Retele Edilitare [PDF]

Zitiervorschau

RETELE EDILITARE 1. Definitie, obiect, scop, generalitati – retele edilitare Rețelele edilitare sunt utilitati tehnice care deservesc locuintele, ansamblurile socio-culturale, institutiile, agentii economici etc, precum si retelele tehnice industriale din spatiul urban. Pentru localitati este necesar sa se realizeaze un sistem informational specific care sa se ocupe cu inventarierea si evidenta sistematica a dotarilor edilitare subterane su supraterane, atat sub aspect tehnic cat si sub aspect calitativ. Obiectiveurmaresc sa stabileasca procedeele, metodele, tehncicile si mijloacele care sa asigure si sa defineasca in mod unitar, din punct de vedere tehnic, economic si juridic sfera, continutul si produsele. Scopul realizarii sistemului informational al retelelor edilitare consta in urmatoarele: - furnizarea de informatii reale si de calitate; - gestionarea eficienta a localitatilor folosind pentru decizii un sistem informatic bazat pe date cadastrale; - realizarea unui continut standard pentru planurile retelelor, fisele arterelor si situatiile centralizatoare; - stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea si receptia lucrarilor si produselor privind fondul retelelor edilitare.

2. Reteaua de alimentare cu apa Reteaua de alimentare cu apa contine: reteaua de alimentare cu apa potabila; reteaua de alimentare cu apa pentru scopuri de intretinere a spatiilor verzi, strazilor etc; reteaua de alimentare cu apa industriala. O retea de alimentare cu apa este formata schematic din: captare > statie de pompare > statie de ameliorare a calitatii > rezervor de inmagazinare > conducta de aductiune > retea de alimentare > canal de apa. In legatura cu reteaua de alimentare cu apa trebuie sa se furnizeze toate elementele privind: ¬ ¬ ¬ ¬ ¬ ¬

captarea apei; constructiile si instalatie de tratare in vederea inbunatatirii calitatii apei; reteaua de transport a apei la rezervoarele de tratare si inmagazinare; rezervoarele de tratare si inmagazinare, de compensare sau de pompare; statiile de pompare; reteaua de distribuire a apei.

3. Reteaua de canalizare Sistemul retelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte si dispozitive care colecteaza, transporta, epureaza si evacueaza apele uzate si pluviale intr-un emisar.

1

Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul evidentei de specialitate a retelelor edilitare sunt: reteaua de canalizare exterioara; statii de pompare sau repompare; instalatii de preepurare si epurare; colectorul de descarcare si gura de descarcare. Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri: -

sistem unitar-

sistem separativ sau divizor -

sistem mixt

In legatura cu reteaua de canalizare sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind: - canalele de racord - canalele secundare- canalele secundare si principale - canalele deversoare- statiile de pompare utilizate la traversari peste obstacole si puncte obligate statiile de epurare

4. Reteaua de gaze naturale Reteaua de gaze naturale se refera la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport la posturile de reglare de la consumator. Sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind: - conducta de transport care aduce gaze in localitate; - statii de predare existente intre conducta de transport si reteaua de repartitie; - reteaua de repartitie care duce gazele de la reteaua de transport in diferite sectoare; - statiile de reglare la sector; - reteaua de distribuire spre consumatori; conductele de bransament; - posturile de reglare fixe in nișe practicate in zidul cladirilor sau in gardurile de zid. Reteaua de repartitie pentru gaze poate fi inelara sau ramificată.

5. Reteaua de termoficare Reteaua de termoficare este folosita la transportul apei fierbinti, aburului, condensului provenit din aburul industrial sau a altor medii purtatoare de caldura, de la agentul producator la consumator. Pentru aceasta retea este necesar sa se furnizeze informatii privind: -conductele magistrale; -reteaua de distributie; -conductele auxiliare care se gasesc pe traseele de conducte; -robineti, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalatii de masurat cu termometre si manometre etc. Retelele de termoficare pot fi radiale sau buclate.

6. Reteaua de cabluri electrice Pentru cadastrul retelelor edilitare trebuie sa se furnizeze toate elementele privind: -

reteaua de transport constituind reteaua de alimentare; 2

- reteaua de distributie spre consumatori; - punctele de transformare pentru reducerea tensiunii; - camerele de distributie pentru cabluri de joasa tensiune si camerele de tragere; cablurile subterane de 110kv si 220kv. La culegerea datelor privind aceasta retea se are in vedere ca pozarea la pamant a cablurilor sa respecte urmatoarele reguli: ordinea de asezare sub trotuare sau spatii verzi dispre cladire spre carosabil este: cabluri de distributie de joasa tensiune; - cabluri de distributie de medie tensiune; -cabluri de curent continuu;-cablurile de iluminat public. traversarea strazilor se face de obicei perpendicular si de la capetele acestora; pozarea lor se face deasupra celorlalte retele edilitare, cu exceptia retelei de gaze.

7. Reteaua de telecomunicatii Aceasta retea cuprinde retelele: telefonica, telegrafica, de televiziune si radio. Sistemul informational al retelelor edilitare trebuie sa furnizeze pentru ele toate elementele privind: ¬ ¬ ¬ ¬

traseele liniilor telefonice principale; traseele liniilor telefonice secundare instalate in tuburi; traseele liniilor telefonice subterane prin pozitia stalpilor si sageti de directie; traseele liniilor TV supraterane si subterane.

8. Informatii despre constructiile si amenajari tehnice edilitare Constructiile si amenajarile tehnice edilitare reprezinta parti componente ale retelelor edilitare pe care le deservesc si sunt: ¬ caminele de vizitare; ¬ captarile de apa, apeductele, rezervoarele, constructiile si instalatiile de imbunatatiri a calitatii apelor; ¬ caminele de vizitare specializate; ¬ gurile de varsare; ¬ statiile de pompare; ¬ statiile de epurare; ¬ statiile de reglare-masurare la consumatori importanti; ¬ statiile de predare: ¬ punctele termice de racordare sau de preparare a apei calde menajere; ¬ camerele de distributie si cele de tragere cabluri; ¬ galeriile tehnice principale sau de racord magistrale sau secundare. In afara constructiilor edilitare mentionate, pot fi incadrate, de asemenea, in categoria constructiilor cu caracter edilitar si: ¬ ¬ ¬ ¬ ¬ ¬

tunelele de serviciu sau abandonate; pasajele rutiere, pietonale si garajele subterane; depourile si hangarele subterane; grupurile sociale subterane; salile si halele tehnologice, hrubele si depozitele subterane; podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele; 3

¬ ¬ ¬ ¬ ¬

liniile de tramvai si cale ferata din localitati; funicularele si telecabinele; liniile de intalta tensiune; crematoriile de reziduuri menajere; metrourile.

9. Limitele/zonele pe care se executa sistemul informational al retelelor edilitare Sistemul informational al retelelor subterane se executa in spatiul in care contine aceste retele, spatiu care apartine de regula domeniului public, dar si domeniului privat, in unele cazuri. Limitele acestui spatiu sunt stabilite in functie de fiecare tip de retea:  la reteaua de apa potabila – limita este stabilita la apometrul din curtea abonatilor sau in punctul unde conducta strapunge zidul exterior al blocurilor;  la reteaua de canalizare – limita este data de caminul de vizitare, de unde pleca conducta de racord spre canalul din strada (pentru curți) sau punctul prin care iese canalul din zidul blocurilor;  la rețeaua de termoficare - limita este data de punctul de intrare a conductelor in cladire;  la rețeaua de gaze - limita este data de postul de reglare-masurare, cand acesta se gaseste in exteriorul cladirii, sau la punctul de intrare in cladire;  la reteaua de energie electrica – limita este data de punctul de intrare in cladire sau de punctul de oprire la consumatorul public (stalp, ceas etc);  la reteaua telefonica – limita este la intrarea cablurilor subterane in cladiri sau la cutiile terminale de pe peretii exteriori. Limitarea zonei pe care trebuie sa se execute lucrarile de evidenta de specialitate pentru retelele edilitare poate fi facuta si arbitrat, in functie de urgente, posibilitati financiare, finantator etc, intalnindu-se urmatoarele cazuri: - limite administrative stabilite de autoritatile locale si detinatorii de retele; limite impuse de tipurile de retea pentru care se executa evidenta specifica; limite impuse de gradul de detaliere a informatiilor care trebuie obtinute; - limite impuse de zonele scoase la licitatie; - limitele impuse de continutul care trebuie asigurat, dupa cum se executa cadastrul general sau evidenta de specialitate etc.

10. Executarea lucrarilor de teren informational al retelelor edilitare

pentru

introducerea

sistemului

Lucrarile de teren consta in culegerea elementelor necesare „ridicarii” componentelor retelelor edilitare, care apar la suprafata, folosind metoda drumuirii cu radieri. In cazul in care exista planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500 sau 1:1000 se vor prelua din acestea elemente de planimetrie, pentru intocmirea planului edilitar complex. In cazul in care nu exista asemenea planuri, elementele de planimetrie se vor prelua prin masuratori pe teren efectuate odata cu preluarea elementelor retelelor 4

edilitare. Pentru caminele de vizitare se determina: poziția planimetrica a centrului capacului caminului, cota acestuia si cota radierului, precum si releveul caminului, diametrul acestuia folosind un compas de reductie, cotele si diametrele conductelor ce ajung in caminul respectiv, folosind un echer. Traseele retelelor edilitare in plan se obtin unind capacele caminelor de vizitare sau ale camerelor de tragere, cu linii conventionale. Traseele retelelor edilitare in plan vertical se obtin unind releveele caminelor de vizitare. Exista doua metode de obtinere a traseelor retelelor edilitare in plan orizontal si vertical: 1. Metoda directă – consta in ridicarea pozitiei retelei in timpul pozarii acesteia (inaintea astuparii santurilor). In acest caz se obtine o viteza de lucru buna si o precizie mare. 2. Metoda indirectă – se utilizeaza in cazul retelelor subterane ale caror trasee si adancimi nu se cunosc. Aceasta metoda necesita uneori executarea de sapaturi de identificare, deci un volum mare de timp si munca.

11. Executarea lucrarilor de birou informational al retelelor edilitare

pentru

introducerea

sistemului

Lucrarile de birou cuprind:   calcule necesare determinarii coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de sprijin locala;   calcule privind legarea retelei de sprijin locala, de reteaua nationala;   calcule privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor radiate care apartin retelelor edilitare, precum si elementelor de fond ale planului cadastral;   redactarea pe care clasica sau automata a planului cadastral cuprinzand traseele retelelor edilitare in totalitate (planul cadastral complex) sau pe grupe (planurile tematice). Pentru fiecare tip de retea se procedeaza in felul următor: pentru reteaua de alimentare cu apa reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de culoare albastră, cu simbolul „a”; pentru rețeaua de canalizare reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de culoare maron, cu simbolul „C”; pentru rețeaua de alimentare cu gaze naturale reprezentarea pe plan se face prin linii discontinue de culoare galbenă, cu simbolul „G”; pentru reteaua de termoficare reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de culoare roșie, cu simbolul „t”; pentru reteaua electrică reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de culoare verde, cu simbolul „e”; pentru reteaua de telecomunicatii reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de culoare neagra, cu simbolul „T”.   calculul elementelor si redactarea profilelor longitudinal si transversal;   intocmirea inventarului cu coordonatele punctelor care apartin retelelor edilitare;   redactarea releveelor caminelor de vizitare;   redactarea schemelor cu tronsoanele de retele edilitare; 5

  redactarea fiselor de artera standard si unicat.

12. Intocmirea documentatiei finale pentru sistemul informational al retelelor edilitare I. Planul tehnic-edilitar complex – se realizeaza in format digital corespunzator scarilor 1:500 sau 1:1000. Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate retelele edilitare (elemente de continut specific) desenate pe un fond planimetric minim (elemente de fond), extras din plane topografice sau cadastrale existente sau, daca acestea nu exista, este ridicat direct in teren odată cu culegerea elementelor pentru determinarea relelelor edilitare. II. Planurile tematice – acestea cuprind numai un tip de retea, retele inrudite sau retele care nu se incomodeaza reciproc.Continutul este acelasi ca al planului tehnic-edilitar complex, cu referire numai la retelele edilitare pe care le reda. III. Profilul longitudinal – se intocmeste numai pentru reteaua de canalizare si pentru cea de alimentare cu apa. IV. Profilele transversale – au scara distantelor 1:100 si cea a inaltimilor 1:10 sau 1:50. Se prezinta grupat pentru fiecare artera. V. Releveele caminelor de vizitare, camerelor de tragere si ale altor constructii auxiliare– se reprezinta la scari convenabile stabilite de comun acord cu beneficiarul si in functie de continutul acestora. VI. Schema tronsoanelor cu tipuri de retele – se intocmeste in cadrul fisei arterei, pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de retea. VII. Fișele cu informatii complementare: a. Fișa de arteră – contine date referitoare la artera cat si date referitoare la fiecare tip de retea; b. Fișa unicat – contine elementele constructive din alcatuirea retelelor; c. Fișa standard – contine detalii de pozare etc.

6

7