mai multe piese definitiv prelucrate intr-o anumita ordine ale unui sistem tehnic, in raport cu piesa de, baza astfel sa functioneze in conformitate cu documentatia tehnica de proiectare. Tehnologia de asamblare este stabilita prin proiect in functie de termenul de executie de dotarea intreprinderii si de experenta acumulata pentru executia unor asemenea lucrari. Proiectul pentru executia unei constructii metalice trebuie sa cuprinda toate elementele principale care stau la baza solutiei de asamblare. Pentru ca asamblarea sa se desfasoare in conditii corespunzatoare se executa o serie de lucrari pregatitoare si se iau o serie de masuri.Astfel găsirea unor tehnologii de asamblare care sa permita realizarea unor constructii metalice rezistente si cu o precizie ridicate si la costuri cat mai reduse este preocuparea actuala a tuturor organizațiilor. Pentru a fi obținute constructii metalice rezistente si la prețuri cat mai mici se urmarește incă de la procesul de debitare pîna la faza de premontaj si apoi la sudura aceste operatii sa se faca cît mai automatizat,pe masini asistate de calculator la unele dintre aceste faze factorul uman este folosit doar pentru supravegere.

Pregatirea pieselor pentru asamblare Procesul tehnologic de pregatire a pieselor pentru executarea constructiilor sudate cuprinde urmatoarele operatii: -prelucrere marginilor, tesirea colturilor(marginile pieselor ce urmeaza a fi asamblate se prelucreaza daca acestea vin in contact cu alte piese.In acest caz marginile trebuie sa aiba un aspect ingrijit,si sa permita suprapunerea completa a suprafetelor de contact. -curatirea atenta a pieselor de rugina,zgura ,tundar alte impuritati ulei etc; -prelucrari ulterioare asamblari, de indreptare,gaurire, trasare,sanfrenare etc; -controlul operatiilor anterioare asamblarii; -prinderea in dispozitive; -inceperea asamblari cu respectarea succesiunii operatiilor conform fisei tehnologice si a planului de operatii. La stabilirea procesului tehnologic de asamblare(prin sudare)precum si la proiectarease va avea in vedere ca realizarea acestora sa se execute pe subansamble. Prin aceasta metoda se obtin urmatoarele avantaje: -mai multi lucratori pot lucra simultan la acelasi ansamblu; -se obtine un aces mai confortabil la zonele unde se sudeaza; -deformtiile si tensiunile scad; -se pot aplica detensionari pe subansamble; -controlul imbinari sudate este mult usurat.

160

161

SUDAREA CONSTRUCTIILOR METALICE Sudarea este un procedeu tehnologic prin care se imbina doua su mai multe piese de aceiasi compozitie. Asamblarea obtinuta prin sudare este nedemontabila si se realizeaza prin incalzirea locala a pieselor pina la topire si plasticizare, cu sau fara material de adaos. Locul de imbinare se numeste sudura iar linia de imbinare poarta denumirea de cordon de sudura. Pentru a realiza o buna sudabilitate se folosesc in constructiile metalice oteluri cu un continut mic de carbon.Chir daca materialul de adaos are o compozitie identica cu cea a materialului de baza

162

163

CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE SUDARE Sudarea cu flacara de gaze.Procedeul consta in incalzirea pina la temperatura de topire, a La acest procedeu sursa termica pentru incalzirea locala a pieselor de sudat o formeaza flacara generat de un gaz combustibil,care in amestec cu oxigenul formeaza flacara de sudare.Gazul cel mai folosit este acetilena, datorita faptului ca acasta in amestec cu oxigenul pur degaja o temperatura de circa 3100°C.Se pot folosi sialte gaze cum ar fi:gazele naturale,vapori debenzina sau petrol care in amestec cu oxigenul dau flacari o temperaturi mai joase variind intre 1900 si 2500°C.

164

Pentru realizarea unui proces de sudare cu flacara de gaze este necesar de: -butelie oxigen(1); -butelie acetilena(2); -trisa de sudare; -material de adaos; -reductor de presiune pentru acetilena si oxigen.

Sudarea manuala cu electrod invelit(sudarea cu electrod) datorita simplitati sale este cel mai des procedeu intilnit sau poate cel mai cunoscut(se prescurteaza SMEI sau MMA manual,metal,arc).Se pretea la lucrari de constructii metalice,fier forjat,recipientii sub presiune,cai ferate etc Modul delucru este urmatorul;elictroduleste adus in contact cusuprafata de lucru,avind loc un scurcircuit,si apoiretrasusor luind nastere arculelectric care cauzeaza topirea partiala aelemehntelor de sudat si a electrodului luind nastere baia de metal tobit, iar in urma solidificarii acesteia rezulta cordonul de sudura. In acest timp electrodul se topeste fluxul care il acopera ajuta la formarea unui gaz protector a bai de metal care ajuta la protectia acesteia si a cordonului de sudura de actiunea mediului inconjurator. Pe parcursul procedeului sudorul se opreste pentru a schimba electrodul topit. Tehnica de sudare depinde de: -electrodul folosit; -compozitia materialelor care urmeaza afi sudate; -tipul rostului; -pozitia de sudare.

165

166

Echipament: -generator de sudura; -cabluri pentru sudura si pentru masa; -cleste port-electrod; -masa de lucru; -perii de sirma si ciocane pentru curatarea zguri; -diferite dispozitivepentru prinderea pieselor de sudat.

. Productivitatea este relativ mare si nu se folosesc furtune de gaz sau instalatii auxiliare,cea cew faceca procedeul sa fie usor de aplicat si pe santiere mobile. Dezavantaj ar fi ca energia degajata de arcul electric este concentrata pe o suprafata mare,deci portiunea topita (baia de metaltopit)este greu de controlat. Sudarea MIG-MAG(metal inert gaz-metal activ gaz) ,,la care iese sirma prin mijloc”.Spre deosebire desudarea cu electrod unde materialul este protejat pentru a nu oxida, de catre zgura depusa pe el la mig-mag baia de metal topit este protejata de catre un gazcare iese pe linga sirma in momentul sudarii,sirma cre este si materialul de adaos.Acest gaz este in cazul MIG,argon,iar in cazulMAG un amestec deargon si dioxid de carbon(activ)(corgon). Deci singura deosebire intre mig si mag este gazul care se alege in functie de materialele de sudat.In general otelurile se sudeaza cu amestec(mag) iaraluminiul se sudeaza cu argon. Aceste procedee sint folosite in varianta mecanizata sau semi-mecanizata Semi-mecanizat,atunci cind sudorul executa toate operatiile cu exceptia aducerii sirmei de sudura si a gazelorde protectie in zona arcului. Mecanizat sau automatizat atunci ciind se foloseste o sanie sau un carucior care realizeaza deplasarea arcului in lungul rostului de sudat. Avantajele procedeului sint: - se poate suda orcce material si in orice pozitie -productivitate mare; -energia arcului electric este concentrata pe o suprafata mai mica; 167

-se poate robotiza; -se vede mai mult baia demetalnefind acoperita cu zgura;un cordon mai aspectuos. Dezavantaje: -echipament scump; -pistolet greu -tubul de gaz trebuie incarcat periodic; -incomod de transportat pentru lucrari pe santiere. -intemperiile atmosferice provoaca deplasarea gazului in special vintul in conditiile de santier.

168

SudareaWIG(wolfram inert gaz)procedeu asemanator suduri cu flacara oxi-gaz unde caldura este data de un arc electric nu de flacara de gaze.Diferenta dintre denumiri nu se reflecta in procesul tehnologic(se foloseste ca si gaz de protectie doar argon de o puritate ridicata sau combinat cu heliu) Aici materialul de adaos se introduce de catre sudor nu de aparat ca la mig-mag(materialul fiind o vergea lungacu grosimea intre 1-3mm)in functiie degrosimea materialului de sudat.Vergeaua se tine in mina celanta decit pistoletul. Procedeul se poate folosi la o gama larga delucrari precum sudarea otelurilor inoxidabile a otelurilor bogat aliate a aliajelorMg siCu etc,sudarea componentelor subtiri grosimile putind 169

varia intre0,5 si3,5mm.Se mai foloseste la lucrari unde conteza partea estetica(cadre,balustrade,recipiente sub presiune etc) Aici ca avantaj este ca caldura este concentrata intr-o zona mica vizibilitate buna asupra bai de metal. Dezavantaje; -proces lent; -tubul de gaz trebuie des incarcat; -precizia si calitatea depind mult de pregatirea si min sudorului..

Sudarea sub strat de flux(un proces mecanezat)cu care se sudeaza piese mari(grinzi,stilpi,tevi etc)

170

Sudarea cu plasma. Acest procedeu este o dezvoltare a procedeului WIG destinata sudarimecanizate a materialelor extrem de subtiri

171

172

Sudarea cu laser Sudarea cu fascicul de electroni(un procedeu foarte costisitor)se sudeaza intro incinta vidata.Prezinta avantajul ca se pot suda piese groase fara sanfren si fara material de adaos si fara ca materialele supuse procesului sa sufere deformari din cauza caldurii. In scopul asigurari unor proprietati imbunatatite ale cordonului de sudura, in special la materialele mai greu sudabile, reducerea tensiunilor interne precum si a defectelor ce pot aparea in timpul sudarii(fisuri,pori etc) de o desebita importanta este temperatura mediului unde se sudeaza dar si temperatura la carese afla componenteleinaintea inceperi procesului de sudare.Daca acestasint sudate la temperatura mediului ambiant fara un aport de caldura suplimentar, atunci temperatura initiala este temperatura mediului ambiant.Daca inaintea operatiei de sudare piesele se incalzesc atunci temperatura de la care incepe sudarea poarta denumirea de preincalzire. Avantajele sudari: -pret scazut; -se realizeaza piese complexe; -nu necesita o pregatire foarte specializata; -se poate mecaniza; - nu apar zgomote puternice. Dezavantaje: -in sona sudata apar tensiuni interne care pot da nastere la fisuri -sint necesare echipamente de sudura; -apar raze ultraviolete care ataca corpul uman.

173

CRAITUREA Craituirea mai este cunoscuta si sub denumirea de taierea cu arc electric si aer comprimat(arcaer) sau electo-pneumatic. Operatia se bazeaza pe topirea materalului de către un arc,întretinut intre capătul electrodului fuzibil si piesa urmata de evacuare materialului topit prin actiunea mecanica a unui jet de aer comprimat dirijat paralel cu electrodul. Elctrozi sunt dincărbune grafitat cupratii la exterior pentru o mai bună cunductabilitate electrică.Procesul este utilizat pentru debitarea tablelor din materiale speciale,sanfrenare in vedera sudarii,craituire rădacinilor cordoanelor de sudură in scopul eliminari defectelor depistate in urma controalelor radiografice sau ultrasonic precum si la curătarea defectelor din turnare. Operatia se desfășoară prin deplasarea uniformă a electrodului de carbon,inclinat la un unghi de 30-45ͦͦ La un regim ales corect suprafata rezultata este stralucitoare si materialul topit se îndepărteza usor,canalul rezultat după îndepărtarea defectului trebie să fie în formă de ,,barcă,, După craițuire suprafetele rezultate se polizează la luciu metalic pentru ăndepărtarea resturilor de cărbune si în vederea reluări procesului de sudare.

174

SABLAREA CONSTRUCȚIILOR METALICE

Sablarea este procedeul de curățare prin suflare abrazivă a suprafețelor din metal,piatră,sticlă sau alt material solid. Aceasta se realizează cu ajutorul alicelor metalice,nisipului sau a altor materiale abrazive,granulare care sunt propulsatecu viteză prin centrifugare mecanică cu ajutorul unui jet de gaze(aer comprimat) sau lichide apa sub presiune spre suprafața de prelucrat,aceasta operație se poate executa si tablelor sau profilelor înainte dedebitare.

Sablarea cu jet de alice (alicare) consta in a lovi suprafata piesei cu un jet de alice avind o densitate,viteza si o distanta de piesa bine definite. Aceasta operatie se executa in cea mai mare parte asupra tablelor intregi care urmeaza a intra in procesul de debitare.

Pregătirea pieselor pentru sablare în vederea sablări piesle sau semifabricatele trec printr-un proces de pregatire acestea trebuie curațate de zăpada, gheață sau alte imputitați care ar putea îngreuna procesul sau defecta instalatia. Piesele care au fost deja prelucrate și au suprafete care nu trebuiesc sablate (găuri filetate suprafete deja acoperte etc),acestea se va proteja cu ajutorul unor protectii pregatite din timp Sablarea manuală operatia este executata manual lucratorul (cu ajutorul unui

pistolet)dirijeza jetul de alice sau nisip pe suprafata pieselor

175

1

a ) Aparat de sablare (sistem aspiratie) 1 - tub aer comprimat 2 - tub aspiratie 3 - camera amestec 4 - rezervor b) Aparat de sablare (sistem gravitational) 1 – tub aer comprimat 2 – rezervor 3 – camera amestec 4 – orificiu trecere nisip 176

c) Aparat sablare (sistem refulare) 1 – supapa 2 – rezervor 3 – tub elastic 4 – vana 5 – camera amestec

177

Sablarea automată operaîa se execută automat cu ajutorul unei instalatii de tip tunel,acestea sunt instalatii de prelucrare continuă,cu productivitate mare la care piesele de sablat sunt așezate pe un transportor cu role sau pe o bandă de transport. Piesele sunt transportate continuu în interiorul instalatiei de sablare unde trec prin fața unor turbine care aruncă material de sablare. Acestea pot fi instalatii mai mici,simple pîna la instalați mari capabile să sableze structuri complexe si de gabarit foarte mare. Viteza de lucru depinde de complexitatea construcției,numărul turbinelor etc. Instalații de sablare și conservare sunt instalatii de curatare și conservare în acest caz se aplică si un strat de grund sau o substanța de pasivizare a suprafețelor în cazul unde sunt cantități mari de semifabricate și cu un ciclu lung de fabricație

178

179

UTILIZAREA DISPOZITIVELOR DE RIDICAT SI TRANSPORT

Mașinile si utilajele de transportat și ridicat servesc pentru deplasarea pieselor, semifabricatelor,a ansablurilor,mașinilor și utilajelor denumite pe scurt,,sarcini,,în interiorul intrprinderilor,șantierelor si depozitelor etc. În societatile comerciale si pe șantierele de montaj,pentru asamblarea construcțiilor metalice dar și pentru deplasarea acestor ansamble se folosesc diferite dispozitive. Instalațiile de ridicat fac parte din categoria mijloacelor de transportsi cuprind totalitatea mecanismelor,masinilor si utilajelor,instalatiilor care servesc la deplasarea pe verticala si la transportul lor pe orizontala. Mecanizarea operatiilor de ridicare și transport,descarcare, depozitare si montarea propriuzisa au un rol deosebit in realizarea constructiilor metalice,deoarece contribuie la cel mai inalt grad la marirea productivitatii muncii,micsorarea consumului de materiale auxiliare,securitatea lucratorilor si a subansblelor precum si la scurtarea termenelor de executie. La alegerea acestor dispozitive si a utilajelor pentru ridicat si transportat se vor avea in vedere urmatoarele crterii: -utilajele sa aiba greutate mica,randament mare si siguranta in exploatare; -capacitatea de transport si ridicat sa corespunda volumului de lucrari si sarcini maxime de ridicat si sa asigure lucrul neintrerupt in atelierele de montaj; -investitie mica si cheltueli mici de intretinere De asemenea trbuie avut in vedere posibilitatiile energetice ,daca la punctul de lucru aceste masini pot fi conectate la energie electrica.

180

Vinci

181

182

Palane

Cantare pentru macara

183

Cicuri

184

185

186

187

188

IGiENA SI SECURITATEA MUNCII Sanatatea si sanatatea in munca constituie un ansamblu de activitati instutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de desfasurare a procesului de munca,prevenirea riscurilor profesionale,informarea lucratorilor, apararea vietii,integritatii corpului si sanatatii in munca a lucratorilor si a celorlante persoane participante la procesul de munca. LEGEA 319/2006-LEGEA SECURITATI SI SANATATI IN MUNCA Prezenta lege se aplica in toate sectoerele de activitate,atat publice cat si private.Prevederile acestei legi se aplica angajatorilor,lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor. In sensul prezentei legi,termeni si expresiile de mai jos au urmatorul inteles: a)lucrator-persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii,inclusiv studentii,elevii in perioada efectuarii stagiului de practica , precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteza activitati casnice; b)angajator-persoana fizica sau juridica care se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intrprinderiisi/sau unitatii; c)alti participantii la procesul de munca-persoane aflate in intrprindere si/sau unitate,cu permisiunea angajatorului,in perioada de de verificare prealabila aaptitudinilor profesionale in vederea angajari,persoane care presteaza activitatiin regim de voluntariat precum si someri pe durata participari la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;

d)reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice indominiul securitati si sanatati lucratorilor-persoana aleasa,selectata sau desemnata de catre lucratori,in conformitate cu prevederile legale,sa Ii reprezinte pe acestia in cea ce priveste problemele referitoare laprotectia securitatii si sanatatii lucratorilor; e)prevenire-ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca,in scopul evitariisau diminurii riscurilor profesionale; f)eveniment-accidentul care a antrnat decesul sau vatamari ale organismului,produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea atributilor de serviciu,situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie,in conditiile in care au fost implicate persoane angajate,incidentul periculos,precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune; g)accident de munca-vatamarea violenta a organismului,precum si intoxicatia acuta profesionala,care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zilecalendaristice,invaliditate sau deces; h)boala profesionala-afectiunea care se produce ca urmare a exercitari unei meserii sau profesii,cauzata de agentii nocivi fizici,chimici ori biologici caracteristici locului de munca,precum si de supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului,in procesul de munca; i)echipament de munca-orice masina,aparat,unealta sauinstalatie folosita in munca;

189

j)echipament individual de protectie- orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor factori de risccare ar putea sai puna in pericol securitatea si sanatatea in munca,precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv; k)loc de munca-locul destinat sa cuprinda posturi de lucru,situat in cladirile intreprinderi si/sau unitatii inclusiv orice alt loc din aria intrprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii; l)pericol grav si iminent de accidentare- situatia concreta,reala si actuala careia Ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment; m)stagiu de practica-instruirea cu caracter aplicativ,specifica meseriei sau specialitatii in care se pregatesc elevi,studentii,ucenici,precum si somerii in perioada de reconversie profesionala; n)securitate si sanatate in munca-ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,apararea vieti,integritatii fizice si psihice,sanatati lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca; o)incident periculos-evenimentul identificabil,cum ar fi explozia,incendiul,avaria,accidentul tehnic,emisiile majore de noxe,rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care au afectat lucratorii,dar ar fi posibil sa aiba asemenea urmarisi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale; p)servicii externe-persoane juridice sau fizice din afara intreprinderi/unitati,abilitate sa presteze serviciu de prevenire sau protectie in domeniul securitati si sanatati in munca,conform legii; q)accident usor-eveniment care are drept consecintaliziuni superficiale care necesita numai acordarea primeloringrijiri medicale si a antrenat o incapacitate de munca mai mica de 3zile; r)boala legata de profesiune-boala cudeterminare multifactoriala,la care uni factori determinanti sant de natura profesionala;

s)factori

de

risc

deaccidentare

si/sau

imbolnavire

profesionala-

insusiri,stari,procese,fenomene,,comportamente propri elementelor implicate in procesul de munca si care pot provoca accidente de munca sau imbolnaviri profesionale;cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale; t)mijloace de protectie-mijloace prin intermediul carora se realizeaza protectia colectiva si individuala a angajatilor impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala; u)risc de accidentare si imbolnavire profesionala- combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectare sanatati intr-osituatie periculoas.

Obligatiile angajatorilor In cadrul responsabilitatitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: -asigurarea securitatii si protectiasanatatii lucratorilor; -prevenirea riscurilor profesionale: -informarea si instruirea lucratorilor; 190

-asigurarea cadrului organizatoric sia mijloacelor necesare securitatii si sanatati in munca. Fara a aduce atingere altor prevederi ale Legi 319 si tinand seama de natura activitati din fiecare întreprindere si/sau unitate angajatorul are obligatia: a)si evalueze riscurile pentru sanatatea si securitatea lucratorilor,inclusiv la alegerea echipamentelor de munca; b)ulterior evaluari prevazute la lit.a) angajatorul trebuie sa asigure imbunatatirea nivelului securitati si sanatati in munca si a protectiei lucratorilor; c)sa ia in considerare capacitatile lucratorului in cea ce priveste securitatea si sanatatea in munca,atunci cand Ii i9ncredinteza sarcini: d)sa asigure planificarea si introducera de noi tehnologii, sa consulte lucratori si/sau reprezentantii acestora in cea ce priveste consecintele asupra securitati si sanatati lucratorilor,determinate de alegerea echipamentelor,de conditiile si mediul de munca; e)sa ia masurile corespunzatoare pentru ca ,in zonele cu risc ridicat,accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adcvate.

191

Securitatea şi sănătarea în muncă în ţara noastră este o problemă de stat şi cuprinde ansamblul normelor de tehnică a securităţii muncii şi de igienă a muncii stabilite ştiinţific. Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea incidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum şi asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care lucrează în condiţii grele şi foarte grele, precum şi pentru munca femeilor şi a tinerilor. Măsurile privind securitatea în muncă se răsfrâng asupra întregului proces de muncă, începând de la faza de cercetare-proiectare până la execuţie şi exploatare şi se desfăşoară în trei domenii: juridic, tehnic şi sanitar. Normele de tehnică a securităţii în muncă constau dintr-o serie de dispoziţii şi reglementări cu aplicabilitate obligatorie, al căror scop este protejarea împotriva eventualelor incidente(căderi, manevre greşite, neasigurarea stabilităţii unor elemente etc.). Orice proces de muncă trebuie să prevadă şi respectarea normelor de tehnică a securităţii şi să le cuprindă în mod organic. Organizatorii direcţi ai procesului de muncă, nu trebuie să considere că aceste măsuri sunt un accesoriu al organizării producţiei, ci trebuie să le prevadă ca o parte integrantă a acesteia, fără de care procesul de muncă nu poate fi conceput. La efectuarea tuturor lucrărilor de construcţii-montaj muncitorii vor fi dotaţi cu echipamentul complet, specific meseriei şi locului de muncă respectiv, echipament prevăzut în normativele în vigoare. La execuţia şi montajul construcţiilor metalice, în afara normelor de securitate şi sănătate în muncă, măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor cu caracter general, aplicate în unităţile industrei constructoare de maşini, sunt întocmite şi instrucţiuni specifice, proprii locului de muncă. Acestea reprezintă măsuri suplimentare ce rezultă din caracteristicile locului de muncă.

192

În ceea ce priveşte activitatea de construcţii-montaj se pot menţiona următoarele probleme deosebite: lucrări în spaţii înguste, lucrări în spaţii sub exploatare, lucrul la înălţime, lucrări pe timp friguros.

Când se execută lucrări de montaj în spaţii sub exploatare sau în funcţiune, în contractul încheiat intre constructor şi beneficiar trebuie să se prevadă condiţiile pe care acesta din urmă trebuie să le asigure pe linie de securitate sănătate în muncă pentru ca muncitorii montatori să nu fie expuşi pericolelor de accidentare sau de îmbolnăviri profesionale. Gazele nocive care eventual emană din hale, aburul şi praful trebuie să fie îndepărtate din zona de execuţie a lucrărilor prin grija beneficiarului. Când nu este posibilă realizarea acestor condiţii de către beneficiar, constructorului trebuie să i se pună la dispoziţie (de către beneficiar) echipamentele de protecţie şi dispozitivele de siguranţă necesare, specifice locurilor de muncă respective aflate sub exploatare. Dacă există pericol de accidentare prin electrocutare, incendii sau explozii datorită specificului locului de muncă(pulberi, gaze, vapori,temperaturi ridicate, emanaţii explozive, spaţii strâmte, subsoluri, tuneluri, pardoseli umede) se vor lua după caz, măsuri de ventilare a locului de muncă, se vor împiedica degajările de gaze, fluide nocive sau explozive. Obiectele metalice care ar putea fi atinse în timpul lucrului se vor lega la pământ, astfel ca montatorii care vor manevra diverse obiecte şi vor utiliza scule acţionate electric, să nu fie supuşi electrocutării. Cablurile pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor de şantier, nu vor trece prin zona de lucru a utilajelor atelierului (halei) în funcţiune. La ridicarea materialelor cu macaraua, braţul acesteia nu va trece pe deasupra altor utilaje în funcţiune.

193

Trecerile peste obiectele aflate în construcţie se vor acoperi cu viziere. În aceste spaţii lucrările de gospodăriri subterane nu se vor executa simultan cu lucrările de montaj ale obiectivelor.

Prin ,,lucrul la inlțime,, se înțelege activitatea desfasurata la minim 2m masurat de la talpile picioarelor lucratorului păna la baza de referintă naturala (solul) sau orice baza de referintă artificiala fata de care nu exista pericolul căderii in gol. Pentru lucrările executate păn la inalțimea se 2 m se considera ,,lucru la inalțime mică,, si se vor adapta de la caz la caz,in functie de pericolele exsistente masuri de securitate masurile prevazute pentru lucrul la inălțime. Pentru lucrările ce se execută la înălţime trebuie luate măsuri pentru prevenirea căderii muncitorilor care ar putea fi provocată fie de mişcări greşite, fie de ameţeli momentane. Pentru ridicarea muncitorilor la diferite niveluri ale construcţiei, se amenajează schele, scări cu balustrade, instalaţii de ridicat pentru persoane etc. Este interzisă urcarea pe stâlpi sau pe contravântuirile schelelor. Folosirea scărilor portative rezemate la capătul superior este permisă numai dacă ele nu au reazeme la mijloc şi numai între un etaj şi altul dacă locul este împrejmuit. Pentru executarea lucrărilor la înălţime sunt admişi numai muncitori cu vârsta cuprinsă între 18-50 de ani şi numai dacă au fost supuşi unui examen medical special, în urma căruia s-a constatat că suportă lucrul la înălţime. Înainte de începerea lucrului, personalul participă la un instructaj special prin care se arată metodele de lucru la înălţime, modul de folosire a echipamentului respectiv(centuri de siguranţă, dispozitive de siguranţă etc.). 194

Centurile de siguranţă sefolosesc de muncitorii care lucrează la înălţimi, fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca mijloc de protecţie prin suspendarea împotriva căderii în gol.

(a)

(b) Fig. 1 Legarea cablului centurii de siguranţă a) incorect b) corect

195

Fig. 2 Parapet metalic demontabil

Fig. 3 Prinderea cablului centurii de

siguranţă de al doilea cablu de conducătorul lucrării. Aceste persoane vor purta centuri de siguranţă ancorate de puncte sigure. Este interzis accesul muncitorilor la punctele de lucru la înălţime pe elemente de co Persoanele care participă la executarea lucrărilor la înălţime, urcă sau coboară numai prin locurile indicate nstrucţie sau pe utilaje care se ridică sau se deplasează cu ajutorul macaralelor. În timpul lucrărilor la înălţime este, uneori, nevoie să se circule peste curţile de lumină. În acest caz, peste aceste curţi se instalează platforme de trecere. Platformele sunt confecţionate din dulapi solizi, bine prinşi între ei, aşezaţi la nivel. Platformele sunt înconjurate cu parapeţi, de preferinşă metalici (fig. 2), care pot fi montaţi şi demontaţi uşor. Este indicat ca parapeţii să fie prevăzuţi cu plase metalice, pentru a preveni căderea materialelor şi a persoanelor de la înălţime. La nivelul inferior celui care se lucrează se prevede o platformă de siguranţă, pentru a preveni incidentele provocate de căderea materialelor. Platformele de trecere şi cele de siguranţă se vopsesc în mod distinct, pentru a nu se folosi în alte scopuri.

În vederea executării lucrărilor pe timp friguros se iau din timp o serie de măsuri pregătitoare de ordin tehnic, care sunt prevăzute în normativele în vigoare.

196

Una din primele măsuri constă în încălzirea încăperilor în care se execută lucrările auxiliare. Locurile de muncă în spaţii închise se încălzesc cu instalatii autorizate calorifere electrice aeroterme cu conducte de abur etc. În toate cazurile se iau măsuri pentru ventilarea încăperilor de gaze produse prin ardere şi se aeriseşte timp de 10 minute pentru îndepărtarea umidităţii din aer. Sursele de încălzire se împrejmuiesc sau se izolează cu panouri din materiale termoizolante (azbest), în locurile unde se pot apropia muncitorii. Focurile în sobe nu se aprind cu benzină, petrol sau alte materiale inflamabile. De asemeni este interzisă încălzirea încăperilor cu ajutorul grătarelor cu mangal, deoarece se produc emanaţii de oxid de carbon, care este un gaz foarte toxic. Se interzice dormitul muncitorilor în încăperi care se încălzesc cu gaze, deoarece muncitorii se pot asfixia prin inhalarea gazelor arse toxice. Încăperile în care se instalează arzătorul cu gaze se închid bine, astfel încât curenţii de aer să nu stingă flacăra arzătoarelor. Arzătoarele se supraveghează ca să nu se stingă, iar instalaţiile se controlează în mod periodic, pentru a nu avea pierderi de gaze care, prin aglomerarea lor, pot produce asfixieri, incendii sau explozii. Muncitorii care execută lucrări în aer liber se încălzesc în încăperi special amenajate, iar în timpul lucrului, când este impusă purtarea căştii de protecţie, vor purta şi un capişon călduros. Trecerile pentru oameni, podestele, căile de rulare, rampele de acces, drumurile etc. se curăţă de zăpadă şi gheaţă şi se presară cu nisip, zgură sau cenuşă. Pentru a evita accidentele produse prin tasare, datorită dezgheţului la apropierea anotimpului călduros, sau în cazul încălzirii artificiale, se controlează tălpile schelelor care eventual reazemă pe pământ, terasamentele căilor de rulare ale macaralelor şi se sprijină pereţii săpăturilor, luându-se masuri contra prăbuşirii acestora în cazul unor eventuale tasări neuniforme. Dacă se foloseşte încălzirea cu ajutorul curentului electric, muncitorii şi în special cei care deservesc instalaţiile electrice de încălzire, trebuie să participe la un instructaj privind normele de electrosecuritate. În sectorele cu curent electric este permisă numai prezenţa muncitorilor specialişti. La acest mijloc de încălzire nu trebuie depăşite tensiunile prevăzute în normele de electrosecuritate. Cablurile electrice sunt aşezate pe capre la înălţimea de cel puţin 0.50m de la pământ. La încrucişările cu trecerile pentru oameni sau pentru vehicule, cablurile se ridică la înnălţimea de 197

cel puţin 3m. Aşezarea pe pământ este permisă numai dacă cablurile sunt izolate în tub de cauciuc şi sunt protejate în tuburi de oţel, iar la încrucişări sunt protejate cu dulapi de lemn.

198

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

Primul ajutor in caz de accident sau imbolnavire acuta trebuie sa fie acordat la locul unde sa produs acesta, de catre orice persoana care este pregatita pentru astfel de interventii. Cel care acorda primol ajutor prin masurile luate trebuie sa reusasca sa evite urmatoarele: -inrautatirea stari accidentatului; -aparitia altor complicatii; -producerea decesului victimei. Actiunile intreprinse in acordarea primului ajutor depind de starea victimei dupa cum urmeaza: a) Daca victima nu vorbeste (este incostienta), dar respira si are puls sint necesare urmatoarele actiuni: -asezarea in pozitie de siguranta; -acoperirea victimei; -alertare serviciului 112; -supravegerea circulatiei, a respiratiei pana la sosirea ajutorului medical. b) Daca victima nu raspunde,nu respira, dar are puls sint necsare urmatoarele actiunii: -degajarea(eliberarea)cailor respiratirii; -in cazul blocarii cailor rerspiratorii se aplica manevra Heimlich se procedeaza astfel: va asezati in spatele vivtimei cuprindeti victima cu bratele in partea superioara abdomenului,imediat sub stern, si se prind pumni.Se preseaza scurt si puternic de patru ori. -respiratie ,,gura la gura”sau ,,gura la nas” c) Daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls, sint necesare urmatoarele manevre: -reanimarea cardio respiratorie(masaj cardiac exterior asociat cu respiratie ,,gura la gura” sau ,,gura la nas’’. d) Daca victima singereaza abundent, sint necesare urmatoarele actiunii: -compresiemanuala locala; -pansament compresiv; -compresie manuala la distanta(in zona sub claviculara sau inginala). e) Daca victima prezinta arsuri provocate de foc sau caldura: Daca arsurile termice sint suprficiale,primul ajutor consta in: -se face spalarea cu apa rece sau alcool, pentru a usura durerea,se evita extinderea si pentru a se reduce inflamarea si basicarea ulterioara a tesuturilor.Daca acest lucru nu este posibil, aplicati pe zona vatamata, imbracaminte curata,umezita in apa rece sau alcool; -indepartarea imediata a oricaror surse de presiune asupra zonei arse(inele,bratari,imbracaminte sau incaltaminte),inainte de aparitia inflamarii; -acoperirea arsuri cu pansament curat,lipsit de scame,preferabil steril. ATENTIE! •Nu se aplica lotiuni,alifi sau pansamente murdare in zona arsa. 199

•Nu se sparg basicile. •Nu se respira si nu se tuseste peste arsuri. •Nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa. f) Daca victima prezinta arsuri provocate de substante chimice: -se face spalarea cu apa rece din abundenta zona arsa,pentru indepartarea substantelor chimice.continuati spalarea zonei afectate si indepartarea inbracaminti,pina la indepartarea completa a substantelor chimice; -daca este vorba despre substante chimice uscate precum varul,atunci acestea trebuie indepartate rapid prin periere usoara cu comprese uscate, inainte de spalare cu apa rece; -dupa spalarea si indepartarea completa asubstantelor chimice continuati primul ajutor procedind ca la arsurile termice; -acoperiti arsura cu un pansament curat si chemati medicul. . ATENTIE! Cind acordati primul ajutor in caz de arsuri chimice,nu utilizati agenti chimici neutralizanti,precum otet,sifon sau alcool fare avizul medicului Cei care acorda primul ajutor,. tebuie sa cunoasca substantele chimice utilizate la locul de munca, sa stie cum sa le manevreze si sa invete cum se acorda primul ajutor. g) Daca victima vorbeste dar nu poate efectua anumite miscari: -oricare ar fi semnele,se va actiona ca in cazul fracturilor,evitind deplasarea,sau eventualele miscari ale membrelor sau a coloanei vertebrale’ h) Daca victima prezinta plagi simple; -se curata si se panseaza rana. i) Daca victima prezinta plagi grave; -se aseaza victima intr-o pozitie adecvata si se ingrijeste plaga,aplicindu-se comprese pentru oprirea singerari. In cazul traumatismelor sistemului muscular si osos acastea pot fii -intinderi musculare; -entorse; -luxatii. ATENTIE! Daca nu puteti diagnostica in mud precis tipul leziunii, tratati traumatismul ca pe o fractura. In cazul intinderilor musculare se procedeaza astfel: -se aseaza victima in cea mai confortabila pozitie; -se aplica comprese reci pentru a ajuta relaxarea spasmelor si pentru a impedica umflarea tesuturilor.(se aplica pungi de gheata in segvente de 15 minute aplicare pe locul leziunii si 15 minute de pauza). Primul ajutor in cazul entorselor Entorsa este o intindere sau o rupere a ligamentelor care tin o articulatie. O entorsa apare atunci cind oasele de la articulatie sunt fortate dincolo de limita lor normala de miscare,intinzind si rupind ligamentele care le sprijina. Semnele si simptomele unei entorse sunt: -durere care poate fi mare si se accentuiaza la orice miscare; -pierderea functiuni articulatiei respective; -umflare si intinderea zonei. 200

Este posibil ca entorsele sa nu poata fi desebite de fracturi si de acea, ele trebuie tratate ca fracturile, adaugind urmatoarele proceduri: -se aplica bandaje usor compresive pentru a reduce umflarea;-bandajele se slabesc. Daca circulatia singelui este ingreunata sub bandaj sau daca acesta provoaca dureri.-se ridica articulatia vatamata,daca este posibil; -se aplica pungi cu gheata pe articulatie(in segvente de15 minute aplicare pe locul leziunii si 15 minute pauza),pentru a diminua durere si umflarea. Primul ajutor in cazul luxatiilor Atunci cind suprafetele de contact ale oaselor de la o articulatie nu se mai afla in contact normal,se spune ca articulatia este luxata.O luxatie duce la intinderea si la ruperea capsulei fibroase care tine articulatia. Luxatia poate fi cuzata de o rasucire grava a unei articulatiisau de catre o forta indirecta. Articulatiile cele mai fregvent luxate sint cele la nivelul umarului,cot,degetul mare degete,maxilarul inferior si genunchi. De exemplu,un umar se poate luxa prin cadere pe cot sau pe bratul aflat in extensie.Uneori si o constructie musculara brusca poate cauza o luxatie (cind cascam pre tare se poate luxa maxilarul inferior). Simtome: -deformare sau aspect anormal al zonei articulatiei lezate; -durere agravata la miscarea articulatiei; -pierderea functiunii normale a articulatiei; -umflarea articulatiei. Deoarece multe luxatii sint insotite de fracturi,atunci cind exsista o cit de mica indoiala privind diagnosticul. Ele trebuie tratate ca fracturi,adaugind urmatoarele proceduri: -nu faceti nici un fel de incercare de a aduce oasele si articulatia in pozitia lor normala; -imobilizati si sprijiniti articulatia in pozitia cea mai confortabila.Folositi pernute si o esarfa pentru a sprijini adecvat membrul afectat; -aplicati pungi cu gheata(in segvente de15 minute aplicare pe locul leziunii si 15 minute de pauza), pentru a diminua durerea si umflarea. -verificati circulatia sanguina,controland pulsul si urmarind modificarile de temperatura si culoare a extremitatii; -solicitatii asistenta de specialitate daca apar probleme respiratorii.

201

Cum se acorda primul ajutor in cazul accidentelor soldate cu plagi DEFINITIE Plaga reprezinta orice intrerupre a continuitatii unui tesut,respectiv a mucoaselorsau tesuturilor mai profunde. Clasificarea plagilor: Cunoasterea si recunoasterea tipului de plaga permite acordarea unui prim ajutor competent. In general plagile pot fi inchise sau deschise. In functie de profunzimea lor, plagile se impart in: -escoriatii (julituri),care afecteaza numai straturile superficiale ale pelii: -plagi superficiale,care afecteaza tegumentul in intregime si tesutul celular subcutanat(sub piele); -plagi profunde,atunci cind sint depasite aceste straturi si sint afectatii muschi,vasele nervi,oasele sau alte organe. In functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere,plagile se impart in: -plagi contuze(contuzii,vanatai)-cauzate de obicei de cazaturi sau de lovituri cu un obiect contondent,rotunjit,neted,fara sa se produca o sfsiere a tegumentului (pieli,epidermei).Riscul de infectie este redus. Contuziile pot fi superficiale sau profunde.Cele superficiale pot fi sub forma de eschimozei (vanatai),cind este afectat tegumentul,sau sub forma seromului (hematomului),cind este afectat si tesutul subcutant.Aceste cazuri nu necesita o interventie la locul accidentului. Contuziile profunde sint insotite de rupturi musculare, nervoase osoase sau viscerale. -plagi zdrobite(laceratii)deschise,cu margini neregulate;distrugerile de tesuturi sint mai mari cu tendinta de necrozare ,substantele rezultate fiind toxice pentru organism.Fiind favorizate inmultirea mai rapida a microbilor si deci infectia,vindecarea se produce mai greu. -plagi taiate-provocate de obiecte taioase (cutite,cioburi) la nivelul tesutului moale.Aceste plagi prezinta margini regulate cu distrugeri minime de tesut.in general sint mai putin murdare decit juliturile,dar pot contine fragmente de sticla sau de alte materiale. -plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase.Aceste rani pot avea orificii mici la suprafata pielii,cu distrugerii minime de tesut .dar pot fi profunde ,permitind patrunderea microbilor in adancime.Infectiile la plagile intepate pot fi greve. -plagi muscate-provocate de muscaturi de animale.Aceste rani constau dintr-o asociere de plagi taiate zdrobite sau intepate.Ele prezinta o gravitate deosebita deoarece in gura animalului poate exsista o mare concentratie de agenti patogeni(deexemplu:virusul turbarii,veninul viperei etc). Acordarea primului ajutor in cazul accidentelor soldate cu plagi

202

Principalele obiective urmarite atunci cind se acorda primul ajutor in cazul accidentelor soldate cu plagi sint: -combaterea hemoragiei; -prevenirea infectiei; -combaterea dureri; -prevenirea si combaterea socului. Materialele de prim ajutor necesare in cazul plagilor sant: -comprese sterile,vata,fese,leucoplast; -alcool sanitar,tinctura de iod sau metosept; -apa oxigenata sau tablete cu perogen(10 tablete/200 ml apa); -solutie de cloramina (4tablete/1l de apa);solutie de pergament de potasiu,rivanol,apa fiarta 30min si apoi racita; -medicamente care combat durerea:agocalmin.antinevralgic etc. Prevenirea infectiilor In afara hemoragiilor,un pericol imediat si important in cazul plagilor il constituie infectiile.Plagile reprezinta porti de intrare pentru microbii aflati pe suprafata pieli ranite,precum si pentru cei din mediul extern.Pielea intacta sanatoasa nu permite patrunderea microbilor in tesuturi. Se considera ca toate plagile sint infectate intr-o anumita masura prin: -microbi care patrund in rana odata cu agentul agresor; -corpi straini din plaga:pamant,stofa,par,nisip etc; -microbi care patrund ulterior,daca ingrijirile nu sant corespunzatoare (maini sau alte obiecte nesterile.) In plus tesuturile zdrobite,secretiile si singele acumulat in aceste tesuturi reprezinta un mediu prielnic pentru inmultirea microbilor.Desi contaminarea pieli are loc imediat,odata cu ranirea,infectia propriuzisa se manifesta dupa circa 6ore si este complet instalata dupa24 de ore.De aceea,dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect,tratarea de catre personal calificat trebuie realizata in primele 6ore de la producere. Reguli privind primul pansament Avind in vedere ca de primul pansament depinde evolutia ulterioara a plagii,trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: -plaga nu trebuie pansata cu orice sau oricum!.Plaga este o poarta larga deschisa microbilor patogeni si nu este permis sa contribuim la infectarea ei; -o hemoragie importanta nu trebuie neglijata pe motivul ca trebuie mai intai sa fie pregatite cele necesare pentru pansat.In caz ca sangele tasneste din plaga sau se scurge intr-o cantitate apreciabila,primul ajutor trebuie efectuat imediat; -corpi straini care nu pot fi inlaturati cu apa oxigenata(ge exemplu, o aschie infipta,un cutit infipt in rana etc) se lasa pe loc, din cauza pericolului de sangerare; -o plaga nu va fi stearsa cu comprese.Trebuie sa actioneze rapid si cu blandete,fara gesturi dezordonate si inutile;

203

-pe rana proaspta nu se vor aplica substante grase,de tipul alifiilor sulfamide sau al alifiilor cu antibiotice.Grasimile impedica drenajul secretiilor din rana,anihilind actiunea absorbanta a pansamentului.Substantele grase se folosesc mai tarziu,cind rana se usuca si pansamentul tinde sa se lipeasca; -mainile trebuie spalate cu apa si sapun inainte de acordarea primului ajutor; -nu trebuie sa se tuseasca sau sa se respire deasupra plagi; -nu trebuie sa se atinga plaga sau partea bandajului care intra in contact cu plaga -plaga trebuie acoperita imediat cu un pansament steril sau macar cu unul care este curat -imediat dupa acordarea primului ajutor,mainile sau alte parti ale corpului nostru care au venit in contact cu plaga trebuie bine spalate,pentru a evita propria infectare Toaleta plagilor Acordarea primului ajutor trebuie sa inceapa prin prevenirea supra infectarii plagii,protijand-o de orice contact cu obiecte,murdare,nesterile(maini,instrumente,materiale de pansat etc.).Principalul mijloc de protejare este reprezentat de aplicarea pansamentelor care variaza in functie de intinderea profunzimea si localizarea plagilor. Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea(toaleta)plagilor.Se va proceda astfel: -se curata rana cu ajutorul unei comprese sterile,pornind de la marginile plagi spre pielea sanatoasa din jur.Nu se utilizeaza vata la aceste manevre,pentru a nu lasa scame ce pot impedica vindecarea; -se spala apoi pielea din jur,utilizand substante detergente (sapun lichid,bromocet,benzina etc); -se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu ajutorul unor substante antiseptice (alcool,tinctura de iod,,rivanol),folosind de asemenea ,comprese sterile.Se va evita patrunderea acestora in plaga,deoarece sant iritante; -pentru a indeparta eventuali corpi straini din plaga,cea mai buna metoda consta in a turna pe rana apa oxigenata.Aceasta,prin spuma pe care o produce,antreneaza eventuali corpi straini,realizand in acelasi timp si dezinfectia plagii; -corpii straini care nu pot fi inlaturati cu apa oxigenata(de exemplu,aschi,cutite etc.)se lasa pe loc, din cauza pericolului de sangerare; -se va incerca extragerea cu ajutorul unei pensete sterile,(eventual sterilizata la flacara)sau cu degtele(unghiile),dupa o buna dezinfectare (alcool,tinctura de iod,apa si sapun) numai corpilor straini superficiali si care nu au fost indepartati de lichidul turnat; -rana se dezinfecteaza apoi cu o solutie de cloramina,pergament de potasiu,rivanol sau din nou cu apa oxigenata; -daca rana este intr-o regiune cu par,este important sa se efectueze o barberire a zonei din jurul ei(daca este posibil),dupa care se va dezinfecta din nou pielea din jurul ranii cu alcool,tinctura de iod etc; -se acopera apoi plga cu un strat de comprese sterile, se adauga eventual strat de vata, dupa care se efectueaza bandajarea in vederea mentinerii pansamentului. -in cazul ranilor care sangereza,straturile de comprese si vata vor fi mai groase.Inainte de bandajare,pe pansamentul aplicat se va pune o fasa nederulata peste care se aplica bandajul cat mai strans. -in situatia in care sangele imbiba mai departe pansamentul si nu se opreste, se vor lua masurile de oprire a hemoragiilor. 204

ATENTIE Sudura ranilor este de competenta exclusiva a cadrelor sanitare.

Cum se acorda prmul ajutor in cazul victemelor aflate in stare de soc Starea victimei aflate inde soc poate varia de la constienta la lesin sau la pierderea cunostintei.Socul poate fi fatal,daca nu se iau masuri pentru a-i preveni evolutia.Durerea ,pierderea caldurii corpului,teama,epuizarea fizica,surmenajul sunt factori agravanti,care maresc viteza de instalare siseveritatea socului. ATENTIE Socul reprezinta o stare critica de reactie a organismului uman,caracterizata printr-o irigare insuficienta a tesuturilor corpului. In ce situatii poate aparea socul? Socul pote aparea in urmatoarelesituatii: -sangerareaexterna severa sau sangerarea interna; -arsuri asociate cu pierderi de plasma sanguina; -rani grave,striviri cu zdrobiri de tesuturi care pot duce la pierderi de sange si plasma; -crize cardiace,cand inima nu mai poate pompa destul sange in aparatul circulator; -crize respiratorii,precum obturarea cailor respiratorii,ranile toracelui sau paralizia muschilor intercostali,care impedica victima sa inspire suficient aer pentru a furniza sange oxigenat catre organele vitale; -ranile coloanei vertebrale sau a traseelor nervoase care afecteza controlul dimensiunii vaselor sanguine; -reactii alergice severe produse prin intepaturi de insecte,muscatura de animal,alimente saumedicamente specifice; -diverse infectii-acest tip de soc este intalnit de obicei dupa o perioada de boala si tine rar de domeniul primului ajutor. Care sant semnele si simptomele ce pot creste in intensitate cand socul progreseaza Oricare din urmatoarele semne si simpitome sau toate impreuna pot fi prezente si pot creste in intensitate cand socul progreseaza: -agitatia si anexitatea pot preceda toate celelante semne; -palorea sau culoarea vanata apieli,in special la nivelul buzelor,tegumentelor,unghilor si lobilor urechilor,cea care indica lipsa oxigenului; -pielea rece si umeda,cu transpiratie abundenta; -pulsul din ce in ce mai slab saa mai rapid; -respiratia rapida si superficiala,iar in stadiile ulterioare,lipsa de aer, sufocarea; -setea; -greata si varsaturile; -modificarile stari de constienta. 205

Cum se acorda primul ajutor pentru a preveni instalarea si evolutia socului Pentru victemele aflate in stare de soc,asistenta medicala specializata trebuie acordata fara intarziere.Pana la obtinerea asistentei medicale, trbuie acordat urgent primul ajutor,incercand sa preveniti instalarea si evolutia socului,in acest caz se procedeaza astfel: -se trateaza cauzele de soc precum sangerarea,fracturile si arsurile; -se linisteste victima; -se controleaza respiratia si circulatia(pulsul si tensiunea arteriala); -se misca victimacu grija pentru a nu-i provoca dureri; -se dezgoleste victima in jurul cefei,piptului,,taliei; -preveniti pierderea caldurii corpului victimei,punand paturi sub si deasupra victimei,dar: •Nu supraincalziti persoana aflata in stare de soc si nu folositi sticle cu apa ferbinte,patura electrica etc..decat la recomandarea medicului. •Nu dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta sau soc sever.Umeziti-i buzeledaca victima se plange de sete. -se pozitioneaza victima aflata in stare de soc,astfel incat sa i se asigure confort maxim si pentru a preveni agravarea socului. De retinut •Pozitia ideala pentru victemele aflate in stare de soc este pe spate,si membrele inferioare ridicate cu 15 cmpana la 30 cm,pentru a creste debitul sangelui spre creier. •Ranile victimei sau conditia sa fizica pot sa nu permita asezarea victimei in aceasta pozitie.Astfel,ridicarea piciorelor victimei cu fracturi poate produce dureri si se pote agrava traumatismul.Aceasta persoana trebuie mentinuta intinsa pe spate,preferabil pe o brancarda.Daca victima este imobilizata,manerele brancardei pot fi ridicate,pentru a se realiza o inclinatie a corpului in directia capului. •Victemele care au suferit rani la nivelul toracelui,care au oboala pulmonara sau care au suferit un atac de cord,respira mai usor daca sant asezate in pozitia semiculcat,in’capul oaselor”.

Ce trebuie facut si ce nu in cazul unei fracturi Primul ajutor in cazul fracturilor are rolul sa previna complictiile si leziunile ulterioare si sa diminueze durerea si umflarea zonei.Examinarea accidentatului se realizeaza cu atentie si blandete pentru a nu-i provaca alte leziuni suplimentare. Semne care indica faptul ca sa produs o fractura: -Miscarea anormala aparuta in afara articulatiilor indica in mod sigura o fractura completa.Aceasta insa nu trebuie cautata de salvator indoind gamba,coapsa,bratul sau antebratul victimei.fractura trebiue observata in timp ce accidentatul se misca sau se agita din cauza durerii.Cel mult i se poate cere victimei sa-si ridice membrul in cauza. 206

-Crepitatia sau zgomotul produs de frecarea capetelor unor oase fracturate care apar in timp ce accidentatul face o miscare. -Durerea si sensibilitatea dureroasa sunt maxime la locul fracturii si apar in timpul miscarii sau palpari zonei ranite.Trebuie stiut insa ca si o contuzie musculara poate provoca durere. -Deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractura,dar si hematomul sau luxatia pot deforma zona afectata. -Impotenta functionala sau imposibilitatea de a misca zona respectiva aceasta poate aparea ca urmare a deformari si durerii. -Scurtarea membrului fracturat,prin deplasarea pe verticala afrgmentelor osoase,poate fi un semn de fractura,dar el poate aparea si in caz de luxatie. -Vanataia(sau echimoza) apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturiisi indica difuzarea sangelui din focarul de fractura catre straturile pielii.Acest semn poate aparea insa si dupa o contuzie simpla.

Ce nu trbuie facut in cazul in cazul producerii unei fracturi? -Nu trbuie sa se actioneze in mod brutal sau sa i se impuna victimei miscari inutile. -Victima nu trbuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilzarea fracturii,pentru ca toate acestea pot sa provoace complictii precum: •accentuarea durerii; •deplsarea frgmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi,vase de sange sau nervi,provocand hemoragii sau paralizii; •transformarea fracturii inchise intr-una deschisa,ceea ce implica de asemenea,complictii in plus.

Ce trbuie facut in cazul producerii unei fracturi? -Primul ajutor se acorda la locul accidentului,exceptand cazul in care exista un pericol pentru salvator sau pentru victima.In acest caz,victima trbuie asezata in cel mai apropiat loc sigur. -In caz de fractura deschisa,trbuie procedat mai intai la oprirea hemoragiei si la pansarea ranii.Orice os iesit in afara trbuie protejat cu fesii de jur imprejur,dar nu trebuie fortat sa intre inapoi in rana. -Ca si in cazul altor traumatisme,este necesara administrarea unui calmant(antinevralgic,agocalmin etc.),pentru a reduce durerea. -Obiectivul principal al primului ajutor este imobilizarea fracturii pentru a preveni complicatiile si a alina durerea.Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate(bastoane,umbrele,bucati de scandura sau placaj,sipci etc.).

207

-Transportul accidentatului la spital urmeaza dupa imobilizarea fracturii.Pana atunci se va asigura supravegerea accidentatului,luandu-se masuri pentru prevenirea socului,acoperirea cu paturi sau haine,administrarea de lichide si calmante pentru durere,daca victima este constienta.

La imobilizarea fracturi trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: -imobilizarea fracturii trebuie sa cuprinda doua articulatii(incheturi)cea de deasupra si cea de desuptul focarului de fractura; -la membre atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura; -atelele se invelesc in vata(sau materiale moi),pentru a nu leza pielea, si a nu afecta circulatia sau a mari durerea; -se va evita aplcarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea; -acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata,golurile se umplu cu vata; -se trge apoi o fasa in jurul atelelor si a membrului fracturat,obtinand astfel o imobilizare provizorie.Trebuie sa se tina cont de faptul ca o fasa prea stransa afecteaza circulatia sangelui si accentueaza durerea. -orice accenture a dureri indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei membrelor,a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extrmitatii.Nodurilede la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona descoperita,deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe piele; -cel putin doua persoane trebuie sa conlucreze la realizarea imobilizarii.Una ridica membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu celanta mana sprijina locul fracturii,iar cealalta persoana aplica atelele si trage fasa.

Reguli privind relizarea pansarii in acordarea primului ajutor Pansamentele sant elemente de baza in acordarea primului ajutor in cazul ranilor si a traumatismelor muschilor,oaselor si articulatiilor.Cei care acorda primul ajutor trbuie sa fie familiarizati cu folosirea pansamentelor,dar sa fie capabili sa le si improvizeze din materialele disponibile la locul accidentului,Aceste pansamente provizorii sant destinate sa protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si cel in care rana esteevaluata de catre un specialist. Pansamentul este un invelis protector,aplicat pe o rana,pentru a controla sangerarea,a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.Pentru a respecta toate aceste cerinte,un pansament trbuie sa fie: -steril sau cat mai curat posibil; -foarte absorbant si poros,pentru a mentine rana uscata; -compresibil,gros si moale,in special pentru sangerarile puternice, astfel incat presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata; -neaderent si fara scame,pentru a reduce posibilitatea lipiri de rana.Tifonul,bumbaculsi panza de in sant materiale potrivite pentru pansamente,in timp ce lana si alte materiale pufoase nu sant recomandate.

208

Pansamentele sant disponibile in diferite forme si dimensiuni.Cele mai utilizate pentru primul ajutor sant: -pansamentele adezive-pansamente din tifon,sterile,cu banda adeziva; -pansamentele din tifon(compresele)-de diverse marimi,pliate si impachetate individual sau in numar mare; -pansamentele compresive-pansamentele sterile din tifon si alt material absorbant, avand atasata o rola de fasa.Se folosesc la aplicarea compresiva si pe o rana cu sangerere puternica; -pansamente improvizate-obtinute din material fara scame,steril si curat.

Cum se realizeaza pansarea? Pansarea se relizeaza in functie de intinderea si profunzimea plagii. a)Daca placga este pre intinsa: -Se ia un pachet de pansament de marime corespunzatoare si se deschide. -Se apuca pansamentul de partea externa si se aplica pe plaga,avand grija ca suprafata de Contact cu plaga sa nu fie atinsa cu mainile sau sau cu oricare obiect. -Se infasoara peste ranafasa de pansament si se leaga capatul ei,dupa ce a fost taiat pe jumatate pe lungime corespunzatoare. b)Daca plaga este intinsa si nu poate fi acoperita cu un singur pansament: -Se pun peste plaga comprese sterile de tifon fara ase atinge cu mana partea ce vine in contact cu rana. -Se aseaza deasupra un strat de vata’ -Se face un bandaj improvizat,dar solid. DE RETINUT: Materialele de prm ajutor necesare pentru pansare sant: •pansamente,fesi si comprese de tifon sterile; •vata sterila; •leucoplast; •pense si foarfece sterile; •substante dezinfectante(apa oxigenata,tinctura de iod,spirt, solutie de rivanol,pergament de potasiu,bromocet etc.). Reguli generale privind pansarea: -Spalati-va pe maini inainte de a pansa rana.Daca este posibil,dezinfectati-va cu spirt,apa oxigenata,soluti de rivanol,pergament de potasiu,bromocet etc. -Inainte de pansare,opriti hemoragia. -Nu atingeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact cu rana. -Folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil. -Daca aveti la indemana,folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la flacara. -Acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limetele ranii. -Inainte de pansare,aplicati bumbac absorbant,vata,fasa neaderenta sau alt material peste compresele cu tifon. -Nu indepartati de pe rana pansamentul de ja facut.Daca sangele a trecut prin pansament,lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale. 209

-Cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte masuri de oprire a hemoragiei(hemostaza). -Fixati pansamentul cu banda adeziva sau fesi,pentru ca aceasta sa nu cada in timpul transportului. DE RETINUT: Nu puneti niciodata vata pe rana.

Cum se realizeaza respiratia artificiala prin metode directe Respiratia artificiala este o tehnica de prim ajutor prin intermediul careia se alimenteza plamani cu aer in cazul in care in urma unui accident de munca acestia sant incapabili sa functioneze.Pentru a fi eficienta, respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat dupa producerea accidentului insotit de stop respirator (asfixie),deoarece organele vitale ale corpului,inima si creerul,au nevoie de o alimentare continua cu oxigen pentru a functiona.Creirul, de pilda, poate fi afectat definitiv daca este lipsit de oxigen o perioada mai mare de patru minute. Semnele unei tulburari respiratorii ce fac necesara aplicarea respiratiei artificiale pot fi: -respiratie nergulata, prea repede sau prea rara; -respiratie superficiala sau prea adanca; -respiratie zgomotoasa sau dificila; -congestionarea vaselor de sange de la cap si gat; -coloratia vanata (cianotica) a buzelor,urechilor si unghilor; -transpiratie abundenta; -imobilizarea toracelui, circulatia aerului nu poate fi auzita sau simtita. Cand apar unul sau mai multe dintre aceste semne,daca nu se aplica respiratia artificiala,vor urma rapid stopul cardiac, starea de inconstienta si apoi survine moartea. Metode directe de respiratie artificiala sant: 1)Respiratia gura la gura 2)Respiratia gura la nas Metodele directe de respiratie artificiala prezinta urmatoarele avantaje: -ofera plamanilor un volum corespunzator de aer; -pot fi incepute imediat si continuate pana cand accidentatul este in siguranta sau pana la sosirea personalului calificat; -pot fi aplicate cand salvatorul ajunge la accidentat,nefiind neaparat necsar ca accidentatul sa fie miscat; -permit observarea imediata a blocari cailor respiratorii; -nu necesita efort fizic mare si pot fi executate timp indelungat. DE RETINUT: Metodele directe de respiratie artificiala nu vor fi utilizate in cazul stopului respirator aparut in itoxictii cu gaze si vapori,pentru ca exsista pericolul sa se intoxice si salvatorul. 1)Respiratia gura la gura 210

Cand executati respiratia artificiala gura la gura, asigurati-va ca sant deschise caile respiratorii si apoi: -strangeti narile intre de getul mare si aratator pentru a preveni pierderile de aer; -inspirati adanc,deschideti gura larg,plasati-o deasupra guri accidentatuli,realizand o buna etansare; -dupa fiecare insuflare, ridicati gura de pe fata accidentatului, pentru a permite aerului sa iasa; -priviti,ascultati si sesizati circulatia aerului din gura si nas si miscarea totacelui. -continuati ,pastrand un ritm de 12 respiratii pe minut. DE RETINUT Inainte de a executa respiratia artificiala,desfaceti gulerul,cravata centura victimei sau orice articol de imbracaminte care ar putea ingreuna respiratia. 2)Respiratia gura la nas Aceasta metoda poate fi folosita in cazurile cand exsista vatamari ale gurii sau atunci cand nu este posibila acoperirea ei completa. Se procedeaza in acelasi fel ca in cazul respiratiei gura la gura,insufland aerul prin nasul accidentatului. -se rastoarna capul victimei cu o mana dar nu acoperiti narile; -se va ridica barbia cu cealalta mana,folosind degetul cel mare pentru a inchide gura victimei.Acoperiti nasul accidentatului cu gura dvs.si aplicati doua insuflatii,pentru a permite aerului sa iasa prin expiratie. -daca aerul intra in plamani si pulsul este prezent,continuati si respirati ritimic,in acelasi mod ca la respiratia gura la gura. Indiferent de metoda de respiratie artificiala folosita,in acordarea primului ajutor trbuie sa respectati urmatoarele reguli: -Curatati si mentineti caile respiratori deschise prin extensia gatului. -Pozitionati accidentatul pe o suprafata plana si rigida,de preferat la nivelul podelei. -Controlati pulsul victimei dupa primele minute sau dupa 12 cicluri complte.Daca exsista puls,reluti respiratia artificiala si verificati pulsul din cand in cand. URGENTE DATORATE FRIGULUI SAU CALDURII Hiprtermia sau(socul termic) Apare la expunerea prelungita la temperaturi ambiente ridicate,consum de substante toxice sau infectii si produce cresterea temperaturi corpului peste valoarea normala de 37°C iar in cazuri severe putand ajunge si chiar depasi 40°C. Se manifesta prin diverse forme: -insolatie; -soc caloric; -deshidratare. Deshidratarea grava poate conduce la aparitia crampelor musculare din cauza pierderi de saruri minerale

211

Insolatia este un accident produs la actiunea directa si prelungita a rezelor solare asupra corpului,in special asupra capului si a cefei iar organismul pierde capacitatea de amentine temperatura normala si se supraincalzeste. Socul caloric apare atunci cand transpiratia se opreste complet iar corpul nu mai poate fi racit prin evaporarea ei,socul caloric poate surveni pe neasteptate,victima devenind rapid inconstienta. Ce se poate observa: -comportament bizar,dureri de cap,ameteli,halucinatii chiar si pierderea constiintei; -temperatura ridicata; -absenta transpiratiei; -piele colorata in rosu aprins; -puls rapid; -dificultati in respiratie; -greturi,varsaturi,senzatie de slabiciune. Masuri de prim ajutor: -se muta victima la un loc racoros: -se apeleaza la serviciile de urgenta(112); - se administreaza victimei lichide bogate in saruri minerale; -se raceste lent victima prin urmatoarele metode: -dezbraca victima pana la brau; -aplica comprese umede(15-20°C) pe piele; -se foloseste un ventilator; -se impacheteaza victima in materiale textile umede -victima este monotorizata permanent. Hipotermia apare atunci cand temperatura corpulul scade sub 35°C(sub 30° poate fi fatala si masurile de resuscitarea trebui sa continue pana la sosirea serviicilor de urgenta Cum se recunoaste: -Frisoane,piele palida si rece. -Agitatie, dezorientare. -Alternarea stari de constienta. -Respiratie rara si superficiala. -puls rar si slabit(greu perceptibil) Este cauzata de: -expunere prelungita la temperaturi scazute aerul care se deplaseaza(vant,curent)are un efect de racire mai mare decat cel stationar; -umiditate crescuta; -consum de alcool sau droguri.

212

Masuri de prim ajutor: -se transporta victima la un luc cu temperatura normala; -se apeleaza serviciile de urgenta(112); -se acopera victima pe toate zonele cu materiale textile uscate; -se incalzeste victima lent; -i se administreaza lichide non-alcolizate,calde (daca este constienta) -nu se administraza alcool si nu se amplaseaza victima in imediata apropiere a surelor de caldura. Degeraturile Extremitatile ingheata cand sant expuse la temperi scazute,formandu-se astfel degeraturile,in cazurile grave se pierde sensibilitatea,moartea tesuturilor si cangrenarea zonei respective. Semnele degeraturilor: -furnicaturi,piele palida si rece,basici; -modificarea culori pieli de la alb-marmorat la vanat-cenusiu. Masuri de prim ajutor: -Se muta victima la caldura. -Se apeleaza serviciile de urgenta(112). -Rugati victima sa se foloseasca de propria caldura corporala(daca nu este in hipotermie) sa isi puna maimile la subsoara -I se scot cu atentie manusile,inelele bratarile. -Evitati frecarea zonei afectate. -Se scufunda zona degerata in apa calda(aprox.40°C) dupa care se usuca cu grija si se aplica un bandaj lejer. -Nu se sparg basicile formate. -Se ridica zona afectata.

213

PROTECTIA MEDIULUI Prin protectia mediului ambiant se subantelege ocrotirea atmosferei,solului,apei,florei si faunei. Este important faptul ca protectia mediului ambiant cuprinde si protectia sanatatii omului,orientata spre asigararea unei stari psihologice si fizice normale,favorabile pentru trai si munca. Mediul ambiant este un univers material,in care omul ca fiinta umana isi satisface necesitatile sale.In cele mai multe cazuri prin actiunile sale el poate influenta in bine sau in rau mediul,deaceia este necesar ca el sa cunoasca si sa aplice anumite norme de mediu. Protectia mediului este o activitate fundamentala in zilele noastre,pentru ca noi trebuie sa ne gandim nu numai la noi ci si la nevoile generatiilor viitoare Deaceia Europa a inteles ca consuma peste posibilitatiile sale reale si ca modul nostru de viata pune planeta la incercaere,consumam tot mai mult din resursele naturale si punem in pericol sistemul de mediu(apa,solul,aerul) Acest lucru nu poate continua la nesfarsit,cu atat mai mult cu cat populatia lumi este in crestere continua Sistemele de tansport,sistemele energetice,industria producatoare de bunuri de consum,industria constructoare de masini,agricultura-toate la un locemana in atmosfera cantitati insemnate de gaze de sra,care conduc la schimbarea climei. Tocmai deaceia trebuie gasite modalitati de reducera a acestora, numai in ltimul deceniu au avut loc peste 60 de cazuri de poluare accidentala.In Romania unele dintre acestea au avut consecinte foarte grave asupra stari de sanatate a oamenilor, a mediului inconjurator si a economiei in zona afectata. In industrie sursele de poluare ale aerului sint:oxizi de fier,fum,praf,fumuri de ulei,metale,cenusa,namol,oxizi de azot.La poluare participa principalele surse de zgomot(zgomotul puternic si de scurta durata duce la traumatisme ale timpanului si la tulburari cronice,Tot industria participa si la poluarea apei prin evacuarea unor substante organice bogate in fsfor,azot etc. Pentru a participa la protectia mediului ambiant fiecare trebuie sa participe la cresterea nivelului de securitate si sanatate, sa cunoasca si sa aplice o serie de norme(unele scrise altele nescrise) si care trbuiesc aplicate la locul de munca cat si pe strada sau la domiciliu dintre acestea ar putea fi enumerate; -depozitarea selictiva a deseurilor,reciclarea si minimizarea cantitatilor de deseuri,reciclare inseamna protectia mediului; -folosirea judicioasa si cu responsabilitate a materialelor si materilor prime folosite la locul de munca.Organizatiile trebuie sa-siinstruiasca lucratori in acest sens; 214

-nu folosit apa mai multa apa decat aveti nevoie,faceti dus in loc de baie(in acest mod folositi de patru ori mai putina apa folositi pe cat posibil apa pluviala; -folositi mai putin automobilul proprietate personala(numai atunci cand este necesar) si mergeti cu transportul in comun cu bicicleta sau pe jos; -la cumpararea aparatelor casnice verificati eticheta energetica accestea trebuie sa fie cuprinse in clasa ‚,A”; -nu lasati televizorul compiterul sau aparatura casnica in priiza daca nu este nevoie; -stingeti luninile cand plecati de acasa si cand nu aveti nevoie de ele de,folositi lampi cu LEDdotate cu senzori de miscare si folositi pe cat posibil iluminatul natural -cumparati becuri economice; -nu exagerati cu incalzirea locuintei,izolarea locuintei este o necesitate; -la cumpararea unei masini noicumparati un model mic,cu consum redus de combustibil sinepoluant; -nu puneti mancarea clda in frigider; -cumparati si consumati produse ecologice; -la aerisirea camerei lasati fereastra mai putin deschisa pentru a nu folosi excesiv instalatia de incalzire/racire; -cand inlocuiti aparatele casnice vechi si uzate cu altele noi (televizoare,compiutere etc.) numite tehnico-deseuri acestea trebuie depozitate corespunzato; -inlocuiti aparatele casnice vechi cu altele noi mai economice; -nu folositi substante si preparate periculoase pentru mediu dac nu santeti instruiti special Metalul este un material reciclabil si nu dauneaza mediuliui -nu afecteaza mediul in timpul duratei sale de viata sau la finalul acesteia, -nivel de poluare scazut la transport si constructie.

215

216

217

BIBLOOGRAFIE 1)Tendinte in dezvoltarea procedeelor de taiere-Ing. Puiu Cimpeanu-I.S.M- Timisoara. 2)Taierea si prelucrarea cu flacara a materialelor metalice-Ing Vasile Ilie -Ing Cadariu Gheorghe. 3)Waterjet-cuting-warks.html. 4)Manual de exploatare a masini TRUMPF PC-500R-1995. 5)Lacatuserie generala-Ing Emil Ariesan -Ing Gh Peptea 6)Tehnologia fabricari si a repararii utilajelor tehnologice-Conf.dr Ing-Vasile Bejan. 7)Lacatuserie generala mecanica -profesor;ing tanase Viorel

218