Realizarea şi exploatarea diapozitivelor, Vizionare [2, 1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

D. Morozan * FI. Mihăilescu

Realizarea 1i exploatarea diapozitivelor

lng. Dumitru Morozan

Florin Mihăilescu

Realizarea şi exploaf area diapozitivelor li Vizionare

Colecţia Foto-film

Editura tehnică Bucureşti

Hedaclo1· : arh. Ileana Nacu Tehnoredactor : Elena Geru Bun de tipar : 03.12.1980. Col i de tipar Plan�e: 8. C.Z. 77.063: 778.

:

4,25.

--,.-n ! -lr_e_p_r-ind - erea poligrafică „Olteni.a�, Craiov!l Str. Mihai Viteazul nr. 4

Corrumda

nr.

33î.

Hcpublica Socialiste! România

Cuprins Capi!(1!ul X. Vizionarea dlapozllivclor

5

I. 2. 3. 4.

Sisteme de vizionare . . Tehnica proiectiei diapozitivelor Ecranul de proiecţie . . . Corelarea parametrilor de bază ai proiecţiei

5 7 10 12

I. 2. 3. 4.

Magnetofonul Surse de program Mixajul . . . . . . Fonotecarea şi pregătirea finală a benzii .

14 16 20 25

Capilolul XI. Sonorizarea diapozitivelor .

C1pitolul XII. Diapozitivul spectacol A. Aborclarea

speclacolului

.

.

cliapora m a

14

27

28

I. :?. 3. 4. .5. Ci. 7.

Scenariul Textul vorbit . Muzica şi zgomotul Ritmul . Imaginea Montajul Echipa .

28 29 30 30 32 35 37

1. '2. 3. 4. 'i.

Alegerea Reglajele . Proiectia pe mai multe ecrane lnlănţuirea . Sincronizarea .

39 40 42 45 49

B. Practica .

39

3

Capitolul

X Vizionarea diapozitivelor

1. Sisteme de vizionare

Diapozitivele pot fi privite direct prin transparenţă sau cu ajutorul unor dispozitive optice speciale, denumite diavizoare. Cele mai multe, însă, sînt destinate vizionării cu ajutorul proiecţiei. Sistemul vizionării directe este utilizat cu eficienţă ca mijloc de agitaţie vizuală. Diapozitivele, în acest scop, se fixează pe panouri sau vitrine luminoase sub forma unor montaje de mai multe imagini subordonate unei idei sau teme; armonizate sub aspect cromatic şi aranjate cu simţ· decorativ şi ilustrativ (fig. 10.1). Procedeul întîmpină însă o serie de dificultăţi legate de costurile ridicate ale di a p o­ zi tivelor care trebuie realizate la dimensi uni mari şi de

Fig. 10.1. Panou de. diapozitive. 5

r�zistenţa scăzută a culorilor. Oricum, cei ca re au posi­ bilitatea de a aborda acest gen de diapozitive trebuie să

ia o serie de măsuri de protecţie a imagin ii împotriva de­ gradării rapide.

Durabilitatea culorilor poate fi prelungită, dacă ilumi­ narea panourilor se realizează cu becuri normale prin­ tr-un geam mat şi se asigură o ventilaţie bună pentru e limina rea căldurii. Trebuie, de asemenea, ferite imaginile diapozitivelor de lum ina solară şi a tuburilor de neon. Vizionarea cu ajutorul diavizoarelor este destul de de '> folosită. Aceasta conferă posibilitatea examinării şi se­ lectării dispozitivelor. Diavizoarele folosite în aces t scop sint dispozitive de construcţie simp lă . Ele asigură· ilumi­ na rea imaginii din spate printr-un geam mat. In partea fronială se găseşte fixată o lenlilă care permite mărirea imaginii. Există foarte multe tipuri de diavizoare, ce se clecse­ besc prin dimenisiuni, formă şi principiu de funcţionare . Pentru exemplificare, în fig. 10.2 sînt prezentate două ti­ puri mai r eprezent ativ e. Vizionarea prin intermediul proiecţiei se detaşează cu avantaje nete faţă de celelalte sisteme amintite. Proiecţia conferă o ambianţă, condiţii superioare ele receptivitate a

imaginii.

a) a

6

b)

Fig. 10.2. Tipuri de cliavizoare:

- diavlzor cu sursa proprie de iluminare (llatcrii de 1,5 V) ; b - diavlzor eu iluminare naturală.

Tehnica proie::;ţiei diapozitivelor s-a dezvoltat şi mo­ dernizat în ultimul timp foarte mult, atît în direcţia con­ slrucţiilor aparatelor de proiecţie dt şi pe linia ecranelor ele proiecţie. Amatorii au la dispoziţie· o gamă foarte va­ riată de diaproiectoare. Performanţele· la care s-a ajuns pe linia constructivă a acestora, a automatizării procesu­ lui de proiecţie, a son01�izării procesului de vizionare au deschis diapozitivului un drum sigur de dezvoltare la care ·.:or adera tot mai mulţi amatori.

2.

Tehnica

p roiec ţ i e i

dia1}()zitivelor

Calitatea proiecţiei diapozitivelor depinde atît de pe1·­ formanţele aparatului ele proiecţie c:ît şi de calitatea ecra­ nului. Aparatele de proiecţie produse astăzi într-o diversitate foarte mare pot fi diferenţiate după dimensiunile şi tipu­ rile ele diapozitive pentru care sînt destinate, forma con­ structivă, performanţele sistemului lumino-optic (sursă de lumină, calităţile condensatorului şi ale obiectivului), ca­ pacitatea magaziei cu diapozitive, gradul de automatizare etc. Pentru exemplificare, sînt prezentate cîteva tipuri de diaproiectoare. Aparatul Pentacon Aspectomat (fig. 10.3) reprezintă prototipul aparatului de format mic, accesibil amatorilor. Aparatul este dotat cu o magazie de diapozitive de formă dreptunghiulară, pentru 36 diapozitive, şi dispozi­ tiv de proiecţie a diafilmelor. Este echipat cu un obiectiv standard 2,8/80 mm şi cu lampă cu halogen de tensiune joaă 24 V/150 W. Aparatul întruneşte toate condiţiile pentru a realiza o proiecţie modernă şi confort.abilă. Poate fi cuplat cu di­ verse d ispozitive pentru automatizarea procesului de pro­ iecţie, ca dispozitivul TEMPORUS 2 pentru schimbarea automată programată a imaginilor, dispozitive de sincro­ nizare a sunetului cu imaginea, în cazul proiecţiei sincro­ nizate, ca· ASPECTON 2 sau SYNCRON AYK 010. Aparatul de proiecţie „KODAK CAROUSEL S-AV(fig. 10.4) răspunde perfect exigenţelor aduale în

2000"

7

Fig.

10.:J. Aparat de proiecţie „Pentacon Aspecto­ m,/ .,,.

V ;r-1//

/

/

/ / ,-t/ .... ""' / / / /'-;; � v� I� /, " ". ,,,, r , ;.,. 1nr '� l/,:V /. n.I v lrr I 1r 'rt it v /V

I I. r/ I// 'I !/

I/

/

5 7 9 11 13 15 17 1 15 2 25 3 1�6 1,75 2J5 2,75 Distanţa ( m) Formatul imaginii( ml

1 3

Fig. 10.11. Diagrama de corelare a pa­ rametrilor de bază ai proiecţiei.

derea luminozităţii, prin privirea dintr-o poziţie lateralii dintr-un unghi de circa 30°. Diagrama de proiecţie din fig. 10.11 permite determi­ narea cu suficientă precizie a valorilor necesare pentru ;:,iroiecţia diapozitivelor. Pentru aceasta se trasează linii •'.:lrizontale şi verticale de legătură între mărimile cunos­ •cute, mărimea căutată rezultînd din intersecţia acestora.

Exemplu : distanţa proiector-ecran este de 5 m, dis­ i:anţa focală a obiectivului este 100 mm, formatul diapozi1ivului 24X36 (mai exact 25X35 mm). Cit de mare va fi formatul imaginii proiectate ? Pentru determinare, se porneşte de la 5 m vertical pînă ila dreapta corespunzătoare distanţei focale de 100 mm. De acolo, pînă la dreptele pentru dimensiunile formatului pe orizontală şi în fine din nou vertical în jos, unde se citeşte dimensiunea imaginii : în exemplul luat 1,15X1,75. :Se poate porni şi de la formatul imaginii şi să se stabi­ ·1ească distanţa focală cea mai indicată sau distanţa dintre ;3paratul de proiecţie şi ecran. Luînd, de exemplu, dist;:i,nţa ele proiecţie de 4 m, realizabilă în locuinţele moderne, se •Jbţine distanţa focală uzuală de 85 mm a unui aparat de proiecţie pentru format mic, o lăţime a imaginii de circa 1,7 m. Distanţa de la care se priveşte trebuie să fie în acest caz de 3-4, adică 9'proximativ dublul lăţimii ima� .ginii.

13

Capitolul

XI Sonorizarea diapozitivelor Acest capitol îşi propune să atingă cîteva probleme le­ gate de ilustrarea unei suite de diapozitive cu sunet. Ama­ torii de înregistrări şi audiţii muzicale de bună calitate sînt numeroşi, iar experienţa lor în ac:est domeniu este foarte bogată. Nu este exagerat dacă spunem că exist{l acum o „epocă a magnetofonului". Aparatura şi documen­ tarea pentru sonorizare sînt mult mai bogate să se facă echiiibrnl nive le lor (tăria semna lel or ) . 1 n fig. 1 1.5 s e pr opune schema bloc a un ui m ontaj prin care să se poa tă e fectua com utările a bsolut necesare ope­ ra ţi ilor de mixaj . C om uta toarele Ki, K2, K3, K4, de 2X3 pozi ţii , reali zeaz ă : în pozi ţi a 1 inversarea intrăr ii stîngi pe can alul dre pt, în 2 trecerea stereo fonică n orm ală, iar în p oziţia 3 c omută intr area drea ptă pe canalu l s tîng. La ieşirea mixer ului , K� are o func ţie echivalentă c u cea a c om utat oare lo1· K, inversîn d ieşirile din mixer în intră ri le ampli fic at orului de înregistrare a magne to fon ului s au a lin iei de servici u. Intrerupă toare le I11 I2, I3, I4 transf ormă semna lul „s tere o" în semnal „ mon o". Deşi nu es te o schemă c om plicată , rec oman dăm ama­ tor il or de s on ori zări de di apozitive c are nu au cun oştinţe şi ex perienţă în prac tica a ma torice ască de elec tronică, să s oli�i te ajutor ul co leg ilor ce a:c tivează in clu buri tehnice 22

Fig. 1 Ll. Schema bloc a unui mixer stereofonic cu Lrc i Ms

-

modulul

canalului sting ; M D

intrări :

-

modulul canalului dr„pt

( . pista stin gă, dreaptă sau stereo ; 4 - mixer ; P - potenţiometru de r.eglare a niv elului căilor ce se mixează. 1,

2,

3 -

magne tofoane de redare ; M;

-

magnetofon

pe care se

00

�

10 01 Kl

-

I ST D

-

S

I

ST D

S

D

S

-{)?-

'ST

D

-�-

! !1�! î� i i

S D S

D

� P,

Fjg_ 11.7. Realizarea mhajului direct, fără preînregistrare

i 1 - microfon pentru înregistrarea textului ; 2 - microfon pentru zgo­ mote dln natură ; 3 - picup ; i - mixer : P1, , - potenţiometri de nlvel ;: M; - magnetofon de înregistrare a mixajului.

Variante se mai pot imagina. In general este bine ca în faz-a de mixaj să nu ameste­ căm imprimări directe cu preînregistrări pe bandă sau 24

disc, astfel incit să fie eliminată orice surpriză neplăcută de natură tehnică.

Tendinţa amatorilor de sonorizări este de a se com­ plica. Multe copieri succesive, mixaje .ancombrante, insta­ laţii complicate nu f.ac decît să duci'1 la risipă de timp,