Psihodiagnostic. S4 - Testele de Inteligenta. Matricile Progresive Raven [PDF]

Zitiervorschau

Teste de inteligență MATRICELE PROGRESIVE RAVEN STANDARD

PSIHODIAGNOSTIC SEMINAR 4

Scurt istoric Începutul secolului XX – apariția primelor teste de inteligență Binet & Simon – prima ”scară metrică a inteligenței” (30 de itemi) pentru identificarea elevilor cu retard mintal Stanford – Binet Intelligence Scale (denumirea apărută în 1916, după o revizuire a lui Terman)

O dată cu declanșarea Primului Război Mondial, a apărut necesitatea testelor care pot fi aplicare pe grupuri mari de persoane The Army Alpha (Yerkes, Președintele APA)

1939 – prima versiune a Scalelor de inteligență Wechsler (The Wechsler-Bellevue Intelligence Scale W-B)

Teste de inteligență De grup

Individuale

•Matricile Progresive Raven •Testele Henmon-Nelson pentru abilități mentale •Testul Kuhlman-Anderson •Testul analogiilor matriceale •Testul Miller pentru analogii •Testul raționamentului nonverbal •Testul Otis-Lennon pentru abilitate școlară •Testul Wonderlic pentru selecția personalului •Testul canadian pentru abilități cognitive •Testul SRA

•Testul Wechsler de inteligență pentru copii •Testul Wechsler de inteligență pentru adulți •Scala de inteligență Stanford-Binet •Testul de inteligență Cattell •Scala Merril-Palmer •Testul de desen Goodenough-Harris •Scala Leiter de inteligență pentru adulți •Testul Kaufman •Testul labirintului Porteus •Testul Slosson Mitrofan & Mitrofan, 2005 Testarea psihologică – Inteligența și aptitudinile

Testul Raven Prima formă a testului – în 1938 Măsoară funcţia intelectuală nonverbală

 capacitatea inductivă  înţelegerea relaţiilor spaţiale  abilitate de structurare perceptiv - motrică a spaţiului  factori non-intelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivaţie etc.)

Probe MPR MPR-c (color)

6 – 11 ani Persoanele cu deficienţă mentală

MPR-s (standard)

Persoanele peste 7 ani

MPR-a (avansaţi)

Persoanele cu inteligenţă superioară

La vârsta adultă, se începe cu MPR-s. Dacă scorurile indică deficiență mentală, se aplică MPR-c. Dacă scorul este extrem de ridicat, se aplică MPR-a. Dacă scorul nu este extrem, nivelul QI rezultat permite încadrarea subiectului într-o categorie de inteligență.

MPR-s (standard)

Prezentarea testului 1.Seria A 12 matrici 2. Seria B 12 matrici 60 de itemi (matrici)

3. Seria C 12 matrici 4. Seria D 12 matrici 5. Seria E 12 matrici

Fiecare item - un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (“matrice”), din care lipseşte o parte (un element) În urma examinării matricei, subiectul trebuie să decidă care este figura unică (din cele 6 sau 8 variante) potrivită pentru “încheierea” corectă a matricei. Fiecare serie prezintă o temă diferită.

Seria A

Stabilirea de relații în structura matricei continue

Seria “A” Stabilirea de relaţii în structura matricei continue Cuprinde matrici statice cu modele omogene

Subiectul poate să răspundă corect prin: • analiza şi diferențierea perceptivă fină a elementelor matricei • înţelegerea relaţiilor între elementele structurii • identificarea părţii lacunare • completarea marginilor părţii lacunare cu fiecare figură din cele 6, date sub matrice • sinteza marginilor.

Seria B

Analogii între perechile de figuri ale matricei

Seria “B” Analogii între perechile de figuri ale matricei Fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IVlea lipseşte În itemii B1 şi B2, cele 4 părţi ale matricei sunt identice. În itemii următori, elementele diferă şi formează un întreg cu o structură relaţională logică Subiectul poate să răspundă corect prin: • stabilirea analogiei dintre figuri • diferenţierea treptată a elementelor (capacitatea de a concepe simetria între figuri) Elementul potrivit se alege din 6 figuri

Seria C

Schimbări progresive în figurile matricei

Seria “C” Schimbări progresive în figurile matricei Matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte. Figurile prezintă modificări continue de poziţie şi schimbări spaţiale dinamice, care determină îmbogăţirea figurilor atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care lipseşte). Subiectul poate să răspundă corect prin: • descoperirea schimbărilor progresive ale figurilor în interiorul matricei Elementul potrivit se alege din 8 posibilități

Seria D

Permutări, grupări de figuri în interiorul matricei

Seria “D” Permutări, grupări de figuri în interiorul matricei Matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte. Principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical Subiectul poate să răspundă corect prin:

• urmărirea regularităţii consecutive a figurilor şi alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbării complexe). Elementul potrivit se alege din 8 posibilități

Seria E

Descompuneri în elemente ale figurilor matricei

Seria “E” Descompuneri în elemente ale figurilor matricei Matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte.

Subiectul poate să răspundă corect prin: •operaţii de abstractizare şi sinteză dinamică ce au loc în procesul gândirii superioare

• observarea evoluţiei complexe, cantitative şi calitative, a şirurilor cinetice (dinamice) • operaţii algebrice (adunare, scădere) efectuate asupra elementelor matricei. Elementul potrivit se alege din 8 posibilități

Modalitate de utilizare Aplicarea probei (consemn, caiet de test, foaie de răspuns) Cotarea probei în note brute; Calcularea scorului pe serii şi scorul total. Calcularea discrepanțelor, validarea rezultatelor Se transformă notele brute în QI

În funcţie de valoarea QI, se identifică în ce categorie de inteligenţă se încadrează subiectul testat.

Desfăşurarea examinării Individual

sau

Colectiv

sau

Rezolvarea în ritm propriu (nu mai mult de o oră)

Aplicare Timp limitat

Timpul mediu necesar: 40-50 minute.

Ritmul normal: până la timpul maxim de 60 de minute. Sub 30 de ani ritmul rezolvării testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 minute Pentru aplicarea în scopul ierarhizării membrilor unui anumit grup (ex. selecţia profesională) este preferabilă respectarea unui timp limită (maxim de 30 minute). Testul măsoară în acest caz și capacitatea efectivă de rezolvare într-un timp dat.

Consemn Examinatorul indică subiecţilor modul în care trebuie să răspundă la itemi Oferă indicaţii pentru primele probe, pentru a se asigura că au înţeles ce au de făcut Le precizează faptul că toate probele sunt obligatorii şi că nu au voie să revină asupra unui item din urmă Le indică ce trebuie să facă dacă doresc să modifice un răspuns Le precizează timpul alocat pentru rezolvare

Desfăşurarea examinării Examinare colectivă Se distribuie fiecărui subiect un exemplar din test (sub formă de caiet) şi o fişă personală pentru înregistrarea răspunsurilor Caietul test rămâne închis până la semnalul dat pentru începerea probei Subiecţii completează întâi datele personale în rubricile corespunzătoare ale fişei de cotare

Prezentarea instrucțiunilor; Începerea testării.

Examinare individuală Examinatorul prezintă instrucțiunile (consemnul) și notează datele personale ale persoanei testate

Începerea testării; examinatorul notează răspunsurile subiectului în fişa de cotare.

Cotarea răspunsurilor SE ACORDĂ 1 PUNCT PENTRU FIECARE RĂSPUNS CORECT.

C O TA M A X I M Ă = 6 0 D E P U N C T E

Cote parţiale (numărarea răspunsurilor corecte pentru fiecare serie) Seria A

Seria B

Seria C

Seria D

Seria E

Cota totală

(numărarea răspunsurilor corecte pentru întregul test) Seria A

+ Seria B

+

Seria C

+ Seria D

+

Seria E

Validarea rezultatelor (calculul discrepanţei) Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin ghicire, unele din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s). Cote parţiale așteptate

Cote totale Cotele parţiale realizate

-

Cotele parţiale așteptate

=

Discrepanța fiecărei serii

SCORUL TOTAL COMPUS DIN COTE PARȚIALE CARE PREZINTĂ DISCREPANȚE DE PESTE DOUĂ PUNCTE NU POATE FI ACCEPTAT CA FIIND O ESTIMARE PRECISĂ A CAPACITĂȚII INTELECTUALE GENERALE.

Interpretarea rezultatelor Cota brută, adică numărul total de răspunsuri corecte obţinute de către subiect, nu are semnificaţie psihologică luată izolat. Ea primeşte valoare diagnostică în raport cu:

1. Rezultatele standardizate (etalon)

2. Comportamentul subiectului în situaţia de examen

Interpretarea cantitativă

Interpretare calitativă

Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea nivelului de inteligenţă generală al subiectului.

Raportarea performanţei comportamentul manifestat subiect în timpul examinării

la de

MPR-c (color)

MPR-c (color) Cuprinde 36 itemi, împărțiți în trei seturi: A, Ab, B Măsoară: Nivelul dezvoltării intelectuale Capacitatea de observație Gândirea clară Timp necesar: aproximativ 15-30 minute

MPR-a (avansaţi)

MPR-a (avansaţi) Două seturi de itemi Setul I: 12 itemi Setul II: 36 itemi

Itemi similari cu cei din MPRs, dar mult mai dificili

8 variante de răspuns Aplicarea durează în jur de 60 – 90 de minute

Aplicație La testul MPR-S(Matricele Progresive Raven – Standard), o persoană cu vârsta de 36 de ani obține un punctaj de 35 de puncte. a. știind scorurile obținute de subiect pentru fiecare serie (seria A: 12, seria B: 6, seria C:8, seria D:7 și seria E:2) și compoziția normală a scorului (seria A: 11, seria B: 8, seria C:7, seria D:7 și seria E:2), stabiliți dacă proba poate fi folosită cu scop diagnostic (tabel 8) b. denumiți seria cu discrepanța cea mai mare c. stabiliți care este coeficientul de inteligență al acestui subiect, știind că pentru vârsta de 16 – 30, unui scor de 35 de puncte îi corespunde un QI de 88 (tabel 4), iar performanta așteptată la vârsta de 35 de ani este 97 și pentru 40 de ani este de 93 (tabel 5)

QI (30  60 ani ) 

QI (16  30 ani )  100 %(tabelQI )

d. precizați ce nivel de inteligență are acest subiect (tabel 6)

Bibliografie Kaplan, R.M. si Saccuzzo, D.P. (2001). Psychological Testing, Principles, Applications and Issues, Wadsworth Thomson Learning, Fifth Edition.

Mitrofan, N, Mitrofan, L. (2005). Testarea psihologică – inteligenţa şi aptitudinile, Editura Polirom, Iaşi