Socio Metric [PDF]

Zitiervorschau

5. Tehnica sociometrica 5. 1. Obiectul si metoda sociometriei. Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din România. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitatii sociale, si anume de relatiile interpersonale, acordând o importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora. "Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietatilor psihologice ale populatiilor "În cazul nostru tehnica sociometrica se ocupa cu studiul relatiilor interpersonale, îndeosebi acelor relatii simpatetice care se bazeaza pe atractii si respingeri între membrii colectivului. Se realizeaza cu ajutorul unor formule si calcule matematice surprinderea unor calitati/caracteristici relationale ale grupului de elevi. Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si procedee destinate sa înregistreze si sa masoare configuratia si intensitatea relatiilor interpersonale din interiorul grupului scolar. Sub aceasta denumire sunt incluse atât instrumentele de culegere a materialului faptic, cât si cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoasterea concreta a interactiunilor ce se stabilesc în cadrul colectivului de elevi/studenti. Studiul sociometric are o tripla orientare: în primul rând cunoasterea de catre diriginte/comandant/psiholog a afinitatilor exprimate de membri grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; în al doilea rând o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii în grup; si în al treilea rând, dar nu cel din urma, îmbunatatirea relatiilor si a climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice. Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina: - amplasamentul, statutul unui elev/student în câmpul relatiilor interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.), - structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau, - diversele centre de influenta, - perceptia grupului fata de un anumit membru, - coeziunea de grup, etc. Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului cercetat testul sociometric poate crea usor iluzia instrumentului "ideal". Totusi trebuie atrasa atentia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor interpersonale, ceea ce implica în mod obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile preferintelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de întelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul trebuie sa dea dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul utilitatii participarii lor la test, sa-i implice personal. Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea urmarita. Putem sa le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice: - testul sociometric; - matricea sociometrica; - indicii sociometrici;

- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor); - cadranele sociometrice; - prezentarea în fata clasei/individual a rezultatelor. 5. 2. Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare în cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta în colectiv. El ofera doar materialul brut în legatura cu aspectele relationale ale elevului si ale grupului în totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste aceste aspecte. Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute în urma prelucrarii sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor la întrebarile testului, sinceritate care la rândul ei este determinata de felul în care a fost întocmit testul si de modul în care a fost aplicat. Testul sociometric consta în formularea unor întrebari prin intermediul carora se solicita fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai. Foarte important este ca întrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care sa fie în concordanta cu interesele, preocuparile si aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente motive pentru a raspunde cât mai sincer. În cercetarea pe care am întreprins-o am folosit un test sociometric cu 4 întrebari solicitând elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare întrebare (vezi anexa 1- testul sociometric). Aceste întrebari pot avea ca referinta diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea în cadrul echipei sportive, etc. În cazul nostru întrebarile nu s-au referit la un anume aspect, ci s-a lasat un criteriu general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru ca acestia în raspunsurile lor sa nu fie restrictionati. La fiecare raspuns dat s-a urmarit si motivatia deoarece din aceste motivatii se poate realiza într-o oarecare masura evaluarea obiectiva a elevilor. Etapele aplicarii testului sociometric: a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii: - fiecare îsi va cunoaste mai bine locul în grup, - în repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale, - se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si în structura formala a grupului; b) se obtine încrederea subiectilor în caracterul confidential al raspunsurilor la întrebari; c) se distribuie membrilor grupului formularele cu întrebari ce urmeaza a fi completate si se explica clar modul de completare; d) se precizeaza caracteristicile situatiei: - grupul în cadrul caruia se fac alegerile si respingerile; - sensul fiecarei întrebari; - limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri în functie de marimea grupului; - se explica faptul ca poate raspunde atât cât corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim indicat; - se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul întâi sa fie cel mai preferat, iar urmatorii în ordine descrescatoare; - nu se impune o limita de timp pentru completare. e) se recolteaza raspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi într-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate între ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte îi diminueaza eficacitatea, subiectii orientându-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt înca vii în memorie, decât dupa ceea ce simt în momentul respectiv. De asemenea în cazul în care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experientei reluarea testarii sociometrice anual. 5. 3. Matricea sociometrica Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu doua intrari, unde atât pe verticala cât si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor. Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic decât unul de cunoastere. Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera testul si asigura conditiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor. Pe verticala se trec în ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1 puncte în dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte în dreptul colegilor respinsi, nominalizati la întrebarea a doua. Pe orizontala se trec perceptiile pozitive reprezentate prin cercuri rosii si perceptiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi în capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma perceptiilor pozitive/negative. Primul coleg ales la prima întrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la întrebarea a doua primeste - 3 puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct. Toti cei trei nominalizati la întrebarea a treia primesc nediferentiat un cerc rosu, iar cei trei nominalizati la întrebarea a patra primesc de asemenea nediferentiat un cerc albastru (anexa 2). 5. 4. Indici sociometrici. Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute în matrice se pot calcula o multime de indici sociometrici. Prezentam mai jos câtiva din cei mai importanti indici sociometrici: a) indicele statusului sociometric arata pozitia ocupata de o persoana în cadrul grupului si se calculeaza dupa formula: I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de respectiva persoana, N = numarul membrilor grupului L. D. Zeleny propune o alta formula de calcul mai adecvata luându-se în considerare atât pozitia individului în grup, cât si stabilitatea acestei pozitii: I = I’ ± D = ∑i / (N- 1) ± ∑(i’- i) / (N- 1) unde I’ determina pozitia persoanei în grup D arata stabilitatea pozitiei i reprezinta intensitatea alegerilor b) indicele expansivitatii sociometrice permite determinarea cantitativa a orientarii individului spre membrii grupului prin luarea în calcul atât a expansivitatii pozitive cât si a expansivitatii negative: I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)]

unde (n+) = numar de alegeri emise (n-) = numar de respingeri emise N = numarul membrilor grupului * acest indice masoara si gradul de integrare a individului în grup, cu cât valoarea e mai mare cu atât individul e mai bine integrat în grup. c) indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua propria sa pozitie în grup; exprima acuratetea perceptiei relatiilor sociometrice cu privire la propria persoana. I = Aa / Ap unde Aa = numarul asteptarilor de a fi ales Ap = numarul alegerilor primite d) indicele asocierii persoanelor în cadrul grupului se calculeaza dupa formula: I = n / [ k(N- 1)/2 ] unde n = numarul relatiilor simetrice N = numarul membrilor grupului k = numarul alegerilor permise * cu cât valoarea indicelui asocierii e mai mare cu atât relatiile în grup sunt mai bune. e) indicele coerentei grupului exprima, de asemenea, calitatea relatiilor sociometrice la nivelul grupului; cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât grupul este mai coeziv. I = R×q / U×p unde R = numarul alegerilor reciproce, U = numarul alegerilor unilaterale p = k / (N- 1), q = 1 - p k = numarul alegerilor permise N = numarul membrilor grupului 5. 5. Sociograma Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrica putem întocmi sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate în evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica în sociograma prin diferite simboluri grafice. Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva decât un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi. O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre molecule) sau sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate în cadrul unui numar de cercuri concentrice). Numarul cercurilor din care e formata "tinta" poate fi mai mic sau mai mare în functie de numarul elevilor din clasa sau în functie de distanta sociometrica dintre elevi. Este recomandat un numar de cercuri impar astfel încât cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din 7) este nivelul corespunzator statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare, în care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund nivelului de "neintegrare", în care se afla elevii cu punctaj total negativ. (vezi anexa 3) Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat în centrul cercului numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu cât un elev are un punctaj mai mic cu atât se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup (vezi anexa 3). Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste în interiorul colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine

relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate B), iar respingerile printr-oprintr-o sageata rosie (A îl alege pe B, adica A B). Relatiile reciproce ne aparsageata albastra (A îl respinge pe B, adica A ca o linie continua dubla cu vârful spre ambele sensuri, în culoarea corespunzatoare. Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, cât si aprecieri calitative diverse în functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie decât un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa în raport cu pozitia subgrupului din care face parte în cadrul colectivului clasei. 5. 6. Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta relatiile interpersonale sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figureaza în cadrane se pot desprinde o serie larga de trasaturi ale colectivului ca întreg. Observând ponderea distributiei elevilor în cadrane se pot cunoaste influentele si "constrângerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale în intimitatea lor. 5. 7. Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei (punctând pe aspectele generale) dar si individual (punctând pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate în evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel încât sa îmbunatatim climatul psihosocial, sa încalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale în grup în mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.

TEST SOCIOMETRIC ÎNTREBĂRI: 1. Numeşte doi colegi cu care ai dori să stai în bancă: 2. Numeşte doi colegi cu care nu ai dori să stai în bancă:

Codificare: Bejenar Gabriel - 1

Găitan Miriam - 8

Brădăţan Dorin - 2

Ibănescu Alexandra - 9

Dascălu Andrei - 3

Macovei Iulica - 10

Efrimov Eliza – 4

Manole Mădălina - 11

Florea Iuliana -5

Onuţ Andeea -12

Gagiu Bianca - 6

Semean Daniel - 13

Găinaru Alexandru -7

Zaiţ Radu – 14

Alegeri +

A - admis

Respingeri -

R – respins

I ss – indicele sociometric

I ss = n/ n-1 n = nr. de alegeri

I sp – indicele status preferential

I sp = A - R/ n-1 A – admiteri R - respingeri

I cg – indicele de coeziune a grupului

I cg = R* q/ U* p R – relatii reciproce U – relatii unilaterale

p- k/n-1,

k= nr. de alegeri din test (2 copii)

q- 1-p

MATRICE SOCIOMETRICĂ 1

2

3

1 2

-

3

-

4

-

5

-

6

-

9

10

11

12

13

14 -

+

-

+

+

-

+

+

+

-

+

-

+

+

+

-

+

-

+

-

+

11

+ +

12

8

+

+ -

-

7

+

8 10

6

+

+ -

5

+

7 9

4

-

+

+

-

-

-

+

-

13

-

+

-

14

-

+

+

A/R

0/9

5/2

5/0 2/0 2/0 1/0 4/1

2/0 1/0 3/0 1/0 1/3

0/6

1/7

I ss

0/13

5/13

5/ 2/ 2/ 1/ 4/13 13 13 13 13

2/ 1/ 3/ 1/ 1/13 13 13 13 13

0/13

1/13

I sp

-9/ 13

3/

5/ 2/ 2/ 1/ 3/ 13 13 15 13 13

2/ 1/ 3/ 1/ -2/ 13 13 13 13 13

-6/ 13

-6/ 13

13

+ -

Reciproce – 7 Unilaterale – 14 I cg = 7*11/13 = 7*11 13 = 77 = 11 = 2,75 14*2/13

13

28

28

4

Indicele de coeziune a grupului reflecta faptul in cadrul grupului s-au format cateva grupulete. Pentru inchegarea grupului, pentru a imbunatati relatiile interpersonale din grup, voi aseza elevii in banci in functie de preferintele lor. Dupa o perioada, intentionez sa repet testul sociometric pentru a observa daca climatul afectiv din clasa s-a ameliorat.

. Coeziunea grupului, factor determinant al climatului psihosocial Structurile militare românesti trec în prezent printr-un profund proces de restructurare. La nivelul fiecarei organizatii sunt si vor fi necesare redefiniri, redirectionari, restructurari. La nivelul culturii organizationale, al relatiilor de putere, al tiparelor de comunicare si al constantelor comportamentale individuale si colective se vor produce, neîndoielnic, modificari uneori dramatice. Din acest punct de vedere, imaginarul organizational, ce fundamenteaza, orienteaza si justifica, în plan interpersonal, conduitele fiecaruia dintre noi, va trebui sa fie interiorizat (atât cât este posibil). Rezistenta la schimbare, criza culturii organizationale se vor obiectiva în comportamente, acte si actiuni concrete, carora comandantii de la toate nivelurile trebuie sa le faca fata si, pentru fiecare caz în parte, sa gaseasca solutii. Spatiul social este locul de întâlnire al unor vointe individuale, fiecare cu o serie de atitudini si preferinte noi. De aceea avem nevoie acum de aceasta schimbare, care trebuie sa fie globala, profunda si sa se desfasoare, pe cât posibil, în ritm alert. Organizatiile sunt ansambluri structurate constituite în vederea atingerii unor obiective determinate. Unitatea unei organizatii este data de modul de interdependenta si de existenta functiilor, rolurilor si statutelor pertinente pentru atingerea obiectivelor propuse. Raporturile sunt structurate, cel mai adesea, ierarhic si dupa functii sau calificari (competente). Organizatia este compusa din indivizi care formeaza un ansamblu chiar daca fiecare are propriile sale obiective, menirea sa de a raspunde la constrângeri, de a lucra, capacitatea sa de a se coordona cu ceilalti indivizi, de a coopera, de a exersa sau de a suporta autoritatea. Grupurile pe care le constituie, formale sau informale, reflecta aceste diferente prin intermediul unor aliante sau conflicte care se nasc în organizatie. Acceptul de a coopera este responsabil, în ultima instanta, de bunul mers al organizatiei, decizând în privinta dinamicii ei. Atitudinile, reprezentarile pe care unii le au despre ceilalti (în primul rând ale celor cu care lucreaza împreuna), solidaritatile si simpatiile joaca un rol esential. Alte relatii pot de asemenea traversa organizatia, fie ca este vorba de cunostinte interioare si exterioare organizatiei, fie ca au existat anterior relatii de grup pe care jocul promovarilor le-a slabit, dar care nu sunt mai putin prezente. Toate acestea pot fi reunite sub termenul generic de, "climat psihosocial". Acesta este un sistem de referinta pentru fiecare individ în alegerea comportamentului sau, în procesul de adaptare a conduitei si a modului sau de interrelationare în cadrul organizatiei. Starea psihica a fiecarui membru al organizatiei este influentata mai mult sau mai putin de climatul psihosocial din organizatie, ceea ce conduce la satisfactie sau insatisfactie, echilibru sau conflicte la eficienta sau ineficienta. Colonelul E. Burdulea mentioneaza: "Climatul psihosocial vizeaza relatiile interpersonale pe orizontala si verticala, modul lor de constituire; el da expresie

rolului colectivului în realizarea coeziunii, a interactiunii factorilor externi si interni ce conditioneaza formarea personalitatii luptatorului, gradul de integrare socioculturala a fiecaruia". Fiecare individ se caracterizeaza atât prin trasaturi ce tin de vârsta, nivel de instruire, profesie, mediu de provenienta, cât si prin particularitatile ce deriva din temperament sau caracter. Felul de a fi al fiecaruia este dat de atitudinile adoptate, opiniile exprimate în legatura cu anumite fapte, comportamentul obisnuit. Se naste întrebarea: daca grupul este format din mai multi indivizi si daca fiecare are felul sau deosebit de a se manifesta, cum putem vorbi despre opinia grupului, despre un comportament al grupului în ansamblul sau? Unitatea de apreciere si de actiune ce apare la nivelul colectivitatii este rodul influentei reciproce a membrilor sai. Adesea, remarcam ca o persoana cunoscuta se comporta cu totul neasteptat atunci când se integreaza într-un ansamblu. Atitudinea sa devine explicabila atunci când stim ce influente sufera din partea celorlalti. Din interactiunea indivizilor ia nastere un comportament al grupului, comportament ce îsi pune amprenta asupra tuturor. Plecând de la aceasta ipoteza trebuie subliniata ideea conform careia grupul actioneaza ca unitate de sine statatoare numai din momentul în care a atins un nivel minim de coeziune, când s-au constituit diverse structuri în care sunt inclusi toti membrii sai. Fireste ca nu toti membrii sunt integrati în acelasi mod în toate structurile. Cu cât însa ponderea lor în fiecare structura este mai mare, cu atât coeziunea este mai ridicata si invers, cu cât ramân în afara acestei structuri mai multi membrii, cu atât coeziunea este mai mica. "Coeziunea poate fi considerata drept cea mai importanta variabila de grup, deoarece, tocmai datorita ei, grupul exista, se mentine si functioneaza ca o entitate coerenta, relativ de sine statatoare". (Golu Pantelimon, "Psihologie Sociala", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1971, pag 192). Fenomenul de coeziune reflecta gradul în care grupul este atractiv pentru membrii sai, de pilda oamenii se plac unii pe altii si doresc sa ramâna membrii ai grupului. Coeziunea rezulta deci din fortele care se exercita asupra grupului. Ea va fi cu atât mai mare cu cât fortele pozitive sunt mai importante, întrucât ele determina atractia pe care o exercita grupul asupra membrilor sai. Dar aceasta coeziune creste si în cazul în care grupul dezvolta un sistem de reglare si de actiune asupra fortelor negative, sistem în care intervin pe scala larga o serie de procese care împiedica iesirea din grup sau abandonarea acestuia. Studiile din domeniul psihologiei organizationale acorda o importanta deosebita fenomenului coeziunii, apreciindu-se ca el are implicatii deosebite asupra comportamentului angajatilor în grupurile de lucru. Oberle si Beauvois (1995) inventariaza consecintele pozitive si negative ale coeziunii în planul comportamentului în grup. Dintre acestea amintim cu titlu de exemplu: - Participarea activa la activitatile grupului, datorata faptului ca indivizii sunt motivati si reflectata în comunicarea eficienta în grup, fluctuatie voluntara redusa a membrilor si absenteism redus; - Succesul grupului de lucru: Grupurile de lucru sunt foarte eficiente în atingerea propriilor scopuri, prin calitatea comunicarii dintre membrii si a implicarii lor în îndeplinirea sarcinii, în conditiile unei conformari active la norme. De asemenea au existat numeroase lucrari care s-au ocupat de relatia dintre

coeziune si performanta. Daca primele cercetari, cea întreprinsa de Mayo la Western Electric si cea a lui Jenkins asupra echipajelor de bombardiere, au evidentiat cu claritate superioritatea grupurilor coezive; se pare totusi ca relatia performanta-coeziune este mai complexa, asa cum au demonstrat studiile lui Schachter (1951). Un grup coeziv va fi foarte performant daca adera la scopurile ce îi sun fixate. În absenta acestui acord, consecintele coeziunii vor fi foarte importante, dar în sens opus. Odata stabilita importanta coeziunii în cadrul grupului de lucru, propunem prin intermediul acestei lucrari o modalitate prin care poate fi masurat gradul de coeziune al grupului., pentru a stii în orice moment pe ce forta colectiva se poate conta, daca exista disfunctionalitati depistarea acestora si solutionarea lor cu ajutorul liderilor formali, dar mai ales informali, care au putere de influentare în cadrul grupului. II. Posibilitati de masurare Pe lânga mecanismul formarii si functionarii coeziunii trebuie sa se cunoasca si modul în care poate fi masurata. Instrumentele propuse în aceasta lucrare sunt: 1) Chestionar pentru determinarea coeziunii de grup (Anexa I) Chestionarul a fost elaborat de Gheorghe Aradavoaice si prezentat în "Coeziunea grupurilor ostasesti", Editura Militara, Bucuresti, 1986, pag 174. si contine 15 itemi. 2) Test sociometric pentru evaluarea coeziunii de grup (Anexa II) Acest test este format din doua subteste: I. Test sociometric pentru masurarea atractiilor, inclusiv asteptarilor; II. Test sociometric pentru masurarea respingerilor. Aceste doua subteste vor fi prezentate subiectilor pe foi diferite pentru a nu le influenta raspunsul. Fiecare dintre ele contin patru întrebari, iar subiectii sunt rugati sa completeze spatiile goale. Metoda identificarii si consemnarii relatiilor socioafective este simpla. Într-o prima etapa se dau spre completare, celor 19 subiecti, toti militari angajati pe baza de contract, Chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup si li se cere sa înconjoare varianta de raspuns cea mai apropiata de realitatea climatului în care acestia îsi desfasoara activitatea. Prelucrarea datelor chestionarului se realizeaza astfel: - +1 punct pentru fiecare raspuns DA - 0 puncte pentru OARECUM sau UNEORI - 1 punct pentru fiecare raspuns NU Cu notificarea ca itemul 6 se coteaza invers. În continuare se calculeaza indicele de coeziune grupala perceputa (I. C. G. P.) pentru fiecare membru al grupului dupa formula: ICGP = unde: P - este numarul total de puncte pozitive; N - este numarul total de puncte negative; u - este numarul de întrebari din chestionar. Indicele de coeziune grupala se calculeaza dupa formula: ICG = unde: U - este numarul total de subiecti.

Interpretarea ICG se face prin raportarea la urmatorul tabel ICG Valori Semnificatie De la - 1 la - 0. 70 Grup disociat De la - 0. 69 la - 0. 40 Grup cu relatii tensionale (-) De la - 0. 39 la - 0. 20 Grup cu disensiuni De la - 0. 19 la - 0. 01 Grup cu început de dezorganizare (0) 0 Grup cu forte contradictorii; poate evolua în sens pozitiv sau negativ De la 0. 01 la 0. 20 Grup cu coeziune slaba De la 0. 21 la 0. 40 Grup cu început de coeziune (+) De la 0. 41 la 0. 60 Grup cu coeziune moderata De la 0. 61 la 0. 80 Grup cu coeziune puternica De la 0. 81 la 1. 00 Grup deplin coeziv Dupa calcularea indicelui de coeziune grupala perceputa (I. C. G. P.) pentru fiecare membru al grupului s-a trecut la calculul indicelui de coeziune grupala (I. C. G.). În urma acestei analize au rezultat urmatoarele: Indicele de coeziune grupala obtinut, în urma analizei datelor noastre, a fost de 0, 71, ceea ce înseamna conform tabelului de valori ca grupul evaluat de noi este un grup cu coeziune puternica. Pentru a mari aria de investigare, puterea de penetrare în psihologia grupului, depistarea cauzelor anumitor fenomene, studiul propune si metoda identificarii si consemnarii socioafective, testul sociometric. Utilizarea acestuia permite tuturor membrilor grupului sa vorbeasca despre relatiile pozitive sau negative pe care le întretin cu ceilalti, fiecare trebuie sa verbalizeze atitudini de alegere sau de respingere în legatura cu partenerii de lucru. Întemeietorul sociometriei Iacob Levi Moreno (1882- 1975) încearca sa descopere prin intermediul sociometriei, fundamentele dinamicii de grup si a unui instrument de masurare a acestei dinamici. Moreno afirma ca sociometria vizeaza "descoperirea nivelului profund al structurilor societatii si o schimbare a acesteia bazata pe aspectele dinamice ale structurilor sale". Instrumentul, care asigura studierea obiectiva a relatiilor interpersonale, ar trebui sa permita interventia asupra comportamentelor de grup: sociometria se afirma înca de la început ca un instrument cu scop empiric, pus în slujba transformarii grupurilor pentru a le asigura o functionare mai armonioasa si implicit o performanta superioara. Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta între indivizii ce compun un grup mic, pâna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de întrebari: a) Pentru masurarea atractiilor; b) Pentru masurarea respingerilor. Aceste întrebari sunt circumscrise unor criterii distincte ce vizeaza viata si activitatea grupului respectiv astfel: 1- Întrebari ce se refera la activitati structurate pe care le desfasoara grupul (munca fizica, instructie, executarea unei misiuni);

2- Întrebari care vizeaza activitati nestructurate (de loisir, de petrecere a timpului liber). Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, însa acest aspect comporta mai multe etape: 1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca pentru a nu fi într-o anume ordine, folosindu-se, în acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet; 2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda trei puncte, pentru cea de pe locul II- doua puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a un punct.

3 Întocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) Cod sub A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S

Atracþii exprimate I II III L M H F N M J M D F C K F C S C N K B J C A F K A M S C N M A L R A C K C K F P A D A S B N B S A F H L H A A B O

Respingeri exprimate I II III G Q P S K H O P I Q I G Q G I H Q D Q P I B Q I Q G K P K F Q P I Q G O D Q P Q R I K I Q Q G H I G S Q I P I G K

Crede ca a Crede ca a fost ales de fost respins de I II III I II III + L M H Q G E 24 F P C K S H 8 N J M E P Q 16 F N K Q R E 2 F S A Q G I 0 H A N Q D H 14 B I O B I J 0 A F K B Q I 4 F S B D N K 0 C H N E P K 5 C F D S G O 6 A F D G C B 8 F I K B Q P 8 A P D K Q R 9 S L Q H K C 1 N B O H C F 3 B N K M P G 0 A L H Q I P 1 A B O K G I 5

Scor 0 3 0 4 0 1 16 5 18 0 9 0 0 0 4 14 36 2 4

Total 24 5 16 -2 0 13 - 16 -1 - 18 5 -3 8 8 9 -3 - 11 - 36 -1 1

Modul de completare a acestui tabel se realizeaza astfel: se înscrie pe linia subiectului cu numarul de cod respectiv, alegerile efectuate de acesta. Astfel, dupa cum rezulta din exemplul prezentat, subiectul A l-a ales (l-a preferat) pe primul loc pe subiectul L pe locul al II- lea pe M, iar pe locul III figureaza subiectul H. La testul care exprima respingerile, au fost nominalizati în ordine: G, Q, P. În aceiasi maniera se completeaza rubricile care se refera la asteptarile subiectilor în cauza. Fiecarui subiect îi corespunde câte o linie din tabel în care se înscriu optiunile acestuia sau asteptarile exprimate. Dupa completarea întregului tabel, se efectueaza calculul scorului. Pentru aceasta

se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta pe coloana în care sunt înscrise atractiile si se identifica de câte ori si pe ce pozitie a fost ales subiectul analizat. Din exemplul prezentat, rezulta ca subiectul A a fost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe locul I (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L pe locul I (1x3); subiectul N pe locul îi (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Q pe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe locul I (1x3). Însumând punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi înscrise în coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculele continua pâna când fiecare subiect va avea înscris punctajul pozitiv (eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflecta respingerile exprimate cu privire la fiecare subiect, procedându-se în aceiasi maniera. În exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A a acumulat 0 puncte, ce sunt înscrise în coloana "- ". Dupa completarea coloanei negative prin efectuarea sumei algebrice, se calculeaza scorul final. În exemplul prezentat mai sus, subiectul A a obtinut 24 puncte în coloana "+" si 0 puncte în coloana "- ". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor fi înscrise în coloana "TOTAL". 4 Întocmirea sociogramei Este reprezentarea grafica a tuturor relatiilor socioafective care exista în grup. Sociograma dezvaluie structura socioafectiva a grupului la un moment dat, pentru o situatie data, adica locul pe care îl ocupa fiecare individ în structura grupului, precum si natura acestei structuri. Alegerile vor fi configurate într-o sociograma separata de cea a respingerilor, asa cum se poate observa mai jos în Sociograma atractiilor exprimate si în Sociograma respingerilor exprimate. Sociograma colectiva a alegerilor

Mai întâi se vor desena atractiile reciproce. Astfel operând pe exemplul nostru vom desena cu sageata cu sens dublu relatia de atractie dintre subiectul A si subiectul L; între A si H; între C si G; între C si M; între C si D; între K si L; între P si N; si între O si S, urmând ca fiecare atractie exprimata sa fie desenata cu sageata corespunzatoare sensului de manifestare a preferintei respective. Exemplu: A îi prefera pe L, M si H, deci de la A vor fi trasate trei sageti spre preferintele exprimate de acesta. Dupa aceleasi criterii se va realiza si sociograma respingerilor, începând cu trasarea respingerilor reciproce si continuând cu cele unilaterale. Sociograma colectiva a respingerilor

5 Urmeaza etapa în care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la sistemul relational din cadrul grupului experimental. Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care înregistreaza cel mai mare punctaj pozitiv în cadrul tabelului de scoruri, iar în sociograma, de regula, se situeaza într-o pozitie centrala, catre care se îndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. În cazul nostru subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobândit maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri si în plus, uneste indivizi aflati în opozitie (I si Q), jucând astfel rolul de "liant" al grupului. Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol important, situându-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C însumeaza 16 puncte, fiind ales de 7 persoane din 19. Atât liderul grupului, cât si

subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si structurata armonios, fiind constienti de pozitia lor în grup. Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este câtusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia în grup este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista preferintelor subiectului în cauza. Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat în exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. În ceea cel priveste pe Q care înregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri înregistrate la adresa lui din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui, explicându-le acestora cât de importanta este coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa. Subiectii I si G se afla într-o pozitie similara lui Q, doar ca I însumeaza (- 18) puncte din 10 respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. În acest caz se poate interveni asupra lui I prin intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I îi prefera; iar asupra lui G se poate interveni prin intermediul subiectilor B, J, C. Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din însumarea lui +4 cu - 5 punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare încarcatura subiectiva în ceea ce întreprinde. III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune Liderul formal al colectivului este necesar sa cunoasca pârghiile asupra carora trebuie sa actioneze pentru a orienta grupul catre o dezvoltare coeziva. Dar, de fapt, de ce trebuie sa dezvoltam coeziunea colectivelor militare? Exista cel putin doua raspunsuri la aceasta întrebare: (a) aproape fara exceptie sarcinile colectivului militar sunt sarcini de grup si deci ele sunt cu atât mai realizabile cu cât colectivul este mai închegat, acesta ar putea fi considerat efectul pe termen scurt al coeziunii; (b) pentru ca de calitatea coeziunii depind performantele colectivului, acesta poate fi considerat efectul pe termen lung al coeziunii. Principalele directii de actiune sunt: 1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative la un moment dat si la o situatie data, putând fi radical diferit pentru o alta situatie. 2 Cunoasterea modului în care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar în grup. Tot din schema relatiilor de grup se pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei mai agreati (în cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate (Q). 3 Cunoasterea stadiului atins în formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune înaintea unei etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea demersurilor întreprinse. Calcularea indicelui în diferite etape

ne va dezvalui în ce directie evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla în regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs modificarile respective. Cele doua instrumente de investigare propuse de noi pot constitui un sprijin deosebit în cunoasterea fundamentelor socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru îmbunatatirea functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si în reconstituirea unor echipe omogene.