Raport de Constatare Tehnico Științifică [PDF]

Zitiervorschau

Modelul IV. Anexa – Raport de constatare tehnico-științifică

Ministerul de Interne Inspectoratul de poliție al Capitalei Serviciul Criminalistic

Raport de constatare tehnico-științifică Nr. 153.596 din 17. 12. 1993

Specialist: Col. P.Ghe, din Serviciul Criminalistic al Poliției Capitalei. Constatarea tehnico-științifică a fost dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București prin rezoluția motivată nr. 2628/P/1993. OBIECTUL CONSTATĂRII: îl constituie interpretarea urmelor de culoare brun-roșcat (sânge), descoperite pe pereții, pardoseala și ușile apartamentului nr. 9 din bl. E9, et. 1, situat în București pe B-dul Brașov nr. 15, sector 6, cu ocazia cercetării locului faptei în cazul omorului a cărui victimă a fost M.I. ÎNTREBĂRI FORMULATE: 1. Să se precizeze modul de producere a acestor urme. 2. Să se precizeze poziția victimei și a agresorului în momentul producerii acestor urme. Pentru executarea lucrării, în ziua de 9 decembrie 1993, m-am deplasat la fața locului, în prezența procurorului N.M și lt. Col. D.D, unde am examinat, fotografiat și măsurat urmele de culoare brun-roșcat (sânge) de pe pereții, ușile și dușumeaua apartamentului. Constatările sunt expuse în prezentul raport. CONSTATĂRI Urmele ce fac obiectul examinării se prezintă sub formă de stropi, picături, mânjituri, îmbibări și se găsesc răspândite cu intensitate mai mare în holul de la intrarea în apartament, în bucătărie și pe covorul din sufragerie. I. Urmele din bucătăria apartamentului

În bucătărie există trei grupuri de urme: unul este constituit din cele rămase pe peretele din stânga intrării ( și a fost marcat cu litera A pe foto 1), al doilea (marcat lu litera B) se găsește pe podeaua de ciment, iar al treilea (marcat cu C) pe ușa de acces în bucătărie. Pe peretele din stânga intrării (în zona indicată cu A pe foto 1), se observă trei grupuri principale de urme sub formă de mânjituri. Ele sunt plasate descendent față de linia ce delimitează partea inferioară a peretului (acoperită cu vopsea crem), de partea superioară acestuia (acoperită cu humă sau var). Linia de demarcație este trasată la înălțimea de 1,5 m față de podea. Urma A2 (foto 3) este constituită dintr-o mânjitură de dimensiuni mari, orientată oblic de jos în sus suprapusă peste numeroși stropi de dimensiuni mici, având forme de elipse și cercuri. În dreapta acestei mânjituri, se observă o dâră oblică, ascendentă, orientată într-un unghi de aprogimativ 90 față de mânjitură. Această dâră ( notată cu d în foto 3) se întinde până în apropierea liniei de demarcație de la cota 1,5 m. Prin prelungirea și unirea diametrelor mari ale urmelor alungite, am determinat proiecția punctului din care au țâșnit stropii de sânge (Pc). El putea fi situat la înălțimea de aproximativ 1,2 m , față de podeaua încăperii. Dâra de stropi marcată cu ,,d,, putea proveni de la mișcarea bruscă a sursei de stropi; ca sursă a stropilor de sânge se poate considera instrumentul de lovire. Urma A3 (redată în foto 3) are formă de mânjitură verticală, concavă, cu lățimea maximă de 14 cm. Concavitatea este orientată ușor spre stânga. În interiorul concavității se observă două urme create prin stropire, care au fost apoi mânjite. Partea superioară a urmei concave este situată la 105 cm, iar cea inferioară la 90 cm față de podea. Forma concavă a umei poate fi explicată prin contactul peretului cu cotul unei mâini îmbrăcată cu un obiect de imbrăcăminte având mânecile suflecate. Mânecile fiind murdare sau imprimat pe perete, iar antebrațul nu. Urma A1 (prezentată în foto 4) are forma unei urme digito-palmare, dinamice, creată prin stratificare cu o substanță brun-roșcată (sânge). Aspectul dinamic este dat de alunecare mâinii de la dreapta spre stânga. În jumătatea superioară a urmei se observă amprentele statice (fără evidențierea desenului papilar), lăsate de falangetele degetelor arătător, mijlociu, inelar și mic, precum și urma dinamică a degetului mare care pleacă din partea de jos a urmei și se continuă până în stânga, în sensul de mișcare a mâinii care a creat urma. Urmele de pe podeaua bucătăriei (marcate cu B în foto 1) sunt compuse dintr-un grup de picături de formă circulară, cu margini netede sau ușor zimțate, toate grupate pe o suprafață

dreptunghiulară, cu lungimea de 80 cm și latura de 30 cm, aflată lângă peretele din stânga intrării sub urmele A1-3 descrise anterior. Forma rotundă a urmelor și diametrul acestora cuprins între 1 și 20 mm demonstrează că s-au format prin cădere de la înălțimi variabile, cuprinse între 1 m și 1,8 m. Urmele de pe ușa bucătăriei ( marcate cu C în foto 1) cuprind: -

Urmele dinamice de prindere (sau sprijinire) ce se întind pe muchie și suprafața interioară ( cea dinspre interiorul bucătăriei) deasupra sistemului de închidere ( marcate cu litera ,,e,, în foto 8 și 9);

-

Urmele dinamice de sprijinire aflate în apropierea geamului ușii pe partea exterioară ( notate cu ,,f,, în foto 8);

-

Urmele dinamice de ștergere orizontale, rămase în intervalul dintre mânerul broaștei și geamul ușii (notate cu ,,g,, în foto 8);

-

Stropii de formă rotundă și alungită, imprimați în trei zone sub partea inferioară a geamului (marcată cu litera ,,h,, în foto 8) la nivelul urmelor orizontale de ștergere deasupra mânerului clanței și în partea inferioară a ușii;

-

Urme dinamice de sprijinire, rămase pe clanța ușii (marcate cu litera ,,i,, în foto 8 și 9). Analiza și interpretarea în corelație a urmelor din interiorul bucătăriei demonstrează

existența a două momente principale ale luptei dintre agresor și victimă. Primul moment s-a consumat lângă peretele din stânga intrării, la distanța de 30-50 cm, acolo unde au rămas urmele marcate cu A și B. Victima aflată în picioare, fiind lovită în cap, după ce si-a dus instinctiv mâna la rană și s-a murdărit de sânge, s-a aplecat ușor, apoi s-a rezemat cu cotul și palma dreaptă de perete și a plecat spre ieșirea din bucătărie. Al doilea moment s-a consumat lângă ușa bucătăriei. Ajungând la ușă, victima a prinso cu mâna dreaptă de muchie, puțin deasupra sistemului de închidere, s-a sprijinit apoi de mânerul clanței și a trecut peste prag ștergând cu mâna și cu mâneca ușa. Pe tot parcursul drumului străbătut, stropii de sânge țâșneau din plaga/plăgile de la capul victimei. II. Urmele din holul de la intrare în apartament Privind din ușa bucătăriei, se observă pe partea dreaptă a holului în intrarea în apartament ușa camerei transformată în depozit, o porțiune din peretele sufrageriei și ușa sufrageriei. Pe ușa camerei depozit, pe tocul acesteia și pe peretele sufrageriei, la înălțimea de 46 cm față de podea, se constată mai mulți stropi de sânge și mânjituri răspândite pe o arie

aproximativ dreptunghiulară cu lungimea de 75 și înălțimea de 64 cm ( arie marcată cu litera D în fotografia nr. 10 și redată integral în foto 11). Pe podeaua holului, în dreptul urmelor marcate cu D se constată prezența unui grup compact de picături în formă circulară, cu diametrul de 10 mm ( marcate cu litera E în foto 12 și 13). Grupajele de urme de pe ușă, perete și podea (marcate cu majusculele D și E) dovedesc că în acest loc victima a staționat o perioadă scurtă de timp și s-a sprijint de tocul ușii și de perete. Pe partea opusă ușii camerei depozit, la o distanță de cca 90 cm, pe peretele nișei frigiderului, pe care este montată o oglindă la înălțimea de 71 cm față de sol, iar deasupra ei, cuierul. Pe colțul din stânga jos, se constată prezența unei mânjituri dense de sânge ( marcată cu majuscula F1 în foto 14). Sub oglindă, pe perete, 32 cm față de podea, se constată deasemenea o mânjitură mare de sânge. Pe podea și pe perete, se constată scurgeri și bălți de sânge ( marcate cu F2 și F3 în foto 14). Prezența urmelor marcate cu F1-3 poate fi explicată prin căderea victimei cu capul spre cuier, după staționarea temporară din punctul E sau prin schimbarea poziției în luptă cu agresorul. În partea opusă cuierului, respectiv în spatele ușii de acces în apartament, pe peretele holului, se găsesc mai multe urme de adâncime create prin dislocarea tencuielii (notate cu G în foto 15). În același colț al holului, în machetă, este îmbibată o cantitate mare de sânge ce formează baltă cu diametrul de aproximativ 30 cm ( marcată cu H în foto 15). Pereții ce delimitează colțul menționat prezintă numeroase urme sub formă de stropi; urme asemănătoare se constată pe pardoseala de ciment și pe partea inferioară a ușii de acces în apartament. Gruparea urmelor din stânga ușii de acces în apartament justifică ipoteza că în acest loc victima a primit mai multe lovituri în cap, fiind deja căzută la podea. În timpul aplicării loviturilor, corpul contondent folosit de autor a lovit de mai multe ori peretele la înălțime mică față de podea. Corpul victimei a rămas o perioadă de timp întins pe mochetă până s-a scurs cantitatea de sânge ce a format balta de sânge notată cu H. Mocheta din hol s-a deplasat din poziția inițială, atunci când agresorul a vrut să mute corpul victimei prin târâre. Probabil că aceasta l-a determinat să ridice victima și s-a transporte pe sus cu opriri repetate pentru odihnă în punctele L și M din sufragerie (marcate în foto 16) unde au rămas îmbibări de sânge.

Analizând în corelație toate urmele de sânge aflate în bucătăria, holul și sufrageria apartamentului, putem formula următoarele: CONCLUZII 1. Urmele de sânge aflate în apartamentul nr. 9 al bl E9 situat în București, B-dul Brașov nr. 15, unde a fost săvârșit omorul asupra lu M.I, au fost create prin stropire, picurare, mânjire și îmbibare în locurile precizate detaliat în cuprinsul prezentului raport. 2. Victima si agresorul au avut pe parcursul luptei, aproximativ pozițiile precizate mai jos: -

La începutul atacului, victima s-a aflat în picioare, în bucătărie, lângă peretele din stânga intrării. După ce a fost lovit în cap cu un corp dur, care i-a produs o plagă deschisă din care a țâșnit sângele, a dus instinctiv mâna la rană, prilej cu care s-a murdărit de sânge pe întreaga palmă și, probabil, mâneca îmbrăcămintei. S-a rezemat apoi cu cotul și palma pe peretele bucătăriei, după care a pornit spre ieșire. Ajungând la ușa bucătăriei, care se găsea în poziție deschisă, s-a sprijinit cu mâna de muchia acesteia, de mânerul broaștei și de suprafața exterioară, înaintând spre holul de la intrarea în apartament. Pe tot acest parcurs, agresorul a continuat, probabil, să lovească victima.

-

În dreptul ușii de acces în camera depozit, victima s-a oprit un moment, rezemându-se de tocul stâng al acesteia. În acest loc, loviturile agresorului s-au intensificat provocând căderea victimei spre cuierul aflat în dreapta ușii de la intrare în apartament.

-

Tinzând să ajungă la această ușă, victima s-a deplasat (în genuchi) sau a fost trasă de agresor, cu capul în colțul din stânga ușii de la intrare în apartament, loc în care agresorul i-a aplicat mai multe lovituri cu un obiect alungit care în traiectoria sa a atins și peretele, producând dislocarea tencuielii.

-

După aceste lovituri, victima a rămas un timp întinsă pe mochetă, cu capul în locul unde a fost găsită balta de sânge.

-

Agresorul a ridicat apoi victima și, cu trei opriri succesive, a transportat-o prin sufragerie în holul de lângă baie.

Specialist Criminalist, Col. P.Ghe. Fotografii atașate la raport:

*** Preluat din ,,Interpretarea criminalistică a urmelor la locul faptei, de Pășescu Ghe., Editura Național, București 2000,p. 457 - 467