Sist Notare [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Raport de analiză comparativă a sistemului de notare din Republica Moldova cu sistemul de notoare al altor țări.

Realizat:Prisacari Olesea Verificat:Dabija Ana

Chișinău 2014 Sistemul de notare din RM Notarea reprezintă actul de decizie asumat de profesor în cadrul activităţii de evaluare didactică, după realizarea integrală a acţiunilor de măsurare cantitativă şi de apreciere calitativă a gradului şi a modului în care elevul/studentul realizează obiectivele curriculare. (2) În sistemul de învăţămînt se aplică scara de notare din 10 puncte. (3) În sistemul de învăţămînt pot fi aplicate şi alte calificative: a) „admis”, „respins”; b) „excelent”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”. (4) Aprecierea competenţelor elevilor în învăţămîntul primar se face cu calificativele „nesatisfăcător”, „satisfăcător”, „bine” şi „excelent”, în învăţămîntul gimnazial şi liceal – cu note de la „10” la „1”, precum şi cu calificativul „admis”, „respins”. (5) Competenţele apreciate cu notele 4, 3, 2, 1 şi „respins” sînt considerate nesatisfăcătoare.

(6) Procesul de evaluare şi notare se realizează în conformitate cu Regulamentul-cadru, aprobat de Ministerul Educaţiei. (7) În învăţămîntul superior, paralel cu sistemul naţional de calificative, se aplică şi scala de notare, conform Sistemului European de Credite Transferabile, cu calificative recomandate (A, B, C, D, E), necesare pentru completarea suplimentelor la diplomă şi pentru asigurarea mobilităţii academice.

Sistem de notare alte state: Daca nota 1 reprezinta un dezastru total pentru un copil din România, un elev din Austria sau unul din Germania va fi foarte multumit daca va obtine, în urma evaluarii, nota 1, nota maxima în sistemul de învatamânt din tarile respective. Unele tari utilizeaza o scara a notelor de la 1 la 10, altele, o scara a notelor de la 1 la 13, iar altele, una de la 1 la 5. În anumite colturi ale lumii, 1 e nota maxima, în altele e nota minima, în unele tari nu se dau note, ci procente, în altele, performanta elevilor e notata cu primele litere ale alfabetului, care primesc, pe lânga ele, plusuri si minusuri, iar în diverse alte tari, copiii primesc note cu doua zecimale. În Rusia si Ungaria se foloseste înca scara de notare de la 1 la 5, unde 5 reprezinta nota maxima, iar 1, nota minima. Utilizând la un moment dat în trecut sistemul de evaluare cu cinci note, Letonia si Lituania au trecut la o scara de notare de la 1 la 10, unde 10 este cea mai mare nota, cu mentiunea ca absenta oricarui fel de performanta, oricarui fel de reactie se sanctioneaza cu NV - "nav vertejuma" - "nicio nota". În Polonia, exista diferente clare între învatamântul preuniversitar si cel superior. În primul caz, se dau note de la 1 la 6, unde 1 e nota minima, care nu asigura trecerea, iar 6 - nota excelenta, pentru o performanta peste asteptari. În cazul universitatilor poloneze, se foloseste un sistem cu patru note (cu variatii): 2.0 (nota care nu permite promovarea), 3.0 (nota de trecere), 3.5, 4.0, 4.5, 5.0 (foarte bine, maximul posibil). În Cehia si Slovacia, scolile primare si secundare folosesc o scara de notare de la 1 la 5, 1 fiind cea mai mare nota si 5, cea mai mica. În cataloage se trec numai numerele întregi, dar, în urma evaluarilor scrise ori orale, elevii pot sa primeasca notele însotite de o serie de semne distinctive: 3+ e mai bine decât 3, 2- e putin mai rau decât 2, 1-2 sau 1/2 semnifica o nota undeva, la mijloc, iar 1+ rasplateste o performanta exceptionala. Pe de alta parte însa, universitatile utilizeaza un sistem de evaluare cu patru note (1 - maximul, 4 - nota care nu asigura trecerea) sau o versiune extinsa, cu sase note: 1 sau A, 1.5 sau B, 2 sau C, 2.5 sau D, 3 sau E, 4 sau F (de la Fail). În Italia, sistemul de notare difera de la un ciclu la altul. În scoala primara, se dau note de la 1 la 5: 1 - non sufficiente, 2 sufficiente, 3 - buono, 4 - distinto, 5 - ottimo. În liceu, se dau note de la 1 la 10, 6 reprezentând nota minima de trecere, iar 8, o nota foarte buna. În Indonezia, sistemul de notare este similar celui românesc, cu o serie de mici diferente, cât priveste notele de trecere: mai precis, la Religie, limba materna si educatie morala se pica cu nota 5, iar la celelalte materii se pica cu nota 3. Daca nu promoveaza la o materie, elevul indonezian va repeta anul scolar.

Albania Elevii primesc note de la 1 la 10, cu observatia ca sunt scoli care folosesc si zecimale: • 10 - excelent, cea mai mare nota • 8-9.99 - foarte bine • 6-7.99 - bine • 4-5.99 - suficient • pâna la 3.99 - insuficient Australia Sistemul de notare este foarte diferit de cel din tara noastra, iar notele se dau în functie de masura (exprimata în procente) în care un elev reuseste sa se achite de sarcinile date: • A - excelent (peste 85%) • B - bine (70-84%) • C - satisfacator (50-69%) • D - e nevoie de îmbunatatiri (40-50%) • E - nesatisfacator (39% si sub acest procent).

Austria Sistemul de notare e de la 1 la 5, unde 1 este cea mai mare nota posibila: • 1 - foarte bine - cea mai mare nota • 2 - bine • 3 - satisfacator - indica o performanta medie • 4 - suficient - este cea mai mica nota de trecere • 5 - insuficient - cea mai mica nota posibila si singura "sub linie", care nu asigura trecerea Danemarca Se utilizeaza o scara de evaluare numita "scara 13", care contine însa zece note, în intervalul 00 13, unde 00 "rasplateste" cea mai slaba performanta. În scolile secundare din Danemarca, nota medie se învârteste în jurul valorii de 8.22. Iata care este sistemul de notare care se foloseste în acest moment, cu mentiunea ca el va fi schimbat, în curând, cu un sistem alcatuit din sapte note, compatibil cu sistemul creditelor transferabile: • 00 - cea mai slaba performanta (nota aproape imposibil de acordat: în cadrul unui examen, este nota pe care o primesc absentii) • 03 - performanta foarte ezitanta, imperfecta si nesatisfacatoare • 5 - performanta nesatisfacatoare • 6 - performanta ezitanta, dar mai mult sau mai putin satisfacatoare • 7 - performanta putin sub medie • 8 - performanta medie • 9 - performanta putin peste medie • 10 - performanta buna, dar cumva obisnuita, de rutina • 11 - performanta independenta si excelenta • 13 - performanta excelenta, în adevaratul sens al cuvântului Bulgaria Cea mai mare nota este 6, notele fiind urmate, de cele mai multe ori, de zecimale, pentru exactitate (2.50 reprezinta o performanta slaba, iar 5.75, una excelenta): • 6 - excelent - cea mai mare nota posibila • 5 - foarte bine - a doua nota, ca valoare • 4 - bine - performanta medie • 3 - suficient - cea mai mica nota de trecere • 2 - slab - nu asigura trecerea

Finlanda Sistemul de evaluare e alcatuit, în mod traditional, din note de la 0 la 10, cu mentiunea ca în timp sa renuntat la notele sub 4, iar 4 a devenit cea mai mica nota acordata. A se remarca si asemanarile cu sistemul autohton de notare: • 10 - excelent - nota luata de aproximativ 5% din elevi • 9 - foarte bine • 8 - bine • 7 - satisfacator • 6 - satisfacator • 5 - mediocru • 4 - nota cu care se pica Germania Un elev poate primi note de la 1 la 6, unde 6 este maximul. Notele pot primi, alaturi de ele, plusuri si minusuri: 1+, 2- etc. • 1 - foarte bine, excelent • 2 - bine • 3 - performanta medie

• 4 - cea mai mica nota de trecere • 5 - insuficient - nu se promoveaza cu aceasta nota • 6 - insuficient, cea mai mica nota posibila Irlanda Performantele elevilor sunt notate cu primele litere ale alfabetului, iar notele se acorda în functie de masura în care elevii fac fata sarcinilor care le sunt atribuite. Daca respectivul nu reuseste sa faca nici macar 40% din ce i s-a dat, primeste nota E (25-40%) sau F (10-25%), note care nu asigura promovarea. Performantele sub 10% atrag dupa ele eticheta "NG" - No Grade. • A - elevul se achita de sarcinile date în proportie de 85-100% • B- 70-84% • C - 55-69% • D - 40-54% Mexic Se foloseste o scara de la 0 la 10, însa, pentru ca zecimalele sunt foarte utilizate, se foloseste adesea o scara de la 0 la 100, pentru mai multa precizie: • 100 - excelent • 90 - foarte bine • 80 - bine (cea mai întâlnita nota în materiile umaniste) • 70 - medie (cea mai întâlnita nota în materiile reale) • 60 - nota de trecere • 0-59 - note care nu asigura promovarea Spania În scolile elementare si licee se foloseste un sistem de notare asemanator cu al nostru: • 9-10 - cele mai mari note - numite "sobresaliente" (exceptionale). Nota 10 se mai numeste si "Matricula de Honor" sau "Mencion de Honor" • 7-8 - note care intra în categoria "notable" (remarcabile) • 6 - bine • 5 - cea mai mica nota de trecere • 3-4 - insuficient • 0-2 - cele mai proaste note din sistemul spaniol de evaluare a performantelor scolare

Elvetia Se utilizeaza un sistem de notare de la 1 la 6, unde 6 este nota cea mai mare: • 6 - foarte bine • 5 - bine • 4 - suficient - cea mai mica nota de trecere • 3 - insuficient - nu asigura trecerea • 2 - prost - nu asigura trecerea • 1 - foarte prost - cea mai mica nota posibila SUA Sistemul de notare este alcatuit din cinci note, sub forma literelor alfabetului: • A - performanta excelenta ori exceptionala • B - performanta peste medie • C - performanta medie • D - performanta scazuta • E sau F - performanta scolara foarte slaba Belgia, Franta, Peru, Venezuela, Iran si Tunisia

Se foloseste o scara de notare de la 0 la 20, unde 20 reprezinta cea mai mare nota (aproape imposibil de acordat) si 0, cea mai mica. Cea mai mica nota care asigura trecerea este 10 (corespunzând lui 5 din sistemul românesc de notare). Iata ce semnificatii au notele peste 10: • Notele 10 si 11 - sunt "adecvate" • Notele 12 si 13 - note "de trecere" • Notele 14 si 15 - note bune • Notele 16 si 17 - sunt vazute drept note excelente, remarcabile • Notele 18 si 19 - tintesc perfectiunea • Nota 20 - nota perfecta, reprezentând o performanta scolara impresionanta Bacalaureatul la altii În Austria, examenul de maturitate, care se încheie cu obtinerea diplomei "Maturazeugnis", consista în 3-4 probe scrise (care au loc, de regula, în luna mai) si 3-4 probe orale (care se tin în luna iunie), toate având loc în incinta scolii pe care a finalizat-o respectivul. Candidatii au însa si posibilitatea de a redacta o lucrare pe care o pot depune în luna februarie, care, daca este acceptata, atrage dupa sine reducerea numarului de probe din cadrul examenului de maturitate. Lucrarea va fi sustinuta însa într-una din zilele în care au loc probele orale. Examenul este descentralizat: nu exista examinatori externi, candidatii primesc sarcini si sunt evaluati tocmai de ca tre fostii lor profesori. În Polonia, examenul de maturitate nu este obligatoriu. Daca vrei însa sa mergi la facultate, nu exista alta cale decât a sustine "Matura". În Slovenia, "Matura" este examinarea nationala pe care trebuie sa o sustina fiecare elev dupa absolvirea unui gimnaziu (gimnazija) de trei ani, examinare care se finalizeaza cu obtinerea unei diplome intitulate "maturitetno spricevalo". Examen suta la suta centralizat, "Matura" este organizat si pus la punct de catre Centrul National de Examinare din Slovenia. Examenul nemtesc, "Abitur", este si el alcatuit din probe scrise si probe orale, subiectele abordate variind în functie de specializarea aleasa de elevi în ultimii doi-trei ani de studiu. Dupa sustinerea examenului, candidatii primesc o diploma intitulata "Abiturzeugnis", care contine notele obtinute si care, în mod formal, le da posibilitatea posesorilor sa mearga la o universitate. Un examen similar celui german exista si în Finlanda, pus la punct de un organism national, Matriculation Examination Board. Sustinerea cu succes a acestuia îi da posibilitatea candidatului sa se înscrie la facultate. Servicii si organisme de evaluare si examinare În multe tari ale lumii, aceste sisteme de evaluare si examinare sunt centralizate, ceea ce înseamna ca se afla în subordinea sau pe lânga ministerul de resort din fiecare tara, asa cum se întâmpla, de pilda, în România, unde Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE) este subordonat MEdC. Aceasta situatie difera considerabil de cea existenta în tarile dezvoltate, unde pregatirea examenelor, a diverselor teste, analiza rezultatelor sunt procese lasate în mâinile unor agentii independente care se ocupa numai cu acest lucru si numai din asta traiesc. Iata câteva exemple de servicii/sisteme/programe de evaluare educationala subordonate ministerelor din tarile respective: Argentina - Sistemul National de Evaluare a Calitatii - înfiintat în 1993, Bolivia - Sistemul de Masurare si Evaluare a Calitatii Educatiei - 1996, Brazilia - Sistemul National de Evaluare a Educatiei de Baza - 1990, Chile - Sistemul de Masurare a Calitatii Educatiei - 1988, Columbia Programul "Cunoastere" - 1991, Costa Rica - Programul de Masurare si Evaluare Educativa al Ministerului Educatiei Publice - 1993, Ecuador - Sistemul National de Masurare a Educatiei - 1996, Mexic - Sistemul National de Evaluare Educationala - 1992, Paraguay - Sistemul National de Evaluare a Procesului Educational - 1992, Republica Dominicana - Sistemul Testelor Nationale 1991, Uruguay - Unitatea de Masura a Rezultatelor Educationale - 1996, Ungaria - Centrul National pentru Evaluare si Examinare a Educatiei Publice, Albania - Centrul de Evaluare si Examinare, din cadrul Institutului pentru Cercetare Pedagogica - 1994, Republica Moldova - Departamentul pentru Evaluare si Examinare, Macedonia - Biroul pentru Dezvoltarea Educatiei (Unitatea de Evaluare), Spania - Instituto de Evaluacion (Institutul de Evaluare). Exista si organisme independente care se ocupa de evaluare, cum ar fi câteva în SUA: Educational Testing Service, American Educational Research Association, International Association for Educational Assessment sau National Center for Fair and Open Testing. si în Australia, Olanda, Anglia, tara Galilor sau Irlanda de Nord exista organisme independente de evaluare.

METODOLOGIA privind corelația dintre sistemul de notare din Republica Moldova și alte state

1. SUA 2. Germania 3. Norvegia 4. Austria 5. Elveţia 6. Suedia 7. Danemarca 8. Franţa 9. Olanda 10. Belgia 11. Estonia 12. Marea Britanie

1. Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Statele Unite ale Americii Sistemul de evaluare din SUA A+ = 97-100 A = 93-96 A- = 90-92 B+ = 87-89 B = 83-86 B- = 80-82 C+ = 77-79 C = 73-76 C- = 70-72 D+ = 67-69 D = 63-66 D- = 60-62

Sistemului de evaluare din Moldova 10 9,75 9,5 9 8,5 8 7,5 7 6,5 6 5,5 5

F = 50-59 F- = sub 50

Respins(ă), cu posibilitatea susţinerii repetate a examenului Respins(ă), fără posibilitatea susţinerii repetate a examenului

Sistemul de evaluare din SUA A B C D F / WF

Sistemul de evaluare din Moldova 10 8,5 6,5 5 nepromovat(ă)

2.Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Norvegia Scala de notare din Norvegia

Calificativul

A B C D E F

Excelent Foarte bine Bine Satisfăcător Sificient, nota minimă de promovare Insufucient, nepromovat(ă)

6 5 4 3 2 1

Scala de notare din Republica Moldova 10 9 8 6,5 5 4-1

3.Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Germania Scala de notare din Germania 1 2 3 4 5 6 Scala de notare din Germania 1+ 15 1 14

Calificativul Sehr gut / Excelent: rezultat remarcabil Gut / Bine Befriedigend / Satisfăcător Ausreichend / Suficient: nota minimă de promovare Mangelhaft / Deficient Ungenuegend / Insuficient: total inacceptabil Calificativul Excelent: rezultat remarcabil

Scala de notare din Republica Moldova 10 8,5 6,5 5 3,5 1,5 Scala de notare din Republica Moldova 10 9,5

Foarte bine 12+ 2 23+ 3 34+

13 12 11 10 9 8 7 6

4 45+

5 4 3

5 56

2 1 0

Bine

Satisfăcător

9 8,5 8 7,5 7 6,5 6 5,5

Suficient Suficient: nota minimă de promovare

5 5 4

Deficient

Insuficient

3 2 1

4.Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Austria Scala de notare din Austria 1 2 3 4 5-6

Calificativul Sehr gut / Excelent: rezultat remarcabil Gut / Bine Befriedigend / Satisfăcător Genuegend / Suficient: nota minimă de promovare Nicht genuegend / Insuficient

Scala de notare din Republica Moldova 10 8,5 6,5 5 4-1

5. Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Elveţia Scala de notare din Elveţia 6 5.5 5 4.5 4 3-1

Calificativul Excelent: rezultat remarcabil Foarte bine Bine Satisfăcător Suficient: nota minimă de promovare Insuficient

Scala de notare din Republica Moldova 10 9 8 7 5 4-1

6. Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Suedia Scala de notare din Suedia

Calificativul

A B E F

Excelent Foarte bine Bine, nota minimă de promovare Insufucient, nepromovat(ă)

MVG VG G IG sau EUM

Scala de notare din Republica Moldova 10 9 7-6 4-1

7. Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Danemarca Scala de notare din Danemarca

Calificativul

12 10 7 4 02 00

Excelent Foarte bine Bine Satisfăcător Suficient, adecvat Insufucient, nepromovat(ă)

-3

Inacceptabil

Scala de notare din Republica Moldova 10 9 7,5 6,5 5 4-1

8. Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Franţa Scala de notare din Franţa 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9–0

Calificativul Excelent Excelent Foarte bine Foarte bine Foarte bine Bine Bine Satisfăcător Satisfăcător Suficient Suficient: nota minimă de promovare Insuficient

Scala de notare din Republica Moldova 10 9,5 9 8,5 8 7,5 7 6,5 6 5,5 5 4–0

9. Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din Olanda Scala de notare din Olanda 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Calificativul Excelent Foarte bine Bine Foarte satisfăcător Suficient Insufucient, nepromovat(ă) Nesatisfăcător Foarte nesatisfăcător Deficient Foarte dificient

Scala de notare din Republica Moldova 10 9 8 7-6 5 4–1

10. Corelaţia între scala de notare din Republica Moldova şi scala de notare din

Belgia Scala de notare din Belgia (partea franceză) 20.00 /20 40/40 A+ 18.00-19.99 39-37 A 16.00-17.99 36 A13.00-15.99 35-26 B 10.00-12.99 25-20 C /S 10.00 /20 19-16 S 0.00- 9.99 ≤15/40 F /I

Scala de notare din Belgia 86% - 100% 78% - 85% 73% - 77% 68% - 72% 60% - 67% 60%