Succesiunea Testamentara [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT

Lucru individual Drept civil LUCRU INDIVIDUAL: Succesiunea testamentară

Student: Gînsari Daniela , gr. 1903 Lector universitar: Natalia Markova Chișinău 2022

CUPRINS 1.

Introducere…………………………………………………………………….3 1

2. 3. 4. 5. 6.

Noţiunea, caracterele juridice ale moştenirii şi felurile moştenirii…………….4 Dispoziții generale privind moștenirea testamentară………………………….9 Acceptarea moștenirii și eliberarea certificatului de moștenitor …………….17 Concluzie……………………………………………………………………..20 Bibliografie…………………………………………………………...………21

1. Introducere

2

Instituţia succesiunii în dreptul civil este menită să asigure o continuitate a raporturilor patrimoniale, mai ales a celor cu privire la dreptul de proprietate în condiţiile în care subiecţii de drept , persoane fizice nu au o existenţă veşnică. Succesiunea testamentară ca şi instituţie specială a dreptului succesoral exprimă libertatea fiecărei persoane de a dispune de bunurile sale pentru cauză de moarte la discreţia sa, fără vreo limitare decît cu excepția unor restricţii legale menite să protejeze interesele unor persoane apropiate ca grad de rudenie sau afiliate cu defunctul şi care se află într-o stare de vulnerabilitate. Prin intermediul testamentelor persoana care lasă moştenire va putea să pună în sarcina moştenitorilor îndeplinirea unor gratuităţi, acţiuni sau activităţi în favoarea unor anumite persoane sau în scopuri general utile. Aceste ultime doleanţe ale testatorului au căpătat denumirea de legate în dreptul succesoral. Dar vom vedea că testamentele nu au neapărat ca şi scop transmiterea averii, patrimoniului testatorului, ele pot conţine şi alte dispoziții, de exemplu, de dezmoştenire sau de recunoaştere a unui fapt. În cadrul unui testament, de cele mai multe ori testorul urmărește să stabilească modul cum, la moarte să îi va fi împărțit patrimoniul. Astfel, să precizăm ca printr-un legat pot fi lasate mostenire atat bunuri (mobile sau imobile) singulare, parti din masa succesorala ce vor fi împărțite mai multor beneficiari, dar și întreg patrimoniul defunctului ce va putea fi luat de o singura persoana. Legea consacră principiul libertății testamentare, libertate la care nu se poate renunța, în sensul ca orice persoana este capabilă de a lasa sau nu testament și de a dispune, pe aceasta cale de patrimoniul sau pentru cauza de moarte. Insa libertatea testamentara nu este absoluta, legea prevăzând în mod expres anumite ingradiri, cea mai importantă fiind instituția rezervei succesorale prevăzută în favoarea unor mostenitori legali și care este sustrasa actelor liberale ale celui care lasă moștenirea, fie ca este vorba de liberalitățile făcute în timpul vieții (donatii), fie pentru cauză de moarte (legate).

2. Noţiunea, caracterele juridice ale moştenirii şi felurile moştenirii Moștenirea testamentară are prioritate faţă de moștenirea legală, normele celei din urmă fiind aplicabile în cazul în care persoana nu a dispus prin testament cu privire la soarta bunurilor sale. Prin reglementarea mostenirii testamentare se recunoaşte dreptul fiecărei persoane de a decide soarta bunurilor sale în cazul survenirii decesului, prin manifestarea ultimei voinţe (art. 2191 din Codul civil al RM). În privinţa testamentelor întocmite până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, se aplică regulile cu privire la valabilitatea testamentului şi a actelor juridice în vigoare la data întocmirii testamentului. Astfel, în cazul unui litigiu cu privire la valabilitatea testamentului, întocmit până la 3

12.06.2003, se vor aplica prevederile cu privire la valabilitatea testamentelor şi a actelor juridice, care au fost stabilite prin Codul civil din 1964. Ce este moştenirea? Moştenirea este transmitere patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi. Este de menţionat că moştenirea poate fi realizată prin două forme conform testamentului adică moştenire testamentară; sau în termenul legii - adică moştenire legală. Spre deosebire de alte moduri de transmitere a drepturilor şi obligaţiilor, moştenirea are anumite particularităţi, menţionate, de altfel, în art. 2162, alin.(1) CC. Acestea sunt următoarele: Este o transmisiune pentru cauză de moarte. (mortis causa). Asta înseamnă că prin moştenire se poate transmite doar patrimoniul unei persoane fizice decedate. Decesul poate fi constatat nemijlocit sau poate declarat de către instanţa de judecată. Faptul morţii persoanei fizice determină dispariţia acesteia ca subiect de drept, iar instituţia moştenirii este chemată să asigure transmiterea patrimoniului defunctului, care continuă să existe, succesorilor săi. Dizolvarea persoanelor juridice nu poate fi identificată cu moartea persoanelor fizice, iar patrimoniul persoanelor juridice dizolvate se transmit altor persoane, prin diverse acte juridice, altele decît succesiunea. Normele care reglementează transmisiunea succesorală sunt aplicabile persoanelor juridice şi statului doar în cazul în care aceștia dobândesc calitatea de moştenitori. Moştenirea reprezintă o transmisiune universală, întrucât are ca obiect o universalitate juridică, un patrimoniu care aparţinea defunctului, adică o totalitate de drepturi şi obligaţii cu valoare economică, rămasă fără titular. Fiind o universalitate juridică, patrimoniul este independent de elementele sale componente şi din acest considerent, drepturile şi obligaţiile unei persoane decedate se transmit către succesori nu privite izolat, ci ca părţi a acestei universalităţi juridice. Prin moştenire nu se transmit drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale , precum şi drepturile patrimoniale cu caracter personal sau viager ( dreptul de uzufruct, uz sau abitaţie, creanţa de întreţinere etc.) Moştenirea are un caracter unitar, deoarece transmiterea patrimoniului prin succesiune se supune unui regim unic, stabilit de aceleaşi norme juridice, indiferent de natura şi provenienţa bunurilor care alcătuiesc masa succesorală. (moştenite sau achiziţionate). Transmiterea mostenirii este indivizibilă, ceea ce înseamnă că acceptarea moştenirii sau renunţarea la ea are caracter indivizibil, fără a fi posibilă acceptarea sau renunţarea parţială a moştenirii. Prin derogare, moştenitorul chemat la moştenirea mai multor cote succesorale în temeiuri diferite poate accepta o cotă şi poate renunţa la alta . Potrivit art. 2162 (1) Cod Civil, patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai in temeiul legii, dar si in temeiul vointei celui care lasa mostenirea, manifestata prin testament. Testamentul este un act juridic solemn (pentru a cărui încheiere valabilă trebuie respectată condiția de formă impusă de lege), unilateral (care ia naştere prin voinţa unei singure părţi (ex.: 4

testamentul, acceptarea unei succesiuni, renunţarea la succesiune), irevocabil (moştenitorul care a exercitat dreptul de opţiune succesorală nu mai poate reveni asupra acceptării, aceasta având un caracter irevocabil) și personal, prin care testatorul dispune cu titlu gratuit (o persoană transmite alteia un folos patrimonial, fără a urmări obţinerea unui folos în schimb), pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele. Testamentul este un act pentru cauză de moarte și își produce efectele juridice din momentul decesului testatorului. Potrivit art. 2223, 2226. 2227 al Codului civil al RM, testamentul poate fi întocmit doar în una din următoarele forme: ·         autentic, ·         olograf sau ·         priviligiate. Prin lege sunt permise şi alte forme de testamente, asimilate celor autentice semnate de:  medicul principal, şeful, adjuncţii lor în probleme medicale, medicul de serviciu al spitalului, al unei alte instituţii medicale, al sanatoriului, directorul sau medicul principal al azilului pentru invalizi şi bătrâni, dacă testatorul se tratează sau locuieşte într-o astfel de instituţie; şeful expediţiilor de explorări, expeditiilor geografice şi a altor expediţii similare, dacă testatorul se află într-o astfel de expediţie; căpitanul navei sau aeronavei, dacă testatorul se află pe navă sau în aeronavă; comandantul (şeful) unităţii, marii unităţi, institutului şi colegiului militar, dacă la locul aflării lor nu există notar şi dacă testatorul este militar sau îndeplineşte serviciul în unitatea militară sau este persoană civilă sau membru al familiei acestuia; şeful instituţiei de privaţiune de libertate dacă testatorul se află în locuri de privaţiune de libertate. Testamentul este un act juridic esențialmente personal în sensul că nu poate fi încheiat prin reprezentare sau cu încuviințarea ocrotitorului legal. În măsura în care o persoana are capacitatea de a testa, o poate face exclusiv personal, iar dacă nu are aceasta capacitate, nu o poate face prin reprezentant sau prin intermediul ocrotitorului legal. Chiar dacă testatorul primește consultații de specialitate, de exemplu de la un avocat, cu privire la modul de redactare a testamentului, acesta trebuie sa exprime voința sa personală. Testamentul este un act juridic esențialmente revocabil. Pana la ultima clipa a vieții testatorului acesta poate revoca sau modifica unilateral dispozițiile sale testamentare. El are un drept absolut, deci nesusceptibilă de abuz de a revoca dispozițiile testamentare și sub nici o forma nu poate renunța valabil la acest drept. O astfel de renuntare este interzisă de lege. RATIUNE. Obiectul principal al unui testament îl constituie legatele, adică acele dispoziții referitoare la patrimoniul succesoral, sau la bunurile care fac parte din acel patrimoniu. Însă alături de legate sau chiar fără a le cuprinde, testamentul poate cuprinde și alte manifestări ale ultimei voințe a defunctului, cum ar fi înlăturarea de la mostenire a unor mostenitori legali, numirea unui executor 5

testamentar, sarcini impuse moștenitorilor legali sau legatarilor, imparteala făcută de testator, recunoașterea de către părinte a copiilor, etc. CONȚINUT. În cadrul unui testament, de cele mai multe ori testorul urmărește să stabilească modul cum, la moarte sa îi va fi împărțit patrimoniul. Astfel, să precizăm ca printr-un legat pot fi lasate mostenire atat bunuri (mobile sau imobile) singulare, parti din masa succesorala ce vor fi împărțite mai multor beneficiari, dar și întreg patrimoniul defunctului ce va putea fi luat de o singura persoana. Libertatea testamentara nu este absolută, legea prevăzând în mod expres anumite îngrădiri, cea mai importantă fiind instituția rezervei succesorale prevăzută în favoarea unor mostenitori legali și care este sustrasă actelor liberale ale celui care lasa moștenirea, fie ca este vorba de liberalitățile făcute în timpul vieții (donații), fie pentru cauza de moarte. Legea prevede expres care sunt moștenitorii rezervatari, deci aceia care nu pot fi înlăturați de la mostenirea defunctului: descendentii in orice grad, părinții și soțul supraviețuitor. Spre exemplu, dacă defunctul a lăsat legate în favoarea uneia sau mai multor persoane care nu ar avea vocatie legala sa vina la mostenire, dar pe langa acestea exista și moștenitori rezervatari, atunci mai intai se va stabili cota legala a acestora din urma și abia apoi se vor putea executa dispozițiile testamentare. O alta situație este aceea în care legatele pot avea ca obiect numai un bun sau numai o parte din patrimoniul defunctului. În acest caz se vor împărți bunurile arătate în legate, iar restul mostenirii va fi împărțită de persoanele care vin la mostenire în virtutea legii. TIPURI. Testamentul olograf este acel tip de testament care, pentru a fi valabil trebuie scris integral, datat și semnat de testator. Acest tip de testament are avantajul că poate fi folosit de către orice persoana care știe să scrie, se poate întocmi fără contribuția vreunei alte persoane, inclusiv martor, nu necesita vreo cheltuială, asigură secretul deplin al dispozițiilor de ultima vointa și poate fi ușor revocat prin simpla distrugere. Prezenta unei alte persoane alături de testator la momentul întocmirii testamentului nu afectează valabilitatea acestuia. Nu este nici o problema dacă o asemenea persoana îl ajută pe testator la întocmirea testamentului (în sensul că îi oferă un model de testament sau îl ajută la formularea corectă a dispozițiilor testamentare). Esențial este însă faptul ca aceste dispoziții sa reflecte numai voința testatorului, mai exact, prezenta terțului nu trebuie sa influențeze și consimțământul testatorului, deoarece testamentul (indiferent în ce forma este întocmit) este un act esențialmente personal. Dacă testamentul conține clauze scrise de o altă persoană, aceste dispoziții nu pot produce efecte juridice. Testamentul autentic este acela care a fost investit cu forma autentică de către notarul public. Acest tip are avantajul ca prin el pot testa și persoanele care nu știu să scrie și totodată se bucura de forță probantă a actelor autentice. In acelasi timp, deoarece un exemplar se pastreaza în arhiva biroului notarial, nu poate fi distrus sau ascuns de persoanele interesate, iar daca a disparut, poate fi obținut un duplicat sau poate fi reconstituit. 6

3. Dispoziții generale privind moștenirea testamentară Ce este un testament şi care sunt formele acestuia? Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele. Testamentul1 (2) Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciţiu. (3) Nu se permite întocmirea testamentului prin reprezentant. Patrimoniu succesoral al unei persoane fizice decedate poate fi transmis către succesorii săi atît în temeiul legii, cît şi prin act de ultimă voinţă a celui ce lasă moștenirea –prin testament. 1. Testamentul este un act juridic special, prin care persoana, numită testator îşi realizează dreptul de dispoziţie pentru cauză de moarte cu privire la patrimoniul său. O noţiune mai amplă a testamentului este dată în alin. (1) din care rezultă că testamentul are următoarele caractere juridice: -testamentul este un act juridic, prin care se manifestă voinţa testatorului. Astfel, testamentul trebuie să îndeplinească toate condiţiile de validitate a actului juridic, cum ar fi: capacitate de exerciţiu, consimțământ valabil, obiect licit, determinat sau determinabil, cauză licită şi morală. . Testamentul întocmit cu încălcarea condiţiilor de validitate a actului juridic este nul; -testamentul este un act juridic solemn pentru a cărui validitate testatorul trebuie să-şi exprime voinţă prin una din formele prevăzute la Art.2223 și 2226. Nerespectarea formei testamentului atrage nulitatea lui; -testamentul este un act juridic unilateral, deoarece în el se exprimă o singură voinţă şi anume aceea a testatorului, indiferent de acceptarea sau neacceptarea de către moştenitorul desemnat a moştenirii; -testamentul este un act juridic revocabil în sensul că testatorul în timpul vieţii sale poate reveni oricând asupra conţinutului testamentului, modificând sau anulând unele dispoziţii testamentare, ori revocîndu-l în întregime. Testatorul nu poate renunţa la acest drept, iar orice clauză de renunţare la dreptul de revocare este nulă. Testamentul devine irevocabil odată cu decesul testatorului; - testamentul este un act juridic personal, deaceea nu poate fi întocmit la decizia terţelor persoane prin reprezentare, sau de către un terţ. Testatorul poate pune în sarcina terţei persoane doar desemnarea executorului testamentar. Reieşind din caracterul unilateral şi personal al testamentului nu se admite întocmirea unui testament de către două sau mai multe persoane; 1

Articolul 2191 CC al RM

7

-testamentul este un act juridic cu titlu gratuit, adică un act de liberalitate, prin care testatorul pentru cauză de moarte transmite gratuit toate bunurile sale sau o parte din ele. Testamentul prin care testatorul testează bunurile sale în contul achitării unei datorii sau recunoaşterii şi executării altei obligaţii asumate de către testator este nul; -testamentul este un act juridic prin care se dispune pentru cauza de moarte. Deşi, testamentul este valabil din momentul întocmirii lui, el produce efecte juridice doar în momentul încetării din viaţă a testatorului. Astfel, testatorul fiind în viaţă păstrează toate drepturile asupra bunurilor de care a dispus prin testament, iar moştenitorul testamentar sau legatarul dobândește dreptul de a accepta sau renunţa la bunul testat din momentul decesului testatorului; - testamentul este un act juridic prin care persoana poate dispune liber de bunurile sale sau o parte din ele prin desemnarea unui moştenitor sau câtorva moștenitori. Astfel, punctul esenţial al testamentului îl constituie desemnarea moştenitorului sau/şi a legatarului. Dacă testatorul a testat unei persoane întreg patrimoniu sau o parte din patrimoniu, o asemenea dispoziţie se consideră ca desemnare a moştenitorului, chiar dacă această persoană nu a fost numită direct moştenitor. În cazul în care persoanei i-a fost testat un anumit bun, determinat sau determinabil această persoană va fi recunoscută legatar, dacă din sensul dispoziţiei testamentare nu rezultă, că persoana a fost desemnată în calitate de moştenitor. 2. Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciţiu, iar Art.52 din Legea nr. 1453/2002 concretizează că persoana trebuie să posede capacitate de exerciţiu deplină. Potrivit Art.20 (1), persoana fizică dispune de capacitate de exerciţiu deplină la împlinirea vîrstei de 18 ani sau prin dobândirea acestei capacităţi de către minorul care a atins vârsta de 16 ani în modul şi temeiurile prevăzute de lege. Nu pot dispune prin testament minorii, persoanele declarate incapabile , precum şi persoanele limitate în capacitate de exerciţiu (Art.25).2 Persoana trebuie să aibă capacitate de a testa cînd îşi manifestă voinţa, adică la momentul întocmirii testamentului. Pentru validitatea testamentului este necesar ca persoana să aibă nu numai capacitate deplină de exerciţiu dar să aibă şi discernământ, adică să poată să conştientizeze acţiunile sale şi să le dirijeze, fiind în stare să aprecieze efectele juridice ale manifestării sale de voinţă. Persoana care nu poate aprecia efectele juridice ale manifestării de voință din cauza dereglărilor psihice, alienării sau problemelor mintale, stării vremelnice de inconștiență,hipnozei, beţiei alcoolice, folosirii de stupefiante, etc., nu poate dispune prin testament. Testamentul încheiat cu încălcarea prevederilor privind capacitatea de exerciţiu sau lipsei de discernământ este nul. Articolul 2162. Determinarea cotei succesorale de către testator 2

Legea nr. 1453/2002

8

(2) Testatorul poate determina în testament cotele succesorale pentru moştenitorii menţionaţi în el sau poate indica în mod concret cărui moştenitor ce parte din patrimoniu îi va trece în proprietate. Dacă în testament nu există astfel de indicaţii, patrimoniul succesoral se împarte egal între moştenitori.. 1. Astfel, în cazul în care testatorul a desemnat câțiva moştenitori, fără a indica cotă -parte a fiecărui, se consideră că dispun toţi moştenitorii desemnaţi în cote-părţi egale. Uneori, cotele-părţi şi sumele acestora determinate de testator pot depăşi valoarea patrimoniului succesoral. În aceste cazuri cotele-părţi ale moştenitorilor se diminuează proporţional cotelor-părţi ce le revin. Iar dacă cotele-părţi şi sumele acestora sînt mai mici decît patrimoniul succesoral, reieșind din intenţia testatorului de a testa întreg patrimoniul, cotele-părţi ale moştenitorilor desemnaţi pot fi proporţional majorate. 2. Dacă din câțiva moştenitori numai unuia îi este determinată o anumită cotă-parte, ceilalţi moştenitori vor primi partea testată rămasă în cote-părţi egale. Însă, în cazul cînd toată moştenirea a fost împărţită în cote-părţi, însă unui moştenitor nu i-a fost determinată cota-parte, aceste cote-părţi trebuie diminuate astfel, încît moştenitorul desemnat fără atribuirea cotei-părţi să primească atît cît a primit moştenitorul căruia i-a fost atribuită cea mai mică cotă-parte. Substituirea succesorului, testatorul este în drept să substituie succesorul desemnat dacă acesta din urmă decedează pînă la deschiderea moştenirii, nu acceptă sau renunţă la moştenire, sau este privat de dreptul la moştenire. Renunţarea moştenitorului testamentar la succesiune se admite numai în cazul în care acesta nu indică în favoarea cui renunţă. 1. Substituirea succesorală constituie o dispoziţie specială prin care testatorul desemnează în subsidiar al doilea moştenitor, denumit substituit, care va primi bunurile testate, dacă primul moştenitor nu le va primi. Substituirea succesorului se admite, dacă primul succesor: a) a decedat pînă la deschiderea moştenirii; b) nu acceptă sau renunţă la moştenire; c) este privat de dreptul la moştenire ca succesor nedemn Testatorul poate desemna substituitul numai în baza temeiurilor enumărate. Dacă testatorul nu va indica nici unul din aceste temeiuri în testament, substituitul se consideră că are vocaţie succesorală, dacă primul moştenitor nu a primit moştenirea în baza unuia din aceste temeiuri. Substituit poate fi orice persoană fizică sau juridică,iar dreptul lui la moştenire apare din momentul decesului testatorului. 2. Moştenitorii testamentari pot accepta sau renunţa la moştenire în termenul şi modul stabilit de titlul V, Cartea IV. Însă, spre deosebire de moştenitorii legali, moştenitorii testamentari renunţă la moştenire fără a indica în favoara cui renunţă. Partajarea patrimoniului între moştenitorii testamentari 9

Dacă în testament sînt numiţi câțiva moştenitori, iar cota determinată a unuia dintre ei include întregul patrimoniu succesoral, toţi comoştenitorii testamentari moştenesc în cote egale. Prin partajarea patrimoniului succesoral moştenitorii îşi realizează dreptul de a ieşi din indiviziune. Partajul patrimoniului succesoral, inclusiv a moştenitorilor testamentari se admite cu respectarea prevederilor stipulate la tit. VII, Cartea IV. Însă, în cazul în care prin testament sînt desemnaţi mai mulţi moştenitori, iar cota-parte a unuia din ei include întreg patrimoniu, legiuitorul a stabilit toţi moştenitorii testamentari moştenesc în cote-părţi egale. Moştenirea părţii netestate din patrimoniul succesoral În cazul în care cotele-părţi determinate în testament nu includ întregul patrimoniu succesoral, pentru partea netestată se aplică prevederile succesiunii legale sau vacante, care se referă şi la moştenitorii legali cărora le-a fost testată o parte din avere dacă testamentul nu prevede altfel. Testatorul poate dispune prin testament întreg patrimoniu sau numai o parte din el. În cazul în care testatorul a testat numai o parte din bunuri, la partea rămasă netestată sînt chemaţi la moştenire moştenitorii legali în ordinea stabilită. Moştenitorii legali cărora le-a fost testată o parte din bunuri, deasemenea, pot moşteni partea de bunuri netestată, dacă prin testament nu au fost lipsiţi de dreptul de a moşteni. Este de menţionat că testamentul poate fi întocmit doar în una din următoarele forme: 1.olograf - scris în întregime personal, datat şi semnat de testator; 2.autentic - autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial; 3.mistic - scris în întregime, datat şi semnat de testator, strâns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplica inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul. În cazul întocmiri testamentului asimilat cu cel autentic , legea impune o condiţie, acest testament urmează a fi expediat cel târziu a doua zi după autentificare unuia dintre notarii de la locul instituţiei date. În ce condiţii testamentul poate fi semnat de o altă persoană dacă testatorul din anumite motive nu îl poate semna? Dacă testatorul, dintr-o anumită cauză, nu poate semna personal testamentul, la rugămintea şi în prezenţa lui, precum şi în prezenţa a cel puţin 2 martori şi a notarului, poate semna o altă persoană. În acest caz, trebuie indicată cauza care l-a împiedicat pe testator să semneze personal. Martorii de asemenea semnează în testament. Testamentul persoanei analfabete sau cu deficienţe fizice se întocmeşte în mod obligatoriu în prezenţa a 2 martori şi a unei persoane care poate comunica cu testatorul, confirmând prin semnătură manifestarea lui de voinţă. Nu pot fi martori testamentari persoanele care nu au atins majoratul, cele lipsite de capacitate de exerciţiu, moştenitorii testamentari şi rudele lor pe linie ascendentă şi descendentă, surorile, fraţii, soţul (soţia) şi legatarul. 10

Care sunt garanţiile privind secretul testamentului? Notarul, o altă persoană care autentifică testamentul, martorii, precum şi persoana care a semnat testamentul în locul testatorului, nu au dreptul, până la deschiderea succesiunii, să dea publicităţii date despre conţinutul testamentului, despre întocmirea, modificarea sau revocarea lui. În ce condiţii poate fi modificat sau revocat testamentul? Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment: 1.prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce contravine noului testament; 2.prin depunerea unei cereri la notar; 3.prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf. Care sunt temeiurile în care testamentul este considerat fără putere legală? Testamentul nu are putere legală: 1.dacă unica persoană în a cărei favoare a fost întocmit decedează înaintea testatorului; 2.în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea; 3.dacă averea testată dispare în timpul vieţii testatorului sau este înstrăinată de acesta; 4.în partea în care încalcă rezerva succesorală. În ce condiţii testamentul este lovit de nulitate? Testamentul este nul dacă sînt prezente condiţiile de nulitate a actelor juridice. Dispoziţiile testamentare care contravin legii sau intereselor publice, precum şi condiţiile care nu sânt clare sau contravin una alteia, sânt nule. Testamentul întocmit cu nerespectarea formei stabilite de lege este nul. Testamentul este declarat nul de către instanţa de judecată. Dacă dintre câteva dispoziţii testamentare una nu mai are putere legală sau este nulă, iar testatorul nu a lăsat alte dispoziţii, restul dispoziţiilor testamentului rămân în vigoare. Poate fi contestată valabilitatea testamentului? Valabilitatea testamentului poate fi contestată, în temeiul condiţiilor de nulitate a actelor juridice, de către moştenitorii legali şi de alte persoane interesate. Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în termen de un an de la data deschiderii succesiunii. Acest termen nu se extinde asupra acţiunii proprietarului dacă testatorul a testat din greşeală o avere străină ca fiind a sa. Ce se întâmplă cu patrimoniul defunctului dacă acesta în timpul vieţii sale nu a întocmit un testament privind transmiterea patrimoniului său unei alte persoane? După cum a fost

arătat mai sus legislaţia Republicii Moldova prevede două forme de

succesiune: succesiunea testamentară şi succesiunea legală. Astfel, în cazul dacă defunctul nu a întocmit un testament privind soarta patrimoniului său, nu are loc succesiunea testamentară, iar persoanele ce au dreptul la moştenire, îşi realizează acest drept prin intermediul moştenirii legale. 11

Conform Codului Civil al RM Articolul 2168. Capacitatea succesorală Pot fi moştenitori, în cazul succesiunii: a) testamentare, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea; Succesorul nedemn (1) Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care: a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă imorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată; b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora. (2) Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, nu sînt restabiliţi în aceste drepturi şi nici părinţii (adoptatorii) şi copiii maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat moştenirea dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată. Circumstanță care constituie temei pentru decădere din dreptul la succesiune trebuie constatată de instanţa de judecată. Acţiunea poate fi intentată de persoana pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecinţe patrimoniale.  Absolvirea succesorului nedemn Persoana culpabilă de săvîrşirea unor acţiuni ce atrag decăderea din dreptul la succesiune poate fi chemată, în pofida acestui fapt, la moştenire dacă cel ce a lăsat moştenirea o iartă exprimând acest lucru în mod expres în testament.  Obligaţiile persoanei declarate ca succesor nedemn Dacă, după primirea succesiunii, este declarată de instanţa de judecată ca succesor nedemn, persoana este obligată să restituie tot ceea ce a primit ca moştenire, inclusiv fructele obţinute. Termenul de intentare a acţiunii privind declararea persoanei ca succesor nedemn Acţiunea de declarare a persoanei ca succesor nedemn trebuie să fie intentată de persoana interesată în termen de un an din data deschiderii succesiunii. 4. Acceptarea moștenirii și eliberarea certificatului de moștenitor În ce condiţii are loc acceptarea succesiunii?

12

Deoarece moştenirea presupune atît averea cît şi datoriile decedatului, ea nu trece automat la succesori. Succesorul primeşte moştenirea, doar după ce îşi exprimă dorinţa de a o accepta, atît în cazul moştenirii legale cît şi testamentare. Succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta. În ce termeni poate fi acceptată succesiunea? Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei. Astfel, din ziua decesului, succesorul are la dispoziție şase luni pentru a accepta sau nu succesiunea. Dacă dreptul de a accepta succesiunea apare în cazul în care ceilalţi moştenitori nu o acceptă, ea trebuie acceptată în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă această parte este mai mică de 3 luni, ea se prelungeşte până la 3 luni. În ce condiţii poate fi prelungit termenul de acceptare a succesiunii? Termenul de 6 luni de zile arătat mai sus poate fi prelungit de către instanţa de judecată cu cel mult 6 luni. Cu acordul celorlalţi succesori care au acceptat succesiunea în termen, pot fi incluse în cercul moştenitorilor, fără a se adresa în instanţa de judecată, persoanele din clasa succesorală chemată la succesiune care au omis termenul menţionat. În cazul dat succesorului i se acordă în natură partea ce i se cuvine din averea rămasă, iar în cazul imposibilităţii de a-i transmite în natură, echivalentul în bani al părţii ce i se cuvine din averea rămasă. Ce se întâmplă în cazul dacă moştenitorul a decedat după deschiderea succesiuni şi până la acceptarea moştenirii? Dacă moştenitorul a decedat după deschiderea succesiunii şi până la acceptarea moştenirii, dreptul de a primi cotă succesorală trece la moştenitorii săi (transmisia succesorală). Succesorii moştenitorului decedat trebuie să accepte moştenirea în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă acest termen este mai mic de 3 luni, el se prelungeşte până la 3 luni. La expirarea termenului arătat mai sus, succesorii moştenitorului decedat pot fi recunoscuţi de instanţa de judecată că au acceptat succesiunea dacă instanţa va considera cauzele omiterii termenului întemeiate. Dreptul moştenitorului de a primi o parte din moştenire în calitate de cotă din rezerva succesorală nu se transmite moştenitorilor lui. Cum are loc renunţarea la succesiune? Moştenitorul poate renunţa la succesiune în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii, chiar dacă a acceptat succesiunea prin intrare în posesiune. 13

Moştenitorul poate renunţa la moştenire în folosul altor moştenitori testamentari sau legali. Dacă renunţă la succesiune în folosul mai multor persoane, moştenitorul poate desemna cota fiecăreia din ele. în lipsa unei astfel de indicaţii, cota lui se împarte egal între succesorii în favoarea cărora a fost anunţată renunţarea la succesiune. Nu este admisă renunţarea la moştenire în folosul unei persoane private de dreptul la moştenire sau declarate moştenitor nedemn, inclusiv conform unei dispoziţii exprese din testament. Dacă unicul moştenitor din clasa respectivă renunţă la succesiune, aceasta trece la moştenitorii din clasa următoare.3 Cum are loc confirmarea dreptului la moştenire? Persoanele recunoscute ca moştenitori pot cere notarului de la locul deschiderii succesiunii eliberarea certificatului de moştenitor. Certificatul de moştenitor se eliberează după 6 luni din ziua deschiderii succesiunii, în orice timp. Certificatul de moştenitor se eliberează până la expirarea termenului de 6 luni dacă notarul dispune de suficiente dovezi că, în afară de persoanele care solicită eliberarea certificatului, nu există alţi moştenitori. Dacă nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor. În certificatul de calitate de moştenitor se menţionează că acesta nu are valoarea unui certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai pentru dobândirea actelor necesare pentru a dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, urmând ca certificatul de moştenitor să fie eliberat ulterior. Această calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin de moştenire prin neacceptare În ce condiţii are loc partajarea averii succesorale? Partajul averii succesorale se face prin acordul moştenitorilor după primirea certificatului de moştenitor. Testatorul poate stabili în testament modul de partajare a averii succesorale sau poate încredinţa unui executor testamentar partajul. Decizia executorului testamentar nu este obligatorie pentru moştenitori dacă este evident inechitabilă. In astfel de cazuri, partajul se face prin hotărâre judecătorească. Ce acte sunt necesare la autentificarea unui testament? 1.

Actul de identitate al persoanei care lasă testamentul;

2.

Datele de identificare ale persoanei în favoarea căreia testatorul lasă testamentul;

3

Prof. univ. dr. Francisc Deak “Tratat de drept civil”, Contracte special- București, 1996, p.88

14

3.

La autentificarea testamentelor nu se cere testatorului să prezinte dovezi pentru confirmarea

dreptului lui de proprietate asupra bunurilor testate.

5. Concluzie Întocmirea unui testament și etapele succesiunii au loc în 3 etape: Etapa I: Deschiderea succesiunii Deoarece moştenirea se deschide prin moarte, data deschiderii succesiunii este cea a morţii celui care lasă moştenirea. Dovada morţii se face cu certificatul de deces sau cu o hotărâre judecătorească declarativă de moarte rămasa definitivă. Etapa a II-a: Transmisiunea succesorală sau devolutiunea succesiunii La moartea unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite moştenitorilor săi legali sau testamentari. În concluzie, moştenitorul are următoarele variante de opţiune succesorala: a) să accepte pur şi simplu moştenirea; b) să renunţe la mostenire. Etapa a III-a: Împărţeala sau partajul succesoral Partajul sau împărţeala este operaţiunea juridică care pune capăt stării de indiviziune (coproprietate) prin împărţirea, în natură sau prin echivalent, a bunurilor aflate în indiviziune şi care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în materialitatea lor. Citiţi mai multe despre noţiunea de partaj, felurile acestuia, obiectul impartelii și cine o poate solicita, in acest articol: Partaj succesoral. Notiune, felurile și obiectul impartelii, capacitatea de exercitiu necesara Partajul proprietăţii moştenite se poate face amiabil, prin buna înţelegere a moştenitorilor (partaj voluntar) sau pe cale judiciară atunci când moştenitorii nu se înţeleg asupra părţii din moştenire care să-i revină fiecăruia. Pentru detalii suplimentare, accesaţi: partajul succesoral voluntar, respectiv partajul judiciar.

15

6. Bibliografie: 1. Codul Civil al RM 2. Legea nr.105/1992 privind reglementarea raporturile de drept internaţional privat (extras) 3. Andrei Bloșenco, Drept Civil Contracte, Partea Specială, Chișinău 2003 4. Igor Trofimov, Drept Civil, Contracte Civile, Chișinău 2004 5. Prof. univ. dr. Francisc Deak “Tratat de drept civil”, Contracte special- București, 1996, p.88 6. http://notariat-tineretului.net/succesiune deschis la 14.04.2016 7. http://legeaz.net/dictionar-juridic/drept-succesoral-comparat deschis la 14.04.2016 8. http://jurisprudenta.csj.md/db_col_civil.php

16

Lucru individual Partea II Drept civil Model de testament

Student: Gînsari Daniela , gr. 1903 Lector universitar: Markova Natalia

Chișinău 2022 Gînsari Daniela notar public Adresa biroului notarial: municipiul Chişinău, strada Şciusev nr. 3 17

Nr. tel.: 22-22-40-40 Adresa poştală: MD 2001, municipiul Chişinău, strada Şciusev nr. 3 TESTAMENT Republica Moldova, municipiul Chişinău 23 ianuarie 2022, douăzeci și trei ianuarie două mii douăzeci și doi Subsemnatul, Cenușă Ion Vasile, născut la data de 05 aprilie 1960 / și cinci aprilie o mie nouă sute șaizeci/, domiciliat în Republica Moldova, municipiul Chişinău, sectorul Ciocana, str. Alecco Ruso, 12/1, ap.3 ; titularul buletinului de identitate A 01020409 eliberat de oficiul 01 la 16 mai 2005 /şaisprezece mai două mii cinci/, număr de identificare 20050010132353, fiind în deplinătatea facultăţilor mintale, conştient de importanţa acestui act, îmi exprim intenţia de a produce efecte juridice prin prezentul testament, fac următoarele dispoziţii:-------------------------------------------------------------------------------------------------------1. Toată averea mea, care în ziua decedării mele îmi va aparţine mie, unde nu s-ar afla şi din ce n-ar fi alcătuită, inclusiv şi apartamentul nr. 3, din municipiul Chişinău, sector Ciocana, Alecco Ruso, 12/1, ap.3, cu numărul cadastral 01 00 101 006 27 013, testez fiului meu, Taur Radu Ion, născut la data de 01 decembrie 1986 /întîi decembrie o mie nouă sute optzeci şi şase/, număr de identificare 2004001019863.---------------------------------------------------------------------2. Conţinutul art. 1449, art. 1458, art. 1465 al Codului civil al Republicii Moldova notarul mi-a explicat.------------------------------------------------------------------------------------------3. Prezentul testament este alcătuit în două exemplare, un exemplar al testamentului se păstrează în dosarele biroului notarului Gînsari Daniela, altul se eliberează testatorului, Cenușă Ion.---------------------------------------------------------------------------------------------------------------Semnătura testatorului____Cenușă__________________________________________ Republica Moldova Notarul public Gînsari Daniela Sediul biroului: municipiul Chişinău, strada Şciusev nr. 3 Douăzeci și trei ianuarie două mii douăzeci și doi Prezentul testament este autentificat de mine, notar public Gînsari Daniela.---------------La sediul biroului s-a prezentat testatorul, cet. Cenușă Ion, care a cerut întocmirea prezentului testament şi după ce l-a citit, fiind cunoscut cu conţinutul şi efectele acesteia, l-a semnat în prezenţa mea, confirmînd astfel întocmirea testamentului.----------------------------------18

Identitatea testatorului a fost stabilită. Capacitatea de exerciţiu a fost verificată.----------S-a înregistrat cu nr. 3099 în registrul actelor notariale AA nr 006644/2244 S-a încasat taxa de stat 5 - 00 lei S-a perceput plata pentru serviciul notarial 115 - 00 lei

Notar public

Gînsari Daniela

19

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT

Lucru individual Partea III Drept civil Analiza hotărârilor CSJ , cu privire la testament sau a efectelor acestuia

Student: Gînsari Daniela , gr. 1903 Lector universitar: Markova Natalia

Hotararea 1 La 27 noiembrie 2006 Juravcova Svetlana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Baliunova Galina, notarul Chiriliuc Iurie, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi privind declararea nulităţii certificatului de determinare a cotei-părţi din proprietatea în devălmăşie, anularea înregistrării dreptului de proprietate asupra ½ din imobil, cu înregistrarea dreptului de 20

proprietate asupra întregului imobil. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 30.03.1999 a fost desfăcută căsătoria încheiată între Rahmenjanov Vladimir şi 2 Baliunova Galina, însă, în Registrul actelor de stare civilă al OSC Bălţi divorţul a fost înregistrat abia la 07.06.2003 sub nr.311. Indică reclamanta că, după desfacerea căsătoriei prin hotărîrea judecătoreasacă din 30.03.1999, aceştia nu au reluat convieţuirea, fiecare din ei ducînd o viaţă separată de altul. Rahmenjanov Vladimir a încetat să mai ducă gospodărie comună şi să întreţină careva relaţii cu fosta soţie Baliunova Galina, trecînd cu traiul la ea, în apartamentul situat pe str. Ştefan cel Mare 16/17 mun. Bălţi, unde din 16.02.2000 a avut şi viză de reşedinţă. Menţionează reclamanta că, anterior pronunţării hotărîrii de divorţ din 30.03.1999, Rahmenjanov Vladimir a început să convieţuiască cu ea, ducînd o gospodărie comună pînă la momentul decesului acestuia. La 05.07.2000 au procurat bunul imobil cu lotul de teren aferent înregistrat sub număr cadastral 0300105.089, amplasat pe str.Ceaichina 32, mun.Bălţi, iar contractul de vînzare-cumpărare a fost înregistrat pe numele lui Rahmenjanov Vladimir. La 11.07.2000 Vladimir Rahmenjanov s-a înregistrat cu viza de domiciliu pe adresa casei cumpărate - str. Ceaichina 32, mun. Bălţi. Mai indică reclamanta că, la 20.04.2001 a vîndut apartamentul ce-i aparţinea cu drept de proprietate, din str. Ştefan cel Mare 16/47 mun. Bălţi, şi a trecut cu traiul în casa procurată. Banii obţinuţi de la vînzarea apartamentului au fost consumaţi spre rambursarea datoriilor şi finisării construcţiei bunului imobil procurat din str. Ceaichina 32 mun. Bălţi. Ulterior, la 09.01.2002 şi-a înregistrat viza de domiciliu pe adresa casei de pe str. Ceaichina 32, mun. Bălţi, şi a continuat să locuiască cu Rahmenjanov Vladimir, ducînd o gospodărie comună. Indică reclamanta, că la 15.07.2005, Rahmenjanov Vladimir aflîndu-se în spital, a solicitat să fie invitat un notar pentru întocmirea unui testament. În aceieaşi zi de către notarul Iurie Chiriliuc a fost întocmit testamentul nr. 2413, conform căruia Rahmenjanov Vladimir i-a testat toată averea sa, inclusiv casa de locuit şi terenul aferent acesteia de pe str. Ceaichina 32, mun. Bălţi. La 17.07.2005 Rahmenjanov Vladimir a decedat, iar ea s-a adresat notarului cu cerere de acceptare a succesiunii în baza testamentului. După expirarea termenului stabilit s-a adresat la notar pentru primirea certificatului de moştenitor testamentar, însă notarul a informat-o că la averea lui Rahmenjanov Vladimir mai pretinde o persoană, şi anume Baliunova Galina. Notarul i-a eliberat un certificat de moştenitor în baza testamentului nominalizat, însă nu pe toată averea cum este indicat în testament, dar numai pe ½ din casa de locuit şi ½ din terenul aferent acesteia din str. Ceaichina 32, mun. Bălţi, iar pîrîtei i-a eliberat un certificat de proprietate pe ½ din casa nominalizată şi ½ din terenul aferent acesteia ca proprietate în devălmăşie. 3 Susţine că, aceste certificate au fost întocmite de notar în rezultatul impunerii, intimidării şi ducerii sale în eroare de către pîrîtă şi reprezentantul acesteia. Consideră că certificatul de proprietate asupra cotei-părţi din proprietatea comună în devălmăşie nr.1003 din 05.04.2006 eliberat pe numele lui Baliunova Galina este nul. Solicită reclamanta, anularea certificatului de determinare a cotei-părţi din proprietatea în devălmăşie nr.1003 din 05.04.2006 eliberat de notarul Iurie Chiriliuc pe numele Galinei Baliunova, cu anularea înregistrării dreptului de proprietate asupra ½ din imobil şi recunoaşterea dreptului de proprietate după ea asupra întregului imobil. Pe parcursul judecării cauzei reclamanta Juravcova Svetlana şi-a concretizat şi modificat pretenţiile, solicitînd: recunoaşterea imobilului cu lotul de teren aferent cu număr cadastral 0300105.089 din str. Ceaichina 32 mun. Bălţi, proprietate personală a defunctului Rahmenjanov Vladimir, decedat la 17.07.2005, cu cota-parte totală de 1,0; anularea certificatului de determinare a cotei-părţi din proprietatea în devălmăşie nr.1003 din 05.04.2006 eliberat de notarul Iurie Chiriliuc pe numele Galinei Baliunova; anularea certificatului de moştenitor nr. 1012 din 06.04.2006 privind determinarea patrimoniului succesoral compus din ½ din bunul imobil din str. Ceaichina 32, mun. Bălţi, atribuit în baza testamentului; anularea înscrierii din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate a lui Baliunova Galina asupra cotei-părţi de ½ din bunul imobil cu lotul de teren aferent cu număr cadastral 0300105.089 din str. Ceaichina 32, mun. Bălţi; recunoaşterea în ordinea succesiunii testamentare după decesul lui Rahmenjanov Vladimir, dreptul de a moşteni întreg imobilul testat de defunct cu indicarea patrimoniului succesoral compus din 21

bunul imobil cu lotul de teren aferent cu număr cadastral 0300105.089 din str. Ceaichina 32, mun. Bălţi, cu cota-parte exclusivă de 1,0, şi înregistrarea dreptului de proprietate asupra întregului imobil. La rîndul său, Baliunova Galina s-a adresat cu cerere reconvenţională împotriva Svetlanei Juravcova cu privire la recunoaşterea nulităţii testamentului. În motivarea acţiunii sale, pîrîta-reclamantă a indicat că, la 15.07.2007 de către notarul Iurie Chiriliuc a fost întocmit testamentul nr. 2413, conform căruia Rahmenjanov Vladimir a testat toată averea sa, inclusiv casa de locuit şi terenul aferent acesteia situată pe str. Ceaichina 32 mun. Bălţi, Svetlanei Juravcova. La 17.07.2005, Rahmenjanov Vladimir a decedat. Reieşind din faptul că relaţiile familiare între ea şi Rahmenjanov Vladimir, au încetat de iure la 07.06.2003, notarul Iurie Chiriliuc la 06.04.2006 i-a eliberat Svetlanei Juravcova certificat de moştenitor testamentar numai pe ½ din casa de locuit şi ½ din terenul aferent acesteia situate pe str. Ceaichina 32, mun. Bălţi. 4 Consideră reclamanta-pîrîtă, că Rahmenjanov Vladimir la întocmirea testamentului nu avea capacitate de a-şi da seama de acţiunile pe care le întreprinde, şi cere recunoaşerea nulităţii testamentului nr.2413 întocmit la 15.07.2005 de către notarul Iurie Chiriliuc. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 07 iunie 2012 acţiunea a fost admisă după cum urmează: - s-a recunoscut imobilul cu lotul de teren aferent cu număr cadastral 0300105.089 de pe str. Ceaichina 32, mun. Bălţi, proprietate personală exclusivă a defunctului Rahmenjanov Vladimir, decedat la 17.07.2005, cu cota-parte totală 1,0; - s-a anulat certificatului de determinare a cotei-părţi din proprietatea în devălmăşie nr.1003 din 05.04.2006 eliberat de notarul Iurie Chiriliuc pe numele Galinei Baliunova; - s-a anulat certificatul de moştenitor nr. 1012 din 06.04.2006 privind determinarea patrimoniului succesoral compus din ½ cotăparte din bunul imobil din str. Ceaichina 32, eliberat de notarul Iurie Chiriliuc pe numele Svetlanei Juravcova; - s-a anulat înscrierea din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate a lui Baliunova Galina asupra cotei-părţi de ½ şi înscrierea din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate a lui Juravcova Svetlana asupra cotei părţi de ½, ambele din bunul imobil cu lotul de teren aferent cu număr cadastral 0300105.089 din str. Ceaichina 32, mun. Bălţi; - s-a recunoscut după Juravcova Svetlana în ordinea succesiunii testamentare, după decesul lui Rahmenjanov Vladimir, decedat la 17.07.2005, dreptul de a moşteni întreg imobilul testat de defunct cu indicarea în certificatul de moştenitor testamentar a patrimoniului succesoral compus din bunul imobil cu lotul de teren aferent cu număr cadastral 0300105.089 din str. Ceaichina 32, mun. Bălţi, cu cota-parte exclusivă de 1,0 cu înregistrarea dreptului de proprietate a lui Juravcova Svetlana asupra întregului imobil. Astfel , examinînd recursul declarat de Baliunova Galina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Juravcova Svetlana către Baliunova Galina, notarul Chiriliuc Iurie, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi privind recunoaşterea bunului imobil proprietate personală, declararea nulităţii certificatului de determinare a cotei-părţi din proprietatea în devălmăşie, anularea certificatului de moştenitor testamentar, anularea înregistrării dreptului de proprietate şi înregistrarea dreptului de proprietate, precum şi cererea reconvenţională depusă de Baliunova Galina către Juravcova Svetlana, notarul Chiriliuc Iurie privind declararea nulă a testamentului. Obiectul cauzei fiind, recunoaşterea bunului imobil proprietate personală, declararea nulităţii certificatului de determinare a cotei-părţi din proprietatea în devălmăşie, anularea certificatului de 22

moştenitor testamentar, anularea înregistrării dreptului de proprietate şi înregistrarea dreptului de proprietate, declararea nulă a testamentului. Problema în drept, privarea de dreptul la succesiune în cazul desfacerii căsătoriei, nulitatea testamentului.

Hotararea 2 La 27 februarie 2013, Ludmila Triboi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Babei cu privire la declararea testamentului nul. În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că, este fiica lui Andronic Triboi şi Mariei Triboi, căsătoria cărora a fost desfăcută în anul 1982. 23

La data de 03 noiembrie 2012 tatăl ei, Andronic Triboi a decedat. Reclamanta menţionează că, după ce s-a adresat la notar pentru a deschide dosar de moştenire a aflat despre testamentul nr. 2410 din 13 decembrie 2011 întocmit şi autentificat de către notarul Maria Hrolovici, potrivit căruia defunctul a testat pârâtei Natalia Babei depunerile băneşti ce se vor găsi pe numele lui în Băncile: Moldindconbank, Victoriabank, Banca de Economii şi filialele ei. Reclamanta indică că este divorţată, le are la întreţinere pe fiica şi mama ei, care este bolnavă. Indică reclamanta că în ultimii ani, ea nu a avut posibilitate să îngrijească de tatăl ei Andronic Triboi, care era grav bolnav, dar în măsura posibilităţii îi acorda grija şi ajutorul necesar. Mai mult ca atât, reclamanta susţine că, toate cheltuielile de întreţinere erau suportate de către defunct, din pensia primită şi din venitul obţinut din chiria propriului apartament şi nicidecum de către pârâtă . Reclamanta consideră că, testamentul contestat este un act ilegal, fiind întocmit pe ascuns, în condiţii neclare şi suspecte. Cere reclamanta declararea nulităţii testamentului nr. 2410 din 13 noiembrie 2011 şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 21 ianuarie 2014, acţiunea a fost admisă. Obiectul dosarului, declararea testamentului nul. Problema de drept, nulitatea testamentului.

Hotararea 3 La 25 noiembrie 2010, Baurceanu Galina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăria Goteşti şi Baurceanu Zamfira prin care solicită recunoaşterea nulităţii testamentului eliberat pe numele Baurceanu Zamfira la data de 29 decembrie 2008, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale rămase după decesul mamei sale, Baurceanu Ana, care a survenit la 28 ianuarie 2009. În motivarea acţiunii înaintate, reclamanta a indicat că, la 28 ianuarie 2009 a decedat mama ei, Baurceanu Ana, fostă locuitoare a s. Goteşti, r-nul Cantemir, care la 12 mai 2008 a lăsat un testament în care este stipulat că toată averea care îi aparţinea ei în ziua decesului o testează lui Baurceanu Galina. Testamentul a fost autentificat de secretarul primăriei Goteşti, Culicovschi Angela. Menţionează reclamanta că la adresarea sa către notarul Corneiciuc Ecaterina pentru perfectarea certificatului de moştenitor testamentar, ultima a refuzat pe motiv că a omis termenul de 6 luni prevăzut pentru opţiunea succesorală, totodată fiind informată că pentru oformarea moştenirii s-a adresat şi sora ei, Baurceanu Zamfira, în baza testamentului din 29.12.2008. Indică reclamanta că de mică copilă pînă în luna august 2008 a locuit împreună cu mama ei şi alţi membri ai familiei în casa părinţilor, cînd Baurceanu Zamfira a alungat-o din casă, necătînd că are familie separată constituită.

24

Faptul că la 29.12.2008 a fost întocmit un testament pe numele lui Baurceanu Zamfira, a mirat-o pe ea şi pe surorile Maria şi Aliona, deoarece la acel moment mama lor era bolnavă şi nu putea semna testamentul. 2 Susţine reclamanta că sora ei, pîrîta Baurceanu Zamfira a tăinuit faptul existenţei altor succesori. Consideră reclamanta că testamentul pe numele Baurceanu Zamfira trebuie să fie declarat nul, deoarece nu a avut loc aşa eveniment, fapt ce poate fi dovedit prin probe. Prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 13 decembrie 2012, acţiunea înaintată de Baurceanu Galina a fost admisă. Cererea depusă de Baurceanu Galina către Primăria Goteşti şi Baurceanu Zamfira cu privire la nulitatea testamentului şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale a fost admisă parţial. A fost declarat nul testamentul din 29 decembrie 2008, înregistrat cu nr. 33 de secretarul consiliului comunal Goteşti din numele lui Baurceanu Ana, prin care a testat toată averea sa fiicei Baurceanu Zamfira. A fost respinsă ca nefondată cerinţa privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale. Astfel, Colegiul relevă reieşind din noţiunea juridică a testamentului, că acesta ca un act juridic ce manifestă voinţa testatorului, trebuie să îndeplinească toate condiţiile de valabilitate a actului juridic cum ar fi: capacitatea de exerciţiu, consimţămîntul valabil, obiectul licit, determinat sau determinabil, cauza licită sau morală. Din această cauză, testamentul catalogat ca un act juridic solemn, fiind întocmit cu încălcarea condiţiilor de valabilitate a actului juridic este nul. În litigiul dat, partea reclamantă pune la îndoială valabilitatea testamentului din 29.12.2008 pe numele Baurceanu Zamfira, invocînd lipsa capacităţii de exerciţiu şi consimţămîntul valabil al testatorului-Baurceanu Ana, din cauza stării sănăţii grave, la momentul întocmirii lui. Colegiul menţionează că în corespundere cu prevederile alin. (l) a art. 44 din Legea nr. 1453 cu privire la notariat, la autentificarea actelor juridice şi îndeplinirea altor acte notariale, în cazurile prevăzute de legislaţie, se verifică autenticitatea semnăturilor părţilor şi altor persoane care s-au adresat pentru îndeplinirea actului notarial. Pe cînd la autentificarea testamentului din 29.12.2008, această prevedere legală a fost neglijată de către persoana care a autentificat testamentul, ceea ce a determinat aparţia unor dubii referitor la faptul că semnăturile din testament ar fi fost executate de Baurceanu Ana, totodată punându-se la îndoială că acest testament ar fi fost voinţa testatorului Baurceanu Ana. Avînd în vedere circumstanţele de fapt şi de drept susmenţionate, Colegiul conchide că instanţa de fond corect a ajuns la concluzia declarării nulităţii testamentului din numele Baurceanu Ana Tudor prin care testează întreaga sa avere lui Baurceanu Zamfira înregistrat în registrul actelor notariale cu nr. 33 la 29.12.2008, deoarece testamentul în cauză nu întruneşte condiţiile generale cu privire la valabilitatea actului juridic prevăzute la art. 199-201 Cod civil. Respectiv, cerinţa reclamantului de a declara nulitatea testamentului din 29.12.2008, Colegiul o constată fondată. Obiectul cauzei, declararea nulității testamentului. Problema de drept ,nulitatea testamentului. 25

26

27