Scena Secerisului [PDF]

Scena secerișului (Partea a III-a, capitolul I) 1) Rolul, încadrarea în contextul romanului:  Scena secerișului evidenț

33 0 126KB

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD PDF FILE

Scena Secerisului [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Scena secerișului (Partea a III-a, capitolul I) 1) Rolul, încadrarea în contextul romanului:  Scena secerișului evidențiază un moment semnificativ din viața țăranilor români, constituindu-se într-o adevărată monografie a obiceiurilor şi ritualurilor statornicite aici din timpuri străvechi, reprezentând pentru Marin Preda încununarea existenței rurale.  Secerișul este anticipat de semne cosmice consacrate, precum dispariţia norilor de pe cer: “ Tocmai în această vreme, cînd dobitoacele scurmă țărîna căutând răcoare, ori aleargă bezmetice după umbră, viața oamenilor iese afară din sat și se mută cu totul sub soarele năprasnic al cîmpiei. ”  La seceriş ia parte toată lumea: „Căruțele ies din sat prin toate părțile lui, prin toate uli țele și ulicioarele și cu mult înainte de răsăritul soarelui casele rămîn goale de via ță și drumul e pustiu și tăcerea și căldura domnesc peste tot timp de săptămîni întregi .”  Secerişul are reguli precise, impuse de tradiţia străbună: cel mai vrednic dintre copii este cel care, simbolic, porneşte recoltarea grânelor, măsurând cu pasul "staţiile", părţile de loc pe care va trebui să le ducă fiecare secerător la capăt, apoi "începe să taie spicele şi să arunce mănunchiurile în urmă", iar tatăl leagă snopii şi-i aşază în clăi.  Femeile se ocupă de mâncarea pentru secerători, iar în anul acesta recolta fusese foarte bună și, de aceea, o veselie nemaipomenită îi cuprinsese pe toţi, Catrina lăudându-l pe Cel de Sus pentru "mana cerească", cum îi spunea ea grâului, "cu care îi milostivise Dumnezeu".  Cu toate acestea, astfel de evenimente câmpene ști se desfă șoară uneori dupa scenarii mult mai dure, cu bătăi violente, ca în cazul lui Birică, venit la secerat cu proaspăta lui so ție, Polina, și al lui Victor Bălosu, cumnatul său. 2) Ce este relevant pentru conținutul cărții?  Este relevantă intenția tot mai accentuată a lui Paraschiv de a părăsi familia și de a lua cu el o parte din banii câștigați pe recoltă, fapt reflectat în atitudinea sa din timpul seceri șului: „ Nu avea nici cea mai slabă bănuială că Paraschiv socotea acest seceri ș ultimul la care avea să ia parte și cu atît mai puțin bănuia că o dată cu aceasta Paraschiv plănuia să smulgă familiei nu numai oile și caii, dar și ceva din acest seceriș”; „Nu prea înțelegea, era adevărat, de ce Paraschiv, în loc să se bucure că grîul ieșise cum nu-și aduceau ei aminte să se fi făcut vreodată, arăta mereu posomorît și secera ca și cînd ar fi tras la jug”.  Pentru Niculae, acest an reprezintă iniţierea sa in tainele secerişului, el mergând pentru prima oară cu familia sa la secerat: “Ăsta micu, să meargă și el la secere”(Ilie Moromete); “băiatul trebuie să vină la cîmp și să pună poloage pe legături, să aibă grijă de cai și să învețe să secere”. 3) Ce rol joacă această scenă în evoluția personajului principal?  În afară de valoarea sa monografică evidentă, scena pune în evidenta şi relaţia lui Moromete cu pământul, respectiv cu munca. Acesta este principalul punct în care Ilie Moromete se deosebeşte de personajul lui Liviu Rebreanu, Ion Pop al Glanetașului. Daca Ion se defineşte prin relaţia organică, mistică, supranaturală cu pământul, pentru Ilie Moromete pământul reprezintă legătura dintre generații, un simplu suport economic, ce îi va da sentimentul libertății, a posibilită ții de a nu avea grija zilei de mâine.  Moromete evită munca de câmp, preferând să fumeze sau să vada ce au mai făcut vecinii, fapt ce demonstrează, încă o data, că protagonistul nu este un rob al ac țiunii, ci un contemplativ.  Prânzul luat pe câmp este o nou prilej pentru Ilie Moromete de a- și afirma autoritatea fa ță de copii și ironia tipic țărănească: „Moromete rupse o bucată de mămăligă, luă din tigaie fasole și fără nicio grijă înghiți duminicatul.” Bărbatul se fripse, dar în loc să bea apă, acesta l-a a șteptat pe Paraschiv

să îi urmeze exemplul. În cele din urma, băiatul „rupse ca și tatăl său din mămăligă și rîni cu nădejde din tigaie. (...) Paraschiv, hulpav și absent, înghiți dintr-o dată, dar apoi ochii i se beliră și scoase un răcnet. (...) Fetele pufniră în rîs, iar Niculae, înțelegând, începu să răcnească și să dea din picioare, arătîndu-l pe Paraschiv cu degetul.”  Culegerea roadelor pământului este, chiar și pentru Ilie Moromete, un moment de bucurie, de consonanţă deplină a omului cu ritmurile naturii: “...omul rîde încet, obsesiile lui se topesc și o bucurie liniștită, aproape neștiută nici de el însuși, dar luminoasă și eternă ca și cerul, se a șterne pe chipul lui.”  Pentru prima dată în roman, Ilie Moromete s-a interesat de dorin țele mezinului și i-a ascultat rugămintea de a merge la școală, Niculae prinzând astfel mai multă speran ță: „ Parcă era o promisiune în glasul tatălui! În orice caz, îl făcuse să înțeleagă că în familie nu există numai Paraschiv, Nilă și Achim și banca și fonciirea, la care el, tatăl, să se gîndească. Trebuie să se gîndească de aici înainte și la Niculae”.