Spete CEDO Drept An II 2016 [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE DREPT CENTRUL TUTORIAL HUNEDOARA SPECIALIZARE DREPT

PROTECTIA DREPTURILOR OMULUI SPETE

Prof.univ.dr. Bianca Gutan

Student Dinu Constantin An II ID

SPEŢELE DE REZOLVAT PENTRU DISCIPLINA PROTECŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI Anul II Drept, anul universitar 2015/2016 SPEŢA NR. 1 Dnul C. Borozov este editorul şi redactorul-şef al unui ziar din Molozest, capitala statului Vivandia. În statul Vivandia, majoritatea populaţiei este de religie finisană. În această publicaţie apare un articol al unui ziarist, angajat al ziarului, în care, după ce sunt menţionate pericolul integrismului religios finisan şi un act terorist sângeros săvârşi de membri ai acestei religii, sunt criticate autorităţile statului pentru violarea drepturilor omului, pentru situaţia politică generală şi sunt chemaţi muncitorii şi studenţii la o grevă generală şi la o rezistenţă generală în stradă. Printr-o hotărâre judecătorească adoptată prin procedură de urgenţă, respectivul număr al ziarului este confiscat. De asemenea, dl. Borozov, în calitate de editor şi redactor-şef, este condamnat penal de o curte de siguranţă a statului, înfiinţată ad-hoc, pentru incitare la ură şi ostilitate, la închisoare şi amendă penală. În închisoare, Borozov este ţinut într.o celulă izolată, unde nu are nici un fel de contact cu ceilalţi deţinuţi, nici acces la presă sau la alte materiale informative, pe motiv că prezintă un pericol crescut. De asemenea, bolnav de o maladie oculară, i se întârzie cu 2 săptămâni acordarea tratamentului zilnic necesar, după terminarea dozei pe care o avea la el în momentul intrării în închisoare. Acest fapt duce la agravarea maladiei şi la pierderea parţială a vederii unui ochi. Întrebări: 1. Care sunt articolele din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe care şi-ar putea întemeia dl. Borozov cererea adresată Curţii?

2. Cum aţi argumenta pe fond, dacă aţi fi avocatul dlui. Borozov? Rezolvarea spetei. 1) Plecând de la premiza ca statul Vivandia este semnatar al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si ca Dnul C. Borozov este cetatean al acestui stat(fapt ce nu este mentionat in speta) voi enumera in ordinea cronologica a evenimentelor, articolele din Conventie pe care si-ar putea intemeia reclamantul(C. Borozov) cererea adresata Curtii impotriva statului Vivandia(parat). Considerand ca sunt indeplinite conditiile de competenta, conform art.32 al Conventiei, conditiile de admisibilitate(art.35),si in baza art.34 care prevede ca:,, Curtea poate fi sesizată, printr-o cerere, de orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau grup de particulari care se pretind victime ale unei încălcări de către una dintre Înaltele Părţi Contractante a drepturilor recunoscute în Convenţie sau în Protocoalele sale. Înaltă Parte Contractantă se angajează să nu împiedice prin nicio măsură exerciţiul eficace al acestui drept”, articolele pe care si-ar putea intemeia Borozov cererea adresata Curtii sunt:

Articolul 10 Libertatea de exprimare. Articolul 10 alin.1 mentioneaza ca:,, Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare”.Eventualele restrangeri aduse libertatii de exprimare sunt exceptii si au in vedere protectia moralei,apararea ordinii, respectarea drepturilor celorlalti, siguranta nationala e.t.c. In speta noastra,articolul, prezinta opiniei publice actul terorist al populatiei de origine finisana si a fost criticata incalcarea drepturilor omului de catre autoritatile statului, in contextul evenimentelor relatate. Cauza de referinta in materia libertatii de a primi si de a difuza informatii este Sunday Times c/ Regatului Unit(1979). In hotararea sa Curtea a aratat ca nu este protejat doar un drept de a exprima opinii si transmite informatii, ci si un drept independent al publicului de a primi aceste informatii.Informatiile care pot face obiectul acestei libertati pot proveni din toate domeniile: politic, artistic economic.,,Libertatea de a primi si comunica informatii implica interzicerea oricarui sistem de cenzura, chiar daca libertatea de exprimare in general si libertatea presei in special nu pot exista fara anumite limite prevazute de lege” Articolul 6 Dreptul la un proces echitabil. Faptul ca C.Borozov este condamnat la inchisoare si amenda penala de catre o curte de siguranta a statului,infiintata ad-hoc, incalca dreptul la un proces echitabil, un drept esential pentru o societate democratica intr-un stat de drept.Conditia de independenta a tribunalului este imposibil de realizat, deasemenea impartialitatea judecatorului nu se poate realiza deoarece el va trebui sa traga la raspundere pe cei deja indicati ca vinovati. Din textul spetei,nerezultand posibilitatea consultarii unui aparator,se poate concluziona si incalcarea dreptului la un proces echitabil garantat de paragrafele 2 si 3 ale art.6.( Cauza Krocher si Moller c/Elvetia 1982). Articolul 17 Interzicerea abuzului de drept. Articolul 17 este un alt articol pe care isi poate intemeia reclamantul cererea adresata Curtii. Acest articol prevede ca:,, Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie, sau de a aduce limitări acestor drepturi şi libertăţi, decât cele prevăzute de această Convenţie.’’Abuzul de drept a fost savarsit de catre autoritatile statului Vivandia prin judecarea si condamnarea reclamantului, fara a fi respectate normele legale(referitor la art. 6), confiscarea respectivului numar al ziarului(incalcarea art.10) Articolul 5 Dreptul la libertate si siguranta. Primul paragraf al acestui articol specifica foarte clar ca:,, Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale : dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un tribunal competent.’’In speta noastra acest articol este incalcat prin condamnarea lui C.Borozov de catre un tribunal ilegal. Articolul 3 Interzicerea torturii ,,Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.” Izolarea detinutului si interzicerea accesului la informatii reprezinta un tratament degradant, menut a duce suferinta psihica detinutului. Deasemenea privarea sa de tratament medical

poate fi considerata tratament inuman, afectind integritatea sa fizica, compromitandui sanatatea prin pierderea vederii. 2) Argumentarea mea in favoarea reclamantului ar fi bazata pe incalcarea abuziva a mai multor articole din C.E.D.O. de catre statul Vivandia prin reprezentantii sai. Referitort la dreptul de libera exprimare, incalcarea art.10 este evidenta. Articolul din ziar relateaza un atac sangeros al reprezentantilor religiei finisane si lipsa de reactie a autoritatilor, care a dus la incalcarea drepturilor omului. Apelul facut de catre autorul articolului, muncitorilor si studentilor de a participa la greva, nu poate fi interpretat ca incitare la ura si ostilitate, aceasta acuzatie fiind neintemeiata si ilegitima, neputind atrage dupa sine condamnarea reclamantului.Dreptul la greva este un drept garantat al democratiei, aceasta fiind o manifestare de protest in cazul incalcarii unor drepturi.Conform Conventiei, libertatea de exprimare poate fi ingradita doar in cazul in care aceasta afecteaza securitatea nationala si siguranta publica , ceea ce in cazul nostru este exclus. Confiscarea numarului ziarului este un abuz al autoritatilor fiind disproportionala cu scopul urmarit de autorul articolului, articol ce nu continea nimic ce putea aduce atingere sigurantei nationale, a se vedea cauza Thorgeir Thorgeison c/ Olanda. Presupusa fapta nefiind o infractiune, condamnarea reclamantului la inchisoare incalca art. 7 din Conventie, deasemenea confiscarea numarului ziarului fara o hotarire judecatoreasca definitiva aduce incalcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil. Faptul ca reclamantului i se organizeaza un proces sub tutela unei curti de siguranta a statului infiintate ad-hoc, aduce atingere dreptului acestuia de a avea parte de un proces echitabil. Facand referire la cazul Altay c/Turcia 1998, respectarea garantiilor de impartialitate si independenta solicitate pentru existenta unui proces echitabil sunt discutabile prin numirea unui judecator de catre organele statului. Deasemenea suntem in fata unui abuz de drept, sanctionat de art.17 din Conventie, care stipuleaza ca nici o persoana sau grup reprezentant al statului nu poate ingradi sau distruge drepturile cetatenilor prin actiunile sale. In constituirea acestui abuz de drept vin, nerespectarea normelor de drept si incalcarea dreptului la un proces echitabil, privarea dreptului la aparare, confiscarea ilegitima a unui bun. Articolul 13 al Conventiei ofera dreptul la recurs in fata unei instante nationale, fapt imposibil de realizat din cauza izolarii victimei. Referitor la dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente inumane sau degradante, statul Vivandia, avea obligatia de a asigura protectia integritatii fizice si psihice a cetateanului, de efectua investigatii oficiale atunci cind o persoana afirma ca a fost supusa unor astfel de tratamente si de a acorda tratament medical.Aici vom face referire la cazurile Bursuc c/ Romania 2004 si Algur c/ Turcia 2002. Toate aceste oblogatii ale autoritatilor fiind incalcate putem afirma cu tarie incalcare art.3 din Conventie. Privind cazul Cipru c/ Turcia 1976 in care Curtea Europeana a recunoscut dreptul oricarui detinut la conditii de detentie conforme cu demnitatea umana si de maniera a asigura ca modalitatile de executare a pedepsei sa nu supuna pe cel interesat la o suferinta de o intensitate ce excede nivelul inevitabil al suferintei inerente detentiei, reclamantul este lipsit de tratamentul medical si izolat de ceilelti detinuti, acest fapt probind inca o data incalcarea drepturilor stipulate in art.3. Articolul 5 este incalcat multiplu printr-o arestare si detentie abuziva dupa cum rezulta din argumentele prezentate mai sus. Potrivit art.5 perag.4 din Conventia Europeana persoanele arestate sau detinute au drept la examinarea de catre o instanta a legalitatii masurii privative de libertate, prin raportarea la cerintele de procedura si de fond necesare pentru a se dispune o asemenea masura atit din perspectiva dreptului intern, cit si prin raportare la prevederile Conventiei Europene. Dreptul la despagubiri prevazut de dispozitiile art.5 parag.5, este un drept implicit care se cuvine acordat reclamantului din moment ce s-a dovedit faptul ca acesta este victima unei arestari si detentii abuzive.

. SPEŢA NR. 2 Matilda B. si Emil C., elevi în clasa a XI-a C de la Liceul nr. 10 din orașul Bockingham, statul Fumurezia (stat-parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului din anul 1994), elevi cu un CV impresionant, olimpici naționali și cu rezultate foarte bune la învățătură, creează, în luna decembrie 2014, un grup pe Facebook, destinat elevilor claselor a XI-a din acest liceu. La început, grupul este public, dar, după înscrierea a 100 de membri, administratorii decid să îl transforme într-un grup închis, astfel încât, deși grupul este detectabil (vizibil), persoanele din afara sa nu pot vedea conținutul postărilor. Discuțiile din cadrul grupului ating probleme specifice adolescenților: filme, locuri de distracție, jocuri, activități comune. La un moment dat, nemulțumit de nota acordată de profesorul Veronel B., elevul Dinu G. postează fotografii ale acestuia și ale mai multor profesori, făcute de elevi în timpul orelor de curs, cu comentarii incomode referitoare la aceștia. De aici se declanșează o adevărată cascadă de fotografii cu comentarii similare la adresa profesorilor care predau în liceu: de la critica modului de comportament la clasă, până la comentarii la adresa înfățișării și ținutei acestora. Unele comentarii folosesc un limbaj jignitor și chiar obscen. Fotografiile și comentariile rămân în spațiul privat al grupului, niciunul dintre elevi nepreluându-le pentru a le difuza pe profilul său public de Facebook. Prin intermediul unor elevi, membri ai grupului, informații despre fotografiile în cauză ajung la unul dintre profesorii vizați. Acesta își anunță colegii și, utilizând două profiluri false de Facebook, reușesc să fie acceptați în grupul elevilor. A doua zi după acceptare, eleviiadministratori ai grupului (Matilda B. si Emil C.) sunt chemați în fața comisiei de disciplină a liceului și li se comunică faptul că, în urma celor postate pe grup, li se aplică direct sancțiunea disciplinară a transferului la un liceu cu profil industrial, fără posibilitatea de revenire la colegiu. Ceilalți membri ai grupului, în total 50 de elevi, sunt anunțați că, pentru comentariile formulate la fotografiile postate de cei doi colegi, li s-au scăzut mediile la purtare pe acel semestru și li se aplică și sancțiunea avertismentului. Matilda B. și Emil C. contestă sancțiunea la inspectoratul școlar, dar contestația le este respinsă fără a se da o motivare. Ei se adreseaza instanțelor judecătorești din Fumurezia, instanțe care confirmă decizia de transfer. Între timp, situația din Liceul nr. 10 devine subiect de mediatizare național, știrea fiind preluată de toate posturile de televiziune și de principalele ziare, dar și în mediul online și social-media. La un moment dat, fotografiile incriminate de conducerea liceului intră în posesia unui ziar local, Realitatea lui Bock, care le publică atât în ediția tipărită, cât și în ediția online, însoțite de mai multe articole care prezintă situația în favoarea elevilor. De aici, pozele sunt preluate de numeroase bloguri ale unor jurnaliști cunoscuți, dar și de alte ziare, fiind distribuite, practic, la nivel național. Profesorii Gregorian F., Maxenția P. și Veronel B. se adresează instanței împotriva ziarului care a distribuit fotografiile pentru a interzice publicarea lor și a obliga ziarul să le plătească despăgubiri civile. Instanța, considerând că subiectul este de interes public, decide că interzicerea publicării ar fi contrară libertății de exprimare și respinge acțiunea profesorilor, decizie confirmată în apel. Matilda B., Emil C., Gregorian F., Maxenția P. și Veronel B. sesizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva statului Fumurezia. Întrebări şi cerinţe:

1. Identificaţi, cu argumente, posibilele capete de cerere ale reclamanţilor în faţa Curţii de la Strasbourg. 2. Ce argumente ar putea aduce statul în favoarea lui? 3. Ce argumente ar putea aduce reclamanţii? Rezolvarea spetei. 1) Posibile capete de cerere ale reclamantilor in fata Curtii de la Strasbourg ar fi: a)In cazul elevilor Matilda B si Emil C: Articolul 10 Libertatea de exprimare.,, Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere”. Sanctionarea lor disciplinara prin transferarea la un liceu cu profil industrial, in urma celor postate pe grupul elevilor de pe Facebook,este o masura disproportionata si aduce atingere libertatii de opinie. Articolul 6 Dreptul la un proces echitabil. Prin aplicarea directa a sanctiunii disciplinare a transferului la un liceu cu profil industrial, nedindu-le posibilitatea de a se apara in fata comisiei de disciplina si lipsa motivarii respingerii contestatiei de catre inspectoratul scolar, popate fi considerata o incalcare a dreptului la un proces echitabil. In virtutea articolului 6 parag.3 reclamantii au fost lipsiti de dreptul de a se apara in mod eficient, deoarece nu a dispus de toate facilitatile necesare pentru a-si organiza apararea, in speta nu se precizeaza daca reclamantii au avut sau nu aparator ales sau din oficiu. Articolul 14 Interzicerea discriminarii. La postarile si comentariile de pe facebook au participat toti membrii grupului, dar numai reclamantii au primit sanctiunea cea mai dura, acest lucru putind fi perceput ca o discriminare fata de ceilalti elevi. Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a Protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei Părţi Contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări (articolul 41 din Conventie) reclamantii ar putea solicita anularea transferului la liceul cu profil industrial si revenire acestora la colegiu. b)In cazul profesorilor Gregorian F.,Maxentia P. si Veronel B. Articolul 10 parag.2 ,, Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, întro societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti”. Considerind ca publicarea fotografiilor in ziarul local au adus atingere moralei si reputatie acestora, isi pot baza cererea in fata Curtii pe paragraful 2 al art.10 din Conventie. Deasemenea pot invoca art. 41 solicitind acordarea unei despagubiri. 2) In cazul elevilor statul ar pute invoca faptul ca atita timp cit instanta nu a avut motivarea respingerii contestatiei de catre inspectoratul scolar, aceasta nu putea cenzura temeinicia hotaririi de ai transfera pe cei doi elevi la un liceu cu profil industrial. In cazul profesorilor, acestia fiind considerate persoane publice si faptul ca situatia din Liceul 10 devine subiect de mediatizare national, stirea fiind preluata de toate posturile de televiziune si de principalele ziare , dar si in mediul online, interzicerea publicarii fotografiilor de catre ziarul local Realitatea lui Bock ar fi in contradictie cu articolul 10 din Conventie.

Articolul 10 parag.1 stipuleaza ca libertatea de expresie include libertatea de opinie, precum si libertatea de informare. Cauza de referinta in materia libertatii de a primi si de a difuza informatii este cazul Sunday Times c/ Regatului Unit (1979). In hotarirea sa Curtea a aratat ca nu este protejat doar un drept de a exprima opinii si transmite informatii, ci si un drept independent al publicului de a primi aceste informatii. Informatiile care pot face obiectul acestei libertati pot proveni din toate domeniile. Daca instanta ar fi decis ca ziarul sa plateasca despagubiri reclamantilor, decizia ar fi contrara art.14 din Conventia ,acestia putindu-se considera discriminati fata de celelalte publicatii si televiziuni care inainte ca ziarul Realitatea lui Bock sa publice fotogtrafiile in editia tiparita cit si in editia online, mediatizasera pe larg situatia din Liceul 10. 3) a. Libertatea de exprimare nu poate fi ingradita, conform art.10 din Conventie, in cazul de fata elevii manifestindu-si nemultumirea fata de profesori, a modului acestora de a se comporta in clasa, a infatisarii acestora. Strâns legată de libertatea de gândire, conștiință și religie protejată de articolul 9 din Convenție, libertatea de opinie garantează că orice persoană este liberă să-și formeze propriile convingeri legate de lumea în care trăiește, de modul cum se desfășoară viața socială, iar protejarea acestei opinii, chiar minoritară, e o componentă esențială a plurarismului și toleranței necesare oricărei societăți democratice. Grupul fiind inchis, postarile nefiind vizibile decit pentru membrii grupului,drepturile celorlalti membrii ai societatii nu pot fi lezate. Nu este posibil să gândim libertatea de exprimare fără a lua în considerare, în prealabil, libertatea de opinie, deoarece prima este în mod necesar o manifestare exterioară a celei dintâi. Însă opinia ce nu este făcută cunoscută și altor persoane nu poate leza drepturilor celorlalți membri ai societății, și de aceea libertatea de opinie nu cunoaște niciun fel de îngrădiri, spre deosebire de exprimarea acesteia, care se poate dovedi, în unele situații, vătămătoare în relația cu alte valori fundamentale. Exprimarea unei opinii presupune, în concret, exprimarea unei judecăți de valoare, ceea ce are o importanță deosebită sub aspect probator, deoarece, așa cum a decis Curtea în jurisprudența sa (mai ales raportat la libertatea presei), exactitatea judecăților de valoare nu poate fi demonstrată așa cum pot fi demonstrate faptele concrete, iar a pretinde o asemenea probă ar duce inevitabil la o îngrădire nepermisă a libertății de opinie. De Haes et Gijsels c. Belgiei, decizia din 3 aprilie 2003 Articolul 6 alin.1, obliga instantele sa-si motiveze deciziile:,, instantele nationale trerbuie sa indice cu suficienta claritate motivele pe care si-au fundamentat decizia” cee ace nu se intimpla in cazul instantei care a decis confirmarea deciziei de transfer a inspectoratului scolar. Hotararea inspectoratului poate fi considerata discriminatorie prin faptul ca din totalul de 50 elevi, membrii ai grupului , doar celor doi li s-a aplicat sanctiunea cea mai dura, fapt ce atrage dupa sine incalcarea articolului 14 din Conventie. b.Atingerea adusă demnității persoanei se poate realiza prin cuvinte, scrise ori rostite, prin gesturi ori prin expunerea la batjocură (punerea persoanei într-o situație ridicolă, caraghioasă ori înjositoare). Prin publicarea fotografiilor publicate in ziarul local se considera o atingere adusa demnitatii, moralei si reputatiei profesorilor, creindu-le un prejudiciu de imagine, fiind depasita limita libertatii de exprimare prevazuta de art. 10 parag. 2

BIBLIOGRAFIE: -Bianca Selejan Gutan-Protectia Europeana a drepturilor omului-Editia 4-Editura C.H.Beck Bucuresti 2011 -Bianca Selejan Gutan-Protectia drepturilor omului-Editura Universitatii ,,Lucian Blaga” din Sibiu-Sibiu 2004 -Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. -http:/jurisprudentacedo.com/