Raport Special Cratima Ghid Complet Pentru Copilul Tau190724103204 [PDF]

Zitiervorschau

RAPORT SPECIAL

Cratima: un ghid complet pentru copilul tău 29 de Exemple și Explicaţii! Cum, Când și De Ce folosim corect cratima

Portal www.portalinvatamant.ro

Acesta nu este un Raport Special GRATUIT! Prețul de vânzare este de 57 lei. Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON. Cratima – un Ghid complet pentru copilul tău 29 de Exemple și Explicații - Cum, Când și De ce folosim corect Cratima © RENTROP & STRATON Senior Editor: George Straton Director General: Octavian Breban Manager Produs: Raluca Costache Manager Departament Editorial: Raluca Enescu Sursa foto copertă: www.bigstockphoto.com Puteţi consulta şi alte lucrări editate de RENTROP & STRATON la www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

CUPRINS CRATIMA - semnul ortografic cu mai multe funcții ................................................ Pag. 3

Cuvinte scrise cu cratimă – Gramatică ........................................................................ Pag. 7

Cuvinte scrise cu cratimă – Literatură ...................................................................... Pag. 13

© RENTROP & STRATON

2

www.rs.ro

CRATIMA Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții. Utilizările cratimei: 1. Are caracter: – permanent (dă-l, s-a dus, ți-l dă, du-o etc.) – accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am ) 2. Se folosește: – între cuvinte; – în interiorul cuvintelor; – în interiorul unor abrevieri. 3. Leagă: – cuvinte pronunțate fără pauză; – unele interjecții identice repetate accidental; – anumite prefixe pe baza derivatului; – prefixele: ne- și re-, prep. de, de la baza cuvântului care începe cu î-, atunci când se produce căderea acestuia; – componentele compuselor cu un grad mediu de sudură. Ale unor locuțiuni și ale structurilor cu anumite substantive + adjective posesive; – articolul hotărât enclitic sau desinența de unele cuvinte greu flexionabile; – formatul final al numerelor ordinale, fracționare, de numeralul cardinal corespunzător scris cu cifre; – componentele unor abrevieri. 4. Desparte: – silabele unui cuvânt pronunțat sacadat; – segmentele unui cuvânt în cazul despărțirii acestuia la capăt de rând. Cratima nu este precedată sau urmată de blanc [ ] ,,Uneori, una și aceeași cratimă poate cumula mai multe funcții; de exemplu pe lângă marcarea calității de compus poate nota și atașarea unui element gramatical sau/și producerea unor fenomene fonetice (la sfântu-așteaptă, ucigă-l-crucea)” (Precizări în DOOM 2). Cratima se folosește la: a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Roșiorii-de-Vede b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuată: (mă, mi, te, ți, vă, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) când se rostește împreună cu altă parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.) Acesta poate fi scris: – înaintea unui cuvânt: i-am dat, l-am văzut, te-ai dus, iată-mă etc. – intercalat: datu-i-ați, ad-o-ncoace, dându-mi-se, jucatu-v-ați etc. – la sfârșitul unui cuvânt: spune-mi, cheamă-i, luând-o, aduceți-vă aminte etc.

© RENTROP & STRATON

3

www.rs.ro

c) scrierea pronumelui reflexiv ale cărui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu deosebirea că acțiunea verbului se răsfrânge asupra subiectului: (mi (îmi), ți (îți), ne, vă, mă, te) și forme proprii accentuate: sie, sieși, sine, și ne ac centuate: și, își, se. Exemple: du-te, încheie-ți, plângându-și, s-a ivit, se-mpletesc, legănându-se, mă-ntâlnesc, ș-arătat, să-și termine etc. d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tares supărat, s-au dus, gândindu-s-au e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: plecat-au de dimineață, pleca-vom toți, duce-m-aș și eu f) contopirea într-o silabă a două cuvinte dintre care: – pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale. – pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place. – pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevărul? – pronume nehotărât + verb: Toate-s corecte. – adverb + pronume personal: Unde-l duc? – Prepoziție + articol nehotărât: Amintirile de-o vară. – conjuncție + pronume personal: Vino că-ți voi da. Cratima leagă: a) adjective posesive de substantive determinând grade de rudenie sau de relație socială: maică-mea, vecină-ta, bunică-mii, taică-tău, maică-mii, bătrânu-său, nevesti-mii; b) se pune cratimă între conjuncția și și cuvintele care încep cu: a, î, o, u (se pierde astfel o silabă): Exemple: Am un caiet și o carte. Și-mprejur se auzeau zgomote. Și-atunci au pornit la drum. A fost în excursie și-un prieten. Și-ncepe să cânte. c) între cuvântul nu (pronume negativ) și cuvinte cu care se rostește împreună: Exemple: n-aud / nu aud nu-i trebuie / nu îi trebuie nu-ncepe / nu începe n-ați citit / nu ați citit n-are / nu are n-am / nu am n-ai / nu ai n-aveți / nu aveți d) între cuvântul că și alte cuvinte cu care se rostește împreună sau cuvinte ca pronumele: îți, își, îmi: Exemple: c-am ajuns / Spune-i că am ajuns. c-aș încerca / Poate că aș încerca. că-ți arată / Crezi că îți arată? că-mi trebuie / Spune-i că îmi trebuie. că-și amintește / Auzi că își amintește. © RENTROP & STRATON

4

www.rs.ro

e) între cuvântul să și alt cuvânt din care s-a omis vocala e sau ă din să: Exemple: să-l păcălească / Vrea să-l păcălească. s-ajungi / Vrei să ajungi acasă? să-mparți / Vrei să împarți cu el? s-o văd / Doresc să o văd. f) cuvinte care încep cu î sau cu prepoziția în și se rostesc împreună cu cuvântul precedat: Exemple: A fost odată ca-n povești. Mircea însuși mână-n luptă. Vijelia-ngrozitoare. (M. Eminescu, Scrisoarea III) Cratima se mai folosește: 1. În propoziție, când un cuvânt repetat formează o unitate. Exemple: Gânduri-gânduri trec prin mintea mea. Încet-încet a părăsit ședința. Cete-cete de copii au plecat cu colinda. 2. În interorul unor expresii formate din două cuvinte. Exemple: În pădure se auzi dintr-o dată trosc-pleosc! Ici-acolo se zărește un ochi de pământ. Nitam-nisam s-a supărat pe mine. 3. Între două numerale care arată un număr aproximativ. Exemple: Am așteptat trenu-n gară două-trei ore. I-am oferit mamei trei-patru panseluțe. Suntem în grup vreo patru-cinci copii. 4. În cuvinte care arată limitele unei distanțe. Exemple: Șoseaua Râmnicu Vâlcea-Pitești este asfaltată. Pe distanța Craiova-Timișoara circulă tren electric. 5. În cuvinte care arată un interval de timp. Exemple: Vacanța mare este în perioada 15 iunie-15 septembrie. În perioada 1 iulie-1 august sunt plecată în străinătate. Observație! Fac excepție expresiile: între orele 14 și 15, 12 și 13. Formularea 14-15, 12-13 este greșită. 6. Legarea unor cuvinte care se repetă identic sau cu unele modificări: doar-doar, încet-încet, prea-prea, poate-poate, încet-încetișor, singur-singurel. 7. Atașarea unor prefixe sau sufixe: ex-ministru, ex-prim-ministru, ex-președinte. 8. La scrierea cuvintelor: x-ul, x-urile, al XI-lea, a 11-a, lt-major, N-V, S-E, locotenent-major, nord-vest, sud-vest, cel de-al X-lea Congres, cea de-a zecea, nevoie (absența vo in ței), pre-text (ceea ce precedă un text), a re-crea (a crea din nou). Observație! Se scriu într-un cuvânt: nevoie (necesitate), pretext (pretins motiv), a recrea (a se destinde). © RENTROP & STRATON

5

www.rs.ro

Se mai scriu cu cratimă: 1. Adjectiv + adjectiv: bun-platnic, instructiv-educativ, literar-artistic, rău-platnic, albiargintii (globuri), dulci-acrișoare (mere), alb-negru (televizoare), galben-închis. 2. Adjectiv + vocala de legătură ,,o” + adjectiv: economico-financiar, greco-catolic, româno-american, ruso-român. 3. Adverb + adjectiv: bine-crescut (cuviincios), bine-cunoscut (celebru), bine-venit (oportun, agreat), nou-născut, propriu-zis, sus-numit, așa-zis, sus-pus, așa-numit. 4. Substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv: est-european, nord-american, nordvestic, sud-dunărean. 5. Adverbe compuse: azi-mâine, azi-noapte, astă-iarnă, alalteieri-dimineață, dis-de-dimineață, dintr-adins, dintr-acolo, dintr-odată, după-amiază, după-masă, într-adins, într-adevăr, într-acolo. 6. Interjecțiile compuse: cioc-boc, haida-de, hodoronc-tronc, tranca-fleanca, hop-așa, hopa-țopa, tura-vura, tic-tac. 7. Prepoziția compusă ,,de-a” din locuțiunile: de-a berbeleaca, de-a baba-oarba, de-a latul. 8. Adjectiv + substantiv: bună-credință (onestitate), bună-cuviință (politețe), bun-gust (simț estetic), bun-plac, bun-ră mas (adio), bun-simț (decență), rea-credință, rea-voință, dublu-casetofon, triplu-sec, dublu-decalitru, triplu-voal. Observație! Se scrie într-un cuvânt: bunăstare (prosperitate). Se scrie separat: bună creștere (bună dezvoltare). Se scrie sudat: triplu salt. Se scrie separat: dublu ve, triplu exemplar. 9. Pronume + substantiv: prim-balerin, prim-ministru, prim-plan, prim-procuror, primsecretar, prim-solist, prim-viceprim-ministru. Observație! Se scriu separat: primul nostru ministru, primul nostru procuror. 10. Substantiv + adjectiv: argint-viu (mercur), coate-goale (persoană săracă), făt-frumos (tânăr frumos), gură-spartă (persoană care vorbește mult), mama-mare (bunica), sânge-rece (calm), vorbă-lungă (persoană care vorbește mult). 11. Prepoziția ,,după” + substantiv: după-masă, după-amiază. 12. Substantiv + prepoziție + substantiv: arbore-de-cacao, câine-de-mare, drum-de-fier, floare-de-colț, piatră-de-var. 13. Substantiv + substantiv în nominativ: an-lumină (unitate de lungime), © RENTROP & STRATON

6

www.rs.ro

bloc-turn, cal-putere (unitate de măsură), câine-lup, contabil-șef, cuvânt-cheie, mașinăcapcană, pasăre-muscă, zi-muncă, zi-lumină. 14. Substantiv articulat + substantiv în genitiv: calul-dracului (libelulă), ciuboțica-cucului (plantă), ochiul-boului (plantă), raza-vânturilor (reprezentare grafică), floarea-soarelui (plantă), cerul-gurii (palatul bucal). 15. Izolări de propoziții, majoritatea epitete: gură-cască (persoană distrată), ducă-se-pe-pustii (dracul), fie-iertatul (răposatul), fluieră-vânt (haimana), papă-lapte (nătăfleață), soare-apune (punct cardinal), soare-răsare (punct cardinal), ucigă-l crucea (dracul), ucigă-l toaca (dracul), zgârie-brânză (persoană zgârcită), zgârie-nori (construcție foarte înaltă). 16. Tipuri izolate: ca-la-Breaza (dans), cuvânt-înainte (prefață), mai-mult-ca-perfect (timp verbal), terchea-berchea (persoană de nimic) etc.

GRAMATICĂ A 1. ai / a-i 

ai 

art. m. (ai mei)



interj. (Ai! ai! ce frig e!)



subst. m., usturoi, mamifer (Am folosit ai pentru prepararea fripturii.)



vb. pred. (Tu ai două cărţi interesante.)



vb. aux. (Ai reuşit să termini desenul.)



a-i, prep. + pr. (A-i da dreptate este foarte important pentru el.)



aşi, subst. m. (El are doi aşi în mână.)



a-şi, prep. + pr. refl. (A-şi aminti de copilărie e minunat.)



aţi, vb. aux. „a avea”, indicativ, perfect compus (Aţi ajuns târziu acasă.)



a-ţi, prep. + pr. (A plecat pentru a-ţi cumpăra un cadou.)

2. aşi /a-şi

3. aţi / a-ţi

© RENTROP & STRATON

7

www.rs.ro

C 4. cai / c-ai 

cai, subst. m., animal (Bunicii mei au foarte mulţi cai.)



c-ai 

conj. + vb. aux. „a avea”, indicativ, perfect compus (Am observat c-ai dispărut de la masă.)



prep. + art. genit. (Hainele lui sunt ca-i acestuia.)



pr. inter. m. şi f., sg. şi pl. (Care a sosit primul? Nu ştiu

5. care / c-are 

care

care a intrat la facultate.) 

adj. pr. m. şi f., sg. şi pl. (Eu observ care copil e atent la lecţie.)



vb. „a căra”, conjunctiv, prezent (Trebuie să care toţi sacii.)





subst. n. (În depărtare se văd mai multe care.)



conj. + vb. „a avea”, indicativ, prezent (Eu cred c-are

c-are

foarte mult curaj.) 

conj. + vb. aux. „a vrea”, indicativ, viitor popular (Simt c-are să plângă.)

6. căi / că-i 

căi 

subst. f. (În viaţa lui a mers pe mai multe căi greşite.)



vb. „a se căi”, indicativ, prezent (El se căi că nu a învăţat suficient.)



că-i

© RENTROP & STRATON



conj. + vb. „a fi”, indicativ, prezent (Ştiu că-i supărat.)



conj. + pr. pers. (Ştiu că-i convine să se uite la televizor.) 8

www.rs.ro

7. cea / ce-a 

cea, art. demonstrativ (Ea e fata cea frumoasă.)



ce-a, pr. rel./inter. + vb. aux. „a avea”, indicativ, perfect compus (Mi-a spus ce-a scris.)

8. cei / ce-i 



cei 

articol demonstrativ (Copiii cei cuminţi sunt ai mei.)



pr. demonstrativ (Cei de acolo se joacă.)



adj. pr. demonstrativ (Trebuie să asculţi de cei bătrâni.)



pr. rel./inter. + vb. „a fi”, indicativ, prezent, (Ce-i acolo?)



pr. rel./inter. + pr. pers., pers. a III-a (Banii ce-i dă sunt

ce-i

foarte mulţi.)

D 9. dai / da-i 

dai, vb. indicativ, conjunctiv (Ce-mi dai? Ce să-mi dai?)



da-i, conj. + vb. „a fi” indicativ, prezent (Copilul e mic, da-i puternic.)



dea, vb. „a da”, conjunctiv, prezent (Să dea o mână de ajutor!)



de-a, prep. + prep. / articol genitival (E un fel de-a spune. / E o prietenă

10. dea / de-a

de-a mea.)

I 11. iar /i-ar 



iar, 

conj. (Profesorul predă lecţia, iar elevii sunt atenţi.)



adv. (Iar ai întârziat?)

i-ar, pr. + vb. auxiliar „a avea”, condiţional-optativ (I-ar fi dat mai multe informaţii dacă ar fi cerut.)

12. iau / i-au © RENTROP & STRATON

9

www.rs.ro



iau, vb. „a lua”, indicativ sau conjunctiv (Eu iau două cărţi de la bibliotecă. Mi-a spus să iau doar note bune.)



i-au, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (I-au spus să înveţe mai mult.)

L 13. la / l-a 



la 

prep. (Merg la bibiliotecă.)



subst. m. („La” este o notă muzicală.)

l-a, pr. + vb. auxiliar „a avea” indicativ, perfect compus (L-a întâlnit anul trecut la mare.)

14. lai / l-ai 

lai, adj. m., pl. laie, negru sau negru amestecat cu alb (Părul lui nu e lai.)



l-ai, pr. + vb. auxiliar „a avea” indicativ, perfect compus; condiţionaloptativ (Tu l-ai chemat. Tu l-ai aprecia dacă ar merita.)

15. laş / l-aş 



laş 

subst., lipsit de curaj (S-a comportat ca un laş.)



adj. (Omul laş e deplorabil.)

l-aş, pr. + vb. auxiliar „a avea”, condiţional-optativ (L-aş aprecia dacă ar merita.)

16. laţi / l-aţi 

laţi, adj. m. pl., largi (El e un om cu umeri laţi.)



l-aţi, pr. + vb. auxiliar „a avea” indicativ, perfect compus; condiţionaloptativ (L-aţi văzut trecând pe stradă? L-aţi vizita acasă?)

17. lei / le-i 

lei, subst. m, unitate monetară, animal (Am cheltuit mulţi lei azi. Emisiunea despre viaţa unor lei mi s-a părut foarte educativă.)



le-i, pr. + vb. auxiliar „a vrea”, indicativ, viitor popular (Dacă vrei să îi ajuţi le-i dărui multe jucării.)

© RENTROP & STRATON

10

www.rs.ro

M 18. mai / m-ai 



mai 

adv. (Să mai citeşti şi azi!)



subst. m. (În luna mai înfloresc cireşii.)

m-ai, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus, condiţionaloptativ (M-ai văzut în parc. M-ai ajuta dacă aş avea nevoie?)

19. mia / mi-a 



mia 

subst. comun f. (Mia este puiul oii.)



subst. propriu (Mia este sora mea.)



num. (Am cheltuit mia pe care mi-ai împrumutat-o.)

mi-a, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (Mi-a dat o mână de ajutor.)

20. miau / mi-au 

miau, interj. (Se aude miau! din grădină.)



mi-au, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ perfect compus (Mi-au spus numai minciuni.)

21. mie / mi-e 

mie 

pron. (Spune-mi şi mie o poveste frumoasă!)



num. (Totul costă mai mult de o mie de lei.)



mi-e, pr. + vb. „a fi”, indicativ, prezent (Mi-e ruşine de faptele lui.)



nai, subst. n., instrument (A cântat foarte frumos la nai.)



n-ai

N 22. nai / n-ai



adv. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, prezent (Tu n-ai dreptate niciodată.)

© RENTROP & STRATON

11

www.rs.ro



adv. + vb. auxiliar „a avea”, conditional-optativ (N-ai vrea să mâncăm o îngheţată?)

23. naş / n-aş 

naş, subst. m., persoană care ţine pruncul în timpul botezului (Am găsit un naş potrivit pentru băieţelul meu.)



n-aş, adv. + vb. auxiliar „a avea”, condițional-optativ (N-aş vrea să te superi pe mine.)

24. noi / n-oi 

noi, pr. (Să mai vii pe la noi!)



n-oi, adv. + vb. auxiliar „a vrea”, indicativ, viitor popular (N-oi desena nimic dacă n-oi avea inspiraţie.)

25. nuia / nu i-a 

nuia, subst. f., vergea (L-a atins cu o nuia.)



nu i-a, adv. + pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (Nu i-a spus nimic.)

S 26. sa / s-a 

sa, pron. (Cartea sa e pe bancă.)



s-a, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (S-a dus la piaţă.)

27. sau / s-au 

sau, conj., ori (Vii sau pleci?)



s-au, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (Copiii s-au dus la ştrand.)

Ţ 28. ţie / ţi-e 

ţie 

© RENTROP & STRATON

pron., (Ţie îţi dau şi partea mea.) 12

www.rs.ro



vb. „a ţine”, conjunctiv, forma populară (I-a spus să ţie de sac.)



ţi-e, pr. + vb. „a fi”, indicativ (Ţi-e teamă de mine?)



va, vb. auxiliar „a vrea”, indicativ, viitor (Prietenul meu va participa la

V 29. va / v-a

un concurs.) 

v-a, pr. + vb. auxiliar „a avea”, indicativ, perfect compus (V-a spus că nu va veni la întâlnire.)

BONUS – Cuvinte cu cratimă LITERATURĂ A * Aleodor-Împărat (P. Ispirescu, Aleodor-Împărat) * Aripa-Frumoasă (I. Pop-Reteganul, Aripa-Frumoasă) * Aude-bine (nume de câine, I. Pop-Reteganul, Lupul cu cap de fier)

B * Baba-Bișa (I. Slavici, Zâna Zorilor) * Baba-Boanța (I. Slavici, Florița din codru) * Baba-Cloanța (I. Pop-Reteganul, Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța) * Baba-Coaja (Vrăjitoare, Anestită sau Stâncă în mitologia populară) * Baba-Hârca (Vrăjitoare, P. Ispirescu) * Baba-Răcoroaia (Legende) * Bate-Munți-în-Capete (Frâncu și Condrea, Agheran Viteazul) * Bujor-Aflat (G. Catană, Bujor-Aflat) * Busuioc-Verde (Speranța, Busuioc-Verde)

© RENTROP & STRATON

13

www.rs.ro

C * Cârnă-Semne (Frâncu și Cândrea, Agheran Viteazul) * Cheleș-Împărat (P. Ispirescu, Făt-Frumos cu păr de aur) * Ciuda-Lumei (alt nume dat mamei Pădurei, I.G. Sbiera, Fata Ciudei) * Ciută-Nevăzută (I. Pop-Reteganul, Pipăruș Petru și Floarea Înflorită)

D * Dan-Voinicul (D. Stăncescu, Dan și bivolii albi) * Danciu-țiganul (I. Slavici, Rodul tainic) *De-cu-seară (I. Pop-Reteganul, Crâncu, vânătorul codrului) * De-către-ziuă (I. Pop-Reteganul, Crâncu, vânătorul codrului)

F * Fata-Ciumei din capul lumei (A.A. Tuducescu, Aripa-Câmpului) *Fata-Rupe-Haine (Sbiera, Fata-Rupe-Haine) *Farmă-Pietre (Fundescu, Cei trei frați de cruce) *Faurul-Pământului (P. Ispirescu, Greuceanu) *Făt-Frumos (P. Ispirescu, Făt-Frumos cel rătăcit) *Făt-Frumos din lacrimă (M. Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) *Firicel-Petru (Mena, Firicel-Petru) *Freacă-Piatră (P. Ispirescu, Tei-Legănat)

G *Galben-de-Soare (P. Ispirescu, Ileana Sânziana) *Galben-de-sub-Soare (I. Pop-Reteganul, Din fată, fecior) *Ganul-Tiganul (I. Pop-Reteganul, Ganul-Țiganul) *Greul-Pământului *Greu-ca-Pământul (nume de câine, I. Pop-Reteganul, Lupul cu cap de fier)

H *Harap-Alb (I. Creangă, Harap-Alb) *Hoțu-Împărat (P. Ispirescu, Hoțu-Împărat)

© RENTROP & STRATON

14

www.rs.ro

I *Iutele-Pământului *Ina-Dinia (I. Pop-Reteganul, Trist copil și Ina-Dinia) *Inimă-Putredă (I. Pop-Reteganul, N.D. Popescu, Spate fată și Inimă Putredă) *Ionică-Făt-Frumos (M. Pompiliu, Ionică-Făt-Frumos) *Ioniță-Făt-Frumos (P. Ispirescu) *Ion-Pară-Împărat (I. Pop-Reteganul) *Ivan-Turbincă (I. Creangă, Ivan Turbincă)

J *Jumătate-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop (P. Ispirescu, Aleodor Împărat)

L *Leica-Boldeica (cățeaua Sf. Vineri, Schott, Vilis Viteazul) *Ler-Împărat (N.D. Popescu, Feciorul lui Pop-Împărat și fata lui Ler-Împărat)

M *Mama-Ciumei (stăpâna ielelor năzdrăvane, M. Pompiliu, Ileana Cosânzeana) *Mia-Ioan (I. Pop-Reteganul, Mia-Ioan) *Miezilă-miez-de-noapte (Ov. Bârlea, Petrea Făt-Frumos) *Moș-Adam și moașa Iova (balade) *Moș-Călugăr (Bologa, Voinic-de-Plumb) *Mama-Pădurii (nume frecvent în foarte multe basme)

N *N-aude (nume de lup, Gh. Sima, Busuioc și Mărghiran) *Na-greul-pământului (nume de urs, Gh. Sima, Busuioc și Mărghiran) *Nan-din-Găvan (P. Ispirescu, Nan-din-Găvan) *Na-Greul-Pământului (nume de urs, P. Ispirescu, Copiii Văduvei) *N-avede (numele lupului, Fundescu, N-aude, N-avede) *Negru-împărat (I. Slavici, Zâna Zorilor) *Nu-Știu-împărat (G. Catană, Prințesa Nu-Știu) © RENTROP & STRATON

15

www.rs.ro

O *Omul-cât-cotul sau Barbă-Cot (N.D. Popescu Fata din dafin) *Omul-Drăgostilă (A. Tuducescu, Aripa Câmpului) *Omul-Foamea (A. Tuducescu, Aripa Câmpului) *Omul-Fugilă (A. Tuducescu, Aripa Câmpului) *Omul-Setea (A. Tuducescu, Aripa Câmpului) *Omul-Țintilă (A. Tuducescu, Aripa Câmpului) *Omul-Zgriburilă (A. Tuducescu, Aripa Câmpului) *Omul-Vede-Bine (A. Tuducescu, Aripa Câmpului)

P *Păsări-Lăți-Lungilă (I. Creangă) *Parisan-Voinicul (I. Pop-Reteganul, Voinicul Parisan) *Petre-Făt-Frumos (Ov. Bârlea, Petre-Făt-Frumos) *Petre-Fiul-Oii (Arsenie, Petre-Fiul-Oii) *Petrea-Piperiul (I.G. Sbiera, Petrea, Făt-Frumos și zânele) *Petru-Cenușă (G. Catană, Petru-Cenușă) *Petru-Firicel (A. Scott, Petru-Firicel) *Pir-împărat (Ov. Bârlea) *Pipăruș-Petru (I. Pop-Reteganul)

R *Razuna-Doamna-Florilor (G. Catană, Razuna-Doamna-Florilor) *Rochiță-Roșioară (Ov. Bârlea) *Roșu-împărat (Fundescu)

S *Scutură-Munții (I. Pop-Reteganul, Fiul-Oii) *Sfarmă-Piatră (Schott, Petru-Firicel) *Spân-fără-de-Moarte (Bota, Spân-fără-de-Moarte) *Spulberă-vânt (Speranța, Busuioc-Verde) *Spaima-Zmeilor (Fundescu, Spaima-Zmeilor) © RENTROP & STRATON

16

www.rs.ro

*Statu-Palmă-Barbă-Cot (G. Catană, M. Lupescu, Tei-legănat) *Stelia-Zâna (Pamfile, Zâna Stelia) *Sucnă-Murgă (sucnă = regionalism arhaic = fustă, I. G. Sibera, Sucnă-Murgă) *Sur-Vultur (D. Stăncescu, Sur-Vultur) *Suta-Ioan (Măldărescu, Suta-Ioan)

T *Talpa-iadului (I. Creangă) *Tortă-Cot-Barbă-de-un-Cot (P. Ispirescu, Dunăre Voinicul) *Tei-legănat (G.G. Sbiera, Tei-legănat) *Toader-Flămândul (Frâncu și Condrea Toader flămândul) *Trifan-hăbăucul (I. Pop-Reteganul, Trifan-hăbăucul)

U *Urmă-Galbină (I. Pop-Reteganul, Urmă-Galbină și Pipăruș Petru) *Ușor-ca-Vântul (I. Pop-Reteganul, câinele Sf. Duminici în Lupul cu cap de fier)

V *Vasilică-Viteazul (N.D. Popescu, Vasilică-Viteazul) *Vâj-Baba (I. Pop-Reteganul, Crâncu, vânătorul codrului) *Vede-bine (I. Pop-Reteganul, câinele Sf. Miercuri în Lupul cu cap de fier) *Verde-împărat (I. Pop-Reteganul, Urmă-Galenă și Pipăruș Petru) *Vilis-Viteazul (A. Schott, Vilis-Viteazul) *Viteazul-cu-mâna-aur (G. Dem Teodorescu, Viteazul-cu-mâna-aur) *Voinicul-cu-cartea-în mână-născut (P. Ispirescu, Voinicul-cu-cartea-în mână-născut) *Voinic-de Fier (Bologa, Voinic-de Plumb) *Voinic-de Plumb (Bologa, Voinic-de Plumb) *Voinic-de Tei (L. Săineanu,Variante pentru Tei-Legănat)

Z *Zori-de-zi (M. Eminescu, Călin, file din natură) *Zmeoaica-Pământului (P. Ispirescu, Țugulea) ******** © RENTROP & STRATON

17

www.rs.ro

V-ar mai putea interesa: Culegere de teste rezolvate la limba romana si matematica pentru clasa a II-a www.culegere-clasa2.stiinta.ro

Culegere de teste rezolvate la matematica pentru clasa a IV-a www.culegere-clasa4.stiinta.ro

Culegere de teste rezolvate la limba si comunicare - limba engleza pentru clasa a VI-a www.romana-clasa6.stiinta.ro

Culegere de exercitii rezolvate la matematica pentru clasa a VIII-a www.matematica-clasa8.stiinta.ro

Culegeri de teste rezolvate la romana pentru Bacalaureat - profil uman si real www.romana-bac.stiinta.ro

Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45 E-mail: [email protected] © RENTROP & STRATON

18

www.rs.ro