Proiect European [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea De Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

PROIECT

INFIINTAREA UNEI SERE PENTRU PRODUCTIA DE LEGUME

Student:Lacatusu Francisca Isabela Grupa:8415

- BUCURESTI 2014-

1

CUPRINS CAP 1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII IN CARE SE IMPLEMENTEAZA INVESTITIA 1.2 DESCRIEREA INVESTITIEI

CAP 2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI 2.1 AMPLASAMENTUL 2.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC 2.3 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI 2.4 FLUXUL DE PRODUCTIE 2.5 DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI

CAP 3. BUGETUL INVESTITIEI 3.1 RESURSELE NECESARE 3.1.1 RESURSELE NECESARE PENTRU INVESTITIE 3.1.2 RESURSELE NECESARE PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC 3.2 ESTIMAREA PE 5 ANI DE EXPLOATARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR 3.2.1 ESTIMAREA REZULTATULUI FINANCIAR 3.3 INDICATORI DE INVESTITIE 3.3.1 INDICATORI FINANCIARI 3.3.2 GRAFICUL INCASARI PLATI

2

CAP 1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE Proiectul are ca scop infiintarea unei sere de legume cu o suprafata de 1500 mp si dotarea acesteia cu echipamentele si utilajele agricole necesare tehnologiei de cultivare a culturilor de legume. Tipurile de legume cultivate sunt: tomate, castraveti,salata verde.

1.1 DESCRIEREA SOCIETATII IN CARE SE IMPLEMENTEAZA INVESTITIA Denumire solicitant: Lacatusu Francisca Isabela - PFA Sediul social: Comuna Cleja, Judetul Bacau PFA LACATUSU FRANCISCA ISABELA isi desfasoara activitatea din anul 2014, detine o suprafata de 2000 MP teren arabil, conform titlului de proprietate, pe care nu s-a cultivat nimic pana in momentul de fata. * cod CAEN principal 0113 – "Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor";

1.2 DESCRIEREA INVESTITIEI Necesitatea investitiei porneste de la faptul ca legumele au constituit si constituie un aliment esential in hrana oricarei persoane, datorita elementelor nutritive pretioase pe care le contin. O particularitate a legumelor este ca majoritatea pot fi utilizate in alimentatie in stare proaspata ca atare, precum si in diferite preparate culinare sau sub forma conservata. Putem spune ca nu exista meniu in care legumele sa nu intervina intr-o proportie, uneori destul de ridicata. Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumului productiei destinata comercializarii(2,5-3 kg/mp/ciclu la tomate, 5-6 kg/mp/ciclu la castraveti ,12 plante/mp/ciclu la salata verde ; productivitatea/mp/ciclu variaza in functie de soiul de legume cultivat) Un alt obiectiv este, crearea de noi oportunitati pentru ocuparea fortei de munca - in acest sens intreprinderea noastra va crea un loc de munca. Obiectivele economico-finaciare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole, cresterea viabilitatii economice, respectiv cresterea venitului. Obiectivul propus prin proiect este in acord cu potestialul zonei, unde cultivarea legumelor are o pondere ridicata.

`

3

CAP 2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI 2.1 AMPLASAMENTUL Proiectul este amplasat in regiunea N-E, comuna CLEJA, judetul BACAU.

4

2.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC Proiectul prezent urmareste construirea unei sere de legume utilizand tehnologii performante de cultivare, astfel incat la finalizarea investitiei unitatea sa respecte principiile de obtinere a unor produse sigure pentru consumatori si sa obtina produse de inalta calitate, competitive pe piata interna. Produsele care fac obiectul proiectului sunt urmatoarele: tomate, castraveti, ardei si salata verde. Salata verde va fi cultivata printre randurile de tomate si castraveti, 2 cicluri/an. Principalele faze tehnologice pentru cultura de tomate: 1. Asigurarea materialului biologic (rasad)  Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.  La infiintarea culturii de tomate in sera, se vor folosi numai rasaduri obtinute din seminte autorizate, care garanteaza autenticitatea hibrizilor. Norma de samanta este in medie de 250 g pentru un ha de sera.

Inaltimea

Specia legumicola (cm)

Nr. de frunze (buc)

Diametrul la colet (mm)

Grd. de Inflorescente dispersare a (buc) radacinilor (%)

Varsta optima (zile)

Tomate

14 - 20

8 - 10

6-8

1

45 - 65

80 - 90

2. Pregatirea pentru plantare  Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei, infiintarea sistemului de sustinere, etansarea spatiului de cultura, fertilizarea de baza a solului, afanarea solului pentru plantare.  Pragatirea rasadurilor: tratarea rasadurilor inainte de scoaterea din sera inmultitor, udarea corespunzatoare, adaptarea la temperatura din sera. 3. Infiintarea culturilor  Pentru infiintarea culturii de tomate in sera se va avea in vedere: epoca de infiintare, schema de plantare si desimea culturii.  In sera, unde exista conditii pentru asigurarea temperaturii optime, plantarea se poate efectua inca din cursul iernii, respectiv incepand cu ultima decada a lunii decembrie. Plantarea se poate esalona de regula pana la mijlocul lunii martie.  Nu este oportuna plantarea foarte intarziata la culturile incalzite deoarece se reduce proportional si productia timpurie, existand riscul ca pretul mediu de desfacere sa fie sub pretul de cost. 5

Cultura in sere

Epoca de plantare

Desimea plante/mp

Nr. de Nr. de Perioada inflorescnte inflorescente de recoltare /planta /mp

Recolta Kg/mp

Ciclul I

1 ian. – 15 feb.

2,4 – 2,7

10 ....12

26....30

IV - VII

8....10

Ciclul II

15 iul. – 30 iul.

3,0 – 3,3

6.....8

21.....23

IX-XII

5.....7

4. Lucrari de ingrijire  Lucrari generale  Asigurarea si mentinerea desimii culturii se face prin completarea golurilor, in urmatoarele 15 zile dupa plantare cu rasad de rezerva.  Sustinerea plantelor. In acest scop se va infiinta spalierul format din sarme intinse orizontal, cate una pentru fiecare rand de plante.

 Musuroirea plantelor cu sol din sera, la 20-30 zile de la plantare, pentru favorizarea cresterii radacinilor adventive.  Afanarea superficiala a solului se efectueaza in sere in mod repetat, si numai daca este necesar, pentru aerisirea solului si combaterea buruienilor.  Irigarea are ca obiectiv asigurarea umiditatii constante in sol, la nivel de 65-75% pana la legarea fructelor si 75-85% in perioada de formare si crestere a fructelor. Norma de udare variaza de la 8-20 litri/mp in primele luni de la plantare, la 25-30 de litri/mp in perioada de recoltare.

6

 Fertilizarea. Fertilizarea culturii de tomate se va realiza pe toata perioada culturii, raportul intre principalele elemente nutritive (macroelemente si microelemente) fiind diferit in functie de perioada de vegetatie (plantare, inflorirea inflorescentei, cresterea fructelor, inceperea recoltarii, recoltarea intensa, declinul culturii).  La inceputul culturii se pune un accent mai mare pe continutul de fosfor si potasiu. Ulterior, raportul acestor 2 elemente cu azotul scade, datorita cresterii cerintelor fata de azot. O atentie deosebita se acorda din nou potasiului in perioada recoltarii intense a fructelor, pentru asigurarea unei calitati comerciale corespunzatoare. Fertilizarea se va realiza prin introducerea elementelor nutritive in apa de irigare, operatie tehnologica denumita fertirigare.  Lucrari speciale  Sustinerea plantelor. In mod normal sustinerea plantelor se face pe snur din sfoara, care se leaga la capatul de baza al plantei, la circa 10 cm de nivelul substratului, iar la celalat capat se leaga de sarma orizontala, aflata la 2,00 m inaltime.  Copilitul plantelor. Este o lucrare importanta si se executa atunci cand lastarii laterali (copilii) sunt cu o lungime de pana la 5-7 cm, faza in care se pot rupe usor cu mana. Aceasta diminuare se datoreaza concurentei pentru hrana dintre copili si inflorescentele (fructele) aflate pe tulpina.  Defolierea. Prin aceasta lucrare se elimina frunzele moarte, ingalbenite si atacate de boli sau daunatori. Frunzele taiate vor fi evacuate in exterior, de preferinta in aceeasi zi dupa defoliere.  Imbunatatirea legarii fructelor. Priveste valorificarea potentialului de fructificare al plantelor. Afectarea acestui potential se poate inregistra in lunile de iarna, cand cauza o constituie lumina insuficienta, temperatura scazuta (sub 150C) si umiditatea relativa a aerului foarte mare (90%), dar si in lunile de vara, atunci cand temperatura este prea ridicata (peste 300C) si umiditatea relativa a aerului prea scazuta (sub 60%). Aceste conditii se compara cu valorile optime pentru temperatura de germinare a polenului (intre 200C si 280C) si de umiditatea relativa a aerului (60-70%).

 Limitarea cresterii in inaltime se refera la indepartarea varfului de crestere al tulpinii, de regula dupa 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescente, atunci cand pe tulpina s-a format numarul de inflorescente utile stabilit initial. Prin intreruperea cresterii terminale, substantele elaborate de catre frunze sunt orientate preponderent spre punctele de fructificare, determinandu-se atat grabirea maturarii fructelor cat si cresterea calitatii acestora.  Protectia plantelor. La cultura tomatelor in sere pot aparea o serie de agenti patogeni si daunatori, contra carora trebuie aplicate masuri corespunzatoare de combatere.

7

5. Recoltarea si conditionarea productiei.  La tomatele cultivate in sere, recoltarea fructelor se face atunci cand culoarea acestora a virat spre roz-rosu-portocaliu, iar cea verde a disparut. In aceasta faza, fructele se transporta in conditii mai bune.  Recoltarea la culturile in sere, ciclul I, incepe la sfarsitul lunii martie si poate sa dureze 90 de zile, iar la ciclul al II-lea, incepe in ultima decada a lunii septembrie si poate sa dureze 60-70 de zile.  Durata perioadei de recoltare este in functie de numarul inflorescentelor pe planta. Astfel, la 8-10 inflorescente/planta recoltarea dureaza 12-14 saptamani, pe cand la 3-4 inflorescente/planta durata este de 6-8 saptamani. Temperatura mai ridicata in perioada de recoltare determina grabirea coaceriifructelor. Intervalul obisnuit dintre recoltari este de 2-3 zile (2-3 recoltari/saptamana), dar se poate recolta si zilnic. Operatiunea de recoltare va fi manuala. Lazile pline cu recolta obtinuta vor fi transportate in hala unde vor fi cantarite, etichetate si paletizate. 6. Sortarea fructelor recoltate se face conform STAS-ului in vigoare sau conventiei cu beneficiarul si se ambaleaza in ladite.  Pentru calitatea fructelor, intervalul de recoltare pana la consum sa fie cat mai scurt.  Temperatura optima pentru maturarea fructelor este de la 220C pana la 270C  Productia la cultura in sera ajunge la 7-10 kg/mp la ciclul I si 5-7 kg/mp la ciclul al II-lea.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de castraveti: 1. Asigurarea materialului biologic (rasad)  Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor. 2. Pregatirea pentru plantare  Spatiul de cultura trebuie pregatit din vreme, astfel ca in momentul programat pentru infiintarea culturii sa fie liber de boli si daunatori, cu substratul de cultura pregatit si sa asigure conditiile de mediu necesare.  Intre categoriile de activitati se mentioneaza: repararea / confectionarea spatiilor, dezinfectia spatiilor si solului, pregatirea solului/substratului, infiintarea sistemului de sustinere, etc.  Masurile pentru pregatirea rasadurilor au in vedere reducerea la minimum a stersului provocat de transferarea din sera inmultitor la locul de plantare. Se vor proteja contra atacurilor de agenti patogeni sau daunatori, prin tratarea preventiva, se vor hidrata corespunzator, pentru a nu se produce ofilirea inainte de plantare.

8

3. Infiintarea culturilor  Castravetii se cultiva in mod obisnuit in ciclul de iarna-vara, hibrizii de castraveti cu fruct lung. Pentru cel de-al doilea ciclu, sunt preferati hibrizii cu fruct scurt.  Desimea culturii este mai redusa la culturile infiintate in decembrie-ianuari si la hibrizii cu fruct scurt (1,6 – 1,8 plante/mp) si mai mare la culturile infiintate mai tarziu, februarie-martie (1,8 – 2,2 plante/mp)

4. Lucrarile de ingrijire  Lucrarile generale:  Asigurarea si mentinerea desimii culturii – se realizeaza prin completarea golurilor cu rasad din rezerva.  Sustinerea plantelor se va realiza pentru fiecare planta individual, pe sfori, fie oblic la conducerea in „V”, fie vertical la conducerea in „pergola”.  Afanarea superficiala a solului se executa la 10-15 zile dupa plantare si la o distanta de cca. 10-15 cm fata de planta.  Irigarea are in vedere asigurarea in sol a unei umiditati de 85-90% din c.c.a. Plantele de castraveti se caracterizeaza printr-un consum mare de apa si o capacitate de absorbtie redusa. Normele de irigare au valori cuprinse intre 2,5 si 5 mc/1000 mp./zi in luna decembrie si 7,5 – 10 mc/1.000 mp in luna iunie. Intotdeauna recoltarile sunt precedate de norme mai mari de udare.  Fertilizarea faziala se face in functie de modul de infiintare a culturii, urmarindu-se asigurarea elementelor hranitoare corespunzatoare consumului plantelor, prin fertilizari la interval de circa 3-7 zile, cu doze moderate.  Lucrari speciale:  Dirijarea cresterii si fructificarii  Inlaturarea fructelor mici  Dirijarea factorilor de mediu 9

5. Protectia plantelor  Bolile neparazitare, de natura fiziologica, pot fi cauzate de temperatura sau de carenta/excesul substantelor minerale.  Temperatura scazuta a substratului dupa plantare duce la ofilirea plantelor, iar la diferente foarte mari ale valorilor temperaturii dintre sol si aer, ofilirea poate deveni ireversibila.  Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si vizeaza principalii daunatori. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: musculita alba, paianjenul rosu, tripsul comun, etc. 6. Recoltarea si conditionarea productiei  Momentul de recoltare se stabileste atunci cand fructele au ajuns la maturitatea de consum, in functie de specificul fiecarui hibrid. In perioada anului cu lumina insuficienta nu se asteapta ca fructele sa atinga dimensiunile tipice maxime, deoarece aceasta ar afecta calitatea fructelor urmatoare si chiar capacitatea de fructificare a plantelor. 7. Sortarea la fructele cu dimensiuni mari se face in functie de greutatea si forma fructelor. Pentru fructele din grupa “extra” si calitatea I-a, curbarea fructelor nu trebuie sa fie mai mare de 1-3 cm fata de axa fructului. 8. Ambalarea se va face in cutii de carton. Castravetii cu fruct mare se sorteaza dupa greutate iar cei cu fruct mic in functie de lungimea fructelor.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de ardei: 1.

Asigurarea materialului biologic (rasad)  Materialul biologic este reprezentat de „rasaduri”, care va fi achizitionat de la diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.

2.

Pregatirea pentru plantare  Spatiul de cultura trebuie pregatit din vreme, astfel ca in momentul programat pentru infiintarea culturii sa fie liber de boli si daunatori, cu substratul de cultura pregatit si sa asigure conditiile de mediu necesare.  Intre categoriile de activitati se mentioneaza: repararea / confectionarea spatiilor, dezinfectia spatiilor si solului, pregatirea solului/substratului, infiintarea sistemului de sustinere, etc.  Masurile pentru pregatirea rasadurilor au in vedere reducerea la minimum a stersului provocat de transferarea din sera inmultitor la locul de plantare. Se vor proteja contra atacurilor de agenti patogeni sau daunatori, prin tratarea preventiva, se vor hidrata corespunzator, pentru a nu se produce ofilirea inainte de plantare.

10

3.

Infiintarea culturilor  Ardeii se cultiva in mod obisnuit in ciclul de iarna-vara.  Desimea culturii recomandata pentru plantarea ardeilor în sere/solarii este de 30.000 – 35.000 plante/Ha. Pot fi plantați pe rânduri cu distanta egala intre ele sau cea mai răspândita metoda este pe doua rânduri apropiate (40-60 cm) și doua depărtate (1,0 – 1,2m). Distanta intre plante trebuie sa fie cuprinsa intre 30-40 cm.

4.

Lucrarile de ingrijire  Lucrarile generale:  Asigurarea si mentinerea desimii culturii – se realizeaza prin completarea golurilor cu rasad din rezerva.  Sustinerea plantelor – Modelul olandez (palisarea clasica care se practica și la alte culturi: de tomate, castraveți, etc) în care fiecare tulpina este susținută de o ață pe toată înălțimea; În cazul în care se utilizează acest model de palisare sunt 3 metode de fixare a aței pentru a susține planta: utilizarea unui inel special de prindere a aței și plantei, legarea pur și simplu a atei la baza plantei sau legarea aței de un țăruș care este înfipt în pământ lângă plantă.  Afanarea superficiala a solului se executa la 10-15 zile dupa plantare si la o distanta de cca. 10-15 cm fata de planta.  Irigarea are in vedere asigurarea in sol a unei umiditati de 85-90% din c.c.a. Normele de irigare au valori cuprinse intre 2,5 si 5 mc/1000 mp./zi in luna decembrie si 7,5 – 10 mc/1.000 mp in luna iunie. Intotdeauna recoltarile sunt precedate de norme mai mari de udare.

 Fertilizarea faziala se face in functie de modul de infiintare a culturii, urmarindu-se asigurarea elementelor hranitoare corespunzatoare consumului plantelor, prin fertilizari la interval de circa 3-7 zile, cu doze moderate.

11

 Lucrari speciale:  Dirijarea cresterii si fructificarii  Inlaturarea fructelor mici  Dirijarea factorilor de mediu 5.

Protectia plantelor  Bolile neparazitare, de natura fiziologica, pot fi cauzate de temperatura sau de carenta/excesul substantelor minerale.  Temperatura scazuta a substratului dupa plantare duce la ofilirea plantelor, iar la diferente foarte mari ale valorilor temperaturii dintre sol si aer, ofilirea poate deveni ireversibila.  Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si vizeaza principalii daunatori.

6.

Recoltarea si conditionarea productiei  Recoltarea ardeiului gras cultivat pe ciclu lung în sere și solarii se face la maturitatea comercială care poate să coincidă cu maturitatea biologică (este cazul ardeiului gras roșu care la început este verde închis, iar la coacere este rosu) sau poate să nu fie ajuns la maturitate așa cum este cazul ardeiului gras galben, care este recoltat înainte de coacerea propriu-zisă. Recoltarea se face continuu la circa 7 zile pe tot parcursul ciclului de dezvoltare sau în valuri la 10-14 zile în funcție de caracteristicile genetice ale hibrizilor utilizați. Practicarea unei recoltări cât mai dese conduce la o creștere a producției totale de ardei datorită faptului că imediat după înlăturarea fructelor mari compușii de fotosinteză produși de frunze sunt orientați către fructele mai mici aflate în creștere.

7. Sortarea la fructele cu dimensiuni mari se face in functie de greutatea si forma fructelor. 8. Ambalarea se va face in cutii de carton.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de salata verde: 1. Asigurarea materialului biologic (rasad)  Materialul biologic este reprezentat de seminte,care va fi achizitionat de la producatori specializati din judetul Bacau. 2. Pregatirea pentru plantare  Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei, fertilizarea de baza a solului.  Pragatirea rasadurilor: cu circa 10 zile anterior infiintarii culturilor, rasadul se sorteaza, se trateaza preventiv contra bolilor, se aseaza in ladite si se transporta la locul de plantare.

12

3. Infiintarea culturilor  Pentru infiintarea unei culturi de salata verde in sere se va avea in vedere: epoca de infiintare, schema de plantare si desimea culturii.  Cultura de salata se va planta in acelasi timp cu culturile de tomate si castraveti, printre randuri. Avand in vedere perioada scurta de vegetatie, de 45-50 zile pana la recoltarea pentru consum, este posibila cultivarea salatei printre randurile de tomate si castraveti, fara sa afecteze cresterea si dezvoltarea acestora.  Culturile se vor infiinta in octombrie si ianuarie, astfel incat recoltarea sa se realizeze in lunile noiembrie-decembrie, respectiv februarie-martie, cand oferta de legume proaspete este mai redusa pe piata.

4. Lucrari de ingrijire  Eliminarea plantelor anormale bolnave sau insuficient dezvoltate se face imediat dupa constatarea lor.  Irigarea este foarte importanta pentru salata, deoarece atat insuficienta cat si excesul apei sunt daunatoare. La cultura din sere, dupa udarea la plantare (100 – 120 m3/ ha), se uda de cate ori este nevoie pentru mentinerea unei umiditati moderate atat in sol (75% din c.c.a.) cat si in aer (70%).  Fertilizarea faziala include maximum doua interventii si se rezuma cel mai adesea la aplicarea azoltului si potasiului. 5. Protectia plantelor  Bolile neparazitare la salata pot sa fie mai ales de natura fiziologica, determinate de carenta minerala. Astfel, la insuficienta de azot plantele raman mici si au culoarea verde-deschis, la insuficienta de potasiu se accentueaza incretirea frunzelor iar capatanile vor ramane afanate, pe cand la insuficienta de fosfor plantele raman mici cu frunze dungate verde-inchis.

13

 Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si vizeaza daunatorii specifici ai salatei.Unul dintre daunatorii periculosi este limaxul cenusiu (Agriolimax agreste).  La aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor, se va tine seama de existenta culturilor asociate de salata (tomate si castraveti), deoarece apare riscul de poluare a plantelor de salata in faza de recoltare. 6. Recoltarea  Recoltarea salatei se face in functie de epoca de infiintare a culturilor pe masura ce capatanile ajung la maturitatea de consum. Detasarea plantelor se face prin taiere, deasupra primelor frunze ale rozetei de la baza, care sunt rasfirate. Avand in vedere ca salata este foarte perisabila, dupa taiere capatanile se aseaza direct in ladite. Daca se pun pe un rand, capatanile se aseaza cu baza in sus, daca se pun pe doua randuri, primul se aseaza in pozitie normala si al doilea cu baza in sus.  Aprecierea calitatii se va face dupa greutate conform normelor, astfel: peste 300 g, 250-300 g, 200-250 g, 150-200 g, 80-100 g. Fiecare grupa corespunde unei clase de calitate.  Productia in sere se poate incadra intre 2,5 si 4,0 kg/mp, echivalentul a 12-15 plante/mp.

Depozitarea legumelor se va realiza in anexa de depozitare, capacitatea acesteia fiind dimensionata pentru maxim 2-3 zile deoarece intre momentul recoltarii fructelor si cel al utilizarii acestora de catre consumatori trebuie sa fie un interval cat mai scurt, salata verde fiind perisabila se dezhidrateaza foarte repede. Livrarea produselor se va realiza zilnic, astfel incat sa se evite diminuarea calitatii comerciale. Sera de legume propusa prin proiect va avea sistem de incalzire, facand posibila cultivarea legumelor pe toata perioada anului, respectiv 2 cicluri anuale de productie.

14

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Produs furnizat si

Valoare Cantitatea aproximativa % din total achizitii aproximativa -RON-

Denumire furnizor de materii prime / materiale auxiliare / produse / servicii

Adresa

SC RASAD-BIO SRL

BACAU

Rasad tomate,ardei,castraveti

6.200 buc/an

SC MATERIAL BIOLOGIC LEGUME SRL

BACAU

Rasad ,seminte

4000 buc/an

Dezinfectanti sol, fertilizanti

91 l/an

SC TREAT PLANTS SRL

cantitate aproximativa

BACAU

6200

51,69%

2800

30,00%

692

15,54%

122

2,77%

7014

100%

Tratament daunatori AGROLAND BUSINESS SYSTEM SRL

BACAU

Total

Alte materiale

-

15

FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la hectar) Nr. crt.

1

2 3 4 5 6 7 8

Denumirea lucrarii agricole Pregatirea terenului arat, fertilizare de toamna Semanat seminte pentru rasad Plantat rasad Legarea plantelor pe araci Erbicidare Tratament fitosanitar Carnitul plantelor Recoltare Cost unitar total

Tomate

Productivitate medie (kg/ha)

Luna in care se executa lucrarea

1. Lucrari mecanice 1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti Cost Echipament Cost unitar utilizat / unitar Descriere (lei/ha capacitate (lei/ha) )

octombri e

Motocultor, plug, remorca 

375,00

 

 

 

ianuarie

 

 

 

 

martie

 

 

 

aprilie

 

 

aprilie

 

mai

90.000,00

2. Lucrari manuale Cantitate (zile lucrate/ha )

Tarif zilnic (lei/zi )

3. Materii prime si materiale

Cost unitar (lei/ha )

Denumire material utilizat

U M

Cantitate (UM/ha)

Pret unitar (lei/UM )

Cost unitar (lei/ha)

TOTAL

 

0,00

ingrasaman t organic natural + chimice

kg

1

6450

6.450,0 0

6.825,0 0

 

 

0,00

seminte

kg

0,8

600

480,00

480,00

 

5

50

250,0 0

 

 

 

 

0,00

250,00

 

 

5

50

250,0 0

sfoara

kg

80

4

320,00

570,00

 

 

 

 

 

0,00

kg

100

2,5

250,00

250,00

Motostropitoare

5,40

 

 

 

 

0,00

erbicide solutii complexe

 

1

450

450,00

455,40

mai

 

 

 

 

5

50

 

 

 

 

0,00

250,00

iunie

Remorca

 

 

 

3

50

 

 

 

 

0,00

150,00

-

380,40

-

0,00

-

 

-

 

 

 

7.950,0 0

9.230,4 0

250,0 0 150,0 0 900,0 0

16

FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la hectar) Nr. crt.

1

2

3 4 5

Productivitate medie (kg/ha)

Luna in care se executa lucrarea

1. Lucrari mecanice 1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti Cost Echipament Cost unitar utilizat / unitar Descriere (lei/ha capacitate (lei/ha) )

octombri e

Motocultor, plug, remorca 

375,00

 

februarie

 

 

aprilie

 

mai

Denumirea lucrarii agricole Pregatirea terenului arat, fertilizare de toamna Semanat seminte pentru rasad Plantat rasad, legat plante Erbicidare Tratament fitosanitar + fertilizare

Castraveti

2. Lucrari manuale

3. Materii prime si materiale

Cantitate (zile lucrate/ha )

Tarif zilnic (lei/zi )

Cost unitar (lei/ha )

Denumire material utilizat

U M

Cantitate (UM/ha)

Pret unitar (lei/UM )

Cost unitar (lei/ha)

TOTAL

 

 

 

0,00

ingrasamant organic natural + chimice

kg

1

8550

8.550,00

8.925,00

 

 

 

 

0,00

seminte

kg

4

150

600,00

600,00

 

 

 

3

50

150,0 0

sfoara

kg

40

4

160,00

310,00

 

 

 

 

 

 

0,00

erbicide

kg

1

766

766,00

766,00

mai

Motostropitoare

5,40

 

 

 

 

0,00

pesticide,erbicid e

kg

1

350

350,00

355,40

 

 

 

 

0,00

300,00

 

 

 

 

0,00

150,00

-

 

 

 

10.426,0 0

11.406,4 0

6

Prasit

iunie

Prasitoare

150,00

 

 

3

50

7

Recoltare

iulie

Remorca

 

 

 

3

50

-

530,40

-

0,00

-

 

Cost unitar total

60.000,00

150,0 0 150,0 0 450,0 0

17

FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la hectar) Nr. crt.

1

2 3

Productivitate medie (kg/ha)

Luna in care se executa lucrarea

1. Lucrari mecanice 1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti Cost Echipament Cost unitar utilizat / unitar Descriere (lei/ha capacitate (lei/ha) )

octombri e

Motocultor, plug, remorca 

375,00

 

 

 

februarie

 

 

 

 

aprilie

 

 

 

aprilie

Prasitoare

150,00

Denumirea lucrarii agricole Pregatirea terenului arat, fertilizare de toamna Semanat seminte pentru rasad Plantat rasad

Ardei

45.000,00

2. Lucrari manuale Cantitate (zile lucrate/ha )

Tarif zilnic (lei/zi )

3. Materii prime si materiale

Cost unitar (lei/ha )

Denumire material utilizat

U M

Cantitate (UM/ha)

Pret unitar (lei/UM )

Cost unitar (lei/ha)

 

0,00

ingrasaman t organic natural + chimice

kg

1

9850

9.850,00

10.225,0 0

 

 

0,00

seminte

kg

1

360

360,00

360,00

 

2

50

 

 

 

 

0,00

100,00

 

 

2

50

 

 

 

 

0,00

250,00

100,0 0 100,0 0

TOTAL

4

Prasit

5

Fertirigare

mai

 

 

 

 

 

 

0,00

kg

1

950

950,00

950,00

6

Tratament combatere boli daunatori

solutii complexe

iunie

Motostropitoare

5,40

 

 

 

 

0,00

solutii combatere daunatori

kg

1

325

325,00

330,40

7

Recoltare

iulie

Remorca

 

 

 

2

50

 

 

 

 

0,00

100,00

-

530,40

-

0,00

-

 

-

 

 

 

11.485,0 0

12.315,4 0

Cost unitar total

100,0 0 300,0 0

18

FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la hectar)

Salata verde

Productivitate medie (kg/ha)

1. Lucrari mecanice 1.1 Cheltuieli combustibil 2.2 Cheltuieli terti Cost Echipament Cost Descrier unitar utilizat / unitar e (lei/ha capacitate (lei/ha) ) Motocultor, 375,00     plug, remorca 

Nr. crt.

Denumire a lucrarii agricole

Luna in care se executa lucrarea

1

Pregatirea terenului

noiembri e

2

Plantare

februarie

 

 

 

3

Fertilizare

martie

 

 

4

Tratament combatere boli daunatori

martie

Motostropitoar e

5

Recoltare

aprilie

Cost unitar total

50.000,00

2. Lucrari manuale Cantitate (zile lucrate/h a)

Tarif zilnic (lei/zi )

Cost unitar (lei/ha )

 

 

0,00

 

2

50

 

 

2

50

5,40

 

 

 

 

Remorca

 

 

 

3

50

-

380,40

-

0,00

-

 

100,0 0 100,0 0 0,00 150,0 0 350,0 0

3. Materii prime si materiale Denumire material utilizat

U M

Cantitat e (UM/ha)

Cost unitar (lei/ha)

TOTAL

ingrasama nt chimic

Pret unitar (lei/UM )

 

1

6731

6.731,00

7.106,00

arpagic

kg

2000

4

8.000,00

8.100,00

azotat de amoniu

kg

150

1,6

240,00

340,00

solutii combatere daunatori

kg

1

570

570,00

575,40

 

 

 

 

0,00

150,00

-

 

 

 

15.541,0 0

16.271,4 0

19

2.3 DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI Investitia propusa are 2 obiecte principale:  OBIECTUL 1- SERA  OBIECTUL 2 - MOTOCULTOR Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul PNDR, Masura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole “intruneste urmatoarele suprafete:

Denumire

Suprafata (mp)

Suprafata teren

2.000 mp

Suprafata construita sera

1.500 mp

Total suprafata construita

1.500 mp

Total suprafata construita desfasurata

1.500 mp

20

 OBIECTUL 1- SERA

21

         

Latime: 16 m fara stalpi interiori Lungime: 104 m Inaltime streasina: 3 m Suprafata Sera: 1500 m2 Structura metalica: profile C, Z, Sigma din otel S 235 zincat, suruburi IP de inalta rezistenta Acoperis - material : policarbonat celular 16 mm Pereti - material : policarbonat celular 16 mm Rezistenta zapada: 200kg/m2 Rezistenta vant: 0,5 Kpa Rezistenta seism: 0,24g (acceleratia terenului)

1. Structura metalica, acoperis in 2 ape si pereti verticali. Daca latimea depaseste deschiderea maxima fara stalp interior,se realizeaza nave alaturate cu stalpi comuni. Structura metalică cu dimensiunile descrise mai sus, fabricată din profile metalice tip S 235 protejate la coroziune prin zincare. Structura metalică este formată din stâlpi, grinzi, pane ,rigle ,contravânturi verticale si contravântuiri orizontale. Cadrele sunt fixate in pahare din beton armat . 2. Acoperis realizat din policarbonat transparent cu grosimea minima de 16 mm, cu protectie UV, rezistent la grindina fixat mecanic pe structura metalica , împreuna cu fixări rezistente la dilatări in cazul îmbinărilor plăcilor intre ele. Șuruburile de fixare, autoforante zincate, sunt dotate cu șaibă si garnitură (garnitură vulcanizata de șaibă). Acoperisul include si următoarele elemente: coame, dolii, frontoane, colțare, parazăpezi, jgheaburi și burlane din otel prevopsit cu poliester 25 um in culori RAL standard. 3. Pereti realizati din policarbonat transparent cu grosimea minima de 16 mm, cu protectie UV, rezistent la grindina fixat mecanic pe structura metalica , împreuna cu fixări rezistente la dilatări in cazul îmbinărilor plăcilor intre ele. Șuruburile de fixare, autoforante zincate, sunt dotate cu șaibă si garnitură (garnitură vulcanizata de șaibă). Pereții includ de asemenea: sorțuri tablă prevopsită Poliester 25 um care protejează soclul din beton armat. 4. Trape aerisire naturala la acoperis. Acestea se livreaza cu deschidere electrica cu senzor de ploaie si vant. Acoperire cu policarbonat celular de 16 mm. Trapele sunt dotate cu motoare (actuatoare) la 24V cu putere de ridicare a trapelor de 100 kg.

22

5. Trape aerisire naturala pereti. Acestea se livreaza cu deschidere electrica cu senzor de ploaie si vant. Acoperire cu policarbonat celular de 16 mm. Trapele sunt dotate cu motoare (actuatoare) la 24V cu putere de ridicare a trapelor de 100kg. 6. Fundatie din beton armat pe contur cu dimensiunile de 30x30x80 cm si pahare din beton armat pentru stalpii dininteriorul serei. 7. Instalatii: ‣ instalatie electrica 220/380 V cu tablou electric general; ‣ instalatie apa curenta pe traseul pana la sera, cu alimentare din put forat sau alte surse, impreuna cu bazin dotat cu filtru de sedimente. Instalatie apa formata din tevi polietilena Teava PE80 D32 PN10, pe distanta sursă/put -sera impreuna cu pompa submersibila cu bazin de 500 litri, , inaltime ridicare 80 m, dotat cu filtru sedimente. Instalatia exterioara este dimensionata pe 1" si interioara pe 1" . Instalatia de apa include optional filtru particule, filtru cu lampa UV si sistem de incalzire la temperatura mediului ambiant existent din seră a apei necesara irigarii. 8. Sistem iluminare pentru crestere accelerata rasaduri si plante. Iluminare artificială cu temporizator, pentru crestere plante, pe baza de leduri cu spectru larg de lumina inclusiv UV, consum foarte redus de energie și termen de functionare foarte lung. Acestea emit numai lungimile de undă ale luminii corespunzătoare vârfurilor de absorbţie ale unei plante, tipice proceselor fotochimice, nu au nevoie de balast, şi produc caldura mult mai puţin decât sistemul HPS. Acest lucru permite apropierea de bolta de plante. De asemenea, plantele transpira mai putin, ca urmare a reducerii căldurii. 9. Usi intrare pentru utilaje si persoane. Usă pietonala dubla deschidere 1600 x 2010 mm fabricate din PVC cu geam din policarbonat de 16 mm grosime. Usa pentru utilaje pe sina, cu structura metalica, acoperita cu policarbonat de 16 mm, la dimensiunea de 3000 x 3000 mm. 10. Sistem irigare cu picurare, aspersie, micriaspersie, ceata, ridicare umiditate cu pompa ingrasamant pentru fertilizare si aplicare tratamente fito-sanitare. Sistem automat de irigare prin picurare , dimensionat la 1/2" in camp si 1" la capete, cu tuburi longitudinale la fiecare 60 cm dotate cu robinet individual, fixate pe sol, dotat cu senzor de umiditate, pornire automata in functie de umiditate sol, combinat cu reglaj ora/zile. Optional, se adauga pompa de ingrasamant pt. fertilizarea plantelor șiaplicarea de tratamente fito-sanitare plantelor. In functie de culturi sunt disponibile sisteme irigare aspersie, microaspersie, ceata, ridicare umiditate, dezumidificare, umidificare, CO2.

23

11. Sistem umbrire: Bariera Solara. Sistem de umbrire,interior, pe cablu, cu actionare electrica automată. Sistemul de umbrire se poate monta si pe exterior, deasupra acoperisului, in acest caz are rol suplimentar de protectie impotriva ploii cu grindina. 12. Bariera Termica. Sistem electric, automat, pe cablu, care intinde o barieră termica sub acoperis, pe interiorul serei, pe timp de noapte, pentru a bloca pierderile de căldura prin acoperis. Consumul de combustibili necesar incalzirii serei, pe timp de iarnă, scad cu minim 30% datorită acestui sistem. Acest sistem poate avea partial si rol de bariera solara 70-80%. 13. Ventilare fortata. Sistem de ventilare dotat cu ventilatoare axiale, cu pornire automată in functie de umiditate si temperatură, montate in cadrul peretilor exteriori si cu debit de aer de 25.000 mc/H, dotate cu hub de aluminiu. Ventilatoare interne, tubulare, pentru circulare aer, cu oprire si pornire automata. 14. Incalzire pe timp de iarna se poate realiza in nenumarate feluri, utilizand centrale termice pe gaz, lemn, peleti, motorina, electric, apa termala. Preferinta noastra este pompa de caldura apa/apa, aer/apa sau aer/aer.O sera la 300 m2 se poate incalzi eficient cu sistem de încalzire pe timp de iarnă format din Centrala pompa de caldura la 110 KW putere instalata apa/apa cu racire automata vara, cu distributie in ventiloconvectoare, registrii, sau in pardoseala (pentru culturi suspendate). Incalzire 25 grade interior la o temperatura de -20 grade exterior. Consumul acestei pompe de caldura este de maxim 10 KW/h si 22 KW/h (la temperatura exterioara de peste minus 10 grade celsius) , energie ce poate sa fie livrata de 88 buc. panouri fotovoltaice on-grid pe timp de zi si reteaua electrica sau generator pe timp de noapte. (eventual centrala eoliana daca amplasamentul furnizeaza vant min 4 m/s). 16. Racire pe timp de vara. Răcire activă/pasivă pe timp de vară a atmosferei interioare (temperatura minima 12 grade). În cazul în care incălzirea se realizează cu pompe de căldură - sistemul de racire este inclus gratuit. Sistemul de racire poate furniza si umidificare. 17. Constructie, montaj, instalare, manopera.

24

 OBIECTUL 2 – MOTOCULTOR

Denumire: Motocultor MUSSON AL900, 6.5 CP, 350mm-850mm Tip motor - 4 timpi, OHC,benzina Putere - 6.5 CP Combustibil - Benzina fara Plumb Capacitate rezervor combustibil - 1000 ml Capacitatea cilindrica - 196 cmc Cantitate ulei - 0.6 L Producator motor - Loncin Latime lucru - 350-850mm Adancime de lucru - 100-260 mm Roti transport - Optional Transmisie - Ax melcat-Roata melcata Ambreiaj - conic uscat Pornire - demaror Numar cutite - 24 Tip produs - Motocultor benzina

25

2.4 FLUXUL DE PRODUCTIE Sera de legume propusa prin proiect va avea sistem de incalzire, facand posibila cultivarea legumelor pe toata perioada anului, respectiv 2 cicluri anuale de productie. Pentru soiurile de legume propuse a fi cultivate (tomate, castraveti,ardei si salata verde), estimarea capacitatilor de productie s-a realizat in baza urmatoarelor ipoteze: Parametrii tehnologici de productie Suprafata totala cultivata tomate

Tomate 500

mp

Cicluri de productie

2

cicluri/an

Productivitate medie ciclu I (iarna-vara)

3

kg/mp/luna

Perioada de recoltare

4

luni

6.000

kg/ciclu

2,5

kg/mp/luna

3

luni

Productie totala ciclul II

3.750

kg/ciclu

Productie totala anuala

9.750

kg/an

Productie totala ciclul I Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) Perioada de recoltare

Parametrii tehnologici de productie Suprafata totala cultivata castraveti

Castraveti 500

mp

Cicluri de productie

2

cicluri/an

Productivitate medie ciclu I (iarna-vara)

6

kg/mp/luna

Perioada de recoltare

4

luni

12.000

kg/ciclu

Productivitate medie ciclu II (vara-toamna)

5

kg/mp/luna

Perioada de recoltare

4

luni

Productie totala ciclul II

10.000

kg/ciclu

Productie totala anuala

22.000

kg/an

Productie totala ciclul I

26

Parametrii tehnologici de productie Suprafata totala cultivata tomate

Ardei 500

mp

2

cicluri/an

2,5

kg/mp/luna

4

luni

5.000

kg/ciclu

Productivitate medie ciclu II (vara-toamna)

2

kg/mp/luna

Perioada de recoltare

3

luni

Productie totala ciclul II

3.000

kg/ciclu

Productie totala anuala

8.000

kg/an

Cicluri de productie Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) Perioada de recoltare Productie totala ciclul I

Salata verde va fi cultivata printre randurile de tomate si ardei, 2 cicluri/an: Parametrii tehnologici de productie Suprafata totala salata verde

Salata verde 500

mp

Cicluri de productie

2

cicluri/an

Productivitate medie ciclu I (oct - dec)

12

buc/mp

Perioada de recoltare

1

luni

2000

buc/ciclu

Productivitate medie ciclu II (ian - mar)

12

buc/mp

Perioada de recoltare

1

luni

Productie totala ciclul II

2000

buc/ciclu

Productie totala anuala

4000

buc/an

Productie totala ciclul I

Vom avea in exploatare o sera cu suprafata totala de 1.500 mp, cultivata cu tomate, castraveti, ardei si salata verde. Suprafata aferenta fiecarei culturi se va pastra in fiecare an de operare, dar se va realiza o rotatie a culturilor pe teren tinand cont de compatibilitatea intre culturi, astfel incat sa se obtina o productivitate maxima si sa se evite epuizarea resurselor din sol. 27



Capacitatile de productie propuse a se realiza la finalizarea investitiei: Capacitati de productie (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului)

Denumirea culturii

UM

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Tomate

kg

9.750

9.750

9.750

9.750

9.750

Castraveti

kg

22.000

22.000

22.000

22.000

22.000

Ardei

kg

8.000

8.000

8.000

8.000

8.000

Salata verde

buc

4000

4000

4000

4000

4000





Pretul legumelor vara si extra sezon

Cultura

Pret vara

Pret extrasezon

Medie

Tomate

1,50

6,50

4,00

Castraveti

2,00

6,00

4,00

Ardei

1,50

6,50

4,00

Salata verde

1,00

2,00

1,50

Lant de distributie pentru desfacerea produselor:

Distribuitori specializati Producător (II)

Magazine specializate

Consumator final

Asociatii de producatori

28



Potentiali clienti:

Nr. crt Client (Denumire si adresa)

Valoare aproximativa -Lei-

% din vanzari

1.

SC APROZAR SRL, Bacau

35.000,00

26,04%

2.

SC SUPERMARKET SRL, Bacau

14,400,00

10,71%

3.

SC HIPERMERKET SRL, Bacau

45.000,00

33,48%

4.

SC PROCESATOR DE LEGUME SRL, Bacau

40.000,00

29,77%

TOTAL

100,00%

 Analiza concurentei Tinand cont de faptul ca pe termen scurt intreprinderea vizeaza piata locala, si concurenta cu care se va confrunta este mai redusa, fiind constituita in principal de mici producatori locali. Principalii concurenti din zona sunt: Nr. crt.

Firma

Judet

1.

Alina Soare PFA

Bacau

2.

Asociatia Farmi

Bacau

3.

SC Fructe si Legume SRL

Bacau

SORTAREA, AMBALAREA, DEPOZITAREA, LIVRAREA PRODUSELOR CULTIVATE IN SERA RECOLTARE /SORTARE CANTARIRE

CALIBRARE

AMBALARE

ETICHETARE

MARCARE

PALETIZARE LIVRARE DEPOZITARE

29

2.5 DURATA DE REALIZARE A INVESTITIEI Durata de implementare a proiectului de investitii este de 12 luni. In realizarea graficului fizic si financiar a proiectului s-a tinut seama ca in perioada lunilor cu temperaturi scazute (decembrie-ianuarie) nu se vor realiza lucrari de constructii.

Specificatie Constructie sera Instalatie irigat Instalatie incalzire Achizitie motocultor

Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Luna 11

x

x

30

Luna 12

CAP 3. BUGETUL INVESTITIEI 3.1 Resursele necesare 3.1.1 Resursele necesare pentru investitie (toate preturile sunt exprimate in Euro) Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4.4386 Lei (curs BCE din data de 09.12.2014)

A) Constructia serei, a instalatiilor de irigat si incalzire si achizitionarea unui motocultor presupune urmatoarele cheltuieli de investitie:

Nr. Crt

1 Constructie sera

2 Achizitie utilaj

Structura

1500

mp

30

9.60

Valoare totala fara TVA 45000

Acoperis

1710

mp

17

5.28

29070

9028.8

38098.8

Pereti

825

mp

17

5.28

14025

4356

18381

45

mp

96

29.28

4320

1317.6

5637.6

52

mp

96

29.28

4992

1522.56

6514.56

Fundatii

105

m3

31.4

14.72

3297

1545.6

4842.6

Usi

1

buc

460

110.40

460

110.4

570.4

1500

mp

2.7

0.89

4050

1335

5385

1500

mp

10

2.40

15000

3600

18600

1

buc

340.32

81.68

340.32

81.68

422

37297.64

195149.6

Pret fara Specificare Cantitate UM TVA/UM TVA/UM -Euro-

Trape acoperis Trape pereti

Sistem irigare picurare Manopera montaj Motocultor

TOTAL

Valoare totala TVA

Total -Euro-

14400

59400

31

Nr. Crt

1 Constructie sera

2 Achizitie utilaj

Pret fara Valoare Specificare Cantitate UM TVA/UM TVA/UM totala -Leifara TVA 133.16 42.61 199737.00 Structura 1500 mp

Valoare totala TVA 63915.84

263652.84

Total -Lei-

Acoperis

1710

mp

75.46

23.44

129030.10

40075.23

169105.33

Pereti

825

mp

75.46

23.44

62251.37

19334.54

81585.91

45

mp

426.11

129.96

19174.75

5848.30

25023.05

52

mp

426.11

129.96

22157.49

6758.03

28915.53

Fundatii

105

m3

139.37

65.34

14634.06

6860.30

21494.36

Usi

1

buc

2041.76

490.02

2041.76

490.02

2531.78

1500

mp

11.98

3.95

17976.33

5925.53

23901.86

1500

mp

44.39

10.65

66579.00

15978.96

82557.96

1

buc

1510.54

362.54

1510.54

362.54

1873.09

165549.30

866191.01

Trape acoperis Trape pereti

Sistem irigare picurare Manopera montaj Motocultor

TOTAL

32

3.1.2 RESURSELE NECESARE PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC a) Consum de materii prime si materiale pentru ciclul de productie Nr crt

Materii prime, materiale

Cantitate

1

Rasad tomate,castraveti,ardei

4

2

Rasad salata verde

8

3

Dezinfectanti sol, fertilizanti

0.06

Unitate de masura

Consum/

Valoare totala(fara tva) lei

Valoare totala TVA lei

Buc/mp

6200

1

0.24

6200

1488.00

7688.00

Buc/mp

4000

0.7

0.17

2800

672.00

3472.00

l/mp

91

5.7

1.37

518.7

124.49

643.19

Ciclu de prod. kg

Pret unitar(fara

TVA

Tva) lei

Valoare totala Cu TVA lei

Tratament daunatori 4

Sfoara(2.400 m/bobina)

4

buc

4

28

6.72

112

26.88

138.88

5

Benzina

180

L/an

180

5.01

1.20

901.8

216.43

1118.23

b)Cheltuieli cu salaraiatii pentru ciclul de productie

Nr.crt

Categorie de personal

Numar persoane

Salariu brut

Costurile cu salariile

1

Administrator

1

1800

1800

2

Contabil

1

1200

1200

3

Mecanizatori

1

1000

1000

4

TOTAL LUNAR

4000

33

3.2 ESTIMAREA PE 5 ANI DE EXPLOATARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

VENITURI

CHELTUIELI

Anul 1 lei

Anul 2 lei

Anul 3 lei

Anul 4 lei

Anul 5 lei

100400 103560 114400 124550 135900

Anul 1 lei

Anul 2 lei

Anul 3 lei

Anul 4 lei

Anul 5 lei

114650 124200 133750 138925 149400

34

3.2.3 ESTIMAREA REZULTATULUI FINANCIAR PROFIT

Anul 1 lei

Anul 2 lei

Anul 3 lei

Anul 4 lei

Anul 5 lei

14250

20640

19350

14375

13500

DENUMIRE CULTURA

ANI

PRET VANZARE

1

CASTRAVETI

I

2.5

2

CASTRAVETI

II

2.7

3

CASTRAVETI

III

2.9

4

CASTRAVETI

IV

3

5

CASTRAVETI

V

3.2

NR CRT

35

DENUMIRE CULTURA

ANI

PRET VANZARE

1

SALATA VERDE

I

1

2

SALATA VERDE

II

1.4

3

SALATA VERDE

III

1.6

NR CRT

a) Prognoza vanzarilor

NR CRT

AN I

 

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

S 1

S 2

S 3

S 4

S 1

S 2

S 3

S 4

S 1

S 2

S 3

S 4

S 1

S 2

S 3

S 4

S 1

S 2

1

AN I

 

 

 

 

X

 

X  

 

  X

X  

 

 

  X

 

X  

  X

 

 

2

AN II

 

 

  X

 

  X

X

X  

X  

X  

X  

 

  X

 

  X

 

X  

 

  X

3

AN III

 

 

  X

 

X  

  X

X  

X  

X  

 

X  

 

X  

 

X  

X  

X  

  X

4

AN IV

 

 

X

 

X  

 

  X

X  

 

 

  X

 

X  

  X

 

 

5

AN V

 

 

  X

  X

X

 

X  

 

  X

X  

 

 

  X

  X

X  

  X

X

 

 

IULIE S 3

S 4

S 1

X

X

S 2

4 S 3

S 4

5

S 1

X

X

X

X

X

S 3

X

X

S 4

S 1

S 2

S 3

X

X

X

X

X

X

X

X

X

S 4

S 1

SALATA VERDE

X

X

X

X

S 2

SEPTEMBRIE OCTOMBRIE SALATA VERDE IVNOIEMBRIE

X

X

X

AUGUST

X

X

X

X

X

X

X

X

X

S 3

S 4

X  

X

X

X

X

X  

X

1.9

S 1

S 2

S 3

S 4

S 1

X  

X  

 

  X

X  

X

X  

X  

 

X  

X

  X

X  

X  

X  

X  

X  

 

  X

X  

X  

X  

X

X

X

S 2

DECEMBRIE

V

S

S 3

S 4

 

 

 

  X

X  

 

  X

 

 

  X

  X

  X

X  

X  

 

X  

 

 

 

  X

 

 

 

  X

X  

 

 

 

  X

22

36

37