Referat Durabilitatea Materialelor [PDF]

Zitiervorschau

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

DEGRADAREA CONSTRUCTIILOR CAUZELE CARE CONDUC LA DEGRADAREA CONSTRUCȚIILOR: 1.1 Elemente generale Degradarea construcţiilor reperezintă un proces lent, de modificare a performanţelor construcţiilor, ca urmare a schimbărilor de natură fizico-chimică ce se produc în construcţii, în interacţiunea lor cu mediul ambiant, pe durata lor de existenţă. Procesul poate îmbrăca diferite aspecte, locul de iniţiere şi de dezvoltare a degradărilor în construcţii putând fi la suprafaţa sau în interiorul componentelor lor. Degradarea construcţiilor reprezintă deteriorarea stării lor tehnice, însoţită de pierderea treptată a calităţii lor; acesta este un proces continuu, inexorabil, ce întinde pe toată durata lor de existenţă. În schimb, poate fi prevăzută, pe baza cunoaşterii anticipate a evoluţiei fenomenelor însoţitoare, a cauzelor şi legilor lor de dezvoltare. Avarierea clădirilor din zidărie, cu forme de manifestare specifice, se produce din următoarele cauze: - acţiunea seismică; - acţiuni excepţionale (altele decât acţiunea seismică); - deficienţe ale terenului de fundare; - factori fizici; - factori chimici şi biologici; -factori climatici; - incendii, explozii; - tasări datorate exploatărilor miniere; - degradări ale materialelor constitutive; - deprecieri datorate acţiunii umane (condiţii de exploatare improprii, proiectare necorespunzătoare,

Pagina 2

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

greşeli în execuţie, lipsa lucrărilor de întreţinere efectuate la timp şi de calitate, schimbare destinaţie, razboi, terorism); - deprecieri morale cauzate de progresul tehnic; Deficienţele clădirilor pot fi de natură structurală, estetică sau ambele. Decizia conservării şi/sau reabilitării acestor clădiri depinde de evaluarea corectă a structurii şi de indentificarea cauzelor deficienţelor. Vom defini în continuare terminologiile utilizate pentru acest domeniu, în ISDR (Internaţional Strategy for Disaster Reduction Leaving with the Risk, Geneva 2002). Hazardul reprezintă cauze potenţiale de producere a pierderilo de vieţi omeneşti şi valori materiale, pierderi care pot afecta societatea, construcţiile sau mediul natural. Hazardul natural reprezintă fenomenul capabil de a provoca afectarea mediului natural şi/sau a mediului construit. Hazardul seismic reprezintă probabilitatea producerii, într-o perioadă limitată de timp şi pe o arie cunoscută, a unei mişcări seismice a cărei severitate poate conduce la avaria mediului natural. Vulnerabilitatea reprezintă gradul de avariere al unui elemnt expus sau al unei clase de elemente expuse cauzate de producerea unui fenomen natural sau antropic de o anumită severitate, exprimat pe o scară a valorilor de distrugere. Riscul este noţiunea ascociată pierderii şi este dependent de severitatea hazardului natural sau antropic. Riscul natural se referă la numărul posibil de vieţi omeneşti afectate, la valoarea pagubelor materiale şi a celor provenite din întreruperea activităţii economice, provocată de un fenomen natural. Cuantificarea riscurilor naturale sau antropice se realizează prin: - identificarea şi cuantificarea hazardului care poate afecta teritoriul; - evaluarea vulnerabilităţii elementelor expuse aflate pe teritoriul respectiv. Evaluarea riscului este asociată cunoaşterii următoarelor noţiuni: - accidentul reprezintă o situaţie neprevăzută, dar posibil să apară potrivit experienţei generale,

Pagina 3

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

creată de incidenţa unui eveniment de provenienţă naturală sau tehnologică fiind afectate părţi izolate ale unei colectivităţi umane; - dezastrul reprezintă o situaţie creată de incidenţa unui eveniment natural sau antropic, la care colectivitatea umană sau zone importante ale teritoriului sunt afectate de perturbări grave ale vieţii social-economice sau de pierderi economice grele; - catastrofa reprezintă o situaţia creată de incidenţă unui fenomen natural sau antropic, cu schimbare fizică violentă şi bruscă a stării normale cu potenţial de afectare mai mare decât a unui dezastru; - calamitatea reprezintă un dezastru în care predomină pierderile materiale. 1.2 Clasificarea dezastrelor În funcţie de condiţiile naturale ale României, hazardurile pot fi clasificate după cum urmează: A. Hazarduri naturale: A1. Hazard geologic: - cutremur; - alunecare de teren; - prăbuşirea de teren. A2. Hazard climatic: - precipitaţii; - furtuni, tornade; - descărcări electrice. A3. Hazard hidrologic: - torente; - inundaţii. A4. Hazard cosmic: - căderi de meteoriţi; - radiaţii cosmice.

Pagina 4

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

A5. Hazard biologic: - epizootii şi epidemii. B. Hazarduri antropice: B1. Poluare: - poluarea aerului; - poluarea solului; - poluarea apei. B2. Accident tehnologic: - accident nuclear; - accident chimic; - explozii; - incendii; - ruperea marilor baraje; - accident biologic; B3. Prăbuşiri de obiecte: - avioane; - sateliţi, nave cosmice. În cele mai multe situaţii, acestea sunt întâlnite ca fenomene asociate unui fenomen principal. Exemplu: producerea unui cutremur major poate conduce la explozii, poluare, etc. După forma de manifestare, hazardurile se mai pot clasifica şi astfel: a. Cu producere instantanee, imprevizibilă: - cutremure; - explozii; - incendii; - ruperea de baraje; - degajări de substanţe nocive. b. Cu producere previzibilă pe termen scurt:

Pagina 5

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- alunecare de teren; - tornade; - poluare din surse permanente; - inundaţii; - epidemii. Efectele evenimentelor distructive care definesc hazardul se apreciază în funcţie de: - intensitatea evenimentelor extreme; - frecvenţă; - manifestarea în timp; - durată; - viteza de producere; - distribuţia spaţială; - suprafaţa afectată. 1.3 Degradări cauzate de cutremure Faptul că pe Terra au fost cutremure de pământ şi că vor mai fi este o certitudine. De asemenea, fapul că pe pământ s-au desăvârşit pe parcursul mileniilor construcţii de orice fel, iarăşi îl ştim cu certitudine, ca şi faptul că aceste construcţii edificate sunt mai rezistente sau mai puţin rezistente.

Pagina 6

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

Ce nu ştim nici măcar cu aproximaţie este când şi unde vor avea loc următaoarele seisme şi gradul lor de periculozitate. Specialiştii în domeniu au dezvoltat şi aprofundat două teme majore şi anume: - detectarea zonei, intensităţii şi amplitudinii următoarelor cutremure ce vor veni, cu cât mai mult timp înainte de a se produce, pentru a lua unele măsuri preventive de diminuare a dezastrelor; - a doua este pe cale de consecinţă şi anume, soluţionarea impactului avut de seism asupra construcţiilor, dar şi măsuri de prevenire pentru diminuarea efectelor negative cauzate de cutremure.

Comportarea în ansamblu a unei construcţii la acţiunea distructivă a şocurilor seismice depinde deurmătorii factori principali: - tipul structural şi distribuţia spaţială a rigidităţilor; - dimensiunile geometrice mai importante, cum ar fi forma în plan şi înălţimea totală; - materialele utilizate şi proprietăţile lor fizico-mecanice; - distribuţia zidurilor despărţitoare şi procentul de goluri; - natura terenului în care este amplasată construcţia; - tipul de fundaţie adoptat şi condiţiile de fundare; - destinaţia construcţiei;

Pagina 7

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- calitatea execuţiei.

1.4 Degradări produse de acţiuni excepţionale (altele decât cea seismică) Acţiunile excepţionale, altele decât acţiunea seismică, se pot clasifica după cum urmează: - acţiuni cu caracter de şoc, datorate ciocnirii autovehiculelor de elemente de construcţii sau exploziilor; - acţiuni datorate inundaţiilor catasatrofale;

Pagina 8

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- supraîncărcări din acţiunea zăpezii; - acţiuni datorate vântului, în regim de rezonanţă;

- acţiuni datorate cedării unor elemente de construcţie. 1.5 Degradări produse de deficienţe ale terenului de fundare Degradarea construcţiilor se poate produce şi ca urmare a unor deficenţe ale terenului de fundare. a. Deficienţe datorate regimului apelor subterane (ridicarea nivelului apei)-se manifestă prin umeziri, inundări, degradări ale materialelor constitutive, fisuri şi dislocări ale pardoselii, străpungeri ale pereţilor perimetrali ai subsolului. Ca efecte secundare se constată: crearea de goluri locale, schimbarea chimismului apelor subterane. b. Deficienţe datorate prezenţei unui material afânat la contactul teren, infrastructură, care se generează din: - aşezarea infrastructurii pe o asiză insuficient de compactată; - afânarea materialului în zona de contact;

Pagina 9

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- erodarea materialului sub acţiunea apei subterane. Ca efecte: - pătrunderea la infrastructură a unor substanţe chimice agresive; - apariţia unor condiţii specifice de preluare şi transmitere de vibraţii. c. Deficienţe datorate formării de goluri la contactul teren-infrastructură, din cauza unor exfiltraţii din reţelele purtătoare de apă. d. Deficienţe datorate fenomenului de gelivitate (gelivitatea are drept efect umflarea pământului prin formarea de lentile de gheaţă şi înmuierea pământului la dezgheţ. e. Deficienţe datorate încălzirii şi uscării terenului la contact cu infrastructura. Fenomenul este urmat de contractarea terenului şi fisurarea acestuia. f. Deficienţe datorate terenurilor sensibile la umezire, manifestate prin mărirea deformaţiilor, cedarea plastică a terenului. g. Deficienţe datorate prezenţei pământurilor cu umflături şi contracţii mari în zonele dintre teren şi fundaţie. h. Deficienţe datorate argilelor macrofragmentare, în prezenţa apei în exces: rezistenţa la forfecare a unor astfel de argile scade semnificativ, apa umezeşte interfaţa agregatelor, diminuând forfecarea dintre ele; procesul se autointensifică, iar argilele au tendinţa de a expulza apa de sub fundaţii. 1.6 Degradarea constructiilor Degradarea constructiilor din zidarie Zidaria este una dintre cele mai vechi metode de constructie din lume. Termenul de zidarie se aplica,deobicei ,unei constructii executate din materiale unitare ca piatra, argila sau betonul,unite intre ele prin mortar, sau asezate fara mortar, iar uneori armate astfel incat sa creasca rezistenta la intindere si forfecare.

Pagina 10

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

Degradari din cauze mecanice Din punct de vedere mecanic,la zidariile de caramida (ca si la celelalte) se pot constata doua tipuri principale de avarii: - crapaturi pronuntate care indica dislocari masive de zidarie - crapaturi mai mici , insa numeroase, care arata o dezagregare a zidariei. Aceste degradari aratate mai sus au drept cauze principale: cutremurul, tasarile inegale si starile indelungate de umezire. - tasarea inegala a terenului conduce la degradarea zidariei portante,in special in cazul terenurilor sensibile la umezire sau al pamanturilor de umplutura, - cutremurele produc degradari , avarii si prabusiri (care vor fi tratate ulterior). Calitatea executiei zidariei are o mare influenta asupra comportarii ei in timp. Zidariile executate din carimizi din calitate inferioara , ne arse, cu incluziuni , avand rosturi mari inegale si neumplute cu mortar vor fi evident, supuse degradarilor. De asemenea , punerea in opera a caramizilor prafuite ne umezite , precum si folosirea unui mortar de calitate necorespunzatoare confectionat din nisip murder, favorizeaza realizarea unei zidarii cu rezistenta scazuta. Degradarea zidariei mai este cauzata si de instalatori cu ocazia efectuarii unor goluri , slituri sau strapungeri in zidarie. Degradari din cause fizico-chimice

Pagina 11

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

Din punct de vedere fizico-chimic zidaria este deteriorata si degradata din urmatoarele cauze: Cauze interne : - defecte de compozitie - defecte de coeziune cristalina Cauze externe: - de origine umana: - defecte de conceptie: - arhitectura - mediu - structura - defecte de executie: - producerea materialelor - protectia materialelor - manopera - defecte de utilizare: - destinatie - transformari - defecte de intretinere: De origine fizica : - apa si umiditate - inghet - punti termice - actiunea vantului De origine chimica: - poluanti atmosferici - saruri solubile De origine bio-chimica: - plantatii - vegetatii

Pagina 12

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- bacterii Principalii angenti ambianti care deterioreaza si degradeaza zidaria sunt urmatorii: Chimici

Fizici

Biologici

Oxigenul

Energia radiatiilor

Vegetatia

Ozonul

Caldura(temperaturi ridicate)

Insectele

Oxidul de carbin Anhidrida sulfuroasa Hidrogenul sulfurat Acizii,alcalii,sarurile Apa

Frigul

Animalele Oamenii

Abrazivii Apa Materii in miscare

Solventii organici

Observatii: Depunerile si petele constitue aspect ale degradari zidariei , dovedind probleme interne ce pot genera la randul lor probleme structurale.Cele mai importante cauze ale depunerilor , petelor si dezintegrarilor sunt: contactul cu umiditatea si sarurile din sol,poluarea aerului agentii biologici si elementele metalice corozive. Umiditatea Umiditatea este principalul agent(de origine fizica) al procesului de degradare al zidariei . Umiditatea constitue un catalizator care favorizeaza degradarea , prin intermediul sarurilor solubile, poluarii aerului si agentilor biologici.De aceea este esentiala intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialele zidariei si modul in care este retinuta . Umiditatea care penetreaza zidaria este insotita , adesea , de saruri si alte substante solubile. Actiunea capilara Actiunea capilara in materialele poroase ale zidariei creaza o suctiune, care produce urcarea apei din sol , ce contine ,adesea, sarurii in solutie. O zidarie cu microporozitate ridicata are o presiune capilara ridicata.Aceasta atitudine, de atragere si retinere a apei , conduce la riscul unei degradarii rapide. Presiunea osmotica

Pagina 13

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

Presiunea osmotica se creaza prin saruri solubile de diverse concetratii care circula in zidarie prin actiune capilara.Presiunea osmotic a poatre influenta asupra intinderii si directiei de deplasare a apei .Ea atrage apa tot mai sus , pentru crearea unui echilibru cu Solutia concentrate de saruri. Penetrarea vaporilor de apa – care sunt intotdeauna prezenti in aer.Condensarea acestora este urmata de penetrare, pana cand este retinuta o umiditate specifica de echilibru cu umiditatea relative a aerului. Saruri solubile Cimenturile si mortarele contin numeroase minerale care sunt mai mult sau mai putin solubile in solventi comuni, ca apa si acizii slabi.Sarurile solubile pot actiona direct pe suprafata zidariei , sau pot fi aspirate in structura poroasa, prin actiuni capilare.Ele pot conduce la degradarea zidariei , cand cristalizeaza. Poluarea aerului Consta in particule , aerosoli si substante gazoase.Poluarea aerului prin gaze acide este principala cauza a degradarii elementelor componente ale zidariei.Aerul din zonele cu poluare densa contine, in medie, mai multe impuritati solide si gazoase care accelereaza degradarea zidariei, decat aerul de la tara; totusi, aceasta poluare variaza considerabil de la o regiune la alta. Vaporii , o cauza de degradare adesea neglijata, condenseaza pe zidarie si atrag agentii poluanti. Vantu accelereaza toate formele de degradare cauzare de poluarea aerului. Degradarea mortarului Este atribuita unei interactiuni complexe a materialelor constituent, factorilor de mediu si practicilor de constructive. Mortarul si caramizile sunt materiale poroase, care absorb umiditatea aerului ambient, umiditate care este factorul cel mai important in deteriorarea mortarului Tipuri de deteriorare a mortarului : - dezintegrarea se manifesta prin prezenta fisurilor , orientate la intamplare;are la origine diverse mecanisme:actiunea inghetului , atacul chimic, prezenta substantelor organice, cristalizarea sarurilor solubile, coroziunea metalelor. - scorojire – este separerea mortarului de la suprafata , sub forma de felii fine sau de bucati mici . - eroziunea – se caracterizeaza printr-o distrugere a mortarului la suprafata, care este luat de agenti abrazivi mecanici ca: jetul puternic de apa , furtuna de nisip, circulatie umana.

Pagina 14

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- decaparea – este o deteriorare superficiala , caracterizata printr-o fata rugoasa a mortarului, fiind cauzata de solutii acide din diferite surse. Concluzii : Scopul inspectarii lucrarilor de constructii din zidarie consta in depistatrea defectelor, cunoasterea cauzelor si stabilirea masurilor de remediere necesara. Umiditatea excesiva este cauza principala in procesul de degradare al lucrarilor de zidarie, expuse la actiunea agentilor fizici, chimici si biologici.De aceea este esentiala intelegerea fenomenului de penetrare a apei in materialul zidariei. Cea mai mare parte a problemelor de deteriorare poate fi legata direct sau indirect de practicile de constructive (conceptia, detaliile, calitatea executiei) si de intretinere. Degradarea constructiilor din lemn Avantajele si dezavantajele utilizarii lemnului in constructii Lemnul este utilizat pe scara laega in constructii, datorita urmatoarelor avantaje: - prelucrare usoara in fabrici si ateliere, - indice de eficienta mare, fata de beton sau otel(exprimat prin raportul intre rezistenta de calcul si densitate), - este un bun izolator termic, - durabilitatea constructiilor din lemn este dependenta de regimul de exploatare al acestora, precum si de realizarea masurilor de protectie impotriva putrezirii si focului

Pagina 15

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

Dezavantaje : - structura anizotropa si neomogena , ducand la valori diferite ale rezistentelor mecanice, functie de unghiul format de directia efortului cu cea a fibrelor lemnoase. - umiditatea afecteaza puternic proprietatile fizico-mecanice ale lemnului .In toate cazurile de solicitare, rezistenta lemnului scade cu cresterea umiditatii. - temperaturea > de 50°C, care actioneaza timp indelungat - tefectele naturale (de forma , de structura, crapaturile) - putrezirea provocata de ciuperci si insecte silofage;cunoasterea ciupercilor ce dauneaza materialului lemons este importanta , pentru solutiile de remediere - contragerea si umflarea dependente de specia lemnoasa si de directiile de solicitare - inflamabilitatea pentru temperature mai > de 105°C , lemnul se descompune termic in mod progresiv, iar in prezenta aerului si caldurii, la o anumita temperature si dupa o anumita durata de actiune a focului, lemnul incepe sa arda. Lemnul nu poate fi facut incombustibil, dar poate fi facut greu combustibil , prin masuri constructive, sau masuri chimice – imprecnarea cu substante ignifuge. Investigarea si diagnosticarea constructiilor din lemn Aspecte specifice: - determinarea umiditatii lemnului si depistarea zonelor degradate prin putrezire - stabilirea partilor afectate de atacul insectelor - evaluarea rezistentei elementelor structurale Moduri concrete de abordare: - umezirea si putrezirea lemnului Se vor examina cu prioritate : - elementele de imbinare - zonele de incastrare in zidarie ale panelor la sarpantele acoperisurilor, ca si ale grinzilor planseelor - toate zonele expuse unei umiditati excesive: coamele acoperisurilor, doliile coamelor inclinate. Examinarea se face vizual verificandu-se si eliminandu-se totodata cauzele Depistarea atacurilor insectelor

Pagina 16

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

Elementele atacate se vor epura de zonele afectate , acestea indepartandu-se in intregime, pana la lemnul sanatos Evaluarea rezistentei elementelor degradate Asa cum s-a spus se vor lua masuri de inlocuire sau de consolidare a zonelor la care s-au micsorat sectiunile in urma indepartarii partilor degradate . Buretele de casa si actiunea lui asupra lemnului de constructive Ciupercile xilofage consuma substantele componente ale lemnului si ii altereaza structura de rezistenta, transformandu-l intr-o masa pulverulenta. Cea mai frecventa si periculoasa este ciuperca merilius lacrimans,sau buretele de casa ea provoaca o putrezire distructiva a lemnului , de culoare rosie bruna, fara a prezenta insa gaurile caracteristice putrezirii corozive. Lemnul de constructie atacat de buretele de casa , dupa un anumit timp se imbiba puternic cu apa, devine moale, si se poate taia foarte usor cu cutitul. Dupa putrezire , lemnul sufera o uscare puternica ,crapa si se fragmenteaza in prisme, care se desprind usor cu mana si se transforma in pulbere. Cel mai amenintat, este lemnul de rasinoase, dar ciuperca poate ataca si lemnul de foioase. Trebuie tinut seama ca distrugerea radicala si sigura a buretelui de casa este practic imposibila .Totusi trebuie luate anumite masuri de prevenire: indepartarea lemnului sau materialului infectat, curatire si dezinfectare. Exemple : - indepartarea cauzelor ce produc umiditate; - indepartarea talpilor sau grinzilor atacate de la baza peretilor, inlocuirea lor cu caramida inbibata cu bitum; - indepartarea dusumelelor, inlocuirea lor cu dusumele, impregnate cu fungicol sau alt antiseptic omologat; - executarea sub dusumele a unui strat de beton cu adios hidrofug pentru impiedicarea ridicarii umiditatii; - realizarea unei ventilatii sub pardoseala (uneori umplerea cu zgura a golurilor de sub dusumele); - tratarea lemnariei sanatoase cu fluorosilicate de magneziu; - expunerea peretilor de lemn la aer,timp suficient ;

Pagina 17

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- indepartarea si inlocuirea tiamplariei atacate cu alta , tratata antiseptic. Degradarea fundatiilor si subsolurilor Cauzele degradarii fundatiilor: - degradarea corpului fundatiei ca urmare a actiunii agresive a apelor subterane sau chiar a terenului de fundare. Exemplu:in acest sens este cunoscut cazul unei cladiri fundate pe piloti din beton armat batuti, care , in mai putin de doi ani a inceput sa se degradeze, ca urmare a cedarii si degradarii pilotilor.In urma cercetarilor efectuate , s-a constatat ca aceasta cladire fusese amplasata pe terenul unei vechi fabrici de acid sulfuric, iar terenul a avut o actiune rapida de degradare a betonului. In cazul fundatiilor pe piloti de lemn , datorita caborarii nivelului apelor subterane , se produce putrezirea capetelor pilotilor(fostul spital Brancovenesc , Biserica Domnita Balasa). - sporirea in caperii fundatiilor Are loc ca urmare a unor supraetajari sau a schimbarii destinatiei cladirii, cand rezistentele efective depasesc rezistentele admisibile ale terenului de fundatie. - sisteme de fundare necorespunzatoare. Este cazul cladirilor fundate pe terenuri de umplutura (gunoaie , moloz,balegar etc.) la care s-au prevazut fundatii continue din beton simplu sub ziduri. - reducerea capacitatii portante a terenului de fundatie , prin infiltratii de apa , din cauza neluarii masurilor corespunzatoare- in cazul pamanturilor sensibile la umezire sau a neefectuarii la timp a instalatii;or sanitare interioare sau de canalizare. - executarea gresita a fundatiilor- excentricitati, nerespectarea cotei sau a stratului pe care urmeaza a se turna betonul, armaturi omise sau necorespunzator dispuse, dimensiuni ale fundatiilor neconforme. - amenajari necorespunzatoare de subsoluri- la cladirile care au fost executate fara subsol. - reducerea rezistentei fundatiilor- prin executarea de lucrari sub cladirile existente sau in imediata lor vecinatate,fara a se lua masuri de protective sau de prevenire a deteriorarii acestora. - afuierea fundatiilor - efectele vibratiilor.vibratiile produse prin baterea pilotilor, de circulatia rutiera, de functioanarea diferitelor masini sau motoare , maresc gradul de indesare al nisipurilor , determinand o coborare a suprafetei lor, ceea ce conduce la tasari suplimentare la fundatiile vecine.

Pagina 18

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

- nerespectarea adancimii minime de inghet,mai eles in terenuri actifere.

Prin adancime de inghet se intelege nivelul cel mai coborat al izotermei de 0°C.Eavariaza intre 65 si 115 cm pe teritoriul tarii, pe baza masuratorilor , colerate cu indicele de inghet(suma in valoarea absoluta a maximului si minimului curbei cumulative a temperaturilor medii zilnice). - lipsa masurilor de protective in cazul in cazul fundarii in terenuri acvifere. - degradari ale fundatiilor de suprafata din cauza vegetatiei Dezvoltarea in apropiere, a radacinilor de arbori duce la ridicarea fundatiilor (presiunea de umflare) si la reducerea umiditatii pamantului in perioadele secetoase , ceea ce conduce la contractia pamanturilor argiloase active. Multe din deficientele constatate la fundatiile cladirilor provin din cunoasterea insuficienta a terenului de fundatie. Proectantul trebuie sa se bazeze pe un studiu geotrehnic complet, care sa cuprinda natura si stratificarea terenului , nivelul apelor subterane, comportarea terenului sub sarcina (curbe compresiune- tasare), rezistentele admisibile ale terenului etc. Nu trebuie , niciodata, neglijate nici constatarile ce se pot face examinand la fata locului comportarea cladirilor vecine. Sunt multe aspecte de accidente in legatura cu fundatiile si subsolurile.

Pagina 19

Ing. MAGA VASILE

Referat: Durabilitatea Materialelor

Economiile prost intelese , in realizarea unei fundatii, pot compromite orice suprastructura, oricat de bine ar fi conceputa si executata. Pentru realizarea in bune conditii a fundatiilor este necesara indeplinirea a trei conditii: - cunoasterea antecedentelor terenului , - stapanirea mecanicii pamanturilor, - insusirea unor elemente practice de geologie.

Pagina 20