Prolegomene la istoria conceptului de timp [PDF]

Zitiervorschau

MARTIN HEIDEGGER

PROLEGOMENE LA ISTORIA CONCEPTULUI DE TIMP Traducere din germană de CĂTĂ LIN CIOABĂ

HU M AN I T A S BUCUREŞTI

Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER, MARTIN

Prolcgomcne la istoria conceptului de timp / Martin Heidegger;

trad.: Cătălin Cioabă. - Bucureşti: Humanitas, 2005

ISBN

973-50-0969-2

1. Cioabă, Cătălin (trad.) 1 11.1

MARTIN HEIDEG G E R

Gesamtaus gabe, Bd . 20

Prolegomena zur Geschichte des Zeitbegriffs 3. durchgcsehene Auflage 1994 © Vittorio Klostcrmann GmbH Frankfurt am Main, 1979 ©

HUMANITAS, 2005, pentru

prezenta

versiune românească

EDITURA HUMANITAS

Piaţa Presei Libere 1,013701 Bucureşti, România

tel. 021/31 7 1819, fax 021/31 7 18 24 www.humanitas.ro Comenzi

CARTE PRIN paSTĂ: tel.

021/31 1 23 30,

fax 021/313 5035, C.P.C.E . ....:. CP 14, Bucureşti e-mail: [email protected] www.librariilehumanitas.ro

ISBN 973-50-0969-2

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Versiunea de faţă are la bază textul german Prolego­ zur Geschichte des Zcitbegriffs / Prolegomene la istoria co nceptului de timp, publicat în volumul 20 din Gesamtausgabe / Ediţia completă (GA ), la Editura Vit­ torio Klostermann din Frankfurt am Main (ediţia a III -a, 1994) şi editat de Petra Jaeger. Acest text reproduce pre­ legerea ţinută de Martin Hei degger la Universitatea din Marburg, în semestml de vară al anului 1925, anunţată cu titlul Istoria co nceptului de timp. Cum Heidegger nu a apucat să de7.volte propriu-zis în timpul acestui semes­ tru istoria conceptului de timp (lucm pe care îl va face abia în semestrul următor, în prelegerea Logik. Die Fra­ ge nach der Wahrheit / Logică. Întrebarea privitoare la adevăr, GA 21), textului publicat i -a fost adăugat în ti­ tlu cuvântul Prolegomene. Pentm problemele legate de stabilirea textului original, pe baza manuscrisului lui Hei­ degger şi a notelor de curs ale studenţilor săi, trimitem la Postfaţa editorului german. Î n p rezenta ediţie am preluat pe marginea textului, între paranteze drepte, paginaţia volumului 20 din Ge­ samtausgabe. Trimiterile la anumite pagini, care apar în cuprinsul notelor de subsol, fac referire, de fiecare dată, la paginaţia originală, drept care am folosit şi în acest caz marcarea cu paranteze drepte (de exemplu p. [245J). mena

6

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

o dată cu apariţia prezentului volum, cititorul român are disponibil în limba română întregul " nucleu" al gân­ dirii lui Martin Heidegger. E vorba de lucrarea Fiinţă şi timp'" împreună cu "schiţele" ei, adică versiunile care au precedat-o nemijlocit: conferinţa Conceptul de timp�"", ţinută în anul 1924 la Societatea Teologică din Marburg ("forma originară", cum spune Gadamer, a faimoasei lu­ crări din 1927) şi prelegerea pe care o prezentăm acum în traducere, Prolegomene la istoria conceptului de timp. Alături de aceste "schiţe" pot fi menţionate mai multe pre­ legeri ţinute la Marburg şi la Freiburg, al căror conţinut este foarte apropiat de Fiinţă şi timp. Dintre ele, cea mai importantă este aceea ţinută în semestrul de vară 1927, cu titlul Grundprobleme der Phănomenologie / Proble­ me fundamentale ale fenomenologiei. Prelegerile de tinereţe ale lui Heidegger spun într-un fel mai mult decât Fiinţă şi timp, Desigur, acest "mai mult" nu este spus la fel de "bine" : nu întâlnim aici coerenţa de­ săvârşită a dezvoltărilor din Fiinţă şi timp, "codul filozo­ fic" atât de exact pus la punct pentru a putea însoţi gândirea, Insă descoperim acum bogăţia solului filozofic din care s-a născut această carte. în rândurile următoare vom în­ cerca să spunem pe scurt în ce constă acest "mai mult" în cazul prelegerii de faţă, Mai întâi, este vorba de dimensiunea fenomenologi­ că a filozofiei lui Heidegger şi de o perspectivă "din in­ terior" asupra acestei maniere de a gândi filozofic, "Partea pregătitoare" cuprinde o "istorie a cercetării fenomeno­ logice", începând cu Brentano şi trecând prin Logische Untersuchrmgen a lui Husserl, ( "cartea fundamentală a fe,', Martin Heid egg e r, Fiinţă şi timp, traducere de Gabriel Liicea­ nu şi Catălin Cioabă, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003, ;,;, Martin Heidegger, Der Begriff der Zeit / Conceptul de timp, edi­ ţie bilingvă, trad. de Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000.

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

7

nomenologiei" ), o istorie văzută prin prisma interesului manifestat de Heidegger la acea vreme - când în majori­ tatea titlurilor prelegerilor sale apărea termenul de "feno­ menologie" - pentru acest mod de gândire definit în primul rând prin siguranţa metodologică pe care o livrea­ ză. Comentatorul francez cel mai avizat al lui Sein l1nd Zeit, J ean Greisch, vede de pildă în Prolegomene un punct de pornire necesar pentru a înţelege ce anume este fenome­ nologia : "Nu există, fără-ndoială, o mai bună introduce­ re în fenomenologie decât aceea pe care Heidegger o dezvoltă în cursul său de la Marburg, din semestrul de vară al anului 1925. Acest text ne va servi ca ghid pentru a de­ termina ce concepţie asupra fenomenologiei putem pre­ supune că stă la baza lui Sein l1nd Zeit"'" Î nsă această "istorie a cercetării fenomenologice" de­ vine, pe măsură ce este prezentată, o confruntare cu fe­ nomenologia şi o radicalizare a ei, din momentul în care Heidegger, implicându-se el însuşi în istoria pe care o în­ făţişează şi socotindu-se ca făcând parte din ea, caută să mute albia cercetării fenomenologice şi să o aducă "în po­ sibilitatea ei cea mai proprie ş i cea mai pură" (ef. p. [184]). Şi face acest lucru cu forţa pe care i-o dă propriul lui gând, acela al tematizării fiinţ�i ca atare, prin punerea "în­ trebării privitoare la fiinţă" . In lipsa acestei radicalizări, fenomenologia nu poate fi, pentru Heidegger, decât una "preti ns fenomenologică" (ef. p. [178J). î n al doilea rând, acest text dă seama de "înrădăcinarea" filozofiei lui Heidegger în filozofia vremii, ca şi de creşte­ rea ei interioară. Nu întâmplător, una dintre cele mai im­ portante cărţi despre Sein l1nd Zeit, unde aflăm pagini substanţiale despre acest "draft" care sunt Prolegomenele, se numeşte The Genesis ofHeidegger's Being and Time.''::'' ,', Jean Greisch, Ontologie et tempor({lite , Esquisse d'une interpre­ tation integrale de Sein und Zeit, Presses Universitaires de Francc, 1994, 1,* Theodore Kisiel, The Genesis ofHeidegger's Being and Time, University of California Press, 1993.

8

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

Ceea ce înseamnă că adevărata înţelegere a acestui tratat de filozofie - devenit faimos nu numai prin adâncimea gândului filozofic, ci şi printr-o remarcabilă densitate ter­ minologică - este de fapt o înţelegere a provenienţei lui, a felului în care a luat nastere. Iar în textul de fată nu ve­ dem, ca să spunem aşa, n'umai "produsul finit" � l gândi­ rii, ci îl vedem pe Heidegger "la lucru", în laboratorul său de concepte, ajustându-Ie, turnând în ele materia unui gând încă neexprimat. Vedem, de pildă, cum termenul de "existenţă" este mai întâi socotit ca un rebut, fiind folo­ sit doar pentru a-i ironiza pe contemporanii ce făceau abuz de el, pentru ca peste câteva pagini, acelaşi cuvânt - care va face carieră la Heidegger, chiar şi în perioada târzie să fie recuperat şi făcut să devină o piesă de rezistenţă în articulaţia ontologiei fundamentale din Fiinţă şi timp. La fel, cei doi termeni corelativi, Erschlossenheit şi Entdeckt­ heit ( "stare de deschidere" şi "stare de des-coperire" ) se fixează în forma lor definitivă chiar pe parcursul acestui text. Pentru însemnătatea, în acest context, a prelegerii de faţă, trimitem la articolul lui Theodore Kisiel, traducăto­ rul american al Prolegomenelor, intitulat On the Way to Being and Time; lntroduction to the Translation of Hei­ degger's Prolegomena zur Geschichte des Zeitbegriffs"'. Pe parcursul transpunerii acestui text în limba româ­ nă am întâlnit multe locuri unde traducerea ca atare, care constă de fiecare dată în a vorbi "în numele" autorului tradus, nu s-a putut face cu deplină claritate (şi cu sen­ timentul că a fost spus tot ceea ce trebuia spus ) fără ca traducătorul să fie nevoit să vorbească şi în nume propriu, alcătuind aşadar note de subsol explicative, menite să jus­ tifice soluţia de traducere adoptată sau să semnaleze mof , în: Theodore Kisiel, Heidegger's Way of Thought. Critical and Interpretative Signposts, edited by Alfred Denker and Marion Heinz,

Conrinuum, New York - London, 2002, pp. 36-63.

NOT A ASUPRA EDIŢIEI

9

mentele în care saltul de la o limbă la alta a implicat un anumit "risc" . Iar riscul cel mai mare, în ca7:ul textelor fi­ lozofice si mai cu seamă al scrierilor unui filozof ca Hei­ degger, �ste ne-înţelegerea textului original şi, ca atare, rămânerea în in-inteligibilitate a textului tradus. Aceste note de subsol ale traducătorului (spre deosebire de cele din tex­ tul original, numerotate cu 1, 2, 3 ) au fost semnalate cu stc4uţă C'). Î n alte câteva locuri am ţinut de asemenea să semnalăm elaborarea diferită a unei teme sau a alteia în lucrarea Fiinţă şi timp, făcând trimitere la paginaţia stan­ dard a acestei lucrări, cea de la Max Niemeyer Verlag, care, în ediţia românească, este preluată de asemenea pe marginea textului, între paranteze drepte. Traducerile de până acum din opera lui Heidegger în limba română ne-au obişnuit cu un procedeu de trans­ punere în care dorinţa de onestitate se însoţea cu o ex­ cesivă tendinţă de a prelua, între parante7:e, mai mulţi termeni germani, termeni-cheie ai filozofici lui Heideg­ ger, a căror redare pune, fireşte, de fiecare dată proble­ me. Am socotit de cuviinţă (urmând maniera de lucru stabilită în echipă cu ocazia traducerii lui Fiinţă şi timp ) ca menţionarea sistematică a cuvintelor germane între pa­ ranteze să fie redusă substanţial, fiind folosită doar aco­ lo unde intră în joc mai multe cuvinte, adică acolo unde întâlnim "jocuri de cuvinte" - expresie nu tocmai po­ trivită, dat fiind că la H eidegger aceste "jocuri" sunt cât se poate de "serioase" şi de riguroase, iar implicaţiile lor sunt enorme. Spre exemplu, la p. [227J, este semnalată, prin acelaş i procedeu al parantezelor, înrudi rea dintre Sorge şi Besorgen. Sistemul de echivalenţe în limba română pentru ter­ menii heideggerieni corespunde aici până în cele mai mici detalii cu cel stabilit în traducerea lucrării Fiinţă şi timp. PUţinele excepţii sunt acelea când un cuvânt sau altul din lucrarea amintită este folosit aici de către Heidegger într-un alt sens, cum este cazul cuvântului Bewandtnis, la . . .

10

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

p. [357]. Din acest motiv, redactarea unui Glosar care să însoţească versiunea de faţă ne-a apărut ca superfluă. Ci­ titorul interesat de traducerea terminologiei poate folosi în acest sens Anexele de la Fiinţă şi timp. Am socotit însă că este util, pentru a înlesni studiul acestei cărţi, să elabo­ răm mai multe liste de termeni, în care sunt inventariate numele proprii din volum, expresiile eline şi cele latineşti. Toate aceste indexuri fac referire la numerele de pagini afla­ te pe margine. Pentru lămurirea anumitor pasaje dificile am consul­ tat, ocazional, traducerea americană a acestei lucrări, His­ tory of the Concept of Time. Prolegomena, translated by Theodore Kisiel, Indiana University Press, Bloomington, 1985.

Traducătorul are a-i mulţumi în chip deosebit profe­ sorului Gabriel Liiceanu nu numai pentru îndemnul de a traduce scrierile nemijlocit legate de Fiinţă şi timp, cât şi pentru ocazia pe care a avut-o de a învăţa permanent, pe parcursul muncii în echipă, ce înseamnă a înţelege cu adevărat un text filozofic. Un ajutor nepreţuit, pe care orice traducăto r al ope­ relor lui Heidegger şi l-ar dori, a venit din partea pro­ fesorului Friedrich-Wilhelm von Herrmann, de la Albert-Ludwigs-Universităt Freiburg, editor al celor mai importante volume din Gesamtausgabe. Multe din lo­ curile extrem de dificile din acest text au fost trecute în spaţiul limbii române prin efortul de explicitare şi de lă­ murire al profesorului von Herrmann, căruia i se cuvin asadar cele mai calde multumiri. O bună parte din munc� la această traducere a fost fă­ cută - în condiţii de lucru excelente - la Institut fur die Wissensch aften vom M enschen din Viena, în cadrul Pro­ gramului de traducere "Paul Celan ce, în primele şase luni ale anului 2001. >

CĂTĂLIN CrOABĂ

PROLEGOMENE LA ISTORIA CONCEPTULUI DE TIMP

CUPRINS

INTRODUCERE Tema prelegerii şi modul în care ea va fi tratată § 1. Natura şi istoria ca domenii de obiecte ale ştiinţelor ... . .... ......... ...... 23 § 2. Prolegomene la o fenomenologie a istoriei

şi a naturii pe firul călăuzitor al istoriei conceptului de timp .... ... ..... ......... .. .. 29 § 3. Planul prelegerii . .. .......................... 33 PARTEA PREGĂTITOARE

Sensul şi sarcina cercetării fenomenologice CAPITOLUL

1

Apar iţ ia cercetăr ii fe nome nolog ice şi cea d intâ i a ei

afirmare

§ 4. Situaţia filozofiei în a doua jumătate

a secolului al XIX-lea. Filozofia şi ştiinţele a ) Poziţia pozitivismului .. ....... . . . ...... .... b) Neokantianismul- redescoperirea lui Kant din perspectiva teori ei ştiinţei ....... c ) Critica pozitivismului - cerinţa exprimată de Dilthey pentru obţinerea unei metode autonome a ştiinţelor spiritului .......

39 42 43

44

14

CUPRINS

d) Trivializarea modului de problematizarc al lui Dilthey prin Windelband �i Rickert ................. e) Filozofia ca "filozofic ştiinţifică" psihologia ca ştiinţă fundamentală a filozofiei - (teoria conştiinţei) ............. 0:) Franz Brcntano ........................ 1)) Edmund Husserl .... .... .. . . .. . .. .

.

.

.

.

.

45

47 49 55

CAPITOLUL II

Dcscoperirilc fu ndame ntaLe aLc fc no me noLogici, pri ncip iuL fc no me noLogiei şi Lă murirea nu meLui ei

§ 5. Intenţionalitatea ............. ................ 60

a) Intenţionalitatea ca structură a trăirilor: evidenţierea ei şi o primă lămurire ........... .,--b) Răstălmăcirea, de către Rickert, a fenomenologiei şi a intenţionalităţii ...... .. c) Constituţia fundamentală a intenţionalităţii ca atare. ................. 0:) Lucrul perceput de către percepere: fiinţarea în ea însăşi ( lucrul din lumea ambiantă, lucrul din natură, reitatea) . . ... !)) Lucru I perceput de către percepere: felul în care este el i ntenţionat ( perceptivitatea fiinţării, caracterul de corporal-prezent) y) O primă indicaţie asupra felului de a fi al intenţionalităţii, ca legătură intimă dintre i nte ntio şi i ntc ntu m ........... . ... § 6. Intuiţia categori ală. ......................... a) Vizarea intenţională şi umplerea intenţională 0:) Identificarea ca umplere legitimatoare . . . . !)) Evidenţa ca umplere identificatoare . y) Adevărul ca identificare legitimatoare . . . o) Adevăr şi fiinţă b) Intuiţie şi expresie. .................. ...... .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

62 67 73

75

79

86 92 93 93 95 97 100 103

15

CUPRINS

0:) Expresia percepţiilor ... .... . . .. .. . . . 104 �) Acte simple şi acte pe mai multe trepte .. .. 111 c) Actele sintezei .... .. . . .. .... .. ... 115 d) Acte ale ideaţiei . .. . ..... . . .. 121 0:) Respingerea interpretărilor greşite ....... . 124 �) Semnificaţia acestei descoperiri . ........... 129 § 7. Sensul originar al apriori-ului . ... . . ... . . ... 131 § 8. Principiul fenomenologiei . .. . . .... . . . 135 a) Semnificaţia maximei "către lucrurile însele" .. .. .. . .. .. . . 135 b) Înţelegerea de sine a fenomenologiei ca descripţie analitică a intenţionalităţii în apriori-ul său .... .. . . . .. . . . ... . . . 140 § 9 . Lămurirea denumirii de "fenomenologie" .. .... 142 a) Lămurirea sensului originar al componentelor denumirii . . . . . . . . ..... . 143 0:) Sensul originar al lui