Scale [PDF]

Zitiervorschau

MACI-Millon Adolescent Clinical Inventory (Theodore Millon, Ph.D., DSc, Carrie Millon, Ph.D., Roger Davis, Ph.D., Seth Grossman, PsyDis) Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI) este un inventar de autoevaluare elaborat în mod specific pentru evaluarea caracteristicilor de personalitate si a sindroamelor clinice la adolescenți, conform simptomatologiei DSM-IV. Testul MACI a fost dezvoltat în colaborare cu psihiatri, psihologi și alți specialiști din domeniul sănătății mintale cu experiența în lucrul cu adolescenții. Prin urmare, acestea reflectă problemele cele mai relevante pentru înțelegerea comportamentului și preocupărilor adolescenților. Este foarte util în mediul clinic, instituțional si corecțional. Psihologii, psihiatrii, psihologii școlari, din domeniul judiciar si alți specialiști în domeniul sănătății mintale vor găsi acest instrument versatil esențial în: - evaluări amanunțite în vederea confirmării ipotezelor diagnostice; - elaborarea de planuri de tratament individualizate; - măsurarea progresului înainte, în timpul si dupa tratament. Inventarul MACI se distinge de alte instrumente clinice prin caracterul sau succint, baza sa teoretică, formatul multiaxial, schema de validare, utilizarea scorurilor BR si profunzimea interpretativă. Inventarul se adresează adolescenților (vârsta 13-19 ani) si necesită un nivel de înțelegere a cuvântului scris corespunzator clasei a VI. Conține 160 de itemi cu răspuns Adevarat-Fals, fiind mult mai scurt decât alte instrumente comparabile. Testul este autoadministrabil. Cei mai mulți dintre adolescenți termină completarea testului în 25 de minute, aspect care minimizează rezistența adolescenților. Astfel, MACI facilitează obținerea unei cantități

maxime de informații cu un efort minim din partea respondenților. Instrumentul MACI are la bază o teorie coerentă în domeniul personalității si psihopatologiei, crescând semnificativ valoarea interpretativă a inventarului. Scalele de personalitate reflectă variantele tulburărilor de personalitate adulte, rafinate prin modelul autorului, Dr. Theodore Millon. Mai mult, scalele MACI sunt grupate pentru a reflecta distincția din DSM între Axa II și Axa I. Astfel, există scale separate care disting între caracteristici de personalitate durabile (Axa II) și tulburări clinice mai acute (Axa I). Profilurile bazate pe toate scalele pot fi interpretate pentru a înțelege influența reciprocă între patternuri de personalitate durabile și simptome manifestate curent. Printre factorii măsurați se numară unii adesea asociati cu adolescența, printre care Disconfort sexual, Predilecție spre consumul de substante, Tendinte suicidare si Disfunctii alimentare. Scalele MACI- conține 31 de scale: 12 patternuri de personalitate (Axa II): introvertit, inhibat, trist, supus, dramatic, egoist, insubordonat, puternic, conformist, opozitionist, autodevalorizare, tendinte borderline. 8 preocupari exprimate, care evaluează sentimentele și atitudinile în legatură cu probleme care tind să preocupe majoritatea adolescenților cu probleme: identitate difuză, auto-depreciere, dezaprobare corporală, disconfort sexual, insecuritate în raport cu covârstnicii, lipsa interesului social, neîntelegeri în familie, abuz în copilarie. 7 sindroame clinice frecvent întâlnite la populația adolescentă: disfuncții alimentare, predilecție spre abuz de substanțe, predispoziție spre delincvență, tendințe impulsive, trăiri anxioase, trăiri depresive, tendințe suicidare. 3 indici de modificare, meniți să evalueze stilul de răspuns al persoanei evaluate: dezvăluire, dezirabilitate, devalorizare. Testul mai oferă și rezultatul unei scale de validitate, precum și a câte trei Scale fațetă Grossman pentru fiecare dintre cele 12 Patternuri de personalitate. Scalele fațetă Grossman ajută clinicianul să aprofundeze utilitatea MACI prin identificarea domeniilor celor mai problematice pentru

adolescent, oferind astfel un ghid optim pentru terapie și consiliere. - Scala Introvertit: Expresie impasivă, Apatic temperamental, Neangajat interpersonal; - Scala Inhibat: Expresie agitată, Aversiv interpersonal, Imagine de sine alienată; - Scala Trist: Temperament trist, Expresie neconsolată , Pesimist cognitiv; - Scala Supus: Docil interpersonal, Temperament pacifist, Incompetent expresiv; - Scala Dramatic: Căutare de atenție în relațiile cu ceilalți, Imagine de sine sociabilă, Instabil cognitiv; - Scala Egoist: Imagine de sine admirabilă, Expansiv cognitive, Exploatator interpersonal; - Scala Insubordonat: Impulsiv expresiv, Mecanism demonstrative, Iresponsabil interpersonal; - Scala Puternic: Dur interpersonal, Precipitat expresiv, Mecanism de izolare; - Scala Conformist: Disciplinat expresiv, Respectuos interpersonal, Imagine de sine constiincioasă; - Scala Opoziționist: Imagine de sine nesatisfăcătoare, Expresie plină de resentimente, Interpersonal contrar celorlalți; - Scala Auto-devalorizare: Neîncrezator cognitiv, Imagine de sine nefavorabilă, Temperament disforic; - Scala Tendințe Borderline: Temperament labil, Capricios cognitiv, Imagine de sine incertă. Eșantionul normativ românesc MACI a avut un volum total de N=200 de persoane cu vârsta cuprinsă între 13 și 19 ani. Un numar de 92 de participanți (46% din eșantion) au avut vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani, iar 108 participanți (54% din eșantion) au avut vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani.

Un număr de 124 persoane (62%) din eșantion au fost de sex masculin, iar 76 (38% din eșantion) au fost de sex feminin. Culegerea datelor s-a desfășurat între iunie 2008 și ianuarie 2009. Eșantionul este reprezentativ pentru populația cu vârstă cuprinsă între 13 si 19 ani, cu patologie clinică, neinstitutionalizată și institutionalizată. Evaluarile s-au desfășurat în școli, clinici și spitale. MACI dispune de etaloane pe gen. Etaloanele sunt prezentate sub forma unor scoruri base rate (BR). Scorurile T, de exemplu, care prezintă o medie de 50, o abatere standard de 10 si o distribuție a scorurilor similare pentru toate scalele inventarului, poate masca orice diferentă ce ar putea exista între prevalența în realitate a atributelor măsurate de inventar. Spre deosebire de scorurile T, scorurile BR reflectă prevalența relativă în eșantionul normativ a caracteristicilor pe care le măsoară. Scala Hare a stimei de sine (Hare self-esteem scale; Bruce R. Hare, 1985) DESCRIERE: Este un instrument cu 30 itemi care măsoară stima de sine la copii începând cu vârsta de 10 ani. Este formată din trei subscale a câte 10 itemi prezentate ca unităţi distincte, pentru evaluarea stimei de sine în grupul de prieteni, acasă şi la şcoală. Totalul de 30 de itemi este văzut ca o măsură generală a stimei de sine. Itemii urmăresc atât autoaprecierea cât şi apreciere din partea celorlalţi. Au fost elaborate norme pe elevii din clasele a V-a şi a VIII-a. Aceştia au fost 41 negri şi 207 albi, 115 băieţi şi 137 fete. Sunt disponibile mediile pentru toţi cei testaţi: media se întinde de la 90.4 până la 95 cu o medie a grupului de 91.1 pentru toţi subiecţii. FIDELITATE: Nu sunt relatate date cu privire la consistenţa internă. Corelaţiile test-retest la un interval de trei luni indică o bună stabilitate, coeficienţii fiind cuprinşi în intervalul .56 şi .65 pentru cele trei subscale şi . 74 pentru scorul total. VALIDITATE: prezintă o corelaţie de .83 cu Inventarul stimei de sine Coopersmith şi Scala Rosenberg a stimei de sine. Subscalele corelează semnificativ cu schimbările de status pe parcursul vieţii şi cu activităţile specifice dimensiunilor evaluate (de exemplu performanţa la citire cu subscala stimei de sine la şcoală). Acest lucru sugerează că schimbările în sursele stimei de sine din ariile specifice determină schimbări la nivelul general al stimei de sine. Scala de autoapreciere – „The Self-Esteen Scale”,(SES) construită

de M. Rosenberg în 1965. Această scală a fost creată pentru a măsura sentimentele generale de încredere şi acceptare ale adolescenţilor. DESCRIERE: Cei 10 factori care formează scala de autoapreciere a lui Rosenberg a fost corectă pentru a optimiza uşurinţa administrării, economia timpului şi validitatea. Acești factori cer răspunderea de a raporta sentimentele despre sine în mod direct. Deşi originalul a fost creat după tipul de scală a lui Guttman, SES este în mod tipic calculată folosind un răspuns format din 4 variante (absolut de acord, de acord, nu sunt de acord, categoric nu), rezultând o scală de la 10 la 40, unde scorurile mari reprezintă o stimă de sine ridicată. Unii autori au adoptat un stil mai familiar ca şi cel a lui Likert folosind 5 sau 7 puncte pe o scală rezultând scoruri mai diverse. Mai multe studii au demonstrat că un factor structural unidimensional subliniază SES, în timp ce altele au identificat 2 factori puternic corelaţi cu un factor achiziţional reflectând întrebări negativ exprimate. Proba. Proba originală a fost un grup de 5024 de liceeni mai mici şi mai mari din 10 licee din New York selectaţi la întâmplare. FIDELITATE-consistenţa internă: Dobson şi colaboratorii (1979) au obţinut coeficientul alfa Cronbach de 0,77 pentru proba lor, în timp ce Fleming şi Courtney (1979) au obţinut coeficientul alfa Cronbach de 0,88. Test-retest: Silber şi Tippet (1963) au înregistrat o corelaţie test -retest de 0,82 pentru 259 de băieţi şi fete într-un interval de o săptămână. VALIDITATE: Validitatea convergentă: Scala de autoapreciere este asociată cu multe alte scale care au înregistrat o corelaţie de 0,65 între scorurile SES şi încredere şi 0,39 între scorurile SES şi popularitate. Reynolds a găsit o corelare de 0,38 între scorurile SES şi întregul concept academic al încrederii cu corelaţii între SES şi dimensiuni ale propriului concept academic mărind de la 0,18 la 0,40. Scala lui Rosenberg a fost corelată la 0,72 cu scala de autoapreciere a lui Lerner, la 0,24 cu autoraportările la autoapreciere (o serie de măsurători ale stimei de sine cerute la întâmplare pe o perioadă extinsă de timp) şi la 0,27 cu rate egale pentru adolescent. Fleming şi Courtney au demonstrat o corelaţie negativă între SES şi mai multe concepte asociate cu o stimă de sine negativă. De exemplu, scorurile SES corelate cu anxietate –0,64, cu depresia –0,54 şi cu anemia –0,43. În plus aceşti autori au înregistrat scorurile SES corelate cu o autoapreciere generală de 0,78, cu încredere socială de 0,51, cu abilităţile scalare de 0,35, cu problemele fizice de 0,42 şi cu rezultatele de la o scală revizuită a lui Janis şi Field de 0,66. dema (1985) a găsit scoruri SES corelate cu scorurile SEI a lui Coopersmith de 0,55 cu rate egale pentru stima de sine de 0,32. corelaţiile cu dezirabilitatea s ocială de la 0,10 la 0,33.

Validitate discriminativă: O validitate discriminativă considerabilă a fost de asemenea demonstrată pentru SES. Reynolds nu a găsit nici o corelaţie semnificativă între scorurile SES şi mediile gradate (0,10), locus of control ( -0,4), test pentru aptitudini şcolare scoruri verbale (-0.6) şi cantitative (0,10). Fleming şi Courteny nu au găsit nici o corelaţie semnificativă între scorurile SES şi sex (0,10), vârstă (0,13), experienţa în muncă (0,07), status marital (0,17), sau vocabular (-0,04). Rezultate şi discuţii: Scala lui Rosenberg s-a bucurat de o largă răspândire şi utilitate ca o scală unidimensională a stimei de sine. De fapt SES este standardul în comparaţie cu noile scale care sunt evaluate. Uşurinţa folosirii, scorurile şi concluzia acesteia, recompensează folosirea scalei ca o estimare corectă a sentimentelor negative sau pozitive despre sine. Scala lui Rosenberg nu este în totalitate perfectă; de exemplu unii itemi pot fi susceptibili la rezultatele sociale dorite. În plus distribuirea scorurilor printre studenţi tinde să fie inegală, astfel încât o distribuire în trei părţi produce grupe cu stima de sine scăzută, care în realitate au o stimă de sine ridicată. Diminuarea acestei griji este un argument că un individ care eşuează la itemii SES cel puţin moderat este probabil depresiv clinic. În plus, la această scală de 10 factori, mai este valabilă şi o altă versiune de 6 factori (bazată pe scala originală), folosită mai mult pe elevii mai mici decât cei de la liceu. (Rosenberg şi Simmons, (1972). Această scală este administrată prin interviu şi a fost creată pentru a se aplica atât copiilor albi cât şi celor de culoare. Itemii Scalei Hare(Hare self-esteem scale) Nume şi prenume_______________________________________ Vârsta__________ Sexul ¨ M ¨F Clasa _______Şcoala_________________________________________________ _______ În prezent locuiesc cu ¨ ambii părinţi ¨ cu mama ¨ cu tata ¨ alte situaţii – precizaţi__________________________________ Aceste propoziţii sunt formulate ca să aflăm cum vă simţiţi în general când sunteţi împreună cu persoanele de vârsta voastră. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Vă rugăm să încercuiţi răspunsul care descrie cel

mai bine ce părere aveţi despre fiecare afirmaţie, folosind gradaţiile de mai jos. A= sunt total împotrivă B= nu sunt de acord C= sunt de acord D= sunt întrutotul de acord 1. Am toţi atâţia prieteni câţi au şi ceilalţi de vârsta mea. A B C D 2. Nu sunt la fel de popular ca alţii de vârsta mea. A B C D 3. În lucrurile pe care cei de vârsta mea le fac, sunt cel puţin la fel de bun ca majoritatea. A B C D 4. Deseori cei de vârsta mea se leagă de mine. A B C D 5. Ceilalţi cred că sunt o persoană distractivă. A B C D 6. De obicei sunt retras pentru că nu sunt ca şi ceilalţi de vârsta mea. ABCD 7. Alte persoane ar dori să fie ca şi mine. A B C D 8. Aş dori să fiu o persoană diferită pentru că atunci aş avea prieteni mai mulţi. A B C D 9. Dacă cei din grupul meu de prieteni s-ar decide să voteze pentru liderii grupului aş fi printre cei aleşi. A B C D 10. Când lucrurile merg prost, nu sunt persoana la care ceilalţi ar apela pentru ajutor. A B C D Aceste propoziţii sunt formulate ca să aflăm cum vă simţiţi în general când sunteţi împreună cu familia voastră. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Vă rugăm să încercuiţi răspunsul care descrie cel mai bine ce părere aveţi despre fiecare afirmaţie, folosind aceleaşi gradaţii. A= sunt total împotrivă B= nu sunt de acord C= sunt de acord D= sunt întrutotul de acord 1. Părinţii mei sunt mândri de mine. A B C D 2. Nimeni nu-mi acordă multă atenţie acasă. A B C D 3. Părinţii mei cred că se pot baza pe mine. A B C D 4. Deseori cred că dacă ar putea, părinţii mei m-ar schimba cu un alt

copil. A B C D 5. Părinţii mei încearcă să mă înţeleagă. A B C D 6. Părinţii mei aşteaptă prea mult de la mine. A B C D 7. Sunt o persoană importantă pentru familia mea. A B C D 8. Deseori mă simt nedorit acasă. A B C D 9. Părinţii mei cred că voi avea succes în viitor. A B C D 10. Deseori îmi doresc să mă fi născut în altă familie. A B C D Aceste propoziţii sunt formulate ca să aflăm cum vă simţiţi în general când sunteţi la şcoală. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Vă rugăm să încercuiţi răspunsul care descrie cel mai bine ce părere aveţi despre fiecare afirmaţie, folosind aceleaşi gradaţii. A= sunt total împotrivă B= nu sunt de acord C= sunt de acord D= sunt întrutotul de acord 1. Profesorii mei aşteaptă prea mult de la mine. A B C D 2. La ceea ce facem la şcoală sunt cel puţin la fel de bun ca ceilalţi din clasa mea. A B C D 3. Deseori mă simt lipsit de valoare la şcoală. A B C D 4. De obicei sunt mulţumit de carnetul meu de note. A B C D 5. Şcoala e mai grea pentru mine decât pentru majoritatea celorlaţi. AB C D 6. Profesorii mei sunt de obicei mulţumiţi de munca pe care o fac. ABCD 7. Majoritatea profesorilor nu mă înţeleg. A B C D 8. Sunt o persoană importantă în clasa mea. A B C D 9. Se pare că indiferent cât mă străduiesc, niciodată nu primesc notele pe care le merit. A B C D 10. În general, cred că am fost foarte norocos să am astfel de profesori. ABCD Itemii Scalei de autoapreciere( The self-esteem scale-SES) Vă prezentăm mai jos zece propoziţii care descriu sentimentele faţă de propria dumneavoastră persoană. Vă rugăm citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi indicaţi prin încercuire care din cele patru răspunsuri vi se potrivesc.

A= absolut de acord B= de acord C= nu sunt de acord D= categoric nu 1. Cred că sunt un om de valoare sau cel puţin la fel de bun(ă) ca alţii. A B C D 2. Din când în când am senzaţia că sunt inutil(ă). A B C D 3. Sunt capabil(ă) să fac lucruri la fel de bine ca ceilalţi oameni. A B C D 4. Nu cred că am prea multe lucruri cu care să mă pot mândri. A B C D 5. Am o atitudine pozitivă faţă de propria persoană. A B C D 6. În general înclin să cred că sunt un/o ratat(ă) (un nerealizat). A B C D 7. În ansamblu sunt mulţumit(ă) de mine. A B C D 8. Aş vrea să pot avea mai mult respect faţă de propria persoană. ABCD 9. Cred că am câteva calităţi remarcabile. A B C D 10. Uneori cred că nu sunt bun(ă) de nimic. A B C D Itemii scalei MACI Ai în faţă mai multe propoziţii (afirmaţii) care se referă la cum gândeşti, cum te simţi şi cum te comporţi de obicei şi, în special, în ultimul timp. Acest lucru ne va ajuta să te cunoaştem şi să te înţelegem mai bine. Trece un X peste (A) (adevărat) pe foaia de răspuns dacă propoziţia ţi se potriveşte şi te caracterizează sau un X peste (F) (fals) dacă propoziţia nu ţi se potriveşte şi nu te caracterizează. Încearcă să răspunzi la toate propoziţiile cât mai sincer şi mai serios, chiar şi la cele la care nu eşti foarte sigur. Dacă nu te poţi decide, trece un X peste (F) (fals). Nu te îngrijora dacă unele propoziţii ţi se par neobişnuite, ele sunt incluse pentru a descrie adolescenţi cu mai multe feluri de probleme. Nu uita, nu există răspunsuri bune sau rele, ci răspunsuri care sunt adevărate sau false în ceea ce te priveşte. 1. Prefer să urmez pe cineva, decât să fiu eu şeful. 2. Sunt sigur că ştiu cine sunt şi ce vreau în viaţă. 3. Nu ţin neapărat să am prieteni apropiaţi, aşa cum au alţii. 4. De multe ori nu îmi place să fac lucruri pe care le aşteaptă alţii de la mine. 5. Fac tot posibilul să nu rănesc sentimentele oamenilor.

6. Sunt convins că părinţii mei sunt înţelegători cu mine. 7. Unii oameni cred despre mine că sunt puţin înfumurat. 8. Nu aş folosi niciodată droguri, orice ce s-ar întâmpla. 9. Întotdeauna încerc să fac ceea ce este bine. 10. Îmi place felul cum arăt. 11. Deşi mănânc mult, nu îmi place să mă îngraş. 12. Nimic din ceea ce se întâmplă, nici nu mă întristează nici nu mă bucură. 13. Cred că am probleme când este vorba să mă înţeleg cu alţi adolescenţi. 14. Îmi este jenă să spun oamenilor cum sa abuzat de mine când eram copil. 15. Nu am făcut niciodată nimic pentru care aş fi putut fi arestat. 16. Cred că tuturor le-ar fi mai bine dacă aş fi mort. 17. Câteodată, când sunt departe de casă, încep să mă simt tensionat şi panicat. 18. De obicei acţionez repede, fără să mă gândesc mai întâi. 19. Cred despre mine că mă plâng prea mult, aşteptând să se întâmple ceea ce este mai rău. 20. Nu este ceva neobişnuit să te simţi singur şi nedorit. 21. Pedeapsa nu m-a oprit niciodată să fac ce am vrut să fac. 22. Consumul de alcool cred că a fost o problemă pentru mai mulţi membrii ai familiei mele. 23. Îmi place să urmez instrucţiuni şi să fac ceea ce se aşteaptă de la mine. 24. Cred că mă integrez imediat în orice grup de adolescenţi pe care îi întâlnesc. 25. Foarte puţin din ceea ce am făcut a fost apreciat de ceilalţi. 26. Urăsc faptul că nu am înfăţişarea sau inteligenţa care aş fi vrut să le am. 27. Îmi place acasă. 28. Câteodată bag frica în alţii de vârsta mea, ca să facă ce vreau eu. 29. Deşi mulţi îmi spun că sunt slab, eu tot mă simt gras. 30. Când beau ceva, mă simt mult mai sigur pe mine. 31. Majoritatea oamenilor arată mai bine decât mine. 32. Adesea mă tem că o să intru în panică sau o să leşin când sunt în mijlocul unei mulţimi de oameni. 33. Câteodată mă forţez să vomit după ce mănânc mult. 34. Adesea mă simt ca şi cum aş pluti, ca un om fără nci un scop în viaţă. 35. Cred că celor mai mulţi de vârsta mea nu le place de mine. 36. Când pot să aleg prefer să fac lucrurile singur. 37. Să te implici în problemele altora este o pierdere de timp. 38. Deseori simt că alţii nu vor să fie prietenoşi cu mine. 39. Nu mă interesează prea mult ce cred alţi tineri despre mine.

40. Obişnuiam să mă droghez atât de tare încât nu mai ştiam de mine. 41. Nu îmi pasă dacă le spun oamenilor lucruri pe care nu ar vrea să le audă. 42. Mă văd fără şansă să ajung ceea ce miar place să fiu. 43. Lucrurile din viaţa mea merg din ce în ce mai rău. 44. Când simt imboldul să fac ceva, trec la acţiune. 45. Nu am fost numit niciodată delincvent juvenil. 46. De multe ori eu sunt duşmanul meu cel mai rău. 47. Se pare că puţine lucruri sau activităţi îmi produc plăcere. 48. Mă gândesc întotdeauna să ţin cură de slăbire, chiar şi când oamenii îmi spun că sunt slab. 49. Îmi este greu să îmi fie milă de oamenii care tot timpul se plâng de câte ceva. 50. Când faci cele mai multe lucruri este bine să ai o regulă. 51. Nu cred că sunt atât de interesat de sex ca alţii de vârsta mea. 52. Nu văd nimic rău în a te folosi de alţii să obţii cea ce vrei. 53. Aş prefera să fiu oriunde altundeva, dar nu acasă. 54. Câteodată mă supăr atât de tare încât vreau să îmi fac mie rău. 55. Când eram copil mic, nu cred că alte persoane au abuzat sexual de mine. 56. Sunt o persoană teatrală şi căreia îi place să se dea în spectacol. 57. Mă îmbăt mai greu decât majoritatea prietenilor mei. 58. Părinţii şi profesorii sunt prea severi cu cei care nu respectă regulile. 59. Îmi place mult să flirtez. 60. Nu mă deranjează să văd pe cineva suferind. 61. Se pare că sunt destul de rece în relaţiile cu ceilalţi. 62. Îmi place mult să mă gândesc la sex. 63. Faptul că am fost lăsat singur mă necăjeşte destul de tare. 64. Deseori mă simt trist şi neiubit. 65. Ar trebui să fiu slab, dar simt că spatele şi coapsele mele sunt prea mari. 66. Unii mă dispreţuiesc de multe ori pe bună dreptate 67. Oamenii mă presează să fac mai mult decât ar trebui. 68. Cred că am un fizic prezentabil. 69. Din punct de vedere social mă simt lăsat pe dinafară. 70. Mă împrietenesc uşor. 71. Sunt genul de persoană fricoasă şi neliniştită. 72. Nici nu vreau să mă gândesc la modul în care s-a abuzat de mine când eram copil. 73. Nu sunt diferit de alţi copii care fură din când în când. 74. Prefer întâi să acţionez mai întâi şi să mă gândesc la asta apoi. 75. Am avut perioade când fumam „iarbă” de câteva ori pe săptămână.

76. Prea multe reguli îmi stau în cale când este vorba să fac ce vreau eu să fac. 77. Când este plictiseală, îmi place să înviorez eu atmosfera. 78. Pot să dau dovadă de cruzime, doar ca să fac pe cineva nefericit. 79. Petrec mult timp îngrijorându-mă cu privire la viitorul meu. 80. Deseori cred că nu merit lucrurile bune de care am parte în viaţă. 81. Mă apucă un fel de tristeţe când văd pe cineva care are parte de singurătate. 82. Mănânc puţin de faţă cu alţii; apoi mă îndop când sunt singur. 83. În familia mea sunt întodeauna certuri şi urlete. 84. Câteodată mă simt foarte nefericit când mă gândesc cine sunt. 85. Se pare că prezenţa altor persoane nu îmi produce plăcere. 86. Am anumite talente pe care alţii ar vrea să le aibă. 87. Dacă nu sunt sigur că omenilor le place cu adevărat de mine, nu mă simt în largul meu. 88. Cred că cea mai simplă cale să scap de probleme este să mă sinucid. 89. Când oamenii sunt drăguţi cu mine, câteodată mă tulbur sau mă supăr. 90. Băutul se pare că mă ajută când sunt supărat. 91. Rareori aştept ceva cu foarte multă plăcere. 92. Sunt foarte bun când este vorba să inventez scuze ca să scap de necazuri. 93. Este foarte important ca şi copiii să înveţe să asculte de cei în vârstă. 94. Sexul este plăcut. 95. Nimănui nu îi pasă cu adevărat dacă trăiesc sau mor. 96. Ar trebui să îi respectăm pe cei în vârstă şi să nu credem că noi ştim mai bine. 97. Câteodată îmi face plăcere să bat pe cineva. 98. Faptul că mi se întâmplă ceva bun mă face de multe ori să nu mă simt în apele mele. 99. Nu cred că oamenii mă consideră o persoană plăcută. 100. Din punct de vedere social, sunt un singuratic şi asta nu mă deranjează. 101. Mi se pare uşor aproape orice încerc să fac. 102. Sunt momente când mă simt mult mai tânăr decât sunt de fapt. 103. Îmi place să fiu în centrul atenţiei. 104. Dacă îmi pun în minte să fac ceva, o fac fără să mă gândesc la urmări. 105. Mă tem foarte de tare că oricât voi slăbi, dacă mănânc, mă voi îngrăşa la loc. 106. Nu vreau să mă apropii prea tare de ceilalţi, probabil pentru că mă tem că se vor amuza pe seama mea. 107. Din ce în ce mai des mă gândesc să termin cu viaţa asta. 108. Câteodată mă umilesc pe mine doar să se simtă altcineva mai bine.

109. Gândul că sunt singur pe lume mă sperie foarte tare. 110. Lucrurile bune pur şi simplu nu ţin prea mult. 111. Am avut nişte probleme cu legea. 112. Dacă aş putea, mi-aş schimba corpul cu al altcuiva. 113. De multe ori aş vrea să fiu din nou copil. 114. N-am mai văzut o maşină de zece ani. 115. Se pare că alţii de vârsta mea sunt mult mai siguri ce sunt ei şi ce vor în viaţă. 116. Cea mai mare parte a timpului mă tulbură gânduri legate de sex. 117. Fac ce vreau eu, fără să mă preocupe urmările supra altora. 118. Multe lucruri care par bune pe moment, se vor dovedi neplăcute mai târziu. 119. Se pare că alţi tineri nu mă cheamă niciodată şi pe mine cu ei. 120. Au fost momente când nu puteam încheia ziua fără să iau droguri. 121. Îmi îngreunez viaţa mai mult decât este necesar. 122. Prefer să mi se spună ce să fac decât să trebuiască să decid singur. 123. În trecut am încercat să mă sinucid. 124. De câteva ori pe săptămână mănânc exagerat de mult. 125. În ultima vreme chiar şi lucrurile mărunte par să mă deprime. 126. Am zburat de 30 de ori deasupra României anul trecut. 127. Sunt momente în viaţă în care îmi doresc să fiu altcineva. 128. Ca să arăt cine sunt eu, nu îmi pasă dacă trebuie să îi dau în lături pe alţii. 129. Îmi este ruşine de unele lucruri îngrozitoare pe care mi le-au făcut cei mari când eram copil. 130. Încerc să fac tot posibilul să îmi iasă lucrurile perfect. 131. Sunt mulţumit de felul în care mi s-a dezvoltat corpul. 132. Adesea mă apucă groaza când mă gândesc la ceea ce am de făcut. 133. În ultima vreme mă simt iritat şi nervos mai tot timpul. 134. Am încercat droguri puternice ca să văd ce efect au. 135. Pot să fiu foarte fermecător cu alţii că să obţin cam tot ce vreau. 136. Mulţi alţi copii au mai multă libertate decât mine. 137. Unii oameni au profitat sexual de mine atunci când eram prea mic ca să înţeleg. 138. Adesea mănânc până mi se face rău. 139. Sunt în stare să iau pe cineva peste picior în prezenţa altora, doar ca să se simtă prost. 140. Nu îmi place ce fel de persoană am ajuns.

141. Se pare că nu ştiu să profit de lucrurile bune care îmi apar în viaţă. 142. Nu am aproape nici un un prieten, deşi aş vrea să am. 143. Mă bucur că sentimentele legate de sex au ajuns acum parte a viaţii mele. 144. Sunt gata să mă înfometez de-a binelea ca să slăbesc şi mai tare. 145. Consider că sunt foarte matur pentru vârsta mea şi că ştiu ce vreau să fac în viaţă. 146. În multe feluri mă simt superior faţă de cei mai mulţi oameni. 147. Se pare că viitorul meu este fără speranţă. 148. A fost greu pentru părinţii mei să mă ţină în frâu. 149. Când lucrurile nu merg aşa cum vreau eu, îmi pierd repede cumpătul. 150. Mă distrez de multe ori făcând lucruri ilegale (interzise de lege). 151. Cred că depind prea mult de ajutorul altora. 152. Când este să ne distrăm, eu şi cu prietenii ne cam îmbătăm. 153. Cea mai mare parte a timpului mă simt singur şi cu sufetul gol. 154. Simt că nu am nici un ţel în viaţă şi nu ştiu încotro mă îndrept. 155. Să minţi este un lucru cât se poate de normal. 156. Mi-au trecut prin minte de multe ori gânduri despre cum şi când aş putea să mă sinucid. 157. Îmi place să încep eu scandalul. 158. Există momente când nimănui din cei de acasă nu pare să îi pese de mine. 159. Este bine să faci lucrurile în mod ordonat, ca să eviţi astfel greşelile. 160. Cred că merit multe din problemele de care am parte.