PROTETICA [PDF]

Zitiervorschau

INTREBARI PROTETICA ȚICLEANU CLAUDIA, SERIA II, GRUPA 14. ÎNTREBĂRI PROTETICĂ Capitolul 2: Diagnostic casts and related procedures 1 Pentru o amprentă cu alginat ce dimensiune a lingurii trebuie aleasă și de ce? R: (p. 43) Pentru o amprentă cu alginat trebuie aleasă lingura cea mai mare care se potrivește întrun mod confortabil în gura pacientului, deoarece o cantitate mai crescută de material (alginat) va asigura un raport suprafa ță/ volum mult mai pu țin susceptibil la pierdere/ absorb ție de apă, ceea ce determină o mai mare stabilitate dimensională a amprentei. 2

Prin montarea modelelor în ocluzor, care este cauza principală de apari ție a erorilor, ce fel de eroare apare cel mai des și unde anume? R: (p.46) Cauza principală a erorilor este diferen ța dintre pozi ția axei balama terminale a pacientului și cea existentă la ocluzor, care este semnificativ mai mică la ocluzor fa ță de componenta dentară ce urmează a fi restaurată. Apar astfel contacte premature, mai ales pe partea nelucrătoare.

Capitolul 5: Periodontal considerations 3 Care sunt principalele cauze de apariție a bolilor parodontale ? R (p.147) : Principalele cauze de apari ție a bolilor parodontale sunt : placa microbiană, tartrul, pelicula dobândită, materia albă și resturile alimentare. 4

În ce clase de afectare a furcației radiculare este indicată și eficientă, în majoritatea cazurilor, premolarizarea? R (p.160) : La majoritatea pacien ților, clasele II și III de afectare a furca ției radiculare sunt cel mai eficient tratate prin premolarizare.

Capitolul 6: Mouth preparation 5 Când se recomandă realizarea restaurărilor din rășini compozite și ce la ce trebuie să fim aten ți în momentul folosirii lor ? R (p.180) : Rășinile compozite se recomandă în cazul leziunilor dentare de mici dimensiuni sau în cazul leziunilor pe din ții frontali. În momentul folosirii lor trebuie realizat un control riguros al umidită ții. 6

Care este linerul recomandat, atnci când realizăm restaurări din rășini compozite ? R: (p. 185) : Se recomandă folosirea unui CIS.

Capitolul 7: Principles of tooth preparation 7 De ce este necesară prepararea corectă a dinților la nivel axial, și care sunt zonele cu consecin țele cele mai grave în cazul unei șlefuiri insufieciente? R: (p. 217) : Prepararea insuficientă duce la supraconturarea viitoarei lucrări protetice, adică la formarea de retentivități ce duc în timp la inflama ție gingivala. Zonele cu consecin țele cele mai grave sunt spa țiile interproximale și furca țiile din ților laterali. 8

Care sunt factorii care dau cea mai mare reten ție a lucrării protetice: R: (p.237) : Factorii care determină cea mai mare reten ție sunt: un bont cu fe țele laterale paralele cu axul lung al dintelui, o suprafa ță mare de contact, o suprafa ță rugoasă a bontului și folosirea

unui ciment de tipul rășinilor adezive. Capitolul 13: Implant-suported fixed prostheses 9 La ce distan ță dintre osul alveolar interdentar și contactul interproximal va fi prezentă sau nu papila interdentară? R (p.393) : La o distan ță între osul alveolar și contactul interproximal mai mică de 5 mm va fi prezentă papila interdentară, iar la o distan ță mai mare de 8 mm, de obicei, aceasta nu va exista. 10 Ce distanță minimă trebuie să existe între implant și fa țele orală, respectiv vestibulară a osului alveolar? R ( p. 392) : Între implant si fe țele orală respectiv vestibulară a osului alveolar trebuie asigurată o grosime osoasă de minim 1 mm. Capitolul 14: Tissue management and impression making 11 De ce nu este recomandată folosirea repetată a firului de evic țiune gingivală ? R ( p. 437) : Folosirea repetată a firului de evic țiune gingivală poate determina retrac ție gingivală. 12 Care sunt avantajele și dezavantajele polieterilor și la ce trebuie să avem grijă în momentul folosirii lor? R ( p. 442) : Avantaje: stabilitate dimensională, fidelitate crescută, timp scurt de priză și există și o variantă de amestecare auto. Dezavantaje: Sunt foarte rigizi după priză, se îmbibă cu fluide și au un timp scurt de lucru. Trebuie să avem grijă în momentul dezinser ției amprentei de pe câmpul protetic deoarece există riscul fracturării dinților. Capitolul 15. Interim fixed restorations 13 Care sunt criteriile biologice pe care trebuie să le satisfacă o lucrare protetică provizorie? R: (p 466 – 468) : O lucrare protetică provizorie trebuie să asigure: protec ție pulpară, sănătatea ț esutului parodontal, compatibilitate ocluzală și prevenirea fracturării bontului . 14 De ce nu sunt indicate rășinile acrilice la realizarea unei lucrări protetice provizorii pe bonturi vitale? R (p.479) : Rășinile acrilice dau o reac ție puternic exotermă în momentul polimerizării, reac ție ce poate afecta pulpa din ților vitali. Capitolul 16. Communicating with the dental laboratory 15 Care sunt responsabilită țile medicului dentist în rela ția sa cu tehnicianul ? R (p.509) Medicul dentist trebuie să: ofere instruc țiuni, să trimită amprente, înregistrari de ocluzie etc. foarte precise, să verifice adaptarea lucrărilor, să transmită materialul, culoarea din care se vrea lucrarea protetică, să dezinfecteze tot ceea ce trimite în laborator și să returneze lucrarile care nu se potrivesc. 16 În cazul unei lucrări protetice metalo – ceramice, când este recomandată proba lucrării? R ( p.523) : În cazul unei lucrări metalo-ceramice este recomandată proba lucrării după realizarea componentei metalice, înainte de aplicarea componentei fizionomice ( cermica). Capitolul 17: Definitive casts and dies 17 Care sunt cerin țele pe care trebuie să le îndeplinească modelul? R: (p. 526) : Modelul trebuie să reproducă atât suprafe țele preparate cât și cele nepreparate ale

dintelui / din ților de restaurat, din ții imediat adiacen ți prepara ției nu trebuie să prezinte goluri, suprafețele care sunt implicate în ocluzie sau propulsie trebuie să permită pozi ționare cât mai bună a articulației și toate țesuturile moi relevante trebuie reproduse. 18 Care este relația intermaxilară cea ma bună după care trebuie să se facă montarea modelului de lucru? R (p.544) : Relația intermaxilară cea mai bună după care trebuie să se facă montarea modelului de lucru este relația centrică, deoarece aceasta îi permite doctorului să studieze toate mișcările efectuate de mandibula pacientului. Capitolul 18: Wax patterns 19 Pe ce suprafe țe ale bontului se aplică die spacer și care este grosimea ideală pentru stratul de ciment? R (p. 556-557) : Die spacerul se aplică pe toate suprafe țele bontului, exceptând zona imediat adiacentă cu marginea lucrării. Spațiul ideal pentru ciment trebuie să fie între 20 si 40 de microni. 20 De ce este necesară o amprentă care să înregistreze minim 0,5 mm sub prepara ție ? R ( noti țe curs 2) : Dacă medicul realizează o amprentă ce înregistrează minim 0,5 mm sub preparație, îi furnizează profilul de emergen ță al dintelui, ce ajută tehnicianul să realizeze o machetă foarte precisă a fetelor axiale ale dintelui. Capitolul 19: Framework design and metal selection for metal – ceramic restorations 21 Cum putem afla ce cantitate de aliaj este necesară pentru realizarea unei lucrări protetice fixe? R: ( notițe curs 4) : Pentru a afla ce cantitate de aliaj este necesară pentru realizarea unei lucrări protetice se poate folosi formula: Greutatea machetei de ceară x densitatea aliajului/ densitatea cerii 22 De ce nu se mai folosește Cu pentru a mări duritatea aliajelor high-noble , în lucrările metalo – ceramice ? R : ( p.606) : S-a renunțat la folosirea Cu, deoarece acesta modifică, în timp, culoarea ceramicii folosite pentru componenta fizionomică. Capitolul 20: Pontic design 23 Prin ce se caracterizează Clasa a II-a a clasificării modificărilor crestei edentate după Siebert? R (p.619) : Modificările tip clasa II a crestei edenrate sunt caracterizate prin pierderi în sens vertical de țesut osos. 24 Care sunt pașii ce trebuie urma ți pentru a păstra arhitectura alveolară a unei breșe edentate? R (p.623) : Pentru a păstra arhitectura alveolară a breșei edentate trebuie să : se realizeze o extracție atraumatică, să se realizeze un raport cu creasta tip ovat , să se realizeze o lucrare protetică provizorie, extinsă apical cu 2,5 mm, ce trebuie să albeasca mucoasa la așezarea pe câmpul protetic și trebuie să se men țină 12 luni după extrac ție. Capitolul 21: Retainers for partial removable dental prostheses 25 Care este metoda indirect-directă de realizare a unei coroane pentru o proteză mobilizabilă deja existentă? R (p. 665) : Pentru a realiza o coroană prin metoda indirect directă, se reface forma ini țială a bontului cu rășină acrilică autopolimerizabilă, coroana din acrilat realizată se transferă pe modelul de lucru unde sunt corectate eventualele defecte cu ceară și apoi se realizează procesul uzual de turnare a viitoarei coroane.

26 Ce trebuie să respecte designul cro ș etelor protezelor mobilizabile? R ( p. 652) : Designul trebuie să permită ca for ț ele exercitate în timpul mi ș cărilor masticatorii ș i în timpul insertiei ș i dezinser ț iei protezei să se transmită în axul lung al din ț ilor fără a produce leziuni, trebuie să respecte cerin ț ele pacientului ș i să permită autocură ț irea. Capitolul 22 : Investing and casting 27 Care sunt cele trei tipuri de expansiune ale materialului de ambalat ? R: (p.687) : Cele trei tipuri de expansiune sunt : expansiune de priză, expansiune higroscopică ș i expansiune termică. 28 Cum ne putem da seama că sunt gata de turnare aliajele de tipul Ni-Cr ș i Co? R (p. 698) : Lingourile de Ni-Cr sau Co sunt gata de turnare atunci când, sub ac ț iunea căldurii, marginile ascu ț ite ale lingoului încep să se rotunjească. Capitolul 23: Description of color, color-replication process, and esthetics 29 Care sunt cele 3 proprietă ț i ale culorilor? R ( p.710) : Cele trei proprietă ț i ale culorilor sunt : satura ț ia( chroma) , nuan ț ă ( hue) ș i strălucire ( value ). 30 Care sunt culorile indicate pentru cabinetul dentar, uniforma doctorului ș i a asistentei pentru a nu afecta evaluarea coloristică ? R (p. 714) : Se recomandă pastelurile sau griurile neuter, cu o satura ț ie de maxim 4 unită ț i pe scara Munsell. Capitolul 25 : All-ceramic restorations 31 Când este cel mai greu de respectat principiul esthetic cu ajutorul restaurărilor integral ceramic ? R (p. 796) : Cel mai dificil de respectat principiul esthetic în realizarea unei lucrări protetice fixe este atunci când trebuie restaurat doar unul dintre cei doi incisivi centrali superiori. 32 Care sunt slăbiciunile sistemului Cerec pentru coronae total ceramice? R ( p. 790) : Slăbiciunile sistemului Cerec sunt imprecizie a închiderii marginale ș i relief ocluzal ș ters. Capitolul 26: Resin- bonded fixed dental prostheses 33 Care sunt principalele ț e luri ale protezelor fixe cimentate cu ră ș ini? R (p. 805) : Principalele ț e luri ale protezelor fixe cimentate cu ră ș ini sunt: înlocuirea din ț ilor lipsă ș i conservarea ț e suturilor dentare. 34 Care sunt avantajele protezelor fixe cimentate cu ră ș ini? R (p.811) : Avantaje : Conservare de ț e sut dentar, prepara ț ia este limitată de obicei la nivelul smal ț ului, apar rar leziuni ale pulpei dentare, nu este necesară anestezia înaintea ș lefuirii, se pot plasa în întregime supragingival, nu este necesară mereu realizarea unei proteze provizorii, timpul de lucru este foarte mic ș i proteza poate fi corectată ulterior. Capitolul 27: Fiber-reinforced composite fixed prostheses 35 Care sunt indica ț iile protezelor fixe integral composite? R (p. 832-833) : -restaurarea din ț ilor antagoni ș ti unei PPM sau PPT, care au cerin ț e estetice ridicate , - Pentru a scade for ț ele exercitate pe din ț ii antagoni ș ti - Realizarea de prepara ț ii conservatoire , intracoronare pe din ț ii stâlpi - Posibilitatea de a lega conectorul de dintele stâlp - La pacien ț ii cu alergii la metale

-

Metoda rapidă de realizare a unei proteze fixe provizorii

36 Cum se poate corecta culoarea unei lucrări protetice integral composite? R ( p. 840) : Culoarea se poate corecta prin alegerea unei ră ș ini de cimentare mai închisă sau mai deschisă. Capitolul 28: Connectors for partial fixed dental prostheses 37 Care sunt cele două clase mari de conectori pentru PFDP? R ( p. 843-845) : Cele două clase mari de conectori sunt : conectori rigizi ș i conectori non-rigizi. 38 Care sunt cele trei tipuri de conectori rigizi ? R ( p. 847) : Cele trei tipuri de conectori rigizi sunt : cast connectors, soldered connectors ș i loop connectors. Capitolul 29 : Finishing the cast restoration 39 Care este obiectivul principal în finisarea fe ț ei interne a lucrării protetice? R ( p. 870) : Obiectivul principal este minimalizarea disolu ț iei stratului de ciment. 40 Care este obiectivul principal al finisării marginii externe a unei lucrări protetice? R ( p. 878) : Prin finisarea marginii externe a unei lucrări protetice se urmăre ș te realizarea unei suprafe ț e cât mai fine care sa se continuie cu marginea prepara ț iei. Capitolul 30 : Evaluation, characterization and glazing 41 Cum se decimenteaza o lucrare protetică provizorie? R ( p. 887) : O lucrare protetică provizorie se decimentează prin aplicarea u ș oară a unui hemostats sau Backhaus towel clamp pe fe ț ele vestibulară sau orală, ș i se încearcă mobilizarea lucrării cu miscări vestibule-orale. Se mai pot folosi ș i special band removers. 42 Cu ce se poate verifica prezen ț a sau absen ț a punctelor de contact ? R ( p. 894) : Prezen ț a sau absen ț a punctelor de contact se poate verifica cu banda Miller. Capitolul 31 : Luting agents and cementation procedures 43 Care este cimentul de elec ț ie pentru cimentările provizorii ? R (p. 909) : Cimentul de elec ț ie pentru cimentările provizorii este pasta oxid de zinc eugenol. 44 Care sunt tipurile de cimenturi pentru cimentările definitive? R ( p. 910 – 913) – fosfat de zinc -policarboxilat de zinc - cimenturi ionomere de sticlă -Zoe ranforsat - Cimenturi ionomere de sticlă modificate cu ră ș ini - cimenturile pe bază de ră ș ini Capitolul 32: Postoperative care 45 Care sunt metodele de prevenire a cariilor de la nivelul rădăcinii ? R ( p. 932) : Principalele metode de prevenire a cariilor de la nivelul rădăcinii sunt : corectarea dietei ș i realizarea de fluorizări. 46 Când este foarte dificil de detectat clinic fractura unui conector? R ( p. 936) : Fractura unui conector este greu de detectat atunci când din ț ii lipsă prezintă un bun

support osos ș i mobilitate minimă.

Capitolul 1 Ce cuprinde examenul intraoral? P12 Examinarea tesuturilor moi, dintilor si a parodontiului. Se examineaza limba, planseul bucal, vestibulul bucal, mucoasa obrajilor, palatul dur si palatul moale. 2 Ce informatii putem obtine cu ajutorul radiografiilor panoramice? P20 Radiografiile panoramice furnizează informații utile privind prezen ța sau absen ța din ților. Ele sunt deosebit de utile în evaluarea molarilor de minte și incluziilor, evaluarea osului înainte de plasarea implantelor, și de screening al crestei edentate pentru evidentierea(detectarea) resturilor radiculare incluse. Capitolul 5 1 Care sunt tipurile de mucoasa din cavitatea bucala? P145 1 Mucoasa masticatorie (keratinizata, fixa)- acopera gingia si palatul dur 2 Mucoasa de captusire mobila si pasiv mobila- buze, obraji, planseu bucal, funduri de sac 3 Mucoasa specializata (senzoriala)- acopera dorsul limbii 2. Mentionati o situatie in care este indicata amputarea radiculara la un dinte pluriradicular Pierdere osoasa verticala severa care implica o radacina la un molar mandibular sau una/doua radacini la un molar maxilar. Capitolul 6 1. Care sunt cele 2 metode de alungire a coroanei clinice? P190 1 Chirurgical 2 Extruzia orto-periodontica 2. Mentionati 2 din obiectivele primare ale slefuirii selective. P197 1 Redistribuirea fortelor paralel cu axul lung al dintilor prin eliminarea contactelor de pe suprafetele inclinate si crearea unor contacte de tip cuspid-fosa. 2 Imbunatatirea reliefului ocluzal sters prin accenuarea santurilor si a formei cuspizilor. Capitolul 7 1 Care este riscul major in plasarea subgingivala a pragului? La ce poate duce? P217 Risc de lezarea insertiei epiteliale, care poate duce la imbolnavirea parodontala. 2 In ce consta principiul mecanic in prepararea dintilor in privirea realizarii unei lucrari protetice? P226 1 Asigurarea formei de retentie 2 Asigurarea formei de rezistenta 3 Prevenirea deformarii restaurarii protetice Capitolul 13 1 Care este distanta minima permisa intre 2 implante, si cea dintre implant si dintele vecin? P387 Distanta dintre 2 implante trebuie sa fie de minim 3mm si cea dintre implant si dintele vecin minim 1mm. 2 2 indicatii ale implantelor in edentatiile partiale. P381 1 Edentatia unidentara 2 Bresa lunga – realizarea unei punti lungi nu ar avea un prognostic bun Capitolul 14 1. Care sunt cele 3 bai folosite pentru hidrocoloizii reversibili? P457 1 baie de lichefiere (100oC) 2 baie de depozitare (65oC) 3 baie de aducere la temperatura de lucru (40oC) 2. Cum se dezinfecteaza amprentele realizate din materiale hidrofile? P461 1

1.

2.

1 2 1 2

1 2 1 2

1 2 1

2

Prin pulverizarea dezinfectantului pe suprafata amprentei si pastrarea acesteia intr-o punga din plastic. Amprentele din materiale hidrofile nu se scufunda in lichidul dezinfectant pentru ca au tendinta de a absorbi apa si prin consecinta de a se deforma. Capitolul 15 Scrieti 3 proprietati ideale ale materialelor de protezare provizorie. P477 1 manipulare usoara: timp de lucru adecvat, modelare usoara, preparare rapida 2 biocompatibilitate: nontoxic, nonalergic, nonexotermic 3 stabilitate dimensionala la priza Proprietati ideale ale materialului de cimentare provizorie. P498 1 solubilitate redusa 2 eliminarea excesului de material se face usor 3 compatibilitate chimica cu materialul de restaurare provizorie Capitolul 16 Alegerea tipului lucrarii protetice precum si a materialului din care se va realiza este datoria cui? Medicului dentist. Medicul va trimite tehnicianului instructini scrise referitoare la tipul lucrarii si materialul folosit. Ce fel de prag se realizeaza pentru o coroana total ceramica? P512 Prag drept cu unghiuri rotunjite, si cu suprafata foarte neteda. Capitolul 17 Care sunt cele 2 caracteristici esentiale pe care trebuie sa le aiba materialul pentru modele? P528 Precizie dimensionala si rezistenta la abraziune (la procedurile efectuate pentru realizarea machetei). Daca se constata, la demularea amprentei, lipsa de material la nivelul limitei cervicale a preparatiei, cum se poate rezolva aceasta problema? P541 In acest caz trebuie reluata amprenta. Capitolul 18 Cum asiguram un punct de contact ferm cu dintele vecin in timpul machetarii? P568 Se zgarie putin fata proximala a dintelui vecin (pe model) in zona punctului/suprafetei de contact apoi se adauga ceara pe suprafata proximala a machtei realizand contactul proximal. De ce trebuie realizata o trecere lina dintre suprafata restaurarii si cea a dintelui? P578 Pentru a preveni formarea placii la acest nivel. Capitolul 19 Cum ralizam practic o grosime uniforma a ceramicii la o corana metaloceramica? P591 Modelam cu ceara intreaga coroana (ca si cum ar fi pentru o coroana total metalica) si apoi reducem un strat uniform de pe toate suprafetele machetei. Unde trebuie plasata jonctiunea metal-ceramica fata de contactele ocluzale? P591 Jonciunea metal-ceramica nu se plaseaza in zone de contact ocluzal, ea trebuie plasata la cel putin 1,5mm distanta de stopul ocluzal. Capitolul 20 Care este avantajul corpului de punte suspendat? Este igienic, permite accesul pentru curatire si autocuratire. In ce zona este indicat corpul de punte oval? In zonele cu cerinta estetica mare, la dintii: incisivi, canini, si premolari maxilari. Capitolul 21 Reciprocitate: Definitie. P656 Mecanismul prin care forta laterala generata de trecerea portiunii active a crosetului pe convexitatea dintelui, este neutralizata de forta laterala opusa a bratului opozant (in momentul inserarii/dezinserarii protezei). De ce este necesara, de multe ori, slefuirea fetelor linguale ale molarilor inferiori in vederea realizarii unei proteze partiale mobile? P659

1 2

1 2

1

2.

1

Datorita inclinarii linguale a molarilor inferiori, si este necesara reducerea pentru obtinerea unui ax de insertie/dezinsertie a protezei. Capitolul 22 In ce zona se ataseaza tija de turnare de macheta? P683 Tija de turnare se ataseaza de cel mai voluminos cuspid nefuncional. Care este riscul in cazul in care grosimea materialului de ambalare care acopera macheta este mai mica de 6mm? Daca grosimea peretelui ambalajului este mai mica de 6mm, exista riscul fracturarii peretelui in timpul patrunderii aliajului in tipar in timpul turnarii. Capitolul 23 De ce pacientul trebuie examinat avand ochiul examinatorului la acelasi nivel cu dintii? P724 Ochiul examinatorului trebuie sa fie la acelasi nivel cu dintii astfel incat partea cea mai sensibila la culoare a retinei sa fie folosita. Cate culori contine cheia de culori Vitapan 3D Master? Si cate grupuri de luminozitati are? (note de curs Dr. Drafta p90) Cheia de culori Vita 3D Master contine 26 culori impartite in 5 grupuri de luminozitati. Capitolul 25 Care este avantajul major al coroanelor total ceramice fata de cele metaloceramice? Si ce dezavantaje au fata de ele? P795 Avantajul coroanelor total ceramice: sunt cele mai estetice Dezavantaje: - risc de fractura - inchiderea marginala este inferioara coroanelor metaloceramice. Cat timp lasam gelul de gravare pe suprafata interna a coroanei total ceramice realizata din ceramica feldspatica? P799 5 minute. Capitolul 26 Scrieti 2 avantaje ale puntilor colate agregate prin cimentare adeziva cu rasini. P811 - Sacrificiul tesutului dentar dur este minim, deobicei limitat la nivelul smaltului, asadar potentialul de traumatizare pulpara este mai mic.

2

- Agregarea este facuta de obicei supragingival -> iritatia parodontala este minima 3 indicatii ale puntilor colate agregate prin cimentare adeziva cu rasini. P812 - inlocuirea dintilor anteriori la copii si adolescenti - creasta edentata de intindere mica

- inlocuirea unui singur dinte lateral 1

2

1

Capitolul 27 Indicatii ale puntilor compozite armate cu fibra de sticla. P834  Cand e nevoie de rezultate estetice optime  La preparatii conservative ale dintilor stalpi  La nevoia de a reduce uzura dintilor antagonisti  La indivizii cu alergii la metale Contraindicatii ale puntilor compozite armate cu fibra de sticla. P834  creste edentate lungi (2 dinti lipsa sau mai mult)  pacienti cu obiceiuri parafunctionale  dinti antagonisti din ceramica neglazurata  pacienti cu abuz de alcool Capitolul 28 In ce situatie sunt indicati conectorii non-rigizi? P845 In situatia in care nu este posibila prepararea dintilor stalpi cu un ax de insertie comun.

2 1 2

1

2

1

2

1

2

Cand este indicat conectorul in bucla la punti? P847 In cazul diastemei, pentru a nu se vedea conectorul. Capitolul 29 Cat trebuie sa fie spatiul, pentru ciment, dintre coroana si bont? P871 Spatiul trebuie sa fie de 25-35 microni. Cum trebuie sa fie marginile externe ale coroanei turnate? P878 Marginile externe trebuie sa fie foarte bine finisate si lustruite, si trecerea dintre restaurare spre dinte trebuie sa fie cat mai neteda. Capitolul 30 Care este secventa evaluarii piesei protetice ajunse in cabinet? P888 1 Contactele proximale 2 Integritatea marginala 3 Stabilitate 4 Ocluzie 5 Characterizare si glazura De ce la nivel marginal, restaurarea protetica trebuie sa fie foarte bine adaptata si cu distanta cat mai mica intre restaurare si coletul dintelui? P890 Pentru a limita solubilizarea cimentului la acest nivel. Capitolul 31 Scrieti 5 caracteristici ale cimentului ideal. (note de curs, Dr. Drafta P125) 1 Să aibă timp de lucru lung 2 Să furnizeze o bună sigilare 3 Să nu fie toxic pentru pulpă 4 Să aibă proprietăţi mecanice bune 5 Să fie tixotrop Clasificarea cimenturilor folosite in cimentarea definitiva. (note de curs, Dr. Drafta P126) 1 Cimentul fosfat de zinc 2 Cimentul policarboxilat 3 Cimentul glas-ionomer 4 Cimentul glas-ionomer modificat cu răşină 5 Cimentul compomer 6 Cimentul compozit Capitolul 32 Care este factorul cel mai important care ajuta la mentinerea indelungata a lucrarilor protetica in cavitatea bucala? P929 Igiena bucala, care este obligatorie pentru a mentine sanatatea tesuturilor bucale si longevitatea restaurarii protetice. Cand este chemat pacientul la primul control dupa cimentarea unei proteze dentare fixe? Si ce verifica medicul? P929 Pacientul este chemat la 7-10 zile de la cimentarea lucrarii, pentru verificarea sulcusului gingival, care trebuie sa ramana curat, fara urme de ciment rezidual, sunt verificate si toate aspectele ocluzale.

Capitolul 1 I1) Cum influenteaza afectiunile medicale generale, tratamentul stomatologic? (Rosenstiel, pag. 6) R1) Afectiunile medicale generale de care sufera pacientul pot fi impartite in 4 categorii, in functie de modul in care influenteaza tratamentul stomatologic. Astfel, exista: - Afectiuni care interactioneaza cu metoda de tratament (exemplu: orice boala care implica premedicatie

cu antibiotice, orice boala tratata cu anticoagulante orale sau corticosteroizi, sau reactii alergice la medicamente in antecedente) -Afectiuni care altereaza planul de tratament ( ex: radioterapie in antecedente, anomalii de coagulare sanguina, varste extreme, boli in faza terminala). In aceste cazuri este de asteptat ca raspunsul pacientului la tratament sa fie modificat, cu afectarea consecutiva a prognosticului. - Boli sistemice cu manifestari orale ( sindromul bucal)- ex: boala parodontala poate avea drept cauza diabetul, menopauza, graviditatea sau tratamentul cu anticonvulsivante. In caz de reflux gastro-esofagian, bulimie sau anorexie nervoasa, smaltul dentar poate fi erodat. Anumite medicamente au efecte adverse ce pot mima o afectare a articulatiei temporomandibulare sau pot reduce fluxul salivar. - Posibil factor de risc pentru dentist sau personalul auxiliar ( ex: pacienti suspectati sau confirmati ca purtatori cronici de hepatita B, SIDA, sau de sifilis). Pentru a asigura un control optim al bolilor infectioase, in cabinetele dentare trebuie sa se instituie „Precautiile Universale” care presupun controlul corect si complet impotriva bolilor transmisibile in cazul tuturor pacientilor, nu doar in cazul celor confirmati a fi purtatori. I2) Enuntati criteriul I, clasa I pentru clasificarea ACP a edentatiilor partiale ( Note de curs, Formele clinice si clasificarea edentatiilor partiale, pagina 7) R2) Criteriul 1 – Întinderea şi topografia breşelor edentate Clasa 1 – Arcade ideale sau minim afectate de edentaţie Breşa edentată unică, localizată la o singură arcadă, care îndeplineşte una din următoarele condiţii: -Orice breşă frontală maxilară care nu depăşeşte 2 incisivi -Orice breşă frontală mandibulară care nu depăşeşte 4 incisivi -Orice breşă laterală, maxilară sau mandibulară, care nu depăşeşte 2 premolari sau un premolar şi un molar

Capitolul 5 I7) Care sunt indicatiile amputatiei radiculare?(Rosenstiel, cap 5, pag 160) R7) Indicatiile amputatiei radiculare sunt urmatoarele: - Retractie osoasa severa ce afecteaza una din radacinile unui molar mandibular sau una-doua radacini la un molar maxilar - Afectare furcala ce nu se poate trata prin odontoplastie-osteoplastie - Fracturi verticale sau orizontale ale radacinilor sau dintilor, consecutive unor traumatisme sau tratamentului endodontic - Convergenta radiculara nefavorabila ce exclude posibilitatea de tratament conservator - Carii severe - Rezorbtie interna sau externa -imposibilitatea tratarii corecte a unui canal radicular - Dehiscente severe si sensibilitate radiculara ce exclud grefarea osoasa - Afectarea unui dinte stalp intermediar ce sustine un corp de punte lung - Extractie strategica a unei radacini dentare in vederea imbunatatirii prognosticului dintelui adiacent I8) Care sunt cele mai folosite metode de restaurare a dintilor rezultati in urma rezectiei apicale? ( Rosenstiel, cap 5, pag 162) R8) Cele mai comune metode de restaurare in cazul rezectiei apicale sunt: - Radacina restanta este tratata ca un dinte individual - Dintele astfel tratat este utilizat ca dinte stalp pt o proteza dentara fixa sau o proteza partiala

-

mobilizabila Premolarizare: radacinile individualizate ale molarului astfel tratat vor fi restaurate cu morfologie caracteristica premolarilor Tratament minim invaziv: restaurarea radiculara cu amalgam si adaptare ocluzala

Capitolul 6 I9) Care sunt criteriile de alegere a materialului de restaurare coronara? ( Rosenstiel, cap 6 pag 178) R9) Alegerea materialului de restaurare depinde de gradul de distrugere coronara, de planul de tratament in ansamblu si de preferintele operatorului. Trebuie luate in considerare efectele prepararii ulterioare a dintelui asupra retentiei si rezistentei acestuia in vederea acoperirii cu proteza dentara fixa. I10) Terapia reparatorie mucozala (Rosenstiel, cap 6, pag 187) R10) Latimea gingiei atasate keratinizate poate fi crescuta prin grefare chirurgicala, ca parte a prepararii cavitatii bucale inainte de tratamentul restaurator. Desi latimea optima a benzii de gingie necesara pentru sanatatea parodontala pe termen lung este discutabila, iar concluziile sunt dificil de tras, cantitatea de gingie atasata este un criteriu important ce trebuie atent evaluat. Este recomandat ca un dinte restaurat cu o proteza fixa ce patrunde in santul gingival sa aiba cel putin 5mm de gingie keratinizata, din care 3 mm sa fie gingie atasata. Cand este prezenta mai putina gingie atasata, sau in zonele de retractie gingivala, ar trebui luata in considerare augumentarea gingivala. Capitolul 7 I11) Care sunt principiile prin care se conserva structurile dure dentare? ( Rosenstiel, cap 7, pag 214) R11) Tesuturile dure dentare pot fi conservate urmand urmatoarele principii: -utilizarea coroanelor partiale in defavoarea celor totale - prepararea dintilor cu un unghi de convergenta minim intre peretii axiali - prepararea suprafetei ocluzale prin reducere,urmarind planul anatomic pentru a da o grosime uniforma restaurarii - prepararea suprafetelor axiale astfel incat sa se obtina o grosime maxima a structurii dentare restante ce incojoara tesuturile pulpare; daca este necesar, se indica repozitionare ortodontica, ceea ce permite ca dintii sa fie preparati cu o convergenta axiala mai redusa, cand alinierea dintilor nu este in totalitate optima pentru a se adapta la preparatii pentru proteze fixe - selectarea unei geometrii marginale conservative si compatibile cu celelalte principii de preparare a bontului - evitarea extensiei apicale inutile a preparatiei I12) Avantaje, dezavantaje, indicatii- prag rotunjit ( chamfer) ( Rosenstiel, capitolul 7, pag 220) R12) Avantaje: -margini de grosime adecvata cu o localizare mai usor de controlat -limita preparatiei bine definita -ofera tehnicianului spatiu suficient pt modelarea marginala a restaurarii -nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare si menajeaza biologic pulpa -cimentul poate reflua -preparare simpla si unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress Dezavantaje: -prepararea necesita atentie suplimentara pt a evita crearea unor margini de smalt nesustinut -la coroanele cu dimensiuni reduse pot aparea probleme de retentie Indicatii:

-coroane metalice turnate -la coroanele mixte metalo-ceramice si la corone partiale, la care inchiderea marginala se face pe metal Capitolul 13 I13) Ce este capa de vindecare? ( Rosenstiel, cap 13, pag 399) R13) Capa de vindecare, cunoscuta si ca surub temporar sau capa de vindecare periimplantara este o piesa metalica ce are rolul de a acoperi partea transmucozala a implantului dentar si de a proteja filetul interior si suprafetele adiacente pe perioada vindecarii osoase si pana la ancorarea protezei implanto-purtate. I14) Ce sunt şi cum se folosesc analogii, la protezarea pe implanturi? (Rosenstiel, cap 13, pag 409) R14) Analogii sunt fabricati pentru a reprezenta cat mai exact partea superioara a stalpilor sau corpurilor implantari la nivelul modelelor de laborator. Prin urmare ei pot fi clasificati in analogi ai stalpilor implantari si analogi ai corpilor implantari. Ambele tipuri se insurubeaza direct la nivelul amprentei cand aceasta este scoasa din cavitatea bucala. Amprenta finala va trebui sa fie turnata in ghips dentar pentru realizarea modelului de laborator. Tesuturile gingivale pot fi reproduse prin injectarea unui elastomer pentru a reproduce cat mai fidel tesuturile moi din jurul analogului. Aceasta procedura va facilita si inlaturarea amprentei de la nivelul modelului de lucru fara aproduce fisuri la nivelul acestuia Capitolul 14 I15) Care sunt elementele pe care trebuie sa le inregistreze o amprenta corecta (caz ideal)? (Note de curs, Amprentarea in protetica fixa, pag 4) R15) Ideal, în etapa de amprentare, se transmit în laboratorul de tehnică dentară următoarele elemente: 1. Dinţii stâlpi: - Suprafeţele preparaţiilor; - Limita cervicală a preparaţiilor; - Zonele rămase nepreparate de la nivelul dinţilor stâlpi (0,5 mm. dincolo de limita preparaţiei, zonă importantă pentru obţinerea unui profil de emergenţă gingival corect al viitoarei coroane); - Forma parodonţiului marginal; 2. Suprafeţele crestelor edentate; 3. Suprafeţele dinţilor vecini ai viitoarelor restaurări protetice; 4. Suprafeţele dinţilor omologi ai viitoarelor restaurări; 5. Suprafeţele ocluzale ale dinţilor antagonişti corespunzători preparaţiilor şi breşelor edentate; 6. Relaţiile mandibulo-maxilare de ocluzie; înregistrările interocluzale fac obiectul unei tratări distincte, însă din punct de vedere clinic ele sunt cuprinse de obicei în cadrul etapei de amprentare. I16) Enumerati substantele astringente folosite pentru evictiunea gingivală si descrieti succint una din ele (Note de curs, Amprentarea in protetica fixa, pag 7) R16) Substanţele astringente folosite pentru evictiunea gingivală sunt urmatoarele: - Clorura de aluminiu - Sulfatul de fier - Sulfatul dublu de potasiu si aluminiu(alaun) - Sulfatul de aluminiu - Epinefrina -Decongestionanti nazali sau oftalmici Epinefrina trebuie utilizată cu precauţie deoarece poate cauza creşterea ritmului cardiac, creşterea forţei contracţiilor cordului, tahipnee, hipertensiune arterială şi anxietate, fiind total contraindicată la pacienţii cardiaci

Capitolul 15 I17)Care sunt caracteristicile unui material provizoriu ideal? (Rosenstiel, cap. 15, pag 477) R17) Caracteristicile unui material provizoriu ideal: -manipulare confortabila: timp de lucru adecvat, modelare usoara, timp de priza rapid -biocompatibilitate: netoxic, nonalergic, nonexotermic -stabilitate dimensionala in timpul solidificarii -usurinta in solidificare si polizare -rezistenta la abraziune -aspect placut: transluciditate, controlul culorii, stabilitatea culorii -acceptat de pacient: neiritant, fara miros -usurinta in adaugare sau reparare -comptabilitate chimica cu agentii de cimentare provizorie I18) Care sunt caracteristicile unui ciment provizoriu ideal? (Rosenstiel, cap 15, pag 498) R18) Caracteristicile unui agent de cimentare ideal: -etanseizare impotriva fluidelor orale -rezistenta impotriva fortelor de dizlocare -solubilitate scazuta -compatibilitate chimica cu cimentul definitiv si cu materialul de protezare provizorie -comoditate in dozare si amestecare -usurinta in refluarea excesului -timp adecvat de lucru si timpu scurt de priza Capitolul 16 I19) Enumerati obligatiile medicului stomatolog fata de tehnicianul dentar cu care colaboreaza pentru realizarea lucrarilor protetice fixe. (Rosenstiel, cap 16, pag 509) R19) Fata de tehnician, medicul are obligatia sa trimita: - Instructiuni scrise cu privire la lucrare si la materiale si sa pastreze o copie a acestor instructiuni si in cabinet - Amprente corecte, modele, inregistrari interocluzale ( dupa caz) - Inregistrarea limitelor preparatiei, zonelor de foliere si/sau gravare, proiectul protezei (dupa caz) - Descriptorii cromatici sau echivalente( desene, mostre, fotografii) - Aproba modificarile propuse de laborator sau clarifica instructiunile - In cazul unor lucrari necorespunzatoare, trebuie sa returneze in laborator toate modelele, piesele intermediare si piesele protetice - Respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si asigura transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea I20) Detaliile despre conectori in autorizatia de munca ( Rosenstiel, cap 16, pag 520) R20)Autorizatia de munca ar trebui sa specifice care conectori trebuie turnati, care trebuie imbinati preceramic sau postceramic. Ordinea procedurilor planificate trebuie indicate si discutata cand este necesar sau atunci cand claritatea protocolului de lucru trebuie reevaluata. In cazul in care conectorii nonrigizi sunt necesari, ar trebui specificate tipul conectorilor si parcursul de asezare. Capitolul 17 I21) Cum se controlează corectitudinea montării în ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei

proteze fixe? R21) Este esentiala verificarea acuratetii montarii in articulator a modelelor de lucru inainte de a inaintea etapele de lucru spre laborator. Aceasta se poate realize foarte usor prin simpla comparative a pozitionarii stopurilor ocluzale la nivelul cavitatii bucale a pacientului cu cele relizate la nivelul modelelor de lucru. Atat hartia cat si ceara de articulatie sunt foarte folositoare in aceasta etapa. Pentru o mai mare sigurantza se recomanda o inregistrare ulterioara a ocluziei, pentru a fi comparata cu prima, folosind tehnica de montare in articulator cu ajutorul santurilor de reper. I22) Ce este modelul definitiv? ( Rosenstiel, cap 17, pag 553) R22) Modelul definitiv este o replica a suprafetelor dentare, a crestelor edentate si/sau alte structuri ale arcadelor dentare si/sau structuri faciale, folosit pentru fabricarea restaurarilor protetice Capitolul 18 I23) Ce este profilul de emergenta? ( Rosenstiel, cap 18, pag 587) R23) Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de contact I24) Ce sunt cuspizii de sprijin? (Rosenstiel, cap 18, pag 588) R24) Cuspizii de sprijin sunt acei cuspizi sau margini incizale ale dintilor care intra in contact si sustin pozitia de intercuspidare maxima. In mod normal, acesti cuspizi sunt reprezentati de cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari, cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari si marginile incizale ale dintilor frontali mandibulari Capitolul 19 I25) Alegerea metalului din punctul de vedere al contractiei/dilatatiei termice (Rosenstiel, Cap 19, pag 605) R25) Coeficientul linear al dilatatiei termice este o proprietate cruciala pentru un aliaj care se va lega de protelanul dentar. Acesti coeficienti ar trebui sa fie apropiati de valorile de 0,5x10-6 oC , sub temperature de tranzitie a sticlei din portelan (500-600 oC) la care ceramic nu poate avea o curgere vascoasa pentru a descarca stresul cauzat de incompatibilitatea termala.Coeficientul de contractie termica, in general acelasi ca si pentru dilatarea termica, ar trebui sa fie usor mai ridicat pentru metal astfel incat ceramic sa fie intr-o faza de tensiune de compresie reziduala benefica la temeperatura camerei. Valorile acesteia sunt 13,514,5x 10-6 pentru metal si 13-14x 10-6 oC pentru portelan I26)Aliajele Au-Pt-Pd (-“-) R26)A fost primul aliaj care se lega cu un portelan dentar.Din cauza ingrijorarii cu privire la diversele efecte adverse asupra culorii portelanului,Cuprul, care a fost folosit in mod traditional pentru intarirea aliajelor din Aur, nu a putut fii incorporate in compozitia aliajelor ceramice.In schimb, aceste aliaje au fost intarite cu precipitated amestec intermetalic Fe-Pt .Aderenta portelanului a fost obtinuta prin adaugare de Staniu si de Indiu in aceste aliaje.In timpul pasului de oxidare initiala a aliajului pentru ciclul de ardee a portelanului,Staniul si Indiul au difuzat in aliaj si au devenit oxidati.A fost obtinuta o legare chimica intre stratul de oxid si portelan.Chiar daca aceste aliaje au o rezistenta deosebita la coroziune, ele sunt susceptibile la schimabri dimensionale in timpul poceselor de ardere a portelanului, si nu sunt recomandate pentru proteze fixe pluri dentare. Capitolul 20

I27) Descrieti caracteristicile puntii conice (Rosenstiel, cap 20) R27) Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar trebui facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul este recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;o creasta in muchie de cutit necesita contur mai neted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi impropriu pentru crestele pronuntate, deoarece profilul de emergent asociat cu punctual de contact mic poate crea spatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste situatii clinice. I28) Enumeraţi clasificarea corpurilor de punte, după formă.( R., cap 20, pag 626) R28) Clasificarea corpurilor de punte dupa forma: -Sanitara/ igienica ( fara raport cu creasta edentata) -Sa (raport total cu creasta, nerecomandata, neigienica, estetica) -Semisa (estetica, partial igienica) -Conica (raport punctiform cu creasta, cerinte estetice minime) -Ovata ( estetica maxima, cerinte clinico-tehnice ridicate, necesita pregatire chirurgicala) Capitolul 21 I29) Ce sunt conectorii minori? R29)Conectorii minori ai unei proteze dentare partial mobile reprezinta elementele de legatura intre conectorul principal sau baza protezei si celelalte component ale sale precum ansablul de fixare,dispositive indirecte de fixare, sprijin ocluza;,etc. Acestia unesc suprafetele de sprijin si clemele de conectorul major si ar trebui sa se potriveasca perfect cu planul de ghidaj proximal. Acest plan ar trebui sa fie cat mai lung oculzocervical si ar trebui sa urmareasca configuratia normal a dintelui bucolingual.Toate planurile de ghidaj proximale al trebui sa fie paralele intre ele. I30) Ce înseamnă efect de reciprocitate la nivelul lucrărilor protetice fixe? R30) Efectul de reciprocitate este mecanismul prin care fortele laterale generate de catre crosetele retentive care trec peste un contur mai inalt sunt contrabalansate. Acest lucru este realizat in mod obisnuit de catre crosetul reciproc care trece de-a lungul planului de ghidaj reciproc. Crosetele reciproce au doua functii: ele ghideaza proteza spre locul de insertie si ajuta la suportul dintilor stalpi impotriva fortelor orizontale exercitate de catre bratele retentive flexibile. Bratele retentive ar trebui mai degraba sa fie capabile sa se indoaie decat sa impinga dintii stalpi spre lateral. Planurile de ghidaj sunt necesare la nivelul coroanelor pentru a permite reciprocitatea. Acestea ar trebui sa se extinda de la planul de ghidaj proximal la o zona situata exact in partea opusa partii terminale a bratului retentiv. Bratele reciproce trebuie sa vina in contact cu planul de ghidaj inainte ca bratele retentive sa inceapa sa se curbeze astfel incat periodontiul sa fie protejat impotriva incarcarii laterale excesive. Capitolul 22 I31) Factori ce determina dilatarea crescuta a matrialelor de legatura pe baza de fosfat (R, cap 22) R31) Acesti factori sunt: -caldura generata de reactia de intarire inmoaie ceara si permite aceasta dilatare -duritatea crescuta a materialului la temperaturi crescute restrictioneaza contractia aliajului atunci cand se raceste -pudra amestecata cu silicea coloidala reduce asprimea suprafetelor si totodata creste dilatarea;dilatarea poate fi cotrolata prin diluarea usoara a silicei coloidale cu apa distilata

I32) Compozitia aliajelor- caracteristici necesare pentru selectare( R., cap 22) R32)Pentru a fi acceptat de ADA ca un aliaj potrivit pentru restaurari dentare,producatorul trebuie sa listeze procentajul celor 3 componente principale si al oricaror metale nobile.Caracteristicile functionale ale rezistentei la coroziune si rezistentei luciului au fost prevazute in mod traditional pe baza continutului de aur.In general, daca cel putin 75% din atomii aliajului sunt de Aur,rezistentele pot fi prevazute.In schimb, evalarile clinice nu au reusit sa arate diferente importante intre rezistenta luciului a aurului inalt 77% si a celui 59.5-27.6%.Oricum, un aliaj slab format, chiar si cu aur inaltmisi poate pierde rapid luciul intraoral. Capitolul 23 I33) Enuntati Principiul liniei folosit pt estetica in protetica dentara (note de curs, elemente de protetica dentara fixa, pag 46) R33) O linie orizontală va face un obiect să pară mai lat, iar o linie verticală va face un obiect să pară mai înalt. Dacă am avea doi dinţi de aceeaşi culoare şi aceeaşi formă, prezenţa unor linii verticale sau orizontale sub formă de pigmentări sau linii de hipoplazie pot crea iluzia lungimii sau lăţimii. Iluzia prin convergenţa şi divergenţa liniilor se poate obţine prin modificarea marginilor şi ambrazurilor incizale. Un canin cu o margine incizală foarte ascuţită este perceput mai lung decât un canin cu marginea incizală teşită. I34)Care sunt caracteristicile biotipului parodontal gros si care sunt implicatiile clinice? ( Note de curs, Elemente de protetica dentara fixa, pag 58), R34) Caracteristicile biotipului gingival gros sunt următoatrele:  ţesutul gingival este fibros dens  bioforma gingivala este plata,  există o bandă lată de gingie fixă,  ţesutul osos subiacent este gros,  reacţionează la boala parodontală cu formarea de pungi Biotipul gingival gros prezintă un risc estetic scăzut, este rezistent la recesie gingivală, are tendinţă la dezvoltarea de cicatrici vizibile. În cazul edentaţiilor de 2-3 dinţi prezintă o probabilitate scăzută de dezvoltare a papilelor în cazul tratamentului implantar. Capitolul 24 I35) Enumerați dezavantajele coroanelor metalo-ceramice. (R, cap 24) R35) Dezavantajele coroanelor metalo-ceramice: -Agregarea mai slaba fata de coroanele de invelis metalice turnate, datorita retentivitatii mai precare conferite de bonturile preparatiilor pentru coroana metalica -Sacrificii mari de tesurturi dure, la nivelul fetei vestibulare, ce implica depulpari prealabile. --Daca nu se fac pot aparea complicatii pulpare -Uneori apare si fenomenul de separare la interfata dintre cele 2 materiale ce alcatuiesc coroana metaoceramica si se manifesta prin aparitia fisurilor, fracturilor -Deplasarea in totalitate a scheletului metallic cu masa ceramica impiedica perfectarea rapoartelor ocluzale -Confectionarea suprafetelor ocluzale ale unei coroane metalo-ceramice din rasini acrilice clasice e o greseala pentru ca uzura prematura a acestora antreneaza denivelari ale planului de ocluzie I36) Indicatii si contraindicatii pentru marginea cervicala din portelan (R, cap 24, p 762) R36)Marginea cervicala de portelan este indicata atunci cand o restaurarea conventionala metalo-ceramica

nu poatea crea efectul esthetic dorit.Este contraindicate atunci cand o margine extreme de subtire de 1 mm nu poate fi realizata in zona placajului ceramic. Chiar daca pot fi folosite mai multe margini de portelan de-a lungul unei singureproteze fixe fara a sacrifice adaptarea marginala, limitarea operatorului si ajutorul tehnicianului ar trebui luate in calcul inainte ca medical si pacientul sa stabileasca impreuna o astfel de proteza ca plan de tratament. Capitolul 25 I37) Defecte de fabricatie la protezele integral ceramice (R., cap 25, pag 775) R37)Defectele de fabricatie sunt create in timpul prelucrarii si constau in pori sau incluziuni generate in timpul sinterizarii. Condensarea unei paste de ceramica manual inainte de sinterizare poate introduce porozitati. Sinterizarea sub vaccum reduce porzitatea cu 5,6 %.Porozitatea la nivelul fetei interne a restaurarilor de ceramic cristalizata nereusite determina totodata si initierea unei fracturi.De asemenea, pot aparea microfisuri in ceramic in timpul racirii ceramicii cu leucit si sunt cauzate de contractia termica intre cristale si matricea de sticla. I 38) Rezistenta la fractura a restaurarilor integral ceramice (R. cap 25, pag 795) R38)Majoritatea riscurior de nereusita a restaurarilor sunt indepartate daca aceste restaurari sunt supuse unor forte mai putin stresante, iar pacientii sunt investigate pentru evidenta unor parafunctii.Chiar daca laboratoarele ce testeaza rezistenta la fractura au identificat materiale promitatoare, studii clinice au demonstrate performante bune la nivelul dintilor frontali si slaba la nivelul dintilor laterali pentru protezele fixe.Chiar daca materialele noi, precum ceramica bazata pe aluminiu sau zirconiu promit rezistenta inalta,lipsesc datele ce demonstreaza faptul ca sunt satisfacatoare pe termen lung. Capitolul 26 I39) Enumeraţi avantajele şi dezavantajele protezelor parţiale fixe colate (adezive) în raport cu ppf clasice. R39) Avantaje: -Reducere conservativa a structurii dentare -Risc scazut de afectare pulpara -Nu necesita anestezie -Nu necesita protezare provizorie -Timp scazut -Cost scazut -Posibilitate de recimentare -Amprentari usoare Dezavantaje: -Scade longevitatea restaurarii -Corectarea operatiei este dificila -Necesita aliniere corecta a dintilor stalpi -Estetica e compromisa la dintii posteriori -Pot determina discromii la nivelul dintilor stalpi -In general prezinta retentie scazuta I40) Enumeraţi indicaţiile şi contraindicaţiile protezelor parţiale fixe colate (adezive) în raport cu ppf clasice. R40) Indicatii: -Refac DF la copii si la adolescenti -Dinti stalpi nerestaurati

-Acoperire mica -1 dinte posterior -coroana cu lungime mare -control bun al fluidelor orale Contraindicatii: -parafunctii -edentatii intinse -smalt compromis -dinti stalpi restaurati sau afectati -alergie la Ni -DVO scazuta Capitolul 27 I41) Care sunt indicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata? R41) Indicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata -necesarul unei restaurari cu aspect excelent care se opune dintilor plasati pe o proteza partial mobile sau unei proteze totale -necesarul de a scadea utilizarea dentitiei naturale cu efecte adverse -necesarul utilizarii unoe preparatii conservatoire pe dintii stalpi -potentialul de a lega retentorii proteei de dintii stalpi -dorinta unei proteze fara metal, fara portelan -inlocuirea rapida a unui dinte lipsa ca o proteza fixa tranzitionala I 42) Care sunt contraindicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata? R42) Contraindicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata -imposibiltatea de a mentine controlul fluid corect (pacientii cu inflamatie gingivala cronica sau acuta,etc) -spatii edentate lungi(2-3 punti) -pacienti cu obiceiuri parafunctionale -pacienti cu ceramica nesmaltuita -pacienti care abuzeaza de substantele alcoolice Capitolul 28 I43) Care sunt calităţile pe care trebuie să le îndeplinească un aliaj de lipire pentru punţi dentare? R43) Calităţile pe care trebuie să le îndeplinească un aliaj de lipire pentru punţi dentare: -Rezistenta la coroziune -Interval de topire mai redus decat al partilor de lipit -Absenta porilor -Rezistenta mecanica -Curgere libera -Compatibilitate coloristica I44) Care sunt aplicaţiile practice ale aliajelor de lipire, înafara solidarizării elementelor componente ale unei punţi dentare? R44) Aplicaţiile practice ale aliajelor de lipire, înafara solidarizării elementelor componente ale unei punţi dentare: - Lipirea componentelor puntii -Remodelare proximala -Repararea defectelor de turnare

-Dezlipirea -Lipirea preceramica si postceramica Capitolul 29 I45) Procedura finalizarii marginii interne R45)Daca defectul are loc la nivelul marginal,restaurarea trebuie refacuta. In acest fel este necsara vizita suplimentara a pecientului la cabinet pentru o noua amprenta.Defectele pot fi prevenite sau minimalizate acordand o atentie mai mare refluxului marginii de ceara. O examinare cu atentie ajuta identificarea interferentelor.Mici noduli, daca se gasesc la distanta de aceste margini, pot fi indepartati cu ajutorul unui microscop binocular cu atentie deosebita, utilizand instrumente rotative foarte mici . I46).Verificarea conectorilor R46)Cand o proteza fixa partial este pe punctual de a se termina, conectorii au nevoie de o atentie speciala.Pana cand acestia nu sunt corest conturati si inalt lustruiti, sanatatea parodontala este afectata in mod advers ,chiar si in prezenta celei mai meticuloase igiene orale.Meziodistal, un conector corect realizat are o configuratie parabolica.Instrumentele rotative precum rotile de guma sunt esentiale in aceste cazuri deoarece permit accesul catre aspectul cervical al conectorilor.In cazul in care radacinile a doi dinti invecinati sunt pre apropiate, putem avea o problema.Dupa folosirea gumei se poate utiliza un snur pentru aspectul cervical. Capitolul 30 I47) Care este secventa de evaluare a protezei in etapa de proba? R47) Secventa recomandata este urmatoarea: - Contacte proximale - Integritate marginala - Stabilitate - Ocluzia - Personalizare si glazurare I48) Stabilitatea pe campul protetic R48)Restaurarea ar trebui sa fie verificata de stabilitate pe dintii preparati. Ar trebui sa nu basculeze sau sa nu se roteasca cand ii sunt aplicate anumite forte.Orice grad de instabilitate poate provoca esecul functionarii.Daca instabilitatea este provocata de un mic nodul,acest lucru poate fi corectat, Daca este provocata de o deformare, atunci este necesara refacerea. Capitolul 31 I49) Comparaţi cimentul glas-ionomer cu cimentul fosfat de zinc. R49)CIS Avantaje: Adeziune chimica buna Rezistenta de adeziune buna Sigilare buna Eliberare de fluor ridicata Deformare plastica scazuta Dezavantaje: Controlul umiditatii necesar Iritant pulpar Solubil in fluide acide

FOZ Avantaje: Rezistenta la compresiune buna Film de ciment subtire Timp de lucru suficient Traditie Dezavantaje: Sensibilitate potentiala pulpara Solubilitate orala Sigilare deficitara Retentie mecanica Nu elibereaza fluor I50) Descrieţi fenomentul de filtrare, care apare în timpul cimentării. R50) In momentul cimentarii particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul fetei ocluzale si numai partea lichidiana va reflua. Particulele vor forma o masa ce permite trecerea lichidului subtire, cauzand separarea si filtrarea cimentului si in acelasi timp cresterea grosimii filmului de ciment de la 60-435 microni. Acest lucru poate fi solutionat prin vibrarea sau cu ajutorul canalelor de refluare. Capitolul 32 I51) Igiena orala, dieta, saliva R51)Pacientii tind sa devina superficiali cu igiena orala dup ace tratamentul lor este complet.Dentistul ar trebui sa urmareasca cu atentie orice urma de deteriorizare a igienei orale si sa stabilieasca importanta cotrolului placii cu fiecare ocazie.Deficientele ar trebui identificate in timp util si terapia de corectare ar trebui initiate.Dentistul ar trebui sa intrebe de schimbari ale dietei, in mod special diete imbogatie in zahar, precum si cresterile sau scaderile bruste in greutate. Spre exemplu, un pacient care se lasa de fumat este posibil sa consume mai multe dulciuri si acest lucru sa ii creasca incidenta la carii.Saliva joaca un rol important in dezvoltarea cariilor.Pacientii cu xerostomir pot avea leziuni carioase extinse, de aceea trebuie etermina cauza salivei reduse, de obicei determinate de utilizarea unui drog. I52) Când se realizează şi ce se urmăreşte în şedinţa post-cimentare finală? R52)Dupa 10 zile de la cimentarea protezei partiale fixe, pacientul este reprogramat. Medicul trebuie sa verifice sulcusul gingival si se asigura ca toate aspectele ocluziei sunt satisfacatoare. Cimenturile radiotransparente trebuie evitate , pentru ca sunt vizibile radiologic si nu poate fi observat pragul. Daca un dinte prezinta o mica schimbare de pozitie sunt necesare ajustari ocluzale. In acest caz in urmatoare saptamana este reprogramat pentru fi siguri ca alte corectari nu mai trebuie facute. Andrei Sabina grupa 22, seria II, an IV Intrebari protetica

Capitol 5 1.Clasificarea afectarii furcale(pag 158) -normal: creasta osoasa este la 1.5 mm apical fata de JSC

-gr I : intre 1.5 mm si 3 mm intre JSC si creasta osoasa -gr II : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa, sonda patrunde la nivelul furcatiei fara sa o poata traversa -gr III : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa , sonda patrunde la acest nivel si poate traversa furcatia radiculare 2. Ce este premolarizarea? (pg 162) - o radacina individuala a unui molar restaurata cu morfologie de premolar Capitolul 6 1. Enumerati materialele de refacere a bontului protetic? (pg 179) - amalgam -glassionomer -aur turnat 2.In ce situatii se recomanda alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte? (pag 190) -Alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte se face pentru a imbunatati aspectul unui dinte anterior sau cand coroana clinica este prea scurta pentru a asigura retentie adecvata. Alungirea coroanei clinice se poate face fie chirurgical(ex:gingivectomie) sau ortodontic( extruzie). Capitol 7 1. Enumerati criteriile principiului biologic de preparare a dintilor(pg 210) -conservarea structurii dentare -evitarea supraconturarii -margini supragingivale -ocluzie armonioasa -protectie impotriva fracturii dentare 2.Indicatii prag CHAMFREIN -Coroane metalice/marginea orala a restaurarilor metalo ceramice.(pag.220) Capitolul 13 1.Indicatiile unui implant pentru edentatul partial (pag 381) -incapacitatea pacientului de a purta o proteza partiala sau totala -numar si amplasare nefavorabila a potentialilor dinti stalpi -lipsa unui singur dinte , pentru a nu prepara dintii alaturati in vederea confectionarii unei punti dentare 2.Contraindicatiile plasarii unui implant (pag 383) -boala acuta -boala terminala -sarcina -boli metabolice necontrolabile -iradierea anterioare a zonei in care urmeaza a fi plasat implantul -expectatii nerealistice ale pacientului -motivarea insuficienta a pacientului -lipsa de experienta a clinicianului Capitolul 14 1. Enumerati materialele elastice de amprentare pentru restaurari turnate? (curs Dr. Drafta) -hidrocoloizi reversibili -polimeri polisulfurici -siliconi de condensare -polieteri

-siliconi de aditie 2. Avantaje si dezavantaje a siliconilor de aditie ca materiale de amprenta (pag 442) Avantaje: -stabilitate dimensionala, -manevrare usoara -timp de priza scurt -exista automix Dezavantaje: -materiale hidrofobe -capacitate de umectare scazuta -unele materiale elibereaza H2 -priza e inhibata de unele marci de manusi Capitolul 15 1. Ce tip de rasini se folosesc pentru confectionarea capelor pentru lucrari provizorii? (caiet) -acetat de clorura -policarbonat 2. Descrieti modalitatea de alegere a unei cape prefabricate de policarbonat pentru o lucrare provizorie? -in functie de diamtreul mezio-distal -lungimea incizo-distala poate fi adaptata prin taiere Capitolul 16 1. Ce trebuie sa faca dentistul pentru o buna colaborare cu tehnicianul? -trebuie sa ofere instructiuni scrise intr-un mod clar -trebuie sa furnizeze intructiuni cu privire la materialul folosit,la culori si descrierea dintelui/dintilor ce vor fi utilizati pentru proteze fixa sau mobile -trebuie sa curete/sa dezinfecteze toate articolele pe care i le va trimite tehnicianului 2. Care sunt informatiile pe care medicul trebuie sa i le transfere in scris tehnicianului in fisa de lucru? (pagina 512) -descrierea generala a restaurarii -materiale utilizate -schema ocluzala -designul conectorilor -designul corpului de punte -designul infrastructurii(pentru metalo ceramica) -nuantele de culoare -data viitoarei programari a pacientului si stadiul in care trebuie sa fie restaurarea pana atunci 1 -

Capitolul 17 Enumeraţitipurile de ghipsfolositepentrumodelede lucruînproteticafixă (Pag. 530) Clasificare: dupa ADA- 5 clase: clsI: gips moaleptamprente, model preliminar cls a IIa: gips pt model preliminar cls a IIIa: gips durpt model de lucru cls a Iva: gips extradur cls a Va: gips superdur, sintetic 2. Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei proteze fixe? (Pag. 549)

- Este essential sa se observe acuratete aarticulatorului inainte de a se incepe etapele tratamentului din laboratorul de tehnicadentara. Pentru restaurarile fixe, care nu sunt asa complexe,este relative usor: se compara contactele ocluzale din cavitatea bucala a pacientului cu cele realizate de modele. Se poatefolosisiceara de ocluzie.Pentru restaurarile mai complexe e nevoie de o a doua intregistrare a ocluziei care trebuiesa fie comparata cu prima. 1

-

Capitolul 18 Care sunt etapele pentru machetarea dintilor posteriori? (Pag. 564): -Pentru machetarea dintilor posteriori, se incepe cu suprafata interna, apoi proximala, axiala, ocluzala si apoi se finiseaza marginile. 2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558): -Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de contact. Capitolul 19 1.Descrieţi clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe şicompoziţia procentuală în metale nobile. (Pag. 606) Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile a Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu celputin 40%aur 3 sisteme in aceastacls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd b Nobile>25% metal nobil(faracerinteptaur) PdAg, Pd c Nenobilerezultatele au fost dezastruoase intru-cat gazda va face tot posibilul sa mentina cei 2 mm ai latimii biologice, determinand resorbtie osoasa sau retentie de placa bacteriana. 2 Care sunt etapele fazei 1 (non-chirurgicală) a tratamentului preparator? 1. Terapia parodontală iniţială (antiinflamatorie, nonchirurgicală) 2. Controlul cariilor dentare – tratament si profilaxie 3. Extracţii – evaluarea preliminară a breşelor edentate 4. Îndepărtarea – înlocuirea restaurărilor defectuoase 5. Tratamentul endodontic, inclusiv intervenţii chirurgicale auxiliare 6. Restaurarea dinţilor devitali şi/sau cu distrucţii coronare/radiculare severe 7. Protezarea provizorie / tranzitorie – fixă / mobilizabilă 8. Echilibrarea ocluzală preprotetică

Intrebari din conceperea planului de tratam, alegerea dd stalpi, elementelor de agregare, intermediarilor (corpului de punte) şi conectorilor protezelor parţiale ixe. 1.Ce înseamnă alegerea elementelor de agregare ale unei punţi dentare? – alegerea tipului generic de proteză unitară pentru fiecare dinte stâlp • cea mai simplă şi profilactică soluţie funcţională pentru cazul dat • o soluţie accesibilă tehnic şi dpdv al pregătirii medicului şi tehnicianului – alegerea materialului / materialelor utilizate – decizia asupra variaţiilor de preparaţie în raport cu modelul tipic (de ex. limita cervicală, distrucţii coronare, elemente suplimentare de menţinere şi stabilizare, agregarea radiculară etc.) – decizia asupra variaţiilor de geometrie a protezei unitare în raport cu modelul tipic 2.Care sunt dinţii stâlpi pentru protezarea prin punte a unei edentaţii 31,32? DS: 42, 41, 33

Intrebari din principii funcționale și estetice de concepere a protezelor dentare fixe: 1 Ce înseamnă metamerism cromatic? Fenomenul de metamerism = un obiect poate avea culori diferite in conditii diferite de iluminare o o o

2 Enumeraţi regulile care se aplică atunci când există dubii la alegerea cromatică. Alegem intotdeauna prima determinare Caninul este util ca element de referinta in alegerea culorii (are cea mai mare saturatie a culorii determinate – in regiunea sa cervicala) Alegerea culorii cu stralucirea cea mai crescuta si saturatia cea mai scazuta Intrebari din principii generale ale preparării dinţilor stâlp ipentru protezarea parţială fixă: 1

Enumeraţi trei substanţe astringente şi concentraţiile în care se utilizează pentru lărgirea şanţului gingivo-dentar. Astringent – sulfat feric 15.5% Clorura de aluminiu 25%

Epinefrina racemica 8% 2. Care sunt pietrele diamantate folosite pentru prepararea unor coroane total metalice si precizați utilitatea fiecărui instrument: a. santuri de ghidaj ocluzale: freza cilindro-conica din carbura de tungsten sau o piatra diamantata cilindro-conica (ingusta) cu varf rotunjit. b. reducere ocluzala: aceeasi freza/piatra ca mai sus. c. santuri de ghidaj ptr reducerea axiala: piatra diamantata ingusta cilindro-conica cu vf. rotunjit. d. reducerea axiala: aceeasi piatra cil-conica cu vf rotunjit( vf rotujit creeaza si chamfer-ul)=0.8 mm e. ptr finisare: pietre diamantate cu granulatie fina si freze din carbura de tungsten cu diametru putin mai mare ptr pragul chamfer=1.2mm Intrbari din amprentarea pentru proteze parţiale fixe: 1 Caracteristicile de utilizare a polieterilor, ca materiale de amprentă. Au un mecansim de polimerizare diferit de ceilalti elastomeri intrucat nu elimina nici un compus volatil=>stabilitate excelenta. Datorita bunei stabilitati, modele exacte pot fi turnate chiar si dupa mai mult de o zi. Timpul de priza e mai scazut ca al polisulfurilor (5 min) si de aceea e folosit de multi practicieni. Un dezavantaj e rigiditatea materialului=>dificultati in dezinsertia amprentei de pe model. Amprentele sunt stabile dimensional doar daca sunt pastrate uscate. Timpul scurt de priza poate limita numarul preparatiilor amprentate corect. Cazuri izolate de alergie la polieteri au fost inregistrate. 2.Enumerați tipurile de materiale de amprentare elastice folosite în protezarea fixă. -hidrocoloizi reversibili -polimeri polisulfurici -siliconi de condensare -polieteri -siliconi de aditie Intrebari din protezare provizorie: 1.Dezavantajele protezelor fixe provizorii:  Timp de lucru sporit  Costuri suplimentare  Probleme de acceptare a lucrarii finale – o coroana provizorie acrilica poate sa fie mai estetica decat o coroana mixta metalo-acrilica partial fizionomica, stratul de acrilat fiind mai gros la coroana provizorie  Probleme determinate de chiar restaurarile provizorii  Pacientul nu respecta programarile, ceea ce poate sa duca la instalarea unor complicatii  Rezistenta mecanica mai redusa  Mentinere si stabilitate relative cu risc de inghitire, aspiratie  In cazul unor procedee monomerul poate sa irite organul pulpar, parodontiul 2

Materialele folosite pentru realizarea protezelor fixe provizorii directe:    

Poli Metil Metacrilat Poli R Metacrilat Poli Uretan Metacrilat Rasini compozite

 

           

Aluminiu Nichel-crom

Intrebari din proteze parţiale fixate adeziv – colate: 1.Care sunt contraindicaţiile protezelor parţiale fixe colate (adezive) în raport cu ppf clasice. parafunctii edentatii intinse smalt compromis dinti stalpi restaurati sau afectati alergie la Ni DVO scazuta 2. Care sunt dezavantajele protezelor parţiale fixe colate (adezive) în raport cu ppf clasice. Scade longevitatea restaurarii Necesita modificari la nivel S Corectarea operatiei este dificila Necesita aliniere corecta a dintilor stalpi Estetica e compromisa la dintii posteriori Pot determina discromii la nivelul dintilor stalpi

Intrebari din comunicare medic –lab 1 Care sunt obligaţiile tehnicianului dentar faţî de medicul stomatolog cu care colaborează pentru realizarea lucrărilor protetice fixe.  Sa realizeze protezele dentare urmand instructiunile scrise/furnizate de medicul dentist cu ajutorul amprentelor, mulajelor din inregistrarile interocluzale sau a elementelor de fixare  Revizurea cazului impreuna cu medicul stomatolog in cazul in care apare vreo problema  Potrivirea culorii in vederea realizarii fizionomiei in concordanta cu instructiunile furnizate de producator  Trebuie sa anunte medicul imediat in cazul in care se constata ca lucrul la acel caz nu poate continua  Dupa acceptarea instructiunilor scrise, tehnicianul trebuie inceapa lucrul astfel incat sa inapoieze proteza finita in intervalul de timp solicitat de medic  Laboratorul trebuie sa respecte normele de igienizare si dezinfectie  Tehnicianul trebuie sa informeze medicul cu privire la materialele folosite pentru finalizarea cazului 2 Enumeraţi informaţiile scrise care trebuie transmise în laborator, pentru realizarea unei proteze parţiale fixe.  Descrierea generala a restaurarii  Tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate  Schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare  Forma conectorilor  Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentata  Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice

 Descriptorii cromatici pentru componenta fizionomica  Proiectul protezei partiale mobilizabile(unde este cazul)  Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data respectiva Intrebari din particularităţi ale etapelor tehnice de realizare a punţilor dentare: 1.Prezentaţi caracteristicile a 2 tipuri de bonturi mobile.  Bonturile Pindex – bonturi mobilizabile - necesita echipament tehnic special - recomandari excelente in cazul in care echipamentul folosit la realizare este atent manevrat - se recomanda atentie speciala la detalii  bonturile Di-Lok – bonturi mobilizabile - preturi de cost mult mai mici decat in cazul bonturilor Pindex - necesita atentie sporita in timpul reasamblarii - greu de montat in unele articulatoare 2. Cum se controlează corectitudinea montării în ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei proteze fixe? Este esentiala verificarea acuratetii montarii in articulator a modelelor de lucru inainte de a inaintea etapele de lucru spre laborator. Aceasta se poate realize foarte usor prin simpla comparative a pozitionarii stopurilor ocluzale la nivelul cavitatii bucale a pacientului cu cele relizate la nivelul modelelor de lucru. Atat hartia cat si ceara de articulatie sunt foarte folositoare in aceasta etapa. Pentru o mai mare sigurantza se recomanda o inregistrare ulterioara a ocluziei, pentru a fi comparata cu prima, folosind tehnica de montare in articulator cu ajutorul santurilor de reper. Intrebari din puntea metalo cerámica: . 1.Grosimea componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice în diferite zone funcţionale ale acestora? Daca metalul folosit este nobil, grosimea scheletului metalic este de 0,3 mm  In functie de proprietatile fizice ale aliajului grosimea va fi de 0,2-0,4mm la nivelul fetelor linguala si proximale, iar la nivelul fetei ocluzale in cazul cuspizilor activi 1,5mm iar in cazul celor inactivi 1mm 2.Descrieţi succint mecanismele prin care se asigură joncţiunea metalo-ceramică.  Agent de cuplare: ceramic bonding agents: pulberi de Au+particule de ceramica  Chrom-Kobalt bonding  Dech-Gold normal si fin – ca niste paste ce au continut crescut in Au  Ivocear Inzoma – strat de Au(0,02-0,03 mm)  Oxidarea componentei metalice – se duce in stare de incandescenta metalul la 960-980 grade C/1035 grade C Intrebari din sist integral ceramice pt punti 1

Exemplificaţi 5 sisteme (materiale) comerciale pentru restaurări protetice fixe integral ceramice.  Depunere strat cu strat ceramica : Optec, Vitadur  Turnare: Dicor  Infiltrare si sinterizare: In Ceram  Injectare: Ips Empress  Frezaj: Cerec 2.Descrieţi succint tehnologia Procera AllCeram (Nobel Biocare) şi aplicaţiile acesteia.

Sistemul integral ceramic Procera - principiul tehnicii consta in realizarea unui nucleu din oxizi de aluminiu, prin tehnici CAD/CAM, nucleu ce urmeaza sa fie placat cu o masa ceramica speciala. Datele sunt achizitionate de pe un model cu ajutorul unui profilmetru, apoi sunt actionate si prelucrate pe un computer pe care se va realiza si designul tridimensional al nucleului ce se doreste obtinut. Datele ce contin designul nucleului sunt transmise apoi la o instalatie centrala care realizeaza frezarea propriu-zisa a nucleului din blocul de oxizi care este apoi placat cu o masa ceramica feldspatica ce asigura aspectul estetic al restaurarii. Intrebari din proteza fixa pe implante 1 Enumeraţi şi prezentaţi tipurile de bonturi pentru realizarea restaurărilor protetice fixe ancorate pe implanturi.  Standard (surub)  Fix (cimentat)  In unghi (cimentat / insurubat)  Nesegmentat (UCLA)  Tapered (surub) 2 Care este distanța minimă dintre două implanturi alăturate, dar între un implant și un dinte natural?  Distanta minima dintre doua implanturi alaturate este 3 mm  Distanta minima dintre un implant si un dinte natural este 1mm Intrebari din proba/adaptarea/fixarea PF 1.Etapele remontării modelelor în articulator sunt următoarele29 1.Se confectionează pe model o cheie din acrilat autopolimerizabil pe suprafeţele ocluzale ale lucrării protetice. 2. Se cimenteaza restaurarea protetică cu un ciment provizoriu moale şi se verifică adaptarea cheii ocluzale. 3.Se ia o amprentă in lingură standard cu materiale elastice peste lucrare având grijă să nu se miste cheia ocluzală. 4. Se ia amprenta dintilor antagonişti. 5. Se descimenteaza lucrarea protetică şi se curăţă cimentul provizoriu. 6. Se asează lucrarea protetică în amprentă, ghidată perfect de cheia ocluzală din acrilat, se vaselinizeaza intradosul coroanelor si se acoperă marginile cervicale cu ceară. 7. Se toarnă în interiorul coroanelor răsină acrilica autopolimerizabilă cu contracţie de priză minimă adăugând şi elemente de retenţie pentru gips. 8. Se toarna apoi in amprentă gips tip IV în amprentă şi se toarnă şi modelul antagonist. 9. După priza gipsului se demuleaza. 10. Se ia o nouă înregistrare a RC si o noua înregistrare cu arcul facial şi se montează în articulator.

    

2. Controlul piesei protetice pe model Se verifică următoarele elemente: Corectitudinea montării în articulator a modelelor Integritatea modelelor si relaţia de intercuspidare maximă. Relieful ocluzal al lucrării Înscrierea lucrării în morfologia arcadei dentare Raportul cu creasta edentată a corpului de punte



Adaptarea marginală şi absenţa basculărilor

Intrebari din conectori punti 1 Care sunt variantele de conectori ai unei punţi dentare? Alegerea conectorilor (joncţiunea elemente de agregare – corp de punte) – puntea prin turnare unică (conectorii sunt realizaţi concomitent cu elementele de agregare şi corpul de punte) – punte obţinută din elemente separate: • conectori ficşi, rigizi (prin sudare şi / sau lipire) • conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi) Intrebari din conceperea si stadializarea planului de tratament in cazuri complexe 2 Ce înseamnă efect de reciprocitate la nivelul lucrărilor protetice fixe? Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan 2.Enumeraţi materialele şi tehnicile prin care se poate face înregistrarea raporturilor de ocluzie, în funcţie de situaţia clinică. -E necesar un sablon de ocluzie cu bordura de ceara pt a monta modelele in articula tor, daca nu avem un numar adecvat de dinti posteriori ce mentin relatiile centrice -Pozitionarea modelului maxilar e facuta cu ajutorul arcului facial Intrebari din supraproteze 1.Clasificarea supraprotezelor: .Clasificarea supraprotezelor:  Proteze Totale  Proteze Partiale Mobilizabile  Punti Dentare  Solutii Combinate  IMEDIATE  TRANZITORII  DEFINITIVE  Cu baza ACRILICA  Cu baza METALICA  Cu baza ACRILICA ARMATA Intrebari din intretinere,igiena orala,dispensarizare,erori 1 Ce se urmăreşte în şedinţele de dispensarizare la pacienţii cu proteze fixe? La controlul periodic se urmareste -istoria si examenul general al pacientului - igiena orala - carii dentare - afectiuni periodontale - disfunctii ocluzale - statusul pulpei si zonei periapicale

2.Atitudinea terapeutica faţă de pacienţii care continuă să facă bruxism sau clenching dupa aplicarea noilor lucrări protetice fixe. Examinarea suprafetei poate duce la observarea unor suprafete de uzura anormale. Desi este de preferat sa se trateze etiologia de baza, ocazional este recomandat un dispozitiv ocluzal purtat doar noaptea. Designul lui este identic cu cel folosit pentru terapia ocluzala, numai ca este purtat doar noeaptea. Daca pacientul prezinta clenching, medicul trebuie sa ia in calcul incorporarea unei rampe anterioare usor plata in dispozitivul conventional. Intrebari din fixarea restaurari protetice 1

Prezentaţi avantajele, dezavantajele cimenturilor compozite şi exemplificaţi cu două tipuri comerciale. Avantaje:  Adeziune chimica ridicata  Sigilare buna  Solubilitate orala scazuta  Rezistenta la adeziune crescuta Dezavantaje:  Dificil de folosit  Fara eliberare de fluor  Costisitor in ceea c privesc timpul si materialele  Adaptare marginala deficitara  Control necesar al umiditatii 2. Enumeraţi instrumentarul şi materialele necesare pentru cimentarea unei proteze parţiale fixe, cu ciment fosfat de zinc. Trusa de consultatie + sonda 17 Spatula pt ciment Ciment Placuta de sticla Aspirator saliva Rulouri de vata / diga Cupe de silicon + pasta profilactica Snur dentar Pensula + borcan cu sol de bicarbonat de Na Seringa + anestezic Alcool, neofalina, H2O2 Microsablator Capitolul 1 Intrebarea 1: Ce informatii utile ne poate oferi o radiografie panoramica? Raspuns: O Rx panoramica ne poate oferi : -informatii despre prezenta sau absenta dintilor -informatii despre molarii 3 -informatii despre os inaintea incarcarii acestuia cu un implant. -informatii legate de prezenta sau absenta resturilor radiculare la o arcada edentata Pagina 20.

Intrebarea 2: Cum determinati niveul clinic la care este atasata gingia? Raspuns: Se determina prn masurarea distantei dintre cea mai profunda zona in care ajunge sonda parodontala si un punct fix de pe dinte, jonctiunea smalt cement. Pagina 14.

Capitolul 5 Intrebarea 1: Care sunt cele 3 parti care alcatuiesc gingia? Raspuns: 1.Marginea gingivala libera 2.Gingia atasata 3.Papilele interdentare Pagina 145 Intrebarea 2: Care sunt mijloacele principare si suplimentare de control ale placii bacteriene? Raspuns: Periajul si folosirea atei dentare sunt principalele mijloace. Mijloace secundare: scobitori din lemn sau plastic si stimulatoare interdentare. Pagina 151 Capitolul 6 Intrebarea 1: Care este cea mai comuna prcedura chirurgicala care implica tesut dur? Raspuns: Extractia dentara. Pagina 176. Inrebarea 2: Care este secventa procedurilor de tratament aplicate inaintea realizarii unei proteze fixe? Raspuns: 1.Ameliorarea simptomelor 2.Eliminarea factorilor etiologici 3.Repararea tesuturilor dure afectate 4.Intretinerea sanatatii orale Pagina 174 Capitolul 7 Intrebarea 1: Care sunt principiile importante legate de prepararea unui dinte? Raspuns: 1.Principiul biologic 2.Principiul mecanic 3.Principiul estetic Pagina 209 Intrebarea 2: Care sunt principalii factori care determina leziuni pulpare? Raspuns: 1.Factorii termici 2.Factori chimici 3.Factori bacterieni Pagina 214

Capitolul 13

Intrebarea 1: Care sunt indicatiile implantelor la un pacient partial edentat? Raspuns: 1.Incapaitatea pacientului de a purta o proteza partiala mobilizabila. 2.Realizarea unei proteze fixe de lunga durata. 3.Numar si localizare nefavorabila a posibililor dinti stalpi. Pagina 381 Intrebarea 2: Care sunt contraindicatiile incarcari osului cu un implant? Raspuns: 1.Boli acute 2.Boli in faze terminale 3.Graviditate 4.Boli metabolice necontrolate (medicamentos?) 5.Iradieri ale tumorilor din zone adiacente 6.Asteptari irealiste ale pacientului 7.Paient insuficient motivat 8.Lipsa experientei Pagina 383 Capitolul 14 Intrebarea 1: Care sunt materialele elastice de amprentare? Raspuns: 1.Hidrocoloizi reversibili 2.Polimeri polisulfurici 3.Silicon de aditie 4.Silicon de condensare 5.Polieteri Pagina 440 Intrebarea 2: Ce trebuie facut cu amprenta, indiferent de materialul din care este confectionata, imediat dupa dezinsertia acesteia din cavitatea bucala? Raspuns:Amprenta trebuie dezinfectata Pagina 460 Capitolul 15 Intrebarea 1: Care sunt factorii din trecutul pacientului care contribuie la ,,moartea’’ pulpei? Raspuns: Carii, bruxism, chirurgie parodontala, terapie protetica Pagina 467

Intrebarea 2: Care sunt cerintele pentru in material de cimentare ideal? Raspuns: 1.Sa sigileze bine preparatia impotriva fluidului oral 2.Sa prezinte soluilitate scauta 3.Sa fie compatibil cu materialul din care este realizata proteza 4.Sa poata fi preparat usor 5.Excesul sa poata fi eliminat usor 6.Timpii de lucru si cel de prizasa fie adecvati manoperei respective Capitolul 16 Intrebarea 1:Care sunt cele mai comune probleme observate de medicul dentist, la primirea unei piese protetice realizate de tehnician? Rspuns: Adaptare marginala deficitara, ocluzie deficitara, contur axial deficitar (in general

supraconturare) Pagina 524 Intrebare 2: Care sunt cele mai comune probleme observate de tehnician dupa primirea informatiilor de la dentist? (informatii = amprenta / model) Raspuns: Reducere dentara inadecvata, margini cervicale imprecise, articulare imprecisa, lipsa comunicarii exacte a culorii. Pagina 524 Capitolul 17: Intrebare 1: Care sunt cerintele ce trebuie respectate de un bont mobilizabil? Raspuns: 1.Sa reproduca cu mare exactitate dintele preparat 2.Tote suprafetele sa fie precis duplicate, nu se vor accepta bule sau gauri in bont 3.Limita cervicala a preparatiei sa fie redata precis si sa fie vizibila in intregime 4.Sa ofere acces adecvat la marginea preparatiei. Pagina 526 Intrebare 2: Cum trebuie sa fie realizate taieturile in model atunci cand confecionam un bont mobilizabil? Raspuns: Taieturi paralele intre ele sau usor convergente catre suprafata ocluzala sau muchia incizala a dntelui. Pagina 545 - desen Capitolul 18 Intrebarea 1: In ce ordine se realizeaza waxingul suprafetelor pentru dintii posteriori? Raspuns: 1.Suprafata interna 2.Suprafetele proximale 3.Suprafetele axiale 4.Suprafata ocluzala 5.Finisarea marginala Pagina 564 Intrebarea 2: Ce repreinta curba lui Spee? Raspuns: Curba lui Spee este o curba anatomica realizata de alinierea ocluzala a dintilor, in plan median, incepand cu varful cuspidului canin si continuand cu cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari, pana la nivelul portiunii anterioare a condilului mandibular. Pagina 575 Capitolul 19 Intrebarea 1: Care sunt cele mai cunoscute metale utilizate in configurarea componentei metalice a unei coroane partial fizionomice? Raspuns: Ni-Cr, Co-Cr, Beriliu, Nichel, Titan Pagina 608-609 Intrebarea 2: Care sunt principalele tipuri de aliaje nobile? Raspuns: Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd Pagina 606 Capitolul 20 Intrebarea 1:Care sunt cerintele biologice in momentul realizarii unei punti? Raspuns: 1.Suprafete de tesur usor de curatat

2.Acces la dintele stalp 3.Lipsa presiunilor pe creasta Pagina 617 Intrebarea 2: Care sunt cerintele mecanice in vederea realizarii unei punti? Raspuns: 1.Rigiditatea – rezistenta la deformare 2.Conectori rezistenti 3.Corp de punte metalo-ceramic (componenta ceramica nu rezista fara metal) Pagina 617 Capitolul 21 Intrebarea 1: Care sunt principalele componente ale unei proteze partiale mobilizabile? Raspuns: Conector principal, Conecor secundar, Brat retentiv, Brat opozant, Pinten ocluzal. Pagina 654 Fig.21-9 Intrebarea 2: De ce ar trebui limitat numarul de elemente de prindere extra si intracoronare cand vorbim de o proteza partiala mobilizabila? Raspuns: Numarul crescu de crosete creste gradul complexitatii protezei si costul acesteia. Pagina 666 Capitolul 22 Intrebarea 1: Care sunt factorii care duc la cresterea expansiunii maselor de ambalat din gips? Raspuns: Spatularea prelungita, Stocarea la umiditate 100%, Scaderea uneia din parti (apa/pulbere), Utilizarea unui liner uscat, Utilizarea a doua inele. Pagina 691 Intrebarea 2:Care sunt instrumentele necesare pentru realizarea unei mase de ambalat ideale? Raspuns: Vaccum mixer, Vibrator, Masa de ambalat, Apa, Spatula, Perie, Surfactant, Chiuveta. Pagin 692 Capitolul 23 Intrebarea 1: Ce intensitate trebuie sa aiba lumina ambientala din cabinet pentru a putea distinge corect culorile? Raspuns: Intre 1,5 si 28 lucsi. Pagina:714 Intrebare 2: Care este elementul ce determina nuanta unei culori? Raspuns: Lungimea de unda reflectata de respectiva suprafata. Pagina 710 Capitolul 25 Intrebarea 1: Cand sunt formate si care sunt principalele defecte de fabricatie ale unei proteze fixe integral ceramice? Raspuns: Defectele de fabricatie constau in lipsuri, goluri si microfisuri, formate in etapa de sinterizare. Pagina 775 Intrebarea 2: Ce presupune ranforsarea unei piese protetice integral ceramice? Raspuns: Presupune intarirea structurii prin factori chimici, prin glazurare si prin adaugarea de microcristale. Pagina 776

Capitolul 26 Intrebarea 1: O restauratie cimentata cu rasina poate sau nu fi recimentata? Raspuns: Da, poate. Pagina 824 Intrebare 2: Cand ar trebui dentistul sa determine designul restaurarii? Raspuns: Inainte de a se apuca de realizarea preparatiei. Pagina 816 Capitolul 27 Intrebarea 1: In functie de ce sunt categorizate compozitele ranforsate cu fibre? Raspuns: In functie de tipul fibrei, orientarea fibrei Pagina 832 Intrebarea 2: Caror pacienti nu li se indica ranforsare cu fibra? Raspuns: pacientilor cu incapacitate de a mentine controlul fluidului, in tratamente ce trebuie sa reziste o lunga durata, pacienti cu parafuncii, antagonist din portelan neglaurat, pacientilor care fac abuz de alcool. Pagina 832 Capitolul 28 Intrebarea 1: Cum trebuie sa fie conectorul optim? Raspuns: Rezistent, usor de curatat si satisfacator din punct de vedere estetic. Pagina 846 Intrebarea 2: Care snt metodele prin care pot fi solidarizte doua componente metalce? Raspuns: Solidarizare cu ajutorul unui cuptor, Solidarizare cu ajutorul laserului Pagina 858 Capitolul 29 Intrebarea1: Ce trebuie facut in cazul in care zona marginala a unei piese protetice prezinta defecte? Raspuns: Piesa trebuie refacuta. Pagina 870 Intrebarea 2: Care este spatiul adecvat pentru filmul cimentului ? Raspuns: 25-35 microni Pagina 871 Capitolul 30 Intrebarea 1: Care sunt zonele ce trebuie verificate dupa realizarea unei coroane? Raspuns: Contactele proximale, Integritatea marginala, Stabilitatea, Ocluzia. Pagina 888 Intrebarea 2: La ce temperaura se face glazurarea finala (overglaze)? Raspuns: La 850 grade Celsius. Pagina889 Capitolul 31 Intrebarea 1: Ce tipuri de ciment pentru cimentarea protezelor fixe cunoasteti? Raspuns: Ciment zinc-fosfat, Ciment policarboxilat, Ciment glass-ionomer, Ciment zinc-oxid-eugenol, Rasini modificate cu particule de sticla, Rasini uzuale.

Pagina 914 Intrebarea 2: Care este precautia rasinii adezive? Raspuns: Controlul umiditatii. Pagina 916 Capitolul 32 Intrebarea 1: La cate zile dupa cimentarea unei PFU trebuie facuta urmatoarea programare? Raspuns: La 10 zile Pagina 929 Intrebarea 2:Care este cea mai comuna cauza a esecului unei restaurari fixe? Raspuns: Caria dentara secundara. Pagina 931

Capitolul 5 (PERIODONTAL CONSIDERATION) 1

Ce este planarea radiculara?

R: Este una dintre cele mai eficiente metode de a trata boala gingivala inainte de a deveni sever. Inaintea procedurii medicul poate aplica un anestezic local, pentru a evita durerea pacientului. Procedura presupune netezirea suprafetei radacinii dintelui, asigurandu-se insanatosirea parodontiului. 2

Ce inseamna gingivectomie si care este contraindicatia ei majora?

R: Gingivectomia inseamna indepartarea unei portiuni de gingie necrozata, din jurul unei sau mai multor dinti. Contraindicatia ei majora este absenta gingiei atasate de dinte. (Rosenstiel, pag 153-154) Capitolul 6 (MOUTH PREPARATION) 1

Care sunt etapele preprotetice in pregatirea cavitatii bucale pentru protezarea fixa?

R: 1. Ameliorarea simptomelor (principalele plangeri) 2 Indepartarea factorilor etiologici (detartraj, tratamentul cariilor) 3 Repararea dintilor afectati 4 Mentinerea sanatatii dentare (Rosenstiel, pag 174) 2

In ce situatii se ia in considerarea extruzia ortodontica?

R: - dinti fracturati – carii la colet extinse subgingival (Rosenstiel, pag 192) Capitolul 7 (PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION) 1

Indicatiile plasarii pragului subgingival.

R: - estetica - leziuni cervicale, extinse subg – sensibilitate dentinara la colet

– – –

risc crescut de carii igiena favorabila cresterea retentiei si rezistentei (Rosenstiel, pag 217)

2. Avantajele plasarii pragului supragingival. R: - preparare mai usoara – atraumatic pentru gingie – poate fi plasat si in tesut dur (smalt) – igiena mai buna – amprenatrea mai usoara, fara a traumatiza gingia – inspectie si control protetic periodic (Rosenstiel, pag 217) Capitolul 13 (IMPLANT-SUPPORTED FIXED PROSTHESES) 1

Care sunt cerintele coroanelor pentru un implant singular?

R: 1. Estetica 2 Antirotatie, ptr evitarea relaxarii componentei protetice 3 Simplitate, ptr. minimalizarea nr. elementelor folosite 4 Accesabilitate, ptr. Intretinerea sanatatii orale 5 Variabilitate, permiterea clinicianului sa controleze inaltimea, diametrul si angulatia implantului (Rosenstiel, pag 411-413) 2

Factorii asociati pierderii osoase din cauza implantului.

R: - marimea si forma nepotrivita a implantului – nr. inadecvat de implante sau pozitionarea lor – suport osos sarac – instabilitate initiala a implantului – faza vindecarii compromisa – design necorespunzator al protezei – forte ocluzale exagerate – igiena orala inadecvata – factorii sistemici (fumat, diabet) (Rosenstiel, pag 424-425) Capitolul 14 (TISUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING) 1

Avantaje hidrocoloizi ireversibili.

R: - sunt materiale hidrofile – capacitate de umectare a suprafetei buna – reproducere excelenta a detalilor – timp de lucru suficient – nu este necesara lingura individuala – gust neutru – pret mic (notite curs) 2

Substante astringente folosite pentru evictiunea gingivala.

R: - clorura de aluminiu – sulfat de fier – sulfat dublu de potasiu si aluminiu – sulfat de aluminiu – epinefrina – decongestionanti nazali sau oftalmici (notite curs) Capitolul 15 (INTERIM FIXED RESTORATIONS) 1

Care sunt factorii care contribuie la moartea pulpara?

R: - carii – bruxism – chirurgie periodontala – terapie protetica (in timpul ei) au loc: - traume la preparare - expunere microbiana, chimica, termica - xerostomie (Rosenstiel, pag 467) 2

Care sunt proprietatile ideale ale unui ciment provizoriu?

R: - bun izolator – duritate – solubilitate mica – compatibil cu materialele de obturatie provizorie – sa nu se combine chimic cu restul elementelor – eliminarea excesului usor – timp de lucru suficient – timp de priza scurt (Rosenstiel, pag 498) Capitolul 16 (COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY) 1

Care sunt indatoririle medicului in relatia medic-tehniciam?

R: - sa ofere instructiuni scrise despre viitoarea piesa protetica – sa ofere laboratorului amprente exacte si inregistrari ocluzale – marginile preparatilor bine definite – curatarea si dezinfectarea tuturor obiectelor – sa fie deschis la sugestii din partea tehncianului – sa trimita inapoi laboratorului restaurarile care nu se potrivesc (Rosenstiel, pag 508) 2

Ce presupune Tehnica Cutback?

R: Se modeleaza toata piesa protetica din ceara, apoi se elimina partea care urmeaza sa fie inlocuita cu material fizionomic. (Rosenstiel, pag 521) Capitolul 17 (DEFINITIVE CASTS AND DIES) 1

Care sunt avantajele modelului cu bonturi mobilizabile?

R: - se evita fracturarea machetei

– –

manipulare usoara a restaurarilor din portelan modelare proximala si in zonele de inchidere marginala (Rosenstiel, pag 535)

2

Avantajele si dezavantajele rasinilor Epoxi pentru confectionarea bonturilor modelelor.

R: avantaje: - duritate mare - rezistenta la abraziune dezavantaje: - se contracta la polimerizare – timp de lucru crescut – procedura complexa (Rosenstiel, pag 531) Capitolul 18 (WAX PATTERNS) 1

Ce tip de contacte ocluzale sunt recomandate si de ce?

R: Se recomanda contactele de tip cuspid-fosa, pentru ca: – – –

previn impactul alimentar fortele ocluzale sunt situate mai aproape de axul lung al dintelui stabilitate imbunatatita fata de contactele tripodice (Rosenstiel, pag 572)

2

Ce reprezinta curba lui Spee?

R: Este curba sagitala de ocluzie ce rezulta prin unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali, incepand de la canin spre molari. Cuspizii mandibulari ar trebui sa devina mai inalti spre distal, iar cuspizii maxilari mai scurti. (Rosenstiel, pag 575-576)

Capitolul 19 (FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC RESTORATIONS) 1

De ce se produce fracturarea ceramicii?

R: Ceramica nesustinuta se fractureaza; pentru a evita fracturarea grosimea ceramicii nu trebuie sa depaseasca 2 mm, dar este necesara o grosime minima 1 mm pentru a obtine o restaurare estetica satisfacatoare. (Rosenstiel, pag 590) 2

Care sunt beneficile aliajelor din Ni-Cr?

R: - modul de elasticitate crescut fata de cele nobile – sufera o incovoiere mai redusa – probabilitatea de fracturare a componentei ceramice mai mica – rezultate excelente in turnarea lor (Rosenstiel, pag 608) Capitolul 20 (PONTIC DESIGN) 1

Clasificarea furcatilor.

R: Furcatiile sunt: clasa I – pierderea pe verticala a suportului parodontal < 3mm clasa a-II-a – pierderea pe verticala a suportului parodontal peste 3 mm, dar fara pierderi orizontale clasa a-III-a 1. leziune orizontala dintr-o parte in cealalta, astupata de gingie 2 leziune orizontala dintr-o parte in cealalta, neastupata de gingie (notite curs si Rosenstiel, pag 618) 2

Avantajele corpului de punte ovat.

R: avantaje: – estetica superioara – aspecte de dinte natural, ce emerge din gingie – rezistenta mare – retinere de alimente mica – igienizare usoara (accesibil la dental-floss) (Rosenstiel, pag 626) Capitolul 21 (RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES) 1

Dezavantajele utilizarii sistemelor speciale extracoronare.

R: - produc stres nefavorabil asupra dintilor restanti – igiena mai dificila – biologic, sacrificiu de substanta (Rosenstiel, pag 666) 2 Clasificarea edentatilor partiale dupa Kennedy. R: Edentatile partiale: clasa I - edentatie bilaterala si bimaxilara clasa a-II-a – edentatie unilaterala si unimaxilara clasa a-III-a – edentatie intercalara clasa a-IV-a – edentatie in zona frontala (notite curs si Rosenstiel, pag 678) Capitolul 22 (INVESTING AND CASTING) 1

Unde se ataseaza tija pe macheta?

R: Tija se ataseaza pe suprafata ocluzala in zona cea mai groasa, la distanta de margini si de contactele ocluzale. ( in mod normal pe cel mai mare cuspid nefunctional). (Rosenstiel, pag 682) 2

Avantajele maselor de ambalat fosfatidice.

R: - stabilitate mai mare la temperaturi ridicate, fata de cele din gips – de electie pentru turnarea aliajelor metal-ceramice – seextind dilata repede, iar extinderea poate fi controlata precis (Rosenstiel, pag 691) Capitolul 23 (DESCRIPTION OF COLOR, COLOR-REPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS) 1

Cum se procedeaza cand spatiul mezio-distal disponibil este marit?

R: Excesul de latime va fi ascuns plasand zonele de contact interdentar mai lingual si cervical. (notite curs) 2

Determinarea culorii prin metoda vizuala.

R: Metoda vizuala de determinare a culorii se face prin compararea dintilor pacientului cu mostrele cheilor de

culori oferite de diferiti producatori. (notite curs) Capitolul 25 (ALL-CERAMIC RESTORATIONS) 1

Avantajele zirconiului.

R: - duritate foarte mare – rezistenta la fracturare mare – estetica asemanatoare cu a dintilor naturali (Rosenstiel, pag 790) 2

Sistemul IPS-EMPRESS 2 caracteristici.

R: - duritate foarte mare – rezistenta la fracturare mare – transluciditate medie – abraziune scazuta – adaptare marginala suficienta (Rosenstiel, pag 778) Capitolul 26 (RESIN-BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES) 1

Avantajele puntilor adezive.

R: - tesut dentar indepartat minim (preparatie unica) – preparatie conservativa, doar in smalt – traumatizare pulpara minima – anestezia nu este necesara, in momentul prepararii – pot fi plasate total suprgingival, iritatie periodontala scazuta (Rosenstiel, pag 811) 2

Indicatile protezelor adezive.

R: - inlocuirea dintilor anteriori absenti la copii si adolescenti – spatiu redus – bonturi nerestaurate – inlocuirea unui singur dinte posterior – lungime coronara clinica semnificativa – controlul umiditatii excelent (Rosenstiel, pag 812) Capitolul 27 (FIBER-REINFORCED COMPOSITE FIXED PROSTHESES) 1. Care sunt fibrele cel mai des utilizate pentru armarea compozitelor? R: - sticla – polietilena – carbon ( Rosenstiel,pag 832) 2. Indicatile protezelor partiale fixe armate cu fibre. R: - rezultat estetic optim – absenta metalului

– –

bonturi preparate conservativ folosirea unei tehnici de cimentare adeziva (Rosenstiel, pag 834)

Capitolul 28 (CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES) 1

Cum contribuie designul conectorilor la aparitia bolii parodontale?

R: Conectorii prea lati incizo-cervical interfera in controlul eficient al placii dentare si determina aparitia bolii parodontale, in timp. (Rosenstiel, pag 845) 2

Cine determina cresterea fluxului de sudare a conectorilor si cine il scade?

R: Aditia de argint creste fluxul, iar prezenta de cupru il scade. (Rosenstiel, pag 850) Capitolul 29 (FINISHING THE CAST RESTORATION) 1. Care este scopul finisarii marginilor interne ale restaurarii protetice? R: Intre suprafata interna a restaurarii si bont nu trebuie sa existe contact, fiind necesar un spatiu uniform de 25-35 micrometrii pentru ca cimentul sa se raspandeasca uniform. (Rosenstiel, pag 871) 2

Instrumentar pentru finisarea si lustruirea restaurarilor protetice.

R: Pentru finisare: freze cu granulatie fina, freze diamantate fissure, benzi de finisare. Pentru lustruire: gume si polipant (pasta de lustruit verde) (notite curs) Capitolul 30 (EVALUATION, CHARACTERIZATION, AND GLAZING) 1

Ce se evalueaza prima data la o lucrare protetica si de ce?

R: Prima data se evalueaza contactele proximale, deoarece contactul excesiv in aceste zone, impiedica adaptarea restaurarii si duce la nepotrivire marginala. (Rosenstiel, pag 888) 2.Cum se finiseaza marginile subgingivale comparativ cu cele supragingivale? R: Marginile subgingivale se finiseaza cand restauratia este inca pe model, in timp ce marginile supragingivale se finiseaza cand restauratia este adaptata pe dinti, in cavitatea bucala. (Rosenstiel, pag 891) Capitolul 31 (LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES) 1

Dezavantajele cimentului fosfat de zinc.

R: - efect toxic pulpar – solubilitate orala crescuta – retentie doar mecanica – nu elibereaza fluor (notite caiet si Rosenstiel, pag 911) 2

Avantajele cimentului ionomer de sticla modificat cu rasini.

R: - adeziune buna – eliberare de fluor – rezistenta crescuta

– –

solubilitate scazuta indepartare usoara a excesului de materialele

Capitolul 32 (POSTOPERATIVE CARE) 1

La ce interval de timp trebuie rechemati pacienti la cabinet?

R: Cel putin la fiecare 6 luni. (Rosenstiel, pag 929) 2

Cauzele aparitiei bolii parodontale dupa tratament protetic.

R: - plasarea marginilor subgingival – supraconturarea protezei – adaptare slaba, determina inflamatie mai severa, dar chiar si marginile perfecte au fost asociate cu parodontita. (Rosenstiel, pag 932)

Dan Florian-Alexandru, grupa 14 Capitol 1: 1 Care sunt principalele motive/cauze pentru care un pacient se prezinta in cabinetul unui medic dentist? Principalele cauze pentru care un pacient se prezinta in cabinetul medical se impart in patru categorii: - Lipsa confortului (durere, inflamatie, sensibilitate) - Probleme functionale (dificultate in fonatie si/sau masticatie) - Probleme in societate (gust si miros neplacut) - Probleme estetice (dinti fracturati sau inestetici, prezenta coloratiilor) Pag.4 2 Care sunt criteriile de diferentiere utilizate in clasificarea edentatiilor pentru pacientii partial edentati dupa Colegiul American de Protetica (ACP)? Cele patru clase (I, II, III, IV) sunt diferentiate de catre criterii specifice de diagnostic: - Locul si extinderea ariei sau ariilor edentate - Conditia (starea) dintilor stalpi - Schema ocluzala - Creasta reziduala Pag.22 Capitol 2: 1 Cand este indicata utilizarea arcului facial cinematic in comparatie cu cel arbitrar? Arcul facial cinematic este indicat a fi folosit cand este crucial sa reproducem cu exactitate miscarile de deschidere si inchidere ale pacientului pe articulator, pe cand arcul facial arbitrar este mai putin precis decat cel cinematic, dar este suficient pentru majoritatea procedurilor dentare de rutina. Pag.50 2 Pentru ce este utilizata masa de ghidaj anterior din acrilat? Acest dispozitiv simplu este utilizat pentru a transfera cu acuratete pe un articulator contactele dintilor anteriori, in determinarea influentei acestora in miscarile de granita ale mandibulei. Pag.71 Capitol 3:

1

2

Care este solutia de tratament in urma pierderii timpurii a primului molar mandibular? Daca spatiul este ignorat, al doilea molar poate migra mezial, in special in urma eruptiei molarului trei. In aceasta situatie, devine dificil sau chiar imposibil sa realizam o proteza fixa satisfacatoare. In aceste circumstante, se indica realizarea unei proteze fixe cu preparatii modificate sau cu un conector nonrigid. De asemenea, se poate indrepta dintele migrat cu un dispozitiv ortodontic simplu. Problema poate fi evitata, daca este fabricat un mentinator de spatiu cand primul molar este extras. Pag.92 Definiti legea lui Ante. Legea lui Ante spune ca este neintelept sa realizam o lucrare protetica fixa cand zona suprafetei radiculare a dintilor stalpi este mai mica decat zona suprafetei radiculare a dintilor de inlocuit. Pag.95

Capitol 5 1 Clasificarea implicarii furcatiei. Pozitia normala a crestei osoase este de aproximativ 1.5 mm apical de jonctiunea smaltcement. Pierderea verticala a suportului parodontal mai mica de 3 mm apical de jonctiune este considerata Clasa I. Pierdere verticala mai mare de 3 mm, dar fara implicarea totala a latimii orizontale a furcatiei este considerata Clasa a II-a. O leziune orizontala care este acoperita de gingie, dar permite patrunderea instrumentelor defineste Clasa a III-a, iar Clasa a IV-a prezinta aceeasi leziune orizontala, aceasta nefiind acoperita de gingie. Pag.158 2 Care este principala contraindicatie a gingivectomiei? Contraindicatia majora a gingivectomiei-gingivoplastiei este absenta tesutului cheratinizat atasat. Astfel, trebuie prevenita lasarea marginii gingivale care este constituita din mucoasa alveolara. Pag.154-155 Capitol 6 1 Care este secventa de tratament a unui pacient? Evaluarea preliminara, tratamentul simptomatic de urgenta, chirurgia orala, controlul cariilor si inlocuirea restauratiilor existente, tratament endodontic, tratament parodontal, tratament ortodontic, tratament ocluzal, aplicarea protezelor fixe, aplicarea protezelor mobile, urmarirea ingrijirii orale. Pag.174 2 Care sunt avantajele, dezavantajele, recomandarile si precautile rasinii compozite? - Avantaje: instalare rapida, utilizare usoara, lipire. - Dezavantaje: dilatare termica, contractie de instalare, dilatare intarziata. - Recomandare: leziuni mici, dinti anteriori. - Precautii: controlul umiditatii. Pag. 180 Capitol 7 1 Cand este justificata alegerea unei margini subgingivale? - Prezenta cariilor dentare, a eroziunii cervicale sau a restaurarilor extinse subgingival - Suprafata contactului proximal se extinde pana la creasta gingivala - Este necesara retentie si rezistenta aditionala - Marginea coroanei metalo-ceramice trebuie sa fie ascunsa - Sensibilitatea radiculara nu poate fi controlata prin alte masuri conservatoare Pag.218-219 2 De ce sunt contraindicate coroanele total ceramice pe dinti cu pulpa dentara voluminoasa? Pentru a asigura o estetica optima, grosimea minima a materialul trebuie sa fie de aproximativ 11.2 mm. Astfel, se limiteaza utilizarea acestor restauratii pe dinti subtiri vestibulo-oral sau pe dintii tinerilor, ce prezinta o camera pulpara mare. Pag.244

Capitol 13 1 Contraindicatiile tratamentului cu implanturi dentare. Contraindicatiile sunt in cazul: bolilor acute, bolilor terminale, femeilor gravide, bolilor metabolice necontrolate, iradierii unei tumori in zona implantului, asteptarilor nerealiste ale pacientilor, motivatiei scazute a pacientilor, lipsei experientei clinicianului si imposibilitatea de a restaura problema dentara cu o proteza. Pag.383 2 Care sunt distantele recomandate intre doua implanturi si intre un implant si dinte natural? Implanturile ar trebui sa fie plasate la cel putin 3 mm intre ele sau la 1 mm distanta de un dinte natural. Pag.387 Capitol 14 1 Descrieti aparatura speciala necesara pentru utilizarea hidrocoloizilor reversibili in amprentare. Pentru a lua amprenta cu ajutorul hidrocoloizilor reversibili este nevoie de aparatura speciala ce consta in trei bai, respectiv: o baie de lichefiere (100 grade C), o baie de depozitare (65 grade C) pentru mentinerea lichida a materialelor pana la utilizare si o baie de revenire (40 grade C). Pag.456-457 2 Prezentati avantajele, dezavantajele, recomandarile si precautiile silicoanelor de condensare. - Avantaje: usor de utilizat, timp de priza scurt - Dezavantaje: hidrofob, stabilitate joasa, umezire joasa - Recomandari: majoritatea inregistrarilor - Precautii: turnare imediata, atentie pentru a evita bulele la turnare Pag.442 Capitol 15 1 Descrieti proprietatile ideale ale unui material de lucrare provizorie. - Prelucrare comoda: timp de lucru adecvat, priza rapida - Biocompatibilitate: netoxic, nealergenic, neexoterm - Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii - Usurinta in conturare si netezire - Duritate adecvata si rezistenta la abraziune - Estetica buna - Usor de acceptat de catre pacienti: fara miros, neiritativa - Usor de reparat - Compatibilitate chimica cu cimenturile pentru lucrari provizorii Pag.477-478 2 Care dintre cimenturile prezente pe piata sunt recomandate pentru cimentarea provizorie si care nu? De ce? Dintre materialele prezente pe piata, cimenturile pe baza de oxid de zinc eugenol (ZOE) par a fi cele mai satisfacatoare. Pe de alta parte, cimenturile pe baza de fosfat de zinc, zinc policarboxilat sau ionomer de sticla nu sunt recomandate deoarece puterea lor ridicata face dificila scoaterea intentionata a lucrarilor provizorii, ajungandu-se la distructii ale lucrarii sau chiar ale dintelui. Pag.498 Capitol 16 1 Care sunt erorile frecvente facute de medic in comunicarea cu tehnicianul dentar? Erori precum reducerea insuficienta a dintelui, incertitudinea fata de localizarea marginii preparatiei, inregistrari interocluzale si de articulatie nepotrivite, precum si ambiguitatea in transmiterea nuantelor coloristice tehnicianului impiedica un tratament cu succes. Pag.510 2 Ce manopera trebuie sa faca medicul dentist pentru a usura munca tehnicianului? Desi in practica putini medici dentisti fac acest lucru, ar trebui ca dentistul sa insemneze cu un

creion marginea preparatiei.

Pag.512

Capitol 17 1 Prezentati avantajele, dezavantajele, recomandarile si precautile sistemului Pindex. - Avantaje: model demontabil, turnarea modelului neimpiedicata - Dezavantaje: echipament special necesar - Recomandari: excelent de utilizat daca echipamentul este ingrijit - Precautii: atentie sporita la detaliu Pag.537 2 Cum sunt modelele de diagnostic cel mai eficient montate in articulator? Modelele de diagnostic sunt cel mai eficient montate in articulator cu ajutorul unei inregistrari a relatiei centrice, ceea ce ii permite medicului sa vizualizeze distanta intreaga a miscarilor mandibulare. Pag.544 Capitol 18 1 Pentru ce este utilizat materialul denumit Die Spacer? Acest material este aplicat pe model pentru a mari spatiul necesar cimentului intre peretii axiali ai dintelui preparat si restauratie. Pentru o adaptare marginala buna, o banda de aproximativ 1 mm imediat alaturata marginii preparatiei trebuie lasata neaplicata. Pag.558 2 Ce schema ocluzala este recomandata cand are loc reconstructia ocluzala? De ce? Aranjamentul cuspid-fosa este recomandat in detrimentul celei cuspid-creasta marginala cand are loc reconstructia ocluzala, deorece: fortele inchiderii relatiei centrice sunt mai apropiate de axul lung al dintelui si prezinta stabilitate imbunatatita datorita contactelor tripodice pentru fiecare cuspid functional. Pag.572 Capitol 19 1 Unde trebuie sa se gaseasca stopurile centrice la o restaurare metalo-ceramica? Stopurile centrice la orice restaurare metalo-ceramica pot fi localizate atat pe portelan, cat si pe metal. Insa, acestea trebuie sa se gaseasca la cel putin 1.5 mm distanta de jonctiune pentru a preveni fractura portelanului de la deformarea metalului. Pag.591 2 Clasificarea aliajelor dentare si exemple. Aliajele dentare se clasifica, dupa ADA, in: aliaje inalt nobile (60% Au, Pt, Pd, >40% Aur), aliaje nobile (25% Au, Pt, Pd; nu necesita aur), aliaje nenobile (rez cresc la acum de placa -nec gros de diment mai mica-aprox 20de micron Pg 811 2avant bonturi din rasini -slef minima -nu nec slef la anest -prag supragg -potent traum pt pula-min -realiz amprentei=usoara -sedinta de lucru scurta Cap 27 Pg 832 Fibre armate 1indicatii:-cerinte estetice excelente pt proteze mobilizabile part sau proteze totale -pt a reduce uzura dintilor antagonisti -scop:conservarea preparatiei intracoronare -retentie proteza=superioara -proteze fara metal/ceramic -inlocuire rapida a dintilor lipsa Pg 830 2.avantaje/dez pt ptot metalocer: infrastruct puternica,durabila dar poate det alergii

-stratul de opac nu este esthetic -ceramica este sensibila=>fractura -abraz tes antag=>uzura ocluz severa CAP28 Pg 845 1.conditii pt conector:sufficient de mare (rezistenta),nu abraziune,pobibila igiena orala,sa nu arate component metalica(nu estetica) Pg 857 2.armamentarium pt tehnica soldering : • rasina acrilica Autop • Oxid de zinc-eugenol (ZOE) pastă • ipsos • bol • Spatulă • Perie mică • instrument de Waxing • ceară Sticky • ceară Placa de baza • ceară Sprue • investiții de lipit • lespede de sticlă • trepied de lipit • Flux • Solder • iavașe • Soluție de decapare Cap29 Pg871 1.finisareacoroanelor-zonele rocomandate :mg interna,supraf interna,gura de scurgere,zonele de contact proximal ,supraf ocluz,peretii axiali,marg externe Pg 880 2tehnica pt finisare 1fata interna: sa reproduca marginea externa a dintelui+adaptare perfecta 2.inspectie fata interna-slefuire cu pietre cu granulatie fina 3dupa turnare sa se adapteze perfect fara presiuni 4ajustarea zonei de fixare 5.ajustare zone de contact proximal cap 30 Pg887 1.evaluarea coroanelor in cav buc Proteza finalizata este curatata prin tehnica cu ultrasunete sau cu un aspirator cu abur pentru a îndepărta orice,compus lustruire rezidu și apoi dezinfectate. Piese turnate din metal trebuie să fie evaluate din punct de vedere al contactelor proximale, integritate marja, stabilitate, contururi interna sa se potrivesca, externe, ocluzie, și finisaj. Restaurări metalo-ceramice necesită adesea două evaluări:o etapă de evaluare de metal, urmată de reevaluare . Pg 895 2.armamentarium pt adaptarea ocluzala a coroanei • amprente • hidrocoloid ireversibil • castron cauciuc și spatulă

• agent de cimentare provizoriu • Petrolatum • rășină Autopol • sârmă Stiff • Oxid de zinc-eugenol (ZOE) pt înregistrare de ocluzie pastă • ceară Inlay sau hidrocoloid reversibil • Echipament de transfer • înregistrarea relației Centrice Cap31 Pg 909 1.avantajele cimentarii provizorii: -Medicul si pacientul pot urmari functionalitatea restaurarii pe o perioada mai lunga decat intr o sedinta -indepartarea acesteia fara efort -cimentare pe marginile restaurarii Pg910 2.cimenturi dentare+caract: FOZ-grosime 25microni -duritate -timp rezonabil de lucru -poate fi indepartat ZOE-biocop -adeziune -vascozitate crescuta Cap32 Pg929 1.frecventa intalnirilor pot-cimentare 1 data la 6 luni,mai frecv pacientii cu proteze fixe extinse Pg936 2 urgentele: Carii,fracture,decimentare,fracturarea lucrarilor din ceramica

AL MOUZAYEN HANA ,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV Capitol 2 1

Cand ne intereseaza atunci cand luam amprenta, inregistrarea fundurilor de sac vestibulare? R ( pg 43): In vederea efectuarii unei proteze mobilizabile

2

Cum putem obtine retentia materialului de amprenta, in lingura? R (pg 43) : Folosind adeziv sau efectuand santuri de rafluare in lingura

Capitol 3 3

Care sunt consecintele neprotezarii provizorii?

R (pg 89) : Supraocluzia antagonistului, inclinarea dd vecini spre spatial edentate, pierderea puncturilor de contact 4

Care sunt dd stalpi a unei edentatii 3.3? R(pg 90): 3.4, 3.2, 3.1

Capitol 4: 5

Ce este LONG CENTRIC si care sunt valorile acestuia?

R(pg 124):RC difera de IM, permite miscari antero-posterioare in IM, iar valorile inclinarii sagitale sunt cuprinse intre 0,5-1,5 6

Care sunt semnele si simptomele, la nivelul dintilor,a unei ocluzii patologice? R(pg 127): Hipermobilitatea dintelul sau a unei perechi de dd antagonisti, contacte proximale inexistente din cauza migrarii dd, uzura dentara, fracturarea cuspizilor, margini incizale uzate

Capitol 5: 7

Ce adancime are santul gingival si care este valoarea maxima acceptabila? R(pg 147): 1,8 pana la maxim 3mm

8

Care este factorii determinant si factorii favorizanti ai bolii parodontale?

R(pg 147): FD: placa bacteriana FF: tartru, pelicula dobandita, resturi alimentare,material alba Capitol 6: 9

Care sunt materialele utilizate in vederea reconstructiei coronare?

R(pg 180): Amalgam, glassionomer, rasini compozite si turnari metalice 10 Care sunt recomandarile atunci cand facem o restaurare care se extinde in santul gingival, pe care trebuie sa le indeplineasca gingia? R(pg 187): 5mm de gingie keratinizata, din care minim 3mm sa fie gingie atasata Capitol 7 11 Ce se recomanda pentru prepararea marginii orale, a.i sa nu inducem reactii pulpare? R(pg 211): Prepararea cu instrumente rotative la contraunghi sau utilizarea de intrumentar manual 12 Care sunt limitele convergentei unei preparatii? R(pg 238): 622 de grade

Capitol 13: 13 Cat os este idealsa ai, in vederea punerii unui implant? R(pg 385): 10 mm vertica, 6mm orizontal, 1 mm vestibular si oral, 3 mm implant-implant 14 Care este distant indicate ca papilla interdentara sa umple spatial interdentar? R(pg 393): Distanta dintre punctual de contact si creasta alveolara sa fie de 5mm Capitol 14: 15 In cat timp revine gingia, dupa indepartarea firului de retractile gingivala impregnat? R(pg 435): 30secunde 16 Care este materialul de amprenta cu stabilitatea dimensional si coeficientul de contractie cele mai bune? R(pg 444): Siliconul de aditie

Capitolul 15 17 Ce reguli trebuie sa indeplineasca o lucrare provizorie? R(pg 467): Protectie pulpara, sanatate parodontala, echilibrare ocluzala, stabilitatea dd, protective impotriva fracturarii 18 Unde este cea mai mare concentratie de stress la nivelul unei punti? R(pg 468): La nivelul conectorilor Capitol 16 19 Care este cheia succesului, a unei echipe dentare? R(pg 508) : Comunicarea 20 Care este sarcina medicului dentist in vederea trimiterii unei lucrari la tehnician? R(pg 509): Sa trimita, in scris, instructiunile in detaliu pt fiecare etapa, sa descrie materialele ce urmeaza a fi folosite. Intructiunile trebuie sa fie clare si descifrabile. De asemenea trebuie sa aiba o copie a hartiei, in cazul in care apar probleme de ordin legal

Capitol 17 21 Ce cerinte trebuie sa indeplineasca die? R(pg 528): Sa reproduca cu exactitate suprafetele dintelui preparat, sa nu aiba defecte de turnare, marginea cervicala sa fie vizibila (05-1mm), acces adecvat la margine 22 Care este cel mai bun material in vederea turnarii cast-and-die? R(pg528): Gipsul, datorita fidelitatii foarte bune si costului redus. Principalul dezavantaj este rezistenta scazuta la abraziune Capitol 18 23 Ce este curba lui Spee? R(pg 575): Curba antero-posterioara care rezulta prin unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor vestibulari ai dd laterali pana la varful caninului 24 Ce este curba lui Wilson? R(pg576): In plan frontal, este o curba concava care uneste cuspizii vestibulari si lingual ai molarilor mandibulari Capitol 19 25 Care sunt high noble metal alloys? R(pg 606): Aur-platina-paladiu(nefizionomic), Aur-paladiu-argint si Aur-paladiu rezistenta crescuta si modul de elasticitate bun 26 Care sunt materialele nobile? R(pg 607): Pd-Ag, PD-Cu-Ga si PD-Ga Capitol 20 27 Care sunt clasele de creste edentate deformate? R(pg618): Cls 1: pierdere de tesut in latime, dar cu lungime normala Cls2: pierdere de tesut in lungime, dar cu latime normal Cls3: combinatie 1-2 28 Ce tip de contact poate fi intre lucrarea protetica si creasta alveolara?

R(pg 526): Pt dd laterali: suspendat, in sa si punctiform  Dd frontali: punctiform, pe versantul vestibular si oval Capitol 21 29 Care sunt avatajele unui corp de punte din metalo-ceramica? R(pg641): Estetica si biocompatibiliate 30 Care sunt sisteme de ancorare extracoronare? R(pg 669): Capse, culise, magneti Capitol 22 31 Unde trebuie plasata gura de scrugere pe model? R(pg 682): Pe cuspidul non-functional 32 Clasificarea aliajelor dpv al utilizarii lor: R(pg 689): Tip1: inlay-uri simple, Tip 2: inlay-uri complete, Tip3: coronae si punti, Tip4: proteze mobilizabile si pinladge-uri Capitol 23 33 Ce este coridorul bucal? R(pg 727): Este spatial cuprins dintre obraji si dd in timpul surasului 34 Ce este curba surasului? R(pg 727): Contactul marginii incizale ale incisivilor maxilar cu buza inferioara Capitol 25 37. Care sunt dezavantajele sistemului Cerec: R(pg790): Adaptare marginala nesatisfacatoare si lipsa individualizarii suprafetelor ocluzale 38. Care e dezavantajul unei lucrari din ceramica? R( 796): Abrazarea dintelui antagonist, in special la pacienti cu parafunctii Capitol 26: 39. Cati dinti stalpi alegem atunci cand avem edentatii 1.1 si 2.1 si vrem sa folosim o Resin-bonded

FDP? R(pg 817): Daca suportul parodonatal este compromis, alegem cate 2 dinti pe o parte pt fiecare edentatie. 40. Ce clereance trebuie sa asiguram pt metal la o Resin bonded PDF? R(pg 817): In IM, propulsie si lateralitate tre sa asiguram un clereance pt metal de minim 0,5 mm Capitol 27: 41. Care sunt principalele avantaje a unei proteze FRC? R(pg 833): Translucenta si naturalete, margini supragingivale 42. Care sunt contraindicatiile unei proteze FRC? R(pg 834): Imposibilitatea controlarii fluidelor, nevoia de spatiu larg, pacienti cu parafunctii, unglazed opposing porcelain, alcoolici

Capitol 28 43. Cand sunt indicati conectorii non-rigizi si de ce? R(pg 845): La mandibula, cand sunt incluse atat segmente anterioare, cat si posterioare. Miscarile de deschidere si inchidere a mandibulei presupun miscari medio-laterale. Folosind conectori rigizi, aceste miscari sunt inhibate, iar concentratia de stress care se acumuleaza la nivelul puntii duce la dezinsertia lucrarii. 44. Cum putem imbunatatii dpv estetic o punte, la nivelul conectorilor? R(pg 846): Plasand conectorii spre ambrazura orala Capitol 29 45. Cum putem verifica verifica la nivelul punctelor de contact o lucrare? R(pg 873) Plasand o hartie de articulatie Miller, ata dentara 46. Ce forma trebuie sa aiba conectorul, mezio-distal? R(pg 874): Parabolica Capitolul 30; 47. Ce se verifica, la proba biscuitului? R(pg 887): Integritatea marginala, stabilitatea, contacte proximale 48. Ce urmarim la evaluarea unei preparatii? R(pg 888): Contacte proximale, integritate marginala, stablitate, ocluzie Capitol 31.

49. Care este principalul avantaj a unui ciment GI? R9pg 916: Transluciditatea 50. Cu ce se graveaza in vederea cimentarii cu rasina compozita? R(pg 921): Acid fluorhidric Capitol 32: Care este frecventa controalelor, la pacientii purtatori de proteze? R(pg 929): La fiecare 6 luni Care este cea mai comuna cauza al esecului unei proteze? R9pg 931: Caria dentara

LIRĂ-MARCU AUGUSTA BEATRICE,GRUPA 21,SERIA 2 AN IV. Capitol 1 Intrebare 1 : Care pot fi problemele principale ale unui pacient ce cauta tratament protetic? Raspuns 1 : Pricncipalele probleme ale unui pacient,care il determina sa ajunga in cabinetul de medicina dentara sunt: Disconfortul(durere,sensibilitate,inflamatie) Disfunctionalitate (probleme masticatorii,fonatorii) Probleme sociale( halena respiratorie) Estetica(restaurari vechi necorespunzatoare,dinti fracturati etc) Rosenstiel pag 4 Intrebare 2 : Ce observa clinicianul la examenul clinic al buzelor? Raspuns 2 :Examenul clinic al buzelor este un punct de referinta foarte important in protetica fixa.La examenul clinic al buzelor se analizeaza vizibilitatea dentara cand pacientul zambeste normal si exagerat. Se observa : Tipul de zambet si cat se dezgoleste din gingia maxilara Spatiul negativ intre cele doua arcade,care atunci cand avem edentatii se mareste si trebuie realizata protezarea din motive estetice Capitolul 5 Intrebarea 1 : Care este adancimea medie a santului gingival,si de ce ne intereseaza acest lucru in protetica fixa? Raspuns 1 Adancimea medie a santului gingival este in medie de 1,8 mm si ne intereseaza in principal pentru ca atunci cand realizam o preparatie,sa nu depasim adancimea si sa lezam insertia epiteliala . Refernta : Rosenstiel pag 147 Intrebarea 2 : De ce extragem un dinte cu afectare padodontala severa? Raspuns 2 : Extractia unui astfel de dinte,permite vindecarea zonelor gingivale care au fost afectate microbian(pungi parodontale), ne poate oferi acces mai bun la suprafata dintilor adiacenti,ofera un control mai bun al placii dentare. Referinta Rosenstiel pag 153

Capitolol 6 Intrebarea 1 : Care sunt materialele pe care le folosim,in principal,pentru restaurarea bontului? Raspuns 1 : Pentru restaurarea bontului se pot folosi :Amalgam,Rasini compozite,Cimenturi ionomere modificate cu rasini. Referinta : Rosenstiel pag 179 Intrebarea 2 : Care sunt beneficiile tratamentului ortodontic,realizat preprotetic? Raspuns 2 : Tratamentul ortodontic poate fi folosit pentru alinierea dintilor stalpi si obtinerea paralelismului, si spatiului corespunzator intre dinti.Poate fi folosit pentru a modifica transmiterea fortelor ocluzale,direct in axul lung al dintelui. Mai putem folosi extruzia ortodontica. Referinta : Rosenstiel pag 194 Capitolul 7 Intrebarea 1 : Cum putem realiza protectia dintilor adiacenti in timpul prepararii bontului? Raspuns 1 : Lasam un strat de smalt (din dintele pe care il preparam) intre instrumentul rotativ si dintele adiacent. ( Ca la tehnica slice cut) Montam o matrice metalica pe dintele adiacent Referinta : Rosenstiel pag 210 Iintrebarea 2 : Cum poate afecta materialul din care este realizata restaurarea,retentia pe preparatie? Raspuns 2 : Cu cat aliajul din care este realizata restaurarea este mai reactiv,cu atat creste retentia la preparatie,spre deosebire de aliajele cu concentratie mare de aur. Referinta : Rosenstiel pag 230 Capitolul 14 Intrebarea 1 : Ce intregistreaza amprenta bimaxilara? Raspuns 1 : Amprentele bimaxilare pot înregistra, în afara morfologiei dinţilor de la nivelul ambelor arcade, şi relaţiile de ocluzie; din această cauză, amprentele bimaxilare mai sunt numite şi amprente în ocluzie. Referinte : Note de curs Dr. Drafta Intrebarea 2 : Ce elemente trebuie transmise laboratorului de tehnica dentara in etapa de amprentare? Raspuns 2 : Ideal, în etapa de amprentare, se transmit în laboratorul de tehnică dentară următoarele elemente5: 1. Dinţii stâlpi: a. Suprafeţele preparaţiilor; b. Limita cervicală a preparaţiilor; c. Zonele rămase nepreparate de la nivelul dinţilor stâlpi (0,5 mm. dincolo de limita preparaţiei, zonă importantă pentru obţinerea unui profil de emergenţă gingival corect al viitoarei coroane); d. Forma parodonţiului marginal; Referinta : Note de curs Dr Drafta Capitolul 15 Intrebarea 1 : Din ce materiale pot fi realizate coroanele provizorii prefabricate? Raspuns 1 : policarbonat, acetat de celuloză, aluminiu, argint-staniu, și nichel-crom. Referinta : Rosenstiel pag 473 Intrebarea 2 : Cum poate contribui o proteza provizorie la respectarea principiului biologic? Raspuns 2: Prin izolarea bontlui de mediul bucal si prin reducerea transmiterii fortelor masticatorii direct asupra acestuia. Capitolul 16 Intrebarea 1 : Cum trebuie sa trimita medicul dentist amprenta in laboratorul de tehnica dentara? Raspuns 1 : Medicul dentist are obligatia sa trimita in laborator toate informatiile necesare pentru realizarea restaurarii protetice. Trebuie sa dezinfecteze amprenta, sa o verifice astfel incat sa fie cat mai fidela,cu limitele preparatiilor accesibile,si trebuie sa o trimita insotita de indicatii obligatoriu scrise.

Referinta : Rosenstiel pag 509 Intrebare 2 : Enumerati 3 reguli pe care trebuie sa le respecte tehnicianul dentar : a Atunci cand manufactureaza trebuie sa tina cont de instructiunile medicului .in cazul in care are nevoie de info suplimentare sa le ceara. b Trebuie sa se incadreze in timpul stabilit c Are obligatia sa dezinfecteze,la randul sau,materialele venite din cabinetul de medicina dentara. Referinta : Rosenstiel pag 510 Capitolul 17 Intrebarea 1 : Care este cel mai bun material pentru turnarea cast-and-die? Raspuns 1: Gipsul, pentru fidelitatea foarte buna si costului scazut Referinta: Rosenstiel pag 528 Intrebarea 2 : Pentru ce coroane folosim rasini epoxi la realizarea matritei? Raspuns 2 Pentru coroana unidentara integral ceramica Referinta : Rosenstiel pag 531 Capitolul 18 Intrebare 1 : Cum se mai numeste curba antero-posterioara de plasare a dintilor in ocluzie? Raspuns 1 : Curba lui Spee Intrebare 2: Ce cuspizi uneste curba lui Wilson? Raspuns 2 : Uneste cuspizii vestibulari si linguali ai molarilor mandibulari Capitolul 19 Intrebare 1 : Care sunt avantaleje Nichelului in aliajele pentru restaurari fixe? Raspuns 1 : Rezistent la deformare Duritate crescuta Modul de elasticitate crescut Usor de prelucrat Intrebare 2 : Care sunt dezavantajele titanului folosit in realizarea restaurarilor fixe? Raspuns 2 : Pret crescut,se fractureaza mai repede ca Cr-Co,turnarea este dificila,defectele de turnare se depisteaza greu,are punct de topire ridicat. Capitolul 20 Intrebare 1 : Din ce materiale pot fi realizare CORPURILE DE PUNTE ale restaurarilor fixe? Raspuns 1 : pot fi total metalice,metalo-ceramice,metalo-compozite. Intrebare 2 : Care sunt caracteristicile corpului de punte in semisa? Raspuns 2: este usor de curatat,asigura o estetica superioara,poate fi realizat din metaloceramica,rasini sau poate fi integral ceramic. Nu se recomanda in zone unde fizionomia nu este prioritara. Capitolul 21 Intrebare 1 : Cu ce materiale se poate face inregistrarea raporturilor ocluzale? Raspuns 1 : Hartie de articulatie,ceara de ocluzie,spray de ocluzie,banda joffe. Referinte: Rosenstiel p 660

Intrebare 2 : Ce fac gutierele stereografice? Raspuns2: Cu gutieree stereografice se face determinarea,inregistrarea si transferul pe articulator.Permit programarea articulatorului individual Capitolul 22 Intrebare 1 : Ce tipuri de dilatari ale materialelor cunoasteti Raspuns1: Ddilatare de priza,higroscopica,termica. Intrebare 2 :Care este temperatura maxima de stabilitate a gipsului? Raspuns 2 Gipsul este stabil pana la aproximativ 650 grade Capitolul 23 Intrebarea 1: Ce este principiul liniei ? Raspuns 1 : principiul liniei enunta ca o linie orizontala va face un obiect sa fie mai lat,o linie verticala mai inalt.Acest principiu se aplica in estetica dentara,vestmentatie,machiaj Referinte: Note de curs Dr Drafta Intrebarea 2: Ce sunt triunghiurile negre? Raspuns 2: Triunghiurile negre sunt acelea care apar cand papilele interdentare nu completeaza spatiul interdentar Ccapitolul 25 Intrebarea 1 : Pputem recomanda coroane ceramice pacientilor cu parafunctii? Argumentati raspunsul Raspuns 1 : Nu, ceramica abrazeaza dintii antagonisti,este contraindicat. Referinte: Rosenstiel pag 796 Intrebarea 2 : Care este scopul unei coroane ceramice,in principal? Raspuns 2: Coroana ceramica este utilizata in principal pentru proprietatile estetice. Referinte: Rosenstiel pag 795 Capitolul 26 Intrebarea 1 : Ce tip de punte are retentie macromecanica? Rraspuns 1: Virginia bridge Referinte : Rosenstiel pag 808 Intrebarea 2 :Unele proteze fixe se cimenteaza cu rasini. Care sunt indicatiile acestora ? Raspuns 2-inlocuirea dintiilor anteriori la adolescenti si copii -restaurari de lungime mica -bonturi nerestaurate - control al umiditatii bun -inlocuirea unui singur dinte posterior Referinte: Rosenstiel pag 812 Capitolul 27 Intrebarea 1 : Care sunt contraindicatiile unei proteze FRC?

Raspuns 1: greutatea controlarii fluidelor, nevoia de spatiu larg, pacienti cu parafunctii, alcoolici. Referinte : Rosenstiel pag 834 Intrebarea 2 : Care sunt cele mai utilizate fibre in realizarea FRC? R:Cel mai frecvent utilizate fibre in realizarea FRC sunt : sticla, polietilena si carbonul. Referinte : Rosenstiel pag 832 Capitolul 28 Intrebarea 1 : Care sunt aplicatiile practice ale aliajelor de lipire? Raspuns 1 : Lipirea componentelor puntii,remodelare proximala,repararea defectelor de turnare,dezlipirea,lipirea preceramica si postceramica Referinte : Rosesnstiel pag 852 Intrebare 2 :Ce calitati are un aliaj de lipire ? Raspuns 2 : Rezistenta la coroziune,absenta porilor,rezistenta mecanica,compatibilitate coloristica,curgere libera. Capitolul 29 Intrebarea 1 : De ce trebuie sa slefuim marginile externe ale unei restaurari? Raspuns 1 : Pentru a putea asigura un control optim al placii,sa nu existe suprafete retentive. Intrebarea 2 : Cu ce verificam adaptarea unei restaurari la punctul de contact cu dintele vecin ? Raspuns 2 : Putem verifica cu hartie de articulatie si ata dentara. Referinta : Rosenstiel pag 873 Capitolul 30 Intrebarea 1 : Cce pasi urmarim pentru a verifica o restaurare protetica? Raspuns 1 : Contacte proximale,integritatea marginala,stabilitatea,ocluzia, finisarea coresp a lucrarii. Referinte : Rosenstiel pag 888 Intrebare 2 : Daca nu putem glazura suprafetele de portelan ale unei lucrari protetice,ce trebuie neaparat sa realizam? Raspuns 2 : Lustruirea suprafetelor. Referinte : Rosenstiel pag 901 Capitolul 31 Intrebare 1 : Pprezentati dezavantajele FOZ: Raspuns 1 : Foz poate genera sensibilitate pulpara Solubilitate orala Sigilare deficitara Retentie mecanica Nu elibereaza fluor Intrebare 2 : Prezentati avantajele cimenturilor compozite Raspuns 2 : Adeziune chimica ridicata Sigilare buna Solubilitate orala scazuta Rezistenta la adeziune crescuta Referinte : Note curs Capitolul 32 Intrebarea 1: Ce urmarim la controlul periodical pac cu proteze fixe? Raspuns 1 : Eexamenul general si istoricul pac ce trebuie actualizat preferabil anual Igiena orala,dieta,saliva Prezenta/absenta cariei dentare Afectiuni periodontale Disfunctii ocluzale Statusul pulpei si zonei periapicale Intrebarea 2 : Cum putem repara ceramica fracturata la protezele fixe metalo-ceramice?

Raspuns 2 : Daca avem bucata fracturata se poate lega la loc cu un sistem de reparare ce utilizeaza un agent de cuplare silanic legat cu rasina acrilica sau compozita.Reparatia are caracter temporar,dar este preferabila descimentarii si refacerii. SERSEA VLAD ALEXANDRU- GRUPA 21 SERIA 2 AN 4 Capitolul 5: 1 cate tipuri de fibre avem in ligamentul parodontal? pagina 145 fibre transeptale, fibrele crestei alveolare, fibre orizontale, fibre oblice, fibre apicale. 2 grade de afectare furcala? notite de curs Gradul 1: expunerea concavitatii trunchiului radicular. Gradul 2: sonda patrunde la nivelul furcatiei radiculare, dar fara a o traversa. Gradul 3: sonda poate traversa furcatia radiculara. Capitolul 6: 1 Cum difera preparatia dintelui pentru a devenii bont reconstruit cu amalgam fata de preparatia pt o obturatie de amalgam? pagina 181 pentru o fundatie nu este nevoie de ilaturarea tuturor fisurilor si contacte ocluzale sau proximale. smaltul nesustinut nu este obligatoriu eliminat. margini cavo suprafata acute sunt permise in fundatii. forma de rezistenta e inbunatatita prin prepararea perpendicular pe directia fortei ocluzale. cand se foloseste retentie prin pinuri acestea se plaseaza mai pulpar si la un unghi fata de axul radacinii. 2

daca prepararea bontului se face in aceeasi sedinta ce fel de amalgam se foloseste? pagina 183 Cu concentratie mare de cupru si sferic. Capitolul 7: 1 Care sunt factorii care infuletneaza retentia? pagina 237 Conicitatea preparatiei, marimea suprafetei, tipul preparatiei, textura suprafetei, grosimea filmului de ciment, tipul de ciment 2 Care sunt factorii care infulenteaza rezistenta? pagina 242 fortele de dislocare, conicitatea, diametrul, inaltime, tipul preparatiei, tipul cimentului. Capitolul 13: 1 indicatie de implant in edentatie partiala: pagina 381 -imposibilitatea de a purta o proteza partiala mobilizabila sau totala. -nevoie de protezare de lungime mare cu risc de esec mare. -numar si locatie nefavorabile a dintilor stalpi posibili. -pierderea unui singur dinte. 2) Distante minime recomandata intre implante si dintii naturali: pagina 387 1 mm intre dinte si implant , 3 mm intre implante, 4 mm diametru implant Capitolul 14: 1 pasii introducerii firului de retractie: pag 436 izolarea dd cu rulouri, plasam aspirator, uscam nu desicam; taiem lungimea necesara de fir incat sa incercuim dintele; inmuiam firul in solutie astringenta si eliminam excesul intr-un tifon; il punem imprejurul dintelui si dupa il impingem cu un instrument adecvat incepand din zona interproximala, dupa facial sau lingual, instrumentul este angulat spre firul deja introdus ca sa nu iasa. 2 Criterii de evaluare a portamprentei individuale: pagina 451 grosimea de 2-3 mm constanta; 3-5 mm extinsa cervical de la marginea gingivala, sa nu interfereze cu atasarile musculare,sa fie stabila pe model, nu trebuie sa aibe margini taioase; sa nu existe distorsiuni de polimerizare; trebuie realizata cu 9 ore inainte de a lua amprenta, in caz de urgenta se poate pune in apa farta 5 minute si apoi lasata sa se raceasca la temperatura camerei.

Capitolul 15: 1 Indicatii pentru coroane provizorii din metal:pagina 469 protezare de mare lungime in zona laterala, tratament de lunga durata, incapacitate de evita sa puna forte mari pe proteza, puterea muschilor masticatori peste medie; 2

Proprietati ideale ale unui ciment provizoriu ideal: pagina 498 Izolare impotriva fluidului oral, solubilitate mica, compatibilitate cu polymerul din restaurarea provizorie, usor de amestecat si dozat, timp de lucru lung, usurinta in eliminarea excesului. Capitolul 16 1)cum se trimite amprenta in laboratorul de tehnica dentara? pagina 509 –informatii privind restaurarea protetica, trebuie sa o dezinfecteze, sa verifice daca este corect realizata, indicatii scrise. 2) Scrieti 3 reguli pe care trebuie sa le respecte tehnicianul dentar: pagina 510 cand realizeaza lucrearea trebuie sa respecte indicatiile medicului, in caz ca e vreo porblema comunica cu doctorul, trebuie sa se incadreze in timpul stabilit, trebuie sa dezinfecteze si el la randul lui amprenta. Capitolul 17: 1 Cerintele care trebuiesc indeplinite de model: 526 trebuie sa reproduca dintii preparati si nepreparati, dintii nepreparati imediat adiacenti nu trebuie sa prezinte goluri, toate suprafetele dintilor preaparati si suprafetele ocluzale ale celor nepreparati trebuie sa permita o precisa articulatie cu modelul antagonist, toate zonele de tesut moale trebuie reproduse pe model. 2 Cerintele care trebuiesc indeplinite de bontul mobilizabil: pagina 528 trebuie sa reproduce cu exactitate dintele preparat, totate suprafetele trebuie corect reproduse, sa se reproduca marginea dintre tesutul ramas nepreparat si preparatie, spatiu de acces marginal sa fie destul. Capitolul 18 : 1 marirea spatiului pentru ciment: pagian 557 contractia materialului de amprenta, folosirea unui model solid cu bonturi individuale, folosirea unei ceri subtiri in waxup, die spacer, indepartarea de metal, expansiunea machetei. 2 micsorarea spatiului pentru ciment: pagina 558 contractia materialului de priza mica, expansiune redusa a machetei, folosirea aliajelor cu temperatura de topire ridicata. Capitolul 19. 1 Designul cadrului metalic, criterii de indeplinit: pagina 591 -plasarea si designul conectorilor sa fie corect - restaurarea trebuie sa aibe contur anatomic corect , in fct de dintele inlocuit. -la interfata metal-ceramica grosimea ceramicii sa fie de cel putin 0.5 mm. - margine distincta in scheletul metalic pentru portelan incat sa nu fie prea extins. - sa aibe contur uniform . 2) evaluarea cadrului: pagina 598 -forma anatomica corecta, stopurile centrice la 1.5 mm de jonctiunea portelan-metal -unghi de 90 de grade intre suprafata de portelan si cadru metalic -suprafata interna a zonei ce va primii portelanul sa fie neteda -macheta sa fie neteda pentru a minimiza timpul de finisare ulterior. Capitolul 20 1 clasificarea corpurilor de punte: pag 625 -contact mucozal : sa, semi-sa, ovat, conic; -fara contact mucozal: sanitar si modificat sanitar.

2) principalele materiale din care se realizeaza corpurile de punte?pag 633 metal portelan si rasini acrilice. rasini compozite intarite cu fibre. Capitolul 21 1 De ce este esential paralelograful? pagina 650 -ajuta la determinarea aliniamentului axelor lungi ale dintilor care vor mentine o ppm -ajuta la determinarea caii de insertie si de indepartare -pentru a evalua anumite degajari ale tesuturilor care ar influenta proteza. 2) partile componente ale unei ppm: pagina654 conectorul principal, conector secundar, brat retentiv, brat reciproc, brat ocluzal, Capitolol 22 1 ce trebuie sa indeplineasca un canal principal (sprue)? pagina682 -sa permita evacuarea cerii topite -sa permita curgerea metalului topit cu tulburente minime -metalul trebuie sa ramana fluid inca putin dupa ce aliajul intrat in macheta s-a intarit, devenind un rezervor care sa compenseze contractia de priza. 2)unde trebuie plasat canalul principal? pagina 682 in partea cea mai groasa si necritica departe de margini si de contacte ocluzale, de obicei se foloseste cel mai mare cuspid nefunctional. Capitolul 23 1 ce este metamerismul? pagina 718 doua obiecte arata la fel sub u sursa de lumina si diferit sub alta sursa de lumina. 2 cu ce instrumente ne ajutam in alegerea culorii? pag 727 spectofotometre si colorimetre. Capitolol 24 1 cu ce se realizeaza finisarea metalului? pagina742 cu pietre legate ceramic; freze carbid; abrazare cu oxid de aluminiu 2 cu ce se indeparteaza stratul de oxid? pag 742 cu abraziune acida sau cu aer capitolol 25 1 gravaj si silanizare pasi: pagina 800 aplicam 1 mm de gel in suprafata interioara, timpul de gravare este in functie de ceramica, ceramica feldspatica- 5 minute, clatire si spalare gel, uscare cu aer, aplicare silan. 2 Defecte de fabricare: pag 775 -goluri si incluziuni generate in timpul sinterizarii -in timpul condensarii pote fii prins aer rezulta porozitate -fracturi rezultate in urma porozit Capitolol 26 1 cast perforated resin bonded FDP puncte slabe: pagina 806 - elementele de agregare metalice slabite din cauza perforatiilor - expunere la uzura a rasinii la nivelul perforatiilor - adeziune limitata 2)indicatii ale protezelor fixe cimentate cu rasini: pagina 812 -inlocuirea dintiilor anteriori la adolescenti si copii -restaurari de lungime mica -bonturi nerestaurate -contorl al umiditatii bun -inlocuirea unui singur dinte posterior

Capitolul 27 1 indicatii ppf ramforsate cu fibre: pagina 834 -rezultat estetci optim -fara metal -coservarea tesuturilor -uzura dintilor antagonisti micosrata -tehnica de cimentare adezica 2) contraindicatii ppf ramforsate cu fibre: : pagina 834 -imposibilitatea de a mentine umiditatea sub control -pacienti cu parafunctii -lungime mare a protezei -pacienti care consuma alcool in exces Capitolol 28 1 diferenta intre welding si soldering? pagina 843 in sudura (soldering) se foloseste un metal diferit ce ce din care e fabricata restaurarea si cu o temperatura de topire mai joasa, iar la welding se foloseste un material cu punctul de topire identic. 2)tipuri de conectori cunoasteti? rigizi, nerigizi. rigizi: turnati, sudati, bucla Capitolol 29: 1 care e obiectivul finisarii ocluzale? pagina874 contactele ocluzale sunt restabilite in relatie statica si dinamica. Ca sa obtinem contacte ocluzale stabile si precise nu este nevoie de o finisare excesiva. structura ocluzala trebuie sa satisfaca toate necesistatile functionale si sa asigure stabilitate pozitionala. 2 care este obiectivul finisarii marginale?pagina 878 este nevoie de o atentie sporita in acesta zona deoarece decide longevitatea lucrarii. sa se obtina o suprafara bine lustruita, sa nu existe proieminente sau scarite la liita restauratie dinte. dac nu se indeplinesc aceste conditii se ingreuneaza igienizarea. Capitolul 30: pagina 888 1 care este ordinea de evaluare? 1contacte proximale, 2 integritate marginala, 3 stabilitate, 4 ocluzie, adaugare de caracteristici si glazurare. 2 cu ce se masoara tensiunea contactului interproximal? cu ata dentara necerata. contactul normal este ca un trosnit usor. daca ata trece prea usor inseamna ca avem de a face cu un contact inexistent si rezulta impact alimentar. daca nu trece este prea strans. Capitolul 31 1 care sunt proprietatiile unui ciment ideal? pagina 914 sa aibe un timp de lucru lung, sa adere la suprafata dentara si la metal f bn, sa nu fie toxic, sa prezinte proprietati fizica bune de rezistenta, compresiune, solubilitate si vascozitate scazute, izolare buna. pagina 914 2 ce face ca pcz sa nu fie pulpotoxic? pagina911 molecula de acid poliacrilic este mare si nu intra in canalicul Capitolul 32 1 Aspecte boala parodontala: pagina 932 din nefericire boala parodontala apare dupa plasarea unor coroane, supraconturate chiar si perfect adaptate, plasate subgingival. La urmatoarele vizite se urmareste sangerarea parodontala, formarea tartrului, implicarea furcatiilor. Daca restaurarea este neadaptata se inlocuieste sau se ajusteaza.

2

Ce indica un element de agregare larg? pagina 936 preparatie neadecvata a dintelui, cimentare gresita, sau carie. BUDRUGEAC MARIA ALEXANDRA GRUPA 21 SERIA 2 AN IV

Capitolul 5: 1.Cum trebuie sa arate o gingie sanatoasa? R:Gingia sanatoasa (care nu prezinta exudat si inflamatie gingivala) este de culoare roz si are aspect de coaja de portocala.Variaza ca adancime intre 1-9 mm si se intainde de la marginea libera a gingiei pana la mucoasa alveolara.(Rosenstiel, pag 145) 2.Definiti gingivectomia si precizati importanta si aplicatia acestei metode. R:Gingivectomia reprezinta indepartarea tesutului gingival bolnav sau hipertrofiat. Este importanta doar pentru rezectia gingiei keratinizate si poate fi aplicata in urmatoarele cazuri:pungi parodontale extraosoase, gingie marita de volum si fibrozata, mai ales post-tratament cu difenilhidantoina(DILATIN), nu este potrivita pentru tratamentul defectelor intraosoaase.(Rosenstiel, pag 153) Capitolul 6: 1.Care sunt dezavantajele utilizarii amalgamului? R:- intarziere preparatie -condensare -coroziune -fara bonding(Rosenstiel, pag 180) 2.Care sunt contraindicatiile ajustarii ocluzale definitive? R:1. Pacient cu bruxism al cărui obicei nu poate fi controlat. 2. O corecție de diagnostic care indică faptul că va fi eliminat prea mult din structura dintelui 3. O relație spațială complexa 4. cuspizii linguali maxilari in contact mandibular cu cuspizii bucali 5. O relație ocluzală anterior deschisă 6. uzură excesivă 7. Înainte de tratament ortodontic sau orthognathic 8. înainte de terapia ocluzala 9. Un pacient cu dureri articulare temporomandibulare. 10. Un pacient a caror miscari maxilare nu pot fi manipulate cu ușurință.(pag 197) Capitolul 7: 1. Ce trebuie sa se urmareasca pentru o rezistenta adecvata a bontului? R:-Amploarea și direcția forțelor eliberate. -Geometria dintelui preparat. -Proprietățile fizice ale agentului de cimentare. (Rosenstiel , pag 236) 2.Cat trebuie redus dintele pentru o preparatie metalica adecvata? R:Se recomanda o grosime minima de aliaj de aproximativ 1,5 mm peste cuspizii functionali (vestibular pentru mandibula si oral pentru maxilar). Varful cuspidului nefunctional, mai putin stresat, poate fi protejat cu mai putin metal, respectiv 1 mm in cele mai multe cazuri pentru o restaurare puternica si de lunga durata.(Rosenstiel, pag 241) Capitolul 13 1.Care sunt avantajele implantului root-form? R:-adaptabilitate in diferitele localizari -frezarea precisa a neoalveolei (Rosenstiel, pag 380) 2.Care sunt contraindicatiile implantului? R:-boală acuta -boala terminala

-sarcina -boli metabolice necontrolate -radioterapie in antecedente a zonei unde se insera implantul -asteptare nerealista a pacientului -motivatie necorespunzătoare pacient -lipsa de experienta a operatorului -incapacitatea de a incarca protetic implantul (Rosenstiel, pag 383) Capitolul 14 1.Cu ce putem dezinfecta o amprenta din silicon? R:-glutaraldehida 2% in imersie 10 minute -iodofor in dilutie 1:213 -compusi de clor in dilutie 1:10 -complexe fenolice -glutaraldehida fenolica (Rosenstiel, pag 461) 2.Care sunt avantajele polieterilor? R: -stabilitate dimensionala -acuratete -timp de priza scurt -sistem automix ( Rosenstiel, pag 442) Capitolul 15 1.Ce conditii trebuie sa indeplineasca o restaurare provizorie conform principiului estetic? R:-refacerea conturului, culorii, translucentei si texturii dintelui sunt esentiale(tehnica de personalizare) -ghid pentru a obtine un reultat estetic mai bun la nivelul restaurarii definitive; in cazul unei punti totale, modelarea in ceara este indispensabila(Rosenstiel, pag 469) 2.Din ce este format tiparul protezei provizorii? R: -conturul extern al coroanei sau al protezei fixe -suprafata preparata a dintelui (Rosenstiel, pag 470) Capitolul 16 1.Ce specificatii trebuie sa trimita medicul catre laboratorul de tehnica dentara? R:-descrierea generala a restaurarii -materialul -schema ocluzala -designul conectorilor -tipul corpului de punte si contactul cu creasta -designul suprastructurii -infformatii legate de sectia nuantelor pentru restaurarile estetice -designul PPS -data urmatoarei programari a pacientului si stadiului in care trebuie sa fie lucrarea protetica pana atunci(Rosenstiel, pag 512-519) 2.Ce fel de informatii legate de conectori trebuie sa ii transmita medicul tehnicianului? R:-tipul conectorilor folositi(turnati/sudati) -pentru conectorii ce vor fi lipiti trebuie precizat momentul cand vor fi atasat, inainte sau dupa placajul ceramic -daca sunt necesari conectori non-rigizi vor fi precizate tipul de conector si locul plasarii.(Rosenstiel, pag 520) Capitolul 17 1.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o matrita pentru restaurarea fixa? R:1. trebuie să reproducă dintele preparat exact. 2. Toate suprafețele trebuie să fie duplicat exact, și sa nu apara bule sau goluri. 3. Cervical, structura ramasa nepreparata a dintelui trebuie sa aiba 0,5-1mm si sa ffie vizibila pentru o

delimitare usoara a conturului cervical de catre tehnician. 4. acces adecvat la margine este complet necesar.( Rosenstiel pag 528) 2.Unde se recomanda folosirea rasinilor epoxi in cazul realizarii matritei pentru o restaurare fixa? R: Se recomanda in cazul coroanelor integral ceramice.(Rosenstiel pag 531) Capitolul 18 1. Ce este die spacer si cum se aplica? R:Die spacer este un material aplicat in matrita pentru a creste spatiul pentru ciment intre peretii axiali ai dintelui pregatit si restaurare. Nu este recomandat sa imbrece intregul preparat. Pentru o adaptare marginala adecvata se recomanda sa se lase o banda de aproximativ 1 mm neacoperita. ( Rosenstiel, pag 558) 2.Definiti curba lui Wilson. R: Privita in plan frontal, pe arcada mandibulara, aceasta apare ca o curba cu concavitatea in sus care uneste contactele linguale si bucale ale molarilor mandibulari.(Rosenstiel pag 576) Capitolul 19 1.Cum se recomanda sa fie stopul ocluzal in cazul unei coroane metalo-ceramice? R:Contactul poate fi situat atat pe metal cat si pe ceramica avand conditia de a fi la cel putin 1,5 mm distanta de jonctiunea metalo-ceramica pentru a preveni tractura ceramicii si deformarea metalului. (Rosenstiel, pag 591) 2.Care trebuie sa fie grosimea minima a ceramicii pentru a preveni fractura? R:Grosimea minima trebuie sa fie de 2 mm. ( Rosenstiel, pag 590) Capitolul 20 1.Care trebuie sa fie dinstranta intre un corp de punte si creasta in cazul unui corp de punte suspendat pentru a respecta o buna igiena? R: 2mm(pag 626) 2.Avantajele si dezavantajele unui corp de punte metalo-ceramic. R:Avantaje:estetica, biocompatibilitatea. Dezavantaje:dificultatea daca o coroana de acoperire a dintelui stalp nu este metalo-ceramica, mai putin rezistenta decat orice metal.(pag 641) Capitolul 21 1.La ce distanta trebuie sa fie incorporat un rest intraradicular de jonctiunea metalo-ceramica? R: Acesta ar trebui plasat la cel putin 1 mm distanta de jonctiune.(pag 672) 2.Definiti vestibulul bucal. R:Porțiunea de cavitate bucală care este delimitată pe de o parte de dinți,gingie, și creasta alveolară ,iar pe partea laterală, de partea posterioară a obrazului pana la frenula bucala. (pag 677) Capitolul 22 1.La ce distanta minima trebuie sa fie pozitionata macheta fara de inelul metalic? R: minim 6 mm (pag 686) 2.Care este cauza unei turnaturi rugoase? R:-excesul de surfactant -raport apa / pulbere necorespunzator -temperatura de ardere excesivă (pag 702) Capitolul 23 1.Definitit metamerismul. R:Metamerismul se caracterizeaza prin faptul ca obiectele arata la fel sub o sursa de lumina data, dar arata diferit in alte conditii de lumina.(pag 718) 2.Cum trebuie sa fie angulatia incisivilor? R:Angulatia meziala sau distala a incisivilor maxilari poate avea un efect dramatic asupra esteticii. In general usoara angulatie meziala poate fi acceptata, dar angulatia distala trebuie sa fie evitata. Cunoasterea acestor principii si atentia la detalii in proiectarea restaurarii anterioare este cheia pentru

restaurari extrem de estetice.(pag 730) Capitolul 25 1.Care sunt dezavantajele coroanelor de potelan? R:-proprietati mecanice inferioare -nu se pot adapta marginal(pag 800) 2.Cum se face selectia sistemelor ceramice? R:Scopul principal este indeplinirea tuturor cerintelor estetice, dar poate aparea riscul reducerii longevitatii, din cauza potentialului de fractura a materialului ceramic.(pag 795) Capitolul 26 1.Care sunt dezavantaje unei 'rasini-liant' a unei PDF? R:Reducerea longevitatII restaurarII Sunt necesare modificări ale smaltului Corecție spatiului este dificila Este nevoie de o bună aliniere a dinților de sprijin Estetica este compromisă pe dinții posteriori(pag 812) 2. Care sunt contraindicatiile unei 'rasini-liant' a unei PDF? R:-obiceiurile parafunctionale -deschideri edentate mari -bonturi restaurate sau deteriorate -zone de smalt compromise -suprapunere verticală in adâncime -alergie la nichel(pag 812) Capitolul 27 1.Care sunt cele mai utilizate fibre in domeniul stomatologiei? R:Cel mai frecvent utilizate fibre in domeniul stomatologic sunt: sticla, polietilena si carbonul.(pag 832) 2.Care sunt contraindicatiile in selectarea unei proteze FRC fixe? R:1. Incapacitatea de a menține un control bun al lichidului (de exemplu, pacienții cu inflamația gingivală cronică sau acută) 2. durata lunga (adică, două sau mai multe corpul de punte) 3. Pacienți cu obiceiuri parafunctionale 4. Pacienții cu porțelan neglazurat sau metal parțial 5. Pacienții care abuzeaza de substante alcoolice(pag 834) Capitolul 28 1.In ce cazuri sunt indicatii conectorii non-rigizi? R:Conectorii nonrigizi sunt indicati atunci cand nu este posibil sa se pregateasca doi dinti stalpi pentru o FDP partiala cu o cale comuna de plasament. In arcul mandibular, conectorii nonrigizi sunt indicati atunci cand exista un FDP complex alcatuit din segmente anterioare si posterioare.( pag 845) 2.Cum se poate realiza lipirea elementelor in cazul unei FDP cu elemente metalo-ceramice? R:Lipirea conectorilor se poate face fie inainte de aplicarea ceramicii cu o fuziune mare de lipire(1100 grade C)-pre-lipire, fie dupa aplicarea ceramicii cu o fuziune inferioara(750 grade C)-post-lipire.(pag 852) Capitolul 29 1.Prin ce se caracterizeaza zona 1(marginea interna)? R:O banda interna de 1 mm latime, din metal, trebuie sa fie obtinuta, strans adaptata la suprafata dintelui pentru a minimiza orice dizolvare a agentului de cimentare. Un defect in aceasta zona poate reduce semnificativ longevitatea restaurarii.(pag870) 2.Ce spatiu trebuie sa existe intre bont si suprafata interna a unei coroane? R:Un spatiu uniform de 25-35 micometri pentru agentul de cimentare. (pag 871) Capitolul 30 1.Care este ordinea evaluarii lucrarii finale?

R:1. contacte proximale 2. integritate marginală 3. Stabilitate 4. ocluzie 5. Caracterizare si glazurare(pag 888) 2.Cum se poate corecta o instabilitate a unei restaurari? R: Daca instabilitatea este cauzata de un nodul mic, pozitiv, acest lucru poate fi corectat usor. Daca este cauzata de denaturare, lucrarea trebuie refacuta.(pag 892) Capitolul 31 1. Care sunt proprietatile unui agent ideal de cimentare? R:-lunga perioada de timp de lucru -adera bine atat la structura dintelui, cat si la aliajele turnate -sigilare buna -nu este toxic pentru pulpa -proprietati mecanice bune -rezistenta buna -vascozitate si solubilitate redusa -caracteristici bune de lucru si stabilitate -orice exces poate fi indepartat usor(pag 914) 2.Care este principala precautie a rasinilor ionomere? R:Rasinile ionomere trebuie evitate in cazul restaurarilor din ceramica.( pag 916) Capitolul 32 1.Care sunt cele mai comune complicatii dupa terminarea unui tratament activ? R:-cariile -esecul paradontal -retineri libere -fractura portelanului -fractura bazala(pag 967) 2.Care sunt urgetele pentru care se pot prezenta pacietii in intervalele dintre interventii? -durerea -pierderea mentinerii bontului -fractura conectorului -fractura portelanului (pag 935) TANASE ELENA CRISTINA,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV

Capitolul5 1.ce reprezinta gingivectomia? R:procedeul chirurgical de intdepartare a tesuturilor gingivale bolnave sau hipetrofiate 2.care sunt materialele folosite pentru umplerea osoasa? R:ceramica,cartilaj,cement,dentina,os frezat si uscat,materiale din sticle biocompatibile Capitolul6 1.prezentati 2 avantaje pentru Glass ionomer? R:priza rapida,adeziune buna,elibereaza fluor 2.inainte de realizarea lucrarii protetice care este ordinea procedurilor de tratament? R:1motivul prezentarii pacientului,2indepartarea factorilor etiologici,3obturarea cavitatilor,4mentinerea sanatatii cavitatii bucale

Capitolul7 1.prezentati 2 avantaje pentru pragurile supragingivale in vederea acoperiri cu o coroana metaloceramica? R:-este usor de preparat si de mentinut curat;-pentru conservarea structurilor dure dentare 2.care sunt avantajele pragului chamfrein? R:margini clar delimitate,grosime adecvata,usor de realizat Capitolul13 1.la cati mm de gaura mentoniera se ralizeaza un implant? R:5 mm 2.la cati mm fata de limita superioara a canalului mandibular se realizeaza un implant? R:2 mm Capitolul14 1.enumerati 3 substante pentru dezinfectarea amprentelor? R:glutaraldehida,compusi clorinati,iodofor spray 2.in ce solutie se dezinfecteaza polieterii? R:compusi ai clorului(1:10 dilutie) Capitolul 15 1.care este functia principala a cimentului provizoriu? R:sa asigure sigilarea care ar prevenii infiltratia marginala si prin urmare iritatia pulpei 2.de ce se fractureaza mai usor o restaurare partiala?R:deoarece nu au o incercuire completa a dintelui Capitolul 16 1.care este obligatia medicului stomatolog fata de tehnicianul cu care lucreaza? R:sa dea instructiuni scrise si semnate ale lucrarii ce urmeaza sa fie facute si materialele ce se vor utiliza 2.care sunt cele mai frecvente probleme intalnite de un tehnician dentar?R:reducerea inadecvata,marginile preparatiei,articulatie improprie si culoare vaga Capitolul 17 1.care este dezavantajul unui bont realizat prin tehnica pindex?R:necesita echipament special 2.ce tipuri de rasini se realizeaza pentru modele definitive?R:rasini epoxidice si poliuretan Capitolul 18 1.cum este conturul unei lucrari protetice pe fetele axiale in raport cu tesuturile?R:concav sau plat 2.ce curbe trebuiesc urmarite pentru pozitionarea cuspizilor in ocluzie? R:curba lui spee(anteroposterioara)si curba lui wilson(transversala) Capitolul 19 1.care sunt proprietatile mecanice ale metalelor? R:elasticitatea,duritatea,rezistenta,deformarea la temperaturi inalte 2. ce dimensiuni trebuie sa satisfaca ceramica din lucrarile metalo-ceramice pentru a evita fracturile? R:maxim 2 mm Capitolul 20 1.prezentati 2 avantaje ale puntilor metalo-ceramice. R:estetica buna si biocompatibilitate 2.ce tip de raport al corpului de punte cu creasta nu este recomandat? R: raport tip sa(concavitatea gingivala nu este accesibila curatirii cu dental floss si se acumuleaza placa) Capitolul 21 1.daca dintii posteriori lipsesc cu ce se inregistreaza RC pentru a monta modelele in articulator? R:cu sablonul de ocluzie

2.care sunt cele 2 tipuri ale sistemelor MSS care se pot atasa la protezele fixe? R:extracoronare si intracoronare Capitolul 22 1.care este distanta intre macheta si marginea conformatorului ?R:6mm 2.care sunt cele 3 tipuri de dilatari care pot fi controlate pentru a obtine tiparul de dimensiune dorita?R: dilatare de priza,higroscopica, termica Capitolul 23 1.ce este coridorul bucal?R:spatiul bucal dintre suprafata vestibulara a dintilor maxilari si obraz,incepand de la nivelul comisurii bucale in timpul zambetului 2.cum trebuie sa apara incisivii centrali in suras? R;la acelasi nivel sau chiar mai jos in raport cu caninii Capitolul 25 1.lingourile din ceramica la ce temperatura sunt presate?R:1165 grade celsius 2.care sunt cele 3 metode folosite pentru a creste rezistenta ceramicii?R:intarire cu cristale,metoda chimica,prelucrarea termica Capitolul 26 1.ce tip de punte prezinta microretentii?R:maryland bridge 2.prezentati 2 avantaje ale protezelor adezive cu rasini? R:1-indepartare minima de tesut dur dentar(limitat doar in smalt),2-preparatie supragingivala fara implicatii parodontale Capitolul 27 1.pezentati 4 indicatii ale puntilor compozite armate cu fibre? R:1 estetica foarte buna,2preparare conservatoare a dd stalpi,3piese protetice fara metal,4folosirea tehnicilor de cimentare adeziva 2.dati exemple de pacienti la care se CI lucrari protetice fixe armate cu fibre de sticla? R:pacienti cu inflamatie gingivala,cu parafunctii,alcoolici Capitolul 28 1.de cate feluri sunt conectorii? R:de 2 feluri:rigizi si non-rigizi 2.cand sunt indicati conectorilor non-rigizi? R:cand nu este posibil sa se prepare doi stalpi cu acelasi ac de insertie Capitolul 29 1.Cum se verifica contactele proximale dupa cimentare?R: cu ajutorul benzilor Mylar intre piesele vecine sau intre piesa si model 2.pentru ce este necesara finisarea marginilor restaurarii?R;pentru longevitatea restaurarii.

Capitolul 30. 1.cand se verifica contactul ocluzal cu antagonistul?R:la proba,dupa ce- restaurarea este asezata pe campul protetic,marginile sunt integre,stabilitatea acceptabila 2.care este alternativa glazurarii?R:lustruirea suprafetelor de portelan a piesei protetice Capitolul 31 1.care sunt proprietatile unui ciment idela?R:aderare buna la structurile dentare,sigilare+ rezistenta buna,vascozitate si solubilitate scazuta. 2.care sunt avantajele cimentarii cu CIS?R:adeziune chimica buna, rezistenta de adeziune ridicata,sigilare

buna,eliberare fluor ridicata,deformare plastica scazuta Capitolul 32 1.ce favorizeaza aparitia bolilor parodontale dupa cimentarea protezelor fixe?R:marginile cavo-suprafata plasate subgingival sau supracontururile 2.pentru o igienizare buna ce se recomanda pacientilor cu punti dentare?R:periaj,folosirea dental floss,si a irigatoarelor orale. STANCU IULIANA,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV

Capitolul 5 1 Ce este gingivectomia ?(pag 116) Gingivectomia este o procedura chirurgicala de indepartare a tesutului gingival bolnav sau hipertrofiat. 2 Cat timp dureaza vindecarea preliminara a tesutului conjunctiv si a celui epithelial in urma unei interventii chirurgicale?(pag 123) 4-6 saptamani Capitolul 6 1 Ce este latimea biologica si ce dimensiune are?(pag 150) Latimea biologoca reprezinta dinstanta dintre fundul santului gingival si creasta osului alveolar. Are 2 mmm. 2 Care sunt procedurile de alungire ale unei coronae?(pag151) -chirurgical :gingivectomie +\- osteotomie -extruzie ortodontica Capitolul 7 1 Care sunt avantajele mariginilor supragingivale?(pag173) Conservarea tesutului dentar, pot fi mai usor finisate, pot fi curatate efficient 2

Care este dimensiunea ideala a pragului?(pag 176) 0,5 mm

Capitolul 13 1 Care este distant recomandata dintre doua implanturi?(pag 319) 3 mm 2

Ce dimensiunea are creasta osoasa ideala?(pag320) Inaltime 10 mm, latime 6 mm

Capitolul 14 1 Ce tipuri de fire de evictiune nu trebuie sa folosim la pacientii cu boli ale inimii?(pag 356) Fire impregnate cu substante anticolinergice(ex. Atropina) 2

Care sunt avantajele siliconilor de aditie?(pag 361) Avantaje: -stabilitate dimensionala buna

-usor de utilizat -timp scurt de prize -posibilitatea automizarii Capitolul 15 1 Cate metode de realizare a unei proteze provizorii exista?(pag389) Exista 3 metode: -indirecta -directa -indirect directa 2

Din ce material se poate face o proteza provizorie?(pag 387) -policarbonat -acetat celuloza -aluminiu -Ni Cr -Ti Si

Capitolul 16 1 Care sunt responsabilitatile medicului dentist in colaborarea cu technicianul?(pag 420) -controlul infectiilor -prepararea dintelui -prepararea marginilor -luarea corecta a amprentei -comunicarea dorintelor legate de estetica 2

Care este cheia realizarii unei restaurari protetice de calitate?(pag 429) Buna comunicare dintre medic si tehnician.

Capitolul 17 1 Care este dezavantajul turnarii modelelor cu pindex?(pag 440) Necesita echipament special. 2

Care sunt avantajele utilizarii gipsului?(pag 432) -pret de cost scazut -usor de folosit -rezultate bune Capitolul 18 1 Ce este profilul de emergent?(pag 468) Profilul de emergent reprezinta conturul unui dinte sau al unei restaurari, o coroana pe un dinte natural sau pe un implant. 2

Definiti curba lui Spee.(pag 474)

Capitolul 19 1 Cat ar trebui sa fie grosimea ceramicii pentru a prevenii fracturile?(pag 488)

2 mm 2

Care este metalull cu cea mai mare densitate?(pag 500) Aurul 19,3 g/cm

Capitolul 20 1 Ce seintampla daca un corp de punte nu este bine adaptat fata de gingie?(pag530) -aspect nenatural, inestetic -retentie de resturi alimentare 2

Care sunt principiile estetice in realizarea unui corp de punte?(pag 529) -interferente gingivale -lungimea incizo-gingivala -latimea mezio-distala

Capitolul 21 1 Care sunt functiile bratelor reciproce ale unui conector?(pag 549) -orienteaza proteza la locul de insertie -protejeaza dintele stalp impotriva fortelor orizontale 2

Cum trebuie sa fie o proteza ideala?(pag 556) -integritate marginala buna -contur axial adecvat -contact ocluzal si proximal stabil Capitolul 22 1 Pana la temperature gipsul este stabil?(pag 572) 650 grade 2

La ce distanta minima trebuie sa fie pozitionata machete fata de inelul metallic?(pag 580) Minim 6 mm

Capitolul 23 1 Ce este fenomenul de metamerism?(pag 597) Metamerismul se produce atunci cand doua culori care au reflectii spectral diferite apar sub o anumita lumina ca o singura culoare. 2

Ce zambet este considerat a fi cel mai atractiv?(pag 598) Zambetul in care marginea incizala a dintilor maxilari este paralela cu buza inferioara.

Capitolul 24 1 Care este grosimea metalului intr-o restaurare metalo ceramica?(pag 632) 0,3 mm la metalele nobile 0,2 mm la metalele nenobile 2

Cand sunt indicate marginile dinportelan?(pag630) Atunci cand o restaurare conventional metalo ceramic nu indeplineste dorintele estetice ale pacientului.

Capitolul 26 1 Care sunt dezavantejele rasinei de stabilizare?(pag680) -reducerea longevitatii restaurarii -modificari ale smaltului -corectarea spatiului este greu de facut -estetica este compromisa 2

Car sunt indicatiile rasinei de stabilizare?(pag680) -inlocuirea dintilor anteriori la copii -restaurarea bontului -dinti posteriori singuri -controlul umiditatii

Capitolul 27 1 Ce este FRFP?(pag 697) Este o inovatie alternative la restaurarile metalo ceramic. 2

Care sunt cele mai utilizate fibre in stomatologie?(pag 699) Fibrele de sticla, carbon si polieten

Capitolul 28 1 Cand sunt indicate conectorii nonrigizi?(pag 708) Cand nu este posibil sa preparam doi dinti stalpi pentru o PPF 2

Exemple de substante flux si antiflux.(pag 714) Flux : broxglass Antiflux: grafit

Capitolul 29 1 Ce compromitem daca nu slefuim correct marginile externe ale unei restaurari?(pag739) Controlul placii 2

La ce trebuie sa fim atenti atunci cand slefuim interproximal?(pag 735) Conectori

Capitolul 30 1 Ce instrumente folosim pentru ajustarea portelanului?(pag 756) -discuri diamantate flexibile -diamante -freze diamantate 2

Care sunt pasii recomandati in evaluarea unei proteze?(pag 748) -contactele proximale -integritatea marginala

-stabilitatea -ocluzia -finisarea Capitolul 31 1 Care sunt principalele avantaje ale CIS?(pag 766) -biocompatibiltate -adera la smalt si dentina -efect anticariogen -transluciditate 2

Ce este obligatoriu sa facem inainte de cimentare?(pag 772) Izolare,, curatare si uscare

Capitolul 32 1 La cat timp dupa cimentarea definitive este indicat sa chemam pacientul la cabinet si ce trebuie sa urmarim?(pag 783) 7-10 zile Este important de urmarit controlul placii, daca nu au ramas resturi de ciment, radioopacitatea 2

De ce sunt reprezentate urgentele in urma unui tratament protetic?(pag 789) -durere -fracturarea unui conector -pierderea stabilitatii dintelui stalp -fracturarea portelanului

***MENTIONEZ CA EU AM O EDITIE MAI VECHE A CARTII SI ESTE POSIBIL SA NU CORESPUNDA NUMARUL PAGINILOR . TANASE DANIELA,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV Capitolul 5 1.Ce risc prezinta restaurarile supraconturate cu contacte deschise interproximal? R: Acumuleaza alimente si irita gingia 2.Dati doua exemple cand se poate realiza gingivectomia: R: Pungi parodontale extraosoase , gingie marita de volum si fibrozata Capitolul 6 1.In cazul unei coronae extinse subgingival ce dimensiune trebuie sa aiba gingia keratinizata? R:min 3 mm de gingie fixa ; 5mm de gingie keratinizata 2.Enumerati 3 avantaje ale rasinilor composite: R:priza rapida; utilizare usoara; adeziune chimica-bonding Capitolul 7 1.Cand realizam prag supragingival?-indicatii R: Ori de cate ori este posibil; cand nu sunt cerinte de estetica, cand zona de colet este indemna clinic ;cand retentia si rezistenta sunt asigurate 2:In vederea restaurarii cu o coroana metalo-ceramica cat se reduce incizal?

R:2mm Capitolul 13 1.Care este inaltimea si latimea ideala a unei creste osoase in vederea inserarii unui implant? R:inaltime:10mm; latime:6mm 2.Care este distanta implantului de nervul alveolar inferior? R:2mm Capitolul 14 1.In cat timp se inchide santul gingivo-dentar dupa indepartarea snurului de retractie? R:30 secunde 2.Enumerati 3 dezavantaje ale hidrocoloizilor reversibile R:- Rezistenta scazuta la rupere ;- Stabilitate scazuta; -Echipament necesar Capitolul 15 1.Coroanele prefabricate in cadrul realizarii unei proteze provizorii din ce material se realizeaza? R:Policarbonat,celluloid,Al, St-Ag; Ni-Cr 2.Enumerati 3 materiale provizorii: R:ZOE; FOZ;PCZ;CIS Capitolul 16 1.Relatia medic-tehnician pe ce trebuie sa se bazeze pentru a realiza lucrari protetice de succes? R:Pe o buna comunicare 2.Cine are cea mai mare responsabilitate asupra tratamentului? R:Medicul Capitolul 17 1.Din ce materiale se realizeaza un bont al modelului functional ? R:gips clasa a III-a,IV-a; rasini epoxi, galvanizare 2.Ce tipuri de rasini se utilizeaza pentru modele definitive? R:Rasini epoxidice si poliuretan Capitolul 18 1.Care este dimensiunea ideala pentru filmul de ciment? R:20-40 microni pentru fiecare perete 2.Unde sunt localizate majoritatea punctelor de contact posterioare ? R:1/3 ocluzala a coroanei Capitolul 19 1.Ce metal are o biocompatibilitate excelenta folosit pentru componenta metalica din cadrul coroanei metalo-ceramice? R:Titan 2.Care sunt principalele metale nobile utilizate pentru obtinerea aliajelor dentare? R:Au, Pt, Pd Capitolul 20 1.Cand se contraindica corpul de punte realizat din metal? R:Atunci cand estetica este importanta 2.Care este grosimea minima de ceramica ce trebuie pusa la nivelul pragului pentru a nu transpare metalul? R:min 1mm Capitolul 21 1.Cu ce se evalueaza paralelismul dintilor stalpi? R:Paralelograf 2.Din ce materiale se realizeaza crosetele retentive turnate? R:Au-Pt-Pd; Ni-Cr Capitolul 22 1.Ce implica atunci cand machete din ceara are pe anumite portiuni o grosime mai mica de 3mm?

R:Turnare incomplete a aliajului 2.Pe ce cuspid al machete trebuie pozitionata tija? R:Cuspidul nefunctional Capitolul 23 1.Cate biotipuri gingivale principale exista si care sunt? R: 2: gros si subtire 2.Zambetul gingival implica o vizibilitate a gingiei mai mare de ? R:3 mm Capitolul 25 1.Ceramica feldspatica in cat timp se demineralizeaza? R:aproximativ 5 min 2.Tehnica de presare la cald-etape R:-macheta, ambalare -se incalzeste ambalajul la 800 grade Celsius - se introduce un bloc de eramica in canal si se aplica masa refractara in cuptorul de presare - dupa incalzire la 1165 grade C ceramica topita e introdusa usor in model , in vid - racire si recuperarea piesei Capitolul 26 1.Care este principalul dezavantaj al cimentarii cu rasina a PPF? R:Longevitatea acesteia este mai scurta decat a protezelor conventionale. 2. Ce tip de punte colata prezinta macroretentii? R:Virginia bridge Capitolul 27 1.Protezele fixe ramforsate cu fibre sunt o alternativa pentru protezele? R:Pentru protezele metalo-ceramice 2.Enumerati 3 caracteristici ale rasinilor ramforsate cu fibre R:Flexibilitate, estetica si transluciditate Capitolul 28 1.Prin ce procedee se obtin conectorii rigizi din metal? R: Sudare, turnare 2.Pentru ce este folosit antifluxul? R:Pentru a impiedica raspandirea fluxului in timpul sudarii sau lipirii unor componente protetice metalice in zone nedorite. Capitolul 29 1.Ce se obtine dupa ce realizam finisarea si lustruirea marginilor interne ale restaurarii? R:Minimizarea solubilitatii filmului de ciment 2. Cu ce se indeparteaza defectele de suprafata ale piesei metalice turnate?

R:Cu particule abrazive din pietrele abrazive,gume,discuri de hartie,aplicarea de pasta abraziva si periaj. Capitolul 30 1.Ce implica faptul ca ata dentara nu trece de punctual de contact proximal? R:Contactul interdentar este prea strans 2.Cand este o lucrare protetica stabila? R:Este stabila atunci cand nu se misca sau roteste pe campul protetic cand se aplica forte. Capitolul 31 1.Care este avantajul materialului de cimentare PCZ? R: Biocompatibil 2. Care sunt scopurile cimentarii? R:-sa asigure retentia

-sa asigure sigilarea Capitolul 32 1.Care este cea mai frecventa cauza a esecului unei lucrari protetice turnate? R: Cariile dentare deoarece depistarea lor este dificila in cazul acoperirii in intregime 2.Dupa cimentarea unei PFD la cat timp pacientul este programat la control? R: 1 saptamana-10 zile

COMANCEANU CARMEN IOANA grupa 21, seria II, an IV

Capitol 5 1.Conform legii lui Ante,care dinte prezinta cea mai buna implantare(ideal) ? -Molarul unu maxilar.(pag.95) 2.Care sunt consecintele pierderii primului molar mandibular? -Supraintaltarea dintelui antagonist,inclinarea dintelui adiacent si pierderea contactelor proximale. Capitolul 6 1. Enumerati materialele de refacere a bontului protetic? (pg 179) - amalgam -glassionomer -aur turnat 2. Care este dezavantajul major al CIS ca material de refacere a bontului protetic la un dinte cu distructie coronara mare?(caiet) -rezistenta minima scazuta Capitol 7 1. Enumerati criteriile principiului biologic de preparare a dintilor(pg 210) -conservarea structurii dentare -evitarea supraconturarii -margini supragingivale -ocluzie armonioasa -protectie impotriva fracturii dentare 2. Ce rol estetic are un prag cervical drept in cadrul unei restaurari protetice fizionomice? (pg 216) -obtinerea unei grosimi suficiente de material pentru un aspect aproape natural Capitolul 13 1. Care sunt consecintele resorbtiei crestei alveolare asupra conformatiei acestuia dupa pierderea unui dinte? (caiet) -isi modifica angulatia -se subtiaza 2. Ce rol are ghidul chirurgical in implantologie ? -ajuta la localizarea pozitiei implantului - directioneaza inclinatia axului lung al acestuia cu acuratete maxima Capitolul 14 1. Enumerati materialele elastice de amprentare pentru restaurari turnate? (curs Dr. Drafta) -hidrocoloizi reversibili

-polimeri polisulfurici -siliconi de condensare -polieteri -siliconi de aditie 2.Ce dezavantaj prezinta polieterii in cadrul demularii amprentei? (curs Dr. Drafta) -duritate mare -risc de fracturare model Capitolul 15 1. Ce tip de rasini se folosesc pentru confectionarea capelor pentru lucrari provizorii? (caiet) -acetat de clorura -policarbonat 2. Descrieti modalitatea de alegere a unei cape prefabricate de policarbonat pentru o lucrare provizorie? -in functie de diamtreul mezio-distal -lungimea incizo-distala poate fi adaptata prin taiere Capitolul 16 1.De ce este necesara o buna colaborare tehnician medic? -O buna colaborare tehnician medic este ideala pentru abilitatea de a realiza o proteza ideala din punct de vedere biologic,functionalsi mecanic.(note curs) 2.Dati exemplu de o situatie in care poate aparea o neintelegere intre tehnician si medic. -Slefuirea fara prag(imposibilitatea tehnicianului de a delimita limita preparatiei)(note curs) Capitolul 17 1.Avantaje gips clasa a IV -Stabilitate dimensionala,tehnica directa,ieftin,poate fi turnat in cabinet.(pag 531) 2.Dezavantaje si indicatii gips clasa IV. -Incaz de manevrare incorecta se poate crapa. -Este recomandat in majoritatea situatiilor.(pag. 531) 3

Capitolul 18 Care suntetapelepentrumachetareadintilor posteriori? (Pag. 564): -Pentrumachetareadintilor posteriori, se incepe cu suprafatainterna, apoiproximala, axiala, ocluzalasiapoi se finiseazamarginile. 2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558): -Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de contact. Capitolul 19 1.Avantajele titaniumului : -Excelenta biocompatibilitate si rezistenta la coroziune.(pag609) 2.Care este continutul minim in aur al unui aliaj pentru a fi considerat inalt nobil? -40%(pag 606)

Capitolul 20 1. Ce se înţelegeprintehnica cut-back? (Pag. 537)

Tehnica cut-back presupuneobtinereascheletuluimetalic al viitoarei RPF, prinindepartareaprogresiva de ceara din machetacompleta a RPF(ex: o RPF de 3 elemente). Ca prim pas se realizeazamachetaviitoarei RPF. Se incepeprintaiereaunuiconector(cu o panzasubtire de bomfaier) din cele 2 siprelucrareaelementului de agregare prin tehnica cut-back (indepartareaexcesului de ceara cu un bisturiu de modelaj, pentrucomponentafizionomica). Corpul de punte se prelucreaza similar ramanandatasatceluilalt element de agregare.Primul element se resolidarizeaza cu punteadupaprelucrare.Se taiecel de-al doileaconectorsi se repeta procesul 2.Punteaconica (Pag. 628) Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar trebui facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul este recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,undeestetica nu este la fel de importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;ocreasta In muchie de cutit necesita contur maineted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi impropriupentrucrestelepronuntate, deoareceprofilul de emergent asociat cu punctual de contact micpoatecreaspatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste situatii clinice.

-

Capitolul 21 4 Ceînseamnă efect de reciprocitate la nivelul lucrărilorr protetice fixe? (Pag.656) -Mecanismul prin care fortele laterale generate de uncrosetretentivsi propagate pe suprafata sunt contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan 2. Dezavantajelecrosetelorturnate (Pag.668) Erodeazasmaltul Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetelecirculare Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis Capitolul 22 1.Ce trebuie sa contina un aparat de turnat? -O sursa de caldura pentru a topi metalul/aliajulsi o forta de propulsie care trebuiesa fie destul de mare pentru a invinge tensiunea superficiala a aliajjului topit dar si rezistenta gazului din tipar.(pag697) 2.Dati un exemplu de material din care se poate realiza un tipar? -Gips(note de curs) Capitolul 23 1.Cumatidefini un zambetfrumos? -In general, un zambet care dezgoleste toti dintii frontali maxilari si in care linia surasului este paralela cu marginea inferioara a dintilor superiori este considerat un zambet frumos.(pag.727) 2.Angulatia incisivului central maxilar(meziodistala). -Incisivul central maxilar trebuie sa fie drept sau foarte usor inclinat mezial,inclinarea spre distal trebuie evitata sub orice forma.(pag 730) Capitolul 25 1.Cum trebuie sa fie pragul pentru o lucrare integral ceramic? -Pentru o lucrare integral ceramica trebuie realizat un prag drept.(note curs) 2.Dece nu sunt recomandate restaurarile ceramice la un pacient cu bruxism?

-Ceramica poate abraza dintele antagonist.(pag 796) Capitolul 26 1.Avantajele unei proteze adezive: -Conservarea structurii dure dentare,reactie minima pulpara,nu este necesara anestezia,preparatiesupragingivala,amprentare usoara,nu este necesara protezare provizorie,timp scurt,ieftin.(pag. 812) 2.Dezavantajele unei proteze adezive: -Nu este longeviva ,modificari la nivelul smaltului,corectarea de spatiu e dificila,necesita o aliniere perfecta a dintilorstalpi.(pag 812) Capitolul 27 1.Indicatiile pentru protezele intarite cu fibre. -Rezultat estetic optim,bont conservativ,uzura scazuta a dintelui antagonist.(pag.834). 2.Contraindicatiile pentru protezele intarite cu fibre. -Imposibilitatea izolarii campului,pacienti cu parafunctii,pacientialcoolici.(pag.834) Capitolul 28 1.Cand sunt indicate conectorii nonrigizi? ( pg 845) -cand nu este posibil sa se prepare doi stalpi cu acelasi ax de insertie 2.Care sunt avantajele si dezavantajele sudarii cu laser? ( pg 856) -rezistenta crescuta -coroziune scazuta -susceptibil la esec prin suprasolicitare Capitolul 29 1.Ce spatiu trebuie sa existe intre proteza si bont pentru o buna cimentare? -Unspatiu de 25 pana la 35 um e necesarpentrucacimentulsa se intinda uniform.(pag.871) 2.Unde se realizeazafinisareapieseiprotetice?Inlaboratorsau in cabinet? -Ideal in laborator.(note curs) Capitolul 30 1.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalica cand o primim in cabinet? - Contacte proximale,integritatea marginilor,stabilitate,potrivire pe bont,contur extern,ocluzie si finisarea suprafetei.(pag. 887) 2.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalo acrilica cand o primim in cabinet? -Pasii de maisus de la metal + esteticaceramicii.(pag.887) Capitolul 31 1. Enumerati 2 motive care sa ateste importanta cimentarii provizorii si un material cu care se poate realiza (pg 909) -Evaluarea functionalitatii, a esteticii; -ciment ZOE 2. Avantajele fosfatului de zinc ca material de cimentare (pg 910) -Acest material continua sa fie popular datorita grosimii mici a filmului de ciment (25 microni), timp de lucru suficient, excesul de material poate fi indepartat cu usurinta, rezistenta

Capitolul 32 1.La ce perioada dupa cimentarea finala a lucrarii trebuie ca pacientulsa se prezinte la control? -Se recomanda prezentarea la control intre o saptamanasi 10 zile dupa cimentare.(pag. 928) 2.La ce perioada se recomanda ca pacientul cu o lucrare protetica sa se prezinte la control? -6luni (pag 929)

CAPITOL 1 1.Criteriul de diagnostic –starea dintilor stalpi in cadrul clasificarii ACP ; R: Clasa I =dinti stalpi ideali sau minim afectati (nu e necesar nici un tratament pregatitor); Clasa II=dinti stalpi afectati moderat (necesita tratament preparator limitat in 1-2 sextante); Clasa III=dinti stalpi afectati substantial (necesita tratament preparatory in 3 sextante); Clasa IV=dinti stalpi afectati sever (necesita tratament preparator in 4-6 sextante). (pag. 22,23) 2.Clasificarea bolilor care se intalnesc mai frecvent in istoricul medical al pacientului; R: boli care afecteaza metodele de tratament, planul de tratament, boli sistemice cu manifestari orale, posibili factori de risc pentru medic si personalul auxiliary(ex.hepatita B) (pag. 6) CAPITOL 5 1.4 indicatii ale amputarii radacinii ; R: Carii severe; Resorbtii interne /externe; Fracturi orizontale / verticale ale radacinilor sau dintilor; Pierdere vertical masiva de os care implica o radacina a unui M mandibular /2radacini ale unui M maxilar. (pag.160) 2. 4 contraindicatii ale rezectiei apicale ; R: pierdere excesiva a structurii de suport a radacinii;

Imposibilitatea tratamentului endodontic; Daca structura restanta nu poate fi restaurata; Daca structura restanta nu furnizeaza rezistenta adecvata impotriva fortelor masticatorii. (pag.161) CAPITOL 6 1.Cum se face evaluarea endodontica? ;R: in examenul clinic intra si testele de vitalitate:electrice si termice-la rece prin congelarea apei intr o carpula cu anestezic sau cu spray criogenic si la cald cu gutaperca incalzita.Se examineaza de asemenea durerea la percutie,se recomanda examenul radiologic pentru verificarea sensibilitatii camerei pulpare si a parodontiului apical.(pag.186) 2. 5 contraindicatii ale adaptarii ocluzale definitive ; R: -cuspizii palatinali ai dintilor maxilari in contact cu cuspizii vestibulari ai dintilor mandibulari; -ocluzie deschisa anterior; -pacient cu dureri de ATM; -pacient ale carui miscari ale ATM nu pot fi manipulate usor; -inaintea tratamentului orthodontic/ortognatic. (pag.197) CAPITOL 7 1.Avantaje si indicatii prag drept bizotat, R: grosime adecvata a marginilor restaurarii,permite indepartarea smaltului nesustinut. Se indica la marginea V a coroanelor mixte MC cu colereta metalica. (pag.220) 2.Scopul cerii de diagnostic , R: stabileste conturul optim si ocluzia viitorei proteze, se indica mai ales cand ghidajul anterior si schema ocluzala vor fi modificate. (pag.248) CAPITOL 13 1.Enumerati 5 factori care pot determina pierderea osului in jurul implantului, R: forma si marime nepotrivita a implantului, instabilitatea lui initiala,pozitionarea inadecvata/numar inadecvat de implanturi, forte ocluzale excesive, igiena orala precara. (pag.424-425) 2.Contraindicatii ale implanturilor, R: pacient cu boli acute,cronice,metabolice necontrolate; motivatie necorespunzatoare a pacientului; graviditate,iradiere tumorala, lipsa de experienta a medicului. (pag.383) CAPITOL 14 1.Cu ce se realizeaza dezinfectia la amprentele din HIR? R: iodoform, compusi ai clorului ; nu se recomanda glutaraldehida 2%,complexe fenolice,glutaraldehide fenolice. (pag.461) 2.Avantaje si dezavantaje polieteri , R: stabilitate dimensionala foarte buna,reproducere excelenta a detaliilor campului protetic, timp de prize scurt,dispozitiv automat de malaxare; Dezavantaje: imbibitie,rigiditate,timp de lucru scurt,gust amar. (pag.442) CAPITOL 15 1.Din ce material se pot realiza coroanele provizorii si pe ce dinti se indica? , R: policarbonat, acetat de celuloza, aluminiu, Sn-Ag, Ni-Cr. Policarbonat pentru IC,C,PM; acetatul de celuloza pentru IC,C,PM,M ; aluminiu si Sn-Ag pentru dintii posteriori, iar Ni-Cr mai ales pentru dintii de lapte, se poate indica si pentru PM,M definitive. (pag.474) 2.Proprietatile ideale ale materialului de cimentare provizorie, R: izolare fata de fluidele orale, consistenta puternica,rezistenta, solubilitate scazuta, compatibilitate chimica cu polimerul, usurinta in indepartarea excesului, timp de lucru sufficient si de prize scurt. (pag. 498) CAPITOL 16 1.Care sunt responsabilitatile specific ale medicului stomatology fata de laboratorul de tehnica dentara? R: sa furnizeze instructiuni scrise ,

sa trimita in laborator amprente ,modele si inregistrari ocluzale precise, sa furnizeze informatii privind materialele preferate,culoarea, sa dea aprobare scrisa ca tehnicianul sa si continue munca, sa curate si sa dezinfecteze toate materialele , sa returneze protezele care nu se potrivesc. (pag. 509) 2. Precizati 2 responsabilitati ale tehnicianului, R: trebuie sa potriveasca umbra descrisa in instructiunile scrise, trebuie sa il informeze pe medic dupa 2 zile de la primirea cazului daca il continua, sa trimita proteza medicului in timp util. (pag. 510) CAPITOL 17 1.Pindex:avantaje,dezavantaje si precautii ; R: -bonturi mobilizabile,turnarea modelului fara problem; -necesita echipament special; -atentie pentru realizarea detaliilor. (pag.537) 2.Modele electrodepuse :avantaje,dezavantaje,recomandari, precautii ; R: -rezistenta la abraziune buna; -timp,necesita echipament special; -coroane total metalice; -ag necesita folosirea cianurii care e toxica, incompatibilitate cu majoritatea materialelor de amprenta. (pag. 531) CAPITOL 18 1.Care e dimensiunea ideala pentru grosimea filmului de ciment? ; R: 20-40 microni pentru fiecare perete. (pag.557) 2.Care sunt factorii care reduc grosimea filmului de ciment ? ; R: -contractia de polimerizare a materialului de amprenta redusa -folosirea rasinilor sau modelelor electrodepuse; -folosirea aliajelor cu rata de topire mare; -expansiune redusa. (pag.558) CAPITOL 19 1.Cum se clasifica sistemele de aliaje folosite pentru coroanele metalice si cele MC si 2 exemple din fiecare categorie; R: -aliaje inalt nobile :Au-Pt-Pd;Au-Pd; -aliaje nobile:Pd-Ag;Pd-Ga; -nepretioase:Ni-Cr;Co-Cr. (pag. 606-608) 1.De ce se face macheta completa pentru coroanele metalo-ceramice si apoi se indeparteaza ceara corespunzatoare ceramicii? R: se face macheta conturului anatomic pentru a se obtine un schelet metalic ce va sustine o grosime egala de ceramica, de 0,5mm. Nu trebuie sa existe un contur abrupt la nivelul jonctiunii metalo-ceramice. (pagina 591) CAPITOL 20 1.Clasificarea deformarilor crestei reziduale dupa Siebert; R: -clasa I:pierdere in latime cu inaltimea crestei normal; -clasa II: pierdere in inaltime cu latime normal; -clasa III: pierdere si in latime si in inaltime. (pag.618) 2. Clasificarea corpurilor de punte si pe ce dinti se recomanda ? ; R: -cu contact mucosal : sa (nu se recomanda), semisa (pe dinti anteriori,PM,unii M maxilari ),oval (IC max, C,PM) ,conic (M fara cerinte de fizionomie ); -fara contact mucosal:sanitar (zona posterioara) ,modificat sanitar.

CAPITOL 21 1.Care sunt rolurile cresetelor care asigura reciprocitate?; R: plaseaza proteza la loc pe locul ei de insertie si ajuta dintii stapi sa suporte fortele orizontale preluate de bratele flexibile. (pag.656) 2. In ce consta reciprocitatea ca proprietate a crosetelor?; R: Este o proprietate prin care fortele laterale generate la trecerea crosetelor peste conturul dintelui sunt contrabalanste.(pagina 656) CAPITOL 22 1.Din ce se poate fabrica canalul de turnare si care e cel mai recomandat? ; R:din ceara, plastic,metal ; cel din ceara se recomanda pentru majoritatea modelelor pentru ca se topeste in acelasi timp cu macheta. (pag. 680) 2.Proprietatile ideale ale materialului de tipar ? ; R: -stabilitate chimica la temperature mari; -rezistenta; -expansiunea controlata; -capacitate de a produce modele netede. (pag. 691) CAPITOL 23 1.Atributele culorii in sistemul Munsell ? ; R: nuanta,saturatia,valoarea (luminozitatea sau obscuritatea unei culori ) (pag.710) 2.Ce e coridorul bucal si de cine e influentat? ; R: e spatial intunecat care se formeaza intre suprafetele V ale dintilor maxilari si obraz; e influentat de amplitudinea zambetului,forma arcadei maxilare, pozitia suprafetelor V ale PM superiori, proeminenta C. (pag. 727) CAPITOL 25 1.Care e principalul scop in recomandarea unei coroane total metalice si principalele riscuri? ; R: sa se realizeze cea mai buna estetica, iar riscul principal e reducerea longevitatii ,datorita posibilitatii de fracturare si adaptarea marginala inferioara comparativ cu o coroana MC. (pag. 795) 2.Ce utilizeaza sistemul Captek? ; R: 2 folii de metal impregnate cu ceara, adaptate pe model si arse; prima formeaza un strat poros Au-Pt-Pd care se va impregna cu aur cand a doua folie e arsa. (pag. 794) CAPITOL 26 5 avantaje ale rasinilor de legare ? ; R: inlocuire minima de structura dura dentara, trauma pulpara minima, anestezia nu e obligatorie intotdeauna, preparare supragingivala, realizare amprentei se realizeaza facil. (pag. 812) 2.Contraindicatii rasina de legare ; R: parafunctii, alergie la nichel,smalt compromis, dinti stalpi compromisi. (pag. 812) CAPITOL 27 1.Indicatii in selectarea FRC ; R: estetica, scaderea uzurii dintilor naturali antagonisti, fara metal, preparare conservatoare a dintilor stalpi, folosirea unei tehnici de cimentare adeziva. (pag. 834) 2.Contraindicatii FRC ; R: inabilitatea de a mentine controlul fluidelor, pacienti cu parafunctii sau consumatori de alcool, creasta edentate lunga. (pag.834) CAPITOL 28 1.Cum se realizeaza conectorii rigizi si pentru ce se indica conectorul bucla (loop connector) ? ; R: se realizeaza prin turnare,lipire sau sudare , iar conectorul bucla se indica in cazul pastrarii unei diasteme. (pag.847) 2.Componentele unui conector nonrigid? ; R: matrice (componenta feminine) si patrice(component masculine)

(pag.848) CAPITOL 29 1.Secventa recomandata pentru finisarea restaurarilor ; R: marginea interna,suprafata interna, canalul de turnare, contactele proximale,suprafata ocluzala,peretii axiali,marginile externe. (pag.871) 2.Scopurile finisarii ; R: limiteaza acumularea si retentia placii bacteriene,faciliteaza mentinerea sanatatii tesuturilor periodontale. (pag870) CAPITOL 30 1.O alternative a glazurarii ar fi ; R: lustruirea suprafetelor din portelan ale restaurarilor; ofera un mai mare control al luciului suprafetei, ex: un luciu mai mare la nivel cervical si mai redus la nivel incizal este posibil, in schimb in cazul glazurarii intreaga coroana e supusa la acelasi timp de temperature. (pag.901) 2.Ce inseamna profilul de emergenta ?; R: cum iese dintele din gingie. (pag. 907) CAPITOL 31 1.Ce cimenturi se indica pentru o coroana metalo-ceramica, dar pentru una MC cu margini din portelan? ; R:pentru coroana MC se indica orice tip de ciment(FOZ,PCZ,glassionomer,glassionomer modificat cu rasini,compozit etc), iar pentru cea MC cu margini din portelan se indica cimentul adeziv. (pag.916) 2.Caracterisiticile cimentului ideal ; R: timp de lucru lung, sa furnizeze o buna sigilare, sa nu fie toxic, sa fie tixotrop, solubilitatea scazuta,proprietati mecanice bune, excesul sa fie indepartat cu usurinta. (pag. 914) CAPITOL 32 1.Care e frecventa recomandata controalelor periodice in cazul pacientilor cu restaurari protetice si dati un exemplu cand se recomanda controale mai frecvente ? ; R: se recomanda controale la cel putin 6 luni, pentru ca exista posibilitatea aparitiei cariilor secundare sau dezvoltarea unei boli periodontale. Cei cu proteze fixe extinse si cu boala periodontala necesita controale mai frecvente.(pag.929) 2. Cu ce sunt associate cariile radiculare si pe ce se bazeaza prevenirea acestora? ;R: sunt associate cu un indice crescut de placa si nivel crescut de S.mutans in fluidul oral; prevenirea lor se bazeaza pe consilierea dietei si tratament cu fluor. (pag.932)

Intrebari examen final protetica Cap. 1 1. Care sunt cele 4 mari motive pentru care se poate prezenta un pacient la stomatolog? - discomfort (durere, sensibilitate, tumefactie); - afectarea functionalitatii (dificultate in masticate sau in vorbire); - probleme sociale (halena fetida sau modificarea gustului); - problem fizionomice (dinti fracturati sau cu restaurar defectuoase, coloratii). (Rosenstiel pg. 4) 2. Care este hartia de articulatie cea mai fiabila? - cea pe suport de plastic, cu o grosime de 8-10 microni. (notite curs) Cap. 2 1. Precizati minim 3 aspecte care sunt mai usor de determinat pe modelele diagnostic decat intraoral. - dimensiunea ocluzo-cervicala a spatiilor edentate; - daca modelele au fost montate in articulator se pot observa foarte bine miscarile limita ale mandibulei; - alienierea si inclinarea dintilor stalpi, cat si orice miscare individuala a dintilor; - modelele articulare permit o analiza detaliata a planului de ocluzie si a ocluziei;

- prepararea dintilor poate fi exersata pe modele; - indepartarea partilor moi poate imbunantati vizibilitatea. (Rosenstiel pg. 42) 2. Care sunt aspectele de urmarit in alegerea portamprentei pt amprenta cu HIR? - asigurarea retentiei prin aplicarea de adeziv, realizarea de perforatii sau taieturi la baza portamprentei; - se alege cea mai mare portamprenta cu care pacientul se simte confortabil (o grosime mai mare a materialuilui de amprenta HIR este mai putin susceptibila la imbibitie sau sinereza si astfel la modificari dimensionale); - materialul de amprenta trebuie sustiut pentru a evita distorsiunile, astfel incat portamprenta poate necesita extindere spre posterior cu material thermoplastic. (Rosenstiel pg. 43) Cap. 3 1. Ce spune legea lui Ante si care este aplicatia sa practica? - suprafata radiculara a dintilor stalpi trebuie sa fie cel putin egala cu suprafata radiculara a dintilor care sunt inlocuiti; - este utila pentru evitarea suprasolicitarii excesive a dintilor stalpi, astfel incat sa nu se produca mobilizarea lor si esecul lucrarii preotetice. (Rosenstiel pg. 92, 95) Cap. 5 1. Care sunt mijloacele fizice utilizate in terapia initiala parodontala pentru controlul placii microbiene? - periajul prin tehnica Bass cu ajutorul unei periute de dinti manuale sau mecanice; - ata dentara; - banda dentara; - scobitori; - panglica dentara; - stimulatoare gingivale; - periute interdentare; - superfloss-ul. (Rosenstiel pg. 151) 2. Care sunt stadiile afectarii furcatiei radiculare? - neafectata: pozitia normal a crestei ososase este la aprox 1,5 mm de jonctiunea smalt- cement; - clasa I: pierdere verticala de os mai putin de 3 mm apical de jonciunea smalt- cement, aceasta fiind vizibila radiologic; - clasa II: pierdere vertical de os mai mare de 3 mm (vizibila Rx), dar fara implicarea grosimii totale a furcatiei (nu se poate trece dintr-o parte in alta a furcatiei); - clasa III: leziune orizontala dintr-o parte in alta (vizibila Rx), care este acoperita de gingie, dar permite trecerea dintr-o parte in alta a instrumentului (sondei); - clasa IV: pierdere orizontala de os care nu este acoperita de gingie. (Rosenstiel pg. 158) Cap. 6 1. Care sunt principiile obligatorii de tratament la un pacient cu factori socio-economici limitanti ce doreste o restaurare protetica fixa? - asigurarea suportului posterior; - controlul cariilor (atentie la pacientii cu carioactivitate crescuta); - asigurarea stabilitatii parodontale (sa nu prezinte pungi osoase, rezorbtia osului sa fie doar orizontala). (notite curs) 2. Care usnt obiectivele principale ale slefuirii selective? - redistribuirea fortelor paralele cu axul lung al dintilor prin eliminarea contactelor nefunctionale in

miscarile excentrice si crearea contactelor cuspid-fosa; - eliminarea contactelor ocluzale deviate: RC sa coincida cu IM; - imbunatatirea reliefului ocluzal uzat; - corectarea crestelor marginale si a extruziilor pt imbunatatirea igienei dentare; - corectarea dintilor prost aliniati prin slefuire selectiva. (Rosenstiel pg. 197) Cap. 7 1. Care este limita ADA de adaptare marginala a unei coroane si care este limita superioara de acceptabilitate in practica? - ADA: 50-60 microni; - in practica: max 100 microni. (notite curs) 2. Care sunt avantajele pragurilor supragingival si subgingival? - supragingival: - prepararea si finisarea corecta fara lezarea tesutului gingival; - igienizarea se face mai usor; - acuratetea amprentarii; - evaluarea clinica ulterioara a lucrarilor mai usoara. - subgingival: - se va realiza in cazul prezentei de carii de colet, eroziuni cervicale sau restaurari subgingivale; - punctual de contact proximal extins cervical; - retentive si rezistenta deficitara; - sensibilitate cervicala; - in cazul in care este indicata modificarea conturului axial ( ex: pt aplicarea unui croset); - in cazul in care primeaza estetica. (Rosenstiel pg. 219) Cap. 13 1. Care sunt indicatiile pentru implante la pacientul edentate partial? - imposibilitatea de a purta o proteza partial mobilizabila; - o bresa edentate lunga unde o proteza dentara fixa ar avea un prognostic limitat; - numar si distributie nafavorabila a dintilor stalpi; - edentatie unidentara ( necesita prepararea a cel putin doi dinti stalpi si astfel se pierde substanta dura dentara); - edentatie terminala ( lipsa stalpului distal). (Rosenstiel pg. 381) 2.Care este lungimea minima a unei creste edentate pentru a insera 3 implante cu diametrul de 4 mm? - intre implante este necesar un spatiu de 3 mm; - intre dinti si implant este necesar un spatiu de 1 mm; - raspuns: 20 mm. (notite curs) Cap. 14 1. Care sunt substantele astringent folosite pentru evictiunea gingivala si care dintre ele este contraindicate pentru pacientii cardiaci? De ce? - clorura de aluminiu; - sulfatul de fier; - sulfatul dublu de aluminiu si potasiu ( alaun ); - sulfatul de aluminiu; - decongestionanti nazali sau oftalmici; - epinefrina ( contraindicate pacientilor cardiaci, deoarece poate cauza cresterea ritmului cardiac, cresterea fortei de contractie miocardica, tahipnee, HTA si anxietate). (notite curs)

2. Care sunt substantele indicate pentru dezinfectia amprentei cu silicon? - glutaraldehida 2 % (imersie 10 minute); - idofor (dilutie 1: 213); - compusi de clor; - complexe fenolice; - glutaraldehida fenolica. (Rosenstiel pg. 461) Cap. 15 1. Precizati care sunt materialele din care se realizeaza coroanele prefabricate si prezentati caracteristiceile unuia dintre acestea. - materiale: policarbonat, acetat de celuloza, aluminiu, argint- staniu, nichel- crom; - coroanele prefabricate din policarbonat au aspectul cel mai natural. Cand sunt correct alese se aseamana foarte mult cu restauraraile din portelan. Desi sunt disponibile intr-o si gura gama de vulori, acest lucru poate fi oarecum modificat prin adaugarea liner-ului pe baza de rasina. Se folosesc pentru inlocuirea incisivilor, caninilor si premolarilor. (Rosenstiel pg. 473-474) 2.Care sunt caracteristicile unui material ideal pentru restaurarile provizorii? - manipulare usoara; - biocaompatibilitate (netoxic, nonalergic, fara reactive de prize exoterma); - stabilitate dimensional ape timpul prizei; - usor de finisat si lustruit; - rezistenta la abraziune; - estetica buna, translucenta, stabilitate coloristica; - inodor, sa nu irite pacientul; - usor de preparat; - compatibil cu cimentul provizoriu ales. Cap.16 1. Care sunt indicatiile de care are nevoie un technician pentru realizarea unei lucrari protetice? - descrierea generala a restaurarii; - tipul materialeleor din care va fi realizata; - schema ocluzala; - design-ul conectorilor; - design-ul corului de punte, inclusive materialul ce va veni in contact cu creasta edentate; - forma componenetei metalice la restaurarile metalo-ceramice; - informatii legate de alegerea culorii pentru componeneta fizionomica; - design-ul propus pentru proteza partial mobilizabila ( daca este cazul); - data urmatoarei programari a paceintului si stadiul in care trebuie sa se prezinte lucraraea. (Rosenstiel pg. 512, 519) 2. Care este motivul principal al dezinfectiei amprentei in cabinetul stomatologic? - impiedica infectarea personalului laboratorului de tehnica dentara. (notite curs) Cap. 17 1. Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca modelul de lucru? - sa reproduca toti dintii (atat cei preparati, cat si cei nepreparati); - dintii nepreparati vecini bontului nu trebuie sa prezinte goluri; - toate suprafetele dentare implicate in ghidajul anterior, cat si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati trebuie sa corespuna cu arcada antagonista; - taote partile moi importante trebuie sa fie reproduce corect ( forma si conturul crestelor edentate).

(Rosenstiel pg. 527- 528) 2. Care este cel mai mare dezavantaj al gipsului pt realizarea modelelor de lucru si cum poate fi diminuat? - dezavantaj: rezistenta scazuta la abraziune; - rezolvare: prin folosirea de agenti de intarire (silice coloidala), impregnarea suprafetelor bontului cu cianoacrilat, adaugarea de guma arabica, hidroxid de calciu, adezivi dinindustria betoniera. (Rosenstiel pg. 529) Cap. 18 1. Care sunt dezavantajele zonelor de contact proximal largi? Dar a celor mici/ inguste? - zonele de contact proximal largi determina dificultati in controlul placii dentare si impact alimentar care produce discomfort si durere pacientului si poate produce chiar boli parodontale; - punctele de contact foarte mci sunt instabile si pot determina alunecare. (Rosenstiel pg. 567) 2. Care sunt cele 2 planuri importante in pozitionarea suprafetelor ocluzale ale dintilor pentru realizarea unei lucrari protetice functionale? - curba lui Spee; - curba lui Wilson. (Rosenstiel pg. 575) Cap. 19 1. Care este distanta minima la care trebuie sa se afle stopurile ocluzale de jonctiunea dintre metal si ceramica la o lucrare metalo-ceramica si de ce? - la 1,5 mm, pe a preveni fractura ceramicii si distorsionarea metalului. (Rosenstiel pg. 591) 2. Precizati 4 avantaje ale aliajelor din titan. - biocompatibilitate excelenta; - rezistenta la coroziune; - densitate mica; - pret mai mic decat al aliajelor din aur; - rezistenta mecanica mare; - conductibilitate termica redusa. (Rosenstiel pg. 609) Cap. 20 1. Care sunt variantele descries de relatie corp de punte-creasta edentate si in ce zona sunt recomandate fiecare? - cp suspendat- zona posterioara mandibulara; - cp sa- nu e recomandat; - cp punctiform- molari fara cerinte estetice; - cp semisa- cerinte estetice crescute ( dd frontali, PM, M max); - cp ovat- cerinte estetice foarte crescute ( fr max, PM max). (Rosenstiel pg. 626) 2. Care este cel mai esthetic corp de pnte si care sunt principalele lui avantaje si dezavantaje? - cp ovat; - dezavantaje: - necesita preparative chirurgicala a alveolei ( se indica, de preferat, imediat dupa extractie); - pretul de cost ridicat; - necesita o creasta edentate fara defecte reziduale; Avantaje: - fizionomie maxima ( apare ca si cand ar emerge din gingie); - resistenta mecanica mare datorita geometriei convexe a fetei mucozale; - nu este susceptibil la impact alimentar. (Rosenstiel pg. 629-630)

Cap. 21 1. Care sunt cazurile in care se indica o preoteza partial mobilizabila? - numeroase spatii edentate ca urmare a cariilor, problemelor parodontale sau traumatismelor; - defecte congenitale intraorale; - pierderea integritatii gingivale; - bresa edentate terminal ( lipsa dd distal). (Rosensteil pg. 650 2. Care este spatial minim vertical recomandat pentru folosirea conectorilor non-rigizi? (bara cu calareti, magneti) - 7-9 mm. (Rosensteil pg. 669) Cap. 22 1. Clasificarea aliajelor de turnare dupa indicatii. Tipul I- inlay-uri simple; Tipul II- inlay-uri complexe; Tipul III- coroane si proteze fixe; Tipul IV- proteze partiale mobilizabile si pinledge. (Rosenstiel pg. 689) 2. Care sunt posibilele cauze ale pieselor de turnare rugoase? - exces de surfactant; - nerespectarea raportului apa/ pulbere; - temperatura de ardere prea mare. (Rosenstiel pg. 702) Cap. 23 1. Cre este cheia de culori cea mai folosita, cati dinti are aceasta si care este ordinea determinarii cromatice cu ajutorul ei? - Vitapan 3D-Master- 26 dinti; -etape: - stralucirea/ luminozitatea; - saturatia/ intensitatea; -nuanta. (notite curs) 2. Care sunt variantele liniei surasului? - inalta (11%)- sunt vizibili dintii frontali si 3-4 mm sau mai mult de gingie; - medie (69%)- sunt vizibili 75-100% dintii maxilari superiori si 1-2 mm gingie; - joasa (20%)- vizibilitate < 75% din frontalii maxilari superiori. (notite curs) Cap. 24 1. Care sunt avantajele si dezavantajele marginilor labiale din ceramica la o lucrare protetica MC? Avantaje: - estetica; - indepartarea placii bacteriene de pe glantul ceramicii se face mai usor; - biocompatibilitatea ceramicii cu tesutul gingival; Dezavantaje : dificultati in tehnica de preparare. (Rosenstiel pg. 762) 2. Care sunt cauzele fracturii lucrarii MC in faza de biscuit? - condensarea necorespunzatoare; - uscarea rapida; - izolarea deficitara; - zone de ceramica nesustinuta de metal. (Rosenstiel pg 767) Cap. 25

1. Descrieti succinct tehnologia Captek. In sistemul Captek capa este formata din doua foite de ceara impregnate cu metal adaptate pe model si apoi incalzite. Prima foita formeaza un strat poros Aur- Platina- Paladium care este impregnata cu 97% aur in timp ce a doua foita se incalzeste. Avantajele sistemului sunt estetica excelenta si adaptarea marginala foarte buna. (Rosenstiel, pg.794) 2. Care sunt tehnologiile utilizate pentru realizarea unor proteze fixe integral ceramice? CAD/CAM, Empress 2, InCeram Zirconia (notite curs) Cap. 26 1. Care sunt avantajele folosirii protezelor fixe adezive? - conservarea structurii dure dentare; - risc minim de trauma pulpara; - anestezia nu este mereu necesara; - preparatie supragingivala; - amprentare usoara; - preotezarea provizorie nu este mereu necesara; - timp de lucru redus; - costuri reduse; - posibilitate de recimentare. (Rosenstiel pg. 812) 2. Care sunt indicatiile folosirii protezelor fixe adezive? - inlocuirirea dintilor anteriori lipsa la copii si adolescent; - bresa edentate scurta; - dinti stalpi nerestaurati; - inlocuirea unui singur dinte lipsa posterior; - coroana clinica cu lungime mare; - control foarte bun al fluidelor orale. (Rosenstiel pg. 812) Cap. 27 1. Care sunt pacietii carora le containdicam o lucrare fixa din polimer ranforsat? - imposibilitatea de a mentine controlul fluidelor orale; - bresa edentate lunga; - pacienti cu parafunctii; - dintii antagonisti din portelan nelustruit (fara glant); - consumatoriilor de alcool. (Rosenstiel pg. 834) 2. Care sunt indicatiile pentru lucrarea partiala fixa din polimer ranforsat? - rezultate estetice bune; - dorinta de lucrari protetice fara metal (in special pt pacientii cu alergii); - conservarea structurii dure dentare a dintilor stalpi; - reducerea fatetelor de abraziune pe dintii antagonisti; - folosirea unei tehnici de cimentare adeziva. (Rosenstiel pg. 834) Cap. 28 1. Care sunt variantele de conectori rigizi, in functie de tehnica de realizare? - conectori turnati: modelati in ceara odata cu puntea, ansamblul fiind turnat impreuna si putand astfel sa se deformeze; - conectori lipiti: implica utilizarea unui alt aliaj cu temperature de topire mai mica decat a aliajului capei;

- conectori sudati: conexiunea este realizata prin topirea suprafetelor vecine sau cu ajutorul presarii. (Rosenstiel pg. 843) 2. Cand sunt folositi conectorii nonrigizi? - indicati atunci cand este imposibil de a realiza acelasi ax de insertie pentru toti dintii stalpi; - la arcada mandibulara sunt indicati in cazul in care proteza partial fixa prezinta atat segment anterior si posterior, deoarece in timpul miscarii de deschidere si inchidere, mandibular se misca mezio-lateral. (Rosenstiel pg. 845) Cap. 29 1. Cum se indeparteaza proeminentele (“nodulii”) de la nivelul marginii gingivale a lucrarilor protetice? - sub atenta examinare la un microscop binocular sau la lupe foarte bune, cu ajutorul unor instrumente rotative mici. (Rosenstiel pg. 871) 2. Care este grosimea necesara pentru filmul de ciment? -o grosime uniforma de 25-35 microni. (Rosenstiel pg. 871) Cap. 30 1. Care este secventa de examinare a lucrarii protetice finale intraoral? - verificarea la nivelul punctelor de contact cu dintii vecini; - verificarea la nivel marginal; - vericarea stabilitatii puntii; - verificarea ocluzala; - verificarea functionalitatii. (notite curs) 2. Care este atitudinea terapeutica in cazul in care o punte basculeaza? - se suspecteaza în primul rând un contact nedorit între corpul de punte şi creasta edentată. Acest contact se poate pune în evidenţă printr-o amprentare cu material siliconic depus pe faţa mucozală a corpului de punte . Daca siliconul se perforează contactul nedorit se confirmă şi trebuie eliminat prin slefuire; - dacă bascularea nu a dispărut nici după această adaptare, unii autori recomandă secţionarea lucrării cu un disc diamantat, introducerea în cavitatea bucală a celor 2 segmente rezultate si solidarizarea acestora în poziţie corectă cu un acrilat cu contractie de priză minimă ( Duralay sau GC Pattern Resin) . Lucrarea pleacă apoi în laborator unda va fi sudată în noua poziţie. (notite curs)

Cap. 31 1. Care sunt caracteristicile cimentului ideal? - sa aibă timp de lucru lung; - sa furnizeze o bună sigdilare; - sa nu fie toxic pentru pulpa; - sa aiba proprietati mecanice bune; - sa fie tixotrop; - sa aiba o solubilitate redusa; - sa fie usor de manipulat; - excesul sa fie indepartat cu usuinta. ( notite curs ) 2. Care sunt factorii implicate in alegerea cimentului? - starea pulpei dintilor stalpi ( cimenturi cu toxicitate crescuta: FOZ, CIS, ce se vor evita in cazul in care preparatia se apropie de camera pulpara a unui dinte stalp vital); - retentia biomacanica a coroanei pe dintele stalp (cand retentia nu este adecvata se va folosi cel mai bun ciment: ciment compozit sau GIMR);

- marimea fostelor care tind sa desprinda restaurarea (in caz de bruxism sau epilepsie: ciment compozit sau GIMR); - materialul din care este confectionata lucrarea (lucrarile integral ceramic se cimenteaza cu ciment compozit). (notite curs) Cap. 32 1. Cand se recheama pacientul dupa cimentarea finala si care sunt aspectele urmarite de medic? - dupa 10 zile de la cimentarea protezei partiale fixe, pacientul este reprogramat; - medicul trebuie sa verifice sulcusul gingival si se asigura ca toate aspectele ocluziei sunt satisfacatoare.; - cimenturile radiotransparente trebuie evitate , pentru ca sunt vizibile radiologic si nu poate fi observat pragul; - daca un dinte prezinta o mica schimbare de pozitie sunt necesare ajustari ocluzale. In acest caz in urmatoare saptamana este reprogramat pentru fi siguri ca alte corectari nu mai trebuie facute. (Rosenstiel pg. 929) 2. Care sunt aspectele urmarite de medic la un pacient cu proteza partiala fixa pentru a evita aparitia bolilor periodontale? - cu atentie sporita se vor urmari: prezenta hemoragiei sulculare, implicarea furcatiei radiculare si formarea tartrului, deoarece acestea sunt primele seme care a apar in cazul bolii periodontale. (Rosenstiel pg. 932)

Ionita Stefania-Alina, grupa 18 Cap 1. 1.Care sunt motivele prezentarii la medical stomatolog? ( Rosenstiel, pg 4) -confort(durere, sensibilitate, umflare) -functionalitate(dificultate in masticatie) -sociale(gust/miros neplacute) -fizionomie(fracture, discolorari) 2.Ce informatii cuprinde istoricul dentar? (R., pg 7-8) -istoricul parodontal -istoricul restaurator -istoricul endodontic -istoricul orthodontic -istoricul privind protezele mobilizabile -istoricul privind interventiile chirurgicale orale -istoricul radiologic -istoricul disfunctiei ATM Cap 2. 3.Care sunt diferentele dintre un articulator Arcon si unul non-Arcon?(R., pg 47) La un articulator Arcon condilii sunt atasati la bratul inferior, iar fosa condilara la bratul superior.La artic Arcon angulatia fosei este fixat in relatie cu planul ocluzal al modelului maxilar, iar la non Arcon-in relatie cu planul ocluzal al modelului mandibular. 4.Ce elemente transfera arcul facial de transfer? (curs Dr Petre) -inclinarea curbei incizale -inclinarea sagitala -miscarea de rotatie in balama, in vederea protezarii

-contactele ocluzale statice intre arcade(RC, IM) Cap3. 5.Care sunt indicatiile protezei partiale mobilizabile?( R., pg 99) -cand este necesar suport vertical al crestei edentate -cand este necesara rezistenta la fortele laterale de la dintii contralaterali si tesuturile moi -pierdere considerabila de os in zona anterioara unde o proteza fixa nu realizeaza o estetica acceptabila 6.Care sunt procedurile de tratament in cazul bolii parodontale?(R., pg 101) -inlocuirea restaurarilor defectuoase -indepartarea leziunilor carioase -reconturarea coroanelor supraconturate -igiena orala adecvata Cap 5. 7.Care sunt componentele gingiei?(R., pg 145) -gingia libera: de la suprafata pana la insertia epiteliala -gingia atasata: de la ins epiteliala pana la jonctiunea muco-gingivala -papila interdentara:proiectii triunghiulare intre dintii adiacenti; este alcatuita din componentele bucala si lingual separate printr-un col 8.Care este terapia initiala in tratamentul periodontal?(R., pg 150) -controlul placii microbiene(periaj, floss) -detartraj si lustruire(polish) -corectarea restaurarilor defectuoase -planare radiculara -extractii dentare strategice(de necesitate) -stabilizarea dintilor mobili -alinierea dintilor malpozitionati Cap 6. 9.Care sunt materialele folosite pentru restaurarile coronare in vederea acoperirii cu o coroana?(R., pg 178) -amalgam -glassionomer -rasina compozita -aur(coroana turnata) 10.Cat trebuie sa fie latimea gingiei la nivelul unui dinte ce va primi o coroana care se extinde subgingival? 5 mm gingie keratinizata dintre care cel putin 3 mm gingie atasata. Cap 7. 11.Care sunt avantajele pragului supragingival? ( R., pg 217) -finisare usoara fara traumatizarea tesuturilor moi -igienizare facila -amprentare mai usoara -restaurarea poate fi evaluata 12.Care sunt factorii care asigura retentia unei proteze dentare fixe?(R., pg 226) -fortele de desprindere a protezei -geometria preparatiei -rugozitatea suprafetei interne a restaurarii -materialul de cimentare -grosimea filmului de ciment Cap 13. 13.Care sunt dimensiunile ideale ale osului pentru plasarea unui implant?(R., pg 385) 10 mm os vertical si 6 mm os orizontal 14.Dupa cat timp se face dezvelirea implantului la implanturile in 2 etape? (R., pg 396)

Dupa: -6 luni la maxilar -3 luni zona anterioara a mandibulei -4 luni zona posterioara a mandibulei Cap 14. 15.Care este grosimea lingurii individuale pentru a asigura o rigiditate adecvata?(R., pg 447) 2-3 mm. 16.Care sunt materialele folosite la dezinfectia amprentelor? (R., pg 461) -glutaraldehida 2% timp de 10 min -iodofori( dilutie 1:213) -tablete de clor -fenoli complecsi -glutaraldehide fenolice Cap 15. 17. Care sunt cerintele biologice pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza provizorie?( R., pg 467) -protectie pulpara -mentinerea sanatatii parodontale -compatibilitate ocluzala -mentinerea pozitiei dintelui -protectie impotriva fracturii 18.Care sunt materialele folosite la confectionarea unei proteze provizorii?( R., pg 478) -polimetil metacrilat -poli R’ metacrilat -compozit cu microumplutura -rasina fotopolimeerizabila Cap 16. 19.Ce informatii trebuie sa contina instructiunile medicului catre technician? (R., pg 509) -instructiunile scrise trebuie sa cuprinda detalii despre restaurarea pe care o are de facut, materialele folosite, sa fie scrise clar si citet.Medicul trebuie sa pastreze o copie dupa aceste instructiuni , acestea putand fi cerute de catre lege. 20.Enumerati 4 dintre responsabilitatile tehnicianului catre medicul stomatology. (R., pg 509) -sa respecte instructiunile medicului -sa inapoieze modelele medicului pt a fi montate daca sunt dubii privind acuratetea muscaturii -sa realizeze culoarea ceruta de catre medic -sa anunte medicul in maxim 2 zile lucratoare daca nu poate incepe lucrul -sa respecte timpul stabilit de catre medic -sa respecte regulile de dezinfectie standard -sa informeze medicul despre materialele pe care le are si sa discute impreuna despre eventuale ajustari -sa dezinfecteze tot ce primeste de la medic:amprente, inreg ocluzale, proteze conform standardelor Cap 17. 21.Care sunt caracteristicile cruciale ale modelului cu bonturi sectionate si cine le indeplineste?(R., pg 528) Gipsul indeplineste cele 2 caracteristici esentiale: acuratete dimensionala si rezistenta la abraziune. 22.Care sunt materialele pentru bonturi(DIE) (R., pg 531) -gips cls a 4a -gips cls a 5a -rasina epoxy

-electrodepunere cu argint/cupru Cap 18. 23.Care este dimensiunea ideala a spatiului pentru ciment?( R., pg 557) 20-40 microni pentru fiecare perete 24.Care sunt factorii care ajuta la reducerea spatiului pentru ciment?(R., pg 558) -contractia termica si de polimerizare redusa a materialului de amprenta -bonturi din acrilat sau realizate prin electrodepunere -aliaje cu puncte de topire inalte -expansiune redusa a masei de ambalat Cap 19. 25.Care sunt aliajele inalt nobile si ce contine acestea? (R., pg 606) -3 sisteme:-Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd -contin minim60% metale nobile dintre care cel putin 40% aur 26.Unde se plaseaza stopurile ocluzale la o coroana metalo-ceramica?(R., pg 591) -atat pe portelan cat si pe metal, la cel putin 1.5 mm distanta de jonctiunea M-C pt a preveni fractura ceramicii datorita deformarii metalului Cap 20. 27.Caracteristicile mecanice ale unei punti de success(R., pg 617) -rigiditate(rezistenta la deformare) -conectori puternici(prevenirea fracturii) -punte metaloc-ceramica(rezistenta la fractura a ceramicii) 28.Puntile metalo-ceramice:avantaje, dezavantaje, indicatii, contraindicatii(R., pg 641) Av: compatibilitate, estetica Dezav: greu de realizat daca dintele stalp nu este acoperit cu o coroana metalo-ceramica Ind:majoritatea situatiilor CI:edentatii mari cu stress crescut Cap 21. 29.Care sunt rolurile paralelografului?(R., pg 650) -evaluarea alinierii axelor lungi ale dintilor stalpi pt PPM -determinarea caii optime de plasare si indepartare a protezei -evaluarea undercut-urilor si influenta lor asupra dintilor stalpi 30.Care sunt componentele protezei partiale scheletate? (R., pg 654) conectori principali (majori) ; - conectori secundari (minori) ; - mijloace de menţinere , sprijin şi stabilizare ; - şeile şi dinţii artificiali. Cap 22. 31.Care sunt rolurile canalului principal de turnare(sprue)? (R., pg 682) -sa permita curgerea cerii topite din bila de contractie(mold) -sa permita curgerea metalului fara turbulente spre bila de contractie -metalul sa ramana topit mai mult timp decat cel care a umplut bila 32.Care sunt cauzele expansiunii inadecvate sau excesive a turnaturii? (R., pg 703) -raport necorespunzator apa/pulbere -timp de mixare necoresounzator -temperatura de topire necorespunzatoare Cap 23. 33.Care sunt caracteristicile dintilor feminini?(curs Estetica-Dr Drafta) -forma arcadei rotunjita -marginile incizale rotunjite -incisivii laterali incaleca usor incisivii centrali

-incisivi laterali si canini mici -caninii ascutiti 34.Care sunt cauzele cresterii in volum a gingiei?(curs Estetica-Dr Drafta) -hipertrofii inflamatorii -hiperplazii medicamentoase(fenitoina, nifedipin) -tumori benigne si maligne -hiperplazii gingivale pubertale sau de sarcina -hiperplazii gingivale idiopatice(elephantiasis gingival) Cap 25. 35.Prin ce mecanisme si poate creste rezistenta ceramicii?(R., pg 775) -ramforsare cu o faza cristalina -mecanism chimic(inlocuirea ionilor mici cu ioni mai mari) -transformare indusa de stress 36.Descrieti tehnica de realizare a unei coroane ceramice in sistemul CEREC.(R., pg 790) -prepararea dintelui este aceeasi ca la orice coroana ceramic -aplicarea pudrei de opac pe preparatie -amprenta optica -identificarea si marcarea marginilor si contururilor pe calculator -inserarea blocului de ceramica(20 min) -verificare in cavit bucala, gravare, silanizare, cimentare Cap 26. 37.Enumerati 4 avantaje ale puntilor adezive(R., pg 812) -indepartare minima de tesut dentar -trauma pulpara minima -nu e necesara anestezia -preparatie supragingvala -amprentare facila -nu e necesara protezarea provizorie -timp de lucru scurt -pret de cost scazut -rebonding posibil 38.Enumerati 4 dezavantaje ale puntilor adezive(R., pg 812) -longevitate redusa -sunt necesare modificari in smalt -corectarea spatiului e dificila -necesita o aliniere buna a dintilor stalpi -estetica e compromisa pe dintii posteriori Cap 27. 39.Enumerati 4 indicatii ale protezelor partiale fixe ramforsate cu fibra(R., pg 834) -estetica optima -nu contine metal -preparatie conservative a dintilor stalpi -tehnica de cimentare adeziva -abraziune redusa a dintilor antagonisti 40.Enumerati 4 contraindicatii ale protezelor partiale fixe ramforsate cu fibra(R., pg 834) -controlul dificil al fluidelor -edentatie mare -parafunctii -abuz de alcool -anatgonisti din ceramica neglazurata

Cap 28. 41.Din ce sunt alcatuiti conectorii non rigizi?( R., pg 848) -matrice:plasata pe fata distala a elementului de agregare -patrice: atasata corpului de punte 42.Cand se foloseste conectorul non rigid tip bucla?( R., pg 847) -in cazul refacerii unei diasteme printr-o proteza dentara fixa; bucla e situata pe fata linguala a protezei, aceasta unind elementele de agregare si/sau puntea Cap 29. 43.Care sunt obiectivele finisarii suprafetei ocluzale si cu ce se verifica contactele ocluzale?(R., pg 870) -finisare minima pt a obtine contacte stabile -trebuie sa asigure stabilitate si sa permita efectuarea tuturor miscarilor functionale -vf contactelor :banda Mylar 44.Care sunt obiectivele finisarii suprafetelor interne a restaurarii?(R., pg 871) -sa nu existe contact intre fata interna a restaurarii si bontul de pe model -realizarea unui spatiu de 25-35 microni pt ciment -identificarea contactelor si indepartarea lor daca exista Cap 30. 45.Care sunt etapele verificarii si adaptarii lucrarii protetica in cavitatea bucala?(curs Dr Drafta) -contactele proximale -adaptarea marginala -stabilitatea -ocluzia -functionalitatea:masticatorie, fonatorie,estetica 46.Ce se verifica la indepartarea lucrarii de pe model?(curs Dr Drafta) -calitatea tehnica a lucrarii -existenta spatiului pt papilla interdentara intre 2 coroane alaturate -adaptarea marginala in cazul in care modelul are bonturi mobile -zona conectorilor Cap 31. 47.De ce se recomanda cimentarea provizorie?(curs Dr Drafta) -evaluarea masticatiei -evaluarea esteticii -evaluarea adaptarii marginale -evaluarea retentiei -evaluarea fonatiei 48.Care sunt cimenturile pt cimentarea definitiva?(curs Dr Drafta) -ciment fosfat de zinc -ciment policarboxilat -ciment glassionomer -ciment glassionomer modificat cu rasina -ciment compomer -ciment compozit Cap 32. 49.Dupa cat timp se face controlul postcimentare si ce se verifica atunci?(R., pg 928) -dupa 10 zile -verificare: sa nu existe resturi de ciment in santul gingival, toate aspectele ocluziei sa ramana satisfacatoare, sa nu existe fremitus 50.Care este tratamentul cariilor radiculare la dintii cu proteze dentare fixe?(R., pg 932)

-preventiv:dieta, fluorizari -curativ: restaurari cervicale din glassionomer sau amalgam care inconjoara periferia lucrarii protetice

Protetica Capitolul 02- DIAGNOSTIC CASTS AND RELATED PROCEDURES 1 Care este diferenta dintre articulatorul ARCON si cel NON-ARCON? Care sunt avantajele utilizarii articulatorului ARCON? ARCON -suprafata de ghidaj (tuberculul articular) este solidara cu modelul maxilar (bratul superior al articulat.), iar condilii articulari solidari cu modelul mandibular (bratul inferior al articulatorului) fata de NON ARCON care este invers. Avantajele ARCON-ului: *panta condiliana solidara cu modelul maxilar, ceea ce inseamna ca unghiul relativ nu se schimba, oricare ar fi pozitia maxilarului.Aceasta duce la programarea unei pante condiliene egale cu cea reala, chiar daca inregistrarea de propulsie se face fara contacte d-d; *bratul superior detasabil ceea ce usureaza lucrul tehnicianului. 2.Indicatii amprenta cu alginat: -amprente anatomice (modele documentare) -amprente preliminare (ed. total si partial) -amprente pentru antagonisti -amprente functionale (doar proteza partial acrilica) -amprente in ortodontie -amprenta combinata (HR +HIR) Capitolul 06 - MOUTH PREPARATION 1.Cum se examineaza vitalitatea unui dinte? Se stimuleaza electric cu tester pulpar, cu “ice pen”(umplerea unei fiole de anestezic cu apa, apoi racirea acesteia), spray cryogenic cu aerosoli sau gutta-percha incalzisa(arsa) 2.Materiale de obturatie: avantaje, dezavantaje, indicatii, precautii. AMALGAM CIS

rezistenta condensare toate restaurarile Durata de viata coroziune

matrice adaptata

rapiditate rezistenta

aliniere corecta

Fabricata in lab necesita restaurare Provizorie

pinuri

Capitolul 03 TREATMENT PLANNING 1.Indicatii proteza dentara partial mobilizabila: -cand avem pierdere osoasa mare in regiuni anterioare, vizibile si proteza dentara fixa ar fi neacceptata -in locurile in care este nevoie de sprijin vertical pe creasta edentate(ex.lipsa dinte stalp distal) -unde e nevoie de rezistenta la miscarea de lateralitate din partea dintilor contraleterali si a tesuturilor moi (asigurarea stabilitatii unui spatiu mare edentate) 2.Legea lui Ante: nu e indicat sa se utilizeze o proteza fixa dentara cand suprafata radiculara a dintilor stalpi este < suprafata radiculara a dintilor care vor fi inlocuiti (ca si putere) Capitolul 05 PERIODONTAL CONSIDERATIONS 1.Care sunt partile component ale gingiei? Gingia=margine gingivala libera (de la portiunea cea mai apropiata de coroana, la insertia epiteliala pe dinte ) + gingia atasata(de la nivelul insertiei epiteliale la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara) + papilla interdentara (proiectia triunghiulara gingivala care umple spatial dintre 2 dinti vecini si care este formata dintr-o component bucala si una lingual, separate de o concavitate centrala). 2.Ce este periodontiul? Periodontiul=totalitatea tesuturilor care asigura legarea dintilor de procesele alveolare maxilare/mandibulare (ligament periodontal + os alveolar+ gingie+ cement radicular) Capitolul 07- PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION 1 Care sunt cauzele lezarii dintelui in timpul prepararii? -temperatura (caldura generate de frecarea instrumentarului rotativ cu suprafata dintelui, datorata presiunii exaggerate, vitezei de rotatie, formei si a granulatiei necorespunzatoare, neutilizarea apei) -actiunea chimica a anumitor material (rasini, solvent, agenti de cimentare), ce pot provoca afectarea pulpara -actiunea bacteriana (bacteria care afecteaza pulpa sub o restaurare, din cauza neindepartarii complete a dentinei alterate sau din cauza microscurgerilor) 2

Avantajele pragului supragingival : -usurinta, exactitate in toate fazele de lucru -conservare structurii dentare -controlul vitalitatii dupa protezare -igienizare facila -amprentare facila -protectie parodontala Capitolul 23- DESCRIPTION OF COLOR, COLORREPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS 1 Ce este coridorul bucal? Spatiul dintre obraji si dinti intr-un zambet si se refera la spatial/latimea dintre dentitiei si deschiderea gurii in timpul unui zambet 2.Ce este arcul zambetului? Curbura marginii incizale ale dintilor maxilari si curbura buzei inferioare.

Capitolul 14- TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING 1 Care sunt cele 3 bai folosite in amprentarea cu hidrocoloizi reversibili? -baie de lichefiere (100 grade C) ptr materialul chitos si ptr cel vascos (injectat) -baie de depozitare(60 grade C) ptr mentinerea materialelor lichide -baie ptr reducerea temperaturii materialului chitos (40 grade C) 2.Proprietati siliconi de condensare : -hidrofobe -stab. dimens. bună (nu pierd apă prin sinereză) -modul elasticitate val. max. la 15 min -s. condens degajă H2 -rezist. la tracţiune -nu au efect toxic local -timp de lucru 3-5min -timp de priză 6-8 min(include timpul de lucru) Capitolul 15-INTERIM FIXED RESTORATIONS 1.Caracteristicile unui material de restaurare provizorie ideal -usor de utilizat (timp de lucru, usor de aplicat, timp de priza) -biocompatibil (nonalergic, neiritant, netoxic) -stabilitate dimensional -usor de prelucrat -rezistent la abraziune si la solicitari -fizionomic :stabilitate coloristica, translucid 2.Caracteristici materiall de cimentare provizorie : -sigileaza impotriva fluidelor orale; -rezistent la solicitari -solubilitate < -compatibil chimic cu polimerul -timp de lucru si de priza bune -usor de eliminate excesul Capitolul 27- FIBER REINFORCED FIXED PROSTHESES 1.Indicatii ptr alegerea protezelor din fibrele polimerice armate : -nevoie de a crea o restaurare fizionomica care sa se opuna dintilor plasati /inclusi intr-o proteza partial mobilizabila sau o dantura complete -nevoia de a inlatura uzura opusa dentitiei natural -folosirea unei preparatii intracoronare conservative pe dintii stalpi -crearea unei proteze metalice si neceramice -inlocuirea rapida a unui dinte lipsa ca o proteza fixa provizorie 2

Contraindicatii : -deschidere >(2 sau mai multe corpuri de punte) -pacienti cu parafunctii -neputinta de a mentine controlul fluidelor(gingivite acute sau cornice sau cu margini gingivale plasate adanc in sulcus) -pacienti care consuma bauturi alcoolice -pacienti cu proteze mobilizabile partial metalice

Capitolul 16 - COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY 1

Care sunt responsabilitatile medicului dentist? Este responsabil ptr tot tratamentul oferit. Plasarea unor responsabilitati personalului auxiliary este posibila doar daca ii sunt oferite toate informatiile necesare ptr a oferi servicii de inalta calitate.

2

Ce probleme intalneste cel mai des tehnicianul? -reducerea inadecvata a dintelui -margini neclare -modele articulate incorrect -comunicare inexacta a culorii

Capitolul 17- DEFINITIVE CASTS AND DIES 1 Caracteristici model : -reproducerea suprafetelor dentare, atat a celor preparate cat si a celor nepreparate -dinti nepreparati imediat adiacenti preparatiilor -toate suprafetele dintilor implicate in ghidajul anterior si toate suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati trebuie sa permita articularea cu modelul antagonist -toate structurile moi importante trebuie reproduse pe model, inclusiv toate spatiile orientate si puntile incluse in proteze 2

Care sunt cele 2 caracteristici cruciale ale materialulul de model/machete? -stabilitate dimensional si acuratete -rezistenta la abraziune

Capitolul 18 - WAX PATTERNS 1 Care este secventa de ceruire recomandata pe dintii posterior? -suprafete interne; -indepartare si evaluare -suprafete proximale -suprafete axiale -suprafete ocluzale Finisare margini 2

Daca se utilizeaza o fateta ceramic, cat se reduce din grosime ptr a face loc ceramicii sa patrunda in structura metalica? 1mm

Capitolul 22 INVESTING AND CASTING 1 Cum trebuie sa fie un material pentru a putea fi utilizat in cavitatea bucala? -biocompatibil -sa fie manevrat in conditii de siguranta in cabinet sau laborator 2

Ce este expansiunea hidroscopica? Dilatarea materialului cauzata de absorbtia apei Capitolul 28 CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES

Capitolul 20 PONTIC DESIGN 1 Care este cauza principala a iritatiei crestei? Toxinele eliberate de placa bacteriana care se acumuleaza intre suprafata gingivala si creasta restanta, cauzand inflamatia tesutului 2

De ce depinde succesul pe termen lung al unei punti? -alegerea unui model care sa ofere un control usor al placii bacteriene prin minimizarea contactului cu tesutul -se allege un model care sa combine intretinerea usoara cu aspectul natural si care sa aibe proprietati mecanice adecvate Capitolul 24 METAL CERAMIC RESTORATIONS 1 Instrumente folosite ptr determinarea culorii: -alegerea culorii ptr materialele dentare restauratorii se face, in general, prin potrivirea cu o mostra de culoare. In industrie, se folosesc instrumente electronicii, ptr stabilirea culorii: spectrofotometru, spectroradiometru, colorimetru. Capitolul 25 - ALL CERAMIC RESTORATIONS 1.Procedura de fabricatie Cerec System: -preparatia dintelui urmeaza liniile de ghidaj ptr total ceramic -se inveleste preparartia cu nuanta de opac -se scaneaza cu scanner optic preparatia, punand aparul foto cu obiectivul direct pe restauratie. Se salveaza cea mai buna imagine. -se identifica si se marcheaza conturul si marginea pe PC -se insera/allege nuanta ceramicii -timp de fabricare =20 min -se verifica restauratia in gura pacientului , se finiseaza si se lustruieste -se cimenteaza 2. Tehnica de fabricatie EMPRESS 2 -se ceruieste restauratia spre conturul final, se scurge si se toarna aur conventional pe model -se incalzeste la 800 grade C -se insera un lingou de ceramic si alumina in vas, apoi se aseaza materialul refractor in cuptorul de presare -incalzire la 1165 grade C; ceramic lichida se adapteaza la forma convenita, sub aspiratie -dupa presare, se protejeaza (acopera) restauratia de particulele abrasive de aer si se aplica in matrita. Estetica poate fi imbunatatita prin aplicarea stratului de smalt din masina de portelan. Capitolul 13 -IMPLANT SUPPORTED FIXED PROSTHESES 1 Una dintre complicatiile principale ale tratamentului pe implanturi dentare este pierderea osoasa. Care este pierderea osoasa care sa ingrijoreze medicul stomatolog? Peste 0,2mm 2 Factorii asociati pierderii osoase prin tratamentul pe implanturi: -marimea si forma nepotrivite -numar neadecvat de implanturi sau pozitionare eronata -instabilitate initial a implanturilor -faza de vindecare compromisa -fixare proasta a protezei -forte ocluzale excessive -deficit de dinti stalpi -ingiena orala precara -influenta sistemica (tutun, diabet)

Capitolul 29 - FINISHING THE CAST RESTORATION 1 Care este spatial necesar cimentului, pentru a se putea extinde complet intre tesut si restauratie 25-35 u. 2

Care este scopul reducerii ocluzale? Contactele ocluzale sunt refacute in pozitii statice si dinamice fata de arcada antagonista. Nu este nevoie de o reducere masiva in metal. Structura ocluzala trebuie sa asigure stabilitate si sa satisfaca functionalitatea. Capitolul 30 - EVALUATION CHARACTERIZATION AND GLAZING 1 Cum se finiseaza marginile/pragurile subgingivale? Dar cele supragingivale? Nu se pot finisa in cavitatea bucala cele subgingivale, ci doar pe model. Cele supragingivale se finiseaza in cavitatea bucala a pacientului, cu pietre si discuri rotative. 2

Care este ordinea de evaluare, in cavitatea bucala, a restauratiei protetice? -contacte proximale -integritatea marginii/pragului -stabilitate -ocluzie Capitolul 31- LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES 1 Avantaje , dezavantaje, precautii Glass Ionomer Glass Ionomer :transluciditate(avantaj), solubilitate + scurgere(dezavantaje) , controlul umiditatii (precautii) 2

Avantaje, dezavantaje, precautii ZOE: ZOE : biocompatibil (avantaj), rezistenta scazuta(dezavantaj), restauratii retentive (precautii) Capitolul 21 - RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES 1 Cum se pot ancora protezele scheletate? Se pot ancora de dintii restanti in 2 moduri: -sisteme speciale(capse, culise, telescoape), atasate de coroane de invelis aplicate pe dintii restanti -crosete turnate in laborator 2

Avantaje si dezavantaje ale atasamentelor intracoronare Avantaje: distribuie fortele ocluzale in axul lung al dintelui si se pot igieniza facil Dezantaje: prepararea dintelui stalp cu sacrificiu mare de substanta dura.

Capitolul 32 - POSTOPERATIVE CARE 1 Care sunt lucrurile de care trebuie sa tina cont un medic, cand pacientul reclama o durere? -localizare, caracter, severitate(intensitate), timpul de aparitie, modul de aparitie(treptat,brusc, sub un anumit stimul) Totodata, factorii care grabesc , care calmeaza sau modifica durerea ar trebui luati in calcul

2

Cu ce se asociaza cariile radacinii? -placa bacteriana -nr mare de Streptoccocus Mutans -xerostomie -conditii socio-economice -dieta -igiena orala

Cap.1 History taking and clinical examination 1.Care sunt afectiunile stistemice cu manifestari orale? 1:a)in caz de diabet,menopauza,sarcina sau utilizarea medicamentelor anticonvulsivante poate fi afectat parodontiul b)in caz de reflux gastroesofagian, bulimie, anorexie, prin regurgitarea acidului gastric apar eroziuni pe fetele palatinale ale dintilor. c)utilizarea anumitor medicamente poate genera efecte adverse care mimeaza diferite afectiuni ale ATM sau reduc fluxul salivar determinand xerostomie (pag.6) 2.Ce cuprinde ciclul 1 de examinare dentoparodontala? 2.Se examineaza -dintii prezenti, extopici, supranumerari sau inclusi si se noteaza cu c dintii absenti -aspectul general al parodontiului marginal:gradul de inflamatie gingivala,gingivoragie la palpare sau spontata,depozitele de PB,prezenta tartrului -prezenta mobilitatii dentare:in directie axiala:mobilitate fiziologica~0,2 mm In directie orizontala:Gr0:mobilitate fiziologica, nu se percepe clinic Gr1:mobilitate mai mica de 1 mm Gr2:mobilitate mai mare de 1 mm Gr.3:mobilitate orizontala mare de 1 mm& mobilitate verticala -prezenta pungilor si retractiilor gingivale -afectarea furcatiei (notite curs) Cap.2 Diagnostic casts and related procedures 1.Cum se indeparteaza lamprenta din alginate din cavitatea bucala si restul etapelor pana tla trimitere in laborator pentru turnare: 1.Pentru indepartarea amprentei se elimina succiunea si adeziunea prin indepartarea vestibulului bucal si se sufla cu spray-ul de aer. Se scoate amprenta cat mai repede astfel alginatul sta cat mai putin sub presiune, si deformarea amprentei va fi mai mica. Dupa indepartarea amprentei se verifica pacientul, daca exista fragmente ramase in cavitatea bucala. Se spala amprenta cu jet de apa si se presara cu pulbere de gips pentru a indeparta saliva,mucusul si pentru a neutraliza sarurile acidului alginic.Se lasa 15-20 de secunde si se spala. Dezinfectarea se face prin pulverizare cu spray cu iodofori sau compusii clorului, se plaseaza intr-o punga de placstic ermetic inchisa in jur de 10 minute. Se scoate din punga, se spala si se trimite in laborator intr-o punga de plastic. Turnarea modelului se face in maxim 15 minute.

(Pag.44+notite curs) 2.Ce determinari sunt necesare pentru montarea modellelor intr0un articulator semiadaptabil? 2. A Prin utilizarea arcului facial de transfer se transfera pozitia maxilarului fata de axa balama terminal.Se determina si se transfera orientarea spatiala a modelului maxilar, cu orizontala care seamana cu orizontala pacientului si orientarea sagitala a modelului care trenuie sa corespunda cu cea pacientului. B Stabilirea unui raport maxilomandibular:inregistrarea ocluziei IM/RC-se transfera pozitia mandibulei fata de maxilar. C Inregistrarea miscari de propulsie:miscare avansata a mandibulei de 6 mm-se transfera panta condiliana D Se inregistreaza miscarea de lateralite dreapta/stanga pentru programarea unghiului Benett si translatiei laterale. ( Notite curs) Cap.3Treatment Planning 1.Consecintele neprotezari unei brese edentate dupa extractia unui dinte: 1. 1.inclinarea dintilor vecini spre spatial edentate 2.migrarea verticala a antagonistilor 3.retractie gingivala in jurul dintilor migrati si inclinati 4.dispar punctele de contact 5.rezorbtie osoasa in jurul dintilos care migreaza 6.trauma ocluzala (notite curs+pag.88,89) 2.Reguli generale de tratament prin punti sau coronae 2. A Controlul cariei dentare la pacient inainte de tratamentul protetic.Nu se fac lucrari la pacienti cu carioactivitate intensa daca nu se indeparteaza factorul declansator. B Asigurarea unui support posterior inainte de realizarea restaurarilor in zona anterioara pentru ca fortele masticatorii in zonele laterale sunt mai mari decat in zona frontala. C Stabilitatea parodontala:Dintii trebuie sa fie stabili din punct de vedere parodontal:sa nu existe pungi osoase mai mari de 3 mm.In jurul implantului sa nu exista pungi periimplantare mai adanci de 5mm. Sa nu exista mobilitate patologica .Se pot face lucrari pe dinti mobile daca aceasta mobilitate este concordanta cu vasta pacientului si starea lui generela. ( Notite curs) Cap.5 Periodontal considerations 1. Indicatiile rezectiei radiculare: 1. A Pierdere vertical de os importanta care descopera 1 radacina unui molar mandibular ,1 sau 2 radacini unui molar maxilar B Expunerea furcatiei care nu poate fi tratata prin odontoplastie –osteoplastie C Fracturi vertical sau orizontale ale radacinilor sau dintilor ca rezultat al traumatismelor sau procedurilor endodontice D Proximitate nefavorabila a radacinilor care nu permite tratamente conservative E Carii severe F Rezorbtie interna sau externa G Imposibilitatea de a trata o singura radacina cu success H Dehiscente severe si sensibilitate unei radacini care nu permit proceduri de grefare

I Esecul unui stalp intr-o bresa edentate lunga sau unei lucrari protetice fixe J Indepartare atenta a radacinii pentru a imbunatatii prognosticul unui dinte adiacent (Pag.160) 2.Gradele de afectare a furcatiilor 2.Clasa I:pierdere vertical a suportului periodontal mai putin de 3 mm de la nivelul jonctiunii smaltcement.Rezorbtia osoasa nu se vede radiologic Clasa II:pierdere verticala mai mare de 3 mm fara implicarea latimii furcatiei.Rezobrtia osoasa este evidenta pe radiografii. Clasa III:afectare orizontala acoperita de gingie la care se patrunde cu o sonda dinspre vestibular sau oral,poate fi palpata subgingival din aproape in aproape. Clasa IV:afectare orizontala, neacoperita de gingie, palpata cu sonda supragingival. (Pag.158) Cap.6 Mouth preparation 1.Care sunt contraindicatiile slefuirii selective pentru echilibrarea ocluzala? 1. 1 Bruxism care nu poate fi controlat 2 Cand trebuie eliminate multa substanta dura dentara 3 Cazuri complexe de raporturi ex.clasa II Angle 4 Cuspizii lingual maxilari vin in contact cu cuspizii vestibulari mandibulari 5 Ocluzia deschisa anterior 6 Abraziune extinsa 7 Inainte de tratamente ortodontice 8 Inainte de terapia fizica ocluzala 9 La pacienti cu dureri in zona ATM 10 La pacienti ai caror mandibula nu poate fi miscata cu usurinta (Pag.197) 2.Care sunt materialele utilizate pentru refacerea bonturilor?Avantaje si dezavantaje 2. 1.amalgam: AV:rezistenta buna, utilizat ca o restaurare intermediara DZ:condensare,coroziune,intarzierea realizarii preparatiilor 2.CIS: AV:adeziune,eliberare fluor,adaptare rapida DZ:rezistenta scazuta,sensibilitate la umiditate 3.Rasini compozite:AV:adaptare rapida,usor de utilizat DZ:expansiune termica,contractie de priza,expansiune tardiva 4.Aur: AV:rezistenta cea mai mare,procedura indirecta DZ:2 vizite necesare,este necesara o lucrare provizorie (pag.180) Cap.7 Principles of tooth preparation 1.Avantajele realizarii marginii preparatii supragingival: 1. A Usor de preparat fara a traunatiza tesuturile moi B Situtate in smalt,marginile subgingivale de obicei sunt plasate in dentina sau cement C Usor de finisat D Igienizare facila E Amprantarea usor de realizat ,potential redus de a traumatiza tesuturile moi in timpul amprentarii F Restaurarile sunt usor de evalut in timpul fixarii si postfixare (pag.217) 2.Ce este retentia si cum poate fi imbunatatita? 2.Retentia= calitatea preparatiei care previne dislocarea restaurarii de carte fortele verticale care se

exercita asupra ei. Poate fi imbunatatita in urmatoarele conditii: 1 Preparatia paralela peretilor dintilor 2 Suprafata de retentie mare 3 In functie de tipul preparatiei, retentia cea mai mare se asigura la o coroana totala pe un molar,urmeaza coroana totala pe un premolar, coroana partiala si retentia cea mai redusa este in cazul restaurarilor inlay 4 Textura suprafetei:trebuie sa fie rugoasa atat suprafata preparatiei cat si intradosul restaurari 5 Materialul de cimentare:retentie crescuta asigurata de rasinile adezive, urmeaza cis,foz/pc si retentia cea mai scazuta in cazul cimentari cu zoe 6 Dimetrul preparatiei mare favorizeaza retentia (pag.226-235) Cap.13 Implant supported prostheses 1.Contraindicatiile implantelor 1. 1 Boli acute 2 Boli in stadii terminale 3 Sarcina 4 Boli metabolice necontrolabile 5 Zona a fost supusa iradierilor 6 Asteptari nerealiste din partea pacientului 7 Motivatie necoraspunzatoare a pacientului 8 Lipsa experientei de catre medic 9 Imposibilitate de restaurare cu o proteza (pag.383) 2.Factorii asociatii cu rezorbtia osoasa in jurul implantului 1 Marimea si forma implantului nepotrivita 2 Numar inadecvat de implante sau pozitionare incorecta 3 Instabilitate a implantului 4 Calitate scazuta sau cantitate insuficienta de os 5 Faza de vindecare compromisa 6 Fixarea inadecvata a protezei 7 Design inadecvata al protezei 8 Forte ocluzale excesive 9 Deficienta in fixarea componentelor stalpului 10 Igiena orala inadecvata 11 Influente sistemice-fumat,diabet (pag.424,425) Cap.14 Tissue management and impression making 1.Substantele astringente utilizate pentru evictiune gingivala: 1 Clorura de aluminiu:rol homostatic,retractie gingivala de 0,1mm dupa 4 minute,nu are contraindicatii, efecte sistemice minime,gust extrem de neplacut,la o concentratie mai mare de 15% apar distructii tisulare minime 2 Sulfet de fier:hemostaza excelenta,lezeaza minimin tesutul gingival,timp de actiune mai lung decat clorura de aluminiu,colorare tranzitorie a tesutului gingival,gut extrem de neplacut,trebuie spalat inainte de amprentare pentru ca poate interfera cu priza unor materiale de amprenta 3 Epinefrina:creste ritmul cardiac, creste forta de contractie,tahipnee,HTA,anxietate.Este contraindicata la cardiaci 4 Sulfat de potasiu

5 6

Sulfat de aluminiu Decongestionanti nazali/oftalmici (notite curs) 2.Obiectivele amprentarii finale pentru realizarea protezelor conjucte 2. 1 Dintii stalpi:-suprafetele preparatiilor -Limita cervicala a preparatiilor - Zonele situtate 0,5mm dincolo de limita preparatiei-importanta pentru obtinerea unui profil de emergenta la fel ca al dintilor naturali - Forma parodontiului marginal 2 Suprafetele crestelor edentate 3 Suprafetele dintilor veini 4 Suprafetele dintilor omologi 5 Suprafetele ocluzale ale dintilor antagonisti 6 Relatiile mandibulo-maxilare de ocluzie (notite curs +pag.431) Cap.15 Interim fixed restorations 1.Factori care trebuie luati in considerare pentru a realiza o lucrare provizorie optima: 1 . 1.Biologici:-protectia pulpara -mentinerea sanatatii parodontale -ocluzie corecta -Mentinerea pozitiei dintilor -prevenirea fracturi -rezistenta la fortele care tind sa indeparteze lucrarea -mentinerea alinierii intre dintii stalpi 3.Estetici:-usor de conturat -compatibilitate la culoare -transluciditate -stabilitate coloristica (pag.467) 2.Indicatiile unei lucrarii provizorii turnate 2. 1 Punte pentru o bresa lunga in zona posterioara 2 Timp de tratament prelungit 3 Imposibilitatea pacientului dea evita fortele excesive exercitate pe o proteza 4 Forta mm.masticatorii este mare 5 Istoricul pacientului-fractura lucrarilor din antecedente (pag.469) 16.Communicating with the dental laboratory 1.Care sunt obligatiile medicului fata de tehnician? 1. 1 Instructiuni pentru tehnician scrise cat mai clar-cu detalii despre lucrarea si materialele 2 Realizarea si trimiterea unor amprente,modele si inregistrarii de ocluzie precise 3 Transmiterea detaliilor despre marginile coroanelor,limitelei protezei si forma la ppm 4 Instructiuni despre materialul,culoarea, si descrierea dintilor din acrilat care vor fi folositi pentru o lucrare fixa/mobila-fotografii,desene 5 Acordul scris/verbal pentu a incepe/modifica realizarea unei lucrari 6 Trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate obiectele inainte de trimitera lor in laborator 7 Trimite inapoi la laborator toate lucrarile turnate/proteze care nu se adapteaza corect sau daca au o

culoare nepotrivita (pag.509) 2.Obligatiile tehnicianului fata de medic: 2. 1 Realizarea unor lucrari/proteze urmarind instructiunile scrise date de medic 2 Clarificarea in unele situatii daca nu este clar 3 Sa anunte medicul in maxim 2 zile in cazul in care nu poate continua cu etapele 4 Respectarea termenilor de realizare a lucrarii 5 Respectarea protocolului de control al infectiilor 6 Informare despre materialelemcontinute in lucrare si cum pot fi adaptate in etapele clinice 7 Curatarea si dezinfectarea amprentelor ,protezelor care vin de la cabinet (pag.509,510) 17.Definitive casts and dies 1.Cerintele care trebuie indeplinite de modelele de studiu si lucru: 1. 1 Reproducerea suprafetelor preparate si nepreparate ale dintilor 2 Suprafata nepreparata a dintilor trebuie sa fie lipsita de goluri si bule de aer 3 Toate suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale dintilor nepreparati trebuie sa permita articularea precisa cu modelul antagonist 4 Toate tesuturile moi relevante cazului trebuie reproduse ,inclusiv spatiile edentatesi conturul crestelor reziduale 5 Suprafeta dintilor situata cervical de marginea preparatiei trebuie s afie usor identificata pe model (pag.526,528) 2.Factorii care influenteaza alegerea unui sistem cu bonturi mobile: 2. 1 Materialul trebuie sa asigure stabilitate dimensionala a modelului si rezistenta la abraziune 2 Materialul trebuie sa fie usor de sectionat si prelucrat cu echipamentul existent in laborator 3 Materialul sa fie compatibil cu agentul de separare a machetei 4 Reproducerea detaliilor suprafetei cu exactitate mare 5 Materialul trebuie sa fie disponibil in diferite culori-contrast cu ceara utilizata, mai ales pentru marginea preparatiei 6 Compatibilitat cu materialul de amprentare si cu ceara folosita 7 Tipul lucrarii realizate:unele proceduri necesita rezistenta asigurata de modelele metalice sau din rasini epoxidice (pag. 530) Cap.18 Wax patterns 1.Motive pentru care se alege contactul cuspid-fosa in caz de refacere a suprafetei ocluzale: 1. 1 Se previne impactul alimentelor 2 Fortele care se exercita in RC sunt mai aproape de axul lung al dintelui 3 Creste stabilitatea4-rezulta din contactul tripodic la fiecare cuspid functional (pag.572) 2.Factorii care cresc spatiul pentru ciment la o coroana totala: 2. 1 Contactie de polimerizare si termica crescutaa materialului de amprentare 2 Utilizarea modelului cu bonturi mobile 3 Aplicarea unui strat de ceara moale in interiorul machetei 4 Utilizarea agentilor de separare si dirijare a spatiului de ciment-DIE SPACER 5 Dilatarea crescuta a materialului de ambalare 6 Indepartarea metalului de pe suprafata de adaptare prin sablare,prepare electrochimica

(pag.557) Cap.19 Framework design and metal selection for metal-ceramic restorations 1.Criteriile care trebuie sa le indeplineasca macheta din ceara componentei metalice in cazul unei lucrari metalo-ceramice: 1. 1 macheta trebuie sa fie identica cu forma anatomica a dintelui, stopurile ocluzale plasate cel putin 1,5 mm de la jonctiunea metal-ceramica 2 unghiul dintre infrastructura metalica si suprafata care va fi placata cu ceramica trebuie sa fie de 90o 3 suprafata componentei care va fi placata cu ceramica trebuie sa fie rotunjita si neteda 4 inaltimea pragului sa fie in jur de 0,5mm in ceara, conectori ca dimensiune destul de mare dar sa nu preseze tesuturile moi in spatiile interproximale 5 macheta sa fie neteda, astfel procedurile pentru finisarea metalului sunt minime (pag.598) 2.Clasificarea aliajelor utilizate pentru turnare: 2. 1 Aliaje inalt nobile: cantitatea de aliaj nobil continut=60% (>40% aur) 2 Aliaje nobile: cantitatea de aliaj nobil continut=25%(nu contin aur) 3 Predominant pe baza de metal(nenobile): cantitatea de aliaj nobil continut=60%metale nobile, cu cel putin 40%aur 3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur) PdAg, Pd Nenobile60%,cu cel putin 40% aur:Au-Pt-Pd,Au-Pd-Ag,Au-Pd Aliaje nobile >25% metal nobil:Pd-Ag,Pd Aliaje nenobile decat gipsul - Mai scumpa decat gipsul - Contractie de polimerizare cu valoare asemanatoare expansiunii gipsului - Proteze fabricate pe bonturi din rasini se vor potrivi mai bine(ermetic) decat pe cele din gips - Nu sunt compatibile cu anumite materiale de amprentare: hidrocoloizi, polisulfuri - Sunt compatibile cu: siliconi, polieteri - Procedura complexa, ia mult timp Capitolul 19 FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC RESTORATIONS  Avantajele şi dezavantajele nichelului în aliajele pentru proteze fixe. – pag 590 Avantaje- mai rezistente la coroziune decat aliajele cu beriliu Dezavantaje – pers expuse, in natura profesiei, la nichel-cancer pulmonary si nazal - efecte acute- irita pielea—in timp poate produce eczema cronica - ADA- aliajele cu Ni nu vor fi folosite la personae care se stiu sensibile la Ni - Elibereaza nist eprodusi de coroziune care scad rata diviziunii celulelor, desi nu le modifica morfologia. Deci, preocupari asupra biocompatibilitatii exista inca, din cauza expunerii tesut. locale si sitemice la produsi de coroziune ai alijelor NiCr 

Descrieţi clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe şi compoziţia procentuală în metale nobile. – pag 589 Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile j Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur 3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd k Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur) PdAg, Pd l Nenobile60%metale nobile, cu cel putin 40%aur 3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd n Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur) PdAg, Pd o Nenobile pentru fabricarea indirecta a machetelor 24 Ce este die spacer? (pag 558 cap 18 Rosenstiel) Este un material folosit pentru aplicarea pe model pentru a imbunatati spatiul pentru ciment intre peretii axiali ai dintelui preparat si restaurare. Pentru o adaptare marginala cat mai buna este recomandat ca o banda de 1 mm adiacenta marginii preparatiei sa nu fie pensulata cu die spacer. 25 Clasificarea aliajelor pentru restaurari metalo-ceramice. (pag 606 cap 19 Rosenstiel) - Inalt nobile : 60% metale nobile (>40% aur) - Nobile: 25% metale nobile (nu necesita aur) - Predominant baza de metal: 60%metale nobile, cu cel putin 40%aur 3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur) PdAg, Pd Nenobile necesita trat. preprotetic limitat (ex. parodontal, endodontic, ortodontic) in 3 sextante; dd. stalpi sever afectati = str. dentare insuficiente pentru mentinerea-sprijinul unor restaurari in 4 - 6 sextante => necesita trat. preprotetic limitata (ex. parodontal, endodontic, ortodontic) in 4 – 6 sextante; ! dd. cu prognostic rezervat; Cap.2 Modele diagnostice si manopere aditionale 1.Care este Instrumentarul folosit in tehnica de amprentare?(pg. 43) Portamprenta, bol de mixare, spatula,hidrocoloid ireversibil,gips clasa a IV-a sau a V-a,vacuum, umidificator, dezinfectant. 2.Enumerati 2 caracteristici ale articulatorului neprogramabil.(pg 46) -nu reproduce miscarile mandibulei si da interferente -distanta dintre axa balama si dintii de restaurat este semnificativ mai mica decat la pacient. Cap.3 Planul de tratament 1.Avem cei 4 incisivi lipsa atat la mandibula cat si la maxilar.Ce dinti stalpi folosim in fiecare dintre cazuri?(pg.96) -la mandibula folosim ca dinti stalpi cei 2 canini, iar la maxilar, cei doi canini si primii premolari. 2.Care sunt principalele obicetive ale tratamentului ?(pg 86) -corectarea unei boli existente -prevenirea unei boli viitoare -restaurarea functiei -restaurarea fizionomiei

Cap 5 1.Etiologia bolii paordontale(pg 147) -placa bacteriana cauzeaza inflamatia, iar in timp se va produce boala -alti factori: pelicula dobandita, material alba, resturi alimentare, tartru 2.Care sunt caracteristicile unei creste edentate ideale? -absenta resorbtiei procesului alveolar

-suprafata neteda, regulate -mucoasa aderenta la periost -absenta insertiilor de bride sau frenuri -la nivelul versantului vestibular -grosimea vestibulara a mucoasei sufficient de mare pentru a mima existenta Cap.6 Prepararea cavitatii orale 1. Care sunt criteriile de alegere a materialului de restaurare?(pg 178) -Materialul de restaurare va fi ales in functie de: intinderea distructiei dintelui ,preferinta operatorului, planul de tratament total. 2.Care sunt obiectivele celei de a doua faze de reabilitare ocluzala?(pg 199) -eliminarea cntactului dintre toti dintii posteriori in timpul miscarilor de protruzie -eliminarea oricaror interferente atat pe partea nelucratoare cat si pe cea lucratoare. Cap. 7 Principii de perpararea a dintilor 1.De ce este de preferat plasarea marginilor supragingival decat subgingival?(pg 217) S-a demonstrat ca plasarea marginilor restaurarilor subgingival este un factor etiologic important in producerea bolii parodontale mai ales atunci cand depasesc insertia epiteliala.Marginea supragingivala este mai usor de preparat si nu afecteaza tesuturile moi, poate fi plasate pe smalt in timp ce marginea subgingivala este plasat pe dentina sau cement. 2.Enumerati 2 substante atringente si concentratiile in care se utilizeaza pentru largirea santului gingival. (curs) Sulfat ferric – 15,5% Clorura de aluminiu – 25%

Cap 13. Proteze fixe pe implant 1.Care este distanta minima intre 2 implanturi alaturate, dar intre un implant si un dinte natural?(curs) -distanta minima intre 2 implanturi alaturate: 3 mm -distanta minima intre un implant si un dinte natural: 1 mm 2.Enumerati tipurile de bonturi pentru realizarea restaurarilor protetice fixe ancorate pe implanturi (pg 402) -standard(surub) -fix(cimentat) -in unghi(cimentat/insurubat) -nesegmentat -conice Cap.14 Amprentarea 1.Enumerati tipurile de materiale de amprentare elastice folosite in protezarea fixa(pg 440) -hidrocoloizi reversibili -polisulfuri -siliconi de condensare -polieteri -siliconi de aditie 2.Avantaje hidrocoloid reversibil(pg 442) -este hidrofil -timp de lucru crescut -pret scazut

-nu necesita portamprenta individuala Cap.15 Proteze partiale fixe 1.Factori care contribuie la lezarea tesutului pulpar-enumerare(pg 467) -carii, bruxism, chirurgie parodontala, terapie protetica, trauma in urma prepararii,expunere microbiana, chimica sau termica,uscare 2.Cum poate fi prevenita dislocarea protezei partiale fixe?(469) -preparare corecta a dintelui -proteza partiala fixa cu o suprafata interna bine adaptata Cap.16 Comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara 1.Enumerati principalele erori ale tehnicianului(curs) -adaptarea marginala -adaptarea ocluzala -supraconturarea cervicala -forma deficitara a substructurii metalice 2.Surse majore de eroare a tratamentului(curs) -preparatia insuficienta -limita preparatiilor -inregistarare ocluziei -comunicare cromatica improprie Cap 17 1.Enumerati tipurile de materiale pentru modele de lucru in protetica fixa(pg 528) -ghipsuri -rasini composite -materiale electrodepuse(model galvanic) -materiale flexibile 2.Instrumentar pentru tehnica de turnare a modelelor din gips(535) -amprenta -perie -gips tip IV sau V -apa -surfactant -cepuri cu pini -dispozitive de retentie -vacuum si bol -spatula Cap.18 Machete de ceara 1.Care sunt factorii ce reduc spatiul de cement?(pg 558) -contractarea termica si la polimerizare a materialului de aprenta, redusa -utilizarea unei rasini -utilizarea unor aliaje cu un grad mare de topire -reducerea expansiunii investitiei 2.Care este secventa recomandata pentru machetarea dintilor posteriori?(pg 564) -suprafata interna -indepartarea machete si evaluarea acesteia -suprafetele proximale -suprafetele axiale

-suprafetele ocluzale -finisarea marginala Cap.19 1.Din ce cauza si la ce distanta trebuie plasate stopurile ocluzale pentru restaurarea metalo-ceramica? (pg.591) -trebuie sa se afle la 1,5 mm de jonctiunea metalo-ceramica pentru a evita fracturarea ceramicii 2.Care sunt principalii pasi implicati in machetarea unei restaurari metalo-ceramice?(pg.610) -machetare dupa conturul anatomic -macheta este astfel realizata incat sa se obtina o grosime optima a ceramicii -realizarea spatiului pentru ceramica pe fata lingual -finalizarea marginilor Cap 20 Corpul de punte 1.Enumerati clasificarea corpurilor de punte dupa forma(curs) -masiv(metallic, ceramic, acrylic, rasini composite armate) -castea cu fateta -semi castea cu fateta -cupa cu material fizionomic -semi-cupa cu material fizionomic -bara cu bonturi si coroane fizionomice -metalo-ceramic 2.Enumerati materialele din care pot fi realizate corpurile de punte (curs) -metalice -metalo-ceramice -metalo-compozita Cap. 21 Elemente de mentinere ale protezelor partiale mobilizabile 1.De ce este necesara folosirea unui instrument pentru determinarea pozititei dintilor stalpi in timpul planului de tratament?(pg 650) -pentru a ajuta la stabilirea axului lung al dintilor ce sustin proteza partial mobilizabila -pentru a determina directia optima de plasare si indepartare a protezei -pentru a evalua tesuturile din directia caii de plasare a protezei 2.Enumerati tipuri de sisteme prefabricate de mentinere, stabilitate si sprijin care se pot atasa la protezele fixe in cadrul tratamentului protetic combinat( fix-mobilizabil) -cu actiune directa:crosete turnate, sisteme special(capse, culise) -cu actiune indirecta: opritori de basculare Cap. 22 1.care sunt posibilele cauze pentru care piesa turnata are o suprafata prea dura (pg.702) -surfactant in exces -apa/pulbere in cantitate gresita -temperatura de ardere prea mare 2.Enumerati cateva erori de turnare (pg 702) -coroana supraconturata, rugoasa, noduri mari, nodozitati, noduli pe fata ocluzala,aripioare, coroana incompleta, porozitati, discrepanta marginala, expansiune inadecvata Cap.23 1.Ce sunt triunghiurile negre?(curs)

-acestea sunt spatii care apar cand papilele interdentare nu completeaza spatial interdentar 2.Care sunt culorile primare/secundare in sistemul aditiv de formare a culorilor?(curs) -primare: rosu, verde, albastru -secundare: galben, magenta, cian

Cap.25 1.Enumerati 3 tehnologii ce pot fi utilizate in realizarea unor proteze partiale fixe integral ceramice.(pg 778) -CAD/CAM -Empress 2 -InCeram Zirconia 2.Ce este self-glazing? -o tehnica standard care consta intr-o ardere suplimentara dupa arderea primara fara a aplica glazuralowexpansion.

Cap.26 1.Enumerati mecanismele prin care se asigura adezivitatea intre rasinile composite pentru cimentare si materialul protezelor partiale fixe(pg 806) -retentie micromecanica, mecanica, macromecanica, adeziunea chimica 2.Contraindicatii proteze partiale fixe adezive in raport cu cele clasice (pg 814) -parafunctii, edentatii intinse, smalt compromis, dinti stalpi restanti sau afectati, alergie la Ni, DVO scazuta Cap 27 1.Indicatiile protezei ramforsate cu fibre de compozit(pg.834) -necesitate de fizionomie buna -necesitatea de a scadea abraziunea dintilor antagonisti -slefuirea conservative a preparatiei -posibilitatea de a lipi partea retentive a protezei de bont -dorinta de a nu avea metal -posibilitatea inlocuirii temporare a unui dinte in cabinet 2.cimentarea FRC(pg 830) Ca si la fatete, nuantele trebuie fixate cu o pasta solubila in apa, ce corespunde cu compozitul de lipit.Mici ajustarialegerea unei nuante mai inchise sau deschise.Translucenta protezei FRC lasa compozitul de lipit sa joace un rol in nuante finala a protezei.Lipirea propriu-zisa implica procedurile necesare oricarei manevre de lipire bonding:izolarea bontului, tratamentul partii interne a FRC, conditionarea bontului. Cap 28 1.Avantaje lipire preceramica a componentelor unei proteze partiale fixe (curs) -permite proba “la biscuit” a puntii -poate fi facuta orice modificare ceramicii, mai ales in cazul in care dintii au un aspect nenatural din cauza conturului proximal 2.Care sunt variantele de conectori ai unei punti dentare? -rigizi(prin turnare, lipire, sudare) , non-rigizi

Cap 29 1.Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a cimentului?(pg 871) -25-35 de micron 2.Obiectivele finisarii marginilor externe -obtinerea unei suprafete metalice lustruite, fara proeminente sau trepte la trecerea de la resturare la dinti nepreparati.esecul duce la compromiterea controlului placii. Cap 30 1.Care este secventa evaluarii restaurarilor?(pg 888) -Contacte proximale -Integritate marginala -stabilitate -ocluzie -caracterizare si aplicare glanz 2.Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive?(pg 892) -lucrarea nu trebuie sa se roteasca sau sa se sparga atunci cand sunt aplicate forte asupra ei -orice grad de instabilitate este sesizat. Altfel duce la esec -daca instabilitatea este produsa de un nodul mic, acesta se corecteaza, iar daca este cauzata de o defromare este nevoie de o noua coroana turnata Cap.31 1.Avantaje FOZ (curs) -rezistenta la compresiune buna -film de ciment subtire -timp de lucru sufficient -traditie 2.Avantaje PCZ (curs) -toxicitate redusa -film de ciment subtire -adeziune la smalt si dentina Cap 32 1.La cat timp ar trebui sa se prezinte la control, pacientii cu restaurari si ce se intampla in caz contrar? -pacientii trebuie sa se prezinte la un consult o data la 6 luni.In caz contrar, poate creste numarul de carii si se poate dezvolta boala parodontala 2.Ce se urmareste in sedinta post-cimentare? -un plan de educare al pacientului in igiena orala si controlul placii bacteriene -identificarea oricaror maladii incipiente -tratament de corectie pt orice disfunctie Capitolul 3(MOUTH PREPARATION) 1.In cadrul tratamentului preprotetic cand trebuie realizata extractia? R:Cat mai devreme pentru un timp de vindecare sufficient si pentru o regenerare osoasa suficienta. (pag.176) 2.Care sunt avantajele repozitionarii ortodontice a unui dinte stalp malpozitionat? R:Indreptarea unui dinte stalp malpozitionat ajuta la crearea unui spatiu favorabil pentru corpul de

punte,imbunatateste alinierea dintilor,ajuta la transmiterea fiziologica a fortelor dupa fixarea lucrarii protetice.(pag. 192) Capitolul 4(TREATMENT PLANNING) 1.Conform legii lui Ante,care dinte prezinta cea mai buna implantare(ideal) ? R:Molarul unu maxilar.(pag.95) 2.Care sunt consecintele pierderii primului molar mandibular? R:Supraintaltarea dintelui antagonist,inclinarea dintelui adiacent si pierderea contactelor proximale. Capitolul 5(PERIODONTAL CONSIDERATION): 1.De ce trebuie recunoscuta si tratata boala parodontiului inainte de realizarea piesei protetice? R:Deoarece trebuie determinat nivelul gingiei pentru a pozitiona marginile piesei protetice esthetic si functional.(pag.147) 2.Care este cauza principala a bolilor gingiei si parodontiului? R:Cauza principala a gingivitei si a parodontitei o reprezinta acumularea de placa bacteriana care cauzeaza inflamatia si afectarea tesutului de support dentar.(pag.147)

Capitolul 6(DESCRIPTION OF COLOR,COLORREPLICATION PROCESS AND ESTHETICS): 1.Cum ati defini un zambet frumos? R:In general, un zambet care dezgoleste toti dintii frontali maxilari si in care linia surasului este paralela cu marginea inferioara a dintilor superiori este considerat un zambet frumos.(pag.727) 2.Angulatia incisivului central maxilar(mezio distala). R:Incisivul central maxilar trebuie sa fie drept sau foarte usor inclinat mezial,inclinarea spre distal trebuie evitata sub orice forma.(pag 730) Capitolul 7(PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION) 1.Care sunt cele 3 principii de care trebuie sa tinem cont cand preparam un dinte? R: Biologic,mechanic si esthetic.(pag. 209) 2.Indicatii prag CHAMFREIN! R:Coroane metalice/marginea orala a restaurarilor metaloceramice.(pag.220) Capitolul 8(TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING): 1.In cat timp trebuie turnat modelul pentru o amprenta luata cu hidrocoloid ireversibil? R:In general timpul este specificat pe cutie/punga,insa specialistii recomanda turnarea imediata a modelului.(pag. 442) 2.Avantaje polieter! R:Stabilitate dimensionala,fidelitate,priza rapida(pag 442) Capitolul 9(INTERIM FIXED RESTORATIONS) 1.Ce factori trebuie sa respecte proteza provizorie? R:Biologic,mechanic si estetic.(pag 466) 2.De ce trebuie ca o proteza provizorie sa aibe o finisare si o buna adaptare marginala(in special la colet)? R: Deoarece o adaptare incorecta se poate complica cu o gingivita care sa ne oblige ca luam iar amprenta pentru proteza,marind timpul pentru lucrare.(pag 466,467,468) Capitolul 10(RESIN BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES) 1.Avantajele unei proteze adezive: R:Conservarea structurii dure dentare,reactie minima pulpara,nu este necesara anestezia,preparatie supragingivala,amprentare usoara,nu este necesara protezare provizorie,timp scurt,ieftin.(pag. 812) 2.Dezavantajele unei proteze adezive: R:Nu este longeviva,modificari la nivelul smaltului,corectarea de spatiu e dificila,necesita o aliniere perfecta a dintilor stalpi.(pag 812) Capitolul 11(FIBER REINFORCED FIXED PROSTHESES)

1.Indicatiie pentru protezele intarite cu fibre. R:Rezultat estetic optim,bont conservativ,uzura scazuta a dintelui antagonist.(pag.834). 2.Contraindicatiile pentru protezele intarite cu fibre. R:Imposibilitatea izolarii campului,pacienti cu parafunctii,pacienti alcoolici.(pag.834) Capitolul 12(COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY) 1.De ce este necesara o buna colaborare tehnician medic? R:O buna colaborare tehnician medic este ideala pentru abilitatea de a realiza o proteza ideala din punct de vedere biologic,functional si mechanic.(note curs) 2.Dati exemplu de o situatie in care poate aparea o neintelegere intre tehnician si medic. R: Slefuirea fara prag(imposibilitatea tehnicianului de a delimita limita preparatiei)(note curs) Capitolul 13(DEFINITIVE CASTS AND DIES) 1.Avantaje gips clasa a IV. R:Stabilitate dimensionala,tehnica directa,ieftin,poate fi turnat in cabinet.(pag 531) 2.Dezavantaje si indicatii gips clasa IV. R:In caz de manevrare incorecta se poate crapa.Este recomandat in majoritatea situatiilor.(pag. 531) Capitolul 14(WAX PATTERNS) 1.Ce reprezinta macheta? R:Macheta reprezinta viitoarea piesa protetica,realizata din ceara.(pag.555) 2.Explicati tehnicat CUT BACK. R:Macheta uneii viitoare lucrari metaloceramice se realizeaza in intregime din ceara,urmand ca apoi sa cream spatiu pentru partea ceramic a lucrarii prin sculptarea in ceara.(pag. 582) Capitolul 15(INVESTING AND CASTING) 1.Ce trebuie sa contina un aparat de turnat? R: O sursa de caldura pentru a topi metalul/aliajul si o forta de propulsie care trebuie sa fie destul de mare pentru a invinge tensiunea superficiala a aliajjului topit dar si rezistenta gazului din tipar.(pag 697) 2.Dati un exemplu de material din care se poate realiza un tipar. R:Gips(note de curs) Capitolul 16(CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES) 1.Cand este indicat un conector nonrigid? R:Un conector nonrigid este recomandat cand nu este posibila prepararea dintilor stalpi pentru acelasi ax de insertie.(pag.845) 2.Care sunt cele 3 moduri de obtinere a conectorilor rigizi? R:Turnare,sudura,lipire.(pag.842) Capitolul 17(FRAMEWORD DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL CERAMIC RESTORATIONS) 1.Avantajele titaniumului : R:Excelenta biocompatibilitate si rezistenta la coroziune.(pag 609) 2.Care este continutul minim in aur al unui aliaj pentru a fi considerat inalt nobil? R:40%(pag 606)

Capitolul 18(PONTIC DESIGN) 1.Avantajele/deavantaje punte suspendata. R:Puntea suspentata se recomanda in zona laterala mandibulara pentru un acces bun si o igienizare facila dar este foarte inestetica.(pag. 626) 2.Recomandari punte ovate: R:Cerinte estetice foarte mari la incisivii,caninii,premolarii maxilari.(pag. 626)

Capitolul 19(METAL CERAMIC RESTORATIONS) 1.Care este grosimea minima a metalului la o proteza metaloceramica? R:O grosime sub 0,3 mm a metalului poate conduce la deformari in procesul de ardere a ceramicii.(pag. 742) 2.Care este rolul procesului de oxidare a metalului? R:Pentru a realiza o legatura chimica intre metal si ceramic trebuie ca metalul sa aibe la suprafara un strat controlat de oxid.(pag.744) Capitolul 20(ALL CERAMIC RESTORATIONS) 1.Cum trebuie sa fie pragul pentru o lucrare integral ceramic? R:Pentru o lucrare integral ceramica trebuie realizat un prag drept.(note curs) 2.De ce nu sunt recomandate restaurarile ceramice la un pacient cu bruxism? R:Ceramica poate abraza dintele antagonist.(pag 796)

Capitolul 21(IMPLANT SUPPORTED FIXED PROSTHESES) 1.Contraindicatii implant: R:Boala acuta,Boala in stadiu terminal,Sarcina,Diabet necontrolat,Asteptari nerealiste ale pacientului,Absenta motivatiei pacientului,Lipsa experientei,Imposibilitatea de a restaura cu o proteza. (pag.383) 2.Care este distanta minima recomandata intre 2 implanturi?Dar intre implant si dinte alaturat? R:Intre 2 implanturi minim 3 mm si intre implant si dinte adiacent 1 mm.(note curs+ pag 387) Capitolul 22(FINISHING THE CAST RESTORATION) 1.Ce spatiu trebuie sa existe intre proteza si bont pentru o buna cimentare? R:Un spatiu de 25 pana la 35 um e necesar pentru ca cimentul sa se intinda uniform.(pag.871) 2.Unde se realizeaza finisarea piesei protetice?In laborator sau in cabinet? R:Ideal in laborator.(note curs) Capitolul 23(EVALUATION CHARACTERIZATION AND GLAZING): 1.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalica cand o primim in cabinet? R:Contacte proximale,integritatea marginilor,stabilitate,potrivire pe bont,contur extern,ocluzie si finisarea suprafetei.(pag. 887) 2.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalo acrilica cand o primim in cabinet? R:Pasii de mai sus de la metal + estetica ceramicii.(pag.887) Capitolul 24(LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES) 1.Dati exemplu de 3 materiale de cimentare definitiva: R:Policarboxilat de zinc,Ciment ionomer de sticla,Ciment pe baza de rasini(note de curs+ 911) 2.Care este principalul avantaj al cimentului pe baza de compozit? R:Solubilitatea scazuta. Capitolul 25(RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROTHESES) 1.De ce se recomanda acoperirea cu coroane a dintilor care vor sustine crosetele ? R:Pentru profilaxia cariei si pentru transmiterea mai corecta a fortelor.(note curs). 2.Care este grosimea minima a unui croset care se sprjina pe ocluzal? R: 1mm (pag. 659) Capitolul 26(POSTOPERATIVE CARE) 1.La ce perioada dupa cimentarea finala a lucrarii trebuie ca pacientul sa se prezinte la control? R:Se recomanda prezentarea la control intre o saptamana si 10 zile dupa cimentare.(pag. 928) 2.La ce perioada se recomanda ca pacientul cu o lucrare protetica sa se prezinte la control? R: 6 luni (pag 929)

IntrebariRosenstielExamenIanuarie 2015 Pavel Bogdan, grupa 25,seria II Capitolul 1: Anamneza si Examenul Clinic 1.PrezentatiClasa a II a din clasificarea ACP din punct de vedere al localizariisiextinderiiedentatiei. R: pag 23 1.Localizareasiextindereaedentatiei: Clasa a IIa ACP estecaracterizataprintr-o edentatiemoderata cu localizareposibila la ambele arcade care nu afecteazastareafizica a dintilorstalpi. -oriceedentatiefrontalamaxilarace nu depaseste 2 incisivi -oriceedentatiefrontalamandibularace nu depaseste 4 incisivi -oriceedentatie in zona posterioarace nu depaseste 2 premolarisau un premolar si un molar -absentacaninului 2.Prezentatidiferentaintreclasele III si IV din clasificareae ACP din punct de vedere al afectariischemeiocluzale. R: pag 29,30 Clasa a III a ACP estecaracterizataprintr-o afectaresubstantiala a ocluziei cu necesitatearefaceriiintregii scheme ocluzaleinsafaramodificarea DVO. -relatiimaxilomandibulare: clasa a IIa molar Clasa a IV a ACP estecaracterizataprintr-o afectaresevera a ocluziei cu necesitatearefaceriiintregii scheme ocluzale cu modificarea DVO. -relatiimandibulomaxilare: clasaaIIadiviziunea 2 sauclasa a IIIa molar. Capitolul 3: Planul de tratament 5. Ce reprezinta fenomenul de abfractie? R: pag 104 Reprezinta pierderea patologica de substanta dura dentara cauzata de forte biomecanice nefiziologice asupra dintelui. 6. In cazul pierderii celor 4 incisivi maxilari, pentru restaurarea cu o proteza fixa dentara ce dinti stalpi sunt necesari comparative cu pierderea celor 4 incisivi mandibulari? R: pag 98 In cazul incisivilor maxilari intrucat forta este mai mare, este necesara includirea ca dinti stalpi a caninilor si primilor premolari pe cand la mandibula de obicei sunt suficienti ca dinti stalpi doar caninii. Capitolul 5: Consideratii periodontal 7. Enumerati doua indicatii pentru amputatii radiculare in cazul furcatiilor R: pag 160 -pierdere vertical severa de os ce implica o radacina a unui molar mandibular sau una/doua radacini a unui molar maxilar -fracturi orizontale sau verticale a radacinilor/radacinei ca urmare a unei trauma sau iatrogen prin instrumentare endodontica 8. Ce reprezinta premolarizarea(hemisection)? R: pag 170 Separarea chirurgicala a unui dinte pluriradicular, in special a unui molar mandibular prin intermediul furcatiei, asa incat radacina si portiunea coronara asociata ei sa poata fi indepartata. Capitolul 6: Tratamentul preprotetic(Mouth preparation) 9. Care sunt avantajele, dezavantajele si recomandarile rasinilor composite ca materiale de restaurare? R: pag 180 Avantaje: se aplica rapid, usor de utilizat, adeziunea chimica prin bonding, estetica Dezavantaje: dilatare termica, contractie de prize, Recomandari: leziuni carioase cu extindere mica, dinti anteriori 10. Enumerati 3 obiective ale slefuirii selective

R: pag 197 -redistribuirea fortelor ocluzale paralel cu axul lung al dintelui prin eliminarea contactelor de pe pantele cuspidiene si crearea unor contacte de tip cuspid-fosa -pentru eliminarea contactelor ocluzale -pentru a imbunatati anatomia ocluzala, remodelarea cuspidiana Capitolul 7: Principii de preparare a dintilor 11. Care sunt factorii de care depind asigurarea formei de retentie in cadrul principiului mechanic de preparare a dintelui? R: pag 226 -intensitatea fortelor ce pot disloca proteza fixa dentara -geometria dintelui preparat -materialele ce vor fi cimentate -grosimea materialului de cimentare -rugozitatea suprafetei ce vine in contact cu restaurarea 12. Ce tip de prag este indicat pentru o coroana integral ceramica si de ce ? R: pag 243,244 -chamfer de 90 de grade pentru a avea o grosime si o rezistenta suficienta a materialului Capitolul 13: Proteze fixe pe implanturi 13. Care sunt indicatiile protezarii pe implanturi in cazul pacientului edentate partial? R: pag 381 -pacientul nu poate purta o proteza partiala sau o proteza totala -locatie si numar nefavorabil a dintilor stalpi naturali -necesitatea protezarii unor spatii edentate mari cu prognoza limitata -edentatie de un singur dinte ce necesita prepararea a doi dinti stalpi sanatosi in vederea protezarii cu proteza fixa 14. Care sunt factorii legati de topografie ce asigura succesul implanturilor dentare? Enumerati 3 R: pag 384,385 -implantul trebuie plasat in intregime in os departe de structure anatomice importante precum canalul mandibular sau sinusul maxilar -creasta alveolara edentate trebuie sa aiba o lungime minima de 10 mm si o latime de minim 6 mm -distanta adecvata intre implanturi de aproximativ 3 mm minim Capitolul 14: Amprentarea si managementul tesutului moale 15. Definiti metoda chemo-mecanica de efectuare a evictiunii gingivale si enumerate 3 substante cu care se poate realiza ? R: Curs Dr. Drafta Metoda chemo-mecanică este metoda de evicţiune gingivală cea mai folosită. Ea se realizează prin introducerea în şanţul gingivo-dentar a unui şnur care este impregnat cu o substanţă astringentă. Această substanţă cauzează o ischemie tranzitorie, prin vasoconstricţie, care retractează tesutul gingival. Substante de evictiune gingivala: clorura de aluminiu, suflat de fier , epinefrina, alaun 16. Care sunt avantajele si dezavantajele polieterilor? R: curs Dr. Drafta Avantaje: hidrofili, stabilitate dimensională excelentă, reproducere excelentă a detaliilor câmpului protetic, rezistenţă la rupere foarte bună, timp de priză scurt, dispozitiv automat de malaxare disponibil. Dezavantaje: rigiditate foarte mare (prudenţă la demulare), imbibiţie, timp de lucru scurt, gust amar, scumpi. Capitolul 15: Protezare provizorie 17. Care sunt propietatile ideale ale materialelor pentru restaurare provizorie? R: pag 477

-manipulare usoara: timp de lucru adecvat, fluidificare usoara, timp de prize rapid -sa fie biocompatibile -stabilitate dimensional in timpul prizei -rezistenta buna la abraziune si fractura -sa fie estetice, translucide, stabilitate coloristica, posibilitatea alegerii culorii -sa fie compatibile cu materialele de cimentare 18. Care sunt obiectivele biologice ale protezarii provizorii? R: pag 466,467 -protectie pulpara: sa sigileze si izoleze suprafetele preparate ale dintelui de contactul cu mediul bucal -pentru a evita deformarea bontului preparat sau migrarea acestuia -protectie parodontala Capitolul 16: Comunicarea medicului cu laboratorul de tehnica dentara 19. Enumerati doua responsabilitati ale medicului in comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara. R: pag 509 -sa trimita instructiuni scrise laboratorului ce contin tipul lucrarii solicitate, materialul din care se va face, culoare etc. -sa puna la dispozitia tehnicianului amprente corecte, inregistrare ocluzala, modele sau modele montate 20. Capitolul 17: Modelul definitiv si bonturi 21. Ce este pinul dowel? R: Glosar capitolul 17 -un pin de metal utilizat pentru efectuarea de modele cu bonturi mobilizabile , pinurile utilizate pentru indepartarea bontului si apoi plasarea lui la loc in pozitie corecta 22. Enumerati 3 criterii de selectie pentru materialul modelului de lucru. R: 530 -acuratete dimensional, sa nu se dilate contracte, sis a abia rezistenta la abraziun modelul -sa reproduca detaliile de suprafata cu acuratete -tipul de restaurare efectuat Capitolul 18: Macheta 23. Cum asiguri grosimea minima necesara materialului de cimentare in etapa de efectuare a machete? R: 588 Cu ajutorul unui lac ce se aplica pe bonturi inaintea machetarii numit die spacer. 24. Care sunt factorii care scad stratul pentru materiarul de cimentare in etapa de machetare? R: 558 -contractii termice si de polimerizare reduse ale materialului de amprentare -utilizarea bonturilor din rasina sau electrodepuse -utilizarea de aliaje cu punct de topire inalt -dilatare redusa a Capitolul 19 25. Care este grosimea minima pentru component metalica intr-o restaurarea metalo-ceramica? R: curs -0.3-0.5 mm 26. Ce reprezinta modulul de rezilienta ? R: pag 612 The work or energy required to stress a cubic inch of material (in one direction only) from zero up to the proportional

limit of the material, measured by the ability of the material to withstand the momentary effect of an impact load while stresses remain within the proportional limit Capitolul 20: Punti dentare 27. Clasificarea deformarilor crestei edentate dupa Slebert R: pag 618 Defecte clasa I: pierderi vestibule-orale de tesut moale , inaltimea crestei nu este afectata Defecte clasa a IIa: creasta edentate cu inaltime mai mica dar grosime normal Defecte clasa a IIIa: pierderi de tesut in ambele dimensiuni 28. Descrieti succinct modelul oval pentru realizarea corpului de punte si avantajele lui. R: pag 628,629 -este cel mai esthetic model de realizarea al contactului dintre corpul de punte si creasta edentate -merge pe conturul gingiei si da impresia ca dintele are emergenta din creasta -pentru acest tip de model este insa necesara o pregatire riguroasa a creste alveolare post extractionale sau a unei creste edentate déjà existent Capitolul 21: Proteze partiale mobilizabile 29. Care sunt avantajele utilizarii paralelografului ? R:pag 650 -pentru a determina axul lung al dintilor de support pentru o proteza partial mobilizabila -pentru a determina axul de insertie si dezinsertie a unei PPM -evaluarea influentei tesutului moale asupra modelului PPM 30. Ce elemente speciale de agregare a protezelor partiale mobilizabile cunoasteti? R: pag 667 -culise, capse, bare cu calareti, magneti Capitolul 22: Ambalarea si turnarea 31. Ce conditii trebuie sa indeplineasca palnia de turnare? R: pag 682 -sa permite cerii de machete sa se evacueze din tipar -sa permita aliajului topit sa patrunda in tipar cu minim de effort -aliajul topit ce ramane la nivelul ei sa ramana topit o perioada mai lunga de timp decat cel ce a patruns in tipar pentru a avea un rezervor de material sa compenseze fenomele de contractie si dilatatie din timpul solidificarii aliajului din tipar 32. Care sunt proprietatile ideale ale unei mase ambalat? R: pag 691 -expansiune controlata a materialului pentru a compensa cu exactitate coeficientul de contractie al aliajului in timpul racirii -sa produca tipare precise cu suprafete regulate, fine fara porozitati si bule de aer -stabilitate chimica la temperature inalte -rezistenta mare in timpul turnarii -porozitate suficienta pentru a permite evacuarea gazelor -dezambalarea sa se produca usor fara afectarea piesei turnate Capitolul 23: Estetica 33.Care sunt caracteristicile dintilor feminine? R: Cursuri Dr. Drafta Dinţii feminini prezintă următoarele caracteristici: -Forma arcadei rotunjită

-Marginile incizale rotunjite -Incisivii laterali încalecă uşor incisivii centrali -Incisivi laterali şi canini mici -Caninii ascuţiţi 34.Cum rezolvi din punct de vedere estetic(realizarea iluziei) problema unui spatiu mezio-distal micsorat ? R: cursuri Dr. Drafta Această problemă apare atunci când dinţii limitanţi ai breşei edentate migrează orizontal. Incisivul central superior drept trebuie să pară la fel de lat ca incisivul central superior stâng. Se recomandă reducerea convexităţii mezio-distale a feţei vestibulare a incisivului central superior drept astfel încât faţa aparentă a acestuia să fie identică cu a incisivului central stâng. Dacă este necesar se reconturează unghiul disto-incizal al incisivului central stâng pentru a părea mai subţire. In cazul în care spaţiul meziodistal este micsorat la nivelul caninului , creasta vestibulară a acestuia se realizează mai distal. Capitolul 25: Restaurari integral ceramice 35.Care sunt etapele urmate in tehnica cu ceramica presata? -efectuare macheta din ceara pana la forma finala->ambalare-> tipar ca pentru turnarea aliajelor baza aur -incalzirea ambalajului la 800 grade pentru evacuarea cerii din tipar -se introduce un ligou ceramic in palnie si apoi tot sistemul se introduce in cuptorul special de turnat -dupa incalzirea la 1165 de grade, ceramica usor topita se introduce usor prin presare vacumata in tipar -dupa turnare, se dezambaleaza si se aplica piesa inapoi pe bontul modelului pentru a continua cu etapa estetica 36. 3 avantajele tehnologiei CAD/CAM de realizare a coroanelor integral ceramice? R: pag 790 - Rezulta piese protetice de mare precizie - Se elimina contractiile si dilatarile din timpul incalzirii si racirii ceramicii - Timp de lucru eficient Capitolul 26: Proteze fixe fixate adeziv 37.Care sunt avatanjele protezelor fixe dentare fixate adeziv? R: pag 812 Avantaje: -preparatie minim invaziva a dintelui -risc scazut de lezare a pulpei dentare -nu este necesara anestezie -preparatie supragingivala -amprentare usoara -nu este necesara protezare provizorie -costuri si timp redus -este posibila lipirea ulterioara 38. Care sunt dezavantajele protezelor fixe dentare fixate adeziv? R: pag 812 Dezavantaje: -nu sunt rezistente in timp -sunt necesare modificari ale smaltului -este dificila corectarea spatiului -este necesara o buna aliniere a dintilor stalpi -estetica compromisa pe dintii posteriori

Capitolul 27: Proteze dentare fixe armate cu fibre si compozit 39.Care sunt contraindicatiile protezelor dentare fixe armate cu fibre? R: 834 Contraindicatii: -imposibilitatea mentinerii unui control bun al fluidelor: pacienti cu inflamatie cronica/acuta gingivala, sau cand marginile ar trebui plasate adanc in sulcus -edentatii mari de doi sau mai multi dinti -parafunctii ocluzale -antagonisti din portelan neglazurat sau metal -pacienti cu abuz de alcool 40.Care sunt indicatiile protezelor dentare fixe armate cu fibre? R: pag 832 Indicatii: -restaurari estetice bune a dintilor antagonisti dintilor plasati pe o proteze partiala mobilizabila sau o proteza totala -necesitatea de a scadea abraziunea dintilor naturali antagonisti -preparare intracoronala conservativa a dintilor stalpi -posibilitatea lipirii elementelor de mentinere sprijin si stabilitate a protezelor pe dintii stalpi -posibilitatea utilizarii unor proteze fara metal sau portelan ( important pentru indivizii cu alergie la metal) Capitolul 28: Conectori pentru proteze partiale fixe 41. Discutati 2 indicatii si avantaje ale conectorilor non-rigizi ale unei proteze partiale fixe. R: pag 845 Conectorii non rigizi sunt indicati atunci cand nu este posibila prepararea a doi dinti stalpi pentru o proteza partiala fixa cu punct comun de plasare. -Segmentarea unei proteze partiale fixe de mare amploare in segmente mai mici, fiind posibila astfel inlocuirea unor segmente sau repararea lor mai usoara, lucru util atunci cand suntem rezervati in privinta prognosticului unui dinte stalp -la arcada mandibulara conectorii non rigizi sunt indicati in cazul unei proteze fixe partiale complexe ce implica si segmente anterioare si posterioare. 42.Discutati marimea si pozitia conectorilor protezelor partiale fixe. R: pag 845,846 Conectorul trebuie sa fie suficient de mare ca sa previna fracturarea sau deformarea lui, dar nu foarte mari, altfel interfera cu controlul eficient al placii bacteriene si duce la afectare parodontala in timp. Trebuie asigurat accesul pentru curatire cervical de conector. De asemenea un conector metalic de dimensiuni mari sau forma inadecvata duce la rezultate estetice nesatisfacatoare pentru pacient. Din consideratii ale mentinerii unui control bun al placiii, conectorii trebuie sa ocupe spatiul normal anatomic, interproximal , al punctelor de contact. Pentru zona frontala insa, pentru a imbunatati estetica fara a afecta controlul placii conectorii sunt plasati mai spre fetele linguale. Capitolul 29: Terminarea piesei turnate 43. Care sunt obiectivele in verificarea suprafetelor interne ale unei piese turnate? R: pag 871 Nu trebuie sa existe contact intre bont si fata interna a piesei turnate. Trebuie sa existe un spatiu uniform de 25-35 microni necesari pentru ca materialul de cimentare sa se raspandeasca uniform Orice contact trebuie identificat si indepartat prin slefuire selectiva a fetelor interne 44. Ce obiective urmarim la verificarea suprafetei ocluzale a unei piese turnate si dati exemplu de 2 materiale/instrumente utilizate pentru adaptarea ei. R: pag 874,876

-pentru obtinerea unor contacte stabile si clare , nu este necesara o suprafata ocluzala foarte bine lustruita -sa se refaca contactele ocluzale cu arcada antagonista atat in relatii statice cat si dinamice -sa asigura stabilitate pozitionala si sa satisfaca toate cerintele functionale -pentru adaptarea ocluzala a piesei se pot folosi freze in forma de flacara sau pietre diamantate in forma de flacara sau minge de rugby si hartie de articulatie. Capitolul 30: Evaluare, Caracterizare si glazurare 45.Care este secventa de verificare a unei lucrari protetice la final si ce trebuie urmarit la contactele proximale? R: pag 888 1.contacte proximale 2.integritate marginala 3.stabilitate 4.Ocluzie 5.caracteristici si glazurare Co ntactele proximale trebuie sa fie la fel de stranse ca la dintii naturali. Contactele proximale vor fi primele evaluate intrucat contacte proximale prea stranse pot duce la o discrepanta marginala. 46. Ce reprezinta tehnica „remount”-a remonta, si ce materiale sunt necesare ? R: pag 894,895 Daca este nevoie de o ajustare mare ocluzala, o tehnica de remontare este recomandata. Este de obicei utilizata cand s-a efectuat o protezare intinsa si foloseste pentru a transfera relatiile dintre restaurare si dinti catre laboratorul de tehnica dentara. Astfel modificarile de detaliu pot fi facute intr-o maniera corecta si organizata. Materiale necesare: -portamprente -hidrocoloid ireversibil -bold de cauciuc si spatula -material ptr cimentare provizorie -rasina autopolimerizabila -pasta zoe pentru inregistrare ocluzala -ceara inlay -arc facial de transfer -inregistrare de relatie centrica Capitolul 31: Materiale si tehnici de cimentare 47. Ce tipuri de cimenturi definitive cunoasteti? R: pag 910,911 Ciment rasinic, Ciment ionomer de sticla , cimenturi policarboxilat, cis modificat cu rasini 48. Ce pregatiri sunt necesare inaintea cimentarii? R: pag 915,917 Performanta materialului de cimentare este alterata daca este contaminat cu apa sange sau saliva. De aceea dintele restaurant trebuie sa fie curatat cu grija si uscat dupa proba lucrarii, desi totusi uscarea excesiva trebuie evitata pentru a nu afecta odontoblastele. Coroana turnata este cel mai bine preparata cu un jet de particule sub presiune ce abrazeaza suprafata care vine in contact cu dintele, fapt ce creste adeziunea. Metode alternative de curatare include curatare cu aburi, ultrasunete sau solvent organic. Inainte de inceperea mixarii materialului, izolarea zonei de cimentare curatarea si uscarea dintelui este necesara. Capitolul 32: Dispensarizarea 49.Ce reprezinta trauma ocluzala? R: pag 967

Trauma asupra parodontiunului datorita fortelor functionale sau parafunctionale determinand leziuni asupra aparatului de sustinere prin depasirea capacitatii lui de adaptare si reparative. Poate fi autolimitanta sau progresiva. 50. La cat timp dupa cimentarea lucrarii este chemat pacientul si ce se urmareste in acea sedinta? R: pag 928, 929 Pentru a permite stomatologului sa monitorizeze functia si comfortul protezei sis a verifice daca controlul placii se face efficient, pacientul este instruit sa vina la o sedinta la 7-10 zile dupa cimentarea protezei fixe. Medicul stomatolog trebuie sa verifice cu grija daca sulcusul gingival este curat si nu prezinta urme de ciment residual si ca toate aspectele ocluzale raman satisfacatoare. Se prefer deci un ciment radioopac in dauna celui radiotransparent pentru a putea fi mai usor detectat la examinari radiografice ulterioare.

Capitolul 3 1 In ce consta planul de tratament? (Rosenstiel pagina 82) R: Planul de tratament consta in formularea unei secvente logice de tratamente, menite sa restaureze buna functionalitate, sanatate si estetica a dentitiei pacientului. Planul de tratament trebuie prezentat in scris si discutat in detaliu cu pacientul. 2 Prevenirea viitoarelor boli. (Rosenstiel pagina 83) R: sansele de viitoare imbolnaviri, pot fi anticipate, evaluand istoricul clinic al pacientului si cunoscand prevalenta bolii in randul populatiei generale. Trebuiesc propuse tratamente, daca, in lipsa lor, exista sanse mari ca pacientul sa contracte boala. Capitolul 5 1 Gingia normala. (Rosenstiel pagina 145) R: Gingia normal, care nu prezinta exudat sau inflamatie, este de culoare roz deschis. Variaza ca grosime, de la 1 la 9 mm si se intinde de la marginea libera a gingiei la mucoasa alveolara. Cele din urma sunt separate de o demarcatie numita jonctiunea muco-gingivala (JMG), care marcheaza trecerea de la tesutul cheratinizat rugos, la mucoasa neteda si lucioasa. 2 Etiologia bolilor gingivale si periodontale. (Rosenstiel pagina 147) R: Marea majoritate a bolilor gingivale si periodontale rezulta datorita placii microbiene, care, cauzeaza inflamatii si procesele sale adiacente. Alti contribuitori ai inflamatiei sunt calculi, pelicula dobandita si resturile alimentare. Capitolul 6 1 Proceduri de chirurgie oral ape tesuturi moi? (Rosenstiel pagina 176) R: Orice anormalitati ale tesutului moale care necesita interventie chirurgicala, ar trebui sa fie

observate in timpul examinarii initiale sau radiografice. Daca este necesar, pacientului ii poate fi recomandat un chirurg oral, pentru viitoare consultatii sau tratamente. Diagnosticarea conditiilor patologice poate fi dificila, iar medicul ar trebui, ca de fiecare data cand exista dubii, sa recomande un specialist. 2 Testarea vitalitatii si a sensibilitatii. (Rosenstiel pagina 186) R: Pe durata examinarii initiale, trebuie sa fie acordata atentie si posibilelor necesitati endodontice ale pacientului. Examinarea clinica ar trebui sa includa testarea vitalitatii tuturor dintilor de pe arcada dentara. Aceasta testare se poate realiza prin masurarea conductibilitatii electrice pulpare, testul de rece (aerosol cryogen) sau gutaperca incalzita. Sensibilitatea la percutie at trebui sa fie si ea notata. Orice sensibilitate anormala, inflamatie a tesuturilor moi, dinti decolorati, ar indica o, posibila, cauza pulpara. Capitolul 7 1. Avantajele plasarii pragului supragingival (Rosenstiel pagina 217) R: -usurinta si exactitate in toate fazele de lucru -conservarea tesuturilor dentare -controlul vitalitatii dintilor dupa protezare -protectie parodontala si igienizare usoara -amprentarea se realizeaza mult mai usor, cu risc scazut de afectare a tesutului moale 2. Dimensiunea minima indepartata de pe marginea incizala a unui dinte pentru o coroana metaloceramica (Rosenstiel pagina 244) R: - 0,3 mm metale nobile - 0,2 mm metale nenobile - 1,5 mm ceramic Capitolul 13 1. Indicatiile implantelor (Rosenstiel pagina 381) R: -imposibilitatea de a purta o proteza partiala sau totala -numar si locatie nefavorabile ale dintilor naturali -pierderea unui singur dinte 2. Care este lungimea minima a crestei pt a putea pune 3 implante cu diametrul de 4 mm (Note curs) R: -intre implante sa fie 3 mm, intre implant si dinte sa fie 1,5 mm => 1,5+4+3+4+1,5 = 14 Capitolul 14 1. Care sunt substantele utilizate pentru largirea santului gingiva-dentar in vederea amprentarii (Rosenstiel pagina 435) R: -fir de retractie imbibat cu substanta astringent:clorura de aluminu, sulfat feric, epinefrina, sulfat de aluminiu 2. Dezavantajele hidrocoloizilor ireversibili (Rosenstiel pagina 442) R: -material friabil -stabilitate dimensionala redusa

-model numai din gips -pret relativ crescut -necesita o evictiune gingivala importanta Capitolul 15 1. Care sunt caracteristicile unui material provizoriu (Rosenstiel pagina 477) R: -sa fie usor de folosit -stabilitate dimensionala buna -translucid, stabil coloristic -neiritant, fara miros -usor de reparat -nontoxic, nonalergic 2. Care sunt factorii care contribuie la mortificarea pulpei (Rosenstiel pagina 467) R: -trauma produsa in urma preparatiei -expunere la microbi -uscarea -factorii chimici si termici Capitolul 16 1. Ce trebuie sa includa instructiunile de lucru cu privire la protezele fixe? (Rosenstiel pagina 512) R: -descrierea generala a restaurarii -tipul materialelor ce urmeaza sa fie folosite -schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare -forma conectorilor si a corpului de punte -informatii privind nuanta folosita pentru restaurare -data sedintei urmatoare de tratament 2. Care sunt cele mai frecvente erori realizate de tehnician ? (Rosenstiel pagina 524) R: -adaptare marginala -adaptare ocluzala -supraconturare cervicala Capitolul 17 1. Care sunt cerintele pe care un model trebuie sa le indeplineasca? (Rosenstiel pagina 526) R: -sa reproduca atat dintii preparati, cat si pe cei nepreparati -dintii vecini nepreparati sa nu aiba goluri -suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior -suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor nepreparati -reproducere fidela a dintelui preparat -reproducerea marginilor 2. Avantaje, dezavantaje bonturi mobile Pindex (Rosenstiel pagina 537) R: Avantaje – model detasabil (bont) -turnarea nu are nici un impediment Dezavantaje – necesita echipament special

Capitolul 18 1. Care sunt motivele pentru care se realizeaza contact cuspid-fosa si nu cuspid-creasta marginala? (Rosenstiel pagina 572) R: -prevenit impactul alimentelor -fortele de inchidere prin relatie centrica sunt aproape de acul lung al dintelui -stabilitate data de contactele tripodice alefiecarui cuspid functional 2. Ce este curba lui Spee? (Rosenstiel pagina 586) R: Este curba sagitala de ocluzie ce rezulta din unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali mandibulari Capitolul 19 1. Care sunt aliajele nobile? (Rosenstiel pagina 605) R: -aur, platina, paladiu 2. Avantaje titan (Rosenstiel pagina 609) R: -biocompatibilitate excelenta -rezistenta la coroziune -cost redus Capitolul 20 1. Cum poate fi prevenita retractia gingivala? (Rosenstiel pagina 620) R: -restaurare imediata -interventie periodontala imediat dup ace a fost indepartat dintele 2. Dupa cat timp se poate face restaurarea finala, astfel incat gingia sa fie vindecata? (Rosenstiel pagina 624) R: - 6 – 12 luni Capitolul 21 1. Cum se evalueaza proteza partial mobilizabila? (Rosenstiel pagina 665) R: -sa aiba integritate marginala buna -contur axial potrivit 2. Cu ce materiale se realizeaza o refacere a unei proteze partiale mobilizabile existente? (Rosenstiel pagina 665) R: -rasina acrilica autopolimerizabila -ceara Capitolul 22 1. Cauzele erorilor in turnare (Rosenstiel pagina 702) R: -proportia apa –pudra necorespunzatoare -bule de aer -vibrare excesiva

-incalzire prematura -eliminare insuficienta a cerii -timp de malaxare necorespunzator 2. Explicati termenul : expansiune termica (Rosenstiel pagina 706) R: Este expansiunea unui material determinata de caldura Capitolul 23 1. Cum se poate evita ca o doua nuante sa para identice? (Rosenstiel pagina 716) R: -lumina naturala -lumina fluorescent 2. Definiti opalescenta (Rosenstiel pagina 717) R: Este fenomenul prin care un material pare sa aiba o culoare atunci cand lumina se reflecta din el si o alta culoare atunci cand lumina este transmisa prin el Capitolul 25 1. Dezavantaje coroane ceramice (Rosenstiel pagina 800) R: -nu conserva structura dentara -rezistenta mecanica la torsiune scazuta -fragilitate , contraindicate in zona laterala 2. Definiti fluorescenta (Rosenstiel pagina 801) R: Este procesul prin care un material emite lumina cat timp este iradiat cu radiatii luminoase sau ultraviolet Capitolul 26 1 Avantaje protezare fixata cu rasini? (Rosenstiel pagina 812) R: Minima prelucrare si trauma pulpara,nu necesita anestezie, preparatie supragingivala, timp scrut de lucru, pot fi repuse, cost redus, amprentare usoara, nu necesita coroana provizorie. 2

Indicatii protezari fixate cu rasini? (Rosenstiel pagina 812 R: Inlocuire dinte anterior la tineri, protezare spatiu mic, bonturi nerestaurate, protezare posterioara unidentara, coronana clinica lunga, control al uniditatii bun. Capitolul 27 1. Indicatiile protezei ramforsate cu fibre de compozit (Rosenstiel pagina 834) R: -necesitate de fizionomie buna -necesitatea de a scadea abraziunea dintilor antagonisti -slefuirea conservative a preparatiei -posibilitatea de a lipi partea retentive a protezei de bont -dorinta de a nu avea metal -posibilitatea inlocuirii temporare a unui dinte in cabinet 2.cimentarea FRC(Rosenstiel pagina 830) R: Ca si la fatete, nuantele trebuie fixate cu o pasta solubila in apa, ce corespunde cu compozitul de lipit.Mici ajustarialegerea unei nuante mai inchise sau deschise.Translucenta

protezei FRC lasa compozitul de lipit sa joace un rol in nuante finala a protezei.Lipirea propriu-zisa implica procedurile necesare oricarei manevre de lipire bonding:izolarea bontului, tratamentul partii interne a FRC, conditionarea bontului. Capitolul 28 1.Cate tipuri de conectori cunoasteti? (Rosenstiel pagina 845) R: Sunt 2 tipuri de conectori ai PDF: rigizi su non-rigizi. 2.Care sunt calitatile unui aliaj de lipire al unei punti dentare? R: -rezistenta la coroziune -interval de topire mai redus decat al partilor de lipit -absenta porilor -rezistenta mecanica -curgere libera -compatibilitate coloristica Capitolul 29 1. Finisarea marginilor externe R: Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei. Obiectivul finisarii este de a obtine o suprafata metalica lustruita, fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati. Esecul duce la compromiterea controlului placii. 2. Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a cimentului? (Rosenstiel pagina 871) -25-35 de microni Capitolul 30 1. In ce ordine se face evaluarea?(Evaluarea se face in ordinea aceasta: (Rosenstiel pagina 888) R: 1. contacte proximal. 2. integritate marginală . 3. Stabilitate . 4. ocluzie . 5. Caracterizarea și glazulare Contactele proximale sunt evaluate în primul rând pentru că existenta unui contact excesiv împiedică restaurarea sa „se aseze” , ceea ce duce la o discrepanță marginal . 2. Cum se evalueaza contactele proximale ale restaurarii? (Rosenstiel pagina 888) R: Trebuie sa semene cu cele ale dintilor naturali, sa permita trecerea unei ate dentare necerate “ relativ usor” ;daca este prea strans ata nu va trece – prea slab favorizeaza impactul alimentar asupra papilei. Capitolul 31 1 2

Ce nu putem cimenta cu rasini ionomere? (Rosenstiel pagina 916) R: Coroane din cermica Care este problema glassionomerilor? (Rosenstiel pagina 916)

R: Se spala si sunt solubili in mediu bucal. Capitolul 32 1

Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa? (Rosenstiel pagina 929) R: 6 luni.

2

Dati exemple de cateva probleme pt care pacientii cu PDF s-ar prezenta de urgenta la stomatolog. R: Durere, pierderea unui dinte stalp, conector fracturat, fateta fracturata.

Capitol 1: HISTORY TAKING AND CLINICAL EXAMINATION 1 Care sunt structurile anatomice care trebuie palpate la examinarea extraorala? R: ganglionii cervicali, ATM, muschii masticatori (temporal, maseter) (Rosenstiel, pag.9) 2 Ce conditii trebuie investigate cand se discuta istoricul medical? R: a Conditii care afecteaza metodele de tratament (orice boala care necesita terapie cu antibiotice, anticoagulante, istoric de alergii) b Conditii care afecteaza planul de tratament (pacienti care au urmat radioterapie, extremele de varsta) c Conditii sistemice cu manifestari orale (periodontita poate fi modificata in diabet, menopauza, sarcina) (Rosenstiel, pag.6) Capitol 2: DIAGNOSTIC CASTS AND RELATED PROCEDURES 1 Care este diferenta intre articulatori Arcon si Nonarcon? R: La articulatorul Arcon condilii sunt atasati la partea inferioara, iar fosa articulara este atasata la partea superioara. Este corect din punct de vedere anatomic si ajuta la intelegerea miscarilor mandibulare. La articulatorul Nonarcon partea superioara si cea inferioara sunt atasate rigid. Miscarile sunt invers decat la articulatorul Arcon si nu sunt corecte din punct de vedere anatomic. (Rosenstiel, pag.46) 2 Explicati denumirea arcului facial arbitrat de transfer R: Arcul facial inregistreaza pozitia arbitrara a maxilarului fata de ABT, situata la 13-14 mm anterior de tragus, nu pe cea reala. (Rosenstiel, pag.50) Capitol 3: Treatment Planning 1 Descrieti legea lui Ante R: Suprafata de contact dintre os si implant trebuie sa fie cel putin egala cu suprafata parodontala a dintilor absenti. (Rosenstiel, pag.95) 2 Care sunt consecintele unei proteze fixe prea lungi? R: O indoire excesiva care determina fractura fatetelor ceramice, ruperea unui conector, slabirea unui dispozitiv de retentie, raspuns nefavorabil al tesutului moale. (Rosenstiel, pag.96) Capitol 5: Periodontal Consideration 1 Enumerati 5 indicatii ale amputatiei radiculare

R: -furcatie radiculara care nu poate fi tratata - fracture orizontale/verticale ale radacinii - carii severe - imposibilitatea de tratament pe canal - dehiscenta, sensibilitate, resorbtie radiculara (Rosenstiel, pag. 160) 2. Care este clasificarea furcatiilor? Clasa I: pierdere pe vertical a suportului parodontal 3mm, dar fara implicatii asupra laturii orizontale a furcatiei Clasa III: leziune orizontala dintr-o parte in cealalta, acoperita de gingie, dar care permite trecerea instrumentului Clasa IV: leziune orizontala care nu e acoperita de gingie (Rosenstiel, pag.158) Capitol 6: Mouth Preparation 1 Care sunt materialele si criteriile de selectare ale lor pentru reconstituirea de bonturi? R: Criterii: - Extinderea distructiei dentare - Planul de tratament - Preferintele medicului Materiale: amalgam, compozit, glassionomeri cu particule metalice (Rosenstiel, pag.178) 2 Care sunt motivele pentru care se realizeaza tratament orthodontic al dintilor stalpi malpozitionati? (Rosenstiel, pag.192) R: Imbunatateste alinierea Creaza spatii protetice favorabile Imbunatateste ambrazura Transmiterea fortelor in axul lung al dintilor -> conservarea structurii dent. Capitol 7: Principles of tooth preparation 1 Care sunt principiile preparatii dintilor? a b c

Biologic – sanatatea tesuturilor orale Mecanic – forma de rezistenta, retentie, deformarea Estetic – grosime minima metal, maxima ceramic, suprafata ocluzala din ceramica, limita cervicala subgingivala (Rosenstiel, pag.209)

2

Care sunt factorii care afecteaza termic pulpa dentara la prepararea dintilor? - Contact prelungit al instrumentului cu suprafata dentara - Presiune exagerata - Tipul si calitatea instrumentelor - Absenta racirii cu apa - Absenta protezarii provizorii (Rosenstiel, pag.213)

Capitol 13: IMPLANT-SUPPORTED FIXED PROSTHESES 1. Indicatiile implantelor la edentatul partial R: - cand nu se poate folosi o proteza partiala mobilizabila

- cand se doreste o proteza fixa de lunga durata - numar si localizare nefavorabila a potentialilor dinti stalpi naturali - pierderea unui singur dinte, care ar necesita preparare suplimentara (Rosenstiel, pag.381) 2. Care este dimensiunea ideala a osului in care se poate realiza un implant si de ce? R: Dimensiunea ideala pe verticala este de 10 mm, iar pe orizonata de 6 mm. Astfel, ramane un spatiu de minim 1 mm de os atat vestibular, cat si oral, protejand structurile anatomice ( exemplu: sinus maxilar, canal mandibular) (Rosenstiel, pag.385) Capitol 14: TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING 1 Enumerati 5 factori care trebuie luati in considerare atunci cand se realizeaza evictiunea gingivala prin metoda electrochirurgicala R: - Este contraindicate la pacientii cu pacemaker, pompa de insulina -Nu se recomanda in cazul gingiilor subtiri, aderente ( incisivi inferiori, canini maxilari ) -Se recomanda anestezie profunda a tesuturilor inconjuratoare -Electrodul sa treaca rapid prin tesuturi, cu o miscare continua -Daca varful se blocheaza, inseamna ca intensitatea curentului este prea mica si trebuie marita, iar daca apare scanteie, intesitatea trebuie micsorata (Rosenstiel, pag.439) 2

Care este metoda de dezinfectie a amprentelor din hidrocoloizi? R: Material: iodoform. Metoda: Datorita tendintei de a absorbi apa si de a se distorsiona consecutiv, materialele hidrofile (hidrocoloizii, polieterii, siliconii de aditie hidrofili) nu trebuie scufundate în solutiile de dezinfectare, ci acestea sunt aplicate prin pulverizare pe suprafata amprentei, care apoi este introdusă intr-un sac de plastic ermetic inchis timp de 10 minute. (Rosenstiel, pag.461)

Capitol 15: INTERIM FIXED RESTORATIONS 1 Care sunt cerintele biologice pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza provizorie? R: Protectie pulpara: izolare fata de cavitatea bucala Mentinere sanatate parodontala: adaptare marginala buna, suprafata neteda, contur adecvat Compatibilitate ocluzala cu dintii vecini si antagonisti Mentinerea pozitiei dintelui Prevenirea fracturii (Rosenstiel, pag.468) 2 Prezentati caracteristicile coroanelor provizorii prefabricate, din policarbonat R: Coroanele provizorii prefabricate din policarbonat sunt indicate si disponibile pentru zona frontala ( incisivi, canini) si premolari. Policarbonatul, din punct de vedere estetic, este cel mai indicat dintre toate materialele pentru coroane prefabricate, avand un aspect natural, coroana fiind comparabila cu o restaurare ceramica Are rezistenta scazuta la masticatie. Nu este nevoie de o rezistenta foarte mare, deoarece, timpul de

folosire al coroanei provizorii este scurt. (Rosenstiel, pag.474) Capitol 16: COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY 1 Precizati in ce consta colaborarea medicului dentist cu tehnicianul dentar R: -Sa detalieze in scris laboratorului care sunt cerintele sale, tehnicile si materialele de utilizat -Sa trimita amprente, modele si inregistrati ocluzale optime -Sa trimita informatii despre limitele preparatiilor -Sa stabileasca materialele, culoare -Sa dezinfecteze conform standardelor universal toate elementele ce vor fi trimise la laborator -Sa returneze orice model, proteza care nu se potriveste (Rosenstiel, pag.509) 2 La ce se refera “autorizatia de munca”? R: Este un ordin scris semnat de medicul dentist, trimis catre laboratorul dentar, in care se specifica activitatea ce va fi efectuata si materialele. (Rosenstiel, pag.512)

Capitol 17: DEFINITIVE CASTS AND DIES 1 Cate tipuri de gips exista? R: I – gips pentru amprenta II – gips pentru model III – gips dur IV – gips extradur V – gips extradur cu expansiune mare (Rosenstiel, pag.528) 2 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model de lucru? R: - Sa reproduca atat dintii preparati, cat si pe cei nepreparati - Reproducerea dintilor vecini nepreparati sa fie fara spatii goale - Toate suprafetele dintilor implicate in ghidajul anterior si restul suprafetelor ocluzale ale dintilor nepreparati sa fie precise - Sa se reproduca si tesuturile moi relevante care vor fi incluse in proteza fixa (Rosenstiel, pag.527) Capitol 18: WAX PATTERNS 1 Care este ordinea etapelor de realizare a unei machete de ceara pe un dinte posterior? R: -suprafete interne -indepartare model de ceara si evaluare -suprafete proximale -suprafete axiale -suprafete ocluzale -margini (Rosenstiel, pag.564)

2

Definiti curba lui Spee

R: Curba lui Spee este o curba anteroposterioara obtinuta printr-o linie continua trasata de la nivelul varfului caninului inferior de-a lungul cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor naturali, pana la ramul mandibulei. (Rosenstiel, pag.575) Capitol 19: FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC RESTORATIONS 1 Care sunt proprietatiile aliajelor metalice folosite in confectionarea puntii metalo-ceramice? R: Mod de elasticitate, rezistena la rupere, duritate, fluaj sau denaturare la temperaturi ridicate, ductilitate. (Rosenstiel, pag.599) 2 Care sunt etapele de realizare ale machetei din ceara pentru o punte metalo-ceramica? R: a Macheta din ceara se realizeaza conform conturul anatomic b Se realizeaza santuri in ceara inainte prin tehnica “cut-back”pentru a se obtine grosimea optima de ceramica c Tehnica “cut-back” se finalizeaza d Se realizeaza marginile (Rosenstiel, pag.610) Capitol 20: PONTIC DESIGN 1 Clasificarea corpurilor de punte dupa raportul cu creasta R: a Contact cu creasta: sa, sa modificat, ovat, conic b Fara contact cu creasta: suspendat, suspendat modificat + punctiform, tangent liniar la mandibular/maxilar (Rosenstiel, pag.625) 2 Care sunt avantajele, dezantajele, indicatiile si contraindicatiile corpurilor de munte metaloceramice? R: Avantaje: biocompatibilitate, estetica Dezavantaje: rezistenta mai scazuta decat cele total metalice, dificil daca dintele stalp nu este metaloceramic Indicatii: majoritatea situatiilor Contraindicatii: punti intinse cu nivel de stress ridicat (Rosenstiel, pag.641) Capitol 21: RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES 1 Care este diferenta dintre prepararea pentru o proteza mobilizabila si prepararea conventionala a aceluiasi dinte? R: Coroanele conventionale au un traseu in axul lung al dintelui, iar cele din protezele mobilizabile nu au intotdeauna. Datorita inclinarii linguale a molarilor mandibulari, este necesara o reducere suplimentara din 2/3 ocluzala a suprafetei linguale si a suprafetelor axiale adiacente crestei edentate. (Rosenstiel, pag.659) 2 De ce este esentiala utilizarea unui “dental surveyor” (instrument de control, diagnostic care

stabileste pozitia dintilor stalpi) R: - Stabileste alinierea axelor lungi ale dintilor stalpi care sustin o proteza mobilizabila - Determina traseul de insertie si indepartare - Ajuta la evaluarea degajarii de tesuturi si influenta lor asupra designului protezei mobilizabile partiale (Rosenstiel, pag. 650) Capitol 22: Investing and casting 1 Care sunt cerintele canalului de turnare al machetei din ceara? - Sa permita topirea cerii si eliminarea ei - Sa permita metalului topit sa patrunda - Metalul sa ramana topit mai mult timp decat restul aliajului pentru a compensa contractia din timpul solidificarii (Rosenstiel, pag.682) 2 Care sunt cauzele porozitatilor din modele? - Resturi ramase in tipar - Daca metalul din canal se solidifica inainte de cel din tipar - Canalul e prea ingust, prea lung, incorect pozitionat (Rosenstiel, pag.703) Capitol 23: DESCRIPTION OF COLOR, COLOR-REPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS 1 Care este tehnica de realizare a iluzilor pentru spatiul vertical micsorat? R: Se recomandă reducerea convexităţii mezio-vestibulare a feţei vestibulare , înclinarea marginii incizale spre punctele de contact de la nivelul liniei mediane. Dacă doi incisivi centrali superiori trebuie sa fie realizaţi să pară mai lungi se recomandă ca marginile incizale să conveargă spre distal. (Notite curs, Dr.Drafta) 2 Cum trebuie pozitionata cheia de culori ? R: 1. Mostra de culoare în dreptul ochilor medicului 2. La acelaşi nivel incizal cu dintele ce trebuie reprodus 3. Paralel cu axul lung al dinteului în cauză 4. În acelaşi unghi cu planul facial precum şi dintele în cauză 5. Medicul să privească de la o distanţă de 25-33 cm, egală cu lungimea antebraţului (distanţa recomandată pentru citit) şi să nu poarte ochelari cu lentile colorate (Notite curs, Dr.Drafta) Capitol 25: ALL-CERAMIC RESTORATIONS 1 Care sunt caracteristicile si indicatiile sistemului IMPRESS 2? R: Indicatii: punti frontale (3 elemente), coroane in FDP Duritate: mare Rezistenta: mare Transluciditate: medie Abraziune: scazuta Adaptare: suficienta 2 Care sunt indicatiile restaurarilor total ceramice? R: Cerinţe estetice deosebite

Indici coronari favorabili Dinţi frontali (cel mult premolari) cu leziuni carioase proximale sau vestibulare, nesatisfăcător restaurate prin obturaţii cu materiale compozite Fracturi/ fisuri coronare limitate Abraziune dentară Leziuni de abfracţie Leziuni erozive Modificări de culoare/ formă/poziţie, pe dinţi izolaţi Element de agregare în punţi reduse (Notite curs) Capitol 26: RESIN-BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES 1 Care sunt etapele care necesita atentie in realizarea protezei fixate prin rasina? R: - Prepararea dintilor stalpi - Designul restaurarii - Bondingul (Rosenstiel, pag.816) 2

Care sunt idicatiile protezei fixate prin rasina?

-

R: Inlocuirea dintilor absenti anteriori la copii si adolescenti Punte redusa Dinti stalpi nerestaurati Inlocuirea unui singur dinte posterior Lungime coronara mare (Rosenstiel, pag.812)

Capitol 27: FIBER-REINFORCED COMPOSITE FIXED PROSTHESES 1 In functie de ce se clasifica compozitele intarite prin fibre? R: - Dupa tipul fibrei - Dupa orientarea fibrei - Dupa cel care a realizat impregnarea fibrei cu rasina: dentist/tehnician/producator (Rosenstiel, pag. 832) 2 Care sunt fibrele cele mai utilizate in aplicatiile dentare? R: glass, polietilen, carbon (Rosesntiel, pag. 832) Capitol 28: CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES 1 Cand sunt indicati conectorii non-rigizi? R: Cand nu este posibila prepararea a doi dinti stalpi cu acelasi ax de insertie a unei proteze fixe. (Rosenstiel, pag. 845) 2 Care este designul optim al unui conector? R: Suficient de mare incat sa previna deformarea sau fractura in timpul functiei masticatorii, dar nici prea mare deoarece impiedica un control eficient al placii dentare si in timp determina boala

parodontala. (Rosenstiel, pag.845) Capitol 29: FINISHING THE CAST RESTORATION 1 Care este secventa recomandata pentru finisarea restaurarii de metal? R: Margini interne, suprafata interna, canalul de turnare, contactele proximale, suprafata ocluzala, peretii axiali, margini externe. (Rosenstiel, pag.871, fig.29-1) 2 Care este obiectivul finisarii suprafetei interne a restaurarii de metal? R: Nu trebuie sa existe contacte intre model si suprafata interna a metalului. Este necesar un spatiu de 25-35 mm pentru ca agentul de cimentare sa se imprastie uniform. Orice contact va trebui indepartat. (Rosenstiel, pag.871) Capitol 30: EVALUATION, CHARACTERIZATION, AND GLAZING 1 Ce secventa trebuie sa urmarim la evaluarea restaurarilor? R: - contacte proximale - integritate marginala - stabilitate - ocluzie - arderea ceramicii (Rosenstiel, pag.888) 2 Cum se verifica stabilitatea unei restaurari? R: Stabilitatea se verifica pe dinte in cavitatea orala. Nu trebuie sa se balanseze sau roteasca atunci cand aplicam o forta. Daca instabilitatea este cauzata de un nodul pozitiv, acesta va fi indeparta. Daca este cauzata de o deformare, este necesara o noua turnare. (Rosenstiel, pag.891) Capitol 31: LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES 1 Care sunt caracteristicile cimentului ideal? R: 1. Să aibă timp de lucru lung 2. Să furnizeze o bună sigilare 3. Să nu fie toxic pentru pulpă 4. Să aibă proprietăţi mecanice bune 5. Să fie tixotrop 6. Să aibă o solubilitate redusă 7. Să fie uşor de manipulat 8. Excesul sa fie îndepărtat cu uşurinţă (Notite curs Dr. Drafta) 2 Clasificarea cimenturilor definitive R: • Cimentul fosfat de zinc • Cimentul policarboxilat • Cimentul glas-ionomer • Cimentul glas-ionomer modificat cu răşină • Cimentul compomer

• Cimentul compozit (Notite curs, Dr.Drafta) Capitolul 32: POSTOPERATIVE CARE 1 La ce perioada dupa cimentarea finala a lucrarii trebuie ca pacientul sa se prezinte la control? R: Se recomanda prezentarea la control intre o saptamana si 10 zile dupa cimentare. (Rosenstiel, pag.929) 2

Cum se poate verifica sanatatea pulpara a unui dinte acoperit cu o coroana partiala, dar cu o coroana totala? R: Prin teste de vitalitate electrice la dintele acoperit cu coroana partial Prin teste de vitalitate termice la dintele acoperit cu coroana totala (Rosenstiel, pag.933) Pitulice Ruxandra, Grupa 25, Seria 2, An 4 PROTETICA INTREBARI - EXAMEN SESIUNE CAPITOLUL 3 1)Care sunt consecintele indepartarii unui dinte fara a-l inlocui (Rosenstiel pagina 88) -supraocluzia dintilor opusi -bascularea dintilor vecini -pierderea contactului proximal 2)Indicatiile protezei partiale mobolizabile (Rosenstiel pagina 99) - cand este nevoie de suport vertical din partea crestei edentate -unde este nevoie de rezistenta la miscarile laterale de la dintii contralaterali si de la testutul moale -cand este o pierdere importanta de testut osos in regiunea anterioara si nu se poate realiza proteza fixa dentara CAPITOLUL 5 1)Ce este premolarizarea (Rosenstiel pagina 162) = metoda terapeutica ce consta in sectionarea portiunii corono-radiculare a unui molar mandibular cu pastrarea radacinii sanatoase, astfel molarul avand aspectul unui premolar 2) Tipuri de restaurari pentru dinti cu radacini sectionate (Rosenstiel pagina 162) -radacina sanatoasa ramasa va fi restaurata ca dinte individual -dintele folosit ca suport pentru o proteza fixa sau una partial mobilizabila -premolarizare: radacinile individuale ale unui molar folosite cu morfologie de premolar -tratament minim: amalgam plasat in radacina sau refacerea radacinilor si a ocluziei CAPITOLUL 6 1)Contraindicatii slefuire selectiva (Rosenstiel pagina 197) - bruxism incontrolabil -atunci cand trebuie eliminate prea multa substanta dura dentara -clasa a II a si a III a Angle -abraziune extinsa -inaintea tratamentului endodontic sau orthodontic -contact cuspid-cuspid -dureri ATM -mandibula rigida 2)Explicati termenul: Extruzie (Rosenstiel pagina 201) = eruptie excesiva sau migrarea unui dinte dincolo de planul ocluzal natural CAPITOLUL 7 1)Avantajele plasarii pragului supragingival (Rosenstiel pagina 217)

-usurinta si exactitate in toate fazele de lucru -conservarea tesuturilor dentare -controlul vitalitatii dintilor dupa protezare -protectie parodontala si igienizare usoara -amprentarea se realizeaza mult mai usor, cu risc scazut de afectare a tesutului moale 2)Dimensiunea minima indepartata de pe marginea incizala a unui dinte pentru o coroana metaloceramica (Rosenstiel pagina 244) - 0,3 mm metale nobile - 0,2 mm metale nenobile - 1,5 mm ceramic CAPITOLUL 13 1)Indicatiile implantelor (Rosenstiel pagina 381) -imposibilitatea de a purta o proteza partiala sau totala -numar si locatie nefavorabile ale dintilor naturali -pierderea unui singur dinte 2)Care este lungimea minima a crestei pt a putea pune 3 implante cu diametrul de 4 mm (Note curs) -intre implante sa fie 3 mm, intre implant si dinte sa fie 1,5 mm => 1,5+4+3+4+1,5 = 14 CAPITOLUL 14 1)Care sunt substantele utilizate pentru largirea santului gingiva-dentar in vederea amprentarii (Rosenstiel pagina 435) -fir de retractie imbibat cu substanta astringent:clorura de aluminu, sulfat feric, epinefrina, sulfat de aluminiu 2)Dezavantajele hidrocoloizilor ireversibili (Rosenstiel pagina 442) -material friabil -stabilitate dimensionala redusa -model numai din gips -pret relativ crescut -necesita o evictiune gingivala importanta CAPITOLUL 15 1)Care sunt caracteristicile unui material provizoriu (Rosenstiel pagina 477) -sa fie usor de folosit -stabilitate dimensionala buna -translucid, stabil coloristic -neiritant, fara miros -usor de reparat -nontoxic, nonalergic 2)Care sunt factorii care contribuie la mortificarea pulpei (Rosenstiel pagina 467) -trauma produsa in urma preparatiei -expunere la microbi -uscarea -factorii chimici si termici CAPITOLUL 16 1)Ce trebuie sa includa instructiunile de lucru cu privire la protezele fixe? (Rosenstiel pagina 512) -descrierea generala a restaurarii -tipul materialelor ce urmeaza sa fie folosite -schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare

-forma conectorilor si a corpului de punte -informatii privind nuanta folosita pentru restaurare -data sedintei urmatoare de tratament 2)Care sunt cele mai frecvente erori realizate de tehnician ? (Rosenstiel pagina 524) -adaptare marginala -adaptare ocluzala -supraconturare cervicala CAPITOLUL 17 1)Care sunt cerintele pe care un model trebuie sa le indeplineasca? (Rosenstiel pagina 526) -sa reproduca atat dintii preparati, cat si pe cei nepreparati -dintii vecini nepreparati sa nu aiba goluri -suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior -suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor nepreparati -reproducere fidela a dintelui preparat -reproducerea marginilor 2)Avantaje, dezavantaje bonturi mobile Pindex (Rosenstiel pagina 537) Avantaje – model detasabil (bont) -turnarea nu are nici un impediment Dezavantaje – necesita echipament special CAPITOLUL 18 1)Care sunt motivele pentru care se realizeaza contact cuspid-fosa si nu cuspid-creasta marginala? (Rosenstiel pagina 572) -prevenit impactul alimentelor -fortele de inchidere prin relatie centrica sunt aproape de acul lung al dintelui -stabilitate data de contactele tripodice alefiecarui cuspid functional 2)Ce este curba lui Spee? (Rosenstiel pagina 586) = curba sagitala de ocluzie ce rezulta din unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali mandibulari CAPITOLUL 19 1)Care sunt aliajele nobile? (Rosenstiel pagina 605) -aur, platina, paladiu 2)Avantaje titan (Rosenstiel pagina 609) -biocompatibilitate excelenta -rezistenta la coroziune -cost redus CAPITOLUL 20 1)Cum poate fi prevenita retractia gingivala? (Rosenstiel pagina 620) -restaurare imediata -interventie periodontala imediat dup ace a fost indepartat dintele 2)Dupa cat timp se poate face restaurarea finala, astfel incat gingia sa fie vindecata? (Rosenstiel pagina 624) - 6 – 12 luni CAPITOLUL 21 1)Cum se evalueaza proteza partial mobilizabila? (Rosenstiel pagina 665) -sa aiba integritate marginala buna -contur axial potrivit 2)Cu ce materiale se realizeaza o refacere a unei proteze partiale mobilizabile existente? (Rosenstiel pagina 665) -rasina acrilica autopolimerizabila

-ceara CAPITOLUL 22 1)Cauzele erorilor in turnare (Rosenstiel pagina 702) -proportia apa –pudra necorespunzatoare -bule de aer -vibrare excesiva -incalzire prematura -eliminare insuficienta a cerii -timp de malaxare necorespunzator 2)Explicati termenul : expansiune termica (Rosenstiel pagina 706) =expansiunea unui material determinata de caldura CAPITOLUL 23 1)Cum se poate evita ca o doua nuante sa para identice? (Rosenstiel pagina 716) -lumina naturala -lumina fluorescenta 2)Definiti opalescenta (Rosenstiel pagina 717) =fenomen prin care un material pare sa aiba o culoare atunci cand lumina se reflecta din el si o alta culoare atunci cand lumina este transmisa prin el CAPITOLUL 25 1)Dezavantaje coroane ceramice (Rosenstiel pagina 800) -nu conserva structura dentara -rezistenta mecanica la torsiune scazuta -fragilitate , contraindicate in zona laterala 2) Definiti fluorescenta (Rosenstiel pagina 801) =procesul prin care un material emite lumina cat timp este iradiat cu radiatii luminoase sau ultraviolete CAPITOLUL 26 1)Avantajele protezelor fixe dentare lipite cu rasini (Rosenstiel pagina 811) -conserva tesutul dur dentar -trauma asupra pulpei dentare e minima -nu este necesara anestezia -preparatia facuta supragingival 2)Contraindicatii (Rosenstiel pagina 814) -supraacoperire vertical -smalt compromis -parafunctii -alergie la nichel CAPITOLUL 27 1)Clasificarea FRC in functie de: (Rosenstiel pagina 832) -tipul de fibre -orientarea fibrelor -daca fibra este impregnate cu rasini de medic sau technician 2)Cimentarea FRC (Rosenstiel pagina 840) -pasta solubila -ajustari prin folosirea unei nuante mai inchise sau deschise -translucenta este importanta pentru obtinerea nuantei finale -lipirea propriu-zisa presupune: izolarea bontului, tratamentul partii interne a FRC, conditionarea bontului CAPITOLUL 28 1)Cand se folosesc conectorii nonrigizi? (Rosenstiel pagina 845)

-cand nu este posibil sa preparam 2 bonturi pentru o FDP partiala cu o cale comună de plasament 2)Tipuri de conectori ale unei punti dentare (Rosenstiel pagina 847) -rigizi – prin turnare, lipire, sudare -nonrigizi CAPITOLUL 29 1)Care este spatiul necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a cimentului? (Rosenstiel pagina 871) -25-35 micrometri 2)Obiectivele finisarii marginilor externe (Rosenstiel pagina 878) -obtinerea unei suprafete metalice lustruite, fara proeminente sau trepte la trecerea de la resturare la dinti nepreparati CAPITOLUL 30 1)Care este ordinea in care se face evaluarea? (Rosenstiel pagina 888) -contacte proximale -integritate marginala -stabilitate -ocluzie 2) Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive? (Rosenstiel pagina 892) -lucrarea nu trebuie sa se roteasca sau sa se sparga atunci cand se aplica forte asupra ei -daca instabilitatea este produsa de o deformare majora, se reface coroana -trebuie sesizata orice grad de instabilitate, altfel duce la esec

CAPITOLUL 31 1)Ce nu putem cimenta cu rasini ionomere? (Rosentiel pagina 916) -coroane din ceramica 2) Care este problema glassionomerelor? (Rosenstiel pagina 916) -se spala si sunt solubili in mediul buccal CAPITOLUL 32 1)Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa? (Rosenstiel pagina 929) - 6 luni 2) Probleme pt care pacientii cu PDF s-ar prezenta de urgenta la stomatolog (Rosenstiel pagina 967) -durere -pierderea unui dinte stalp -conector fracturat -fateta fracturata Pop Eduard Stefan, grupa 25 Capitol 1 Ce probleme pot produce dificultate in masticatie? Probleme locale, de exemplu, un cuspid fracturat sau o edentatie sau generale (malocluzie sau disfunctie) pag 6 Care este rolul aflari vechimi restaurarilor? Pentru prognosticul si longevitatea restaurarilor. pag7 Capitol 2 La ce ne ajuta inregistrarea RC? Pentru a transfera pozitia RC de la pacient pe articulator. pag55 Daca intregistarea RC de face doar prin ducerea posterior la mandibulei, ce se intampla cu restaurarea? Va fii in supraocluzie. pag 56 Capitol 3

Care este primul pas in planul de tratament? Ameliorarea afectiunilor actuale. pag 82 Ce cerinte indeplineste o proteza fixa? Estetice si functionale pag 86 capitol 5 Care este etiologia frecventa a bolii parodontale? Placa bacteriana care determina inflamatie si procese patologice pag 147 Tratamentul ortodontic poate prevenii boala parodontala? Prin realinierea dintilor se poate produce controlul placii bacateriene, deci previne. pag 153 capitol 6 Ce material necesita folosirea digii in cazul reconstuctie coronare? Rasinile compozite necesita izolare foarte buna. pag184 Ce spatiu trebuie pastrat de sigilare apicala? 3-5mm pana la orificiul apical pag186 capitol 7 Care sunt cerintele unei restaurari fixe? Mecanic, estetic, biologic pag 210 Pentru retentie optima, coroana trebuie sa fie converventa spre ocluzal; cu cate grade? Unghi ascutit de 6 grade de la colet spre ocluzal pag 228 capitol 13 Care este spatiul minim dintre 2 implante? 3mm pag 387 Care sunt problemele unui implant scurt? Contact mic cu osul si corona mare, care creste forta la care este supus implantul pag 388 capitol 14 Principalele dezavantaje polieteri? Pret ridicat, rigid, timp de lucru redus, pastrat la loc uscat, poate da alergii. pag 444 Cum evaluam o amprenta?Daca are perforatii, bule sau goluri la margini o refacem. Dungile de material sau catalizator arata probleme la mixarea materialului care sunt greseli de aprentare. pag 456 capitol 15 Care este dezavantajul estetic al coroanei de policarbonat si cum il putem remedia? Disponibila doar intro singura culoare, dar poate fi corectata cu rasini. pag 474 dezavantatul metodei directe de confectionare a coroanei provizorii? Adaptare marginala proasta si afectare tisulara prin polimerizare. pag 447 capitol 16 Cum putem evidentia tehnicianului marginea preparatiei? Folosind un creion colorat, trasam marginea. pag 512 Ce informatii se transmit prin coroana provizorie? Informatii despre linia mediana, pozitia muchiei incizale si forma coroanei. pag 522 capitol 17 Care este dezavantaj sistem pindex? Necesita echipament special. pag 538 Care este avantajul rasinii epoxidice? Duritate si rezistenta la abraziune. pag531 capitol 18 Cum trebuie sa fie punctele de contact in cazul a 2 preparatii pe dinti vecini? Trebuie sa fie simetrice, pentru a lasa spatiu gingiei libere pag 568 De ce tinem cont cand pozitionam cuspizii unei machete la mandibula? De curba Spee si curba Wilson pag 576 capitol 19

Care este grosimea minima a ceramicii pentru a rezista? 0.5mm pag 591 La ce dinstanta trebuie sa fie stopul ocluzal de jonctiunea ceramica-metal? 1.5mm pag 591 capitol 20 Ce contact cu creasta recomand pentru corpul de punte in zona laterala la mandibula? Nu are contact cu creasta, pentru igienizare usoara. pag 626 Dezavantajul contactului cu creasta de tip sa? Igienizare dificila pag 626 capitol 21 Ce folosim in cazul unei edentatii extinse si de ce? Folosim borduri de ceara pentru a evita bascularea. pag 651 Ce dimensiune minima trebuie sa avem pentru a folosi sisteme ca magneti,stifturi,bari? 7-9mm inaltime verticala. pag669 capitol 22 Rolul gurilor de ventilare? Evacuare gaze si inceperea solidificarii in zonele critice. pag 683 La ce folosim mase de ambalat foslate? La aliaje de aur si platina. pag 688 capitol 23 Ce folosim pentru a alege culoare lucrarii protetice? Truse care imita nuante coloristice dentara. pag 718 Cum arata zambetul cel mai atractiv si la ce persoane il intalnim? Este intalnit la persoane tinere; zambet larg care descopera conturul frontalilor maxilari si sunt vizibili si dintii posteriori de molar 1. pag 727 capitol 25 Ce rol are glazurarea ceramicii? Contribuie la intarilrea ceramicii. pag 776 ce fel de amprenta folosim in cazul sistemului CAD/CAM? Aprenta optica. pag791 capitol 26 avantaje protezare fixata cu rasini? Minima prelucrare si trauma pulpara,nu necesita anestezie, preparatie supragingivala, timp scrut de lucru, pot fi repuse, cost redus, amprentare usoara, nu necesita coroana provizorie pag 812 indicatii protezari fixate cu rasini? inlocuire dinte anterior la tineri, protezare spatiu mic, bonturi nerestaurate, protezare posterioara unidentara, coronana clinica lunga, control al uniditatii bun. pag 812 capitol 27 indicatii proteza partiala intarita cu fibre: Rezultat estetic, preparare conservatoare, fara metal, scade uzura dintelui antagonist, folosire tehnica adeziva.pag 834 contraindicatii proteza partiala intarita cu fibre: greu de pastrat contolul fluidelor, spatiu mare, parafunctii, alcoolici , dinte antagonist de ceramica neglazurat. pag 834 capitol 28 Daca o punte se dezlipeste de unul din dintii stalpi, ce potem face? O metaoda rapida este sa lipim cele 2 componente cu un material cu temperatura de topire sub cea a aliajului din care este facuta puntea. pag 844 Cum sunt pozitionatate componentele conectorilor nerigizi de tip tata/mama? Cepul(tata) este pus pe corpul de punte, iar santul (mama) este pus pe dintele stalp. pag 848 capitol 29 Cum pregatim suprafata ocluzala? Prelucram ocluzal pana exista contacte stabile cu arcada opusa, atat

static cat si dinamic. pag 874 Ce folosim pentru a verifica zona punctelor de contact? Hartie de articulatie plasata intre dinti vecini. pag 875 capitol 30 Cum procedam in cazul in care zona marginala e deschisa? Refacem coroana, nefiind o problema minora. pag 892 Cu ce indentifica prezenta si locul in care se face contactul ocluzal? Prezenta cu banda Mylar si locul cu benzi de articulatie. pag pag 894 capitol 31 Ce nu putem cimenta cu rasini ionomere? Coroane din cermica pag 916 Care este problema glassionomerilor? Se spala si sunt solubili in mediu bucal. pag 916 capitol 32 La cat timp se face vizita medicala in cazul unei coroane, dar a unei punti? La 6 luni, iar la punte mai frecvent;cu atat mai mult cu cat exista afectare parodontala. pag 929 Daca pacintul prezinta dureri la nivelul unui dinte, tratat endodontic si apoi protezat cu RCR, ce luam in considerare? O posibila fractura radiculara. pag 935 Popescu Dan-Nicolae Grupa 18, seria a II-a, an IV Intrebari Rosenstiel

Capitolul 3 1.Care sunt consecintele neprotezarii unui dinte extras ? -supraocluzia dintelui/dintilor antagonisti -inclinarea dintilor vecini -pierderea contactelor interdentare. Toate aceste miscari au ca scop inchiderea bresei edentate. (pag.88-89) 2.Definiti legea lui Ante ? Legea lui Ante se va calcula pentru a determina prognosticul rezistentei puntii dentare. Se va calcula si se va face o suma a suprafetelor radacinii/radacinilor dintilor stalpi (se va exprima in procente) , iar aceasta suma trebuie sa fie mai mare sau egala cu suma suprafelor radacinii/radacinilor dintilor care lipsesc. (pag.95) Capitolul 5 1.Enumerati tipurile de mucoase de la nivelul cavitati bucale si unde se gasesc acestea? -mucoasa masticatorie (keratinizata): acopera gingia si palatul dur -mucoasa de captuseala: acopera buzele, obrazii, vestibul bucal, palatul moale -mucoasa senzoriala: partea dorsala a limbii si mugurii gustativi (pag.145) 2.Enumerati partile componente ale gingiei? -gingia libera: se gaseste de la dinte pana la insertia epiteliala -gingia atasata: de la insertia epiteliala pana la jonctiunea muco-gingivala -papila interdentara: proiectii triunghiulare ale gingiei ce acopera spatiul interdentar. (pag.145)

Capitolul 6 1.Cum se face inaltarea coroanei ? Inaltarea coroanei se face prin tehnica chirurgicala si este indicata pentru a imbunatati aspectul unui dinte anterior sau cand avem coroana clinica prea scurta pentru a asigura retentia adecvata. (pag.190) 2.Care este avantajul inlaturarii contactelor premature? Inlaturand contactele premature va face posibila coincidenta dintre intercuspidarea maxima si relatia centrica. Acest fapt va creste acuratetea transferului ocluziei pacientului in articular. (pag.195) Capitolul 7 1.Care sunt principiile prepararii unui dinte? -principiul biologic: afecteaza sanatatea tesuturilor orale -principiul mecanic: afecteaza integritatea si durabilitatea restauratiei -principiul estetic: afecteaza aspectul pacientului (pag.209) 2.Ce include pincipiul estetic in momentul restaurarii dentare? Principiul estetic include: -metal vizibil cat mai putin -grosime maxima a ceramicii -suprafete ocluzale de portelan -margini plasate subgingival (pag.210) Capitolul 13 1.Care sunt obiectivele utilizarii ghidajului chirurgical la un pacient edentat partial? -delimitarea spatiului fata de dintii vecini -localizarea implantului in interiorul conturului restauratiei -alinierea implantului in axul lung al restauratiei -identificarea emergentei dintelui din gingie (pag.394) 2.Care sunt obiectivele care trebuies indeplinite ca sa obtinem o ocluzie corecta cu ajutorul unei proteze dentare pe implanturi ? -directionarea fortelor in axul lung al implantului -minimizarea fortelor laterale asupra implantului -plaseaza fortele laterale, cand sunt necesare, cat mai anterior posibil pe arcada -cand este imposibil sa minimizezi sau sau muti fortele laterale catre zona anterioara, este necesar sa le distribui pe cati mai multi dinti si implanturi. (pag.421) Capitolul 14 1.De ce alegem o lingura individuala in detrimentul uneia standard? Lingura individuala imbunatateste acuratetea unei amprente cu elastomeri datorita limitarii volumului de material, impreuna cu reducerea a 2 surse de erori: stresul in timpul dezinsertiei si contractia termica. (pag.446) 2.Care este instrumentarul pentru fabricarea unei linguri individuale? -folie de ceara -folie de aluminiu 0,025mm -bisturiu -foarfeca -instrument de modelat ceara (pag.447)

Capitolul 15 1.Cum se protejeaza parodontiul marginal cand protezam provizoriu? Pentru a facilita inlaturarea placii dentare, o proteza provizorie trebuie sa aiba adaptare marginala buna, contur asemenea dintelui si o suprafata neteda. Aceste lucruri sunt foarte importante mai ales cand protezam provizoriu subgingival. (pag.467) 2.De ce trebuie supraconturati conectorii la o proteza provizorie? Conectorii trebuie sa fie supraconturati la o proteza provizorie pentru ca la nivelul lor apar forte si tensiuni ce se transfera de la corpul de punte catre bonturile dentare. Connectorii sunt de obicei cauza fracturilor acestor lucrari protetice provizorii. (pag. 468) Capitolul 16 1.Cine poate realiza o montare in articular corecta a dintilor antagonisti? Montarea dintilor antagonisti este responsabilitatea dentistului. Acesta trebuie sa aiba o sedinta separata in care sa verifice daca contactele interdentare ale pacientului se regasesc si intre cele 2 modele articulate. (pag.512) 2.Ce trebuie sa ii transmita medicul legat de lucrarea protetica tehnicianului? Dentistul trebuie sa ii transmita informatii in scris legate de materialul preferat, culoarea si daca proteza va fi una mobila sau fixa. (pag. 509) Capitolul 17 1.Care este instrumentarul pentru turnarea modelului? -amprenta -perie cu par de camila -gips tip IV sau V -apa, surfactant -pinuri, dispozitive de retentie -vacum malaxor, spatula, masuta vibratorie -creion, fierastrau (pag.535) 2.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model? -reproducerea dintelui preparat si a dintilor nepreparati (dintele vecin trebuie sa nu aibe bule de aer) -suprafetele dintilor care intra in ghidajul anterior trebuie sa permita articularea precisa -reproducerea tesutului moale -suprafata ramasa nepreparata a unui dinte in imediata apropiere a coletui (0,5-1mm) pentru a pastra profilul de emergenta. (pag.526) Capitolul 18 1.De ce este importanta marcarea marginii preparatiei? Tehnicianul marcheaza marginile unei preparatii pentru a stii exact dimensiunea pe care trebuie sa o aibe coroana si este locul unde va avea loc inchiderea marginala. Tehnicianul foloseste de obicei un creion colorat, de preferat sa fie in contrast cu ceara. (pag.558) 2.Ce este important cand plasam cuspizii pe o macheta din ceara? Cuspizii trebuie pozitionati astfel incat ei sa urmeze curba antero-posterioara (curba lui Spee). De asemenea cuspizii mandibulari ar trebui sa fie mai inalti cu cat sunt mai spre distal iar cuspizii maxilari sa fie mai scurti cu cat sunt spre distal.Trebuie sa respectam si inclinarea acestor cuspizi pentru a realiza corect curba lui Wilson. (pag.575)

Capitolul 19 1.Ce tip de coroana se poate alege pe un dinte mandibular daca dintele antagonist maxilar este acoperit cu o coroana integral metalica? Avand in vedere faptul ca antagonistul prezinta o coroana metalica pe acest dinte trebuie aleasa ori o coroana metalica integral sau o coroana metalo-ceramica, dar cu partea fizionomica doar pe V, datorita faptului ca trebuie evitat contactul dintre metal si ceramica. (pag.591) 2.La ce distanta fata de limita metal-ceramica trebuie plasat punctul de contact? Punctul de contact poate fi plasat atat pe metal cat si pe ceramica. Cu toate astea , trebuie respectata o distanta minima de 1,5mm fata de limita metal-ceramica pentru a preveni fracturarea ceramicii datorita deformarii metalului. (pag.591) Capitolul 20 1.Enumerati tipurile de defecte de creasta cunoscute? Defectele sunt impartite in 3 clase: 1.Clasa I: pierderea tesutului pe vestibular si lingual , dar latimea crestei normala 2.Clasa a II-a: pierderea din inaltimea crestei dar latimea normala 3.Clasa a III-a: o combinatie de pierderi, atat din inaltime cat si din latime (pag. 618) 2.Clasificarea tipurilor de punte? 1.Cu contact mucozal: -sa -semi-sa -contact liniar -punctiform 2.Fara contact mucozal: -sanitar (igienic) -sanitar modificat (igienic) (pag.625) Capitolul 21 1.Ce trebuie studiat pe modelul diagnostic? -inclinarea anteroposterioara a protezei -inclinarea laterala a protezei -paralelismul dintilor stalpi -slefuirea in exces a dintilor -verificarea DVO (pag.651) 2.Pe ce ar trebui sa se sprijine pintenii ocluzali? Pintenii ar trebui plasati pe smaltul sanatos sau intr-o coroana metalica. Daca sunt plasati in materiale precum amalgamul, rasina compozita sau ceramica, poate aparea fractura sau deformarea materialului la acest nivel. (pag.654) Capitolul 22 1.Care sunt dimensiunile gurii de scurgere pentru metalo-ceramica si pentru coroanele partiale? O dimensiune de 2,5mm este recomandata pentru molari si pentru metalo-ceramica si o dimensiune de 2,0mm este recomandata pentru premolar si pentru coroanele partiale. (pag.682) 2.Pentru ce se foloseste o gaura auxiliara de ventilatie?

Aceasta gaura de ventilatie se foloseste pentru a imbunatati turnarea modelelor subtiri. Actiunea lor este de a ajuta la evacuarea gazelor in timpul turnarii si sa asigura faptul ca solidificarea incepe in zonele critice. (pag. 683) Capitolul 23 1.Definiti termenul de coridor bucal? In momentul in care vom analiza lucrarea protetica din punct de vedere estetic vom avea in vedere si aspectul coridorului bucal. Coridorul bucal se refera la spatiul dintre obraz si dinti in momentul zambetului si depinde de latimea latimea dintilor si a gurii in timpul zambetului. (pag.727) 2.Ce dinti ar trebui sa fie expusi in momentul zambetului ? In general, un zambet larg, care arata in intregime forma dintilor maxilari in zona frontala si dintii din zona posterioara pana in dreptul molarului 1 este considerat cel mai atractiv si tanar zambet. La persoanele in varsta zambetul dezvaluie mai putin din incisivii maxilari si mai mult din incisivii mandibulari. (pag.727)

Capitolul 25 1.Cum se realizeaza o lucrare protetica total ceramica rezistenta? Sunt 2 metode:  Sa alegem o ceramica foarte rezistenta dar neestetica, peste care se va pune o ceramica estetica dar cu o rezistenta scazuta.  Sa folosim un singur tip de ceramica care combina rezistenta si estetica (pag.775) 2.Ce inseamna stresul de coroziune? Acest fenomen se refera la reactia chimica ce are loc intre apa si ceramica la nivelul unei micro crapaturi pe care in timp o va mari. (pag.776) Capitolul 26 1.Care sunt dezavantajele protezei dentare din rasina? -reduce longevitatea restaurarii -modificari la nivelul smaltului -corectarea spatiului este dificila -paralelismul dintilor stalpi este necesar -estetica este compromisa la dintii posteriori (pag.812) 2.Care sunt cele 3 momente din fabricarea protezei din rasina cand trebuie sa fim atenti la detalii pentru a avea succes cu restauratia? Cele 3 momente sunt: -prepararea dintilor stalpi -designul preparatiei -cimentare (pag.815) Capitolul 27 1.Care sunt indicatiile pentru proteze pe baza de compozite ramforsate? -rezultate estetice optime

-fara metal -preparatii conservatoare -abraziune mica a dintilor antagonisti -utilizarea unei tehnici adezive (pag.834) 2.Care sunt cele mai utilizate fibre si cum sunt dispuse acestea? Cele mai utilizate fibre sunt cele de sticla, de polietilena si carbon. Aceste fibre sunt dispuse: -unidirectional (in care toate fibrele sunt paralele) -tesute -impletite (pag.832) Capitolul 28 1.De ce nu este bun un conector prea larg? Daca conectorul este larg in sens incisivo-cervical igiena este impiedica si in timp poate aparea boala parodontala. Pentru estetica, un conector prea larg poate sa compromita estetica restauratiei datorita vizibilitatii metalului. (pag.845) 2.Cum trebuie sa fie plasa un conector pentru a realiza controlul placii dentare? Pentru a usura controlul placii dentare, conectorul trebuie sa ocupe spatiul normal interproximal, pentru ca daca este malpozitionat (bucal, gingival sau lingual) va restrictiona accesul. La nivel frontal conectorul este normal plasat in ambrazura linguala. (pag.846) Capitolul 29 1.Cum ne dam seama ca peretii axiali sunt corect finisati? Peretii axiali sunt perfect finisati cand conturul este neted, foarte lustruiti si permit pacientului o igienizare usoara cu ata dentara. (pag.877) 2.Cu ce se indeparteaza excesul de material la nivelul locului de unire a canalului de turnare cu coroana? Cel mai bine se indeparteaza cu un disc, urmand sa se faca finisajul cu pietre si discuri abrazive. Nu se indeparteaza cu clestele pentru ca duce la distensia coroanei. (pag.873) Capitolul 30 1.Ce se evalueaza la o coroana metalica? La o coroana metalica se va evalua: -contactul proximal -integritatea marginala -stabilitatea -intradosul coroanei -conturul extern -ocluzia -finisarea suprafetei (pag.887) 2.Cand se finiseaza o coroana cu margine supragingivala? Coroana cu margine supragingivala se finiseaza avand coroana aplicata pe dinte. Se finiseaza folosind pietre albe si cu discuri de finisaj. (pag. 891) Capitolul 31 1.Cum se poate intarzia priza cimentului FOZ? Se foloseste o placuta de sticla scoasa din frigider. Este o metoda practica de a mari timpul de lucru

al cimentului fara a avea efecte adverse asupra proprietatilor materialului: rezistenta, solubilitatea sau retentia. Aceasta tehnica este folositoare atunci cand avem de cimentat mai multi dinti. De asemenea aceasta tehnica faciliteaza curatirea placutei de sticla. (pag.919) 2.Care sunt principalele tipuri de cimenturi dentare? Si care este cel mai utilizat la ora actuala? Principalele tipuri de cimenturi dentare sunt: -ciment fosfat oxid de Zn -ciment policarboxilat de Zn -ciment ionomer de sticla -ciment ionomer de sticla modificat cu rasina -rasinile adezive Cel mai utilizat ciment este cimentul ionomer de sticla modificat cu rasini datorita solubilitatii scazute, adeziune buna si microinfiltratie marginala redusa. (pag.914-915) Capitolul 32 1.Ce necesita atentie sporita la un control dentar la nivel radicular? -hemoragie la nivelul sulcusului -furcatii radiculare expuse -formarea tartrului Cele 3 sunt semne de debut in boala parodontala. (pag.932) 2.Care sunt cauzele fracturarii partii fizionomice a unei coroane metalo-ceramice? -greseli in realizarea structurii metalice -proceduri de laborator improprii -functii ocluzale excesive -traume (accidente rutiere sau sportive) (pag.941) Intrebari – PROTETICA Capitolul 3 1 Care sunt obiectivele generale ale tratamentului stomatologic? Raspuns: -Corectarea unei afectiuni preexistente -Prevenirea unei viitoare boli -Restaurarea functiilor afectate -Imbunatatirea aparentei estetice 2 Care sunt indicatiile waxing-ului ? Raspuns: Waxing-ul este esential in cadrul realizarii unor tratamente protetice complexe, mai ales cand trebuie corectat planul ocluzal, cand trebuie modificat DVO-ul, in cazul protezelor pe suport implantat sau in cazul combinatiilor de proteze fixe si mobile. Capitolul 5 3 Elementele componente ale gingiei si topografia lor. Raspuns: -Gingia libera - de la marginea gingivala pana la insertia epiteliala -Gingia atasata -de la insertial epiteliala pana la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara -Papila interdentala - proiectii triunghiulare ale gingiei care ocupa spatiul interdentar de sub contactul proximal interdentar

4 Care sunt clasele de expunere radiculara? Raspuns: -Clasa I : pierdere a tesutului parodontal de sub 3 mm fata de jonctiunea smalt-cement -Clasa II: pierdere mai mare de 3 mm fata de JSC dar fara expunerea furcatiei -Clasa III: expunerea furcatiei dar fara accesul instrumentarului interradicular -Clasa IV: accesul VO al instrumentarului prin furcatia radiculara Capitolul 6 5 Factorii care trebuie luati in vedere cand dorim sa alungim coroana clinica Raspuns : -Estetica -Lungimea radacinii in osul alveolar -Efectul operatiei asupra dintilor vecini -Expunerea furcatiei in cazul dintilor posteriori -Mobilitate -Extensia defectului 6 Beneficiile tratamentului ortodontic al dintilor malpozitionati? Raspuns : -Imbunatatirea alinierii axiale -Crearea spatiului necesar puntilor dentare -Directionarea fortelor ocluzale in axul dintelui -Posibilitatea conservarii structurii dentare in cadrul preparatiei Capitolul 7 7 Principiul biologic in prepararea dintilor Raspuns: -Conservarea structurilor dentare -Evitarea supraconturarii -Plasarea marginii supragingival -Pastrarea/realizarea unei bune ocluzii -Protectie impotriva fracturii dentare 8 Avantajele prepararii marginilor supragingivale Raspuns: -Realizarea lor este facila, fara traumatiarea tesuturilor moi -Mentinerea igienei este mai usoara -Amprentarea lor este mai usor de realizat -Evaluarea adaptarii restaurarilor este usor de realizat Capitolul 13 9 Indicatiile pentru folosirea implantului la un pacient edentat partial Raspuns : -Incapacitatea de a purta o proteza partiala sau totala -Prognostic redus pentru realizarea unei punti de intindere mare -Dinti stalpi redusi ca numar si localizare deficitara -Protezarea unui singur dinte lipsa care ar necesita prepararea unor dinti integri 10 Limitele folosirii implanturilor la nivelul dintilor posteriori mandibulari Raspuns : Folosirea implanturilor la acest nivel trebuie sa aiba in considerare traiectul nervului alveolar inferior, care va avea nevoie de o distanta de minim 2 mm intre apexul implantului si marginea superioara a canalului nervului. Capitolul 14 11 Care sunt materialele de amprentare elastice?

Raspuns : -Hidrocoloizii ireversibili -Hidrocoloizii reversibili -Polisulfidele(tiocauciuri) -Siliconii de condensare -Siliconii de aditie -Polieterii 12 Din ce materiale se pot realiza portamprentele individuale? Raspuns : -rasina acrilica autopolimerizabila -rasina termoplastica -rasina compozita fotopolimerizabila Capitolul 15 13 Indicatiile coroanelor provizorii din metal Raspuns: -Protezarea unei brese edentate lungi in regiunea posterioara -Durata lunga a tratamentului -Incapacitatea pacientului de a folosi forte masticatorii excesive asupra protezei -Forta de contractie crescuta a musculaturii masticatorii -Antecedente de fracturare a protezelor provizorii 14 Proprietatile unui material ideal pentru restaurari provizorii Raspuns: -Usurinta utilizarii -Biocompatibilitate -Stabilitate dimensionala -Rezistenta mecanica adecvata -Proprietati estetice acceptabile -Compatibilitate cu materialele de cimentare -Usurinta repararii/aditiei -Sa nu prezinta miros neplacut sau alte surse iritatitve pentru pacient Capitolul 16 15 Care sunt cele mai des intalnite probleme regasite de medicul dentist la inspectia lucrarilor primite de la tehnicianul dentar? Raspuns: -Adaptare marginala deficitara -Ocluzie gresita -Conturare axiala gresita(supraconturare) -Design deficitar al puntilor 16 Care sunt cele mai des intalnite probleme pe care le intampina tehnicianul in realizarea lucrarilor? Raspuns: -Reducere insuficienta a tesutului dur -Amplasarea defectuoasa a marginilor preparatiior -Probleme in comunicarea culorilor dorite -Articularea incorecta Capitolul 17 17 Care sunt proprietatile materialelor pentru turnat modele restaurarilor fixe? Raspuns: -Sa reproduca exact dintele preparat -Toate suprafetele sa fie reproduse fidel, fara bule sau goluri -Limita preparatiei sa fie clar vizibila, cu 0.5-1 mm din dintele nepreparat vizibil pentru ca tehnicianul

sa realizeze correct conturul cervical -Acces marginal acceptabil 18 Dezavantajele modelelor metalice realizate prin electro-depunere Raspuns: Problemele care persista in continuare la aceasta metoda este timpul necesar realizarii lor (in medie 8h) si gradul variabil de erori ce pot sa apara. Capitolul 18 19 Factorii care determina marirea spatiului pentru cimentarea coroanelor. Raspuns: -Contractia de polimerizare a materialului de amprenta -Utilizare de die-spacers -Dilatarea materialului de ambalat -Finisarea interiorului piesei protetice 20 Motivele pentru care se prefera contactul cuspid-fosa in cadrul restaurarilor in defavoarea celui cuspid-margine ocluzala Raspuns: -Se previne impactarea alimentelor -Fortele ocluzale sunt mai aproape de axul lung al dintelui -Stabilitate ocluzala mai mare datorita contactului tripodic al fiecarui cuspid functional Capitolul 19 21 Care sunt proprietatile mecanice ale aliajelor pentru restaurarile metalo-ceramice cu importanta clinica? Raspuns: -Modulul de elasticitate -Rezistenta la compresiune -Duritate -Distorsiune la temperaturi ridicate -Rezistenta la torsiune -Ductilitate 22 Care sunt materialele nobile folosite in componenta metalica a coroanelor metalo-ceramice? Raspuns: Metalele nobile folosite sunt aurul, platina si paladiumul. Capitolul 20 23 Care sunt tipurile de contacte mucosale ale puntilor dentare? Raspuns: Tipurile de contacte ponto-mucozale sunt : sa, semi-sa, tangential sau punctiform. Daca nu exist contact mucosal se numeste corp de punte suspendat 24 Clasificarea defectelor de creasta restanta Raspuns: -Clasa I – pierdere de tesut osos in sens VO cu inaltimea crestei intacta -Clasa II – pierdere de tesut osos din inaltimea crestei, latimea ei ramanand intacta -Clasa III – pierdere de tesut osos atat din inaltime cat si din latimea crestei Capitolul 21 25 Motivele folosirii unui paralelometru in planificarea tratamentului Raspuns: -Pentru a putea determina alinierea axei lungi a dintilor stalpi a protezei mobile -Pentru a determina calea optima de insertie si dezinsertie 26 Pintenii ocluzali – localizare si functie. Raspuns: Pintenii ocluzali au rolul de a stabiliza proteza partiala mobila si sunt cel mai adesea amplasati prin

largirea mecanica a foselor dentare interproximale. Capitolul 22 27 Proprietatile ideale ale materialelor de ambalat Raspuns: -Expansiune controlabila care sa compenseze pentru contractia aliajului -Abilitatea de a produce o suprafata fina a piesei turnate, fara goluri sau protuberante -Stabilitate chimica la temperaturile turnarii -Porozitate suficienta pentru a permite gazului sa iasa -Scoaterea usoara a piesei dupa turnare 28 Cerintele canalelor de turnare a aliajelor Raspuns: -Canalul de turnare trebuie sa permita aliajului topit sa curga in model fara turbulente -Trebuie sa permita cerii topite sa iasa din model -Trebuie sa prezinte un rezervor care sa mentina o cantitate de aliaj pentru a compensa eventualele spatieri care pot aparea dupa racire Capitolul 23 29 Definiti coridorul bucal Raspuns: Coridorul bucal este spatiul delimitat de mucoasa obrazilor si suprafata vestibulara a dintilor 30 Principiile care trebuies avute in vedere cand selectam nuanta restaurarilor fizionomice Raspuns: -Nuanta trebuie aleasa sub o lumina echilibrata si neutra, intr-un spatiu colorat de asemenea cu culori neuter(gri,culori pastelate) -Accesoriile,articolele de imbracaminte sau produsele de infrumusetare vor trebui inlaturate cand se va alege nuanta coloristica a viitoarei piese protetice Capitolul 25 31 Descrieti principiul glazurarii Raspuns: Glazurarea ceramicii are rolul de a forma o pelicula la suprafata care are un indice de expansiune scazut si care pune astfel in tensiune ceramica, reducand adancimea si grosimea defectelor de suprafata 32 Dezavantajele frezarii ceramicii Raspuns: -Adaptare marginala deficitare -Relief ocluzal atenuat Capitolul 26 33 Dezavantajele puntilor dentare cu elemente de agregare perforate Raspuns: -Elementul de agregare metalic este slabit de catre perforatii -Rasina adeziva este expusa mediului bucal -Perforatii ofera o suprafata limitata de adeziune 34 Indicatiile folosirii puntilor adezive Raspuns: -Inlocuirea dintilor anteriori la copii si adolescenti -Punti cu intindere redusa -Dinti stalpi nerestaurati -Inlocuirea breselor unidentare din zona posterioara -Restaurari cu coroana clinica inalta

Capitolul 27 35 Indicatiile restaurarilor protetice fixe cu rasini compozite armate Raspuns: -Rezultat estetic optim -Nu contin metale -Prepararea minima a dintilor stalpi -Abrazare minima a dintilor antagonisti -Folosirea tehnicilor adezive cu ciment 36 Care sunt materialele cel mai des folosite pentru armarea rasinilor compoite? Raspuns: Cele mai des folosite material pentru armarea rasinilor compozite in protetica fixa sunt fibrele de sticla,de carbon si polietilena. Capitolul 28 37 Care sunt metodele de realizare a conectorilor rigizi metalici? Raspuns: Conectorii metalici poti fi atasati de corpul puntii prin turnare, solidarizare sau lipire(sudare) 38 Care este principala indicatie de utilizare a conectorilor non-rigizi? Raspuns: Principalul motiv de realizare a unor conectori non-rigizi este lipsa unui traiect comun de insertie al protezei pe dintii stalpi Capitolul 29 39 Care este motivul pentru care este necesara finisarea corecta a conectorilor puntii fixe? Raspuns: Conectorii puntii trebuie sa fie bine finisati si lustruiti pentru a nu crea discomfort si trauma gingiei, provocand astfel in timp probleme parodontale. 40 Motivele finisarii fetelor interne ale piesei protetice turnare si probleme ce pot rezulta din aceasta operatie Raspuns: Fetele interne ale pieselor metalice trebuie sa fie atent verificate pentru a nu prezenta mici proeminente care pot impiedica insertia. Ablatia acestor defecte va necesita multa atentie pentru a nu indeparta prea mult material, reducand astfel retentia protezei si compromitand integritatea ei. Capitolul 30 41 Care sunt etapele verificarii (probei) unei proteze fixe? Raspuns: -Verificarea contactelor proximale -Verificarea adaptarii marginale -Verificarea stabilitatii -Verificarea relatiei ocluzale -Individualizare si glazurare 42 Ce reprezinta individualizarea unei pise protetice? Raspuns: Individualizarea este etapa de reproducere a unor aspect caracteristice ale dintilor naturali, pentru o mai buna integrare estetica in cavitatea bucala. Individualizarea inseamna reproducerea unor caracteristici precum: zone hipocalcificate, coloratii proximale, fisuri in smalt, linii de fisura colorate, halou incisal, translucenta. Capitolul 31 43 Care sunt etapele cimentarii unei coronae total fizionomice din ceramica? Raspuns: -Aplicarea de acid fluorhidric pe suprafata interna a coroanei -Aplicarea unui silan pe suprafata interna a coroanei

-Demineralizarea smaltului cu acid fosforic -Aplicarea unui bonding pe smaltul demineralizat -Fixarea coroanei cu ciment din rasina compozita 44 Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de cimentare? Raspuns: -Timpul de lucru -Aderenta la tesuturi si materialele din care este confectionata proteza fixa -Proprietati fizice -Non-toxic pentru pulpa -Viscozitate si solubilitate scazute Capitolul 32 45 Care sunt cauzele aparitiei cariilor radiculare/ Raspuns: Cariile radiculare sunt de regula asociate cu indici de placa dentara ridicati, cantitati mari de S. Mutans in saliva, xerostomia, dieta, igiena orala, statutul economic al pacientului si diversele caracteristici etnice. 46 Care sunt complicatiile cele mai des intalnite dupa terminarea tratamentului ? Raspuns: Cele mai des intalnite probleme care pot sa apara sunt cariile secundare, bolile parodontale, nereusita tratamentului endodontic, slabirea elementelor de agregare, fracturarea componentei ceramice sau fractura radacinii dintelui.

Capitolul 3 1 Care sunt consecintele neinlocuirii unui dinte extras/pierdut? (pg 88-89) R: Pierderea ocluziei posterioare poate duce la aplicarea de forte excesive pe restul dintilor, echilibrul fortelor este afectat, supraocluzia dintelui antagonsit, migrari ale dintilor vecini, pierderea contactului proximal, vor fi afectate structurile de suport si ocluzia. 2. Care este legea lui Ante?(pg 93-95) R: Legea lui Ante presupune ca suprafata radiculara a dintilor stalpi sa fie mai mare ca suprafata radiculara a dintilor de inlocuit. Capitolul 5 1 Din ce este alcatuita gingia? (pg 145) R: Gingia libera, gingia atasata – care se intinde de la insertia epiteliala la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara si papila interdentara – portiuni triunghiulare de gingie care umplu spatiul dintre doi dinti vecini. 2 Ce reprezinta gingivectomia? (pg 153) R: este o procedura a tesutului moale care presupune indepartarea gingiei imbolnavite sau hipertrofiate, reprezinta indepartarea doar a gingiei keratinizate. Capitolul 6 1 Ce trebuie sa ia in considerare planul de tratament general? (pg 174) R: Indepartarea simptomelor (motivul prezentarii la medic), indepartarea factorilor etiologici, tratarea leziunilor produse, mentinerea unei sanatati orale bune. 2 Avantajele si dezavantajele unui amalgam fata de glassionomer. (pg 180) R: Avantajul amalgamului este ca are o rezistenta mare, dar nu elibereaza fluor ca si glassionomerul, care se si prepara mai repede. Dezavantajul glassionomerului este ca nu are aceeasi rezistenta, dar tehnica prepararii si aplicarii amalgamului este mai dificila si nu este estetic.

Capitolul 7 1 Care sunt cele trei principii mari de preparare a dintilor? (pg 209) R: Principiul biologic care se refera la sanatatea tesuturilor orale, principiul mecanic – integritatea si durabilitatea restauratiei si principiul estetic – fizionomia pacientului. 2 Cat este slefuirea adecvata pentru un dinte? (pg 241) R: Metalul trebuie sa aiba o grosime minima de 1,5 mm pe cuspizii functionali (palatinal la maxilar si vestibular la mandibula), si 1 mm pe cuspizii nefunctionali.Slefuirea ocluzala trebuie sa fie cat mai uniforma si sa urmareasca morfologia dintelui. Capitolul 13 1 Cat os ar trebui sa fie disponibil pentru lasarea implantului pentru un succes mai bun? (pg 385) R: Ideal – 10 mmde os vertical si 6 mm de os orizontal. 2 Prima complicatie in terapia prin implant e pierderea osului din jur. Enumerati cateve cauze. ( pg 424) R: Marimea si forma nepotrivita a implantului, numarul inadecvat de implante sau pozitionarea gresita, calitatea slaba a osului, instabilitatea implantului, forte ocluzale excesive, igiena orala neadcvata, alte influente (diabet, dumat), nepotrivirea protezei. Capitolul 14 1 Metode de evictiune gingivala in vederea accesului si aplicarea firului. (pg 434-435) R: Metoda mecanica – veche, chemo mecanica cu snururi impregnate in diferite substante (clorura de aluminiu, sulfat de aluminiu, sulfat de fier, epinefrina) sau spuma, chirurgical (frezare, bisturiu electric), laser. Pentru aplicarea firului se izoleaza mai intai dintele (rulouri, aspirator de saliva, uscare cu aer), se taie o bucata de snur suficient cat sa inconjoare dintele, se impregneaza in solutie, se infasoara pe dinte si se impinge cu un instrument special, se incepe de preferat din zona interproximala. 2 Curatarea si dezinfectia amprentei, solutii folosite. (pg 460-461) R: Dupa indepartare din cavitatea bucala amprenta se spala si se usuca cu aer. Cele din polieter sau silicon de aditie vor fi mai curand tinute intr;o punga de plastic decat scufundate in glutaraldehida. Solutii folosite: glutaraldehida 2% (scufundare 10 minute) – polisulfide, siliconi, polieter; iodofori (1:213) – pentru toate; compusi clorurarti (1:10) – pentru toate; fenoli – polisulfide, siliconi, polieter, limitat hidrocoloizi reversibili; glutaraldehida fenolica – nu la hidrocoloizii ireversibili. Capitolul 15 1 Ce se urmareste la o coroana din punct de vedere al esteticii? (pg 500) R: Contur, culoare, transluciditatea, textura, primele doua fiind cele mai importante. 2 Proprietatile ideale ale cementului. (pg 498) R: Sigilare fata de scurgeri sau fluid oral, solubilitate scazuta, rezistenta, compatibilitate chimica cu polimerul intern, mixare si aplicare facila, inlaturare usoara a excesului, timp de lucru suficient si priza rapida. Capitolul 16 1.Ce trebuie sa faca medicul dentist pentru colaborarea cu laboratorul de tehnica dentara?(pg 509) R: Trebuie sa furnizeze informatii scrise tehnicianului asupra preparatiei, materialului, sa trimita amprente si inregistrari ocluzale precise si detaliate, informatii despre material, culoare; acordul scris sau verbal pentru orice schimbare care poate aparea; dentistul trebuie sa curete si sa dezinfecteze si sa ambaleze corespunzator amprentele sau piesele protetice trimise la laborator; trebuie sa trimita inapoi orice nu este conform cerintelor. 2.Ce ar trebui sa includa autorizatia de munca? (pg 512-519) R: Descrierea generala a resturatiei, materialul folosit, schema ocluzala, tipul puntii si materialele folosite pentru contactul cu tesutul moale, metalul folosit pentru restaurarile metalo ceramice, nuanta pentru o estetica buna, data urmatoarei programari a pacientului.

Capitolul 17 1 Alegerea unui model depinde de cativa factori. Care sunt acestia? (pg 530) R: Materialul trebuie sa ofere un model precis, sa fie rezistent la abraziune; sa fie usor de sectionat cu instrumentarul disponibil; sa fie compatibil cu alte materiale folosite; trebuie sa reproduca detaliile suprafetelor; sa fie disponibil intr’o culoare contrastanta cu cea a cerii folosite pentru evidentierea marginilor. 2 Ce relatie mandibulo-maxilara este mai eficienta la montarea modelului diagnostic in articulator? (pg 544) R: Relatia centrica este mai eficienta deoarece permite practicianului sa observe toate miscarile mandibulei pentru diagnosticul ocluzal. Capitolul 18 1 De cate feluri este ceara si care sunt acestea? (pg 560) R: Ceara este impartita in doua categorii: medie-dura folosita in general pentru metodele directe de restaurare in cavitatea orala si o ceara mai moale folosita in general pentru tehnicile indirecte de fabricare a restaurarilor. 2 La refacerea ocluzala, ce schema ocluzala este recomandara? (pg 572) R: Cuspid – fosa deoarece prezinta o stabilitate mai mare. Capitolul 19 1 La o restaurare metalo-ceramica, stopul va fi pe metal sau pe ceramica? (pg 591) R: Stopul poate fi pe oricare dintre ele, atata timp cat va fi la minim 1,5 mm de jonctiunea dintre ele pentru a preveni fractura materialului fizionomic de catre deformarea metalului. 2 Care sunt complexele de metale inalt nobile? (pg 606) R: La metalele inalt nobile, 60% din greutate e reprezentata de elemente nobile, cel putin 40% fiind aur. Cele 3 complexe care se incadreaza in aceasta clasa sunt: Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag si Au-Pd. Capitolul 20 1 Care sunt cele 3 principii pentru o restauratie de succes si ce presupun ? ( pg 617) R : Principiul biologic – protectia tesuturilor adiacente, sa nu existe presiune pe creasta; principiul mecanic – rigiditate (sa reziste deformarilor), conectori puternici (pentru a preveni fractura) ; si principiul estetic – sa arate ca dintele de inlocuit, sa nu dea impresia de artificial, sa fie suficient spatiu pentru materialul fizionomic. 2 Descrieti puntea care are contactul cu creasta in « sa ». R: Puntea in sa are o suprafata concava care acopera creasta bucolingual, simuland conturul dintelui lipsa pe ambele fete ale crestei edentate. Cu toate acestea ar trebui evitata, deoarece suprafata concava gingivala a puntii nu e accesibila curatarii cu ata dentara, ceea ce duce la acumularea placii. Cea mai folosita este cea in semisa. Capitolul 21 1 Ce ar trebui sa se aiba in vedere la design-ul unei proteze mobilizabile? (pg 652) R: Fortele transmise in timpul plasarii, indepartarii protezei si cele functionale ar trebui sa fie directionate astfel incat sa afecteze cat mai putin dintii ramasi. Design-ul ar trebui sa fie schitat la inceputul planului de tratament pentru a evita ulterioare probleme. Fiecare restauratie fixa trebuie sa fie compatibila cu preoteza mobilizabila, sa indeaplineasca criteriile functionale ale masticatiei si sa asigure o igiena mai buna. 2 La ce trebuie sa ne uitam cand evaluam/verificam proteza? (pg 665) R: Trebuie sa aiba integritate marginala buna, contur axial potrivit, sa fie stabila, contact ocluzal si proximal bun. Capitolul 22 1 Cum au fost clasificate metalele pentru turnare? (pg 689) R: Tip 1 – inlay simplu, tip 2 – inlay complex, tip 3 – coroane si proteze dentare fixe, tip 4 – proteze partial mobilizabile si pinledge. 2 Proprietatile biologice si mecanice sunt mai importante decat costul. Ce presupun acestea? (pg 690) R: Proprietatile biologice care pot fi evaluate includ: iritatia gingivala, cariile, retentia placii, alergiile; iar pentru proprietatile mecanice – rezistenta si duritatea, adaptarea marginala, desprinderea ceramicii, coroziunea.

Capitolul 23 1 Criterii generale in alegerea culorii. (pg 723-724) R: - intr-un cadru gri sau de culori pastelate, intr-o lumina echilibrata, rujul sa fie eliminat de pe buze, hainele puternic colorate ale pacientului sa fie acoperite, dintii sa fie curati, alegearea e bine sa se faca de obicei la inceputul vizitei, se pot folosi retractori pentru obraji pentru o mai buna vizibilitate si eliminarea umbrelor intraorale, se foloseste cheie de culori, pacientul trebuie studiat de la 25 cm la nivelul ochiului, potrivirea trebuie sa se faca repede (5 sec), medicul trebuie sa isi odihneasca ochii pe o suprafata neutra, caninul e recomandat pentru alegerea nuantei, culoarea aleasa trebuie revazuta la alta vizita pentru siguranta. 2 La ce se refera proportia de aur? (pg 727-729) R : Estetica depinde mult de proportie, numarul de aur (phi) a fost descris si de Fibonacci. Proportia de aur a fost des folosita si in arhitectura si referitor la un segment de exemplu inseamna ca : lungimea partii mai mici raportata la lungimea partii mai mari sa fie egala cu lungimea partii mai mari raportata la intregul segment. Proportia de aur se gaseste si la nivelul dintilor: incisivii in raport cu caninii. Capitolul 25 1 In ciuda esteticii foarte bune, care este riscul/dezavantajul unei restauratii total ceramice? (pg 795) R: Dezavantajul scaderii longevitatii datorita riscului de fracturare a ceramicii, iar restauratia poate avea o adaptare marginala usor mai slaba decat a unei coroane metalo-ceramice. 2 Ce caracteristica mai are ceramica legat de abraziune? (pg 796) R: Ceramia poate abraza smaltul dintelui antagonist atunci cand vine in contact cu acesta, de aceea e de preferat sa se aleaga un material mai putin abraziv. Capitolul 26 1 Care sunt avantajele utilizarii unei proteze fixe din rasina? (pg 811) R: Indepartare minima de tesut dentar si se rezuma de obicei doar la smalt, potentialul de trauma al pulpei este minim, anestezia nu este neaparat necesara in prepararea dintelui, astfel, prin reactia pacientului se apreciaza cand s-a ajuns la jonctiunea smalt-dentina, iritatia parodontala poate fi minima deoarece proteza poate sta supragingival, amprentarea este simplificata, timpul la scaun scurtat, pret mai scazut. 2 Care sunt dezavantajele utilizarii unei astfel de proteze? (pg 812) R: Este redusa longevitatea restauratiei, corectarea spatiului cand proteza este mai mica sau mai mare decat dintii normali este mai dificila in special daca sunt si cerinte estetice, este necesara o aliniere buna a dintilor stalpi, estetica este compromisa la dintii posteriori. Capitolul 27 1 Care sunt fibrele cel mai des utilizate in preparatiile dentare? (pg 832) R: Fibre din sticla, polieter si carbon. 2 Care sunt contraindicatiile unei proteze partiale fixe armata prin fibre? (pg 834) R: Incapacitatea de a mentine controlul fluidelor, pacienti cu obiceiuri parafunctionale, pacienti care abuzeaza de alcool, portelan neglazurat. Capitolul 28 1 Care sunt tipurile de conectori pentru o punte dentara fixa? (pg 847) R: Conectori rigizi: turnati (modelati in ceara impreuna cu puntea), solidarizati, lipiti, in bucla (pentru mentinerea unei diasteme) si conectori nonrigizi – utilizati cand dintii stalpi nu sunt paraleli. 2 Care sunt calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca un aliaj de lipire pentru puntile dentare? (pg 850) R: Trebuie sa curga usor in lacasul preformat, sa aiba rezistenta la coroziune, rezistenta mecanica, compatibilitate coloristica, sa fie lipsit de porozitati, agregare. Capitolul 29

1 Care este obiectivul finisarii peretilor axiali ai unei preparatii? (pg 877) R: Peretii axiali ar trebui sa fie usor conturati si bine lustruiti, fara rugozitati, permitand pacientului sa mentina o igiena orala si un control al placii bacteriene cat mai bun. 2 Ce se foloseste pentru finisare? (pg 877) R : Discuri de carborundum si pietre abrazive – sunt folosite de obicei primele, apoi pietre de Arkaansa, discuri/roti de cauciuc, freze de carbid. Capitolul 30 1 Ce se verifica la proba metalului ? (pg 887) R: Contactele proximale, integritatea/adaptarea marginala, stabilitatea, potrivirea interna, conturul extern, ocluzia, finisarea suprafetelor. 2 Ce este “spatiul negativ” ? (pg 898) R: Spatiul negativ este numele dat formei ambrazurii incizale, o aparenta separatie intre restaurati; absenta ambrazurilor atrage atentia asupra protezei si ii descopera artificialitatea. Capitolul 31 1 Care sunt cimenturile dentare pentru cimentarea definitica? (pg 910-914) R: Fosfat oxid de zinc, policarbozilat de zinc, glassionomer, zinc oxid eugenol, glassionomer modificat cu rasini, rasini. 2 Pregatirea campului si preparatiei pentru cimentare. (pg 919) R: Se curata suprafetele, uscare – dar nu excesiva deoarece va duce la sensibilitate postoperatorie, se izoleaza cu rulouri de vata si aspirator de saliva, se prepara materialul, se introduce in restauratie si apoi se aplica pe dintele uscat, se mentine o presiune pana reflueaza tot excesul de ciment, se verifica marginea preparatiei, se indeparteaza excesul de ciment, priza completa dupa 24h. Capitolul 32 1 Ce presupune ingrijirea posoperativa? (pg 928) R: Dupa cimentarea unei proteze, pacientii ar trebui chemati la controale regulate in care medicul sa monitorizeze igiena orala a acestora, controlul placii bacteriene, diferite obiceiuri vicioase si alte boli care se pot instala pe parcurs si care trebuie tratate inainte sa produca leziuni ireversibile. Pacientii trebuie sa acorde o atentie speciala igienei orale, mai ales in jurul protezelor si conectorilor, este indicat sa foloseasca ata dentara pentru o mai buna curatare. 2 Boala parodontala este una din problemele care pot aparea dupa plasarea unei proteze. Ce trebuie urmarit? (pg 932) R: Boala parodontala apare de obicei cand marginea cavosuprafata a fost plasata subgingival sau proteza este supraconturata. Inflamatia este si mai severa la resturatiile care nu au o adaptare buna. La controalele ulterioare se urmareste hemoragia sulculara, furcatia radiculara, formarea pungilor/calculilor ca primele semne de boala parodontala.

CAPITOLUL 3 Intrebarea 1: Cand se ia decizia de extractie a dintelui? Decizia de extractie a dd face parte din procesul stabilirii planului de tratament si se face dupa stabilirea avantajelor si dezavantajelor pastrarii dintelui. Uneori este posibila pastrarea unui dinte cu prognostic nefavorabil prin utilizarea unor tehnici complexe. In alte cazuri, extractia dintelui este tratamentul de electie.

Intrebarea 2: Inlocuirea unui singur dinte lipsa. Daca suportul osos nu este afectat de boli parodontale avansate, inlocuirea unui singur dinte lipsa se poate face aproape intotdeauna printr-o punte alcatuita dintr-un corp de punte si doi dd stalpi: unul mezial si unul distal. Exceptia este atunci cand dintele lipsa este caninul maxilar sau mandibular. CAPITOLUL 4 Intrebarea 1: Ce consecinta poate avea restaurarea ocluzala deficitara? S-a demonstrat influenta contactelor ocluzale asupra muschii masticatori in timpul masticatiei. O restaurare ocluzala deificitara poate afecta timpul si intensitatea activitatii muschilor masticatori. Intrebarea 2: Ce este clenching-ul? Clenching-ul este o miscare parafunctionala ce se manifesta prin inclestarea maxilarelor si presiune exercitata asupra dintilor in conditii de stres acute sau efort fizic intens. CAPITOLUL 5 Intrebarea 1: Ce este parodontiul apical? Parodontiul apical este un tesut care ancoreaza dintele in procesul alveolar si ofera acestuia suport, nutritie, resorbtie si mecano-receptie. Elementul principal al parodontiului este ligamentul periodontal constituit din fibre de colagen ancorate in os si cement, oferind dintelui suport. Intrebarea 2: Ce este placa bacteriana? PB dentara este o masa densa si lipicioasa de microorganisme intr-o matrice intermicrobiana care contine deasemenea microorganisme din mancare, saliva, etc. PB este principalul factor care initiaza bolile parodontale. CAPITOLUL 6 Intrebarea 1: Extruzia ortodontica. Extruzia ortodontica este luata in considerare in cazul in care o fractura sau o leziune carioasa se extinde apical, spre marginea libera a gingiei si este foarte importanta atunci cand fizionomia este pe prim plan. Marginea fracturii sau leziunii este indepartata de cresterea alveolelor prin metode ortodontice: brackets, fire, benzi elastice. Intrebarea 2: Cand se recurge la chirugia tesutului moale? Chirurgia tes. moale poate include:

-indepartarea unei parti din tes. moale distal de molari -marirea adancimii veastibulare -modificarea crestelor edentate pentru fixarea corecta a protezelor fixe sau partial mobilizabile. CAPITOLUL 7 Intrebarea 1: Prezentati reducerea incizala pentru coroana metalo-ceramica. Datorita faptului ca marginea incizala a coroanei metalo-ceramice nu este captusita de metal, realizarea unui aspect natural este mai facila. Pentru o estetica buna, se recomanda indepartarea a 2mm de tesut dentar. Reducerea incizala excesiva scade rezistenta si retentia preparatiei. Intrebarea 2: Ce este coroana clinica? Coroana clinica reprezinta portiunea dintelui vizibila in cavitatea bucala. CAPITOLUL 8 Intrebarea 1: Dezavantajele restaurarii cu coroana de acoperire totala. -indepartarea unei cantitati mari de tesut dentar -inflamatia gingivala -dupa cimentarea finala, nu se mai pot realiza teste de vitalitate pentru dintele restaurat Intrebarea 2: Care sunt indicatiile unei coroane de acoperire totala? Aceasta metoda restaurativa este indicata atunci cand dintele prezinte o distructie coronara mare, cauzata de carie sau trauma, iar o alta metoda mai conservativa din punctul de vedere al indepartarii tesutului dentar, nu exista. De asemenea, se indica o astfel de restaurare la dintii deja tratati endodontic, pentru a evita viitoare complicatii. CAPITOLUL 9 Intrebarea 1: Avantajele coroanei metalo-ceramice Coroana metalo-ceramica imbina rezistenta metalului cu estetica ceramicii. Calitati retentive excelente, deoarec toti peretii axiali sunt implicati in preparatie. Costuri mai scazute fata de coroana integral ceramica. Intrebarea 2: Care sunt dezavantajele coroanei metalo-ceramice? Dezavantajele coroanei metalo-ceramice sunt: reducerea destul de mare a tes dentar in vederea prepararii bontului, metalul poate transpare prin ceramica rezultand un aspect inestetic, pentru maximizarea esteticii pragul este plasat subgingival ceea ce mareste riscul de boli parodontale. Costuri mari. CAPITOLUL 11

Intrebarea 1: Avantajele coroanei integral ceramice: -estetica foarte buna -metoda putin mai conservativa a suprafetei vestibulare fata de coroana metalo-ceramica Intrebarea 2: Dezavantajele coroanei integral ceramice: -rezistenta scazuta -reducerea semnificativa a fetelor proximale si linguala -daca preparatia nu este realizata corect, survine fractura ceramicii -necesita conectori de dimensiune mare ce poate avea ca si consecinta afectarea tesutului parodontal\ CAPITOLUL 12 Intrebarea 1: Ce conditii trebuie sa indeplineasca un dinte tratat endodontic inainte de a fi restaurat? -sigilare apicala buna -sa nu prezinte sensibilitate la presiune -sa nu prezinte sensibilitate apicala -sa nu existe niciun fel de inflamatie -sa nu aiba fistule Intrebarea 2: Care sunt cele trei etape pentru prepararea unui dinte tratat endodontic? -indepartarea obturatiei de canal -largirea canalului -prepararea coroanei CAPITOLUL 13 Intrebarea 1: Tipuri de implanturi dentare. Exista 3 mari subgrupuri: -subperiostal -transosteal -intraosos. Primele doua sunt utilizate pentru fixarea protezelor la edentatul total, iar al 3-lea, localizat in osul alveolar, se foloseste pentru edentatul partial. Intrebarea 2: Ce poate cauza resorbtie osoasa? Resorbtia osoasa are loc atunci cand se acumuleaza presiune cauzata de trauma ocluzala. In dentitia naturala, remodelarea osoasa incepe atunci cand concentratia de stres se reduce sau este eliminata. CAPITOLUL 14 Intrebarea 1: Materiale elastice pentru amprentare. Hidrocoloizi reversibili, siliconi de condensare, polieteri, siliconi de aditie.

Intrebarea 2: Cum se dezinfecteaza amprenta? Dupa indepartarea amprentei din cav bucala a pacientului, este pusa imediat sub jet de apa si apoi uscata cu o seringa cu aer. Pentru dezinfectare sunt folosite anumite produse chimice cum ar fi solutiile cu glutaraldehida sau sprayuri cu iodoform. CAPITOLUL 15 Intrebarea 1: Proprietatile ideale ale unui material de cimentare provizorie. Trebuie sa aiba solubilitate mica, compatibilitate chimica cu materialul din care este facuta coroana, timp scurt de preparare si timp de priza suficient de lung, si trebuie sa se poata curata usor excesul. Intrebarea 2: Materiale folosite pentru cimentarea provizorie. Cele mai utilizate sunt cimenturile pe baza de oxid de Zn si eugenol. Cimenturile fosfat de Zn si cimenturile glasssionomere nu sunt recomandate pentru ca decimentarea lor este dificila. CAPITOLUL 16 Intrebarea 1: Care sunt responsabilitatile medicului dentist? Medicul dentist este responsabil pentru tot tratamentul oferit. Plasarea unor responsabilitati persoanlului auxiliar, este posibila doar daca ii sunt oferite toate informatiile necesare prntru un serviciu de inalta calitate. Intrebarea 2: Ce probleme intalneste cel mai des tehnicianul? Cel mai des intalnite probleme sunt: -reducerea inadecvata a dintelui -margini neclare -modele articulate incorect -comunicarea inexacta a culorii CAPITOLUL 17 Intrebarea 1: Care este cel mai mare dezavantaj al ghipsului? Cel mai mare dezavantaj al ghipsului este rezistenta relativ mica la abraziune, de aceea se folosesc intaritori de ghips care pot creste rezistenta la abraziune cu pana la 100%. Intrebarea 2: Ce tip de ghips se foloseste cel mai des?

Ghipsul tip 4 este recomandat in majoritatea cazurilor, chiar daca trebuie manevrat cu grija pentru a evita ciobirea sau abrazarea marginilor. CAPITOLUL 18 Intrebarea 1: Curba lui Spee. Curba obtinuta prin unirea cu o linie continua trasata de la niv vf caninului, inferior de-a lungul cuspizilor linguali ai PM si M naturali, pana la ramul mandibulei. Intrebarea 2: De ce conectorii trebuie confectionati din ceara? Conectorii trebuie facuti din ceara cu scopul de a controla cat mai precis marimea, pozitia si configuratia lor. CAPITOLUL 19 Intrebarea 1: De ce depinde succesul unei coroane metalo-ceramice? Depinde de selectia unei combinatii compatibile metalo-ceramica, care sa ofere rezultate previzibile in functie de nevoile particulare ale pacientului. Intrebarea 2: Ce este un metal nobil? Este un metal rezistent oxidarii, tarnish-ului si coroziunii in timpul prelucrarii in cavitate bucala. CAPITOLUL 20 Intrebarea 1: Care este principala cauza a iritatiei crestei? Toxinel eliberate de placa bacteriana care se acumuleaza intre supraf gingivala si creasta restanta, cauzand infalamatia tesutului. Intrebarea 2: De ce depinde succesul pe termen lung al unei punti? Trebuie ales un model care ofera un control usor al placii bacteriene prin minimizarea contactului cu tesutul. De asemenea, trebuie ales un model care combina intretinerea usoara cu aspectul natural si care are propr. mecanice adecvate. CAPITOLUL 21 Intrebarea 1: Cum se pot ancora protezele scheletate? Protezele scheletate se pot ancora de dintii restanti in doua moduri: -prin sisteme speciale(capse, culise, telescoape) atasate de coroana de invelis aplicata pe dinte restanti -prin crosete turnate in laborator Intrebarea 2: Avantaje si dezavantaje atasamente intracoronare.

Avantajul lor major este ca distribuie fortele ocluzale in axul lung al dintelui si fac igienizarea facila. Dezavantajul este legat de prepararea dinteluui stalp cu sacrificiul mare de substanta dura. CAPITOLUL 22 Intrebarea 1: Cum trebuie sa fie un material ptr a putea fi utilizat in cav bucala? Trebuie sa fie biocompatibil si sa poata fi manevrat in conditii de siguranta in cabinet sau in laborator. Intrebarea 2: Ce este expansiunea hidroscopica? Dilatarea materialului cauzata de absorbtia apei. CAPITOLUL 23 Intrebarea 1: Ce este sistemul de culori Munsell? Intrebarea 2: CAPITOLUL 24 Intrebarea 1: Intrebarea 2: CAPITOLUL 25 Intrebarea 1: De ce au sistemele integral ceramice o biocompatibilitate buna? Biocompatibilitatea se datoreaza in mare parte stabilitatii legaturii intre elementele componente si compozitiei chimice anorganice a ceramicii si faqptului ca prin eliminarea componentelor metalice sunt evitate fenomenele de coroziune si glavism. Intrebarea 2: Care sunt cele mai utilizate tipuri de sisteme integral ceramice? Ceramicile presate si sistemele din oxid de zirconiu, ambele au calitati estetice bune, dar lucrarile din zirconiu au o rezistenta la flexiune mai mare decat ceramicile presate. CAPITOLUL 26 Intrebarea 1: Ce este bonding-ul? Un material folosit pentru a favoriza adeziunea intre doua substante sau un material si structurile naturale ale dintelui. Intrebarea 2: Avantajele bondingului.

-reducerea minima de tes dur dentar -potential minim de trauma pulpara -de obicei nu necesita anestezie -preparatie spragingivala -costuri reduse CAPITOLUL 27 Intrebarea 1: Intrebarea 2: CAPITOLUL 28 Intrebarea 1: Cum sunt obtinuti conectorii rigizi? Sunt obtinuti prin turnarea unica sau solidarizarea ulterioara, sudare, lipire, imbinare cu suduri a partilor componente ale puntii. Intrebarea 2: Ce este conectorul subocluzal? Este un conector non rigid, interproximal, pozitionat apical, in comunicare sau nu cu planul ocluzal. CAPITOLUL 30 Intrebarea 1: Unde se intalneste dentina expusa la nivel incizal? Se intalneste de obicei la nivelul incisivilor mandibulari, la pacientii in varsta, si se datoreaza uzurii smaltului. Intrebarea 2: Coloratia intrinseca. Se refera la colorarea dinspre interior, la incorporarea unui colorant in materialul folosit la confectionarea protezei. Cap.1 Protezele parţiale fixe: generalităţi, terminologie, funcţii. Clasificarea formelor clinice de edentaţie parţială. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al edentaţiei parţiale. 1.Care sunt cele 4 criterii diagnostice de clasificare ACP a edentatiilor partiale? 1. Întinderea şi topografia breşelor 2. Starea dinţilor stâlpi 3. Raporturile ocluzale 4. Crestele edentate (sursa:curs) 2.Enumerati minim 3 caracteristici generale ale protezelor fixe. - sunt fixate permanent la nivelul unor dinţi restanţi sau implanturi dentare – cu unele excepţii;

Deplasările funcţionale ale lucrărilor protetice fixe sunt egale sau mai mici faţă de cele ale dinţilor naturali, ceea ce asigură un grad sporit de confort faţă de protezele mobilizabile, care prezintă deplasări funcţionale importante; - în general au un volum aproximativ egal cu al dinţilor restauraţi; - prezintă sprijin parodontal şi/sau osos (în cazul lucrărilor agregate pe implanturi dentare); altfel spus, protezele fixe nu exercită presiuni asupra mucoasei care acoperă crestele edentate, tuberozităţii maxilare, tuberculului piriform etc., cum este cazul în multe situaţii – al protezelor mobilizabile; - din primele trei caracteristici decurge logic cea de-a patra, legată de potenţialul mai bun de integrare morfo-funcţională pe care îl prezintă protezele fixe în raport cu cele mobilizabile. [Sursa: Note de curs – Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – Dr. Alexandru Petre Definiţii, Terminologie, Clasificare – Anul 4 Semestrul 2 2008-2009 ] Cap.2 Examinarea pacientului – anamneza, examenul clinic, examenul radiografiilor, consideraţii parodontale. Modelele diagnostice. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. Diagnosticul. 1.Ce reprezinta anamneza si in ce consta? Anamneza reprezinta un dialog, un chestionar sau chestionar+dialog ce are la baza: -Motivele principale ale prezentării - Istoricul afecţiunilor curente (legate de motivele -prezentării) - Istoricul medical general - Istoricul medical dentar -Antecedente familiale -Status psihosocial -Status funcţional – parafuncţional 2. Istoricul medical general in anamneza este relevant? De ce? Da, este relevant deoarece: -modifică planul de tratament -modifică intervenţia terapeutică -modifică patologia stomatologică - cresc riscul contaminării (sursa:curs)

Cap.3 Conceperea şi stadializarea planului de tratament protetic fix, bazat pe dovezi şi pe nevoile pacientului 1 In cadrul protezarii breselor edentate ce tip de restaurare va fi folosit? – Punţi dentare – Protezele parţiale mobilizabile – protezare combinată – Protezele totale – Supraprotezele – protezare combinată – Restaurările protetice agregate pe implante 2.In ce consta tratamentul preparator ?

1. Intervenţii chirurgicale parodontale la nivelul dinţilor restanţi 2. Intervenţii asupra crestelor edentate 3. Intervenţii chirurgicale pre-implantare şi implantare 4. Tratament ortodontic (eventual intervenţii chirurgicale ortodontice şi/sau ortognatice) (sursa:curs) Cap. 5 Corelaţia dintre punţile dentare şi parodonţiu. 1.care sunt caracteristicile unei creste edentate ideale? - absenţa resorbţiei procesului alveolar - suprafaţă netedă, regulată - mucoasă aderentă la periost (fixă) - absenţa inserţiilor de bride şi/sau frenuri -la nivelul versantului vestibular - grosimea vestibulară a mucoasei sufficient de mare pentru a mima existenţa 2. Descrieti puntea colată “Maryland”. • “aripioare” de metal ale corpului de punte, fixate adeziv la nivelul dinţilor limitanţi ai edentaţiei • în general prezintă retenţie redusă • pot determina discromii la nivelul dinţilor stâlpi =este o varianta conservatoire (sursa:curs) Cap.6 Tratamentul preparator. Restaurarea dinţilor stâlpi devitali. 1.De ce se protezeaza dintii devitali? Dd devitali se protezeaza pt ca sunt Susceptibili la fractură: – 9% pierdere de apă – Slăbirea fibrelor de colagen – Structuri dure dentare fără suport – Morfologie modificată

2. este necesara PROTECŢIA DINŢILOR ANTERIORI DEVITALI ? • Acoperirea coronară NU imbunătăţeşte semnificativ reuşita tratamentului la dinţii cu tratament endodontic. • Mai multe studii arată că structura dentară

restantă are o mai mare importanţă pentru prevenirea fracturii dentare şi menţinerea restaurării decât utilizarea şi tipul pivoturilor radiculare (sursa:curs) Cap. 7 Principii generale ale preparării dinţilor stâlpi pentru protezarea parţială fixă 1.Care sunt principiile de preparare a dintilor stalpi si caracteristicile acestora? -bilogic:conservarea structurii dure dentare,evitarea supraconturarii,margini supragingivale,protectia partilor moi -mecanic:retentia,rezistenta la deformare -estetic:expunere minima a coleretei metalice,grosime maxima a portelanului,suprafete de portelan,margini supragingivale 2.Enumeraţi două substanţe astringente şi concentraţiile în care se utilizează pentru lărgirea şanţului gingivo-dentar. -Clorura de aluminiu -Sulfatul feric -Sulfatul dublu de potasiu si aluminiu -Epinefrina racemica8% (sursa:curs) Cap 13. Protezarea fixa pe implante 1.Definiti implantul. Implantele endoosoase sunt material aloplastice care se insera chirurgical intr-o creasta osoasa reziduala cu scopul de a deveni o infrastructura protetica 2.Cum clasificati implantele? -dupa raportul cu osul : endoosoase,juxtaosoase (subperiostale,submucoase) -dupa momentul aplicarii: immediate,imediat-tardive,tardive -dupa forma -dupa modalitatea aplicarii:intr-un timp chirurgical,in doi timpi chirurgicali (sursa:curs) Cap 14 Amprentarea pentru proteze parţiale fixe 1.Care sunt obiectivele unei amprente? Să reproducă exact forma, detaliile şi dimensiunile dinţilor preparaţi Să redea cât mai fidel limitele cervicale ale preparaţiilor Să redea cel puţin 0,5 mm. de structură dentară neşlefuită dincolo de limita cervicală a preparaţiei Să înregistreze exact rapoartele preparaţiilor cu dinţii vecini Să reproducă precis ceilalţi dinţi de pe arcadă şi crestele edentate

2.Ce metode de evictiune gingivala cunoasteti?Care este cea mai recomandata? Metoda mecanică Metoda mixtă: chemo-mecanică Metoda chiuretajului gingival rotativ Metoda electrochirurgicală Metoda laserului Cea mai recomandata: cu firul de evictiune gingivala impregnat cu vasoconstrictor (sursa:curs) Cap.15 Proteze partiale fixe 1.Enumerati conditiile pe care tb sa le indeplineasca o proteza fixa provizorie. -protejarea integritatii campului protetic -impiedica migrarea dintilor -restaureaza functiile ADM -reface fizionomia,functionalitatea,fonatia -sprijin pt alte etape ale tratamentului (ex amprentare) -amanarea tratamentului protetic definitv (sursa:curs) 2.Cum poate fi prevenita dislocarea protezei partiale fixe?(pg 469 Rosenstiel) -preparare corecta a dintelui -proteza partiala fixa cu o suprafata interna bine adaptata Cap.16 Comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara 1.Care sunt cele mai frecvente erori realizate de catre technician? -adaptarea marginala -adaptarea ocluzala -supraconturarea cervical -forma deficitara a substructurii metalice 2.Care sunt responsabilitatile medicului cu privire la transmiterea datelor spre laboratorul de tehnica ? -instructiuni scrise cu privire la lucrare si material/pastreaza o copie a acestor instructiuni -amprenta,model,inregistrarile interocluzale sa fie de buna calitate -identificarea marginilor/limitelor/,zonelor de gravare/foliere,proiectul protezei -descriptorii cromatici sau echivalente (desen,fotografii,.mostre) -aproba modificarile propuse de laborator/clarifica instructiunile initiale -in cazul unor lucrari necorespunzatoare , tb sa returneze in laborator toate modelele,piesele intermediare si piesele protetice -respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si asigura transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea (sursa:curs) Cap 17 + cap 18. Particularităţi ale etapelor tehnice de realizare a punţilor dentare: modelul, macheta, ambalarea, turnarea şi prelucrarea componentei metalice, tehnologia CAD-CAM 1.Enumerati 4 tipuri debonturii mobile.

-bonturi tip Dowel -bonturi Pindex -bonturi Di-Lock -bonturi pt model tip Zeiser 2.Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pt realizarea unei proteze fixe? Este esentiala verificarea acuratetii montarii in articulator a modelelor de lucru. Se compara pozitionarea stopurilor ocluzale la nivelul cavitatii bucale a pacientului cu pozitionarea stopurilor ocluzale la nivelul modelelor de lucru . Se folosesc hartie de articulatie,ceara. Pt o mai mare siguranta se recomanda o inregistrare ulterioara a ocluzei . (sursa:curs) Cap.19 Design caseta si selectia metalului pt restauratii metalo ceramice 1.Descrieti reducerea incizala pt o restaurare metalo ceramica. -marginea incizala a coroanei nu va avea metal oral pt a permite realizarea transluciditatii -se reduc 2mm incizal -reducerea insuficienta nu permite obtinerea unui effect esteteic convenabil -reducerea exagerata=> se pierde din calitatea retentiei/rezistentei preparatiei,apare fractura incizala a portelanului 2.Unde se plaseaza marginea gingivala la restaurarile metalo ceramice? -supragingival este cel mai bine,dar este inestetica -subgingival din motive estetice,mai ales cand coletul este dezgolit in suras (sursa:curs) Cap 20 Corpul de punte 1.Ce tipuri de corpuri de punte cunoasteti in raport cu creasta edentate? -intra-alveolar,intra-mucos (ovat,contraindicate de unii autori) -sa(ci de unii autori) -semi-sa(cel mai frecvent utilizat) -tangent la versantul vestibular -tangent cu prelungire vestibulara -tangent la mijlocul crestei edentate -punctiform(conic,ovoidal,forma de inima) -suspendat(igienic,igienic modificat) 2.Cum se aleg corpul de punte si conectorii? Se evalueaza bresa edentate care este adesea neglijata: caracteristici geometrice (lungime,latime,inaltime,forma) si caracteristici biologice: - mucoasa – (rezilienta,grosime,mobilitate,troficitate), -osul alveolar Corpul de punte nu se limiteaza la duplicarea formei dintilor absenti. Faciliteaza controlul placii microbiene, contribuie la stabilitatea ocluzala,asigura rezistenta mecanica si longevitatea restaurarilor (sursa:curs) Cap. 21 Conceperea şi stadializarea planului de tratament în cazuri complexe, cu patologie asociată,

multidisciplinară. Protezarea combinată fixă – mobilizabilă, supraproteze 1.Enumeraţi materialele şi tehnicile prin care se poate face înregistrarea raporturilor de ocluzie, în funcţie de situaţia clinică. Materiale: ceara, polieteri, ZOE, ceara+ZOE, siliconi de ocluzie, hartie de articulatie, spray de ocluzie,etc. Tehnici: modalitati de pozitionare a arcadelor in ocluzie(unimanuala, bimanuala), inregistrarea cu sabloane de ocluzie, inregistrarea cu jig. 2. Ce înseamnă efect de reciprocitate la nivelul lucrărilor protetice fixe? Efectul de reciprocitate reprezinta mecanismul prin care presiunea exercitata de bratul activ este contrabalansata de fortele exercitate de bratul opozant al crosetului. (sursa:curs) Cap. 22 Particularităţi ale etapelor tehnice de realizare a punţilor dentare 1.Enumerati cateva erori de turnare (Pg.702,Rosenstiel) -coroana supraconturata -noduri mari -nodozitati -noduli pe fata ocluzala -aripioare -coroane incomplete -porozitati -descrepanta marginala -expansiune inadecvata 2.Care sunt posibilele cauze pentru care piesa turnata are o suprafata prea dura? (Pg.702,Rosenstiel) -surfactant in exces -apa/pulbere in cantitate gresita -temperatura de ardere prea mare Cap.23 Principii funcționale și estetice de concepere a protezelor dentare fixe 1.Ce include evaluarea estetica a dintilor? -marime, forma,pozitie,culoare,textura 2.Care sunt valorile estetice in medicina dentara? -culoarea dintilor potrivita varstei -raportul dento facial acceptabil -sa nu existe defecte dento dentare severe -marginea libera incizala superioara sa fie paralela cu buza inferioara in timpul surasului -liniile interincisive sa corespunda -absenta inflamatiei gingivale -armonia contururilor gingivale cervical si interproximale -absenta triunghiurilor negre (sursa:curs)

Cap.25 Sisteme integral ceramice pentru punţi dentare 1.Care e cea mai mare problema a ceramicii? (Pg. 796,Rosenstiel) Un mare dezavantaj este ca restaurarile din ceramica se abrazeaza,in special la pacientii cu parafunctii. 2.Ce este self-glazing? ( Pg.776,Rosenstiel) Tehnica standard care consta intr-o ardere suplimentara dupa aredea primara fara a aplica glazura lowexpansion. Cap.26 Proteze parţiale fixate adeziv – colate 1.Enumeraţi şi exemplificaţi mecanismele prin care se asigură adezivitatea între răşinile compozite pentru cimentare şi metalul protezelor parţiale fixe. -adeziune mecanica -adeziune prin microretentii – Maryland bridge -adeziune prin macroretentii – Virginia bridge -adeziune chimica (sursa:curs) 2.Enumeraţi avantajele protezelor parţiale fixe colate (adezive) în raport cu ppf clasice. Avantaje: • preparatie conservativa • risc scazut de trauma pulpara • nu este necesara anestezia • preparatie cu prag supragingival • nu este necesara o cimentare provizorie • timp de lucru scazut • prez convenabil • posiilitate de recimentare Cap 27 Protezarea provizorie şi de urgenţă la pacienţii edentaţi parţial. Proteze parţiale fixate adeziv – collate 1.Indicatii pentru protezele armate cu fibra de compozit: ( Pg.834,Rosenstiel) -rezultate estetice optime -dorinta de a nu avea metal -slefuire conservativa a preparatiei -scade uzura dintilor antagonisti -se foloseste o metoda adeziva de cimentare -posibilitatea inlocuirii temporare aunui dinte in cabinet 2.Cimentarea FRC: ( Pg.840,Rosenstiel) Ca si la fatete, nuanta trebuie fixata cu o pasta solubila in apa,ce corespunde cu compozitul de lipt selectat. Mici ajustari se pot obtine alegand o nuanta mai deschisa sau inchisa. Translucenta protezei FRC lasa compozitul de lipt sa joace un rol in nuanta finala a protezei. Lipirea propriu-zisa implica procedurile necesare oricarei manevre de liprire cu bonding: izolarea bontului,tratamentul partii interne a FRC, conditionarea bontului. Cap 28 Conectori pt proteze partiale fixe 1.Care sunt variantele de conectori ai unei punţi dentare? Conectori: - rigizi - obtinuti prin : turnare, lipire, sudare;

- non-rigizi; 2.Care sunt calităţile pe care trebuie să le îndeplinească un aliaj de lipire pentru punţi dentare? -Capacitate reologica foarte buna -Capacitatea de a-si pastra luciul si rezistenta la coroziune -Sa prezinte culoare asemanatoare materialelor cu care se combina -Rezistente -Curgere libera -Sa fuzioneze cu materialele agregante la o temperatura mai mica sau apropiata de a acestora. (sursa:curs) Cap 29 Finisarea protezelor partiale fixe 1.Finisarea marginilor externe (Pg.878,Rosenstiel) Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei.Obiectivul finisarii de a obtine o suprafata metalica lustruita,fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati. Esecul duce la compromiterea controlului placii. 2.Ce spatiu e necesar intre suparafata interna a coroanei si preparatie pentru intinderea corecta a cimentului? (Pg.871,Rosenstiel) 25-35 microni Cap 30 Proba, adaptarea şi fixarea protezelor parţiale fixe 1.care sunt etapele de evaluare a unei piese protetice inaintea cimentarii? Pg.888 -verificarea contactelor proximale -integritatea marginala -stabilitatea -ocluzia -caracterizare si aplicare glantz 2.Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive? Pg.891-892 Lucrarea de seaza pe bont astfel: -nu trebuie sa se roteasca sau sa se parga cand sunt aplicate forte asupra ei -orice grad de instabilitate este sesizat,altfel duce la esec Cap.31 Fixarea protezelor partiale fixe 1.Clasificati cimenturile pt fixare PFU -ciment fosfat de Zn -ciment policarboxilat -ciment glassionomer Ciment glassionomer modificat cu rasina -ciment compomer -ciment compozit 2.Detaliati tehnica de cimentare : 1.pregatirea instrumentarului 2.pregatirea lucrarrii protetice 3.pregatirea campului protetic 4.prepararea cimentului

5.cimentarea propriu zisa 6.indepartarea excesului de ciment 7.controlul ocluzal 8.indicatii pentru pacient (sursa:curs) Cap 32 Întreţinerea igienei orale şi dispensarizarea pacienţilor cu proteze dentare fixe. Erori, accidente şi complicaţii ale tratamentului prin proteze parţiale fixe. Reparaţiile protezelor parţiale fixe 1. Când se realizează şi ce se urmăreşte în şedinţa post-cimentare finală? -un plan ce urmareste educarea pacientului in igiena orala si controlul placii bacteriene -identificarea oricarei maladii incipiente -tratament de corectie pt orice disfunctie inainte ca injurii ireversibile sa apara. 2. Ce se urmăreşte în şedinţele de dispensarizare la pacienţii cu proteze fixe? -controlul indicelui de placa bacteriana -monitorizarea igienei si a corectitudii folosirii mijloacelor auxiliare de igienizare -monitorizarea evolutiei lucrarii -rechemarea la o perioada bine stabilita pt lucrarile de amploare (de obicei 6 luni) -corectarea altor disfunctii ce ar putea interfera cu restaurarea CAPITOLUL 2 Intrebarea 1 Numiti 3 locuri unde se aplica HIR in cazul amprentarii campului protetic cu HIR . Raspuns: pag 44 – coloana 1 Materialul HIR se aduce la o consistenta omogena si se aplica in lingura, pe fata ocluzala ( in cantitate mica) si in fundul de sac ( pliul mucobucal). Dupa insertia corecta a lingurii I se spune pacientului sa relaxeze muschii bucali altfel materialul este fortat sa iasa din fundul de sac. Intrebarea 2 Care sunt dezavantajele in montarea modelelor in articulatoare nonajustabile ? Raspuns: pag 46 – coloana 1 - conduc la discrepante ocluzale a piesei protetice - consum de timp in etapa clinica in vederea corectarii intraorale a discrepantelor ocluzale ale pieselor protetice - dereglari neuromusculare in cazul necorectarii discrepantelor ocluzale ale protezei - contacte premature datorate distantei diferite la pacient si pe articulator , dintre chinga musculara si dintele protezat CAPITOLUL 3 Intrebarea 1 In ceea ce priveste rezistenta si prognosticul unei PPF, care este diferenta intre o punte care inlocuieste lipsa PM2-M1 si alta care inlocuieste PM1-PM2-M1 conform legii lui Ante ? Raspuns: pag 95 – prima coloana In unele situatii PPF din 4 unitati prezinta un risc acceptabil, atat timp cat nu exista resorbtie osoasa cauzata de boala parodontala. In lipsa PM2 – M1 dintii stalpi pentru o PPF, PM1 si M 2 , vor prezenta o suprafata radiculara aproximativ egala cu cea a dintilor lipsa. Daca ar lipsi PM1-PM2-M1 o PPF nu ar fi considerata cu risc acceptabil, deoarece suprafata dd stalpi potentiali este mai mica decat suma suprafetelor dd lipsa. Intrebare 2 Ce tip de protezare alegem in cazul unor spatii edentate multiple ? Raspuns: pag 99- prima coloana + img 3-30

Spatiile edentate multiple deseori sunt cel mai bine restaurate combinand PPF cu PPM. Deseori este mai util, unde este posibil, sa micsoram numarul spatiilor edentate in vederea unei protezari mobile prin protezare cu PPF. CAPITOLUL 5 Intrebarea 1 Care sunt partile principale ale gingiei ? Raspuns: pag 145 – coloana 2 1 Gingia libera ( marginala) – care se extinde din regiunea coronara spre insertia epiteliala cu dintele 2 Gingia fixa – de la nivelul insertiei epiteliale la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara 3 Papila interdentara- forma triunghiulara , umple spatiul dintre dintii adiacenti si consta dintr-o componenta bucala si una orala separata de o concavitate centrala. Intrebarea 2 Descrieti leziunea initiala a gingiei . Raspun: pag 148 – coloana 2 - Localizata la nivelul sulcusului gingival - se observa la apr 2-4 zile dupa acumulare de placa - vasele sangvine ale gingiei se dilata – apare vasculita - in sulcus se acumuleaza un exudat bogat in PMN - colagenul perivascular este distrus iar golul rezultat este umplut cu celule proteice si inflamatorii - aproape toata portiunea epiteliului coronar de la nivelul coroanei se modifica CAPITOLUL 6 Intrebarea 1 Care sunt criteriile de selctie a materialului de baza pentru restaurarea unui dinte, bont dentar ? Raspuns: pag 178 – coloana 2 Criteriile de selectie a materialului de baza pentru restaurarea unui dinte sau a unui bont dentar depind de: 1 Extinderea distructiei coronare 2 Planul de tratament 3 Preferintele clinicianului 4 Efectele ulterioare prepararii dintelui pentru piesa turnata asupra retentiei si rezistentei restauratiei Intrebarea 2 De care factori se tine cont in cazul unei alungiri coronare ? Raspuns: pag 191 1 2 3 4 5 6 7 8

Estetica Lungimea radacinii inlcuse in os Efectele asupra dintilor adiacenti Expunerea bifurcatiei la dintii laterali Mobilitatea dintilor Extinderea defectului dentar Locul perforatiei radacinii dupa tratamentul endodontic Grosimea tesutului moale

CAPITOLUL 7 Intrebarea 1 In prepararea fetei ocluzale, care sunt dimensiunile minime de slefuire ? Raspuns: pag 215 – img 7-11 Dimensiunile minime de slefuire a componentelor fetei ocluzale sunt:

1 Cuspidul Vestibular – 1.5 mm 2 Cuspidul Lingual – 1.00 mm 3 Creasta marginala si fosa – 1.00 mm Intrebarea 2 In ce cazuri este recomandat ca marginea preparatiei sa fie plasata subgingival ? Raspuns:pag 217 – coloana 2 1 Cand exista eroziune cervicala, carii extinse subgingival si nu sunt indicate alungiri de coroana 2 Suprafata contactului proximal se extinde spre gingival 3 Este necesara retentie si rezistenta suplimentara 4 Necesitatea ascunderii marginii unei coroane metalo-ceramice 5 Sesnsibilitatea radiculara 6 Cand este indicata modificarea conturului axial de ex pt retentia unei proteze mobilizabile CAPITOLUL 13 Intrebarea 1 Enumerati cativa factorii care produc rezorbtie osoasa in cazul protezarii spatiului edentat cu implant . Raspuns: pag 424- coloana 2 1 Marimea si forma inadecvata a implantului 2 Numarul sau pozitia inadecvata a implantului 3 Tesut osos de calitate inferioara sau insufucient 4 Instabilitatea initiala a implantului 5 Forte ocluzale excesive 6 Igiena orala inadecvata 7 Cauze sistemice ( diabet, fumat ) Intrebarea 2 Numiti cazurile cand sunt indicate protezele unidentare fixate pe un implant . Rapuns: pag 411- coloana 2 1 Cand exista spatii interdentare mari in care protezarea fixa este dificil de efectuat 2 In edentatie distala cand nu se recomanda protezarea fixa 3 Cand este necesara o reproducere cat mai apropiata a dintelui natural lipsa 4 Cand restul dentitiei este intacta CAPITOLUL 14 Intrebarea 1 Care este tehnica montarii firului de retractie in spatiul sulcular inainte de aprentarea bontului dentar? Raspuns: pag 435 – coloana 2 1 Izolarea bontului dentar cu rulouri de vata, aspirator si uscarea campului protetic cu jetul de aer 2 Se taie o lungime suficienta de fir incat sa incercuiasca dintele de aprentat. A nu se usca excesiv dintele pt a nu se obtine o sensibilitate dupa tratament 3 Se introduce firul in solutie astringenta si se exprima excesul de lichid cu ajutorul unei comprese sterile . Firul impregnat se poate introduce uscat in sulcus insa ar trebui mai intai inmuiat ………………………. In situ ……….. pt a preveni lipirea lui de epiteliul sulcular si ruperea lui la inalurarea firului. 4 Firul care nu este impletit se va rasuci strans ( twist tightly) pentru a putea fi montat mai usor 5 Se face o bucla in jurul dintelui si se preseaza usor in sulcus cu un instrument potrivit Intrebarea 2 La fabricarea lingurii individuale ce materiale se interpun intre modelul si materialul care va constitui lingura si de ce ? Raspuns: pag 446- fig 14-18

1

2

Folii de ceara calibrata – un strat sau doua straturi – grosime aproximativ 2-3 mm pastreaza un spatiu uniform dintre camp protetic si lingura destinat pentru materialul de amprentare. In ceara se se creaza deasemenea loc pentru viitoarele stopuri ale lingurii , plasate in aranjament tripodic pe cuspizii nefunctionali care nu vor fi preparati – stabilitatea lingurii pe camp protetic Folie subtire de aluminiu – deasupra foliei de ceara calibrata- previne contaminarea materialului portamprentei cu ceara care se poate topi in timpul polimerizarii datorita reactiei exotermice

CAPITOLUL 15 Intrebarea 1 Din ce material sunt fabricate coroanele provizorii si pe ce dinti sunt indicate ? Raspuns: pag 474 – fig 15-16 1 Policarbonat – pentru dd anteriori 2 Acetat de celuloza – dd anteriori 3 Folie de aluminiu – dd posteriori 4 Aluminiu ( froma anatomica) – dd posteriori 5 Staniu-argint (forma anatomica)- dd posteriori 6 Nichel-crom – forme si marimi diferite inclusiv pentru dentitia primara Intrebarea 2 Care sunt….. remediile ….utilizate pentru o indepartare mai usoara a protezei provizorii din acrilat proaspat preparate , de pe dintele de protezat si care este scopul indepartarii ei ? Raspuns: pag 490 1 Vaselina- se unge cavitatea/bontul dentar precum si tesutul gingival adiacent 2 Se introduce un fir necerat in cavitatea preparata ( ex: inlay) care va forma ,, un maner,, de care se va tractiona si se va scoate proteza din cavitate 3 Pentru a evita supraincalzirea tesutului dur dentar in urma polimerizarii acrilatului si prin urmare evitarea daunarii sanatatii pulpei 4 Proteza indepartata urmeaza sa faca priza finala a acrilatului, sa fie prelucrata marginal, slefuita usor CAPITOLUL 16 Intrebarea 1 De ce este importanta pentru tehnician o preparare corecta a marginii bontului dentar de catre clinician ? Raspuns: pag 512- coloana 1 Design-ul si geometria preparatiei marginale trebuie sa corespunda cu tipul protezei solicitate de clinician. Marginea sa fie usor decelabila deaceea amprenta trebuie sa fie foarte exacta, sa redea cele mai mici detalii. Intrebarea 2 Prin ce metode moderne se detecteaza culoarea unui dinte ? Raspuns: pag 522 1 Colorimetre 2 Spectrofotometre 3 Sisteme cu camera digitala CAPITOLUL 17 Intrebarea 1 Cum se prepara gipsul clasa IV cu ajutorul vacuum malaxorului pentru a fi turnat in amprenta ? Raspuns: pag 539- fig 17-14 1 Bolul in care se va prepara gipsul se va clati si se va indeparta bine excesul de apa din el

2

Se adauga mai intai in bol apa distilata masurata, apoi pudra din gips care a fost cantarita sau se utilizeaza masuri . Raportul gips/apa este conform recomandarilor producatorului 3 Se spatuleaza cu mana timp de apr 60 sec pana este incorporata toata pudra in apa 4 Se spatuleaza timp de 20-30 sec cu vacuum malaxor dupa care este oprit treptat 5 Turnarea amprentei Intrebarea 2 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model ? Raspuns: pag 526 1 Sa reproduca suprafata dentara preparata si nepreparata 2 Suprafata nepreparata imediat adiacenta preparatiei sa nu prezinte goluri (defecte) 3 Toate suprafetele dentare implicate in ghidajul anterior , si cele ocluzale ale dintilor nepreparati trebuie sa permita o articulare corecta si precisa cu modelul antagonist 4 Sa fie reproduse tesuturile moi , spatiile edentate si … residual ridge contour CAPITOLUL 18 Intrebarea 1 Ce masuri se iau de catre tehnician referitor la marginile unei preparatii dupa ce s-a turnat modelul ? Raspuns: pag 558- coloana 2 - marginea preparatiei se marcheaza cu un creion - culoarea creionului trebuie sa fie in contrast cu culoarea viitoarei machete - nu se recomanda utilizarea unui creion obisnuit deoarece poate abraza bontul - marginile marcate cu creionul pofi acoperite cu o rasina din cianoacrilat de o vascozitate mica si apoi uscata cu jet de aer, aceasta adauga in grosime nu mai mult decat un micrometru ceea ce nu va afecta viitoarea proteza. Excesul de rasina se poate indeparta cu putina acetona. Pentru evitarea nepotrivirea restauratiei finale nu se utilizeaza rasina cu vascozitate mare. Intrebarea 2 In etapa constituirii unei machete a viitoarei coroane dentare cum se va stabili inaltimea si pozitia cuspuzilor pentru dintii laterali ? Raspuns: pag 574- coloana 2 1 Pozitia si inaltimea cuspizilor se detarmina cu ajutorul unor conuri de ceara care pot usor modificate . Se va adauga cate un con pentru fiecare cuspid si se va marca fosa centrala a dintelui antagonist. 2 Cuspidul functional sa ocluda dealungul centrului bucolingual al dintelui antagonsit. Conurile nu vor ajunge insa in contact cu dintele opus 3 Se determina locul de articulare pe linia mesiodistala care va fi de tip cuspid-creasta marginala sau cuspid-fosa 4 Conurile sa respecte directia curbei lui Spee si a curbei lui WilsoN CAPITOLUL 19 Intrebarea 1 Cum se clasifica aliajele utilizate pentru componenta metalica a protezelor si care sunt ele ? Raspuns: pag 606 1 Aliaje din metale inalt-nobile ( high-noble): Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd 2 Aliaje din metale nobile : Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga, 3 Aliaje predominant metalice: Ni-Cr, Beriliu, Nickel, Co-Cr, Titan, Intrebarea 2 Numiti 2 avantaje si 2 dezavantaje a aliajelor din Titan utilizate in protetica dentara . Raspuns: pag 609 Av: biocompatibilitate excelenta, rezistenta la coroziune Dezav: tepmeratura inalta de topire ( 1668 gr Celsius), Tendinta de a se oxida si de a reactiona cu alte

materiale deaceea se va topi in aparate speciale in vacuum cu Argon CAPITOLUL 20 Intrebarea 1 Care sunt consecintele ingustarii bucolinguale cu 30 % a unei punti ? Raspuns: pag 632 1 Se reduc fortele ocluzale si cele care actioneaza asupra dintilor stalpi 2 Nu se reduc fortele provocate de parafunctii precum bruxismul si interpunerea accidentala a obiectelor dure 3 Pot sa nu ofere suport adecvat pentru muschii obrazului Intrebarea 2 Enumerati tipurile de punti in functie de contactul cu tesuturile . Raspuns: pag 626 1 Igienice ( fara contact mucosal) 2 In forma de sa 3 Punctiforme ( conica) 4 Tangentiale 5 Ovalate CAPITOLUL 21 Intrebarea 1 Ce reprezinta lacaul pentru pinten si unde se plaseaza, cum se evita fracturarea PPM ? Raspuns: pag 654 Reprezinta o cavitate preparata in dinte sau creata in proteza fixa unde urmeaza sa se fixeze pintenul unei proteze mobile. Se poate localiza pe fata ocluzala, incizala, linguala sau pe cingulum. Tesutul dentar trebuie sa fie sanatos. Jonctiunea dintre portiunea interna a lacasului si cu planul proximal trebuie sa fie rotunjita pentru a reduce stresul asupra protezei scheletate si sansa de a se fractura la interfata conectorului minor cu pintenul ocluzal. Intrebarea 2 Ce este un pinten ocluzal si ce forma trebuie sa aiba ? Raspuns: pag 654 Reprezinta o extensie rigida a protezei partiale mobile care face contact cu fata ocluzala a dintelui sau a unei PPF. Trebuie sa aiba o forma de lingura pentru a reduce fortele directionate spre lateral, sa se fixeze bine in lacasul preparat si sa ofere stabilitate. Sa fie evitata fracturarea lui prin modelarea adecvata a suprafetei interioare a lacasului la intalnirea cu planul proximal. CAPITOLUL 22 Intrebarea 1 De ce nu pot fi utilizate gipsurile simple pentru modelul unei piese metalo-ceramice ? Raspuns:pag 691 Gipsul este instabil la temperaturi foarte inalte si poate avea loc o contaminare a aliajului cu sulfide Intrebarea 2 Care sunt cauzele aparitiei nodulilor multipli pe suprafata componentei metalice a une proteze ? Raspuns: pag 702 1 Vacuum insuficient in timpul turnarii aliajului 2 Tehnica de pensulare inadecvata 3 Deficit de surfactant CAPITOLUL 23 Intrebarea 1 Enumerati 10 reguli care trebuiesc respectate in alegerea culorii .

Raspuns: pag 723 1 Peretii cabinetului dentar sa fie de culoare gri sau pastel 2 Culorea aprinsa a hainelor pacientului acoperita , rujul de buze va fi indepartat 3 Dintii dupa care s eva alege culoarea sa fie curati, petele existente indepartate prin metode profilactice 4 Alegerea culorii s eface la inceputul visitei pacinetului, cand dintii nu sunt uscati dupa procedurile clinice 5 Dintii pacientului la nivelul ochiului clinicanului la distanta de apr 25 cm 6 Clinicianul sa priveasca culoarea gri pentru a odihni ochiul imediat inainte de a compara mostra cu dintele natural 7 Suprafata dintelui sa fie umeda 8 Mostra se plaseaza la nivelul dintelui 9 Culoarea este stabilita analizand mostra sub diferite surse de lumina 10 Se confirma la inca o vizita sau 2 in plus , si daca este posibil sa fie confirmata de alte persoane din echipa medicala Intrebarea 2 Din cate parti este compusa o mostra din cheia de culori ? Raspuns: pag 718 1 Culoare pentru opac 2 Pt colet 3 De baza ( pt corpul dintelui ) 4 Pt suprafata incizala CAPITOLUL 25 Intrebarea 1 Care sunt metodele utilizate pentru a imbunatati rezistenta unei proteze total ceramice ? Raspuns: pag 775 1 Ramforsarea cristalina 2 Consolidarea chimica 3 Transformarea prin inducere de stres ( stress-induced transformation ) Intrebarea 2 Prin ce caracteristici se apropia o piesa protetica total ceramica de naturaletea unui dinte ? Raspuns: pag 774 1 Culoare 2 Textura de suprafata 3 Translucenta - ! CAPITOLUL 26 Intrebarea 1 Care sunt 5 avantaje ale unei proteze fixe agregate cu rasini ? Raspuns: pag 812 1 Indepartare minima a tesutului dur dentar 2 Risc minim pentru trauma pulpei dentare 3 Anestezia locala nu este obligatorie 4 Preparatii supragingivale 5 Aprentarea usoara Intrebarea 2 Care este scopul principal al protezelor partiale agregate cu rasini ? Raspuns: pag 805 Inlocuirea dintilor lipsa si conservarea maxima de tesut dur dentar al dintilor stalpi.

CAPITOLUL 27 Intrebarea 1 Care sunt criteriile dupa care se imaprt protezele din material compozit ramforsat cu fibre ? Raspuns: pag 832 1 Tipul de fibre 2 Orienatarea fibrelor 3 Imregnarea fibrelor in laborator de catre tehnician sau in cabinet de catre dentist Intrebarea 2 Din ce materiale sunt fabricate fibrele pentru ramforsarea protezelor din rasina compozita si cum se clasifica dupa modul de orientare ? Raspuns: pag 832 Cele mai utilizate fibre pentru ramforsarea rasinilor compozite sunt cele din sticla, polietilen si carbon. Orientarea fibrelor intro piese protetica poate sa fie unidirectionala( fibrele sunt paralele), impletite, tesute. CAPITOLUL 28 Intrebarea 1 Numiti tipurile de conectori . Raspuns: pag 847 1 Conectori rigizi :  In forma de bucla  Sudati  Turnati 2 Nonrigizi Intrebarea 2 Cand sunt utilizati conectorii in forma de bucla si din ce constau ? Raspuns: pag 847 Conectorii in forma de bucla sunt utilizati foarte rar si anume in cazurile cand exista o diastema existenta trebuie mentiunta dupa protezarea fixa. Ei constau dintro bucla pe fata linguala aprotezei care uneste componentele unei punti sau a unor elemente de retentie adiacente. CAPITOLUL 29 Intrebarea 1 Care este marimea spatiului necesar pentru ciment la fixarea unei proteze dentare ? Raspuns: pag 871 25- 35 micromicroni, grosimea cimentului sa fie uniforma Intrebarea 2 O adaptare buna in zona marginala interna a unei ptoteze fixe este obligatorie deoarece … Raspuns: pag 870 Defectele in aceasta zona pot educe in mod semnificativ longevitatea restauratiei. Pentru a minimiza dizolvarea agentului de cimentare a protezei, se va lasa o banda cu o latime de 1 mm a piesei metalice care sa fie adaptata foarte aproape de suprafata dentara incat sa se acumuleze in acest loc o cantitate cat mai mica de ciment. CAPITOLUL 30 Intrebarea 1 Ce se observa la evaluarea unei piese protetice in cavitatea orala inainte de glazurare ? Raspuns: pag 905

1 Contactele proximale 2 Integritatea marginala 3 Stabilitatea 4 Ocluzia Intrebarea 2 Cand cum se mimeaza o expunere de dentina pe suprafata incizala a unei piese protetice ? Raspuns: pag 905 Este deobicei vizibila la incisivii mandibulari ai pacientilor in varsta si este produsa de abrazarea smaltului dentar. Marginea incizala se va ,,toci,, prin utilizarea colorantilor , orange si maro, pentru a reproduce jonctiunea smalt-dentina. CAPITOLUL 31 Intrebarea 1 Ce se poate intreprinde la o cimentare a unei proteze provizorii cu scopul de a fi indepartata mai usor ? Raspuns:pag 909 Cimentul utilizat de exemplu ZOE se poate amesteca cu o cantitate mica de petrolatum sau vaselina si se aplica doar la nivelul marginilor restauratiei pentru a le sigila si totodata a usura indepartarea protezei. Intrebarea 2 Ce pasi trebuie efectuati inainte de a incepe mixarea cimentului pentru fixarea unei proteze dentare ? Raspuns: pag 917 Obligatoriu se va efectua izolarea , curatearea si uscarea dintelui de protezat. De evitat o uscare excesiva care poate duce la sensibilitate dentara postoperativa CAPITOLUL 32 Intrebarea 1 Care sunt urgentele pentru care se prezinta pacientul la cabinet dupa fixarea unei lucrari ? Raspuns: pag 935 1 Durerea 2 Pierderea dsipozitivului de retentie de pe dintele stalp 3 Fracturarea conectorului 4 Fracturarea fatetei ceramice Intrebarea 2 Cat de frecvent trebuie sa se prezinte la cabinet un pacient si ce se urmareste la examenun clinic ? Raspuns: pag 929 Pacientul trebuie sa se prezinte la dentist cel putin o data la 6 luni. Daca nu se respecta acest program pacientul poate sa prezinte un risc de a dezvolta carii secundare si boala parodontala. Pacientii cu proteze dentara extinse sau cu boli parodontala vor vizita dentistul mai frecvent. La un examen clinic se va evalua cu o deosebita atentie sanatatea tesuturilor moi pentru a descoperi de exemplu semne timpurii in caz de cancer.

Capitolul 3 1 Care sunt partile componente ale unei punti dentare? ( notite curs) Corp de punte, elemente de agregare, conectori. 2 Care sunt consecintele pierderii precoce a molarului de 6 ani neprotezate? (pag 89) Supraocluzie de opozanti, inchiderea spatiului, pierderea contactelor proximale. Capitolul 5 1 Care sunt zonele gingiei? (pag 145) Marginea libera a gingiei, gingia atasata, papila interdentara. 2 Definiti fibrele Sharpey si enumerati principalele tipuri. (pag 146) Fibrele Sharpey sunt fibre conjunctive ce apartin desmodontiului si fac legatura intre radacina dintelui si osul alveolar avand rol de mentinere-sustinere al dintilor si amortizeaza presiunile masticatorii. Pot fi: fibre transeptale, orizontale, oblice , apicale si fibrele crestei alveolare. Capitolul 6 1 Enumerati cazurile in care se contraindica o echilibrare ocluzala definitive. (pag 197) a Bruxism ce nu poate fi controlat. b Un plan de tratament ce prevede extractia mai multor dinti. c Anomalii maxilo-faciale complexe. d Cuspizi palatinali maxilari in contact cu cuspizii vestibulari . e Ocluzie deschisa frontala. f Abraziune excesiva. g Inaintea unui tratament ortodontic sau ortognat. h Pacienti cu afectiune acuta ATM. i Pacienti cu deschiderea gurii limitata si acces dificil. 2 Cum poate fi efectuata o alungire coronara? (pag 190) Chirurgical : Gingivoplastie si gingivoalveoloplastie Ortodontic: Extruzie ortodontica. Combinat: Ortodontic +Chirurgical. Capitolul 7 1 Enumerati cateva avantaje ale pragului supragingival. (pag 217) a Facilitate in timpul prepararii. b Nu retentioneaza atat de multa placa. c Pot fi usor inspectate la controlul periodic. 2 Cum poate fi conservata structura dintilor prin aderenta? (pag 214) a Utilizarea unei coronae cu acoperire partiala decat cu acoperire totala. b Prepararea dintilor cu un minim unghi de convergență (conic) intre pereții axiali c Prepararea suprafeței ocluzale anatomic pentru a da o uniforma grosime restaurarii. d Prepararea suprafețelor axiale cat mai conservativ, dacă este necesar, dintii ar trebui sa fie repozitionati ortodontic. e Selectarea unei limite care ar respecta principiul conservativ, dar sa fie si compatibil cu celelalte principii de pregatire a dintelui. f Evitarea extensiva apicala inutilă a prepararatiei. Capitolul 13 1 Care sunt indicatiile pentru un implant la un pacient cu edentatie partial? (pag 381)

a Pacienti a caror dinti sau pacienti care prezinta proteza partiala mobila ce nu se abrazeaza. b Nevoia unei proteze dentare fixe cu durata lunga la un prognostic discutabil, suspect. c Un numar si o localizare nefavorabila a unor potentiale bonturi dentare naturale. d Un singur dinte pierdut si necesitatea prepararii limitate a dintilor restanti. 2 Care sunt contraindicatiile plasarii unui implant dentar? (pag 383) a Pacienti cu boala acuta. b Pacienti cu boala in faza terminala. c Graviditate. d Boala metabolica necontrolabila. e Iradiere tumoricida la locul implantarii. f Asteptari nerealiste de la pacient. g Motivatia pacientului necorespunzatoare. h Lipsa experientei operatorului. Capitolul 14 1 Enumerati cateva substante antisialoreice utilizate in vederea controlului salivar in stomatologie (pag 434) Propantheline bromide Glycopyrolate Atropine sulfat Dicyclomine HCl. 2

Numiti cateva substante astringente care pot fi utilizate pentru largirea santului gingival (pag 435) Clorura de Al Sulfat Fe Sulfat dublu de K si Al Epinefrina racemica 8% Capitolul 15 1 Factorii ce trebuiesc luati in considerare la o proteza provizorie optima si cerintele acestora (467) Biologic: protejarea pulpei, mentinerea sanatatii parodontale, asigurarea compatibilitatii ocluzale, mentinerea pozitiei dintilor, protejarea impotriva fracturilor. Mecanic: rezistenta la sarcinile oluzale, rezistenta la fortele de indepartare, mentinerea unei alinieri ridicate intre bonturi. Estetic: usor conturabile, compatibilitatea culorii , translucenta, stabilitate coloristica. 2 Care sunt indicatiile pentru o restaurare provizorie metalica (pag 469) a O proteza dentara partiala fiza cu durata lunga localizata posterior. b Durata prelungita a tratamentului. c Incapacitatea pacientului de a evita fortele excesive de pe proteza. d Contractia muschilor masticatori peste medie. e Istoric de frecvente traumatisme. Capitolul 16 4 Enumeraţi obligaţiile medicului stomatolog faţă de tehnicianul dentar cu care colaborează pentru realizarea lucrărilor protetice fixe. (pag 509) -instructiuni scrise si semnate ase lucrarii ce urmeaza sa fie facute si materialelor ce vor fi utilizate -amprente, modele, inregistrari ale ocluziei cat mai precise -trasarea marginilor, limitelor ale zonelor de gravare sau foliere, designul viitoarei proteze -descrierea nuantei, fotografie, desen sau alte metode de transmitere a nuantelor -acord verbal sau scris pt ca laboratorul sa inceapa productia sau pentru eventualele modificari -sa pastreze copia instructiunilor scrise pt o perioada de timp

-sa respecte protocolul de control al infectiei 5 -

Enumeraţi informaţiile scrise care trebuie transmise în laborator, pentru realizarea unei proteze parţiale fixe. Descrierea generala a restaurarii Tipul de material ce va fi utilizat Schema ocluzala Forma conectorilor ce vor fi utilizati Tipul de contact al corpului de punte cu creasta Forma infrastructurii metalice pt metaloceramica Informatii despre nuante pt restaurarile estetice Designul protezelor scheletate Data urmatoarei programari ale pacientului si faza de laborator la care sa fie gata lucrarea

Capitolul 17 1 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le aiba un model. (pag 526) a Sa reproduca atat suprafetele dintilor preparati cat si ale celor nepreparati. b Lipsa de bule de aer sau goluri. c Suprefetele dintilor care efectueaza ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor nepreparati trebuie sa permita o articulatie precisa a unitatilor masticatorii opozante. d La o coroana definitiva este necesara reproducerea tuturor tesuturilor moi relevante incluzand atat spatiile edentate cat si conturul crestelor reziduale. 2 Enumerati patru sisteme de bonturi mobile. (pag 537) 1 Pindex 2 Di-Lok 3 DVA Model System 4 Zeiser Capitolul 18 1 Enumerati cateva metode de marire a spatiului de cimentare.(pag 557) a Cresterea temperaturii si accelerearea coeficientului de polimerizare a materialului de cimentare b Impregnarea cu un strat de ceara moale a modelului initial c Utilizarea Die Spacer-ului d Frezare electrochimica. 2 Clasificarea si indicatiile cerei conform ADA si ANSI (pag 560) Tip 1 Ceara de consistenta medie folosita in special la metodele de machetare directa Tip 2 Ceara de consistenta moale folosita in metoda indirecta. Capitolul 19 6 Descrieti clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe si compozitia procentuala in metale nobile. Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile s Inalt nobile>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur t Enumeraţi Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur) u Nenobile40% Pd Pt) -aliaje nobile -contin 25% metale nobile ( nu e obligatorie prezenta Au) -aliaje nenobile – contin 60% metale nobile( Au >40% Pd Pt) -aliaje nobile -contin 25% metale nobile ( nu e obligatorie prezenta Au) -aliaje nenobile – contin 60%); b. aliaje nobile cu continut scazut de aur (< 60%); c. aliaje pe bază de argint-paladiu; d. aliaje pe bază de paladiu cu sau fără cupru. Pagina 606 Capitolul 20

1

2 1 2 1 2

1

1 2 1

Cum se realizează igienizarea corpurilor de punte? Corpurile de punte necesită o atenție deosebită: pentru acuratețea igienizării se folosește un tip special de ață dentară, numită superfloss. De asemenea, se recomandă folosirea dușului bucal și a periu ței interdentare pentru spațiile dintre gingie și corpul de punte. Pagina 631 Din ce materiale putem realiza corpurile de punte? Metal, metalo-ceramică, rașini ramforsate, acrilat. Pagina 641 Capitolul 21 Evaluarea clinică a protezelor. Aceasta ar trebui să aibă o bună integritate marginală, contur axial corect și trebuie să fie stabilă, cu contacte ocluzale și proximale precise. Pagina 665 Mijloace de fixare a protezelor parțiale mobile realizate în laborator. Bare,capse,magneti. Pagina 669 Capitolul 22 Care este diametrul canalului de turnare? 2,5 mm pentru molari, 2 mm pentru premolari. Pagina 682 Care sunt cele mai frecvente cauze de eșec a piesei turnate? Rugozitatea piesei turnate, piesa incomplet turnată, supra- sau subdimensionarea piesei, microcavită ți, pori, defecte de turnare pozitive. Pagina 701 Capitolul 23 Câte variante ale liniei surâsului cunoști? Care sunt acestea? Există 3 variante ale liniei surâsului: -Linia surâsului înaltă întâlnită la 11% din subiecţi – sunt vizibili dinţii frontali şi 3-4 mm sau mai mult din gingie. -Linia surâsului medie întâlnită la 69% din subiecţi; vizibilitate de 75-100% din dinţii frontali maxilari superiori şi 1-2 mm de gingie. -Linia surâsului joasă întâlnită la 20% din subiecţi -vizibilitate mai mică de 75% din dinţii frontali maxilari superiori. Notițe curs 2. Care sunt atributele culorii în sistemul Munsell? Sunt 3 atribute ale culorii în acest sistem: nuanța(hue), saturatia(chroma) si strălucirea sau luminozitatea (value). Pagina 710 Capitolul 25 Care sunt defectele de fabricație ale coroanelor integral ceramice? Defecte de fabricație apar în timpul prelucrării și constau din goluri sau incluziuni(prezen ța particulelor) generate în timpul arderii, porozități și microfisuri. Pagina 775 De ce trebuie să ținem cont când recomandăm o restaurare integral ceramică? Estetică, rezistența la fractură și abrazivitatea. Capitolul 26 Care sunt avantajele protezelor dentare fixe din rășini adezive? -conservarea structurillor dure dentare -risc scăzut de traumă pulpară -nu necesită anestezie -preparație supragingivală -ușurința amprentării -restaurarea provizorie nu este absolut necesară -timp de lucru redus -costuri scăzute -relipirea posibilă. Pagina 812 2. Care sunt dezavantajele protezelor dentare fixe din rășini adezive? -scăderea longivității restaurării -sunt necesare modificări ale smalțului

1

2

1 2 1 2

1

1

   2

-împărțirea spațiului dificilă -dinții stâlpi trebuie să fie aliniați -estetica compromisă pe dinții posteriori. Pagina 812 Capitolul 27 Clasificarea materialelor compozite ramforsate. Se clasifică în funcție de: -tipul de fibre, -orientarea fibrelor -cine face impregnarea fibrelor(medic/tehnician dentar/producător). Cele mai frecvent utilizate fibrele în aplicații dentare sunt de sticlă, polietilenă și carbon. Pagina 832 Care sunt contraindicatiile protezelor dentare fixe parțiale din compozite ramforsate? -incapacitatea de a menține controlul fluidelor -pacient cu obiceiuri nesănătoase -pacient consumator de alcool -edentație de lungime mare. Pagina 834 Capitolul 28 Tipuri de conectori pentru proteza dentară parțială fixă. Rigizi si nonrigizi. Pagina 844 Exemple de surse de căldură. Lampa de lipit, cuptor de lipit, laser. Pagina 856 Capitolul 29 Care sunt zonele care trebuie finisate la o piesa turnată? Marginile interne si externe, suprafața internă, canalul de turnare, contactele proximale, suprafa ța ocluzală, pereții axiali. Pagina 870 Instrumente pentru finisarea și lustruirea lucrărilor protetice. Discuri abrazive, benzi abrazive, gume de cauciuc, pietre Arkansas, perii, gume, discuri de lustruit, paste abrazive, etc. Pagina 878 Capitolul 30 Care sunt etapele verificării şi adaptării lucrarii protetice în cavitatea bucală? - Verificarea şi adaptarea la nivelul punctelor de contact cu dinţii vecini - Verificarea şi adaptarea la nivel marginal - Verificarea stabilităţii puntii - Verificarea şi adaptarea ocluzală - Caracterizare și glazurare. Pagina 888 2. Ce este spațiul negativ?

Spațiul negativ este spațiul dintre ambrazurile dintre incisivii mandibulari și incisivii maxilari. Capitolul 31 Tipuri de cimentare. Cimentarea poate fi de mai multe feluri : Cimentare provizorie Cimentare definitivă tradiţională Colare (lipire). Pagina 909 Clasificarea cimenturilor. -Cimentul fosfat de zinc -Cimentul policarboxilat -Cimentul glas-ionomer -Cimentul glas-ionomer modificat cu răşină -Cimentul compomer -Cimentul compozit. Pagina 917

1

Capitolul 32 Care sunt motivele programărilor de urgență? -durerea -pierderea retenției dinților stâlpi -fracturarea conectorilor -fracturarea fațetelor de porțelan. Pagina 935 2. Care sunt cauzele cariei radiculare? Xerostomia, statutul economic al pacientului, dieta, igiena orală, apartenența etnică.

Pagina 932

Cap. 1  Importanta examenului radiologic (Rosenstiel) Ofera informatii despre: -particularitatile de structura a oaselor maxilare -aspetul trabeculelor osoase in zona breselor edentate -implantarea dd. stalpi -directia radacinilor -prezenta resturilor radiculare -dd inclusi si chisturile reziduale in tesutul osos corespunzator breselor edentate -pe ortopantomograma-prezenta dd supranumerari/inclusi, topografia proceselor carioase, rapoartele apexurilor cu formatiunile cavitare sau nervoase etc -filme mici endoorale-dispozitia spatiului periodontal, halistereza marginala, rezorbtie radiculara -documente medco-legale  Ce modificari pot aparea in urma largirii spatiului periodontal? (Rosenstiel) Largirea spatiului periodontal trebuie corelata cu evetualele contacte premature, interferente si/sau prezenta traumelor ocluzale Cap. 2  Care este importanta stopurilor ocluzale?(Rosenstiel) -cuspizii de sprijin asigura stabilitatea ocluziei si a dimensiunii verticale -stabilirea IM, contactele d-d in nr cel mai mare -IM cea mai stabila pozitie functionala a ADM si incheie fiecare ciclu masticator -in IM forta masticatorie este maxima -importante in functionalitatea ADM respectiv triturarea si deglutitia alimentelor -distribuirea egala a fortelor masticatorii  Ce inregistrari utilizeza un articulator total adaptabil? (curs) -arcul facial, RC,propulsia, lateralitatea, distanta intecondiliana Cap 3 



De ce depinde stabilitatea dintilor pe arcada? (curs) -fortele transmise la nivelul contactelor ocluzale si proximale -suport parodontal -fortele exercitate de partile moi Cum se ia decizia de extractie a unui dinte? (Rosenstiel) -se tine cont de gradul de distructie coronara -sanatatea tesutului parodontal si modificar de pozitie -gradul de mobilitate -viitoarea proteza ce va inlocui bresa edentata -consecintele edentatiei

-status medical, psiho-social, economic Cap 5 



Contraindicatiile rezectiei radiculare (Rosenstiel) -existenta afectiunilor generale ce implica riscuri operatorii( afectiuni cardiace, leucemii acute etc) -vecinatatea imediata a unor elemente anatomice (sinus maxilar, orificiu mentonier, canal dentar inferior) Tratamentul pardontal in cadrul tratamentului preprotetic (Rosenstiel) -eliminarea factorilor de iritatie parodontala -interventii chirurgicale (chiuretaj subgingival, gingivectomie, gingivo-alveolo-plastie) -imobilizarea dintilor eventual prin colaj cu rasini compozite -devitalizarea dd parodontotici -refacerea punctelor de contact interdentar prin microproteze, reconstituri coronare cu RC, tratament ortodontic

Cap 6 



Extruzia ortodontica accelerata-indicatii (Rosenstiel) -se refera in principal la resturile radiculare ale monoradicularilor care au o implantare osoasa suficienta dar ale caror tesuturi dendare se afla subgingival iar parodontiul lor superficial se inscrie in linia armonioasa a coletului clinic al celorlalti dinti. Se obtine prin tractiuni elastice aplicate asupra unui stift fixat in canalul radicular dupa sectionarea ligg circular Criteriile selectiei materialelor restaurative (Rosestiel) -gradul de distructie coronara -planul de tratament -preferintele pacientului -retentie/rezistenta -zona dentara

Cap 7 



Care sunt factorii care influenteaza retentia unei restauratii cimentate?(Rosenstiel) -conicitatea bontului -suprafata de cimentare -tipul preparatiei -grosimea cimentului -tipul cimentului -texura suprafetei Avantaje prag supragingival (curs) -usor de realizat -exactitate in toate fazele de lucru -conservarea tes dur dentare -protectie parodontala si igienizare facila -amprentarea usor de realizat -plasare in smalt dur evaluat mai usor la controalele periodice

Cap 13 

Elementele sistemului implantar (curs) -corpul implantar -surub de acoperre -extensie permucozala -stalpul implantar -DTI, DTD



Cap 14





Cap 15





Cap 16



 Cap 17



-cupa -implantul analog -surubul de fixare Criterii pentru alegerea stalpilor implantari (curs) -angulatia corpului implantar -adancimea santului gingival -estetica (vizibilitatea coleretei metalice ) -nevoia de dipozitiv antirotational -accesul pt igiena -nevoia de a realiza restaurtii demontabile Cum se face controlul fluidelor dentare? (curs) -cu rulouri, comprese, aspirator, svedopter, aspirator chirurgical -medicatie antisialogoga-anticolinergice:atropina, diciclomina, clonidina -diga -fir de evictiune gingivala Proprietatile materialelor de amprenta elastice(curs) -capacitatea de umectare a materialelor -vascozitatea -rezistenta mecanica -deformarea permanenta -contractia de priza -stabilitatea dimensionala Rolul cimentarii provizorii (curs) -pentru a obisnui pacientul cu lucrare -pt evaluarea functionalitati, esteticii,retentiei, adaptarii marginale -pt a nu migra dd vecini Proprietatile materialelor provizorii (Rosenstiel) -manevrabilitate -biocompatibilitate -stabilitate dimensionala -usurinta de prelucrare si finisare -rezistenta buna la fractura si abraziune -proprietati estetica bune -acceptabil pt pacient -usor de adaugat si/sau reparat -compatibil chimic cu cimenturile provizorii Care sunt cele mai frecvente erori ale tehnicianului?(curs) -adaptare ocluzala -suprconturare cervicala -forma deficitara a substructurii metalice Imporanta dezinfectiei materialelor de amprenta?(Rosenstiel) -controlul infectiilor in cabinetul dentar/tehnicianului Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile (Rosenstiel) -posibilitatea dezinserarii bonturilor din ansablul modelului, tehnicianul are acces facil pt



Cap 18





Cap 19

 

Cap 20





Cap 21



modelarea fetelor proximale -vizibilitate optima, confort sporit Utilizarea gipsului clasa a IIIa in stomatologie (curs) -la soclu -modele functionale pt pacienti ce urmeaza sa primeasca lucrari provizorii acrilice-pt a nu se rupe proteza la demulare -la modelele de studiu in ortodontie Caracteristicile materialelor pentru machete (Rosenstiel) -sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate -dupa priza prelucrare prin frezare (RAS)/sculptare(ceara) -tolerate fizico-chimic (metoda directa) -sa arda fara reziduuri -s nu se contracte/ sa nu se dilate C are sunt cele mai indicate materiale pt machetare si de ce? (Rosenstiel) -RDC deoarece au coeficient de contractie mic, timp de lucru mare, timp de priza mic, dupa priza adaptarea se face prin prelucrare, eliminata din tipar prin ardere la 650-700 ° C fara a fisura tiparul Cum se face analiza ocluzala a restauratiilor metalo-ceramice? (Rosenstiel) -se identifica stopurile ocluzale ce trebuie sa fie plasate la distanta de cel putin 1,5 mm de interfata metal-ceramica pt a nu duce la fracturarea componentei fizionomice Proprietatile mecanice ale aliajelor (Rosenstiel) -cele mai importante sunt duritatea si modulul de elasticitate -cu cat modulul de elasticitate este mai mare cu atat componenta metalica poate fi confectionata mai subtire -duritatea aliajului determina posibilitate corectarii rapoartelor ocluzale, finisarea marginilor si ablatia lucrarii Clasificarea corpurilor de punte dupa forma(curs) -masiv (metalic, ceramic,acrilic, rasini compozite armate) -caseta cu fateta -semicaseta cu fateta -cupa cu material fizionomic -semi-cupa cu material fizionomic -bara cu bonturi si coroane fizionomice -metalo-ceramic Pregatirea preprotetica a osului crestei edentate (Rosenstiel) -indepartarea dd, resturilor radiculare, granuloamelor reziduale cu incluzie osoasa la nivelul crestei edentate -regularizare creasta -creare de spatiu protetic vertical pt corpul de punte -refacrea reliefului osos cu ajutorul hidroxiapatitei, os liofilizat -repozitionare canal mandibular, lift sinus (pt implante) Ce tipuri de sisteme speciale cunosteti?(Rosenstiel) -capse, magneti, balama, telescoape

Cap 22



Tipuri de balamale( Rosenstiel) -ANCORVIS=balamale +culisa -STRINI=lipide de conectorul secundar cu rol de ruptori de presiune -KORTE=matrice sub forma de „U” -STERN=balama+culisa



Caracteristicile maselor de ambalat (Rosenstiel) -rezistatenta la socul termo-mecanic -instabilitate volumetrica pt a facilita fenomenul de contractie 1,2-1,4% pt aliaje nobile -gradul de porozitate pt evacuarea gazelor Cu ce se face sablarea lucrarilor -jet de particule -cuart (oxid de siliciu) pt nenobile -PMA pt nobile



Cap 23



 Cap 25





Cap 26

 

Cap 27





Caracteristicile dentitiei pt dntii feminini (curs) -forma arcadei rotunjita -marginile incizale rotunjite -incisivii laterali incaleca usor incisivii centrali -incisivii laterali si caninii mici -caninii ascutiti Etapele analizei estetiec in protetica fixa(curs) -analiza faciala, dentara, gingivala, labiala, dento-gingivo-labiala (a zambetului) Procedee de obtinere a glazurarii ceramicii (Rosenstiel) -prin aplicare masa pt glazurare (strat filiform) -autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand coroane mixte cu un grad mare de fizionomie, biocompatibilitate si rezistenta mecanica Dezavantajele ceramicii presate (curs) -distributia culorii greu de obtinut -amprenta optica de multe ori nu este cea mai buna -pret mare de cost -aparatura scumpa Cu ce se face gravarea acida a coroanelor ceramice?(curs) -cu acid fluorhidric Cand se realizeaza adaptarea componentei fizionomice? (curs) -dupa ce se face cimentarea altfel componenta fizionomica risca sa se fractureze Clasificarea FRC( fiber reinforced composite)(Rosenstiel) -in functie de tipul de fibra de sticla -orientarea fibrelor -impregnarea fibrelor a fost realizata de producator, dentist sau tehnician Indicatii benzi fibra de sticla ramforsata cu rasini (Rosenstiel) -imobilizari -ramforsari restaurari -punti -pivoti anatomici

-ramforsare provizorie -retainer ortodontic -space mentainer ortodontic -ramforsare fatetari Cap 28 

Cand se folosesc loop conectorii? (Rosenstiel) -cand se doreste pastrarea unei diasteme in cursul planului de  Avantajele sudarii laser (laser welding) (Rosenstiel) -creste rezistenta -scade coroziunea -ideala pt componentele din titan

tratament fix

Cap 29  

Cum se verifica suprafata ocluzala a machetelor? (Rosenstiel) -pe modelul de lucru cu hartie de articulatie in raport cu antagonistii, daca ocluzia nu este buna macheta va fi readaptata Cu ce se realizeaza finisarea componentei metalice? (Rosenstiel) -cu oxid de aluminiu prin sablare iar lustruirea cu gume si pufuri spaciale pt metal

Cap 30 



Cum se realizeaza verificarea punctelor de contact interdentare? (curs) -cu ata interdentara, daca intra cu dificultate=> tensiune, daca intra cu usurinta=> acumulare alimente -se utilizeaza marker pe lucrarea, unde se sterge markerul mai trebuie slefuit Cum se verifica stabilitatea lucrarii? (curs) -nu trebuie sa basculeze -se ia amprenta, unde amprenta este perforata=> punt de basculare -taierea lucrarii, refixarea ei cu ceara , se trimite la tehnician care o va lipi in noua pozitie stabilita

Cap 31 



Dezavantajele cimenturilor FOZ (curs) -sensibilitate potential pulpara -solubilitate orala ridicata -sigilare deficitara -nu elibereaza fluor Avantajele CIMR (curs) -rapid de folosit, usor de folosit si preparat -adeziune chimica ridicata -solubilitate orala redusa -eliberare fluor

Cap 32  

La cat timp se face in mod normal dispensarizarea pacientului? (Rosenstiel) -la 6 luni Care este cea mai frecventa cauza a esuarii tratamentelor protetice?(Rosenstiel) -aparitia cariilor, identificarea lor fiind dificila la restaurarile ce acopera intreaga coroana dentara -plasarea pragului subgingival duce frecvent la parodontite

Saabna bahaa Gr-18 seria 2

capitol 1 1)care sunt sigmentele anatomice examinate in etapa examinare extra orale? Atm,muschii masticator si buzele. Paj 9. 2)care sunt metode de testare ale vitalitate a dintilor? Percutie,teste termice,teste electrice. Paj 20. Capitol 2 1)care este compozita si caractersticele hidroclozilor ereversibile? -Au in compozitia lor minerale ,sodium -sunt hidrosulubile reactiuneaza cu sulfat de calciu si produc calci alginate insolubil. –caracteristicele dup ace reactionat compnente chimice se formeaza un gel,clincianul contruleaza tempratura apei si ritmul mixare in boli de caucic si trebuie turnt imediat.paj 43. 2)desrieti tehnica de aplicare la pacient a unei arc facial de transfer? -Se aplica materialul thermoplastic pe furculita arcului facial -se introduce furcultia in co a pacientului si se a,prenteaza cuspizii maxilari amprenta poate fi completata cu un material de compozitie fluida pentru o fidelitate si o rigidate sporita. Asmblam componentele arcului facial,le atasam de furculita si pozitionam tijele cu capetele rotunjite in conductele auditive externe (pt asigurarea sprijinului posterior)pt a stabilizafurculita pe arcada maxilara a pacientului,acesta este pus sa muste pe rulouri de vata. Paj 53. Capito 3 1)cand se ia decizie de extractive in invederea protezarii cu o punte fixa? Decizia de extractive unei dinte este partea tratamentului si se realizeaza dupa comparare avantajelor si dejavantage asociate cu retenta dintului respective,catodata este posibil se reto un dinte cu success folosind tehnice special sau complexe in alte situatie extractia unei dinte este tratament care allege pacientul impreuna cu doctor si dintele extras trebuie inlocuit cat mai repede. 2)in ce situatie este frecvent recomandata tratamentul cu punte dentare fixe? In carie multible si carii prezinti in dinti invicinat si refacerea de estetica dentara si in anumite cazuri de parodonte marginale si se examineaza osul alveolar si mobilitatea dintului.paj 100. Capitol 5 1)avantajele de folosit atei(flossing)? Depinde de situatie in care se gaseste placa dentara pe subrafata dintilor parodontice-in situatie ca placa dentara intre doua dintii paodontice este mica atunci ata dentara poate patronde interproximal. –in situatie in care placa formata este ca un nivel mediu atunci ata dentara nu patrunde in toata suprafata proximala. Paj 151. 2)care sunt metode de imobilizare ale unei dinte parodontopatic? Restaurarea profizorie sau tehnici de imblizare cu rasina compozita trebuie comfectionate cu grija ca sa nu se adapte pe fetele pe care trebuie controlata placa la pacinti parodopatice si doctor decide daca dintele parodontopat trebuie pastrat sau nu.paj 153. Capitol 6 1)avantaje si dejavantaje glasinomerele? Avantaje – se aplica usor - are in compozita lui flor -si se adapteaza usor cu alte strucuri dezavantaje -rezistenta scazuta -si este sinsibil la umezitate 2)ciment glasinomer modificat ci rasini? Sunt indicate pt obturatie lezunilor carioase mici se floseste sistemul adeziv si se creaza o cavitate retentive atepica in care se aplica materiaului de obturatie este un material radipac si mai radiopac decat dentina sanatoasa si elibereaza flor. Paj 153. Capitol 7

1)dimensiunle recomandate pt coroa mc la un dinte lateral? Vestibular 0,3 mm metal +1,2 mm ceramic pe panta vestibulara a cuspidului vestibular,1.3-1.7 mm metal+ceramic. –palatinal 0,6 mm metal cuspidul lingual 1,3-1,7 mm metal in dreptul fosei 0,8-1-2 mm metal. Paj 244. 2)care este cantitate de tesuturi dure dentare indepartate prin preparare pt coroana metalica? -dimensuni cervical si ocluzal- 0.5 mm cervical 1,5 mm cusizi de cuspizi de sprijin -1mm cuspizi de ghigaj paj 214. Capitol 13 1)enumerate elemente sistemului implantar? A)corpul implantor b)sorub de acoperire c)sorub de fixare d)d.t.i e)d.t.d f)cape si implant analog. Paj400. 2)contraindicatie plasari implanturilor? -boli acute -boli terminale -sarcina -boli metabolice necontrulate paj 383. Capitol 14 1)silicon de condensare avantaje si dejavantaje? Avantaje-timp de prize scurt -elasticitate foarte buna -rezistenta la rubere -dezavantaje- stabilitate deminsunala scazuta paj 442 capitol 15 1)propritatile ediale materialului pentru restaurarlor temporale? -stabilitate demensiunale in timp -rezistenta la abraziune -biocombatabilitate(sa nu fie toxic) -estetica buna -usor de reparat 2) caracteristici unei coroanei depinde estetica iei? -contur,coloare,stlavucitate,textura paj503. Capitol 16 1)enumerate substanele pt dezinfectie ambrentelor? -dglotradihida 2% - 10 min pentru ambrente silicon de condensare .paj 510 capitol 17 1)system de bontur pindex mobil avantaje si dezavantaje si indicatie? Universal,calitate excelenta daca echipamentul este bine intertinut-avantaje,bontur mobilizabile -dezavantaje,echipament special necesar. Paj 537. 2)DL-LOK avantaje bontur mobilizabile? -sistem prin care gibsul turnat in ambrenta este sodirit de un soclu special –mai ieftena fecat pintex -dezavantaje-necesita atente la reasamblare -greu demontat in unele articulatoare. Paj 537. Capitol 18 1_DIE-SPACER enumerate etapele realizari unei machete de ceara pt unei dinte lateral? -suprafata interna -indepartam ceara care este in exces si evaluam -suprafata proximala -suprafata axiala -suprafata ocluzala

-finisarea marginala paj564 capitol 23 1)definti metamerizmul? -schimbarie unei colori unei obiect privit in lumine deferite. Paj716 2)care sunt metode a mascurare de coloare dintilor? -metoda clasica cu chie de colore -spectofotometrie -metoda moderna si exacta care poate da coloarea unei dinte pe diferite segmente a lui se rezulta un aspect esthetic a proteze. Paj725. Capitol 24 1)care sunt segmentele pe o proteza mc care se pune porolina-opaca? -incizal se pune o cantitate mai mica de porcilan pt effect de stralocire -corpul porciln unde nu ne interseaza atat de mult stralocitate si aces segment contin mai mult com metalica a protezei. Capitol 25 1)descriti sucint tehnica captek si aplicatie acestei? -pima placa formeaza un strat de au-pt-pd care este pregnant cu 97% cand e arsa si a 2- placa. –procesul se mai poate face prin electrodepuneri,prin depunerea de aur pe model de poliuntan ca sap care contine ag. Capitol 26 1)care sunt aplicatile practice ale aliazilor de lipire in afara soridalizare elemenelor component unei pungi dentare? -reparare defecte de turnare lipire post si precmica connecter regoze si a dizlipire. Paj 818 Capitol 29 1)ordinea de finisare unei coroanei? Zona 1-interna marginala zona2-suprafata interna zona 3-cuspizi zona 4-zona proximale de contact zona5-zona ocluzala zona 6-pereti axiale zona 7- zona externa paj870 2)zona interna marginala obiective finisare? -pentru minenalizare spiculilor -pt buna adabtare marginala cu dinte naural slefuit paj870 capito30 1)care este spatula negativ? -cand sursul se transforma in raz se formeaza un spatula intre dint maxilar si mondibular importanta apraziune incizale. Capitol 31 1)care sunt tipuri de agentilor de cimentare? Adeziv rasini -compozit rasini -glasinomer -reinforrst rasini ionomer -fosfat de zinc -polixaboxilat de zinc paj916 2)care sunt propritati ediale agentlor de cimentare? -biocompatabile

-testate in laborator -desponibile in mai multe color. Paj922 capitol 32 1)definite xerostomie si implicatilei iei in protezare? Xerostomie este reducere secretie salivare care poate fii cauzata de medicamnte sau de radiate unor trarament si este cauza principal de aparita carilor.paj932 2)care sunt migiloacele de curatare unei punti partale fixe? -ata dentara -periuta interdentara -tifoane -benzi -periaj bun. Cap.1 : 1 Descrieti statusul normal al gingiei in cadrul examenului intra-oral. Culoare roz, aspect punctat (coaja de portocala), atasata ferm de tesutul conjunctiv subiacent, marginea libera gingivala in muchie de cutit, si papilele interdentare cu varf ascutit umpland spatiul proximal interdentar sub punctul de contact. -Rosenstiel (ed.4) pag 12. 2

Numiti un instrument folosit in parodontometrie in cadrul examenului intra-oral si cat e adancimea normala la nivelul santului gingival. Sonda gradata. In medie este de 1.8mm.. se considera ca limita de adancime fiziologica este de 3mm –Notite de curs.

Cap.2: 1 Descrieti avntajul Articulatorului tip ARCON fata de cel NON-ARCON. panta condiliana solidara cu modelul maxilar, ceea ce inseamna ca unghiul relativ nu se schimba, oricare ar fi pozitia maxilarului.Aceasta duce la programarea unei pante condiliene egale cu cea reala, chiar daca inregistrarea de propulsie se face fara contacte d-d; -Notite de curs. 2

Cand se recomanda folosirea deprogramatorului anterior de ocluzie(jigul lucia)? La pacientii unde relatia centrica nu coincide cu intercuspidarea maxima si apare rezistenta(reflexa) la conducerea mandibulei in relatia centrica. –Rosenstiel(ed.4) pag56.

Cap.3: 1 Enumerati meterialele folosite la restaurarea unui dinte afectat(coroana). -total metalic. -metalo-ceramic. -rasini. -rasini ramforsate cu fibre. -total ceramic. –Rosenstiel(ed.4) pag83-86. 2

Indicatii pt proteza partiala mobilizabila. -unde suportul vertical asigurat de creasta adentata este necesar. -unde resistenta la miscariile laterale trebuie asigurata de dintii si tes. Moi din partea contralaterala. -piredere osoasa considerabila in zona anterioara vizibila si protezele fixe dentare nu asigura o estetica acceptabila. –Rosenstiel(ed.4) pag99.

Cap.5: 1

Definiti Periodontita. Este pierderea atasarii tesutului conjuctiv care transforma leziunea din gingivita in periodontita. –Rosenstiel(ed.4) pag150.

2

Gingivectomia. Este procedura de indepartare a gingiei hipertrofiata sau afectata.. consta in rezectia doar a gingiei kertatinizata. –Rosenstiel(ed.4) pag153.

Cap.6: 1 Care sunt avantajele utilizarii a amalgamului ca material de restaurare? -proprietati mecanice supariore. -sunt restaurari intermediare ca durata(pana la 1 an) -rezistnta crescuta fata de cimenturile ionomere de sticla. –Rosenstiel(ed.4) pag180. 2

Care sunt dezavantajele utilizarii a amalgamului ca material de restaurare? -preparare indelungata. -condensare. -coroziune. -nu adera chmic (preparare autoretentiva a cavitatii). –Rosenstiel(ed.4) pag180.

Cap.7: 1 Care sunt factorii care influenteaza retentia restauratiei protetice? -puterea fortelor de dislocare. -geometria preparatiei dentare. -materialele de cimentare si ce vor fi cimentate. -grosimea agentului de cimentare. -aspritatea suprafetei ce va fi restaurata. –Rosenstiel(ed.4) pag226. 2

Protejarea tesuturilor moi in timpul prepararitiilor dentare. Leziunile iatrogene la nivelul limbii si a buzelor poate fi prevenita cu indepartarea prudenta cu varful asperatorului de saliva sau cu oglinda dentara.. atentie sporita la protejarea limbii in timpul preparatiilor la nivelul suprafetelor linguale ai dintiilor mandibulari. -Rosenstiel(ed.4) pag210.

Cap.13: 1 Care sunt structurile anatomice maxilare la care trebuie sa tinem cont la aplicarea implatelor dentare? -gaura incisiva in zona anterioara maxilara. -podeaua cavitatii nazale deasemenea in zona anterioara maxilara( minim un 1.0mm de os pana in podea) -sinusul maxilar in zona laterala maxilara(1.0mm intre impant si podeaua sinusului). -Rosenstiel(ed.4) pag387. 2

Care sunt strucurile anatomice mandibulare la care trebuie sa tinem cont la aplicarea implantelor dentare? -nervul alveolar inferior in zona mandibulara anterioara.. trebuie lasata o distanta de cel putin 5.0 mm anterior de gaura mentala. -nervul alveolar inferior in zona mandibulara posterioara.. trebuie lasata o distanta de minim 2.0mm intre apexul implanului si peretele canalului mandibular. -Rosenstiel(ed.4) pag388.

Cap.14: 1 Enumerati substante astringente folosite la evictiunea gingivala. -clorura de alomuniu. -sulfatul feric.

-sulfatul dublu de potasiu si aluminiu. -epinefrina racemica 8%. –Notite de curs. 2

Dezavantajele utilizarii clorurei de aluminiu ca substanta astringent. -pierdere tisulara moderata. -distructie locala tisulara daca se folosesc concentratii mai mari de 10%. -gust extreme de neplacut. –Notite de curs. Cap.15: 1 Cand este contra idnicat folosirea ZOE ca material pt cimentarea lucrarii provizorie? -bonturi dentare vitale(iritant pulpar). -pre-planificare spre utilizarea rasinilor pt cimentarea lucrarii finale(eugenolul inhiba polimerizarea rasinii). –Notite de curs. 2

Enumerati 5 proprietati ideale pt un material de restaurare provizorie. -timp de lucru adecvat, modelare usoara. -biocompatibilitate: non toxic,non allergen, non exotermic. -stabilitate dimensionala in timpul prizei. -finisare si lustruire usoara. -fizionomia. –Rosenstiel(ed.4) pag477-478.

Cap.16: 1 Importanta prepararii marginala in relatia medic-tehnician. Marginea trebuie sa fie vizibila cu usurinta si accesibila pe mulajele prezentate tehnicianului. Dentistii trebuie sa inteleaga importanta designului marginal si a geometriei. marginea trebuie sa fie bine definite si ed grosime corespunzatoare ca tehnicianul sa nu supra contureze l amodelarea machete. –Rosenstiel(ed.4)pag 512. 2 Descrieti instructiunile de lucru cu privire la protezele fixe in relatia medic-tehnician. -descrierea generala a restaurarii. -tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate. -schema ocluzala ce va fi folosita pt modelare. -forma conectorilor. -forma corpului de punte,inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentate. -forma componentei metalicea coroanelor metalo-ceramice. -descriptorii cromatici pentru component fizionomica. -proiectul protezei partiale mobilizabile. Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data respective. –Notite de curs.

Cap.17: 1 Bonturile electrodepuse : avntaje si dezavantaje. -avntaj: rezistenta crescuta la abraziune fata de gips. -dezavantaje: pot aparea distorsiuni, durata lunga, greu de obtinut la amprente siliconice,necesita gips cls IV sau rasina, la placarea cu argint exista pericol deoarece baia este o solutie de cianura cu toxicitate extrema. –Rosenstiel(ed.4) pag529. 2

Cum evitam defectele in minus(bule de aer) la turnarea modelului?

-folosirea mesei vibratorie. -uunghiul de contact intre gipsul care se toarna si amprenta. –Notite de curs. Cap.18: 1 Enumerati factorii care contribuie la cresterea spatiului destinat agentului de cimentare. -contractia crescuta termica sau in timpul prizei a amprentei. -utilizarea modelului cu bonturi individuale. -folosirea unui tip de ceara soft initial la modelarea machetei. -folosirea Die-spacer. -dilatarea crescuta a tiparului. -indepartare din metal din suprafata de contact cu bontul prin abrazare cu freze special, sablare cu particule sau gravare chmica. –Rosenstiel(ed.4) pag557. 2

Ce este Die-spacer-ul? Este un material aplicat la nivelul bontului pt a creste spatiul intre peretii axiali ai dintelui preparat si restauratie ..spatiu ce va fi ocupat de agentul de cimentare. –Rosenstiel(ed.4)pag 558. Cap.19: 1 Referitor la restaurari metalo-ceramice, unde se poate face stopul ocluzal,si de ce ? -stopurile ocluzale pot fi plasate pe portelan sau pe metal, dar trebuie sa se afle la cel putin 1.5mm distanta fata de jonctiunea intre cele 2 pt a prevenii fractura portelanului consecutive deformarii metalului. –Rosenstiel(ed.4) pag591. 2

Referitor la restaurari metalo-ceramice, de ce este recomandat ca componenta fizionomica sa fie cea in contact cu tesuturile orale? -pentru ca portelanul glazurat ars in vid este usor de mentinut curat. –Rosenstiel(ed.4) pag598. Cap.20: 1 Clasificarea deformarile cu resorbtia crestei edntate dupa Siebert.(enumerare) -cls I defecte cu resorbtie in sens vestibule- oral cu inaltime verticala ne afectata. -cls II defecte cu resorbtie in sens vertical , cu latime pastarata normal. -cls III defecte cu resorbtie combinata in ambele sensuri , vertical si vestibule-oral. – Rosenstiel(ed.4) pag618. 2

Clasificarea puntiilor. -Cu contact mucozal: in sa, in semi-sa, tangent, punctiform. -fara contact mucosal(suspendate): igienica, si igienica modificata. –Rosenstiel(ed.4) pag625. Cap.21: 1 Cand un pacient si-a pierdut dintii anteriori, care este pozitia de amplasare a unei proteze dentare partiala mobilazabila? -trebuie sa fie situate parallel cu fetele proximale ale dintiilor stalpi adiacenti acestui spatiu edentate. –Rosenstiel(ed.4) pag652. 2 Ce reprezinta restul ocluzal al protezei partial mobilizabile? -reprezinta extensia rigida a protezei partial mob care ia contact cu suprafata ocluzala a unui dinte sau a unei restaurari. Restul ocluzal al protezei trebuie sa se potriveasca perfect in spatiul corespunzator de pe dipozitivele de fixare. –Rosensteil(ed.4) pag654. Cap.22: 1 Proprietatiile ideale pt materialele de ambalare. -dilatare controlata ca sa compenseze coeficientul de contarctie a metaluilui la racier. -sa produca turnaturi netede cu suprafete exacte fara defecte. -stabilitate chimica la temperaturi inalte.

-duritate adecvata la fortele de turnare. -porozitate suficienta pt evacuarea gazelor. -dezambalare usoara. –Rosenstiel(ed.4) pag691. 2

De ce este recomandat folosirea unui mixer cu vid la procesul de ambalare? -pt rezulatate consistente la turnare. -minimalizeaza defectele de suprafata turnarii, in special la mase de ambalat fosfatice. – Rosenstiel(ed.4) pag692. Cap.23: 1 Enumerati factorii ce influnteaza perceperea culorii. -factori fiziologici si patologici ai organului visual. -intensitatea iluminarii existente. -compozitia spectrala a luminii care actioneaza. -culoarea mediului inconjuratot(contrastul spatial). -timpul privirii unei culori. -culori percepute imediat inainte(contrast temporal). -structura formei si suprafetei obiectului. -factori psihologici. -unghiul din care privem. –Notite de curs. 2

La ce distanta si plan se face alegerea culorii la pacient? -inregistrarea culorii se va face de la o distanta cat mai mare(aprox o lungime de brat). -cav buc a pacientului sa fie la acelasi nivel cu ochii medicului , astfel incat sa fie folosita foveea centralis a retinei. –Notite de curs. Cap.24: 1 Dimensiunea minima indepartata de pe fata V a unui dinte- pt o coroana MC. - 0,3 mm metale nobile }+ 1,2 mm ceramica 0,2 mm metale nenobile -Notite de curs. 2

Dimensiunea minima indepartata de pe marginea incizala a unui dinte- pt o coroana MC. - 0,3 mm metalele nobile }+ 1,5 mm ceramica 0,2 metale nenobile -Notite de curs. Cap.25: 1 Definiti coroziunea de stress. -duritatea ceramicelor este alterata in conditii de mediu umed, aceasta este cauzata de interactiunea chmica dintre apa si ceramica exact in locul puterii de control al fisurii avand ca rezultat cresterea acestei fisuri. –Rosentiel(ed.4) pag776. 2

Care este principalul avantaj in alegerea unei coronae tip ceramic? Dar principalul dezavantaj? -avntajul este estetica excelenta. -dezavantajul este ca exista riscul fracturarii si o inferioritate in adaptarea marginala comparativ cu o coroana metalo ceramic. –Rosenstiel(ed.4) pag796. Cap.26: 1 Principalele avntaje ale protezelor partiale fixe cimentate cu rasini. -este necesara o inadaptare partial a structurii dentare (preparare conservatoire). -potential scazut de traumatizare a pulpei dentare.

-nu este necesara anestezia. -proteza poate fi sustinuta in intregime supragingival iar acest lucru duce la minimizarea iritatiei parodontiului. -costul scazut si economisire de timp. –Rosenstiel(ed.4) pag811. 2

Enumerati indicatiile protezelor partiale fixe. -inlocuirea dintiilor frontali lipsa ai copiilor si adolescentiilor. -bonturi nerestaurate. -interval scurt. -inlocuirea unui singur dinte lipsa posterior . –Rosenstiel(ed.4) pag812. Cap.27: 1 Referitor la restaurarile metalo-ceramice, care sunt dezavantajele utilizarii cermamicii? -portelanul este un material care se poate fractura, cea ce determina cauza principal a esecurile la aceasta restauratie. -ceramica abrazeaza smaltul dintiilor antagonisti care poate duce la leziuni severe ale dintiileor ne rastaurati. -abraziunea dintiilor antagonisti poate fi diminuata prin glazurarea ceramicii si polisare corect efectuata. –Rosenstiel(ed.4) pag831. 2

Indicatiile utilizarii protezelor partiale fixe ramforsate cu fibre. -rezultat estetic optim. -fara metal. -preparatie conservativa a dintiilor stalpi. -abraziune diminuata asupra dintiilor antagonisti. -utilizarea a metodei cimentarii adezive. –Rosenstiel(ed.4) pag834. Cap.28: 1 Cand sunt indicati conectorii non-rigizi in PDF patiale? -atunci cand nu e posibila prepararea a 2 dinti stalpi pt o PDF partial. –Rosenstiel(ed.4) pag845. 2

Cum trebuie sa fie designul conectorilor? -conectorii trebuie sa fie destul de mari pt a prevenii posibile fracture si distorsiuni in timpul functiilor dar si in acelasi timp sa nu fie prea mari pt a nu interfera cu controlul placii bacteriene care in timp poate duce la afectarea periodontala. trebuie sa avem un acces bun pt controlul igienic. –Rosenstiel(ed.4) pag845. Cap.29: 1 Referitor la finisarea componentei metalice, cum trebuie sa fie inchiderea marginala? -o banda de cel putin 1.0mm de metal bine adaptata la suprafata dentara pt a prevenii dizolvarea agentului de cimentare. –Rosenstiel(ed.4) pg870. 2

Pentru ce se folosesc agentii de marcare? si cateva exemple. -agentii de marcare sunt disponibili commercial pentru a facilita identificarea interfetei deintre model si bont . pot fi m pe baza de solvent, sau sub forma de pulbere. –Rosenstiel(ed.4) pag872. Cap.30: 1 Referitor la evaluarea intra-orala a restauratiei, care este secventa recomandata ? -contactele proximale. -adaptarea marginala. -stabilitatea. -ocluzia. –Rosenstiel(ed.4) pag888.

2

Referitor la evaluarea intra-orala a restauratiei, cum se evalueaza stabilitatea? -restauratia trebuie sa fie stabile pe dintele preparat, nu trebuie sa basculeze sau sa se roteasca la aplicarea fortelor.. orice instabilitate va duce f posibil la un esec la functiune..daca se observa ca instabilitatea este cauzata de un mic nodul pozitiv, acesta poate fi indepartat si corectat..iar daca instabilitatea este cauzata e distorsiune, turnarea trebuie refacuta. –Rosenstiel(ed.4) pag892.

Cap.31: 1 Carecteristici ale cimentului fosfat de zinc. -fosfatul de zinc este un ciment care continua sa fie folosit. -prezinta o rezistanta adecvata,grosimea filmului de ciment este de 25uM. -prezinta de asemenea un timp de lucru rezonabil. -prezinta efecte nocive scazute asupra pupei atat timp car sunt bine luate masuri de precautie. – Rosentiel(ed.4) pag910. 2

Proprietati ideale ale cimentului. -timp delucru indelungat. -adera atat de structura dentara cat si de coroana. -nontoxic pt pulpa. -are rezistanta adecvata. -are vazcozitate si solubilitate mica. -escesul sa fie usor de indepartat. –Rosenstiel(ed.4) pag914. Cap.32: 1 Care este cea mai frecventa leziune observata la controlul periodic al protezelor fixe? -boala periodontala este frecvent intalnita la controalele periodice ale protezelor fixe. In special unde pragul este plasat sub gingival sau cand proteza este supra conturata. Inflamatia e si mai severa cand puntea nu se potriveste adecvat, dar chiar si inchiderile marginale perfecte asociaza periodontite. –Rosenstiel(ed.4) pag932. 2

Care este cea mai frecventa cauza care duce la esecul protezelor fixe dentare? -Caria dentara, detecarea poate fi foarte dificila acolo unde sa face acoperire totala. – Rosenstiel(ed.4) pag931.

Capitolul 3 1 La ce se referă legea lui Ante? La suma suprafețelor radiculare ale dinților stâlpi, care trebuie să fie mai mare ca suma suprafețelor radiculare ale dinților ce necesită înlocuire. (pag 95, Rosenstiel) 2 Care pot fi efectele unei punți dentare prea lungi, care înlocuiește prea mulți dinți lipsă? Flexare datorită forțelor ocluzale, fractura ceramicii, ruptura conectorului, scăderea retenției sau un răspuns gingival nefavorabil. (pag 96, Rosenstiel) Capitolul 5 1 Care este etiologia majorității problemelor gingivale și parodontale? Placa microbiană, tartru, palicula dobândită, materia albă și resturile alimentare. (pag 147, Rosenstiel) 2 Exemple de restaurare a unui dinte după o rezecție radiculară. Coroană individuală, dinte stâlp pentru o lucrare fixă sau mobilă, premolarizare sau doar tratament minim cu obturație. (pag 162, Rosenstiel) Capitolul 6

1

2

De ce s-ar opta pentru restaurarea dintelui înaintea unei șlefuiri protetice și cu ce materiale s-ar putea realiza? Pentru a crea un contur ideal, astfel încât reducțiile ocluzale și axiale să fie precise, iar preparațiile să fie echilibrate. Se poate utiliza amalgam, CIS, compozit sau un RCR. (pag 178, Rosenstiel) În ce situații se recomandă lungirea coroanei dentare și prin ce metode? Atunci când se dorește îmbunătățirea aspectului unui dinte frontal sau atunci când coroana clinică este prea scurtă pentru retenția unei lucrări protetice. Se realizează prin gingivectomie, combinată sau nu cu tratament ortodontic-periodontic. (pag 190, Rosenstiel)

Capitolul 7 1 Două (2) avantaje ale pragului supragingival. Ușor de preparat, fără traumă gingivală. Igiena se păstrează mai ușor. Amprentele se realizează mai ușor. Etc (pag 217, Rosenstiel) 2 De ce este coroana totală o soluție potrivită pentru a evita fractura dintelui? Coroana cuprinde toți cuspizii și împarte forțele uniform, comparativ, spre exemplu, cu inlay-ul, care transmite forțele către pereții opuși. (pag 226, Rosenstiel) Capitolul 13 1 Cum se procedează cu pacienții candidați pentru un plan de tratament cu implant(uri), dar care au o igienă orală nefavorabilă? Suspiciunea că igiena deficitară va persista, exclude tratamentul prin implant(uri). Pacienții trebuie motivați și educați în legătură cu tehnicile de igienă orală ca parte preparatoare pentru viitoarele implanturi. Celor cu afecțiuni motorii sau cu probleme psihice li se contraindică implanturile, cu excepția cazurilor în care aceștia pot fi ajutați de alte persoane. (pag 381,383, Rosenstiel) 2 Ce elemente anatomice maxilare pot pune probleme în cazul inserției unui implant? Cavitatea nazală, canalul incisiv, sinusul maxilar. De asemenea, osul maxilar posterior este mai puțin dens, cu o corticală mai subțire. (pag 387, Rosenstiel) Capitolul 14 1 Cum se evaluează și cum trebuie sa arate preparația după inserarea firului de retracție? Privit dinspre ocluzal, clinicianul ar trebui sa vadă marginea circumferențială a preparației și ața neîntreruptă, fără gingie care să o acopere și având contact cu dintele. (pag 437, Rosenstiel) 2 O amprentă cu alginat luată în portamprentă individuală este mai fidelă. De ce? Se folosește mai puțin material și astfel se reduce stresul la desinserție și contracția termică. (pag 446, Rosenstiel) Capitolul 15 1 Un avantaj și un dezavantaj al coroanei provizorii prefabricate. Av : mai puțin timp consumat, după modificările de adaptare poate oferi un rezultat superior Dezav : necesită modificări de adaptare ocluzală, relief, reconturare (pag 473, Rosenstiel) 2 Două deosebiri între metoda indirectă și metoda directă de obținere a coroanei provizorii. - Potențiala trauma a țesutului dentar și gingival din metoda directă se elimină în metoda indirectă - Coroana provizorie din metoda indirectă este perfect adaptată marginal, lucru greu de atins prin metoda directă - Timpul de lucru , etc (pag 476-477, Rosenstiel) Capitolul 16 1 La ce va conduce o coroană protetică cu pereții axiali supraconturați?

2

Inflamație gingivală și eșec al lucrării protetice. (pag 511, Rosenstiel) Prin ce metode poate transmite clinicianul date ocluzale tehnicianului? Machetă din ceară pe model, șablon de ceară echilibrat intraoral, arc facial cu ocluzia de la lucrările vechi (dacă s-a dovedit a fi potrivită) (pag 519,520, Rosenstiel)

Capitolul 17 1 Cum se evită formarea bulelor de aer la turnarea gipsului în amprentă? Cum se procedează dacă modelul are defecte negative? Se lasă gipsul să curgă pe pereții amprentei, rotind ușor amprenta și dirijând gipsul cu un instrument. Dacă gipsul face bule, nu se va mai folosi vechea amprentă, ci este necesară una nouă. (pag 539,540, Rosenstiel) 2 Ce mare avantaj oferă modelul cu bont(uri) mobilizabil(e)? Pot fi manevrate ușor și facilitează accesul. (pag 530, Rosenstiel) Capitolul 18 1 Ce elemente cresc spațiul dintre bont și coroană, pentru ciment? (2) - strat subțire de ceară înaintea modelului de ceară, folosire de die spacer, coeficient ridicat de contracție al materialului de amprentă, etc (pag 557, Rosenstiel) 2 Pe lângă morfologie si contacte ocluzale, de ce trebuie să se mai țină cont la realizarea machetei de ceară? Puncte de contact, ambrazuri, curba lui Spee, curba lui Wilson, să nu se supracontureze coroana. (pag 570 & 576, Rosenstiel) Capitolul 19 1 Ce se întâmplă dacă macheta de ceară a componentei metalice se realizează prin introducere în baia de ceară și care sunt consecințele? Componenta metalica va avea grosime uniformă, dar stratul de ceramică ce va fi aplicat peste va fi iregulat ca grosime, ceea ce poate conduce la fracturi ale acesteia. (pag 590, Rosenstiel) 2 Unde NU ar trebui poziționată joncțiunea metal ceramică? În zone cu stres ocluzal, cum ar fi sub cuspizi de sprijin sau la contacte proximale. (pag 594, 596, Rosenstiel) Capitolul 20 1 Care este clasificarea punților cu contact mucozal? Șa, semișa, punctiformă, tangențială. (pag 625, Rosenstiel) 2 Ce obiceiuri de igienă dentară trebuie să dezvolte pacienții cu punți? Utilizarea periuțelor interdentare, ață dentară sau super floss. (pag 631, Rosenstiel) Capitolul 21 1 De ce este esențială utilizarea paralelografului la realizarea unei proteze parțiale? Pentru a evalua axul lung al dintelui, pentru a determina modalitatea optimă de plasare a croșetelor și pentru a evalua starea retracției gingivale. (pag 650, Rosenstiel) 2 De ce se indică coroane la dinții stâlpi dintr-o proteză parțială? Pentru a putea contura pereții axiali în funcție de viitoarele croșete, pentru o mai bună adaptare. (pag 659, Rosenstiel) Capitolul 22 1 Cum pot fi tijate două sau mai multe machete în etapa de ambalare? Pot avea tijă principală comună sau pot fi tijate separat. (pag 687, Rosenstiel)

2

Care este cauza pentru care pot apărea după turnare noduli pe suprafața metalului? Aer prins între modelul de ceară și materialul de ambalare. (pag 701, Rosenstiel)

Capitolul 23 1 Ce forme ale dinților maxilari fac distincția între sexe? Forma arcadei sau a dinților curbă la femei și pătrată la bărbați. (curs, pag 43) 2 Când se pot observa ambrazurile incizale? Când surâsul se transformă în râs se formează un spaţiu întunecat între dinţii maxilari şi mandibulari denumit spaţiu negativ. Având ca fundal acest spaţiu negativ, ambrazurile incizale devin foarte vizibile, determinând în mare măsură percepţia atractivităţii zâmbetului. (curs, pag 54) Capitolul 25 1 Care este cea mai nouă tehnologie în materie de fabricare a coroanelor total ceramice și care ar fi două avantaje ale acestei metode? CAD-CAM, printre avantaje numărându-se : rezistență foarte mare la presiune și fractură, adaptare marginală bună. (pag 790, Rosenstiel) 2 Ce risc există, în special la pacienții cu parafuncții, în cazul unei coroane total ceramice având ca antagonist un dinte natural și ce se recomandă? Există riscul abraziunii smalțului și se recomandă un material cu coeficient de abraziune mic. (pag 796, Rosenstiel) Capitolul 26 1 Care este principalul scop al punților cu elemente de agregare adezive? Să înlocuiască dintele lipsă și conservarea maximă a țesutului dur dentar. (pag 805, Rosenstiel) 2 Ce agenți de cimentare se folosesc în cazul punților cu elemente de agregare adezive? Cimenturi speciale, care aderă atât pe metalul punții, cât și pe dinte. (pag 824, Rosenstiel) Capitolul 27 1 Ce dezavantaje ale punții metalo-ceramice elimină puntea de compozit întărit cu fibră de sticlă? (1 pt metal, 1 pt ceramică) Metalul : coroziune, reacții alergice, inestetic Ceramica : fragilă la fractură, abrazivă pentru smalț (pag 831, Rosenstiel) 2 În ce cazuri este utilă realizarea unei punți de compozit întărită cu fibră de sticlă prin metoda directă, în cabinet? După inserarea unui implant în zona frontală pentru înlocuirea spațiului lipsă până la încărcarea implantului, după extracție, după avulsii, pentru menținerea spațiului. (pag 837, Rosensiel) Capitolul 28 1 Când se recomandă conectori non rigizi pentru punți și de ce? Atunci când puntea este extinsă și complexă, pentru a limita stresul forțelor, pentru o mai bună modificare, reparare sau înlocuire pe viitor. (pag 845, Rosenstiel) 2 Care este avantajul atașării conectorilor punții înainte de sudură? Piesa metalica poate fi probată intraoral și eventualele modificări se vor putea face în ceramică. (pag 855, Rosenstiel) Capitolul 29 1 Ce procedură poate identifica cu ușurință prezența nodulilor în interiorul componentei metalice după dezambalare? Agenți de marcare colorați ce se aplică în interiorul componentei metalice. (pag 873, Rosenstiel)

2

Cum se secționează tija de pe componenta metalică? Se taie circumferențial cu un disc și se rupe învârtind-o. (pag 873, Rosenstiel)

Capitolul 30 1 Care este ordinea evaluării la proba intraorală a piesei protetice? Contactele proximale, adaptarea marginală, stabilitatea, ocluzia, caracteristicile și luciul. (pag 888, Rosenstiel) 2 Cum se poate verifica adaptarea marginală a piesei protetice? Cu sonda, la nivel marginal. (pag 892, Rosenstiel) Capitolul 31 1 Ce ciment tradițional continuă să fie popular și de ce? Cimentul fosfat de zinc, întrucât are rezistență, grosime rezonabilă de 25 microni și un timp suficient de lucru, iar excesul de material se îndepărtează cu ușurință. (pag 910, Rosenstiel) 2 Cum se procedează înaintea cimentării unei lucrări protetice? Dintele trebuie curățat cu grijă de apă, salivă sau sânge și apoi uscat, dar nu desecat, apoi se izolează zona. (pag 917, Rosenstiel) Capitolul 32 1 Cât de des trebuie să revină la control pacienții cu restaurări protetice? La 6 luni sau mai puțin, dacă au risc crescut de carie sau de boli parodontale. (pag 929, Rosenstiel) 2 Cu ce urgențe ar putea reveni la cabinet pacienții cu restaurări protetice? Durere, slăbirea stabilității coroanei pe bont, conector fracturat sau fractura fațetei ceramice de pe metal. (pag 935, 936, 941, Rosenstiel)

Capitolul 3: 1.Ce implica decizia de a extrage un dinte in cadrul planului de tratament? Decizia de a extrage un dinte este luata dupa evaluarea avantajelor si dezavantajelor asociate cu retentia dintelui.Cateodata e posibil sa pastram un dinte cu un prognostic bun folosind tehnici complexe.In alte cazuri,extractia dintelui este tratamentul indicat de ales.Decizia de a inlocui dintele lipsa trebuie luata la momentul extragerii si nu la diferenta de luni sau ani de la momentul acesta. 2.Se poate alege ca stalp pentru o proteza fixa dentara un dinte tratat endodontic? Daca un dinte este tratat endodontic adecvat,poate fi folosit ca dinte stalp.Erorile apar totusi la dintii cu canale scurte sau cu structura dentara coronara insuficient restanta.Cateodata este recomandata indepartarea unui dinte mult distrus decat sa incercam sa-l tratam endodontic.(pag 91,Rosenstiel) Capitolul 5 1.Ce este periodontita? Gingivita se transforma in periodontita atunci cand apare o pierdere a tesutului de legatura.Este o afectiune ce poate fi caracterizata prin alternanta episoadelor de liniste cu cele de exacerbare.Mai tarziu,in caz de tratament protetic restaurator pe dintele respectiv,prognosticul va fi rezervat.(pag 150,Rosenstiel) 2.Cum putem stabiliza un dinte mobil? Mobilitatea dentara apara cand un dinte este suspus unor forte excesive,in special cand suportul osos este slab.Nu este prezent neaparat un semn de afectiune si nu necesita neaparat tratament corector.Atunci cand produce discomfort,se trateaza prin reducerea fortelor anormale dupa analiza ocluzala.Dintele mai poate fi

acoperit cu restaurari provizorii in corelatie cu ajustarea ocluzala.(pag 153,Rosenstiel) Capitolul 6 1.Dezavantaje ale rasinii compozite si indicatii pentru restaurari. Dezavantaje:dilatare termica,contractie la priza,dilatare intarziata,necesita 2 sedinte de tratament,nevesita restaurari provizorii. Indicatii:leziuni mici,dinti anteriori(pag 180,Rosenstiel) 2.Cum se testeaza vitalitatea dintilor? Vitalitatea dintilor poate fi testata cu un dispozitiv pe baza de curent electric,cu cu “creion racit”,spray cu aerosoli sau gutaperca incalzita pentru a determina aparitia sensibilitatii..Cand exista dubii in stabilirea diagnosticului endodontic,se examineaza radiografia in corelatie cu rezultatele testelor de percutie si vitalitate.(pag 186,Rosenstiel) Capitolul 7 1.Principii de conservare a substantei dure dentare in etapa de preparare a dintelui in vederea restaurarii protetice. Metode de conservare:alegerea coroanelor partiale in detrimentul celor totale,prepararea bontului cu unghi de convergenta minima a peretilor axiali,slefuire anatoforma a suprafetei ocluzale,slefuirea suprafetelor axiale astfel incat sa ramana suficienta substanta dura restanta care sa inconjoare tesutul pulpar,praguri gingivale conservatoare,evitarea extensiei apicale care nu este necesara(pag 214-215,Rosenstiel) 2.Avantaje prag supragingival. Este usor de preparat,putin traumatizant pt tesutul moale,localizare strict in smalt,permite controlul usor al placii,amprenta usor de inregistrat,evaluare periodica facila.(pag 217,Rosenstiel) Capitolul 13 1.Indicatii implant dentar la edentatul partial. Indicatii:inabilitatea de a purta o proteza partiala mobilizabila,numar si locatie nefavorabila a dintilor stalpi naturali,pierderea unui singur dinte ce necesita restaurare minim invaziva a edentatiei.(pag 381,Rosenstiel) 2.Contraindicatii implant dentar: Contraindicatii:boli acute,boli terminale,sarcina,boala metabolica necontrolata,iradierea zonei implantare,asteptari prea mari ale pacientului,pacient nemotivat,lipsa experientei operatorului,imposibilitatea restaurarii cu o proteza dentara.(pag 383,Rosenstiel) Capitolul 14 1.De ce efectuam evictiune gingivala?Enumerati modurile prin care se poate realiza aceasta. Evictiunea gingivala este de obicei necesara pentru a obtine un acces adecvat la dintele preparat,pentru a expune toate suprafetele necesare preparate si nepreparate.Poate fi efectuata mecanic,chimic si chirurgical.Cel mai frecvent se realizeaza mecanic cu snur de retractie gingivala.(pag 434,Rosenstiel) 2.Avantaje si dezavantaje siliconi de condensare.  Avantaje: timp de priză scurt, inodor, poate avea orice culoare, elasticitate foarte bună, rezistenţă la rupere bună, reproducere excelentă a detaliilor câmpului protetic, gust neutru  Dezavantaje: capacitate de umectare a suprafeţelor scăzută, extrem de hidrofob, stabilitate dimensională scăzută,modelele trebuie turnate în prima oră .(Notite curs) Capitolul 15 1.Indicatii coroane metalice pentru restaurari provizorii.

Indicatii:tratamente prelungite in timp,istoric de distrugere a altor restaurari,forta muschi masticatori peste medie.(pag 469,Rosenstiel) 2.Proprietati si caracteristici ideale ale unui material de restaurare provizorie. Timp de lucru adecvat,usor de modelat,timp de priza scurt Sa nu fie toxic,alergic sau cu priza exoterma Stabilitate dimensionala Rezistenta adecvata la abraziune Translucid,stabilitate coloristica Inodor,neiritant Compatibil chimic cu sistemul adeziv (pag 477-478,Rosenstiel) Capitolul 16 1.Care sunt responsabilitatile generale ale medicului dentist in comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara? O buna comunicare a medicului cu laboratorul de tehnica dentara este cheia succesului in tratamentul protetic.Medicul poate obtine acest lucru prin a fi pregatit sa isi asume responsabilitatile,prin ascultarea atenta a sfaturilor tehnicianului si prin participarea activa la deciziile luate de laboratorul de tehnica dentara,toate aceste lucruri miscorand aparatia erorilor.(pag 508,Rosenstiel) 2.Cum trebuie sa fie pragurile unei preparatii inainte de a trimite amprenta la tehnician? Pragurile trebuie sa fie vizibila,clare,usor accesibile tehnicianului.Dintele trebuie sa fie corect preparat,iar amprenta bine inregistrata pentru a nu aparea erori.Daca medicul comunica cu tehnicianul,nu ar mai trebuie sa existe dubii cu privire la extinderea preparatiei.(pag 512,Rosenstiel) Capitolul 17 1.Avantaje si dezavantaje ghips pentru model clasa a IV-a. Avantaje:stabilitate dimensionala,tehnica simpla,pret scazut Dezavantaje:distrugere daca nu e manevrat cu grija(pag 531,Rosenstiel) 2.Avantaje si dezavantaje procedeu Pindex pentru bonturi mobilizabile. Avantaje:bonturi mobile,nu necesita turnarea imediata a modelului Dezavantaje:echipament special necesar,atentie la detalii(pag 537,Rosenstiel) Capitolul 18 1.Cum trebuie modelate in ceara suprafetele proximale ale viitoarei lucrari protetice? Suprafetele proximale ale dintelui natural nu sunt convexe.Au tendinta de a fi plane sau putin concave de la punctul de contact la jonctiunea smalt-cement si orice restaurare trebuie sa reproduca aceasta

forma.Supraconturarea face dificila mentinerea sanatatii periodontale.Concavitatea excesiva sau infraconturarea fac de asemenea ieficienta folosirea atei dentare si trebuie evitate.(pag 566,Rosenstiel) 2.Factori care reduc spatiul pentru ciment. Reducerea contractiei termice de polimerizare a materialului de amprenta Folosirea rasinilor Folosirea aliajelor cu punct ridicat de topire(pag 558,Rosenstiel) Capitolul 19 1.Cum trebuie sa fie coeficientul de dilatare si contractie termica al unui material pentru o viitoare restaurare metalo-ceramica? Un coeficient stabil de dilatare si contractie termica este o proprietate esentiala pentru un aliaj care va fi lipit de ceramica.Coeficientul de dilatare termica ar trebui sa fie egal cu cel de contractie;pentru metal ar trebui sa fie usor mai mare.(pag 605,Rosenstiel) 2.Cate tipuri de aliaje nobile exista si din ce sunt formate? Aliajele nobile contin minim 60% din greutate elemente nobile,din care 40% este aur.Sunt 3 feluri de aliaje nobile:Au-Ag-Pd,Au-Pt-Pd,Au-Pd.(pag 606,Rosenstiel) Capitolul 20 1.Avantaje si dezavantaje punti metalo-ceramice: Avantaje:estetice,biocompatibile Dezavantaje:dificultate daca dintele stalp nu e tot din ceramica,inferioare puntilor integral metalice(pag 641,Rosenstiel) 2.Care este principala cauza a iritarii crestei edentate in cazul protezarii cu o punte? Principala cauza a iritarii crestei edentate sunt toxinele eliberate de placa microbiana care se acumuleaza intre suprafata gingivala a puntii si creasta,cauzand inflamatia tesutului si formarea de tartru. Capitolul 21 1.Ce este reciprocitatea? Reciprocitatea este mecanismul prin care fortele laterale generate de crosetul retentiv sunt echilibrate de crosetul „opozant”(pag 656,Rosenstiel) 2.Cum se realizeaza amprenta pentru modelul de studiu al unei proteze partiale mobilizabile? Amprenta pentru modelul de studiu se realizeaza din hidrocoloid ireversibil si ar trebui inregistrata dupa ce preparatiile au fost terminate.Modelul rezultat trebuie analizat si sunt determinate nevoile pentru modificarile ulterioare.Acest model poate fi folosit si pentru realizarea protezarii provizorii.(pag 660,Rosenstiel)

Capitolul 22 1.Care este cauza aparitiei erorilor pozitive mari in etapa de turnare a piesei metalice? Cauza este reprezentata de retinerea aerului de-a lungul procedurii.(pag 702,Rosenstiel) 2.Care este cauza aparitiei erorilor pozitive pe suprafata ocluzala in etapa de turnare a piesei metalice? Vibrare excesiva(pag 702,Rosenstiel) Capitolul 23 1.Cate tipuri de biotipuri gingivale exista sid e ce sunt important de identificat? Exista doua biotipuri gingivale principale:gros si subtire.Identificarea corecta este foarte importanta in implantologie si protetica din punct de vedere al esteticii.(Notite curs) 2.Modificari de culoare determinate de fluoroza. Apar daca in primii ani de viata copilul ingera o cantitate mai mare de 1mg/l de fluor.Smaltul este marmorat,pestrit,aspect „mancat de molii” din cauza interferarii fluorului in procesul de calcifiere a matricei smaltului dintilor permanenti.Smaltul este incomplet maturat,poros si opac.(Notite curs) Capitolul 25 1.De ce sunt contraindicate restaurarile protetice integral ceramice la pacientii cu parafunctii? O problema cu restaurarile integral ceramice este potentia abraziune a smaltului dintilor antagonisti,lucru de luat in seama mai ales la pacientii cu parafunctii ocluzale.(pag 796,Rosenstiel) 2.De ce recomandam restaurari protetice integral ceramice si de ce trebuie sa tinem cont? Principalul scop in recomandarea unei restaurari integral ceramice este obtinerea unui rezultat cat mai estetic.Aceasta reduce insa longevitatea restaurarii din cauza posibilei fracturi a materialului,iar restauratia poate avea o adaptare marginala deficitara fata de restaurarile metalo-ceramice de exemplu. (pag 795,Rosenstiel) Capitolul 26 1.Dezavantaje punti adezive. Longevitate restaurare redusa Modificari ale smaltului Corectarea spatiului deficitara Necesita o aliniere buna a dintilor stalpi Estetica compromisa la dintii posteriori (pag 812,Rosenstiel) 2.Indicatii punti adezive. Inlocuirea unui dinte anterior pierdut in copilarie sau adolescenta Restaurare de scurta durata Dinti stalpi nerestaurati Un singur dinte posterior de inlocuit

Lungime semnificativa a coroanei Control excelent al umiditatii (pag 812,Rosenstiel) Capitolul 27 1.Indicatii proteze fixe dentare din compozit ramforsat cu fibre Rezultat estetic Nu contin metal Preparare conservatoare dinte stalp Permite folosirea unei tehnici adezive (pag 834) 2.Contraindicatii proteze fixe dentare din compozit ramforsat cu fibre. Imposibilitatea controlarii fluidelor Pacienti cu parafunctii ocluzale Pacienti alcoolici Dinti antagonisti restaurati cu ceramica (pag 834,Rosenstiel) Capitolul 28 1.Cum trebuie sa fie dimensiunea conectorilor unei proteze partiale fixe? Conectorii trebuie sa fie suficient de mari pentru a preveni distorsiunea sau fracturarea de-a lungul functiilor,dar nu prea mari.Altfel,ei interfera cu controlul eficient al placii si contribuie la afectari periodontale in timp.Trebuie sa existe acces facil pentru igienizare.(pag 845,Rosenstiel) 2.Care sunt sursele de caldura folosite pentru tehnica de lipire? Flacara gaz-aer,flacara gaz-oxigen,cuptorul de ardere si laserul.(pag 867,Rosenstiel)

Capitolul 29 1.Cat spatiu trebuie sa existe intre dinte si restaurarea protetica metalica pentru agentul de lipire si de ce? Pentru a reduce orice dizolvare a agentului de lipire,un spatiu de 1mm intre dinte si metal este necesar pentru a fi intim adaptat.O eroare in acestt sens poate afecta longevitatea piesei protetice.(pag 870,Rosenstiel) 2.Cum se elimina un nodul-greseala de turnare-de pe suprafata interna a unei lucrari protetica metalice? Acesta se elimina intr-un singur pas.Trebuie redusa o cantitate mai mare de metal din zona respectiva ,nu numai defectu,pentru a asigura o stabilitate adecvata restaurarii.(pag872,Rosenstiel) Capitolul 30 1.Ce evaluam la o piesa protetica inainte de cimentare? Contactele proximale Integritatea marginala

Stabilitatea Ocluzia Luciul (pag 888,Rosenstiel) 2.Cum evaluam stabilitatea piesei protetice? Restaurarea protetica trebuie evaluata din punct de vedere al stabilitatii pe dintele preparat.Nu trebuie sa se roteasca sau sa balanseze cand este aplicata forta pe ea.Orice grad de instabilitate este predispus sa produca esecuri.Daca instabilitatea este cauzata de o mica eroare pozitiva a piesei protetice,ea se poate corecta.Altfel,daca e cauzata de o deformare,trebuie refacuta piesa protetica.(pag 891,Rosenstiel) Capitolul 31 1.Caracteristicile cimentului ideal 6 7 8 9 10 11 12 13

Să aibă timp de lucru lung Să furnizeze o bună sigilare Să nu fie toxic pentru pulpă Să aibă proprietăţi mecanice bune Să fie tixotrop Să aibă o solubilitate redusă Să fie uşor de manipulat Excesul sa fie îndepărtat cu uşurinţă (Notite curs)

2.Cu ce cimenturi se poate face cimentarea definitive?  Cimentul fosfat de zinc  Cimentul policarboxilat  Cimentul glas-ionomer  Cimentul glas-ionomer modificat cu răşină  Cimentul compomer  Cimentul compozit (Notite curs) Capitolul 32 1.De ce apar afectiuni periodontale dupa protezarea cu proteze dentare fixe? Afectiunile periodontale apar frecvent dupa protezarea cu proteze denatre fixe mai ales daca pragul a fost plasat subgingival sau piesa protetica este supraconturata,ceea ce favorizeaza depunerea tartrului si aparitia afectiunii periodontale.(pag 932,Rosenstiel) 2.La cat timp eeste recomandat controlul periodic la pacientii cu restaurari protetice si de ce? Pacientii cu restaurari protetice trebuie sa revina la control la 6 luni.Controalele mai rare pot conduce la omiterea aparitiei cariilor recurente sau evolutia afectiunii periodontale.(pag 929,Rosenstiel)

(Rosenstiel pag 51)

Capitolul 3 1 Enuntati “Legea lui Ante”. La ce este utila? Suprafata radiculara a dintilor restanti tebuie sa egaleze sau chiar sa depasesca suprafata radiculara a dintilor ce trebuie inlocuiti. Este folosita pentru determinarea prognosticului protezelor partiale fixe. (Rosenstiel pag 95) 2 Cand este indicata o proteza mobilizabila in detrimental unui tratament prin punti dentare? - Cand este necesar suportul vertical al crestei edentate - Cand este necesara rezisteta la miscarile de lateralitate - Cand avem pierdere masiva de os in regiunea anterioara iar o punte dentara ar oferi un aspect necorespunzator (Rosenstiel pag 99) Capitolul 5 1 Care este adancimea santului dento-gingival? Adancimea medie este de 1.8mm, dar se considera acceptata o adancime de pana la 3mm. (Rosenstiel pag 147) 2 Definiti hemisectia. Procedura prin care un dinte pluriradicular este taiat in doua urmata fie de indepartarea unei radacini si tratarea celeilalte fie de tratarea celor 2 jumatati de dinte. (Rosenstiel pag 161) Capitolul 6 1 Care sunt indicatiile lungirii coroanei clinice? - Estetica imbunatatita adintilor anteriori - In cazul coroanelor clinice prea scurte care nu ofera retentie suficienta (Rosenstiel pag 190) 2 Care este secventa tratamentului unui pacient care necesita reabilitare complexa? Evaluare primara, tratamentul urgentelor, chirurgie orala,controlul cariilor si al restaurarilor preexistente, tratament endodontic, tratament definitiv parodontal, tratament orthodontic tratament definitive ocluzal, proteze fixe, proteze mobilizabile, ingrijire post operative. (Rosenstiel pag 175) Capitolul 7 1 Care este intervalul critic care determina leziuni pulpare ireversibile in timpul prepararii dintelui? Si care sunt instrumentele care pot determina aceste leziuni? Intrval critic 6-10 grade C peste temperatura mediului intern. Turbina si piesele cu numar de rotatii mici, fara apa, pot produce aceste leziuni. (Rosenstiel pag 213) 2 Avantajele pragului supragingival: - Usor de preparat si finisat fara traumatzarea tesutului moale - Poate fi situat in smalt - Usor de curatat - Usor de amprentat - Usor de evaluat ulterior (Rosenstiel pag 217) Capitolul 13 1 Indicatiile inserarii unui implant: - Edentatia unidentara - Edentatia terminal - Entatia totala (in special mandibulara)

- Bresa edentata lunga (Notite curs) 2 Limitele anomice ale plasarii implantelor si distanta la care trebuie plasate fata de aceste repere. Fosele nazale (1mm), sinusul maxilar (1mm), gaura mentala (5mm), canalul n. alveolar inferior (2mm), lig. Periodontal ale dintilor naturali adiacenti (1mm) (Rosenstiel pag 387-388) Capitolul 14 1 De ce depinde deformarea permaneta a materialului de amprenta? Gradul de retentivitate a campului protetic, grosimea materialului de amprenta, timpul in care se face dezinsertia amprentei si calitatea legaturii dintre materialul de amprenta si portamprenta. (Note curs) 2 Enumerati metodele de dezinfectie a amprentelor in functie de originea lor Materialele de amprenta hidrofile (Hidrocoloid reversibil, polieter) trebuie pulverizate cu dezinfectant si introduce intr-o punga de plastic inchise etans timp de 10 minute. Materialele de amprenta hidrofobe (silicon de aditie si condensare, polieter) sunt dezinfectate prin imersia in substante dezinfectante. (Rosenstiel pag 461 + note curs) Capitolul 15 1 Folosind metoda indirecta, indicati tehnicile de fabricare a unei coronae provizorii si materialele care pot fi utilizate: Coroane individuale – folii termoplastice (acetat de celuloza, polipropilena) Cape prefabricate – acetat de celuloza, policarbonat, Al, Sn-Ar, Ni-Cr (Rosenstiel pag 470-473) 2 Care sunt avantajele si dezavantajele procedurii direct-indirecte de fabricare a protezelor provizorii? Avantaje: timp de lucru clinic redus, reactia exoterma redusa, contact redus intre monomerul rasinic si tesuturile moi in comparatie cu procedura directa Dezavantje: sunt frecvent necesare mici ajustari pentru adaptarea preparatiei pe dinte (Rosenstiel pag 477) Capitolul 16 1 Ce ar trebui sa cuprinda instructiunile scrise date de catre medic laboratorului de tehnica dentara? - Descrerea generala a restaurarii - Materialele dorite - Schema ocluzala dorita - Design-ul puntii si al conectorilor - Design-ul infrastructurii metalice in cazul coroanei metalo-ceramice - Informatii despre nuanta selectata - Daca I se recomanda proteza mobilizabila - Stadiul lucrarii pana la urmatoarea programare a pacientului (Rosenstiel pag 512-519) 2 Ce trebuie sa faca medical dentist in cazul in care limita cervical a preparatiei nu este evident? Medicul dentist ar trebui sa contureze limita preparatiei cu un creion pe modelul de lucru. (Rosenstiel pag 512) Capitolul 17 1 Ce conditii ar trebui sa indeplineasca bontul de pe modelul turna pentru o restaurare protetica fixa? - Trebuie sa reproduca dintele preparat cu exactitate - Toate suprafetele sa fie reproduce cu acuratete fara bule sau goluri - Portiunea ramasa nepreparata, situata distal de limita cervicala ar trebui sa fie usor decelabila

-

Acces adecvat asupra marginii preparatiei (Rosenstiel pag 528)

2 Ce indicatii si precautii au ranile epoxy pentru modele? Indicatii: coroane integral cermice Precautii: nu este compatibil cu hidrocoloizii si polisulfidele (Rosenstiel pag 531) Capitolul 18 1 Definiti profilul de emergenta. Reprezinta acea portiune din suprafata axiala a unui dinte, care se intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si patrunde in mediul bucal. (Rosenstiel pag 569) 2 Indicatiile raportului cuspid-fund fosa atunci cand facem o reconstructie ocluzala? - Prevenirea impactului alimentelor - Fortele centrice sunt mai apropiate de axul lung al dintelui - Stabilitate crescuta datorita contactelor tripodice (Rosenstiel pag 572) Capitolul 19 1 Care este grosimea stratului de ceramica pentru o coroana metalo-ceramica? Pentru a preveni fracturarea nu trebuie sa depaseasca o grosime de 2mm, iar pentru o estetica corespunzatoare sa aiba minim 1mm. (Rosenstiel pag 590) 2 Care este design-ul unei coroane metalo-ceramice maxilare si mandibare atunci cand antagonistul este o coroana integral metalica? - Maxilar: cuspidul functional este cel palatinal, iar cel vestibular poate fi acoperit cu ceramic - Mandibula: cuspidul finctional este cel vestibular, iar jonctiunea metal-ceramica trebuie plasata mai jos de contactul cu antagonistul (Rosenstiel pag 594) Capitolul 20 1 Cum trebuie sa fie contactul dintre creasta edentate si corpul de punte? Contactul ar trebui sa fie pasiv exclusive pe tesut keratinizat nicioata pe mucoasa pentru a nu produce ulceratii. (Rosenstiel pag 630) 2 In cazul corpului de punte ovat care sunt factorii de care depinde succesul acestuia? Pastrarea alveolei – osul care inconjoara alveola, extractia dintelui trebuie sa fie atraumatica, pastrarea tabliei vestibulare Protezarea provizorie (Rosenstiel pag 623) Capitolul 21 1 Ce sunt conectorii minori ai unei proteze mobilizabile? Sunt portiunea de legatura dintre conectorul major sau baza protezei si celelalte unitati ale protezei (brat active, brat opozant) (Rosenstiel pag 655) 2 Care este functia principal a bratului opozant? Previne fortele daunatoare de lateralitate date de bratul active din timpul inserarii si dezinserarii protezei mobilizabile.

(Rosenstiel pag 656) Capitolul 22 1 Unde trebuie plasat in mod corect canalul principal de turnare? Trebuie plasat pe cuspidul neunctional pentru a permite aliajului sa ajuga in toate partile matritei. (Rosenstiel pag 683) 2 Care este distanta ce trebuie lasata intre machete si inelul conformatorului de turnare? O distanta de minim 6mm. (Rosenstiel pag 686) Capitolul 23 1 Pentru o acuratete cat mai buna, ce ar trebui sa faca medicul stomatolog inaintea alegerii culorii restaurarii? Medicul ar trebui sa isi odihneasc ochii focusandu-si vederea pe o suprafata neutral de culoare gri doarece acest lucru previne oboseala celulelor cu con retiniene. (Rosenstiel pag 724) 2 Care este poziti clinicianului (raportat la privirea lui) in momentul alegerii culorii resturarii? Cavitatea orala a pacientului sa fie la nivelul ochilor clinicianului pentru a folosi cea mai sensibila parte a retinei si la o distanta de 25 cm. (Rosenstiel pag 724) Capitolul 25 1 Care sunt sistemele CAD-CAM folosite in tehnologia integral ceramica? - CEREC system - Procera AllCeram system - Lava system (Rosenstiel pag 790-793) 2

Care este grosimea medie a defectelor frecvente ale ceramicii? - 20-50 microni Capitolul 26 1 Enumerati dezavantajele protezelor partiale fixe colate. - longevitate redusa - e necesara buna aliniere a dintilor stalpi - estetica compromisa la dintii posteriori - modiicarea smaltului este necesara - corectarea spatiului dintre dintii stalpi este dificila

(Rosenstiel pag 775)

(Rosenstiel pag 812) 2 -

Enumerati indicatiile protezelor partiale fixe colate. edentatii scurte restaurari unidentare frontale la copii si adolescenti restaurari unidentare posterioare controlul fluidelor este bun lungime coronara mare (Rosenstiel pag 812)

Capitolul 27 1 Contraindicatiile puntilor din compozite ramforsate cu fibra de sticla.

- imposibilitatea mentinerii unui control aat al fluidelor - multi dinti lipsa - pacient cu parafunctii - pacient alcoholic - restaurari ceramice ale dintilor opozanti neglazurate (Rosenstiel pag 834) 2 Ce permite transluciditatea compozite ramforsate cu fibra de sticla? Permite influentarea nuantei finale a restaurarii in functie de nuanta cimentului. (Rosenstiel pag 840) Capitolul 28 1 Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca conectorii? Sa fie usor de curatat, rezistenti si satisfacatori din punct de vedere esthetic. (Rosenstiel pag 846) 2 -

Enumerati variantele de conectori. Conectori rigizi: Conectori turnati , Conectori lipiti , Conectori sudati , Conectori in bucla Conectori non-rigizi (Rosenstiel pag 843)

Capitolul 29 1 Care sunt etapele parcurse la finisarea unei restauratii metalice? -

marginile interne suprafata interna gura de scurgere contacte proximale suprafetele ocluzale fetele axiale margini externe (Rosenstiel pag 870-878)

2 -

Obiectivele finisarii marginilor interne. Pentru a minimiza disolutia cimentului trebuie o obtii o adaptare perfecta pe o zona cu latimea de 1mm, circular, de jur-imprejurul coroana (de aceea pe aceasta zona a bontului nu se da cu Die Spacer) (Rosenstiel pag 870) Capitolul 30 1 Cand este preferabil sa descoperim daca exista contacte proximale deficitare? Si cum le putem corecta? Este preferabila sa le descoperim in faza de biscuite, dar daca ceramica a fost glazurata si finisata se poate corecta prin adaugarea suplimentara de masa de ceramica urmata de o noua ardere. (Rosenstiel pag 889) 2 Prezentati cele 3 cazuri referitoare la integritatea marginala a lucrarii: - Daca este supraconturata: poate fi ajustata prin modificarea dimensiunilor coroanelor - Daca este infraconturata: poate fi acceptat dar creste riscul cariilor recurente - Daca marginile coroanei nu se potrivesc perfect cu marginile preparatiei :atunci lucrarea trebuie refacuta (Rosenstiel pag 892)

Capitolul 31 1 Ce consecinte are neacordarea atentiei necesare etapei de cimentare? - Neadaptare marginala - Neadaptare ocluzala - Pot duce la Indepartarea restaurarii si efectuarea uneia noi (Rosenstiel pag 909) 2 Care este marimea hiatusului dentoprotetic recomandata de ADA? 40-50 microni (Notite curs) Capitolul 32 1 Care este perioada la care un pacient ar trebui rechemat pentru control postoperator? Pacientii cu restaurari coroare simple vor veni la cel putin 6 luni, iar cei cu tratamente complexe mai frecvent (in special cei boli parodontale). (Rosenstiel pag 929) 2 Care sunt cauzele pierderii retentiei unei proteze? -prepararea inadecvata a dintelui - cimentarea defectuoasa - prezenta cariilor (Rosenstiel pag 936)

Capitolul 3 Intrebarea 1: Care sunt consecintele neprotezarii unei edentatii in timp? Pagina 88-89 Raspuns 1: Consecintele sunt: cresterea fortelor ocluzale pe dintii vecini ce poate cauta trauma ocluzala la nivel lor, migrarea dintilor vecini si antagonisti prin mezializari,lingualizari si extruzii sau egresiuni pentru a inchide spatiul edentate pierderea punctelor de contact interdentare necesitatea unui tratament mai complex, orthodontic si protetic pentru restaurarea planului de ocluzie. Intrebarea 2: Care sunt indicatiile unei proteze partiale acrilice? Pagina 99 Raspuns 2: 1 Unde este nevoie de suport vertical pentru proteza prin creasta alveolara,cum ar fi in cazul absentei unui dinte de ancorare distal. 2 Unde avem nevoie de rezistenta impotriva miscarilor laterale ale proteze, datorita dintilor de pe hemiarcada opusa si tesuturilor moi. 3 Cand resorbtia crestei este accentuata iar o proteza fixa nu ar avea stabilitate. Capitolul 5 Intrebarea 1: Cum mentinem un bun control al placii bacteriene? Pagina 151 Raspuns 1: Pentru un bun rezultat al tratamentelor parodontale si restaurative se recomanda controlul

igienei bucale si deci a placii bacteriene. Aceasta se poate realiza prin mai multe metode: Periuta dentara: se recomanda periutele cu peri soft pentru o buna curatire a santului gingival si spatiului interdentar fara a leza gingia Tehnica de periaj : se recomanda tehnica Bass pentru pacientii cu proteze dentare fixe, pentru ca asigura o buna curatire a santului gingival,acolo unde este marginea restaurarii Ata dentara: poate fi cerata sau necerata, pentru a a curata placa interdentar. Se verifica miros,culoare si daca s-a agatat. Alte mijloace: apa de gura,dus bucal,periute interdentare,super floss,etc Intrebarea 2: Care este prognosticul tratamentelor periodontale? Pagina 168 Raspuns 2: Prognosticul unui tratament periodontal este influentat in mare parte de atitudinea pacientului. Daca pacientul nu are grija de igiena bucala tratamentul va esua,iar daca este atent la igina tratamentul va fi unul reusit. In general tratamentul este mai eficient la persoane in varsta cu un anumit grad de resorbtie decat la un pacient tanar. Factori care influentea rezultatul tratamentului periodontal sunt : contitea de os ramasa,numarul si starea dintilor prezenti mobilitatea dentara si stare ocluzala generala a pacientului. De acesemea se recomanda oprirea fumatului,acesta avand o influenta negative asupra rezultatului tratamentului. Capitolul 6 Intrebarea 1: Care sunt indicatiile tratamentelor endodontice, preprotetice? Pagina 186 Raspuns 1: In general dintele este preferat vital inaintea acoperirii acesteia cu o coroana. Daca totusi este nevoie de tratament endodontic este preferat tratament conventional decat cel chirurgical,cel chirurgical poate produce leziuni ale parodontiului ce poate afecta suportul parodontal al dintelui de protezat. Intrebarea 2: Care sunt indicatiile tratamentelor ortodontice,preprotetice? Pagina 195 Raspuns 2: Miscari ortodontice minore pot creste prognosticul unui tratament protetic. Repozitionarea unui dinte aflat in malpozitie poate imbunatatii atat traiectul fortelor ocluzare la nivelul coroanei cat si o adaptare ocluzala mai buna. Este recomandat ca acest tratament sa se faca cu ajutorul unui medic de specialitate. Tratamentul orthodontic poate fi folosit pentru a produce o extruzie, pentru mezializari,distalizari, sau pentru a corecta o diastema sau pentru a impartial egal spatiul diastemei la toti dintii anteriori pentru un rezultat esthetic mai bun. Capitolul 7 Intrebarea 1: Cum se realizeaza conservarea structurilor dure dentare in etapa de preparare a dintelui? Pagina 214 Raspuns 1: Unul din obiectivele unei restaurari protetice este conservarea a cat mai mult tesut dur dentar. Acest proces reduce efectele negative asupra pulpei a diferitelor tehnici si material folosite. Raspunsul pulpar este invers proportional cu cantitatea de dentina restanta si preparatii care ajung apoape de pulpa trebuie evitate. Conservarea tesuturilor dure dentare se poate realiza prin: 1..Utilizarea coroanelor partiale in detrimental celor totale 2. Prepartia sa prezinta o convergenta minima intre peretii axiali 3. Preparatie anatoforma la nivel ocluzal 4. Peretii axiali preparati in asa fel incat sa ramana o cantitate suficienta de dentina,de jur imprejurul preparatiei. 5. Selectarea unui prag conservator dar in acelasi timp compatibil cu celelalte principia protetice 6. Evitarea extensiei apicale a preparatiei

Intreabarea 2: Care sunt avantajele pragului supragingival? Pagina 217 Raspuns 2: 1 Poate fi realizat fara a leza tesuturile moi adiacente. 2 Igiena mai buna 3 Mai usor de amprentat,fara riscul de a leza tesuturile moi 4 Inchiderea marginala a restaurarii poate fi evaluata mai usor in momentul cimentarii sau la controale ulterioare Capitolul 13 Intrabarea 1: Care sunt indicatiile implantelor dentare la pacientul edentat partial? Pagina 381 Raspuns 1: 1 Imposibilitatea de a purta o proteza partial acrilica sau o proteza scheletata. 2 Lipsa unui singur dinte ce ar necesita prepararea dintilor adiacenti in vederea tratamentului. 3 In vederea realizarii unui plan de tratament protetic lung cu un prognostic nesigur. 4 Numar sau locatie nefavorabila a dintilor stalpi. Intrebarea 2: Care sunt contraindicatiile implantelor dentare? Pagina 383 Raspuns 2: 1. Boli acute 2. Boli terminale 3. Gravide 4. Boli metabolice decompensate 5. Radioterapie in urma unui cancer in zona viitorului implant 6. Asteptari nerealistice ale pacientului 7. Motivatie necospunzatoare a pacientului 8. Medic neexperimentat 9. Imposibilitatea realizarii unui tratament cu proteza Capitolul 14 Intrebarea 1: Care sunt etapele evictiunii gingivale? Pagina 436-437 Raspuns 1: 1 Izolate cu rulouri , aspirator si uscare 2 Taierea firului de evictiune,o lungime suficient de mare ca sa inconjoare dintele. 3 Impregnarea firului cu solutia de evictiune si eliminarea excesului aplicand o compresa. In cazul firelor deja impregnate se recomanda umezirea acestuia dupa introducere pentru a evita lezarea mucoase in momentul indepartarii firului. 4 Daca folositit un fir neimpletit,rasucitil usor pentru a facilitata introducerea 5 Infasurati dintele cu firul si introducetil bland in santul gingival cu un instrument adecvat. Intrebarea 2: Care sunt etapele realizarii unei portamprente individuale din acrilat autopolimerizabil? Pagina 447-450 Raspunsul 2: 1 Marcarea pe model cu ajutorul unui creion chimic a unei portiuni sub marginea gingivala de aproximativ 5mm.

2 3 4 5 6 7 8 9 10

Aplicarea a cererii pe model cu o grosime de 2.5 mm Inmuierea cerii la foc sau in apa calda Taiarea cerii pana la conturul desenat cu creionul si crearea stopurilor ocluzale Aplicarea unei folii de staniol peste cea de ceara Pregatirea materialului in functie de specificatiile producatorului Asteptati pan ace acrilatul are o consistenta mai crescuta si aduceti-l la o grosime constanta Adaptati rasina pe model,peste staniol Scoateti de pe model si recreati stopurile ocluzale Inspectati portamprenta si eventual reparati unele defecte.

Capitolul 15 Intrebarea 1: Care sunt cerintele biologice ale unei proteze provizorii? Pagina 466-468 Raspuns 1: Cerintele biologice ale unei proteze provizorii sunt : -protectie pulpara -protecie parodontala -adaptare ocluzala si prevenirea miscarilor bonturilor -prevenirea fracurilor de smalt la nivelul pragului Intrebarea 2: Care sunt proprietatile ideale ale unui material pentru o restaurare provizorie Pagina 477-478 Raspuns 2: -timp de lucru bun,timp de priza buna,usor de utilizat -stabilitate dimensionala in timpul prizei -usor de finisat -rezistent la abraziune si rezistanta buna -estetic -neiritant,stabil coloristic -usor de reparat -comtibil cu cimenturile provizorii Capitolul 16 Intrebarea 1: Care sunt informatiile pe care medicul trebuie sa le dea laboratorului de tehnica dentara? Pagina 509 Raspuns 1: 1 Medicul trebuie sa ii prezinte tehnicianului instructiuni scrise, in legatura cu ce lucrare trebuie efectuata si cu ce material. Ele trebuie scrise ligibil si inteligibil. Medicul trebuie sa pastreze si el o copie,dpdv legal. 2 Medicul trebuie sa trimita laboratorului amprente,modele,inregistrari ocluzale exacte si cu identificarea materialelor folosite. 3 Medicul trebuie sa traseze pe model marginile preparative, indinderea palatinala al ppa sau orice alte zone relevante 4 Medicul trebuie trebuie sa furnizeze informatii cu privire la material dorite pentru restaurare,culoare si dintele sau dintii care vor fi protezati 5 Medicul trebuie sa isi dea acordul,fie oral fie scris,in legatura cu orice modificari ale tratamentului aparute in laborator. 6 Medicul trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate obiectele primite de la laborator comform normelor de sanatate actuale. De asemenea trebuie sa se asigura ca materiale trimise de el in

7

laborator sunt corespunzator ambalate. Medicul trebuie sa returneze laboratorului lucrarile effectuate incorrect,altfel decat specificatiile lui.

Intrebarea 2: Cum trebuie pregatite marginile preparatiei pe model inainte de a fi trimise in laborator? Pagina 512 Raspuns 2: Marginile preparatiei trebuie sa fie usor decelabile si accesibile pe model. Medicul poate folosi un creion chimic pentru a trasa marginile preparatiei. Daca amprenta si modelul au fost bine exacutate,marginile preparatiei sunt evidente si nu trebuie colorate,dar exista cazuri cand aceste lucruri nu se intampla si este recomandat ca medicul sa le traseze,pentru a se asigura de realizarea corecta a protezei in laborator. Capitolul 17 Intrebarea 1: Care sunt elemtele principale pe care trebuie sa le prezinte modelul de lucru? Pagina 526 Raspuns 1: 1 Trebuie sa prezinte atat dintele preparat cat si ceilalti dinti prezenti pe arcada. 2 Dintii integri de langa cel preparat trebuie sa fie bine reprezentati? 3 Trebuie sa prezinte toate dintilor implicati in ghidaj anterior si toate suprafetele ocluzale al dintilor nepreparati pentru a permite o articulare buna cu modelul antagonist. 4 Trebuie sa prezinte toate zonele de tesut moale,mai ales cele interesate in proteze sau punti. Intrebarea 2: Pagina Raspuns 2: Capitolul 18 Intrebarea 1: Care sunt factorii care cresc spatiul de cimentare la o coroana totala? Pagina 557 Raspuns 1: 1 O contractie de priza termica si de polimerizare mai mare a materialului de amprenta. 2 Folosilea unui model cu bonturi mobile 3 Folosirea unui strat de ceara intern in momentul realizarii machetei. 4 Folosirea die spacer. 5 Expensiune mai crescuta a materialului de ambalat 6 Sablare interna a coroanei. Intrebarea 2: Care sunt factorii care miscoreaza spatiul de cimentare la o coroana totala? Pagina 558 Raspuns 2: 1 Contractie de prize si polimerizare scazuta a materialului de amprenta. 2 Folosirea bonturilor acrilie sau electrodepuse 3 Folosirea aliajelor cu o temperatura de topire ridicata 4 Expansiune scazuta a materialului de ambalat.

Capitolul 19 Intrebarea 1: Cum trebuie sa fie coeficientul de expansiune/contractie termica a metalului la o coroana metalo ceramica? Pagina 605 Raspuns 1: Coeficientul de contractie al metalului este esential pentru o coroana metaloceramica pentru ca cele doua componente sa fie se fie bine unite. Coeficientul de contractie al metalului trebuie sa fie putin mai mare decat cel al ceramicii pentru ca atunci cand are loc gluzararea ceramicii contractie metalului sa nu aiba loc,pentru ca poate fractura componenta estetica. Intrebarea 2: Care sunt metalele nobile utilizate pentru componenta metalica a coroanelor metaloceramice? Pagina 607 Raspuns 2: Metalele nobile fac parte din 3 clase: Ag-Pd, Pd-Cu-Ga si Pd-Ga. Aurul nu este in mod normal recomandat, dar o contitate de aur la acesta alije un produce diferente semnificative. Prezenta Ag si Pd asigura o rezistenta la coroziune superioara acestor coronae. Capitolul 20 Intrebarea 1: Care pot fi raporturile corpurilor de punte cu creasta alveolara? Pagina 625-626 Raspuns 1: 1 Suspendat 2 Sa/Semisa 3 Punctifor 4 Tangential 5 Ovalar Intrebarea 2: Care sunt caracteristicile contacului punctiform,al corpului de punte cu creasta alveolara? Pagina 628 Raspuns 2: Este foarte igientic, igiena fiind principala recomandare al acestui corp de punte. Este recomandat pentru dintii posteriori mandibulari unde estetica primeaza mai putin Este dependent de grosimea crestei alveolare,nu se recomanda pe creste late,doarecere creaza zone retentive. Capitolul 21 Intrebarea 1: Ce trebuie sa verificam la proba unei proteze mobilizabile? Pagina 665 Raspuns 1: Proteza trebuie sa aiba inchidere marginala buna,sa fie stabile pe campul protetic,cu puncte de contact interdentar si adaptate ocluzal. Intrebarea 2: Ce trebuie sa respecte designul crosetelor protezelor mobilizabile? Pagina 652 Raspuns 2: Designul trebuie sa permita ca fortele exercitate in timpul miscarilor masticatorii si in timpul insertiei si dezinsertiei protetei sa se transmita in axul dintilor fara a produce leziuni. Designul trebuie ales inca de la inceputul planului de tratament. De asemenea trebuie sa indeplineasca toate cerintele pacientului,cu privire la functionalitate si estetica si sa permita autocuratirea. Capitolul 22 Intrebarea 1: Care sunt caracteristicile materialor de ambalat de tip gips? Pagina 667-668 Raspuns 1:

Gipsul nu este stabil chimic la temperaturi ridicate (peste 650 grade C) Se poate folosi pentru aliaje nobile,inclusive aur. Are o exapansiune hidroscopica crescuta. Are o expansiune termica crescuta ce poate produce distorsionari ale coroanei. Intrebarea 2: Care sunt proprietatile ideale ale unui material de ambalat? Pagina 691 Raspunsul 2: 1 Coeficientul de exapansiune sa compenseze coeficientul de contractie al metalului 2 Sa nu produca defecte la turnare 3 Stabilitate chimica la temperaturi mari 4 Rezistenta crescuta pentru a rezista fortelor de turnare 5 Porozitate suficienta pentru a permite gazelor sa scape din tipar 6 O recuperare usoare a coroanei dupa turnare. Capitolul 23 Intrebarea 1: Care sunt critieriile de alegere a culorii in sistemul Munsell? Pagina 709 Raspuns 1: Cele trei criteria de alegere a culorii in sistemul Munsell sunt : nuanta,luminozitate si saturatie. Intrebarea 2: Care sunt caracteristicile sistemului Vitapan 3D-Master de alegere a culorii? Pagina 721 Raspuns 2: Sistemul 3D-MASTER include 5 grupuri de luminozităţi cu distanţe egale în spectrul coloristic al dinţilor. Aceleaşi mostre ale unui grup au valoare egala a luminozităţii dar diferă saturaţia şi nuanta. Acest aranjament spaţial oferă baza procedurii determinării culorii dinţillor. Capitolul 25 Intrebarea 1: Care sunt slabiciunile sistemului Cerec pentru coronae total ceramice? Pagina 790 Raspuns 1: Slabiciunile sistemului Cerec sunt : inchiderea marginala a coroanelor si crearea unui relief ocluzal sters. Intrebarea 2: Care este dezavantajul abrazivitatii crescute a coroanelor total ceramice? Pagina 796 Raspuns 2: Coroanele total ceramice pot produce abraziuni ale dintilor antagonisti mai ales la pacienti cu parafunctii ocluzale. La acesti pacienti sunt recomandate coroane din materiale mai putin abrazive. Capitolul 26 Intrebarea 1: Care sunt avantajele protezelor fixe cimentate cu rasini? Pagina 811 Raspuns 1: Conservative cu tesuturile dure Potential de afectare pulpara minima Anestezie nu este necesara in timpul prepararii dintilor Iritatie parodontala minima datorita localizarii supragingivale Intrebarea 2: Care sunt dezavantajele protezelor fixe cu cimentare cu rasini? Pagina 812 Raspuns 2: Longevitate mai mica in cavitatea bucala decat alte restaurari Risc de decimentare crescut Se pot deforma datorita fortelor ocluzale In cazul unui tratament nereusit dintii pe care se ancoreaza ,cel mai probabil, vor necesita coroane

Capitolul 27 Intreabarea 1: Care sunt indicatiile protezelor intarite cu fibra de sticla? Pagina 832-833 Raspuns 1: 1 Necesitatea unor proteze care prezinta ca antagonisti proteze totale sau proteza partiale mobilizabile. 2 Pentru a riscul abraziunii dintilor antagonisti 3 Folosirea unui tratament coronar conservative pe dintii stalpi 4 La pacientii alergici la metal pentru a realiza o proteza fara metal si fara ceramica 5 Ca element tranzitor in cazul unei dinte lipsa,pana la alta lucrare. Intrebarea 2: Care sunt contraindicatiile protezelor intarite cu fibra de sticla? Pagina 834 Raspuns 2: 1 Cand nu se poate realiza un control al fluidelor bun sau la pacienti cu gingivita acuta sau cronica sau cand marginile se plaseaza adanc subgingival 2 Cand este nevoie de o proteza care sa reziste mult timp in cavitatea bucala 3 Pacienti cu parafunctii ocluzale 4 Pacienti ce prezinta antagonist de lucrare lucrari cu portelan neglazurat sau proteze partiale metalice 5 Alcoolism Capitolul 28 Intrebarea 1: Ce caracteristici trebuie sa respecte conectorii protezelor? Pagina 845 Raspuns 1: Dimensiunea,forma si pozitia conectorilor influenteaza rezoltatul protezei. Conectorii trebuie sa fie suficient de mari ca sa previna distorsiunea si fractura in timpul functiilor masticatorii,dar nici prea mari pentru ca sunt retentive pentru placa dentara si pot provoca probleme parodontale. Trebuie asigurat un acces potrivit pentru autocuratire. O forma nepotrivita poate transparea si poate strica estetica restaurarii. Intrebarea 2: Descrieti conectorii non-rigizi Pagina 848 Raspuns 2 Conectorii non rigizi sunt alcatuiti din doua bucati,tip mama/tata, o parte pozitiva,tata, si o parte negative tip mama. Partea negative se afla pe dintele stalp,pe care se ancoreaza proteza,iar partea pozitiva se afla pe proteza. Cele doua componente trebuie sa fie paralele pentru o buna insertie. Capitolul 29 Intrebarea 1: Care sunt obiectivele inchederii marginale ale unei proteze? Pagina 870 Raspuns 1: O buna inchidere marginala nu lasa sa dizolve cimentul de sub restauratie. O buna inchidere marginala prelungeste succesul unei restaurari protetice. O buna inchidere marginala se obtine prin o amprenta reusita si un model de lucru excellent. Intrebarea 2: Care sunt obiectivele marginii externe a unei restaurari protetice? Pagina 879 Raspuns 2: Marginile restaurarii perfect realizate sunt importante pentru succesul tratamentului protetic. Ele trebuie netezite,sa nu fie ascutite,pentru a nu retentiona placa bacteriana si pentru a nu leza insertia epiteliala. Lezarea insertiei epiteliale poate duce la retractie gingivala importanta. Capitolul 30 Intrebarea 1: Care ce trebuie verificat la proba intraorala a unei lucrari ceramice/metalo-ceramice? Pagina 888

Raspuns 1: 1 Verificarea contactelor proximale 2 Verificarea inchiderii marginale 3 Verificarea stabilitatii 4 Adaptarea ocluzala 5 Gluzararea ceramicii in laborator Intrebarea 2: Ce se poate face in cazul in care culoare ceramicii nu este in concordanta cu culoarea dintilor din cavitatea bucala? Pagina 902 Raspuns 2: De multe ori este greu sa se realizeze culoarea dorita a unei lucari protetica fara prezenta pacientului in laboratorul de tehnica dentara si la proba coroanei in cavitatea bucala pot aparea discrepante estetice. Pentru asta se recomanda proba in cavitatea bucala inainte de glazurarea finala a ceramicii. Unele probleme coloristice se pot rezolva in aceasta ultima etapa de glazurare. Capitolul 31 Intrebarea 1: Care sunt cimenturile folosite pentru cimentare definitiva? Pagina 911-912 Raspuns 1: Cimenturile pentru cimentare definitiva sunt: ZOE Cimenturi Policarboxilat CIS CIS modificate cu rasini Cimenturi composite Cimenturi compomere Intrebarea 2: Care sunt etapele cimentarii unei lucrari total ceramic? Pagina 921 Raspuns 2: 1 Se graveaza ceramica cu acid flourhidric 2 Se apilca agentul de bsilanizare pe ceramica 3 Se graveaza preparatia cu acid fosforic 4 Se apica agentul de bonding pe preparative 5 Se prepara cimentul si in coroana si pe preparative Capitolul 32 Intreabarea 1: Ce presupune controlul postcimentare? Pagina: 928 Raspuns 1: Medicul trebuie sa verifice calitatea cimentarii precum , coroana si daca pacientul a deprins un o tehnica buna de control al placii bateriene. Controlul ar trebuii facut dupa aprox. 10 zile dupa cimentare. Trebuie verificata inchiderea marginala si daca a ramas material de cimentare in santul gingival precum si adaptarea ocluzala,care se poate fi modificat in cazul unei migrari minime ale dintelui. Intrebarea 2: Care sunt cele mai comune cauze la unui tratament protetic reseusit? Pagina 931-934 Raspuns 2 : Cele mai comune cauze ale esecului unui tratament protetic sunt: Lipsa unei igiene riguroasa Cariile dentare Afectiuni parodontale Disfunctie ocluzala Afectiuni pulpare si periapicale

(Rosenstiel pag 20) (Rosenstiel pag 49) Capitolul 3 1 Care sunt consecintele pierderii unui dinte fara a fi inlocuit? - Migreaza dintii antagonisti - Basculeaza dintii vecini - Se muta/ dispar punctele de contact - Semne de trauma ocluzala - Se rezoarbe procesul alveolar - Se rezoarbe osul din jurul dintilor care migreaza (Rosenstiel pag89 + notite curs) 2 Care este secventa planului de tratament? Tratmentul simptomelor acute, tratamentul urgent al problemelor nonacute, tratamentul cariei dentare, tratamentul periodontal, tratamentul de lunga durata (chirurgie orala, parodontologie, endodontie, ortodontie, proteze fixe). (Rosenstiel pag 99-102) Capitolul 5 1 Cate clase de implicare a furcatiei radiculare exista si care este distanta dintre creasta osoasa si jonctiunea smalt-cement? Exista 4 clase de furcatii radiculare, iar distanta normala creasta osoasa-JSC este de 1.5mm. (Rosenstiel pag 158) 2 Ce inseamna tunelizare? Indepartarea completa a structurii osoase de la nivelul furcatiei, ceea ce transforma un defect clasa II/III intr-un defect clasa a IV-a pentru a facilita patunderea instrumentelor de curatare. (Rosenstiel pag 160) Capitolul 6 1 Care sunt materialele de reconstructie a bontului? Amalgam, glassionomeri modificat cu rasini, rasini composite si aliaje metalice. (Rosenstiel pag 180) 2 Indicatiile alungirii coroanei clinice si care sunt tipurile de interventie? Estetica imbunatatita a dintilor anteriori, in cazul coroanelor clinice prea scurte care nu ofera retentie suficienta. Tehnica chirurgicala sau ortodontica. (Rosenstiel pag 190) Capitolul 7 1 Care sunt principiile pe care o preparare trebuie sa le respecte? Din punct de vedere: - biologic: conservarea structurii dentare, evitarea supraconturarii, margini supragingivale, ocluzie armonioasa, protectie impotriva fracturii - mecanic: forma de retentie, de rezistenta si deformarea - estetic: sa se vada cat mai putin metalul, grosime cat mai mica a ceramicii, margini subgingivale (Rosenstiel pag 210) 2 Care este valoarea adaptarii marginala acceptata in cazul unei corone metalice si a unei coronea ceramice? In cazul coroanei metalice 10microni, iar ceramice 50microni in cazul in care dintele este bine preparat. (Rosenstiel pag 219) Capitolul 13 1 Care este latimea crestei edentate necesara inserarii a trei implante cu diametrul de 4 mm?

Distanta implant dinte trebuie sa fie de 1.5mm iar intre implante 3mm => 1.5 + 4 + 3 + 4 + 1.5= 14mm (Rosenstiel pag 385 + Notite curs) 2 Contraindicatiile plasarii implantelor. - Boli acute - Boli in faza terminale - Graviditate - Boli metabolice necontrolate - Iradiere in zona cap gat - Lipsa de experienta a practicianului - Inabilitatea de a restaura edentatia printr-o proteza - Lipsa de motivare sau astepta nerealistice ale pacientului (Rosenstiel pag 383) Capitolul 14 1 Care sunt materialele pentru amprentarea definitiva in protezarea fixa si spuneti care sunt hidrofile si care sunt hidrofobe? Hidfili: Hidrocoloid reversib (agar-agar), polietri Hidrofobi: polisulfuri, siliconi de aditie si de condensare (Rosenstiel pag 442) 2 Ce elemente trebuie sa cuprinda o amprenta de arcada? - dintii stalpi - suprfetele crestelor edentate - suprafetele dintilor vecini - suprafetele dintilor omologi (Note curs) Capitolul 15 1 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o restaurare provizorie? Din punct de vedere - biologic: protectie pulpara, mentinerea sanatatii periodontal, compatibilitate ocluzala, mentinerea pozitiei dintelui si protctie impotriva fracturilor - mecanic: rezistenta la fortele masticatorii si la cele de dislocare a preparatei, mentinerea distantei intre dintii stalpi - estetic: bine conturate, compatibilitate si stabilitate coloristica, transluciditate (Rosesnstiel pag 467) 2 Care sunt materialele de cimentare provizorie? Precizati gradul de dificultate la descimentarea de catre medical stomatolog. Oxid de zinc eugenol, fosfat de zinc, policarboxilat de zinc si ciment glassionomer. Oxidul de zinc eugenol este cel mai usor de indepartat, in timp ce celelalte o rezistenta mai mare si se indeparteaza mai greu. (Rosenstiel pag 498) Capitolul 16 1 Care sunt contactele dentare ideale in relatia de ocluzie? - cuspid-fosa - cuspid-creasta marginala (Rosenstiel pag 519) 2 Ce system de inregistrare a culorii ar trebui sa foloseasca medical raportat la laboratorul cu care lucreaza? Medical ar trebui sa foloseasca un ghid ce corespunde sistemului ceramic folosit de technician. (Rosenstiel pag 520)

Capitolul 17 1 Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model. - Sa reproduca suprafetele dentare preparate si nepreparate - Dintii nepreparati vecini sa nu prezinte goluri - Toate suprafetele implicate in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati trebuie sa permita o articulare precisa - Toate tesuturile moi relevante ar trebui sa fie reproduce pe model (Rosenstiel pag 527) 2

La taierea bontului mobilizabil ce ar trebui sa faca tehnicianul pentru a nu supracontura restaurarea finala? Tehnicianul trebuie sa pastreze conturul original al dintelui dedesubtul limitei cervical a preparatiei. (Rosenstiel pag 546) Capitolul 18 1 La ce este folosit Die spacer-ul si unde nu trebuie aplicat? Este folosit pentru a menaja un spatiu pentru ciment intre peretii axiali ai dintelui preparat si restaurare. Nu trebuie aplicat circular 1mm imediat deasupra pragului. (Rosenstiel pag 558) 2 Ce principii trebuie luate in considerare plasarea conectorilor din zona anterioara? Din punct de vedere – mecanic: cat mai mari posibili pentru rezistenta - biologic: cat mai mic posibil, cat mai departe de tesutul gingival - esthetic: cat mai lingual posibil (Rosenstiel pag 585) Capitolul 19 1 Unde trebuie plasata jonctiunea metal-ceramica si ce grosime trebuie sa aibe ceramica la acesti nivel? Jonctiunea metal-ceramica trebuie plasata la cel putin 1.5mm de stopurile ocluzale, iar ceramica trebuie sa aibe minim 0.5 mm in aceasta zone. (Rosenstiel pag 591) 2 Ce clase de metale se folosesc pentru coroana metalo-ceramica? Aliaje inalt nobile : Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd Aliaje nobile: Pd-Ag,Pd-Cu-Ga, Pd-Ga Aliaje nenobile: Ni-Cr, Co-Cr Aliaje pe baza de Titan (Rosenstiel pag 606-609) Capitolul 20 1 Ce dimensiuni ale crestei edentate ar trebui urmarite? Latime mezio-distala, distanta ocluzo- cervicala, distant buco-linguala si locatia crestei edentate. (Rosenstiel pag 616) 2 Enumerate desi-urile puntilor dentare: Igienica, igienica modificata, in sa, in semi-sa, conica, ovata (Rosenstiel pag 626) Capitolul 21 1 Definiti ecuatorul protetic.

Este o linie trasata pe model care uneste convexitatile maxime in raport cu axa stabilita de insertie a protzei mobilizabile. (Rosenstiel pag 655) 2 Care este functia principal a bratului opozant? Previne fortele daunatoare de lateralitate date de bratul active din timpul inserarii si dezinserarii protezei mobilizabile. (Rosenstiel pag 656) Capitolul 22 1 Cum trebuie plasat canalul principal de turnare in raport cu machete? Trebuie plasat cel mai bine intr-un unghi de 45 grade in zona cea mai groasa a machetei. (Rosenstiel pag 683) 2 Care sunt defectele de turnare? - Suprafete rugoase - Suprafete nodular - “Aripioare” - Lipsuri - Goluri sau porozitati - Discrepante marginale - Deformari dimensionale (Rosenstiel pag 702-703) Capitolul 23 1 Este lumina naturala indicate la alegerea culorii? Argumentati raspunsul. Nu este recomandata alegerea culorii la lumina naturala deoarece cloarea si intensitatea sunt inconstante de la un moment la altul al zilei (de la rosu-portocaliu la apus la albastru cand cerul este senin). (Rosenstiel pag 713) 2 Definiti “coridorul bucal”. “Coridorul bucal” este spatiul dintre obraz si dinti atunci cand zambesti si este corelat cu latimea dentitiei si cu latimea gurii in timpul zambetului. (Rosenstiel pag 727) Capitolul 25 3 Care este principalul efect negativ al lucrarilor total ceramice asupra smaltului? Abraziunea la pacientii cu parafunctii (Rosenstiel pag 796) 4 Care sunt sistemele CAD-CAM folosite in tehnologia integral ceramica? - CEREC system - Procera AllCeram system - Lava system (Rosenstiel pag 790-793) Capitolul 26 1 Enumerati avantajele protezelor partiale fixe colate. - Preparare conservatoare - Trauma pulpara minima - Anestezia nu este neaparat necesara - Preparare supragingivala - Usor de amprentat

-

Restaurarea provizorie nu este necesara Se poate recimenta

2 -

Enumerati contraindicatiile protezelor partiale fixe colate. Parafunctii Edentatii mari Dinti stalpi restaurati Smalt cmpromis Alergie la Ni

(Rosenstiel pag 812)

(Rosenstiel pag 812) Capitolul 27 1 In functie de ce sunt clasificate compozitele ramforsate cu fibra de sticla? - Tipul fibrei - Orientarea fibriei - Daca sunt preimpregnate de clinician/laborant sau industrial (Rosenstiel pag 832) 2 -

Indicatiile puntilor din compozite ramforsate cu fibra de sticla. Aspect estetic corespunzator Prepararea conservatoare a dintilor stalpi Nu abrazeaza dintii antagonisti Permite folosirea unei tehnici adezive (Rosenstiel pag 834)

Capitolul 28 1 De cate tipuri sunt conectorii? Rigizi si nonrigizi (Rosenstiel pag 847) 2 Care sunt indicatiile conectorilor nonrigizi? Sunt indicate cand nu este posibila preparares a doi dinti stalpi pentru o punte dentara cu un ax de insertie comun. (Rosenstiel pag 845) Capitolul 29 3 Care sunt etapele parcurse la finisarea unei restauratii metalice? -

marginile interne suprafata interna gura de scurgere contacte proximale suprafetele ocluzale fetele axiale margini externe (Rosenstiel pag 870-878)

4 -

Obiectivele finisarii suprafetei ocluzale. Contactele ocluzale sunt stabilite in relatie statica si dinamica cu arcada opusa Structura ocluzala trebuie sa asigure opozitie stabile si sa satisfaca toate functiile cerute

(Rosenstiel pag 874) Capitolul 30 1 Care este secventa de evaluare recomandata? - Contacte proximale - Integritate marginala - Stabilitate - Ocluzie - Caracterizare si glazurare 2 -

(Rosenstiel pag 888) Cum se finiseaza marginile unei restaurari ceramic? Marginile subgingivale se finiseaza pe bontul mobil deoarece verificarea este dificila Marginile supragingivale se finiseaza pe dinte dupa cimentare (Rosenstiel pag 891)

Capitolul 31 1 Care sunt materialele pentru cimentarea definitiva? - fosfat oxid zinc - policarboxilat de zinc - glassionomer - glassionomer modificat cu rasini - zinc oxid eugenol - ciment rasinic (Rosenstiel pag 910-913) Cu ce se pot contamina materialele de cimentare in cavitatea bucala si cum putem preveni acest fenomen? Se poate contamina cu apa, sange sau saliva si pentru a preveni, inaintea cimentarii trebuie sa izolam zona, sa curatam si sa uscam bine dintele (Rosenstiel pag 915-917) 2

Capitolul 32 1 In cazul prezentarii unui pacient cu dureri dupa un tratament protetic ce-l vom intreba? Localizarea, caracterul, severitatea, durata si factorii declansatori ai durerii. (Rosenstiel pag 935) 2 In cazul descimentarii unei lucrari protetice, de ce se prezinta pacientul in cabinetul stomatologic? Pacientul realizeaza foarte greu ca lucrea se misca,principalele motive de nemultumire fiind mirosul si gustul neplacut. (Rosenstiel pag 936) CAPITOL 3 1. Consecintele edentatiei molarului 1 care nu a fost inlocuit cu o proteza dentara fixa: -inclinarea dintilor adiacenti (mezioversiune+lingoversiune M2,M3; distoversiune PM2) -migrarea verticala a antagonistilor -disparitia contactelor proximale Rosenstiel p 89 2.Lipsa carui dinte necesita realizarea unei proteze fixe dentare cu mai mult de 3 elemente? -edentatia unidentara a caninului maxilar/mandibular – puntea se va extinde sip e incisivul central Rosenstiel p89

CAPITOL 5 1.La cat este pozitionata normal creasta osoasa fata de Jonciunea Smalt-Cement? R: Creasta osoasa este pozitionata la ~ 1,5 mm apical de JSC Rosenstiel p 158 2.Ce inseamna hemisectia? R: Hemisectia = taierea unui dinte in jumatate; in cazul M mandibular hemisectia este urmata de reabilitarea unei radacini si indepartarea celeilalte sau de restaurarea fiecarei jumatati (premolarizare) Rosenstiel p 161 CAPITOL 6 1.Care sunt materialele de rastaurare coronara? Amalgam, Glass-ionomer modificat cu rasini, Compozit, Incrustatii din material nobi-Aur Rosenstiel p 180 2.Asezati in ordine urmatoarele etape care fac parte din etapele de pragatire orala in vederea realizarii unei lucrari protetice: A.Chirurgie Orala, B.Tratament de urgent, C.Tratament ocluzal, D. Controlul cariilor si inlocuirea obturatiilor existente, E.Tratament endodontic, F.Tratament parodontal, G.Tratament ortodontic, H.Ingrijire postoperatorie, I. Protezare fixa, J. Protezare mobila 1.B, 2.A, 3.D, 4.E, 5.F, 6.G, 7.C, 8.I, 9.J, 10.H Rosenstiel p 174-175 CAPITOL 7 1.Care este convergenta recomandata pentru peretilor laterali a unei preparatii ? Convergenta recomandata 6 grade Rosenstiel 229 2.Cauze de afectare pulpare in timpul preparatiei: -temperatura crescuta(generate de frictiune intre instrumentul rotativ si suprafata care este preparata) -actiunea chimica (baza, rasina, solvent, ciment) -actiune bacteriana (microorganisme) Rosenstiel 214 CAPITOL 13 1.Indicatiile implantelor Edentatia totala, edentatia partiala terminala, bresa edentate lunga, edentatia unidentara Notite curs 2.Care este distanta minima recomandata intre 2 implante si intre dinte natural-implant? 2 implante - 3 mm Dinte natural-implant - 1 mm Rosenstiel p 387 CAPITOL 14 1.Enumerati 3 substante astringent folosite pentru evictiunea gingivala. Clorura de aluminiu, Sulfat de fier, Epinefrina Notite curs 2.Care este procedura de dezinfectare pentru amprentele din hidrocoloizi ireversibili si alginate? Hidrocoloizi ireversibili: Solutia de dezinfectare aplicata prin pulverizare pe suprafata amprentei , apoi este introdusa intr-un sac de plastic ermetic inchis timp de 10 minute Alginat: scufundare in solutie de dezinfectare timp de aproximativ 10 minute CAPITOL 15 1.Enumerati 3 indicatii ale coroanelor provizorii metalice -Restaurare intinsa posterioara -Timp de mentinere in cavitatea bucala lung -Incapacitatea pacientului de a evita fortele excesive pe proteze

-Forta mare a muschilor masticatori -Ruperi frecvente de coroane in antecedente Rosenstiel p 469 2.Enumerati materialele folosite in protezarea provizorie Poli Metil Metacrilat Poli R Metacrilat Poli Uretan Metacrilat Rasini composite Rosenstiel p 478 CAPITOL 16 1.Care sunt principalele 4 erori observate de technician la o preparatie a medicului? -preparatie incorecta -limita cervicala imprecisa -inregistrari de ocluzie incorecte -comunicarea cromatica improprie Notite curs 2.Care sunt descriptorii culorii utilizati de medic pentru a transmiterea culoarea viitoarei lucrari protetice in laboratorul de tehnica dentara? Descriptorii culorii: - Reprezentare grafica, -Trimiterea in laborator a unui element din cheia de culori, individualizat cu rasini composite -Instrumental (colorimetre, spectrofotometre, sisteme foto digidale) Notite curs CAPITOL 17 1. Care sunt materialele folosite pentru modelul functional? Gips tip IV, Gips tip V, Rasini epoxi, Galvanizare Rosenstiel p 531 2. Eumenrati caracteristicile gipsului clasa a IV-A: -fidelitate -cost redus -tehinca simpla -se deterioreaza daca nu e manevrat cu grija -rezistenta la abraziune scazuta Notite curs CAPITOL 18 1.Care este dimensiunea care trebuie sa existe intre dinte preparat si coroana dentara (grosimea filmului de ciment)? 20-40 microni pentru fiecare perete =>o coroana totala trebuie sa aiba un diametru cu 40-80 microni mai mare decat diametrul dintelui preparat=bontului Rosenstiel p 557 2.Curba lui Spee Curba antero-posterioara obtiunuta prin unirea printr-o linie continua trasata de la nivelul caninului inferior de-a lungul cuspizilor vestibulari ai PM si M, pana la ramul mandubulei. Rosenstiel p 575 CAPITOL 19 1. Care este grosimea maxima si minima recomandata pentru partea ceramic a unei coroane metalo ceramice? De ce? Grosimea maxima nu trebuie sa depaseasca 2 mm – risc de fractura Grosimea minima nu mai putin de 1 mm – estetica Rosenstiel p 590

2. In ce consta criteriul ocluzal de care trebuie sa tina cont o restaurare metalo ceramica? Stopurile ocluzale sa fie localizate fie pe metal fie pe ceramica, la cel putin 1,5 mm de jonciune, niciodata la jonctiunea metal ceramic, risc fractura. Contactele ocluzale trebuie sa se realizeze pe acelasi materiel : metal cu metal si ceramica cu ceramica. Rosenstiel p 591 CAPITOL 20 1.Clasificati corpurile de punte in functie de raportul cu creasta edentata. Corpurile de punte pot fi: -in contact cu mucoasa: sa, semisa, ovate, contact punctiform -fara contact cu mucoasa (igienice): suspendata si suspendata modificata Rosenstiel p 625 2.Enumerati materialele din care pot fi realizate corpurile de punte. -metalo- ceramice -integral metalice -integral ceramice armate cu fibre Rosenstiel p 641 CAPITOL 21 1. Ce înseamnă efect de reciprocitate la nivelul lucrărilor protetice fixe?(565) Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan. Rosenstiel p 656 2. Enumeraţi şi descrieţi succint tipurile de sisteme prefabricate de menţinere, sprijin şi stabilizare care se pot ataşa la protezele fixe, în cadrul tratamentului protetic combinat (fix-mobilizabil). Extracoronare-pozitionate in exterioul coroanei , rar folosite, dezavantaj: distribuie fortele nefavorabil si sunt dificil de curatat. s e folosesc rasinile cand cerintele estetice sunt mari Intracoronare-Cele mai des folosite sunt sistemele matrice-patrice,Avantaj: insertia lor fiind precisa, retentia rezultand din frictiunea acestora Rosenstiel p 666 CAPITOL 23 1.Enumerati varientele liniei surasului 1)Linia surasului inalta (dintii frontali maxilari superiori si >3-4mm gingie) 2)Linia surasului medie (75-100% dintii frontali maxilari superiori si 1-2 mm gingie) 3)Linia surasului joasa (60%, cu cel putin 40% aur: AuPtPd, AuPdAg, AuPd -nobile, >25% metal nobil: PdAg, Pd -nenobile, 40% aur): Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd -materiale nobile: 25% (nu necesita aur): Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga -predominant metale de baza: 40% aur) Nobile: 25% metale nobile (nu necesita aur) Predominant baza de metal: