Rolul Și Funcţiile Prefectului [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: DREPT CENTRUL: SIBIU

DISCIPLINA: DREPT ADMINISTRATIV 1

ROLUL ȘI FUNCŢIILE PREFECTULUI, INSTITUŢIA PREFECTURII ŞI SEDIUL ACESTEIA

COORDONATOR: Conf. univ. dr. Daiana-Maura Vesmas

Student: Patrascu Florin ANUL : II

ROLUL ȘI FUNCŢIILE PREFECTULUI, INSTITUŢIA PREFECTURII ŞI SEDIUL ACESTEIA

1. Scurt istoric al instituției prefectului in România Din punctul de vedere al terminologiei, prefectul este de origine latina(praefectus), si il gasim pentru prima data in Roma Antica, in varful ierarhiei functionarilor imperiali, sub urmatoarele titluri: praefectus praetorio care insemna comandant al garzii imperiale, care va dobandi puteri comparabile cu ale sefilor de guvernare din statele burgheze, praefectus urbi fiind inzestrat cu atributii politienesti, praefectus annonae care era insarcinat cu aprovizionarea Romei. Toate aceste trei categorii se organizau la nivelul provinciilor, unitati administrative ale statului roman, si il reprezentau si actionau in numele si pentru imparat. Prefectul este, asa cum sustinea Prof. M. Waline, o creatie napoleoniana; ea a fost creata in anul al-VIII-lea de la Marea Revolutie Franceza; pana la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului in care functiona. Dupa Unirea Principatelor Romane sub domnitorul A.I.Cuza, a fost promulgata Legea 2/1864 prin care se reglementa impartirea administrativ- teritoriala a tarii in judete. Potrivit dispozotiilor acelei legi, prefectul era considerat reprezentantul puterii centrale pe plan local si administrator al intereselor locale. Legislatia de inspiratie franceza, aplicata in Romania dupa Marea Unire din 1918, a atribuit prefectului o dubla calitate: cea de sef al serviciilor publice de specialitate deconcentrate in teitoriu, precum si aceea de reprezentant al guvernului in teritoriu. In calitatea sa de sef al administratiei publice teritoriale, prefectul numea, schimba si concedia functionarii publici din serviciile de interes local. Potrivit legilor referitoare la administratia publica din anii 1925 si 1936, prefectul era considerat functionar public, fiind recrutat dintre cetatenii care intruneau anumite calitati, dar nu din randul functionarilor. Conform legislatiei din 1939, situatia politica a prefectului s- a modificat intrucat, prin infiintarea tinuturilor, judetele au devenit circumscriptii ale serviciilor publice de speciaitate. 2. Prefectul si prefectura 2.1. Institutia prefectului Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica menita sa indeplineasca prerogativele conferite de lege prefectului. Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita de catre prefect.Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor

civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata de acesta. Institutia prefectului isi are sediul in municipiul, resedinta de judet si respectiv in municipiul Bucuresti, fiind condusa de prefect. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El este numit de Guvern in fiecare judet si in mun. Bucuresti, la propunerea Ministerului internelor si reformei administrative. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalate organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Pentru indeplinirea atributiilor sale prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar in municipiul Bucuresti de 3 subprefecti. Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se face prin decizie a prim-ministrului, la propunerea prefectului si cu avizul M.I.R.A. Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici. Ei nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unor organizatii care au acelasi regim juridic, sub sanctiunea destituirii lor din functie. 2.2.Atributiile prefectului si subprefectului In calitate de reprezentant al guvernului la judet, prefectul are urmatoarele atributii principale: - Asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al mun. bucuresti, aplicarea si respectarea constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hot. Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice; - Actioneaza pentru realizarea in judet a obiectivelor cuprinse in programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele ce-i revin, potrivit legii; - Conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiiei centrale din subordinea guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale; - Actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale,acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale; - Colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru determinarea prioritatilor de dezvoltare sociala; - Verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene; - Asigura, impreuna cu autoritatile publice abilitate, aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite de lege, a masurilor de pregatire si inverventie pentru situatii de urgenta; - Dispune, in calitate de presedinte al comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

-

Utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile , fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de inverventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestor activitati;

2.3. Regimul juridic al Institutiei prefectului Dupa 1991, prefectul a jucat un rol important pentru administratia guvernamentala, el fiind trimisul acesteia in teritoriu, respectiv trimisul politic. De asemenea, pana la revizuirea Constitutiei, acesta era doar coordonator al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate. Fara a se aduce vreo atingere a obiectului sau de activitate, garant al respecatrii legii si ordinii publice la nivel local, aceste caracteristici au suferit adaptari la noile cerinte ale spatiului european, depolitizarea si mai buna coordonare a administratiei deconcentrate. Aceste ultime impuneri statuare sunt considerate a fi cele care au stabilizat institutia si au trecut- o de granita politicului in aria administrativa. Ca reprezentant al Guvernului, dar mai ales ca autoritate unipersonala, prefectul poate fi supus “ jocului politic” , iar functia sa poate avea caracter politic, dar nimic nu a oprit ca, prin lege, prefectul sa fie inclus in sfera functionarilor publici. Acest fapt a fost realizat, de altfel, prin Legea nr. 340/2004 care preciza ca prefectul face parte din categoria inaltilor functionari publici( art. 9 al.1) incepand cu 1 ianuarie 2006. Prin urmare, atat prefectul cat si subprefectul fac parte, la momentul actual, din categoria inaltilor functionari publici, abandonand categoria demnitarilor din administratia publica centrala. Statutul dublu de om politic dar si de , asa zis, functionar public este cel care a caracterizat perioada de tranzitie spre functia publica, in acest sens, reglementarile Legii 340/2004 inainte de modificare, fixau conditiile ce le avea de indeplinit acesta, conditii aplicabile unui functionar public, dar numirea si eliberarea sa din functie se faceau de catre Guvern pe considerente politice. Mai mult, acesta depunea juramantul de credinta in fata Guvernului, respectiv a Primului- ministru, iar mandatul lui era, de cele mai multe ori, mai mic decat cel legal stabilit. Ne gasim, asadar, in fata unei adevarate revigorari a institutiei prefectului, in faza depasirii factorului timp instituit de mandatul acestuia, dar mai ales de cel politic, prin instituirea stabilitatii, neutralitatii si specializarii. Adaptarea instituitiei la noile considerente a statornicit si modalitatea de evaluare a performantelor profesionale individuale ale prefectilor. Aceasta se face de catre o comisie construita conform prevederilor Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata. Ca urmare, prefectii sunt obligati sa transmita anual Ministerului de resort un raport de activitate cu privire la: - Stadiul indeplinirii obiectivelor cuprinse in programul de guvernare. - Verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene.

-

Modul de indeplinire a obiectivelor si performantelor obtinute de structurile conduse. Propunerile privind eficientizarea activitatilor structurilor conduse, prin identificarea deficientelor in activitatea si modul de eliminare a acestora. Paradoxal, prin Legea 340/2004, se stabilesc constituirea (incepand cu 1 ianuarie 2006) Corpului prefectilor, respectiv Corpul subprefectilor, reglementari abrogate in prezent. Drept consecinta a acestor modificari, in speta abrogari, rezulta astfel ca atat prefectii actuali si subprefectii nu mai fac parte dintr- un corp special creat in acest sens ci doar din corpul functionarilor publici. Aceasta suprimare a reglementarii o consideram a fi de bun augur, intrucat se confirma ca prefectul nu este si nici nu trebuie sa fie considerat a fi primus inter pares in randul functionarilor publici. Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect. Exercitarea drepturilor, asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre acesta sau de catre o persoana anume desemnata prin ordinul sau. Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ; acestea trebuie sa fie contrasemnate de subprefectul care are sarcina de a le pune in aplicare. Ordinele cu caracter normativ se publica in Monitoarele Oficiale ale Judetului sau ale municipiului Bucuresti, potrivit reglementarilor legale, moment in care devin executorii. Ordinele cu caracter normativ se comunica indata Ministerului Internelor si Reformei Administrative, acesta putand propune Guvernului analuarea ordinelor emise de prefect, in cazul in care le considera nelegale sau netemeinice. Ordinul cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate iar cele emise in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta si sunt executorii. Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ- teritoriale. Acestea se aduc la cunostinta conducatorilor institutiilor ierarhic superioare.

2.4. Aparatul de specialitate al institutiei prefectului Institutia prefectului are un aparat tehnic de specialitate condus de prefect. Structura organizatorica a aparatului institutiei prefectului cuprinde: directii, servicii, birouri si alte compartimente. In judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari distante de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane, precum si in sectoarele mun. Bucuresti, prefectul poate organiza oficii prefecturale, cu avizul conform al MIRA. Constitutia Romaniei referitoare la institutia prefectului prevede in art. 122. al. 1. Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Prefectul este reprezentantul

Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale adminstratiei publice din unitatile adminstrativ teritoriale. Referitor la aliniatul doi mai sus citat doctrina juridica considera potrivit inlocuirii expresiei descentralizat cu cea de desconcentrat prevazut de vechea constitutie, expresie care era cu totul nepotrivita pentru esenta relatiei dintre ministere si structurile subordonate acestora din teritoriu. Atributele prefectului se stabilesc prin lege organica. Intre prefecti pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Acest nou text introdus dupa revizuirea constitutiei vine ca o precizare expresa a unei solutii care se deducea. S-a apreciat ca din punct de vedere politic este nevoie si de aceasta reglementare; Constitutia fiind dupa cum se stie si un document care caracterizeaza vointa politica a fortelor politice din momentul adoptarii sau dupa caz al revizuirii sale. Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios adminstrativ un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului in cazul in care considera actul ilegal, actul este suspendat de drept. Legea 340 din 2004 prevede ca activitatea prefectului se intemeiaza pe urmatoarele principii : a. legalitatii b. impartialitatii c. obiectivitatii d. transparentei e. eficientei f. responsabilitatii g. orientarii catre cetatean. Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor. Institutia prefectului are buget propriu care se elaboreaza si se executa in conditiile legii. Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de un subprefect iar in municipiul Bucuresti de doi subprefecti. Legea citata face referire la rangul detinut in institutia statului, acestia fiind catalogati ca fiind inalti functionari publici. Conditiile impuse ca o persoana sa poata accede in aceasta functie sunt prevazute in art. 9. din Legea nr. 340 din 2004. astfel : A. virsta cel putin 30 ani pentru prefect, respectiv 27 ani pentru subprefect. B . indeplinirea conditiilor specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice Astfel este necesara cetatenia romana si domiciliul in tara, existenta discernamantului, exercitiul drepturilor electorale, pregatirea profesionala, compatibilitate morala , lipsa starii de incompatibilitate, depunerea juramantului de credinta.

C . are studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect respectiv de 3 ani pentru subprefect D . a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica organizate, dupa caz de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate din tara sau strainatate, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau adminstrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar. Legea stabileste incompabilitatile prefectului sau subprefectului : -deputati sau senatori -primari, viceprimari, consilieri locali sau judeteni - nu pot ocupa o alta functie publica in intelesul statutului functionarului public nici de autoritate, nici de demnitate cum ar fi membru al guvernului - nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala salarizata in organizatie cu scop comercial - o functie ori o activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome precum si a societatilor comerciale cu capital de stat sau private -nu pot ocupa functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director administrativ, membru al consiliului de adminstratie sau cenzor al societatilor comerciale, institutii de credit, bancare,societati de asigurare, precum si la institutii publice -nu pot ocupa functia de presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale -reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale -manager sau membru al comisiilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale -comerciant persoana fizica sau membru al unui grup de interes economic - orice functie publica incredintata de un stat strain cu exceptia celor prevazute in acordurile si conventiile Romaniei. In cazul in care una sau mai multe dintre aceste incompatibilitati sunt constatate Ministerul Adminstratiei si Internelor va propune guvernului respectiv primului minstru demiterea acestora si numirea altor persoane in functiile vacante. De remarcat ca alaturi de incompatibilitate sau incetare de drept a exercitarii functiei de prefect poate fi determinata nu numai din cauze exclusiv juridice cat si din motivatii politice dat fiind faptul ca prefectul este

reprezentantul guvernului in teritoriu iar acesta trebuie sa corespunda coloraturii politice a guvernului in functiune. Din aceasta cauza nu se poate discuta despre cariera in profesia de prefect, date fiind schimbarile politice care pot interveni sau orientarea politica a prefectului sa fie contrara celei locale dar conforma cu cea guvernamentala, conflictul devenind inevitabil. Desi prefectul este reprezentantul guvernului in teritoriu el constituie o autoritate publica distincta pe plan teritorial care se identifica chiar cu titularul functiei unipersonale respective. Din aceasta rezulta ca prefectul are capacitatea juridica administrativa proprie deplina, emitand acte de putere cu efecte proprii desi se afla in subordinea completa si nemijlocita a guvernului, care nu numai ca il numeste si il elibereaza din functie dar ii controleaza activitatea si actele pe care le poate suspenda, modifica sau desfiinta. In lumina acestor aspecte, putem defini institutia prefectului ca fiind autoritatea adminstratiei publice guvernamentale instituita la nivel teritorial judetean avand o alcatuire unipersonala dispunand de capacitate juridica adminstrativa proprie exercitand o functie decizionala ce implica competenta materiala in profil local. Prin noua reglementare se constituie Corpul prefectilor respectiv Corpul subprefectilor, din care fac parte numai prefectii si subprefectii in functie, iar la incetarea exercitarii functiilor detinute prefectii si subprefectii fac parte din Corpul de rezerva.