Referat Contrabanda [PDF]

Zitiervorschau

Introducere Contrabanda este incriminată într-o variantă-tip, trei variante speciale și o varian tă agravată. Potrivit alin. (1) al art. 248 din CP al RM, varianta-tip constă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori în proporţii mari, eludânduse controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Prima variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (2) al art. 248 din CP al RM, constă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Conform alin. (3) al art. 248 din CP al RM, cea de-a doua variantă specială a contrabandei se exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Cea de-a treia variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (4) al art. 248 din CP al RM, consistă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, precum și nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.

Modalități normative de comitere a contrabandei Latura obiectivă a contrabandei are o structură diferită, în funcţie de varianta concretă a acestei infracţiuni. Astfel, în cazul variantelor de la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, latura obiectivă include: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiune, care se exprimă în trecerea entităţilor ce formează obiectul material al contrabandei peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova; 3) metodele infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. În cazul variantei de la alin. (4) al art. 248 din CP al RM, latura obiectivă presupune existenţa a două versiuni alternative: versiunea A: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acţiune, care constă în trecerea valorilor culturale peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova; 3) metodele infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; versiunea B: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în inacţiune, care constă în nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie; 2) locul săvârșirii infracţiunii – în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Referindu-ne în continuare la fapta prejudiciabilă în contextul variantelor contrabandei de la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, specificăm că prin “trecerea frontierei vamale a

Republicii Moldova” se înţelege introducerea pe și scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de mărfuri, obiecte, alte valori etc., inclusiv prin expedieri poștale internaţionale, prin conducte sau prin linii de transport electric. În ce privește noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova”, în conformitate cu alin. (3) al art. 4 din Codul vamal, aceasta este definită ca fiind frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere și al depozitelor vamale libere. Provoacă reticenţă includerea noţiunii “perimetrul depozitelor vamale libere” în noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova”. Or, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 462-III din 24.01.2002 privind abrogarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.199448, s-a abrogat Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.1994 cu privire la crearea depozitelor vamale libere. În vederea compatibilizării restului legislaţiei cu prevederile decretului sus-menţionat, au fost operate modificări inclusiv în Codul vamal al Republicii Moldova. Însă, prin Legea Republicii Moldova pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 8.11.200249, care conţine modificările respective la Codul vamal, expresia “depozitele vamale libere”, din cauze confuze, nu a fost exclusă din toate normele care o cuprindeau. Ca urmare, textul art.4 al Codului vamal mai conţine această expresie, în timp ce art. 185 și 230 din același act legislativ nu o mai conţin. În concluzie, luând în consideraţie desfiinţarea, ca regim vamal distinct, a depozitelor vamale libere, noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova” trebuie interpretată ca necuprinzând noţiunea “perimetrul depozitelor vamale libere”. Prin “eludarea controlului vamal” se are în vedere intrarea în sau ieșirea din Republica Moldova, prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta, sau în afara orelor de lucru al birourilor vamale sau posturilor vamale. Prin “tăinuirea de controlul vamal” se înţelege neprezentarea pentru controlul vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale ce împiedică examinarea și constatarea lor, adică cu folosirea locurilor special pregătite sau adaptate în acest scop (locurilor ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale, locurilor reutilate sau acomodate în mijloacele de transport drept ascunzișuri etc.). Prin “folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală” se are în vedere utilizarea, în calitate de mijloace (instrumente) de săvârșire a contrabandei, a: 1) documentelor false (inclusiv a documentelor care conţin date neautentice); 2) documentelor nule; 3) documentelor obţinute pe cale ilegală; 4) documentelor care se referă la alte bunuri decât cele care sunt în realitate însoţite de asemenea documente; 5) mijloacelor de identificare vamală false; 6) mijloacelor de identificare vamală autentice, dar care se referă la alte bunuri decât cele care au fost în realitate identificate cu mijloacele date. 48 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 17-18, 2002. 49 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 178-181, 2002. Prin “documente” trebuie de înţeles documentele vamale sau alte documente de trecere a frontierei, care însoţesc bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova (de exemplu, declaraţia vamală; alte documente necesare efectuării controlului vamal, a căror listă este stabilită de Departamentul Vamal; certificatele referitor la operaţiunile și conturile persoanelor care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ale brokerilor vamali sau ale altor persoane care desfășoară activităţi aflate sub supraveghere vamală etc.). Prin “mijloace de identificare vamală” se au în vedere oricare surse de infor maţie despre bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova, despre însu șirile lor calitative și cantitative (cu excepţia documentelor): sigilii, ștampile; mar cajul textual, cifric sau de alt gen, semnele de identificare; probe și mostre ale bunurilor; descrierea bunurilor; schiţe, imagini, fotografii, ilustraţii etc. ale bunurilor. Prin “nedeclarare” se înţelege neincluderea în declaraţia vamală a informaţiei despre bunurile care trebuiau declarate în mod obligatoriu. Conform prevederilor Codului vamal, bunurile trecute peste frontiera vamală sunt declarate organului vamal (art. 173); forma și procedura de declarare sunt stabilite de Departamentul Vamal (art. 174).

Prin “declarare neautentică” se înţelege introducerea în declaraţia vamală a unor informaţii vădit false. Referindu-ne la fapta prejudiciabilă în contextul variantei de contrabandă de la alin. (4) al art. 248 din CP al RM, consemnăm că prin “nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie” se are în vedere neîntreprinderea de către făptuitor a măsurilor de întoarcere a valorilor culturale scoase din ţară, dacă el putea și trebuia să le întoarcă; aceste valori culturale au fost scoase, de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în mod legal (de exemplu, pentru a putea fi prezentate în cadrul unei expoziţii internaţionale sau în cadrul schimbului de exponate cu alte muzee etc.). Prin “teritoriu vamal al Republicii Moldova” se înţelege teritoriul unic ce include teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale și spaţiul aerian deasupra acestora. În conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 27.07.200150, zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova. 50 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 108-109, 2001. Infracţiunea de contrabandă este o infracţiune formală. Interpretând prevederile de la pct. 5) din art. 1 al Codului vamal, putem menţiona că infracţiunea de la art. 248 din CP al RM se consideră consumată: a) din momentul trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova (în cazul introducerii de bunuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova de pe teritoriul zonelor economice libere); b) din momentul depunerii declaraţiei vamale sau al efectuării altor operaţiuni vamale care denotă intenţia de a introduce sau scoate bunuri (în cazul scoaterii de bunuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe teritoriul zonelor economice libere de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova). Totodată, în cazul nereturnării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, contrabanda se consideră consumată din momentul expirării termenului de întoarcere a valorilor culturale, stabilit în documentele însoţitoare.

Modalități faptice de comitere a contrabandei

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Contrabanda este una din cele mai grave încălcări săvîrşite în sfera raporturilor juridice vamale, fiindcă prin comiterea ei se tentează sau se lezează efectiv valorile sociale de maximă importanţă pentru ordinea publică şi pentru interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi ale celor străini şi apatrizi, aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova. Consecinţele contrabandei cele mai importante sunt următoarele: Contrabanda dăunează intereselor economice ale statului, deoarece pentru mărfurile respective nu se achită taxele şi impozitele vamale necesare. Contrabanda prejudiciază monopolia comerţului extern (în domeniile unde aceasta mai există). Se crează pericolul securităţii obşteşti (în cazurile contrabandei de armament, droguri ş.a.). Prin contrabanda cumulată cu evaziunea fiscală se întreţine şi se dezvoltă economia tenebră. Incriminarea contrabandei mai este necesară reieşind din obligaţia statului de a nu leza drepturile şi interesele cetăţenilor săi (în special cele din domeniul vamal). De asemenea, în şirul argumentelor poate fi inclus şi faptul existenţei unui şir de convenţii şi tratate internaţionale care stopează circulaţia internaţională a diferitor substanţe (cum sunt, de exemplu, cele narcotizante, explozibile ş.a.). Obiectul material al contrabandei, conform art. 67 şi 70 al Codului Penal (CP) al Republicii Moldova, precum şi în baza art. 46 al Constitutiei Republicii Moldova, trebuieste confiscat. Însă, cum arata practica, uneori bunurile de contrabandă nu sunt confiscate. Aceste probleme partial sunt datorate reglementarii dificile ale aplicării sanctiunii conform art. 75 al CP, adica a acelor norme care prescriu nemijlocit confiscarea dată. Astfel, atît în reglementarea nouă, cît şi în cea formulată în Legea din

10.IX.98, se prevede confiscarea marfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei, dar în alineatul II-IV se prevede confiscarea averii. În acest sens o crimă transfrontalieră mai specifică este contrabanda energiei electrice, care este un bun mobil şi reprezinta o valoare economica. Un aspect ce complică activitatea dificilă de contracarare şi documentare a infracţiunilor transfrontaliere este existenţa regiunii separatiste transnistrene, unde organele legale de drept şi control ale Republicii Moldova nu îşi pot exercita atribuţiile de serviciu . Amplasarea geografică la hotar cu Ucraina, precum şi susţinerea din afară a regimului anticonstituţional a favorizat considerabil sporirea numărului cazurilor de contrabandă comise de agenţii economici din acest teritoriu precum şi utilizarea acestui spaţiu de către alţi agenţi economici. La acest compartiment organele de resort au depistat mai multe scheme de comitere a contrabandei. Unele din cele mai simple scheme sunt următoarele. I. Agentul economic, care nu are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, întroduce prin contrbandă mărfuri, dat fiind faptul că hotarele între zona transnistreană şi Ucraina sunt absolut transparente. Aceste mărfuri ulterior sunt divizate în partide mai mici şi realizate în zona transnistreană sau pe întregul teritoriu al ţării fără achitarea taxelor şi impozitelor obligatorii. II. Agentul economic, care are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, dar dispune de depozite ori adresă juridică în zona transnistreană, importă bunuri materiale. Aceste bunuri sunt recepţionate, achitate taxele aferente care sunt mai reduse decît cele prevăzute de Legea Bugetului Republicii Moldova. Ulterior, bunurile sunt vîndute altor agenţi economici, deseori unor firme fantome. III. Agentul economic importă materie primă (marfă care în majoritatea cazurilor este supusă accizelor) pentru prelucrare. Această materie primă ulterior este reexportată agenţilor economici (firme fantome) de peste hotare, însă bunurile materiale rămîn în ţară şi sunt vîndute în Republica Moldova după schemele expuse anterior. În aceste cazuri este prejudiciat bugetul Republici Moldova cu sumele accizelor, ale taxelor vamale, taxei pe valoarea adăugată şi respectiv cu impozitul pe venit al întreprinderilor şi persoanelor fizice, precum şi cu acumulările la Fondul Social. Sursele obţinute de la comiterea crimelor transfrontaliere sunt utilizate la susţinerea economiei tenebre, care actual, conform unor studii, se estimează de la 40 pînă la 60 % din cea oficială. Aşezarea geografică a ţării şi acordurile internaţionale încheiate de Republica Moldova sunt utilizate la maximum de către infractorii din regiunea transnistreană (şi nu numai) în comiterea delictelor transfrontaliere. Pentru exemplificare vom analiza o schemă infracţională . Pe de o parte, între Republica Moldova şi România există acorduri ce stipulează printre altele şi importul mărfurilor fără achitarea taxei vamle ( cota “0”). Pe de altă parte, între Moldova şi ţările CSI sunt încheiate acorduri ce stipulează importul la cota “0” a mărfurilor provenite din aceste ţări . Folosind această situaţie, agentul economic din Moldova importă la cota “0” mobilă de origine română, care este solicitată pe piaţa Moldovei şi a ţărilor CSI. Pe parcurs sunt perfectate, prin coruperea reprezentanţilor organelor respective, acte ce confirmă deja originea moldovenească a mobilei, care ulterior este exportată în ţările CSI, fiind absolvită de două ori de obligativitatea de a achita taxele vamale. Este dificil de a combate fenomenul criminalităţii transfrontaliere cînd sunt prezente aspecte ale crimei organizate şi în speţă corupţia şi protecţionismul. În această ordine de idei, este alarmant faptul că angajaţii Departamentului Vamal, obligaţi prin exercitarea corectă şi integră a atribuţiilor de serviciu să contribuie la contracararea acestor crime grave, sunt remuneraţi cu salariu de circa 400 lei (30 USD), pe cînd coşul minim de consum actual este de circa 1200 lei . Impactul contrabandei, ca fenomen, pentru Republica Moldova este deosebit de grav, luînd în consideraţie bugetul ţării, mult mai mic în comparaţie cu bugetele altor ţări şi în special ale celor limitrofe: România şi Ucraina. Este important de menţionat internaţionalizarea contrabandei, exprimată prin iniţierea şi desfăşurarea activităţii structurilor criminale nu numai în ţară, dar şi în afara hotarelor Moldovei .

1) 2) 3) 4)

-

-

Astfel, Moldova intră în “grupul de sud-vest” – un grup de state care servesc drept exportatori ale paelor de mac, fiind chiar unul din cei mai mari în acest sens. Volumul acestui tip de contrabandă în totalul de contrabandă devine tot mai mare. Printre cauzele acestui fenomen, conform unui sonfaj efectuat în ţările CSI, se numără: - instabilitatea economică şi politică , caracteristică etapei actuale; - dotarea tehnico-materială insuficientă a serviciilor de combatere; - neconcordanţe în legislaţia şi activitatea organelor de drept în sfera respectiva. Pentru unificarea reglementărilor respective poate fi menţionat un şir de convenţii şi tratate internaţionale de domeniu, printre care: Convenţia Unică din 1961 privind substanţele narcotice. Convenţia ONU referitor la combaterea circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice şi psihotrope din 19.XII.1988. Rezoluţia ONU nr.S-17/2, adoptată în bază Raportului Comitetului special la sesiunea XVIII. Acordul din 21.X.1998 de la Kiev privind colaborarea între ministerele afacerilor interne în vederea combaterii circuitului ilegal al substanţelor narcotice. În baza instrumentelor juridice internaţionale în legislaţia mai multor state se includ restricţii de circuit a drogurilor şi altor substanţe de acest gen. Respectiv, Codul Penal al Republicii Moldova, art.75, al.II, interzice trecerea ilicită peste frontiera vamală a ţării a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive. Pentru combaterea contrabandei, precum şi pentru depistarea şi prevenirea cazurilor de corupţie în organele vamale şi de control financiar, organele de poliţie întreprind în permanenţă măsuri de intensificare a activităţii serviciilor de control la punctele vamale şi posturile fiscale mixte de control. Astfel, pe parcursul anului 2000 de către subdiviziunile MAI au fost depistate 192 cazuri de contrabandă ( cu 58,9 % mai mult compartiv cu anul 1999), cu un prejudiciu în consecinţă de circa 16 mln. lei (cursul de referinţă actual este de 1 USD = 13,5 lei). Pe baza acestor dosare a fost restituit prejudiciul material în valoare de aproape 11 mln. lei, sechestrate şi ridicate mărfuri în sumă de 3,41 mln. lei. Printre mărfurile sechestrate conform acestor dosare de către poliţia economico-financiară se numără: mărfuri industriale – 8,3 mln. lei; cafea – 2 mln. lei; zahăr – 1,2 mln. lei; lemn – 371 mii lei; motorină – 370 mii lei; benzină – 265 mii lei; alcool – 176 mii lei; ţigări – 175 mii lei; mobilă – 175 mii lei; articolele din piele – 173 mii lei. Din cele 192 de dosare penale circa 140 au fost transmise în instanţele de justiţie, iar celelalte se află în procedura anchetei preliminare, au fost clasate sau suspendate . În aceiaşi perioadă poliţia economico-financiară a perfectat 112 procese verbale administrative conform art. 161, semn.2 ( încălcarea modului de achiziţionare, păstrare, desfacere sau comercializare a valorilor materiale), art. 193 (încălcarea regulilor vamale), art. 152, semn.10 (transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor accizate nemarcate cu timbre de acciz) ale Codului cu privire la contravenţiile administrative. Pe baza acestor procese verbale au fost aplicate amenzi în sumă de 245 mii lei şi confiscate mărfuri în valoare de circa 4 mln. lei. În baza proceselor verbale administrative au fost confiscate în special mărfuri supuse accizelor: benzină – 158,5 mii litri, în valoare de 771 mii lei; motorină – 144,1 litri, în valoare de 552 mii lei; alcool – 4440,3 dal. în valoare de 1 664 mii lei; produse de tutungerie – în valoare de 799,3 mii lei.

-

-

-

Combaterea traficului ilicit cu mărfuri constituie o problemă majoră în consolidarea disciplinei financiare. În ultimul timp a apărut o tendinţă alarmantă de clasare de către organele de anchetă penală a dosarelor intentate în baza art. 75 al CP (Contrabanda). Motivul principal de adoptare a unor astfel de decizii este tratarea formulării “ … fie asociată de nedeclarea sau de declararea neautentică în documentele vamale sau alte documente de trecere a frontierei…” Acest fapt necesită elaborarea de către Departamentul Controlului Vamal a unei instrucţiuni sau regulament ce ar stipula ordinea şi procedura declarării la posturile vamale. Activitatea organelor de poliţie în domeniul contracarării şi prevenirii cazurilor de contrabandă şi traficului ilicit cu mărfuri nu este cea mai eficientă din următoarele considerente: 1. Lacunele existente la capitolul reglementării procedurilor de achitare a impozitelor şi taxelor aferente la importul mărfurilor şi serviciilor de către agenţii economici la punctele vamale de frontieră. Procedura existentă, prin care Departamentul Controlului Vamal eliberează borderouri de transport pentru întroducerea în teritoriul vamal a mărfurilor cu efectuarea ulterioară a procedurilor vamale pe parcurs de 72 de ore, stimulează indirect contrabanda . 2. Organele de poliţie, la documentarea şi acumularea probelor privind cazurile de contrabandă şi reţinere în flagrant delict a delicvenţilor, se confruntă deseori cu impedimente în accesul la bazele de date ale Departamentului Controlului Vamal din diferite considerente, inclusiv şi pentru că informaţiile solicitate prezintă secretul comercial al agenţilor economici. 3. Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, la documentarea şi efectuarea investigaţiilor, efectuarea măsurilor de anchetă etc., întîmpină dificultăţi în accesul în punctele de frontieră, unde lucrătorii Departamentului Vamal şi ai Departamentului Trupelor de Grăniceri îşi desfăşoară activitatea, uneori infracţională. Această situaţie este o încălcare flagrantă a prevederilor legii “Cu privire la poliţie” şi a legii “Cu privire la activitatea operativă de investigaţii”. În legătură cu trecerea producţiei alcoolice prin frontiera ţării, se consideră că pentru combaterea mai eficientă a corupţiei, protejarea pieţei de consum şi reducerea volumului de contrabandă sunt necesare următoarele acţiuni: interzicerea întroducerii pe teritoriul R.Moldova a alcoolului etilic de către agenţii economici, fără achitarea în prealabil a accizelor şi taxelor aferente (calcularea impozitelor se va efectua în baza documentelor de provenienţă şi însoţire a mărfii pînă la întrarea în ţară a alcoolului); agenţii economici, care importă alcool etilic în scopuri farmaceutice şi al producerii articolelor de parfumerie, eliberaţi conform Titlului III al Codului Fiscal de impozitele indirecte, urmează să achite accizele şi taxele aferente pînă la întroducerea alcoolului în ţară. Restituirea accizelor şi a taxelor se va efectua din Bugetul de Stat după ce agenţii economici locali vor confirma existenţa produsului finit; la exportul producţiei alcoolice agentul economic rezident va fi obligat să prezinte Departamentului Vamal al Republicii Moldova copiile declaraţiilor vamale ale ţării importatoare, care confirmă corespunderea asortimentului, costului şi volumului livrării cu cel real, astfel fiind excluse cazurile de includere denaturată a datelor în actele de însoţire şi respectiv tăinuirea impozitelor, iar organelor fiscale li se vor prezenta actele corespunzătoare ce confirmă recepţionarea, luarea la evidenţă contabilă a mărfii exportate de către agentul economic rezident al ţării importatoare. trebuiesc întreprinse măsuri în scopul stabilirii unor taxe egale la importul produselor petroliere şi altor produse accizate pentru întreaga ţară, inclusiv pentru zona transnistreană, unde sumele obligatorii pentru importul mărfii sunt mai reduse (cu circa 50 % la o tonă de benzină), fapt ce stimulează traficul ilicit cu aceste produse prin intermediul acestei zone. Recent, Parlamentul a adoptat Legea nr. 461-XV “ Privind piaţa produselor petroliere”, iar Guvernul a adoptat Hotărîrea nr. 1027 din 02.10.2001 “Cu privire la unele măsuri de implementare a Legii privind piaţa produselor petroliere”. În această ordine de idei MAI a elaborat un şir de propuneri care au avut drept scop reglementarea procesului de import, stabilirea unor preţuri cu amănuntul adecvate preţurilor de introducere a produselor petroliere în ţară, combaterea cazurilor de contrabandă şi trafic ilicit cu astfel de produse, a cazurilor de eschivare de la impozitare şi neachitare a taxelor obligatorii. Operarea modificărilor respective va obliga agenţii economici autohtoni să declare mărfurile (producţia) şi să achite toate impozitele, taxele şi alte plăţi la punctele vamale de frontieră, fapt ce ar

contribui pozitiv la încasarea deplină a taxelor respective la bugetul de stat. Totodată, aceasta va da posibilitatea de a verifica mărfurile, de a depista şi preîntîmpina traficul ilicit şi cazurile de contrabandă. Un alt aspect al criminalităţii transfrontaliere este traficul ilicit cu fiinţe umane. Gravitatea acestei activităţi criminale constă în aceea că infractorii acumulează sume băneşti considerabile, violează hotarele ţărilor, contribuie la extinderea reţelei de prostituţie, mărirea numărului de persoane neprotejate de stat şi aflate la cheremul structurilor criminale. Persoanele traficate deseori au în posesie acte falsificate, prezentându-se ca cetăţeni ai altor state . Spre exemplu, angajaţii poliţiei economicofinanciare au curmat activitatea ilicită a conducerii unei firme, care prin intermediul aeroporturilor oraşelor Odessa (Ucraina) şi Chişinău intenţionau, prin coruperea unor persoane cu funcţii de răspundere, să tranziteze ilegal grupuri de 5–7 cetăţeni ai Republicii Moldova în Portugalia pentru a fi amplasaţi în cîmpul muncii sau pentru a practica prostituţia.

-

-

CONCLUZII Situaţia criminogenă, inclusiv în domeniul combaterii infracţiunilor transfrontaliere, legate de corupţie şi protecţionism, sunt consecinţe ale următorilor factori: omisiuni şi lacune în desfăşurarea reformelor care la rîndul lor au favorizat criminalizarea economiei, acumularea capitalului tenebru şi apariţia criminalităţii organizate, diferenţierea socială bruscă; necorespunderea bazei de drept a activităţii judiciare şi de control şi supraveghere, fluctuaţia de cadre, nesoluţionarea problemelor de asigurare juridică, tehnico-materială, financiară; transparenţa frontierei de stat moldo+ukrainene, fapt ce a generat pătrunderea şi depasarea liberă în ţară a elementelor criminale, includerea Moldovei în sfera intereselor narcomafiei internaţionale, a traficanţilor de armanent, muniţii şi materiale explozibile, a banilor şi hîrtiilor de valoare false; activitatea comunităţilor transnaţionale şi naţionale care folosesc teritoriul, potenţialul, resursele şi cetăţenii Moldovei în interese criminale; coruperea funcţionarilor din organele de putere, cele de drept şi de control, extinderea diferitor abuzuri de serviciu şi încălcări de lege; nihilismul juridic al populaţiei, întipărirea în cunoştinţa maselor a stereotipului de comportament ilicit, neîncrederea în capacitatea organelor de drept de a proteja interesele persoanei, ale societăţii şi ale statului. Întru combaterea mai eficientă a corupţiei se propune : efectuarea expertizei criminologice a fiecărei legi, ordonanţe, hotărîri de Guvern, pentru excluderea condiţiilor, care ar putea genera acţiuni de corupţie şi fraude financiare; adoptarea unei legi cu privire la confiscarea bunurilor provenite pe cale infracţională ; perfecţionarea legislaţiei privind activitatea financiară şi modalitatea de înregistrare şi funcţionare a agenţilor economici; sporirea responsabilităţii pentru falsul de documente şi falsul în acte publice; depunerea declaraţiilor pentru tranzacţii estimate la mai mult de 10 mii lei pentru persoanele juridice, cu indicarea provenienţei lor, şi de 5 mii lei pentru persoanele fizice; elaborarea şi implementarea unui circuit integru al bazelor de date ale Inspectoratului Fiscal, Departamentului Vamal, Camerei de Comerţ şi Industrie, Camerei de Licenţiere, Departamentului Tehnologii Informaţionale; crearea unei baze de date despre persoanele şi organizaţiile care au fost identificate de organele de drept că practică activităţi ilicite; cooperarea eforturilor organelor de drept ale Republicii Moldova cu activităţile structurilor internaţionale în privinţa combaterii criminalităţii transfrontaliere; modificarea legislaţiei penale şi procesuale penale care ar prevede restituirea sumelor băneşti şi bunurilor materiale celor de la care persoanele cu funcţii de răspundere extorchează mită.

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova Academia ”Ștefan cel Mare”

REFERAT Modalități normative și faptice de comitere a infracțiunii de contrabandă

Autor: Graur Dorin gr.112 Verificat: Veaceslav Spalatu

Chișinău 2015