Proiect TF Model [PDF]

Zitiervorschau

http://www.online-stopwatch.com/full-screen-interval-timer/?c=hy6jef13k1

Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi Facultatea de Mecanica

PROIECT TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Indrumator: As. Dr. Ing. Margareta Coteata Student: Dutcă Sergiu

Grupa: 8401 2011 – 2012

Tema proiectului Sa se proiecteze tehnologia de prelucrare mecanica prin aschiere a reperului din anexa 1 in conditiile unei productii de serie mica.

1. Analiza datelor initiale

1.1Analiza desenului de executie In urma analizei desenului de executie s-au constatat urmatoarele, dupa realizarea cotarii desenul se poate executa pe un format A3 (420x297 mm) la scara 1:2. Piesa este din clasa arborilor, reprezentand un arbore reductor. Rugozitatea generala este de 6,3 µm. Abaterile extistente sunt cele de cilindricitate intre suprafetele cilindrice exterioare, si de perpendicularitate intre suprafetele frontale si cele cilindrice. Tolerantele cotelor sunt conforme cu STAS-ul ISO 2768-mK. Materialul semifabricatului ales este 40 C 10, cu o concentratie de 0,4% C si de 1% Cr, conform STAS 791-66. Cotele sunt suficiente pentru realizarea piesei, fiind prezenta si cota libera pentru inchiderea lantului de dimensiuni. Piesa este supusa unui tratament termic de C-R (calire – revenire) pentru cresterea duritatii la 45-50 HRC (Rockwell Hardness). Gradul de complexitate este mediu, piesa fiind formata din 2 suprafete frontale, 11 suprafete cilindrice exterioare si 3 canale de pana. Datorite lungimii si a diametrelor piesa trebuie executata cu o precizie medie. Caracteristicile materialului: Rm - Rezistenta la rupere : =850 [MPa] -

Duritate Brinell 217 [HB] R p 0.2 Limita de curgere =650 [MPa]

Dimensiuni de gabarit: -

Diametru: 40 [mm] Lungime: 400 [mm]

1.2 Notarea suprafetelor

S1, S9 – Suprafete Frontale S2, S3, S4, S5, S6, S7, S8, S10, S11, S12 – Suprafete Cilindrice Exterioare S13, S14, S16 – Canale de pana S15 - Degajare T1, T2, T3, T4, T5, T6, T7, T8 - Tesiri R1, R2 – Racordari

2. Traseul Tehnologic 3. 4. N

5. Denumirea operatiei

8. 1

9. Debitare bara Ø44 la lungimea necesara 10. a) prindere bara in universal 11. 1. Strunjire pentru debitare 12. b)Desprindere piesa din universal 13. 17. Strunjire frontala si centruirea la capete: 18. a) prindere piesa in universal 19. 1. Strunjire frontala S1 si gaura centrare 20. b)Desprindere piesa din universal 21. c) intoarcere si prindere piesa in universal 22. 2. Strunjire frontala S9 si gaura centrare 23. d) Desprindere piesa din universal 24. 3. Control lungime piesa

16. 2

31. 32.

6. Schita Operatiei

14.

7. M.U.

15. S.N. 400

30. S.N. 400

25. 26. 27. 28. 29.

33. 34. N 38. 3

35. Denumirea operatiei 39. Strunjire de degrosare 40. a)prindere piesa in universal 41. 1. Strunjire longitudinala S6 42. 2. Strunjire longitudinala S11 43. 3. Strunjire longitudinala S12 44. 4. Strunjire longitudinala S5 45. 5. Strunjire longitudinala S4 46. 6. Strunjire longitudinala S3 47. 7. Strunjire longitudinala S2 48. b) Desprindere piesa din universal

36. Schita Operatiei

49.

37. M.U.

50. S.N. 400

51. 3

52. Strunjire de degrosare 53. a) prindere piesa in universal pe S6 54. 1. Strunjire longitudinala S7 55. 2. Strunjire longitudinala S10 56. 3. Strunjire longitudinala S8 57. b) desprindere piesa din universal

58.

59. S.N. 400 60. 61. 62. 63. 64.

65. 4

67. Strunjire de finisare a)prindere piesa intre varfuri si cu inima de antrenare 68. 1.Strunjire longitudinala S3 69. 2. Strunjire tesire T7, T8 la 1x45° 70. 3. Strunjire tesire T1, T2 la 1,5x45° 71. 4. Strunjire degajare S15 72. 5. Strunjire racordari R1, R2 cu r=2,5 mm 73. b) desprindere piesa

74.

75. S.N. 400

66.

76. 4

77. Strunjire de finisare 78. a)prindere piesa intre varfuri si cu inima de antrenare 79. 1. Strunjire longitudinala S7 80. 2. Strunjire tesirea T3 la 1,5x45° 81. 3. Strunjire tesirea T4, T5 la 1x45° 82. b) desprindere piesa 83.

84.

85. S.N. 400

86. 87. 88. 89. 90. 91. N 95. 5

92. Denumirea operatiei 96. Rectificare 97. a) prindere piesa intre varfuri si cu inima de antrenare 98. 1. Rectificare de degrosare S3, S7 99. b)desprindere piesa 100. c)control dimensional intermediar 101.

93. Schita Operatiei

102.

94. M.U.

103. Masina de rectif icat rotun d

104. 105. Frezare 106. a)prindere 6 piesa pe masa masinii de frezat 107. 1. Frezare canale de pana S13, 14, S16 108. b)desprind ere piesa

109.

111. 7

113.

112. Control dimensional final

110. Masina de freza t

Subler, micrometru.

114.

115. 116. 117. 118. 119. 120.

121.

122.

Calculul adaosurilor de prelucrare şi stabilirea dimensiunilor semifabricatului

123.

a) Adaosurile de prelucrare se vor calcula analitic pentru a permite determinarea unor dimensiuni intermediare optime la toate operaţiile succesive de prelucrare. 124.

Adaosurile simetrice (pe diametru) la suprafeţe interioare şi exterioare se calculează cu relaţia:

2 Api min  2  Rzi 1  Si 1   2 i21   i2 . 125.

Unde :

126.

2Api min - adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (faza) I considerat pe diametru;

127.

Rzi-1– înălţimea neregularităţilor profilului rezultată la operaţia (faza) precedentă i-1;

128.

Si-1 – adâncimea stratului superficial defect format la operaţia (faza) precedentă i-1;

129. ρi-1 – abaterile spaţiale ale suprafeţei de prelucrat faţă de bazele tehnologice ale piesei rămase după efectuarea operaţiei (fazei) precedente i-1; 130.

εI- eroarea de instalare a suprafeţei de prelucrat la operaţia (faza) considerată i.

131. Pentru stabilirea dimensiunilor semifabricatului se va calcula adaosul de prelucrare pentru suprafeţele cu dimensiunile cele mai mari, în funcţie de succesiunea operaţiilor necesarere alezării acestora. 132.

b) Dimensiunile intermediare

133. Relatiile de calcul ale dimensiunilor intermediare se stabilesc din analiza adaosurilor de dispunere a adaosurilor intermediare si tolerantelor tehnologice 134. In cazul productiei de serie mica sau individual se foloseste metoda obtinerii individuale a dimensiunilor 135.

Pentru suprafete exterioare cu adaosuri simetrice se pot scrie relatiile :

136.

A pi =2 A pi +T i−1

137.

d i−1 =d i + 2 A pi

138.

d i−1 =d i−1

139.

d i−1 =d i−1 −T i−1

140.

nom

max

nom

min

T i−1

min

max

max

nom

(rotunjit)

max

-toleranta la faza de prelucrare precedenta i-1

141.

d i−1

142.

ρi−1=2 ∆ c −l c

143.

∆c

-diametrul minim care se obtine la faza precedenta i-1

-curba specifica

lc

-distanta de la sectorul de prelucrat pana la cel mai apropiat capat

144. 145. 1. Adaosul minim pentru strunjirea de degrosare (anterior strunjirii bara este sub forma de laminat): 146. 147. 148.

- suprafata este S6 de

∅ 40 ±0 , 033

mm

R z =125 [μ m] i−1

S i−1=120[ μ m]

149. 150.

[tab 4.9]

151.

ρi−1=ρc =∆c ∙l c

152.

∆c

153.

lc

154.

ε i =30 [ μ m ] [tab 1.37]

155.

T i−1= A i=1200

=2

2

A pi

162. 163. 164. 165.

[ μm¿ [tab 4.1]

Adaosul minim pentru strunjire ρi−1 =2∙( R z +S i−1) ε +2 ∙¿ + i

min

i−1

)

¿ =2 ∙ (125+120)+2 ∙¿ 540+30) =1630 [μ m]

159. 160. 161.

μm ¿ /mm] [tab 4.6]

=270 [mm]

156. 157. 158.

= 2 × 270 = 540 [ μ m ]

Adaosul nominal A pi =2 A pi +T i−1 =1630+1200 = 2830 [μ m] nom

min

Diametrele inainte de strunjirea de finisare sunt: d i−1 =d i + 2 A pi =40,033 + 2,830 = 42,863 [mm] max

max

166.

di

167.

d i−1 =d i −T i−1

nom

nom

=42,9 [mm] min

nom

= 42,9 – 1,2 = 41,7 [mm]

168. 169.

170.

Diametrul semifabricatului se alege

+0 , 3

∅ 44−0 , 9

[mm] conform Tab 4.1.

2. Calculul adaosurilor de prelucrare a suprafetelor frontale la cota L=400 [mm]. 171. 172. - suprafetele frontale se prelucreaza prin strunjire de degrosare operatia precedenta fiind debitarea cu cutit de retezat pe strung: 173. Rz S 174. + i−1 =200 [ μm¿ [tab 4.11] i−1

ρi−1

175. 176. 177.

=0,045 ∙ D=0,045 ∙ 44 =1,98 [mm]

178.

Adaosul minim pentru frezarea simultana a fetelor frontale este : ∙ ρi−1 A pi =2∙(R z +S i−1) 2 +2

179.

2

min

180. 181. 182.

A pi

i−1

=2 ∙ 0,2+2 ∙1,98 =4,86 [mm]

min

Toleranta la lungimea de debitare :

183.

T i−1

184.

A i ≅± 0,5

185.

A pi =2 A pi +¿ Ai ∨¿

=970 [ μm ] =0,970 [ mm] treapta de precizie 13 [tab 2.15]

nom

[mm] min

186. 2 A i =4,36+|± 0,5|

187.

nom

188. 189. 190.

=4,86 [mm]

191.

Lungimea nominala pentru debitarea este : Lnom=400+ 4,86=404,86[mm]

192.

Lnom

+0,5 La debitare se va respecta cota 405−0,5 [mm]

193. 194. 195. 196.

=405 [mm]

2

A pi

197.

Valoarea reala a adaosului nominal este : =405−400 = 5 [mm]

nom

Pentru fiecare suprafata frontala adaosul este de 2,5 mm.

198. 3. Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafata cilindrica exterioara S7: 199. a) Adaosul minim pentru rectificarea de degrosare (operatia precedenta este strunjirea de finisare): 200. 201.

R z =30 [μ m] i−1

+0 ,031

- se pleaca de la dimensiunea finala a suprafetei: ∅35−0 ,031 [tab. 4.9]

[mm], Ra=1,6 μ m

μm 202. S i−1=0 ¿ ] [dupa T.T.] 203.

ρi−1=2 ∙ ∆c ∙ l c

204.

l c =97 [mm ]

205.

∆c

206.

ε i =0

207.

ρi−1=2 ∙0,12 ∙ 97=23[μ m]

=0,12 [μ m/ mm] [tab. 4.6]

208. 209.

Adaosul minim pentru rectificarea de degrosare este : ∙ ρi−1 A pi =2(R z + Si−1 ) 210.2 +2 =2 ∙ 30 + 2 ∙ 23 =106 [ μ m¿ min

i−1

211. 212.

Toleranta pentru strunjirea de finisare (treapta 10 de precizie) T i−1=100 μ m 213. [tab 2.15] 214. 215. 216. 217. 218.

Adaosul nominal pentru rectificare este : A pi =2 A pi +T i−1=106+100=206[ μ m] nom

min

219.

Diametrele inainte de rectificarea de degrosare sunt: d i−1 =d i + 2 A pi =35,031 + 0,206 = 35,237 [mm]

220.

d i−1 =35,3[mm]

221.

d i−1 =d i −T i−1

max

max

nom

nom

min

nom

= 35,3 – 0,1=35,2 [mm]

222.Operatia de strunjire de finisare se va executa la cota ∅ 35,3 [mm]

223. 224. b) Adaosul minim pentru strunjirea de finisare (operatia precedenta strunjirea de degrosare) : 225.

R z =63 [μ m]

226.

μm S i−1=60 ¿ ] [tab 4.9]

227.

ρi−1=√ ρ2c + ρ2centr

228.

ρc

=2

229.

∆c

=2 [μ m/mm]

i−1

∙ ∆c ∙ l c

mm ¿ ]

230.

lc

=97

231.

ρc

=2 ×2 ×97

232.

q centr

=0.25 [mm]=250 [μ m]

233.

ρi−1

=

234.

ε i =0

235. 236. 237.

2

A pi

239. 240.

√ 3882+ 2502 ≅ 462

μm ¿ ]

Adaosul minim pentru strunjire este : ∙ ρi−1 =2∙( R z +S i−1) +2 =2 ∙ (63+60)+2 ∙ 462=1170 [ μ m¿

min

T i−1

238.

= 388 [ μ m¿

i−1

=162 [tab 2.15] treapta de precizie 11

Adaosul nominal pentru strunjirea de finisare sunt : 2 A pi =2 A pi +T i−1 =1170+162=1332[ μ m]

241.

nom

242. 243. 244.

min

Diametrele inainte de rectificarea de degrosare sunt: d i−1 =d i + 2 A pi =35,3 + 1,332=36,632 [mm] max

max

245.

d i−1

246.

d i−1 =d i −T i−1

nom

min

nom

=36,7 [mm] nom

=36,7 – 0,162= 36,862 [mm]

247. 248.Operatia de strunjire de degrosare se va executa la cota

∅ 36,7 [mm]

249. c) Adaosul minim pentru strunjirea de degrosare (anterior strunjirii bara este sub forma de laminat cu sectiune circulara): 250. 251. 252. 253.

254. 255. 256. 257. 258. 259. 260. 261. 262. 263.

2 A pi =d imax −dimax ( ant )=44,3−36,7=7,6 [mm ] nom

¿ 43,1−36,7=6,4 [ mm ]

264. 265. 266. 267. 268. 269. 270. 271. 272.

4. Alegerea masinilor unelte 273. 274. Alegerea tipului şi dimensiunii maşinii – unelte se face pe baza caracteristicilor producţiei şi semifabricatelor care urmează a fi prelucrate. La producţia de serie mică şi unicate, când la aceeaşi maşină urmează să se execute mai multe operaţii, ea trebuie să corespundă condiţiilor de trecere uşoară de la o operaţie la alta. 275. Pentru alegerea maşinii unelte trebuie să se ia în calcul următorii factori: -

Felul prelucrării ce trebuie executată; Dimensiunile şi forma semifabricatului; Precizia cerută la prelucrare; Schema cinematică a maşinii, având în vedere concordanţa cu regimul de aşchiere ales şi materialul de prelucrat; Puterea efectivă a maşinii – unelte. 276.

277. Pentru operatiile de strunjire ,tesire,efectuare degajari,analizand dimensiunile piesei se alege urmatoarea masina unealta : 278.

Strung normal SN-400:

279.

- diametrul maxim de prelucrare deasupra patului 400 [mm];

280.

- diametrul maxim deasupra saniei transversale 210 [mm];

281.

- distanţa dintre vărfuri: 750; 1000; 1500; 2000 [mm];

282. - gama turaţilor arborelui principal: 12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120; 150; 185; 230; 305; 380; 480; 600; 765; 955; 1200; 1500 [rot/min]; 283.

- gama de avansuri:

284. - longitudinale: 0,046; 0,057; 0,06; 0,075; 0,08; 0,092; 0,1; 0,101; 0,113; 0,12; 0,126; 0,14; 0,15; 0,16; 0,176; 0,18; 0,184; 0,2; 0,203; 0,22; 0,226; 0,24; 0,253; 0,28; 0,3; 0,32; 0,34; 0,36; 0,368; 0,4; 0,406; 0,44; 0,452; 0,48; 0,506; 0,56; 0,6; 0,64; 0,68; 0,72; 0,736; 0,8; 0,88; 0,9; 0,96; 1,12; 1,2; 1,28; 1,6; 1,624; 2,024; 2,24; 2,72; 2,8; 3,5 [mm/rot]; 285. - transversale: 0,046; 0,075; 0,1; 0,12; 0,15; 0,18; 0,2; 0,24; 0,3; 0,36; 0,406; 0,48; 0,6; 0,72; 0,88; 1,12; 1,6; 2,24; 3,5 [mm/rot]; 286.

- puterea motorului de acţionare: 7,5 [Kw];

287.

- randamentul µ=0,85.

288. 289. 290. 291. 292. 293.

5. Calculul regimului de aschiere 294. 295. 296.

Pentru suprafata cilindrica exterioara S7 ∅ 35 ± 0 ,031

mm +0,5

Diametrul barei laminate din STAS 333-87 are valoarea ∅ 44−0,9 mm

a) Strunjirea de degrosare de la ∅ 40 la ∅ 36,7 mm 297. 1) Alegerea sculei 298. Masina unealta este SN-400. 299. geometrice:

Se alege scula aschietoare cutit normal armat cu placuta din P30, cu urmatoarele dimensiuni

300.

- secţiune patrata hxb=16x16mm;

301.

- unghiul de atac principal K=90°;

302.

- unghiul de atac secundar K’=45°;

303.

- unghiul de degajare g=6°;

304.

- raza de racordare dintre taisuri r=0,3 [mm].

305.

2) Adancimea de aschiere este: t=Apnom=1,65 [mm].

306.

3) Alegerea avansului de lucru: S=0,5 [mm/rot] [tab. 10.7]

307.

4) Verificarea avansului :



Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului: b 2 ∙ h∙ Rai 308. Conditia de rezistentala incovoiere : F z= 6 L [N] 309.

b=latimeasectiuniicutitului ;

310.

h=inaltimeasectiuniicutitului ;

311. Rai=efortulunitaradmisibil la incovoiere al materialuluidin care este confectionatcutitul ; ( Rai=200N/mm2)

312.

L=lungimea in consola a cutitului(L=1,5xh=24) 2

313.

16 ∙16 ∙ 200 = 5688 N 6 ∙ 24

F z=

314.

Din tabelul 10.15/347[11] avem: C4=35,7

315.

Din tabelul 10.21/353[11] avem: x1=1; y1=0,75

316.

Din tabelul 10.22/353[11] avem: n1=0,35 -

Duritate Brinell = 217 HB

√

317.

S c= y 1

318.

Sc

Fz x1

C 4 ∙t ∙ HB

=2,21

n1

¿ S adoptat

√

0,75

=

5688 35,7 ∙1,65 ∙ 2170.35 =2,21 [mm/rot]

=0,5 mm/rot

319. 

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei din aliaj dur: 8,3 ∙C 1,8 s= 0,13 0,5 320. t ∙ Rm 321.

Rm

=790-1030N/ mm

322.

Rm

2 =850 N/ mm

323.

8,3∙ 3,181,8 s= 1,650,13 ∙850 0,5

324.

2

=2,14 [mm/rot]

sadoptat7 – in acest caz trebuie facuta verificarea. 343. 344.

F y =C5 ∙t x ∙ HB n ∙ s y 2

2

2

[10.20]

C5=0,027 [tab 10.15]; x2=0,9; y2=0,75 [tab 10.21]; n2=2 [tab 10.22]; 0,9

2

345.

F y =0,027 ∙1,65 ∙ 217 ∙0,5

346.

F z=5688 [N ]

0,75

=1186,44 [N ]

F=√ F 2z + F2y =√ 56882+1186 2=5810,33 [ N ]

347.

- rezultanta se determina cu formula:

348.

F ∙ L3 5810 ∙ 243 f = = =0,000996 [mm ] - pentru prinderea in universal: 3 ∙ E ∙ I 3∙ 2,1 ∙105 ∙ 0,05∙ 40 4

349.

s=

√

y1

0,13 ∙ E ∙ f adm ∙ D C 4 ∙ t x ∙ HB n 1

1

√

D 3 0,75 0,13∙ 2,1 ∙105 ∙ 0,000996∙ 40 40 3 mm ∙ = ∙ =0,000396[ ] 1 0,35 L 400 rot 35,7 ∙1,65 ∙217

( )

( )

350. 

Verificarea avansului dublului moment de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii unelte: 19500 ∙ Nm∙ η 351. 2Mt = = [N·m] n

352.

2Mt =

Fz ∙ D 5688 ∙ 40 =227,52[N·m] 1000 1000 =

353.

Nm -Puterea motorului =7,5[Kw]

354.

n –Turatia arborelui principal =315[Kw]

355.

η –Randamentul masinii-unelte =0,85

356.

2Mt =

357.

227,52 ¿ 394.64 – se verifica.

19500 ∙ 7,5∙ 0,85 315

= 394,64 [N·m]

358. 359.

360.

5) Determinarea vitezei de aschiere : Cv

v=

m xv yv

T t s (

n

HB ) 200

∙ k 1 ∙ k2 ∙ k 3 ∙ k4 ∙ k5 ∙ k6 ∙ k 7 ∙ k8 ∙ k9 [

m ] min

361.

Din tabelul 10.30/360[1] avem:

362.

-Cv=294

363.

Durabilitatea T=90[min]

364.

Exponentul durabilitatii (tab.10.29/359) [11] : m=0,125

-xv=0,18

-yv=0,35

365. Cv-coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materielului sculei aşchietoare [tab 10.30]; 366.

T - durabilitatea sculei aşchietoare, min [tab 10.3] ;

367.

m - exponentul durabilităţii [tab 10.29] ;

368.

t - adâncimea de aşchiere (mm);

369.

S - avansul de aşchiere (mm/rot);

370.

HB - duritatea materialului de prelucrat, în unităţi de măsură Brinell;

371.

Xv,Yv - exponenţii adâncimii de aschiere şi avansului [tab 10.30];

372.

n - exponentul durităţii materialului supus prelucrării;

373. 374. 375.

k1=

k1 - coeficientul ce ţine cont de influenţa sectiunii transversale a cuţitului: t =1,65mm ; xv=0,18 ; s=0,5 mm/rot; yv=0,35 ; HB=217 ;

( 20∙q30 )

ξ

(relatia 10.30)[11]

376.

ξ=coeficiantul functie de materialul de prelucrat, pentru otel ξ=0,08

377.

q=sectiunea transversala a cutitului; q=16x16

n=1,75 ;

378.

379.

k1=

k2=

(

0,08

16∙ 16 20∙ 30 45 K

( )

380.

ρ

381.

a K1

)

= 0,934 rel [10.30] pag 361

=

45 45

ρ

0,3

( )

=1

rel [10.31] pag 361

este un exponent in functie de natura materialului de prelucrat 0,09

k3=

( )

k4=

r 2

=

15 45

ρ =0,3

0,09

( )

= 0,905 rel. [10.32] pag. 362, a=15 pentru scule armate cu placate

dure 382.

μ

()

0.4 2

( )

=

0.1

= 0,851

prelucrarii si de materialul de prelucrat,

rel. [10.33] pag. 362,

μ -este un exponent functie de tipul

μ =0,1 pentru prelucrarea de degrosare

383.

k5= 0,85 (tab. 10.31/362) – coef. care tine seama de materialul placutei aschietoare;

384.

k6= 1,1 (tab. 10.32/363) – coef. care tine seama de materialul prelucrat;

385.

k7= 1 – coef. care tine seama de modul de obtinere a semifabricatului;

386.

k8=1 (otel fara tunder);

387.

k9= 1,2 (unghi de degajare negativa).

388. 294 389.

390.

Vp=

900,125 ∙ 1,650,18 ∙ 0,50,35 ∙

1,75

( 217 200 )

∙ 0,934 ∙ 1∙ 0,905 ∙0,851 ∙ 0,85∙ 1,1 ∙1 ∙1 ∙ 1,2=136,51[

Vp=136,51[m/min]

391.

6) Calculul turatiei nc: π ∙ D p ∙ nc 1000

392.

Vp=

=> ncalculat=

393.

Turatia optima este:

n=

v p ∙ 1000 π ∙ Dp

1000 ∙ v π∙ D

=

=

136,51 ∙1000 π ∙ 40

= 1086,3[rot/min]

1000 ∙ 136,51 =1086 [rot/min] 3,14 ∙ 40

394.

7) Se adopta turatia din gama masinii unealta: nef =1200 [rot/min]

395.

8) Recalcularea vitezei de aschiere :

396.

vef=

π ∙ D ∙ nef π ∙ 40 ∙1200 = =¿ 150,79 [m/min] 1000 1000

m ] min

N e =f ( F z , v recal )

397.

9) Calculul puterii efective:

398.

Componenta principala a fortei de aschiere este :

399.

F z=C Fz ∙ t X ∙ sY ∙ HB n ∙ K M ∙ K K ∙ K y ∙ K γ ∙ K h a

400.

C Fz

401. 402.

Fz

Fz

=27,9 ; t=1,65 ;

HB=217 ;

XFz=1 ; s=0,5 ;

YFz=0,75 ;

nFz=0,35 ; KM=1 ; KK=1,03 ; Kha=0,96 ; Ky=0,87 ;

Kγ

=0,925 ;

F z=27,9 ∙ 1,651 ∙ 0,50,75 ∙217 1 ∙ 1∙ 1,03∙ 0,87 ∙ 0,925 ∙0,96=4726,55[N ]

403.

Fz=4726,55 [N]

404.

Fz=472,655 [daN]

405.

10) Verificarea puterii necesara aschierii:

406.

F z ∙V ef 472,655 ∙ 150,79 Ne= 60 ∙ 102∙ η = 60 ∙ 102∙ 8,88 =¿ 1,31[kW]; Ne