Proiect Evaluarea Intrepr [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICA DE GESTIUNE ANUL III

EVALUAREA UNEI SOCIETATI CU ACTIVITATE BANCARA RAIFFEISEN BANK

Profesor: Pepi Mitica Studenti: Matanie (Ghimpu) Isabella Iulia

CONSTANŢA 2017

CUPRINS

Cap.1 DEFINIREA MISIUNII DE EVALUARE 1.1 Baza de evaluare 1.2 Proprietarul participatiei evaluate 1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare

Pag.3 Pag.3 Pag.4 Pag.4

Cap.2 CUNOASTEAREA OBIECTULUI SUPUS EVALUARII 2.1 Scurt istoric 2.2 Tipul întreprinderii 2.3 Situatia juridică a activelor 2.4 Produse si servicii 2.5 Piata bancară 2.6 Concurenta

Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7

Cap.3 DIAGNOSTICUL STARII ACTUALE 3.1 Bilantul contabil consolidat pentru ex.financiare 2009 si 2008 3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate 3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori

Pag.8 Pag.8 Pag.10 Pag.11

Cap.4 ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE 4.1 Activul net contabil 4.2 Activul net corectat 4.3 Discounted Cash-Flow (DCF)

Pag.14 Pag.14 Pag.14 Pag.16

Cap.5 DIAGNOSTICUL STARII VIITOARE Concluzii

Pag.18 Pag.22

ETAPELE REALIZĂRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETĂTI COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA Cap.1 DEFINIREA MISIUNII EVALUARII

Serviciile evaluatorului pot fi solicitate fie pentru evaluarea unor bunuri sau active individuale din patrimonial societătii evaluate, fie pentru determinarea valorii globale a entitătii ca intreg, sau pentru determinarea valorii activelor societătii. Misiunea evaluării unei societăti comerciale cu obiect de activitate bancar este acela de a stabili valoarea globală a întreprinderii ca întreg prin punerea în evidentă a pozitiei financiare a societătii date de valoarea unor indicatori precum: 

mijloacele fixe, terenuri, clădiri, utilaje si mijloace de lucru (rentabilitatea economică a

acestora , uzura fizică si morală);  gradul de îndatorare fată de clienti, fată de alte institutii bancare si fată de alti agenti economici;  nivelul disponibilitătilor bănesti, nivelul rezervei minime obligatorii;  capacitatea de amijloci activităti economice si fluxuri de numerar;  modalităti de finantare, actionariat, capitalul propriu. 1.1

Baza de evaluare Situatiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza costului istoric cu exceptia

următoarelor elemente semnificative din situatia consolidată a pozitiei financiare:  instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea justă;  instrumentele financiare la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere sunt evaluate la valoarea justă;  activele financiare disponibile pentru vânzare sunt evaluate la valoarea justă;  datoriile aferente aranjamentelor de plată pe bază de actiuni cu decontare în numerar sunt evaluate la valoarea justă. Lucrarea operează în mare parte cu elementele de active ale băncii, în care o pondere deosebită o au si imobilizările financiare,ca important element de active al Băncii Raiffeisen. De asemenea,la acestea se mai adaugă si situatia fluxurilor de trezorerie,care vor fi evaluate în perioada de previzionare explicită. 1.2 Proprietarul participatiei evaluate  99,49% Raiffeisen Bank International AG;  0,51% peste 17.500 de actionari persoane fizice si persoane juridice. Banca Raiffeisen România este condusă de Adunarea Generala a Actionarilor Raiffeisen Bank S.A. 1.3

Scopul si utilizarea raportului de evaluare

Scopul raportului de evaluare este acela de a stabili valoarea globală a societătii bancare. Utilizarea raportului de evaluare este destinat pentru scopul si numai pentru uzul Adunării Generale a Actionarilor Raiffeisen Bank S.A. Cap.2 CUNOASTEREA OBIECTULUI SUPUS EVALUARII 2.1 Scurt istoric Raiffeisen Bank România este subsidiara Raiffeisen International Bank- Holding AG, care la rândul său este subsidiara integral consolidată a Raiffeisen Bank Ӧsterreich AG(RZB) cu sediul la Viena. Fondată în 1927, RZB este a treia cea mai mare bancă din Austria si entitatea principală a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al tării din punct de vedere al activelor totale, având cea mai vastă retea de distributie locală. RZB si Raiffeisen International au confirmat în repetate rânduri reputatia de promotori în Europa Centrală si de Est, înfiintând prima subsidiară bancară în Ungaria încă din 1986, cu trei ani înainte de căderea Cortinei de Fier. În cei peste 20 de ani de prezentă pe piată , au fost fondate 10 bănci si cumpărate alte 10. Reteaua astfel format acoperă regiunea cu bănci universale, care deservesc peste 15 milioane de clienti în peste 3.000 unităti bancare, pe 18 piete internationale. 2.2 Tipul întreprinderii Raiffeisen Bank România S.A. ocupă pozitia de oligopol pe piata din România, situatie în care riscul privind talia întreprinderii este de maxim 2%. 2.3 Situatia juridică a activelor Raiffeisen Bank S.A si-a început activitatea la data de 01 iulie 2002 în urma fuziunii prin absorbtie a Raiffeisen Bank România S.A. de către Banca Agricolă Raiffeisen S.A. prin emisiunea de actiuni. Fuziunea dintre cele două bănci s-a finalizat la 30 iunie 2002, cu scopul de a alinia operatiunile Grupului Raiffeisen si în România. Banca este autorizată de BNR să desfăsoare activităti bancare. Activitătile de bază ale Grupului sunt reprezentate de furnizarea de servicii bancare pentru personae fizice si persoane juridice, activităti de brokeraj, leasing si gestiunea activelor financiare. 2.4 Produse si servicii:  MyBanking oferă informatiile financiare privind contul bancar personal si cursul valutar si cu ajutorul său se pot efectua transferuri intra si interbancare;



Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, fară ca acesta să facă cel mai

mic efort si fară sa plăteasca comisioane si taxe suplimentare;  Serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, oferă posibilitatea de a transfera automat sumele care depăsesc un nivel prestabilit în alt cont indicat de către client;  Serviciul SmartTel oferă informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile pe săptamână, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS.  Programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe viată titularilor de conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank.  Prin Plăti directe furnizor, Raiffeisen Bank va plăti clientului, din contul curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele. De asemenea, Raiffeisen Bank mai oferă: credite de prefinantare a exporturilor si finantarea comertului cu bunuri fungibile. În acord cu legea bancară, obiectul de activitate al băncii include:  atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;  contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum,credite ipotecare;  finantarea tranzactiilor comerciale;  operatiuni de factoring, scontare, forfetare;  servicii de transfer monetar;  emitere si administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărti de credit, cecuri de călătorie si alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronic;  emitere de garantii si asumare de angajamente;  tranzactionare în cont propriu sau în contul clientilor, în conditiile legii, cu: instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valută;  contracte futures;  instrumente având la baza cursul de schimb si rata dobânzii;  valori mobiliare si alte instrumente financiare; 2.5 Piata bancară Raiffeisen International deserveste mai mult de 13 milioane de clienti, cea mai mare retea de distributie dintre grupurile bancare occidentale prezente în Europa Centrală si de Est (ECE) - 3.000 de unităti bancare; amplu program de extindere de unităti; sucursalele răman canalul principal de distributie în regiunea ECE, prezenta este puternică în tările cu crestere economică rapidă. Raiffeisen International Bank-Holding AG, subsidiară a Grupului Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB), a deschis oficial unitatea cu numarul 3.000 în Europa Centrală si de Est (ECE). Sucursala este localizată în orasul Tyumen din Rusia, resedinta provinciei Tyumen Oblast din Districtului Federal Urals (oras aflat la aproximativ 2.100 km est de Moscova).

Tyumen este

un important centru pentru extractia si prelucrarea gazelor naturale si a petrolului din Rusia si are peste 500.000 de locuitori. Ca orice unitate din cadrul Raiffeisenbank, sucursala din Tyumen va oferi o gamă largă de servicii pentru persoane fizice si corporatii, precum si servicii ale altor companii ale grupului Raiffeisen: Raiffeisen-Leasing, Fondul de Pensii Private Raiffeisen si Raiffeisen Capital Asset Management. Sucursalele reprezintă cele mai importante canale de distributie de pe piata bancară in regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), deoarece clientul apreciază relatia personală cu banca sa. Raiffeisen International este lider în ceea ce priveste numărul de unităti bancare între grupurile bancare internationale din cinci piete ale ECE (Albania, Kosovo, Belarus, Ucraina si Rusia). Cresterile sunt spectaculoase, în special, pe piata bancară din Rusia. La această crestere a contribuit si dezvoltarea rapidă a Raiffeisenbank Austria, Moscova. Raiffeisen International detine cea mai importantă retea bancară din Europa Centrală si de Est, fiind prezentă în 18 piete din regiune prin unităti bancare, companii de leasing, două reprezentante si alti furnizori de servicii financiare. RZB este cea mai mare bancă corporatistă si de investitii din Austria si institutia centrală a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din tară. 2.6 Concurenta Deşi consideră că piaţa bancară românească numără prea mulţi actori, analiştii spun că nu se poate vorbi de o concurenţă strânsă între aceştia, în condiţiile în care peste 75% din activul bancar este deţinut de primele cinci bănci printre care se află si Raiffeisen Bank România. Următorii ani nu anunţă schimbări semnificative la nivelul sistemului bancar, întrucât băncile mari au poziţii consolidate în piaţă, iar cele mici nu sunt în ceea ce priveşte concurenţa între băncile care activează în România, părerile sunt împărţite. Gradul de concentrare a activului bancar e de natură să împartă lupta bancherilor pe două fronturi. Pe de o parte, primele instituţii de credit clasate în topul activelor îşi dispută cea mai mare parte din "felia bancară". De cealaltă parte, lupta se dă între băncile mici, cu o cotă de piaţă sub 1% . Cap.3 DIAGNOSTICUL STARII ACTUALE 3.1 Bilantul contabil consolidat pentru exercitiile financiare 2009 si 2008

Tabelul nr.1Bilantul contabil 2009 si 2008 2009 Ron 1000 Active Numerar si echivalente de numerar 4.738.926 Active financiare detinute pt.tranzactionare 99.874 Derivative detinute pt managementul 59.230 riscului Credite si avansuri acordate băncilor Credite si avansuri acordate clientilor Titluri de valoare Participatii Imobilizări corporale Imobilizări necorporale Creante privind impozitul amânat Creante privind impozitul pe profit Alte active Total active Datorii Datorii financiare detinute pt.tranzactionare Derivative detinute

Ron 1000 5.947.596 44.806 52.077

505.818 10.599.623 3.578.080 50.356 337.399 102.746 4.650 70.438 170.715 20.317.855

359.973 10.960.548 1.197.530 44.099 373.703 104.758 6.864 747 276.354 19.369.055

3.185

3.306

pt.managementul 24.810

riscului Depozite de la bănci 2.455.175 Depozite de la clienti 14.386.296 Credite de la bănci si alte institutii 440.745 financiare Datorii subordonate Provizioane Datorie privind impozitul amânat Datorie privind impozitul pe profit Alte datorii Total datorii Capitaluri proprii Capital social Rezultatul reportat Alte rezerve Total capitaluri proprii Total datorii si capitaluri proprii

2008

105.386 767.514 14.614.094 772.040

380.262 40.494 4.204 165 390.724 18.126.060

351.694 49.026 70.188 517 494.936 17.228.701

1.196.259 914.373 81.163 2.191.795 20.317.855

1.196.259 879.885 64.210 2.140.354 19.369.055

Sursa: Prelucrare proprie după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual 2009/2008; pag.62 respectiv, pag.52 al Băncii Raiffeisen România. Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiile financiare la 31.12.2009 si 31.12.2008 Tabelul nr.2 Contul de profit si pierdere 2009

2008

Ron 1000

Ron 1000

Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Venituri nete din dobânzi

1.809.265 (975.395) 833.870

1.581.454 (664.091) 917.363

Venituri din speze si comisioane Cheltuieli cu speze si comisioane Venit. nete din speze si comisioane

813.857 (80.033) 733.824

836.800 (68.579) 768.221

316.549 alte 51.220

409.758 (39.449)

Venituri nete din tranzactionare Venituri/(cheltuieli) nete din instrumente fin.la val.justă prin CPP Alte venituri operationale Venituri operationale

52.640 1.988.103

46.640 2.102.533

Cheltuieli operationale (705.695) Cheltuieli salariale (525.257) Cheltuieli nete cu provizioanele pentru (431.476)

(662.182) (506.223 (193.357)

deprecierea valorii activelor financiare Câstiguri/(pierderi) din participatii

-

în 10.161

entităti asociate Profit înainte de impozitare

335.836

728.154

Cheltuiala cu impozitul pe profit Profitul net al exercitiului financiar

(45.719) 290.117

(114.149) 614.005

Alte elemente ale rezultatului global Modificarea netă a valorii juste a activelor 570

-

financiare disponibile pentru vânzare Total rezultat global aferent exercitiului 290.117

614.005

financiar,după impozitare Sursa: Prelucrare proprie după Situatiile Financiare Consolidate din Raportul anual 2009/2008; pag.61 respectiv, pag.51 al Băncii Raiffeisen România. 3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Rezultatele activitătii băncii trebuiesc determinate atât sub forma unor valori absolute căt si sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparatia cu concurenta. În evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activitătii Raiffeisen Bank România S.A. Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performantelor activitătii bancare se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile si a stabili situatia rezultatelor financiare. Tabelul nr.3 Principalii indicatori utilizati în aprecierea performantelor bancare DENUMIREA INDICATORULUI

FORMULA DE CALCUL

Indicatorii profitabilităţii: 1.

Rata marjei nete de dobândă

(Net Interest Margin) 2. Rata profitului 3. Rata de utilizare a activelor (RUA) 4. Rata rentabilităţii economice (Return of Assets) 5. Efectul de pârghie (multiplicatorul capitalului) 6. Rata rentabilităţii financiare (Return of

(Venituri  Cheltuieli) cu dobânda Active rentabile Pr ofit net Venituri totale Venituri totale Active totale Pr ofit net Active totale Active totale Capital propriu Pr ofit net Capital propriu

Equity) Sursa : Prelucrare proprie după www.scritube.com/economie/INDICATORI-AI-MARIMII-SIDINAM1CII55411243.php

Tabelul nr.4 Situatia principalilor indicatori ai profitabilitătii -1000 Ron DENUMIREA

FORMULA

INDICATORULUI

DE

CALCUL 0 1 Indicatorii profitabilitătii:

VALORI ANUALE RELATIVE 2009

2008

2

3

RMD

VD  CD AP

505.818  4.56% 11 .105.441

917.363  8.11 % 11 .320.521

RPN

PN VT

290.117  9.50% 3.053.692

614.005  2.13% 2.874.652

RUA

VT AT

3.053.692 2.874.652  15.03%  14.84% 20.317.855 19.369.055

RRE

PN AT

290.117  1.43% 20.317.855

614.005  3.17% 19.369.055

EP

AT CP

20.317.855  9.27% 2.191.795

19.369.055  9.05% 2.140.354

RRF

PN CP

290.117  13.24% 2.191.795

614.005  28.69% 2.140.354

Sursa:Prelucrare proprie după formule. 3.3 Analiza comparativă a acestor indicatori Pentru

vedea corectitudinea calculării indicatorilor de performantă bancară, putem

întocmi si analiza corelatia între indicatorii de rentabilitate bancară. Corelatia între indicatorii de rentabilitate este următoarea: RRF = RRE∙ EP

; 13,24% = 1,43% ∙ 9,27%

; pentru anul 2009.

28,69% = 3,17% ∙ 9,05%

; pentru anul 2008.

RRE = RPN ∙RUA ;

1,43% = 9,50% ∙ 15,03% ; pentru anul 2009. 3,17% = 2,13% ∙ 14,84 % ; pentru anul 2008.

Pentru o mai bună exemplificare a evaluării indicatorilor profitabilitătii am întocmit fig.1.

1. Rata rentabilitătii financiare este un indicator a cărei marje normale se situează între pragurile semnificative de 10% si respectiv 30%. În cazul Raiffeisen Bank, rata înregistrată în anul 2008 de 28.69% nu a depăsit valoarea considerată optimă pentru acest indicator. Pentru anul 2009 valoarea ratei înregistrată a fost de 13,24%, se cunoaste că a scăzut semnificativ din cauza efectului crizei care începe să se simtă si la noi în tară. Pe seama indicatorilor calculati si luând în considerare relatia dintre acestia: RRF = RRE x EP, putem concluziona următoarele: 

în cazul în care eficienţa reprezentată de rata rentabilitătii economice scade, banca

trebuie să-şi asume riscul de îndatorare în aşa fel încât să-şi mulţumească acţionarii; 

cu cât efectul de pârghie este mai mare, datorat creşterii activelor profitabile, cu atât

rata rentabilitătii financiare este mai mare. 2. Efectul de pârghie (EP) înregistrează niveluri de peste 20% pentru băncile mari, în vreme ce băncile mici le este caracteristic nivelul de 10 – 20% al levierului.

În cazul de fată, nivelul multiplicatorul capitalului se încadrează aproape la limita nivelului minim optim (9,05% în 2008 si în 9,27% în 2009). Pentru a putea ajunge la nivelul optim considerat pentru băncile mari, se impune atragerea de clienti si poate cresterea numărului de unităti teritoriale. Acest indicator înregistrează valori optime, ca urmare a faptului că băncile operează în principal pe seama resurselor atrase. Cu cât gradul de îndatorare a băncii este mai mare, cu atât rentabilitatea capitalului propriu este mai mare. 3.Rata rentabilităţii economice (Return of Assets) reprezintă cea mai cuprinzătoare şi perfectă măsură contabilă a performanţei globale a unei bănci. Ea măsoară pentru Raiffeisen Bank profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu. Pragul de variaţie

a indicatorului este de 0,5 – 1,6%. Băncile de dimensiuni foarte mari

înregistrează rate mai mici de 1%. 4.Rata utilizării activelor (RUA) Mărimea acestui indicator depinde de mărimea dobânzii active pe piaţă şi de structura activelor bancare. Indicatorul arată veniturile totale ce se obţin din utilizarea activelor (venituri din dobânzi, comisioane, taxe). Rata utilizării activelor calcultă pe baza rezultatelor obţinute la finele anilor analizaţi este în crestere 2009 comparativ cu anul 2008, ca urmare a creşterii activelor totale cu în ultimul an. 5.Rata profitului net (RPN) reprezintă principalul indicator de analiză când se are în vedere reducerea costurilor cu activitatea băncii. Pentru anul 2008, rata profitului se încadrează sub valoarea minimă normală (30-50%), datorită profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcţionare, investiţii în infrastructură). În anul 2009, rata profitului creşte cu 7,37 %. 6.Rata marjei nete de dobândă (Net Interest Margin) Recurgând la exemplificare, băncile de detaliu înregistrează marje nete de dobânzi mai ridicate, în timp ce băncile mari unele mai scăzute, datorită costurilor mari ale fondurilor. În cazul de faţă, marja netă de dobândă a scăzut în anul 2009,comparativ cu 2008, cu 3,55% este expresia managementul putin defectuos în cadrul elementelor de activ şi pasiv, dar poate fi şi expresia unui plasament în active foarte riscante. Cap.4 ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE

În general nu există reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici nu se poate utilize o metodă universal. Metodele de evaluare se diferentiază în general prin importanta care se dă unor elemente ca: patrimoniul întreprinderii, rentabilitatea, cifra de afaceri .Valoarea unei societăti poate fi dată de relatia: V ꞊ Px + Ry + CAz ,

unde x, y, z sunt coeficienti de pondere.

Ponderea alocată fiecărui element determină metoda de evaluare aleasă, dar ponderea este diferită de la un caz la altul, în functie de conditiile specifice ale întreprinderii evaluate. În cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o metodă patrimonială si de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metodă bazată pe venit. De asemenea se poate aplica si metoda patrimonială a activului net contabil care este considerată de specialisti ca fiind cea mai usoară metodă patrimonială de evaluare. 4.1 Activul net contabil Reprezintă metoda cea mai rapidă de estimare a valorii unei entităti. Determinarea activului net contabil, în optica evaluării rapide a sociatătilor comerciale pe baza unui raport de evaluare simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii ultimului bilant contabil. Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care afectează câteva din elementele activului si pasivul bilantului. 4.2 Activul net corectat Necesitatea corectării bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care să reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societăti, rezultă din necesitatea depăsirii inconvenientele metodei activului contabil. Activul net corectat reprezintă mărimea capitalului necesar pentru a reconstrui patrimonialul existent al societătii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia. Metoda activului net corectat reprezintă o fotografie clară a patrimoniului net al unei întreprinderi la data evaluării, dar nu exprimă pretul la care poate fi cumpărată o societate, în mod direct pentru că această valoare trebuie corectată cu o altă valoare calculată la o altă metodă de evaluare. Elementele de activ sunt corectate după cum urmează: 

Activele considerate non-valori nu sunt luate în considerare;

  

Plătile anticipate nu se includ în evaluare; Avansurile primite si nici cele acordate nu sunt luate în calcul; Disponibilitătile bănesti sunt evaluate la valoarea lor contabilă, iar cele exprimate în

valută sunt convertite în lei la cursul BNR din ziua evaluării. Ajustarea creantelor se corectează după cum urmează:  cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de neîncasare si de vechimea lor;  Creantele a căror lichiditate depăseste 1 an nu sunt luate în considerare;  Creantele cu o lichiditate cuprinsă între 6 luni si 1 an se diminuează cu 25-30% în functie de riscul de neîncasare si de rata dobânzii practicată la creditul comercial;  Creantele exprimate în valute se evaluează la cursul BNR din ziua evaluării. Imobilizările corporale sunt evaluate în functie de natura lor:  terenurile se evaluează la pretul pietei;  clădirile, constructiile speciale si mijloace fixe se evaluează, în mod specific fără a se tine cont de amplasarea lor,uzura lor fizică si morală;  investitiile în curs se evaluează după aceleasi metode ca si investitiile. Imobilizări necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale activitătii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate. Plătile anticipate nu se includ în evaluare. Avansurile primite de la furnizori nu se includ în evaluare. Disponibilitătile bănesti în lei se preiau la valoarea lor iar cele în valută sunt transformate în lei la cursul de referintă al BNR la data evaluării. Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ în evluare. Corectarea pasivelor:  datoriile se evaluează la valoarea probabilă de piată;  creditele pe termen lung se evaluează după aceleasi principii ca si imobilizările financiare acordate de întreprindere;  includerea în datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a căror estimare este posibilă. 4.3 Discounted Cash-Flow (DCF) Această metodă este cea mai evoluată dintre metodele de evaluare. Metoda DCF sau metoda fluxurilor nete de trezorerie sau metoda fluxurilor financiare are ca bază teoretică determinarea eficientei economice a investitiilor. Din punct de vedere cantitativ notiunea de cash- flow se întâlneste sub două forme si anume:  cash- flow brut format din: - profitul net corectat - amortizare - provizioanele cu caracter de rezervă.  Cash- flow net disponibil care se compune din trei agregate clasice: -cash- flow operational(sau de exploatare);

-cash- flow pentru activitatea de investitii; -cash- flow din activitatea de finantare. Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordări corecte a principiilor si ipotezelor specifice metodei DCF sunt:  Proiectia profitului net pe baza evolutiei previzibile a veniturilor si cheltuielilor(ct.CPP);  Estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment(NFR);  Stabilirea valorii investitiei necesare pentru functionarea eficientă a societătii si a impactului lor economic asupra evolutiei CA(cifrei de afaceri) si elementelor de ch.  Calcularea valorii reziduale;  Stabilirea ratei de actualizare;  Calcularea valorii financiare a întreprinderii;  Corectarea valorii finale cu prima de control si cu diminuarea pentru lipsa de lichiditate.

Tabelul nr.5 Situatia activelor si datoriilor la Raiffeisen Bank 2009 Valoare

Corectii

Valoare

contabilă

Ron’000

corectată

Ron’000 Numerar si echivalent de numerar 4.738.926 Active financiare detinute 159.104 Credite si avansuri acordate 505.818

-

Ron’000 4.738.926 159.104 505.818

băncilor Credite si

-

10.599.623

+60.000;-

3.578.080 50.356 362.399

Elemente patrimoniale

avansuri

acordate 10.599.623

clientilor Titluri de valoare Participatii Imobilizări corporale

3.578.080 50.356 337.399

35.000 Imobilizari necorporale: -cheltuieli de dezvoltare -alte imob.necorporale 102.746 Creante privind impozitul amânat 4.650 Creante privind impozitul pe 70.438 profitul curent Alte active TOTAL ACTIVE Datorii financiare detinute Depozite de la bănci Depozite de la clienti

170.715 20.317.855 27.995 2.455.175 14.386.296

-10.000 -

92.746 4.650 70.438

+15.000 -

170.715 20.332.855 27.995 2.455.175 14.386.296

Credite de la bănci si alte institutii 440.745

-

440.745

financiare Datorii subordonate Provizioane Datorie privind impozitul amânat Datorie privind impozitul pe

-

380.262 40.494 4.204 165

380.262 40.494 4.204 165

profit Alte datorii 390.724 -700 390.024 TOTAL DATORII 18.126.060 -700 18.125.360 Sursa: Prelucrare proprie cu date din Situatiile Financiare ale Raiffeisen Bank Activul net contabil =20.317.855 lei – 18.126.060 lei = 2.207.495 lei Activul net corectat se calculează ca diferentă dintre activul contabil corectat si datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung). ACTIVUL NET CORECTAT = ACTIVUL CONTABIL CORECTAT− DATORII TOTALE CORECTATE Activul net corectat = 20.332.855 lei – 18.125.360 lei = 2.207.495lei

ACTIVUL NET CORECTAT = 2.207.495lei

ACTIVUL NET CONTABIL = 2.207.495 LEI Informatii suplimentare privind evaluarea prin metoda activului corectat, acestea sunt urmatoarele: 1.

În categoria altor imobilizări necorporale este inclus un program informatic pentru baza

de date a băncii, achizitionându-se în urmă cu 2 ani la pretul de 10.000 lei, care nu mai este utilizat în prezent în societate si pentru care aceasta nu detine licentă de vânzare. 2. Valoarea contabilă a unui teren intravilan detinut de bancă, este de 56.000 lei, iar suprafata de teren detinută este de 800 m.p. Pretul de tranzactionare pentru terenuri similare la data raportului este de 145 lei/ m.p. Evaluarea terenului se realizează prin comparatie cu valoarea de piată si anume: Valoarea de piată = 80 m.p. ∙ 145 lei/m.p. = 116.000 lei; Valoarea contabilă = = 56.000 lei Diferenta de pret este următoarea = + 60.000 lei

3.

Pe parcursul anului, în sedinta AGA, s-a hotărât la achizitionarea unei case de vacantă

din lemn, în valoare de 35.000 lei. Fiindcă asemenea case sunt achizitionate numai pentru protocol, acestea nu se evaluează.  includerea în datorii a provizioanelor. Cap.5 DIAGNOSTICUL STARII VIITOARE O societate poate fi evaluată prin lichiditătile pe care urmează să le genereze în viitor. Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie(cash flow-ul) previzionale susceptibile a fi obtinute în următorii ani. Pentru un astfel de demers, în primul rând, trebuie să definim metoda de măsurare a fluxurilor de trezorerie. Cele două metode, cea directă si cea indirectă care pot fi utilizate cu acest scop, fac distinctia între fluxurile din activităti de exploatare, activităti de investitii, activităti de finantare. Metoda indirectă porneste de la profitul net înainte de impozitare la care se adaugă amortizările, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare, se ajustează (+/-) stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activităti de exploatare la care se adaugă sau scade fluxul din activitătile de investitii si finantare. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se bazează pe încasările de la clienti din care se scad plătile către furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit la care se adaugă sau scade numerarul rezultat din activităti de investitii (achizitia de clădiri, echipamente sau vânzarea lor) numerarul rezultat din activităti de finantare( emisiuni de actiuni). După alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de constructie a unei proiectii a activitătii societătii în următorii ani pe care dorim să-i previzionăm. Prin realizarea unei astfel de situatii, se încearcă să se estimeze nevoia viitoare de investitii(corporale, necorporale), posibilitătile operatiunilor financiare(achizitii sau vînzări de actiuni, operatiuni de leasing), necesarul pentru asigurarea functionării curente a societătii care să asigure o dezvoltare constantă a activitătilor. Metoda discounted Cash- Flow (DCF) Estimarea valorii societătii prin metoda DCF se bazează pe următoarea relatie: V=

, unde

a= rata de actualizare; i = numărul de ani ai perioadei de previziune explicită; VR = valoarea reziduală; CFi = cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită. Ipoteză de lucru: 1. 2.

Profitul net (PN) estimat se stabilizează la 24,5% din cifra de afaceri(CA). Necesarul de fond de rulment (NFR) se estimează stabil ca mărime relativă la 35% din cifra

de afaceri (CA). 3. Investitiile se estimează la 11.500 lei /an. 4. Amortizarea se consideră stabilă la 6.600 lei/an. 5. În perioada de previziune explicită (3 ani) are loc rambursarea unui credit cu rate egale de 12.500 lei /an. 6. Necesarul de fond de rulment(NFR) anul de bază(anul în care începem calculele) este de 1.068.792 lei. Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani Indicatori

2011

2012

(1000 Ron) 3 3.206.378 5% 785.562

(1000 Ron) 4 3.527.016 10% 864.119

(1000Ron) 5 4.056.068 15% 993.736

CA) NFR(35% din 1.068.792

1.122.232

1.234.455

1.419.623

CA) ∆NFR

53.440

112.223

185.168

1 Cifra de afaceri Cresterea CA Profitul

Anul

de

bază- 2010

2009(1000 Ron) 2 3.053.692

net(24.5% din

Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani Sursa: Prelucrare proprie după ipoteza de lucru si CCP

Tabelul nr.6 Ipoteză de lucru pentru perioada de previziune explicită(2010,2011,2012) Agregate clasice

2010

2011

2012

(1.000 Ron)

(1.000 Ron)

(1.000 Ron)

Cash-flow operational ꞊ 738.722

758.496

815.168

profit net

785.562

864.119

993.736

+ amortizarea

+ 6.600

+ 6.600

+6.600

±crest/descrest.NFR

−53.440

−112.223

−185.168

Cash-flow investitii ꞊

−11.500 −11.500

−11.500

−11.500

−11.500

−11.500

0

0

−12.500

−12.500

−achizitii mijloace fixe +vânzări de mijl.fixe

Cash-flow finantare ꞊

37.500

0

+majorare cap.social

+50.000

0

0

−rambursări credite

−12.500

−12.500

−12.500

CASH-FLOW TOTAL

764.722

734.496

791.168

TOTAL GENERAL = 2.290.386 Sursa: Prelucrare proprie Estimarea valorii societătii prin metoda DCF se bazează pe următoarea relatie: (1.000 Ron) V=

, unde

a= rata de actualizare; i = numărul de ani ai perioadei de previziune explicită; VR = valoarea reziduală; CFi = cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită. Din formula valorii calculăm mai întâi al doilea termen adică:

termen calculăm VR(valoarea reziduală) si atunci vom avea: VR=

, mai departe din acest

, unde

(a)

este rata de actualizare si( g ) este rata de crestere, atunci VR =

Deci,

=

=

,

= 159.586, acest rezultat reprezintă al doilea termen.

Acum vom calcula CFi (cash-flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicită.

CF1(2010) =

=

= 415.338 ;

CF2(2011)

=

= 216.947 ;

CF3(20 12) =

=

= 126.996 ;

CF1+ CF2 + CF3 = 415.338 + 216.947 + 126.996 = 759.291.

V=

deci, cu ajutorul acestei formule vom calcula valoarea societătii si va

fi în felul următor: V = 759.291 + 159.586 = 918.867, deci V = 918.867 si reprezintă valoarea societătii prin metoda fluxului de trezorerie redus. CONCLUZII – cu privire la utilizarea metodelor de evaluare pentru o societate cu obiect de activitate bancar Metoda DCF Societatea comercială cu obiect de activitate bancar este o societate comercială pe acsiuni al cărei obiect de activitate este acla de finantare a activitătilor economice, de a mijloci circulatia fluxurilor de bani în economie, de a sprijini financiar atît pe agentii economici producători, cât si pe cei consumatori (populatia), prin oferirea de credite si constituirea de depozite, alte activităti întreprinse de o societate bancară tin de domeniul pietei de capital, mai precis pe piata primară, prin plasarea pe piată a titlurile financiare(actiuni si obligatiuni). Într-un cuvănt, activitatea inei societăti bancare presupuse exclusiv circulatia fluxurilor de bani în economie.

Metoda DF este cea mai complexă metodă de evaluare, ce presupune actualizarea fluxurilor viitoare de venituri. Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancară presupune scoaterea în evidentă

a eficientei

a unei investitii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea în

considerare a tuturor investitiilot efectuate de agentii economici, se poate, determina gradul de eficientă a investitiile la nivelul întregii economii. Metoda activului net contabil Ca orice metodă de evaluare patrimonială, aplicarea ei presupune efectuarea unor corectii la nivelul indicatorilor din ultimul bilant încheiat, atât în cazul activelor cât si în cazul pasivelor unei societăti. Ajustările efectuate la nivelul bilantului au ca scop aducerea la zi a unei valorii unei întreprinderi. Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea în evidentă a unei valori cât mai actuale a societătii, prin: Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori, cum ar fi cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au sanse minime de a se transforma în inovatii. Toate aceste ajustări au scopul de scoate în evidenta valoarea întreprinderii prin prisma capacitătilor sale de eficientizare a investitiilor( faptul că s-au efectuat cheltuieli de cercetaredezvoltare, dar sansele acestora de a se concretiza în inovatii sunt minime, nu garantează dezvoltarea entitătii economice si deci, nu putem vorbi de o eficientă a unor investitii în produse noi. Luarea în considerare a clădirilor, a terenurilor si a altor constructii la valoarea lor de piată, fără a se tine cont de amplasarea lor, implică ignorarea caracterului speculativ în functie de zonă, al valorii imobilizărilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Mitică Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006. 2. Marin Preda, Initiere în evoluarea întreprinderilor ,Editura Ceccar, Bucuresti, 2009. 3. Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002; 4. Gust Marius, Management bancar, Editura Independentă, Bucuresti, 2004. 5. Manolescu Gheorghe, Management bancar – Analiza rezultatelor financiare, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2001; 

Rapoartele anuale 2007, 2008, 2009 ale Raiffeisen Bank;



www. Raiffeisen.ro;



www.bnr.ro;