Religiile in Antichitate. Grecia Clasa A IX - A [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DE LECŢIE Profesor: Pr. Prof. Pacea Marinel Data: 31.03.2017 Unitatea de învăţămant: Liceul Tehnologic „Matei Basarab” Strehaia Clasa : a IX a A Disciplina : Religie Subiectul lecţiei:: Religiile în antichitate. Grecia Tipul lecţiei: mixta Scopul lecţiei: însuşirea unor cunoştinţe despre religia Greciei antice Competenţe specifice: La sfârșitul lecţiei , toţi elevii vor fi capabili: C1 – să descrie caracteristicile religiei Greciei antice; C2 – să prezinte atribuţiile principalelor zeităţi ; C3 – să descrie un templu grec; C4 – să expună principalele datorii religioase ale grecilor antici; Strategia didactică  Metode şi procedee: Conversaţia, argumentarea, expunerea, explicaţia, problematizarea, dezbaterea  Mijloace de învăţământ: Fişa de lucru, harta, computerul, video-proiectorul  Forme de organizare a activităţilor: activitate individuală şi frontală. Resurse: 1. Oficiale: * Programa școlară pentru disciplina Religie, clasa a IX a;  Planificarea calendaristică orientativă , clasa a IX a; 

2 Temporale: Nr. de lectii: 1 Durata : 50’

3. Bibliografice: 1. Stan, prof. conf. dr. Alexandru şi Rus, dr. prof. Remus, Istoria religiilor, Bucureşti – 1991, 2. Eliade, Mircea, Istoria religiilor şi credinţelor religioase, Chişinău – 1992, 3. Vasilescu Emilian, Istoria religiilor, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1975; 4. Bargallo, Eva, Civilizaţii antice: Roma, Ed. Corint, Bucureşti, 2007.

Scenariul didactic Nr. Crt.

Etapele lectiei

C

Timp (min)

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Metodee și procedee

Mijloace de învăţământ

Forme de organizar e

Evaluare

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.

Momentul organizatoric

2.

Verificarea cunoştinţelor

2’

6’

Salutul Rugăciunea Notarea absenţelor Pregătirea pentru începerea orei

Salutul Rugăciunea Pregătirea pentru orei

Activitate frontală începerea

Prin scurte întrebări profesorul va urmări gradul Elevii vor răspunde în mod în care elevii şi-au însuşit cunoştinţele lecţiei individual şi la obiect anterioare. întrebărilor adresate de profesor. 

Ce temă am abordat ora trecută ?

R: ....Religia Egiptului antic



Care sunt izvoarele religiei egitenilor?

R: .... texte din piramide, din sarcofage, Cartea mortilor



Ce fel de religie aveau ei?

R: ....Politeistă



Care erau principalele zeităţi la care se închinau ei?

R: ....Ra, Horus, Osiris, AmonRe cel mai puternic zeu egiptean



Cum se numea locaşul de cult?

R: ....Templul numit locuinta zeilor



Cine slujea la templu?



Ce ritualuri de inmormantare aveau egitpenii? Puteti da exemple de piramide care se pastreaza si astazi?



R: ....Faraonul era preotul prin excenta, in calitatea sa de zeu si fiu al zeilor. Ceilalti preoti erau inputerniciti ai faraonului R: .... conservau cadavrele prin imbalsamare. Oamenii obisnuiti erau ingropati in gropi iar faraonii in piramide R: .... piramidele de la Giza

Conversatia

Activitate frontala

Aprecieri verbale

4.

Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor

1’

O să vorbim în cele ce urmează despre religia unui alt popor important al antichităţii

Elevii scriu data și titlul lectiei Expunerea în caiete și ascultă explicaţiile profesorului.

Activitatea frontala

Se anunţă şi se scrie pe tablă data şi titlul lecţiei: „Religiile în antichitate. Grecia” - Se precizează competentele specifice lecţiei; 5.

Comunicarea noilor cunoştinţe

25’

Profesorul va scrie pe tablă principalele idei Elevii vor nota pe caiete ideile referitoare la subiectul lecţiei, folosindu-se de principale schematic. videoproiector si materialul power point realizat pentru acesta tema si fisele de lucru.

Expunerea

Videoproiectorul

1. Scurtă istorie a poporului grec 2. Izvoarele religiei grecilor 3. Divinităţile poporului grec 4. Locaşurile de cult 5. Sacerdoţiul şi sărbătorile 6. Cultul casnic şi cultul morţilor 7. Sfârşitul religiei Greciei antice

Explicatia

Fişa de lucru

APARIŢIA POPORULUI GREC Istoria Greciei incepe din antichitate, acum aproximativ patru mii de ani. Grecii au fost un popor compozit, format din populatia mai veche a “mediteraneenilor” peste care au venit triburi nomade indo-europene. IZVOARELE RELIGIEI GRECIEI ANTICE - Arheologice - Epigrafice - Literare: „Iliada si Odiseea” lui Homer; „ Theogonia” lui Hesiod; „Istoriile lui Herodot” DIVINITĂŢILE Religia greacă este politeistă. Desi nu au existat dintotdeauna, zeii sunt nemuritori si fericiti. Ei au forma omeneasca (sunt Antropomorfi) si mai ales au sentimente si defecte omenesti - doisperzece zei era socotiti superiori, fiind numiti olimpieni, fiindca ar fi locuit pe muntele Olimp dinThessalia. Religia greaca se baza pe panteonul creat din 12 divinitati principale

Elevii vor nota pe caiete ideile principale schematic.

Conversatia

Argumentarea

Activitate frontala

Aprecieri verbale

Zeii grecilor sunt asociaţi diferitor activităţi umane sau manifestări ale naturii.

Expunerea

ZEUS - regele zeilor, care vede si aude totul, stapânul tunetelor si al fulgerelor, domnul cerului si al pamântului, de pe muntele aflat între cer si pamânt. Zeus are adeseori ca atribute fulgerul, simbol al puterii sale şi al asocierii cu vremea. HERA – sora si sotie in acelasi timp a lui Zeus, impartind cu acesta puterea, ocrotitoarea vietii conjugale, mâhnita mereu de infidelitatea sotului ei. Era protectoarea căminului, a căsătoriei şi, în general, a femeilor măritate.

Fişa de lucru

Explicatia

Conversatia

C1 ATHENA – conducea armatele la victorie si prezida la incheierea pacii. Era inteleapta, fiind considerata si protectoare a muncii, a meseriilor si a artelor. C2

APOLLO - zeul luminii şi soarelui, armonie, protector al poeziei şi al muzicii. ARTEMIS - sora lui Apollo, zeita lunii, vânătorii, pădurilor, animalelor sălbatice, naşterii copiilor, virginităţii, fertilităţii. HERMES – zeu al vantului, curier al zeilor. Zeul drumurilor, conducatorul sufletelor in drumul lor spre lumea cealalta. AFRODITA – zeita iubirii senzuale, si a frumusetii. POSEIDON - zeul cutremurelor, al apei si ulterior al mării, mai precis al Mării Mediterane, pe care o stapânea lovind-o cu o furca numita trident, fiindca avea trei dinti. Egal în demnitate cu Zeus în ce priveşte funcţia şi autoritatea, nu însă la fel de puternic. DEMETRA - zeița agriculturii şi a roadelor pământului

Videoproiectorul

Argumentarea

Activitate frontala

HEFAISTOS - zeul focului, al metalelor și al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor și artizanilor.

Expunerea

Videoproiectorul

Explicatia

Fişa de lucru

HESTIA - este zeița căminului, a focului sfânt. ARES – zeul razboiului, iubea lupta si omouciderea. La acest panteon trebuie adăugaţi eroii, oamenii care s-au remarcat prin fapte deosebite, adesea fii de zei şi femei muritoare, ca Teseu sau Hercule. C3

LOCAŞURILE DE CULT Locaşurile de cult erau TEMPLELE Cel mai mare era Partenonul, care la inceput fusese zidit in cisteaa zeitei Athena. Existau mai multe tipuri de temple. In toata lumea greceasca s-au construit sute si sute de temple,dar nu au existat doua la fel. Partea cea mai importanta o constituia incaperea centrala unde era adapostita statuia zeului (sau zeitei) caruia ii era dedicat templul. In jurul statuii erau statuiete, vase, tot felul de obiecte de pret, ofrande aduse zeului SACERDOŢIUL Preotii la greci nu aveau aceeaşi importanţă pe care o aveau la alte popoare politeiste deoarece era mentalitatea că fiecare cetăţean putea să aducă singur jertfă. De aceea, exista o tagmă destul de restrânsă de preoţi, mai ales în preajma templelor, care se ocupau de cultul instituţionalizat de la temple. Existau şi femei-preot, cum sunt cele ale Afroditei, care practicau prostituţia la templu.

C4 SĂRBĂTORILE Deşi se închinau unor divinităţi anume, ele aveau în vedere ritmuri agrare, legate de recoltare sau de însămânţare. Dintre cele mai importante, amintim PANATHENEELE, în cinstea zeiţei

Conversatia

Argumentarea

Activitate frontala

Athena. BUFONII în cinstea lui Zeus, când se sacrifica un bou, în cadrul bucuriei recoltei. DIONISIILE în cinstea lui Dionysos cand se credea că prin consumarea alcoolului se intră în starea de comuniune cu zeul.

C4

Zeii sînt veneraţi acasă, în cetate, în marile sanctuare panelenice (ale tuturor grecilor). Fiecare cetate îşi are zeul său protector, care este venerat în cadrul manifestărilor religioase. Un rol important la vechii greci, legat de sărbători, erau jocurile sportive, care implicau întreceri de lupte sau poezie şi oratorie - cele mai celebre erau cele OLIMPICE, care se organizau din patru în patru ani în oraşul Olimpia din Elida.

C4

CULTUL CASNIC Centrul cultului familial il forma focul, socotit ca zeu suprem al casei si intretinut permanet. In fata lui se desfasurau ceremonii religioase prelejuite de principalele evenimente ale vietii de familie: nastere, casatorie etc. Acasă capul familiei onorează cultul lui Zeus şi al Hestiei, zeiţa căminului familial. CULTUL MORŢILOR Imparatia morilor se considera ca se afla sub pamant. Un loc plin de suferinta. Pentru cei fericiti exista totusi un loc aparte in lumea cealalta, Campliile Elize si Gradina lui Hades. Timp de două zile, mortul era jelit de rude şi prieteni care, în semn de doliu, îşi tăiau părul, se loveau cu pumnii în piept şi îşi zgâriau obrajii. În funcţie de dorinţa defunctului sau de obiceiurile familiei, acesta era înmormântat sau incinerat. SFARSITUL RELIGIEI GRECIEI ANTICE Odata cu dezvoltarea crestinismului, dupa Imparatul Constantin cel Mare, vechea religie a Greciei antice va disparea.

Expunerea

Videoproiectorul

Explicatia Fişa de lucru

Conversatia

Argumentarea

Activitate frontala

6.

Fixarea noilor cunostiimte

10’

Profesorul va pune scurte întrebări menite să Elevii vor răspunde succint la Conversatia evidenţieze gradul de înţelegere a conţinutului întrebările adresate de nou: profesor. 1. Ce religie aveau grecii antici? 2. Care era zeul suprem? 3. Ce alte zeităţi aţi mai reţinut? 4. Cum se numea locaşul de cult? 5. Ce temple mai importante aţi reţinut? 6. Cine slujea la temple 7. Cine era centrul culului familial? 8.Când a dispărut religia Greciei antice?

Activitatea Aprecieri frontala verbale

R: ...Politeitsă R: ...Zeus R: ... Hera, Athena, Apollo, Artemis, Hermes, Afrodita, Poseidon, Ares si Dionysos. R: ...Templul R: ... Partenonul din cetatea Atena R: ...Preoţii şi preotesele la Temlul lui Afrodita R: ... Focul R: ...Odată cu aparitia si dezvoltarea crestinismului

7.

Aprecierea şi asocierea

1’

Putem observa, ca religia Greciei antice, nu a Elevi asculta reuşit să se desprindă de antropomorfismul profesorului caracteristic tuturor religiilor naturale decăzute. Totuşi, rămâne de apreciat faptul ca pe lângă instituții, politică, democrație, educație și spirit civic, Grecia antică a lăsat moștenire Romei și, mai apoi, Europei moderne o știință cutezătoare și o cultură strălucitoare. ce s-a transmis până în zilele noastre.

8.

Generalizarea

1’

Am aflat azi informaţii despre religia Greciei antice, despre zeii adoraţi în acea perioadă, despre temple, preoţi, despre cultul particular şi despre sfârşitul acestei religii.

9.

Aprecierea activităţii elevilor

2’

Se fac aprecieri generale și individuale privind atăt pregătirea elevilor pentru lectie , cât și implicarea în predarea noilor cunoștinţe. Se notează elevii care au participat la lectie.

10.

Încheierea activităţii

2’

Rugăciunea Salutul

explicatiile Explicatia

Elevii ascultă aprecierile făcute de profesor.

Rugăciunea Salutul

Explicaţia

Activitatea frontala

Activitatea Aprecieri frontală verbale

FISA DE LUCRU

Religiile în antichitate. grecia APARIŢIA POPORULUI GREC Grecii au fost un popor compozit, format din populatia mai veche a “mediteraneenilor” peste care au venit triburi nomade indo-europene. IZVOARELE RELIGIEI GRECIEI ANTICE Cele mai importante izvoare arheologice, referitoare la religia Greciei antice sunt: ________________________________________________________________ DIVINITĂŢILE Religia Greciei antice era ______________________ Desi nu au existat dintotdeauna, zeii sunt nemuritori si fericiti. Ei au forma omeneasca (sunt Antropomorfi) si mai ales au sentimente sidefecte omenesti doisperzece zei era socotiti superiori, fiind numiti olimpieni, fiindca ar fi locuit pe muntele Olimp dinThessalia.Religia greaca se baza pe panteonul creat din 12divinitati principale _____________ - regele zeilor, care vede si aude totul, stapânul tunetelor si al fulgerelor, domnul cerului si al pamântului, de pe muntele aflat între cer si pamânt. Zeus are adeseori ca atribute fulgerul, simbol al puterii sale şi al asocierii cu vremea. El era stăpân absolut al Cerurilor, iar fraţii săi Poseidon şi Hades stăpâneau lumea mărilor şi respectiv lumea subterană. _____________ – sora si sotie in acelasi timp a lui Zeus, impartind cu acesta puterea, ocrotitoarea vietii conjugale, mâhnita mereu de infidelitatea sotului ei. Era protectoarea căminului, a căsătoriei şi, în general, a femeilor măritate. _____________ – conducea armatele la victorie si prezida la incheierea pacii. Era inteleapta, fiind considerata si protectoare a muncii, a meseriilor si a artelor. _____________ - zeul luminii şi soarelui, armonie, protector al poeziei şi al muzicii. _____________- sora lui Apollo, zeita lunii, vânătorii, pădurilor, animalelor sălbatice, naşterii copiilor, virginităţii, fertilităţii. _____________– zeu al vantului, curier al zeilor. Zeul drumurilor, conducatorul sufletelor in drumul lor spre lumea cealalta. _____________ – zeita iubirii senzuale, si a frumusetii. _____________- zeul cutremurelor, al apei si ulterior al mării, mai precis al Mării Mediterane, pe care o stapânea lovind-o cu o furca numita trident, fiindca avea trei dinti. Egal în demnitate cu Zeus în ce priveşte funcţia şi autoritatea, nu însă la fel de puternic. _____________- zeița agriculturii şi a roadelor pământului _____________- zeul focului, al metalelor și al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor și artizanilor . _____________ - este zeița căminului, a focului sfânt. _____________– zeul razboiului, iubea lupta si omouciderea.

LOCAŞURILE DE CULT Locaşurile de cult erau __________________ Cel mai mare era ______________________, care la inceput fusese zidit in cinstea zeitei Athena. SACERDOŢIUL Preotii la greci nu aveau aceeaşi importanţă pe care o aveau la alte popoare politeiste deoarece era mentalitatea că fiecare cetăţean putea să aducă singur jertfă. De aceea, exista o tagmă destul de restrânsă de preoţi, mai ales în preajma templelor, care se ocupau de cultul instituţionalizat de la temple. Existau şi femei-preot, cum sunt cele ale zeitei_________________________, care practicau prostituţia la templu. SĂRBĂTORILE Deşi se închinau unor divinităţi anume, ele aveau în vedere ritmuri agrare, legate de recoltare sau de însămânţare. Dintre cele mai importante, amintim PANATHENEELE, în cinstea zeiţei ______________. BUFONII în cinstea lui _____________, când se sacrifica un bou, în cadrul bucuriei recoltei. . Un rol important la vechii greci, legat de sărbători, erau jocurile sportive, care implicau întreceri de lupte sau poezie şi oratorie cele mai celebre erau cele _________________________, care se organizau din patru în patru ani în oraşul Olimpia din Elida. CULTUL CASNIC Centrul cultului familial il forma ________________, socotit ca zeu suprem al casei si intretinut permanet. In fata lui se desfasurau ceremonii religioase prelejuite de principalele evenimente ale vietii de familie: nastere, casatorie etc. CULTUL MORŢILOR Imparatia morilor se considera ca se afla sub pamant. Un loc plin de suferinta. Pentru cei fericiti exista totusi un loc aparte in lumea cealalta, Campliile Elize si Gradina lui ________________. Timp de două zile, mortul era jelit de rude şi prieteni care, în semn de doliu, îşi tăiau părul, se loveau cu pumnii în piept şi îşi zgâriau obrajii. În funţie de dorinţa defunctului sau de obiceiurile familiei, acesta era înmormântat sau incinerat. SFARSITUL RELIGIEI GRECIEI ANTICE Odata cu dezvoltarea crestinismului, dupa imparatul ____________________________, vechea religie a Greciei antice va disparea.