Proiect de Diploma [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DE DIPLOMA

SOLUTIE MODERNA DE PROIECTARE SI ECHILIBRARE A INSTALATIEI DE INCALZIRE CENTRALA PENTRU O INCINTA COMERCIALA SI CLADIREA ADMINISTRATIVA AFERENTA

1

PROIECT DE DIPLOMA

1. BORDEROU

1 2 3

4

5 6 7

A. PIESE SCRISE BORDEROU TEMA DE PRIECTARE MEMORIU TEHNIC 3.1 GENERALITATI 3.2 SOLUTII TEHNICE 3.3 ALEGEREA SI AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR 3.3.1 Cazan 3.3.2 Pompa de recirculare pe cazan 3.3.3 Pompa de circulatie instalatie de incalzire 3.3.4 Vasul de expansiune inchis 3.3.5 Dotarea echipamentelor 3.3.6 Amplasarea echipamentelor 3.4 INSTALATIA INTERIOARA DE INCALZIRE 3.4.1 Corpuri de incalzire 3.4.2 Reteaua de conducte 3.4.3 Dimensionare 3.5 TEHNOLOGIA INSTALATIILOR 3.5.1 Corpuri de incalzire 3.5.2 Conducte din otel 3.5.3 Conducte din cupru 3.5.4 Proba de presiune 3.6 MASURI DE PROTECTIE SI IGIENA MUNCII 3.6.1 Masuri de protectia muncii 3.6.2 Norme P.S.I. BREVIAR DE CALCUL 6.1 NECESARUL DE CALDURA DE CALCUL 6.2 DIMENSIONAREA CORPURILOR DE INCALZIRE 6.3 DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SI ECHILIBRAREA RAMURILOR 6.4 POMPA DE CIRCULATIE INSTALATIEI DE INCALZIRE 6.5 VAS DE EXPANSIUNE INCHIS 6.6 DIMENSIONAREA CENTRALEI TERMICE DEVIZ ANALITIC PE CATEGORII DE LUCRARI DEVIZ ANALITIC PE CATEGORII DE LUCRARI ANTEMASURATOARE BIBLIOGRAFIE

2

PROIECT DE DIPLOMA ANEXE Fişa tehnică nr.1 – Cazan Fişa tehnică nr.2 – Pompă recirculare cazan Fişa tehnică nr.3 – Pompă circulaţie instalaţie încălzire Fişa tehnică nr.4 – Vas de expansiune închis Fişa tehnică nr.5 – Armături

B. PIESE DESENATE

PLANSE

1. Plan DEMISOL cu lucrările proiectate..............................................................................IT.1 2. Planul PARTER cu lucrările proiectate..............................................................................IT.2 3. Planul ETAJ cu lucrările proiectate....................................................................................IT.3 4. SCHEMA COLOANELOR cu lucrările proiectate............................................................IT.6 5. PLAN CENTRALĂ TERMICĂ........................................................................................IT.7 6. DESFĂŞURATĂ CENTRALĂ TERMICĂ.......................................................................IT.8

3

PROIECT DE DIPLOMA

2. TEMA PROIECTULUI Date de proiectare Rezistenta termica specifica corectata a elmentelor de constructie si coeficientul de masivitate termica a elementelor de constructie se vor calcula in conformitate cu STAS 6472/3-89 in functie de componenta elementelor de constructie: -

Perete exterior birouri: caramida cu gauri verticale g=29cm; mortar ciment (exterior + interior) g=4cm;

-

Perete exterior incinta comerciala: caramida g=35 cm; motar ciment (exterior + interior) g=4cm;

-

Perete interior: beton simplu g=25cm; mortar ciment g=4cm

-

Pardoseala pe sol: mortar ciment g=10cm; pietris g=10cm

-

Pardoseala intre plansee: beton armat g=17cm; mortar ciment g=4cm; parchet g=3cm

-

Plafon etaj: beton armat g=15cm, mortar ciment g=5cm; mortar ciment (interior) g=1.5cm

Se cunosc si urmatoarele date din proiect: -

localitatea: ALBA – IULIA

-

destinatia cladirii: supermarket cu camere anexe

-

orientarea cladirii: fatada principala spre Sud

-

temperatura exterioara (-18 0C)

-

zona eoliana: IV

-

inaltimea unui nivel: - pentru anexe h=2.80m - pentru supermarket h=5.8m

-

temperatura agentului pe tur: 90 0C

-

temperatura agentului pe retur 70 0C

Pentru elementele de constructii au fost luate in calcul urmatoarele notatii:

4

PROIECT DE DIPLOMA

3

-

PI perete interior

-

PE perete exterior

-

UE usa exterioara

-

UI usa interioara

-

PD pardoseala

-

PL planseu

MEMORIU TEHNIC

3.1 GENERALITATI Lucrare cuprinde o solutie de proiectare si echilibrare a unei instalatii de incalzire cu apa calda pentru o incinta comerciala si cladirea administrative aferenta. Parametrii de intrare a apei atat pe tur cat si pe retur sunt de 90 0C respectiv 700C. Calculul necesarului de caldura s-a efectuat in conformitate cu SR 1907/1,2,3 – 1997 si STAS 6472/3 – 89 rezultand in final o putere instalata, sintetizata in brevierul de calcul. In lucrare este prezentata o solutie de proiectare si executie a instalatiei de incazire cu apa calda pentru spatiile mai sus amintite: 

distribuitoare pe fiecare nivel, distributie prin pardoseala in teava de cupru si radiatoare din otel pentru cladirea administrative.



distribuitoar principal, distributie aparenta pe tavan cu tevi din otel, cu aeroterme Galletti pentru incinta comerciala.

3.2 SOLUTII TEHNICE La reteaua interioara de distributie sa urmarit echilibrarea retelei prin distribuitoare pe fiecare etej; fiecare distribuitor fiind alimentat separat din centrala prin tevi de otel alimentate de la un distribuitor central. Din distribuitoare alimentarea radiatoarelor se face prin pardoseala cu ajutorul tevilor de cupru izolat pentru cladirea

5

PROIECT DE DIPLOMA administrativa, iar pentru incinta comerciala alimentarea aerotermelor se face aparent cu tevi din otel zincate izolate. Pentru interventiile in caz de avarie s-a prevazut robinete de inchidere la fiecare radiator respective aeroterma atat pe parte de tur cat si pe partea de retur, facandu-se astfel posibila izolarea fiecarui corp de incalzire de restul instalatiei. Fiecare radiator este echipat cu dezaerator, autoetans pentru aerisirea instalatiei iar fiecre aeroterma a fost prevazuta cu termostat bratara montat pe conducta de tur setat la temperatura de 500C. Termostatul montat pe tur asigura un control al aerotermei in cazul in care termostatul de ambient montat in incinta comerciala intrerupe alimentarea cu fluid termic. La baza fiecarei ramuri s-a prevazut robinete de inchidere si golire; golirea facandu-se in reteaua de canalizare a cladirii. Marimea si numarul corpurilor de incalzire precum si al aerotermelor au fost determinate prin calcul astfel incat caldura cedata de acestea sa egaleze pierderile de caldura cedate prin elementele de constructie ale cladirii si sa asigure confortul termic in interior conform standardelor in vigoare. Radiatoarele se monteaza pe console in zidarie iar aerotermele se monteaza pe suporti metalici pe tavan sau in perete. Sistemul de incalzire din acest proiect este un sistem cu distributie prin pardoseala si circulatie fortata. Distribuitoarele de pe fiecare nivel sunt distribuitoare moderne care asigura o echilibrare fina pe distribuitoare. Centrala termica se va dimensiona conform rezultatelor din proiect, si se va monta in camera special amenajata in interiorul cladirii conform normelor in vigoare .

3.3 ALEGEREA SI AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR Calculul necesarului de caldura pentru incalzirea incaperilor prezinta o mare importanta deorece rezultatul acestui calcul constituie baza de dimnsionare a instalatiei de incalzire. Astfel corpurile de incalzire trebuie sa cedeze incaperilor un flux termic care sa asigure temperatura de confort, tinandu-se cont de pierderile prin elementele de

6

PROIECT DE DIPLOMA constructie cu exteriorul sau cu incaperi invecinate cu ecart de temperatura mai mare de 40C. Necesarul de caldura de calcul al unei incaperi se calculeaza cu relatia:  A  A0  Q  QT  1  C   Qi 100  

W 

QT - flux termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar,

corespunzator diferentei de temperatura dintre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care delimiteaza incaperea Qi - sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de

calcul a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora A0 - adaosul de orientare AC - adaosul pentru compensarea efectului surafetelor reci

Fluxul termic cedat prin transmisie, exprimat in wati, se calculeaza cu relatia: QT   C M  m  A 

i  e  QS R

W 

In care:

m -coeficientul de masivitate termica A -aria suprafetei fiecarui element de constructie exprimata in m2  i - temperatura interioara conventioinala de calcul exprimata in 0C

 e - temperatura spatiilor exterioare incaperii considerate exprimata in 0C

R - rezistenta termica specifica corectata a elementului de constructie considerat exprimata in

m2 K W

QS - flux termic cedat prin sol

C M - coeficient de corectie al necesarului de caldura de calcul functie de masa specifica

a constructiei Fluxul termic cedat prin sol, exprimat in wati, se calculeaza cu relatia: 1. Pentru constructii avand forme geometrice elementare cu relatia:

7

PROIECT DE DIPLOMA QS  Ap 

i   p i   p m 1  i   ej  CM  S   Abc    Abcj Rp nS Rbc nS Rbc

W 

In care: A p - aria cumulata a pardoselii si a peretilor aflati sub nivelul terenului, in m2

Abc - aria unei benzi cu latimea de 1 m situata de-a lungul conturului exterior al

suprafetei Ap , in m2 Abcj - aria unei benzi cu latimea de 1 m situata de-a lungul conturului care corespunde

spatiului invecinat care are temperatura  i , in m2 Rp -

rezistenta termica specifica cumulata a pardoselii si a stratului de pamant cuprins

intre pardoseala si adancimea de 7m de la cota terenului sistematizat, sau a stratului de apa freatica, in

m2 K W

Rbc - rezistenta termica specifica a benzii de contur la trecerea caldurii prin pardoseala si

sol catre aerul exterior, in

m2 K W

 i - temperatura interioara conventionala de calcul, in 0C

 e - temperatura exterioara conventionala de calcul, in 0C  ej - temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile alaturate, in 0C

 p - temperatura in sol la adncimea de 7m de la cota terenului sistematizat, in cazul

inexistentei stratului de apa freatica, fie a stratului de apa freatica, in 0C C M - coeficint de corectie mS - coefficient de masivitate termica a solului nS - coefficient de corectie care tine seama de conductivitatea termica a solului

2. Pentru cladiri avand forme geometrice prezentand colturi intrande sau iesinde cu relatia: QS  Apl 

 i   p Aper  C M   i   e    m   l     R pl R per  S

In care:

8

   

PROIECT DE DIPLOMA Apl - aria placii pe sol sau a placii inferioare a subsolului incalzit, calculata conform

Normativului privin calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul, in m2 Aper

- aria peretilor in contact cu solul, calculata conform Normativului privin calculul

termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul, in m2 l - lungimea coturului in contact cu solul, calculata conform Normativului privin calculul

termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul, in m R pl - rezistenta termica unidirectionala a placii de arie Apl , stabilita conform

Normativului privin calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul, in

m2 K W

R per - rezistenta termica specifica corectata a peretilor de suprafata Aper , conform

Normativului privin calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul, in

m2 K W

 - coefficient linear de transfer termic, corespunzator lungimi l , conform Normativului privin calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul, in

W mK

 i - temperatura interioara conventionala de calcul, in 0C

 e - temperatura exterioara conventionala de calcul, in 0C  p - temperatura in sol la adncimea de 7m de la cota terenului sistematizat, in cazul

inexistentei stratului de apa freatica, fie a stratului de apa freatica, in 0C C M - coeficint de corectie mS - coefficient de masivitate termica a solului

Adaosul pentru orientare, A0, afecteaza numai fluxul termic cedat prin elemente de constructie ale incaperilor cu pereti exteriori supraterani si are valorile di tabelul urmator.

9

PROIECT DE DIPLOMA Orientare A0

N +5

NE +5

E 0

SE -5

S -5

SV -5

V 0

NV +5

Pentru incaperi cu mai multi pereti exteriori, adaosul A0 se stabileste corespunzator peretelui cu orientarea cea mai defavorabila. Adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci, A0, afecteaza numai fluxul termic prin elementele de constructie ale incaperilor ale caror rezistenta termica medie Rm nu depaseste 10

m2 K W

Rezistenta Rm se calculeaza cu relatia:

Rm 

AT   i   e   C M QT

In care: AT -aria suprafetei totale a incaperii in m2

 i - temperatura interioara conventionala de calcul, in 0C  e - temperatura exterioara conventionala de calcul, in 0C QT - flux termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar,

corespunzator diferentei de temperatura dintre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care delimiteaza incaperea Sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara la temperatura interioara a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si aaerul patruns la deschiderea acestora Qi, se detrmina ca valoare maxima intre sarcinile termica Qi1 si Qi2, exprimati in wati Qi1- sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exteroioara conventionala de calcul la temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor, si a celui patruns la deschiderea acestora, determinata tinand seama de numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic:





A   Qi1  na 0  C M  V    c p   i   e   1  C   100 

10

PROIECT DE DIPLOMA Qi2- sarcinatermica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la temperatura conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a celui patruns la deschiderea acestora, determinata de viteza conventionala a vantului:





A   Qi 2  C M  E   i  L  v 4 / 3   i   e   Qu   1  c   100  In care: nao -numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic in

m3 / h m3

Pentru camere de locuit na 0  0.22  10

3

m3 / s m3 / h  0.792 m3 m3

Pentru bucatarii na 0  0.33  10 3

m3 / s m3 / h  1 . 19 m3 m3

Pentru bai na 0  0.28  10 3

m3 / s m3 / h  1 . 0 m3 m3

Pentru scoli, gradinite, crese si spitale na 0  V  7  10 3  N p Np -

m3 s

numarul de personae

V - volumul incaperii in m3 C p - caldura specifica la presiune constanta a aerului la temperatura  i , in

 - densitatea aerului la temperatura  i , in Kg3 m

E - factor de corectie de inaltime  i - temperatura interioara conventionala de calcul, in 0C  e - temperatura exterioara conventionala de calcul, in 0C

11

J KgK

PROIECT DE DIPLOMA i - coeficientul de infiltratie a aerului prin rosturi, in

W mK

L - lungimea rosturilor usilor si feresterlor din fatadele supuse actiunii vantului, in m

v - viteza conventionala a vantului de calcul, in

m s

Qu - sarcina termica pentru incalzire aerului patruns la deschiderea usilor exterioare, in

W Insa pentru aflarea necesarului de caldura dintr-o incapere este nevoie deasemenea si de aflarea rezistentelor la transfer termic si a masivitatii termice a elementelor de constructie, coeficienti care au valori diferite in functie de alcatuirea acestora. Calculul rezistentei la transfer termic sa facut pe baza STAS 6472/3-89 R

1 1 d    Ra i e b

Unde: e-coeficientul de transfer termic prin suprafata la exterior i-coeficientul de transfer termic prin suprafata la interior -conductivitatea termica de calcul a materialelor d-grosimea de calcul a materialelor in metri b-coeficient de corectie Ra-rezistenta specifica lapermeabilitate termica a straturilor de aer ne ventilate Calculul coficientului de masivitate termica a elementelor de constructie exterioare: m  1.225  0.05  D

D  indicele inertiei termice a elementului de constructie, calculat conform STAS 6472/3 Pentru elemente de constructie cu D  4.5 se considera m  1 ; pentru tamplaria exterioara se considera D  0.5 ; pentru elemente de constructie in contact cu solul precum si plnsee peste subsolurile neincalzite se considera m  1 m  1.225  0.05  D n

D   Rsj  smj j 1

12

PROIECT DE DIPLOMA 2 Rsj - rezistenta specifica la permeabilitate termica a stratului j, m K

W

s mj - coeficientul de asimilare termica a materialului stratului j,

W m2 K

Exemplu de calcul Perete exterior R

1 1 d    Ra ; i e b

1 1   0.125 i 8 1 1   0.041 e 24

1

3

d3 d1 d2 d     b b b b 1 2 3 2 d1  d 3  0.04m d 2  0.29m

1  3  0.93 2  0.64

W mK

W mK

b 1 Ra  0

R

1 1 d 0.04 0.29 0.04 m2 K    Ra  0.125  0.041     0.6621 i e b 1  0.93 1  0.64 1  0.93 W

Analog: UE depozit R  0.3814

Pardoseala pe sol m2 K W

R  0.6076

PE hala R  0.7558 PI R  0.4368

m2K W

m2 K W

Pardoseala intre plansee R  0.4638

2

m K W

13

m2 K W

PROIECT DE DIPLOMA Plafon etaj R  0.406

PE cladire anexa m2 K W

R  0.6621

m2 K W

m  1.225  0.05  D n

D   Rsj  smj j 1

sm1  sm 3  10.08 s m 2  7.64

W - pentru straturile de mortar ciment m2 K

W - pentru caramida m2 K

D  5.31 ; deci m  1

Analog Cladire anexa m  1 Hala m  1 Pardoseala pe sol m  1 Pardoseala inter plansee m  1 Plafon etaj m  1

3.3.1. Alegerea cazanului Pentru solutia finala (radiatoare SEVEN 600, distributie in pardoseala cu tevi multistart tip Pexal protejate cu tub riflat, si geamuri termopan) : Grupul termic ce urmeaza a fi montat este din gama Viessmann , Vitoplex 100 , cu o putere termica de 345 KW . Caracteristica acestui grup termic ce-l diferentiaza fata de celelalte o constituie faptul ca este in doua trepte de functionare ceea ce duce la o economie de energie , prelungirea

14

PROIECT DE DIPLOMA vietii aparatului si menajeaza mediul . Rezultatul utilizarii grupului termic cu doua trepte de putere sunt : -

scaderea frecventei de pornire/oprire

-

consumul mai redus de energie in prima treapta de functionare

-

functionare sigura

-

aprindere sigura si silentioasa

Consumul mic de energie cu care actioneaza tehnica in doua trepte inseamna deasemenea o cantitate redusa de gaze arse si prin aceasta o emisie redusa de noxe (CO2,NO2,CO) . Prin constructia speciala a arzatorului emisia de NO2 este mult mai scazuta . Vitoplex 100 este dotat cu panou de comanda prevazut cu : indicatoare optice pentru semnalizarea parametrilor de lucru si a eventualelor probleme de functionare ; potentiometer pentru reglarea temperaturii A.C.M. si a agentului termic ; selector pentru alegerea regimului de functionare . Pentru prelungirea duratei de functionare a grupului termic montarea pe conducta de apa rece a unui dozator de polifosfati .

3.3.2. Pompa de recirculare pe cazan

3.3.3. Pompa de circulatie instalatie de incalzire H p  PRI  PCT [ mmH 2 O ]

In care : Hp- inaltimea de pompare [mmH2O]

15

PROIECT DE DIPLOMA PRI- pierderea de presiune in instalatia de incalzire [mmH2O] PCT- pierderea de presiune in centrala termica [mmH2O]

Dp 

Qinstalatincalzire [ m 3 / h] c  t  

Dp- debitul de pompare [m3/h] c- caldura specifica a apei t- ecartul de temperatura tur-retur 0C - greutatea specifica a apei Calculul de dimensionare a retelelor instalatiei de incalzire urmareste stabilirea diametrelor conductelor de alimentare a corpurilor de incalzire Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei retele de incalzire cu apa calda, din punct de vedere termohidraulic, se considera urmatoarele ipoteze: -

miscarea fluidului inregim permanent;

-

regimul de curgere cu turbulenta rugoasa in zona prepatratica pentru care este valabila relatia Colebrook-White, de forma: 1 k  2.51   2 lg     Re  2.71  d 

In care:

 - coficientul lui Darcy Re

- criteriul Reynolds

k – rugozitatea absoluta, care reprezinta inaltimea asperitatilor. Prin raportarea rgozitatii absolute la dimetrul conductei, (d) se defineste rgozitatea  

relativa   

k . d

16

PROIECT DE DIPLOMA Pentru conducte utilizate current in instalatiile de incalzire cu apa calda rugozitatile absolute au valori in functie de materialul utilizat; astfel avem: o pentru tevi din otel, trase sau laminate: kOL=0.02…0.06mm o pentru tevi din cupru, trase sau laminate: kCu=0.001…0.002mm o pentru tevi din materiale cu structura termoplastica: kPOL=0.007mm -

 d   0  sau curgere neizoterma  dt 

curgera izoterma 

pentru care

d    0.168  0.0057  t dt

 kg   m 3 K 

In care t reprezinta temperatura fluidului care, pentru conditii medii de temperatura ale agentului termic are valoarea: tm 

t1  t 2 2



0

C



caz in care relatia de mai sus devine :

  0.168  0.0057  t m

 kg   m 3 K 

Valorile densitatii (masei specifice,  ) ale apei sunt date pentru diverse temperaturi in diferite tabele. Calculul hidraulic prin care se stabilesc si dimetrele conductelor din instalatiile de incalzire cu apa calda se face prin inlocuirea debitului de fluid G 

Q , cu debitul de c  t

caldura Q; t  t d  ti reprezinta diferenta dintre temperatura agentului termic din conducta de ducere si cea din conducta de intoarcere; c caldura masica a agentului termic se obtine din ecuatia fundamentala a pierderilor de sarcina in conducte:

17

PROIECT DE DIPLOMA 2

1  Q   l  p  6.25  10         4 d  m  d  c  t   4

[Pa]

In care pierderea de sarcina unitara este data de relatia: 2

 l  Q  R  6.25  10 4     5 d  c  t 

 Pa   m 

Iar pierdera de sarcina locala se determina cu relatia: Z

v2     2

[Pa]

Valorile celor doua marimi R si Z se stabilesc utilizand tabele specifice materialului din care sunt executate conductele pentru diferente de temperatura t  20 K sau pentru temperaturi diferite. In tabele sunt date pirderile de sarcina liniara, unitara R si debitul agentului termic Q exprimat, in general, in unitati energice W sau kW transportat de o conducta cu dimetrul d si viteza v. Relatia generalizata sta la baza intocmirii tuturor tabelelor: R=f(Q,v,d) in

Pa ; de asemenea pierderile unitare m

de sarcina R pot fi exprimate si in unitati de masa G

 Kg , l , l  , deci R=f(G,v,d) Pa ;  h h s  m Pentru conducte din otel sunt utilizate tabele pentru care calculul pierderilor de sarcina liniara unitara este de forma R=f(Q,v,d)

Pa , iar pentru calculul pierderilor de sarcna m

locala Z in functie de viteza v sunt date pentru



1.

Coeficientul de rezistenta locala pentru diferite componente ale conductelor sunt data in diferite tabele la fel ca si vitezele recomandate de circulatie a apei in conducte din diverse mteriale.

18

PROIECT DE DIPLOMA

3.3.4 Vasul de expansiune inchis Vasul de expansiune trebuie instalat cu racord de seviciu la partea de sus si cu racord de preincarcare la partea de jos . Cazanul trebuie racordat direct la vasul de expansiune . La racordare trebuie evitata blocarea sau ingstarea sectiunii de racord . Vasele de expansiune , stuturile de racord , stuturile de curgere si de umplere trebuie protejate contra inghetului . Presiunea maxima de serviciu a vasului de expansiune nu trebuie sa fie mai mica decat presiunea de etalonare a supapei de siguranta a instalatiei la care se adauga suprapresiunea caracteristica supapei (corect aleasa) precum si eventuala diferenta de nivel existenta intre vasul de expansiune si supapa de siguranta . Aceste indicatii trebuie interpretate conform normelor in vigoare si mai ales tinand seama de prescriptiile DN./1.12.1975 “Norme de securitate pentru instalatii continand lichide fierbinti sub presiune .

3.3.6. Amplasarea echipamentelor Cazanul trebuie montat pe stativul cu care sunt dotate din fabricatie, in camere special amenajate in interiorul fiecarei cladiri. Cosul de fum va fi unul cu pereti dubli al carui montaj se face pe perete sau sustinut de o confectie metalica. Am ales o pampa de circulatie pe fiecare coloana amplasata la iesire din distribuitor, putandu-se astfel face

19

PROIECT DE DIPLOMA separarea coloanelor in caz de avarie. Pompele vor fi montate direct pe conducta . Vasul de expansiune trebuie instalat cu racord de seviciu la partea de sus si cu racord de preincarcare la partea de jos . Cazanul trebuie racordat direct la vasul de expansiune . La racordare trebuie evitata blocarea sau ingustarea sectiunii de racord . Vasele de expansiune , stuturile de racord , stuturile de curgere si de umplere trebuie protejate contra inghetului . Presiunea maxima de serviciu a vasului de expansiune nu trebuie sa fie mai mica decat presiunea de etalonare a supapei de siguranta a instalatiei la care se adauga suprapresiunea caracteristica supapei (corect aleasa) precum si eventuala diferenta de nivel existenta intre vasul de expansiune si supapa de siguranta . Aceste indicatii trebuie interpretate conform normelor in vigoare si mai ales tinand seama de prescriptiile DN./1.12.1975 “Norme de securitate pentru instalatii continand lichide fierbinti sub presiune “.

3.4. INTERIOARA DE INCALZIRE 3.4.1. Corpuri de incalzire Radiatoarele din otel tip COMPACT sunt confectionate din otel de calitate superioara. Ele se fabrica intr-o gama larga de dimensiuni si se deosebesc de alte tipuri de radiatoare de otel, prin randamentul si calitatea lor. Radiatoarele sunt degresate, tratate cu fosfat de fier posivizat, spalate si apoi

20

PROIECT DE DIPLOMA grunduite cu un strat de baza aplicat prin electroforeza, dupa care sunt uscate in cuptor. Racorduri 4x1/2”, presiune de lucru 6 bari; presiune de proba 10,4 bar; temperatura maxima a agentului termic 110oC. Aerotermele Galletti sunt destinate spatiilor comerciale de medii sau mari dimensiuni (magazine, sali de sport, hale industriale, etc. ). Gama cuprinde aeroterme cu functionare pe incazire si racier. Aeroterme este echipata cu: baterie din tevi de cupru si aripioare din aluminiu, ventilator axial, difuzor cu grille orientabile. Motoarele electrice pot fi de tipul: 

cu 4/6 poli sau cu 6/8 poli cu alimentare trifazata 400 V (stea-triunghi)



cu 4/6/8 poli cu alimentare monofazata 230 V.

Inaltimea de montaj: pentru montaj pe perete: 2.5…5.5 m sau pentru montaj pe plafon: 3…6 m Parametrii de functionare: 

temperatura agent termic (apa): +7 0C…+160 0C



temperatura aer vehiculat: -10 0C…+40 0C



presiunea maxima: 10 bar



grad de protectie pentru modele standard: IP 44

3.4.2. Reteaua de conducte Montajul incepe prin fixarea suportilor pentru conducte funtie de traseu avand in vedere la intocmirea schitie pentru prefabricarea si in functie de pantele indicate in proiect. Montarea distributiei necesita existenta planseului peste subsol, 21

PROIECT DE DIPLOMA a gaurilor de trecere a conductelor prin pereti si planseu, iluminat artificial. Montarea coloanelor verticale incepe dupa terminarea structurii de rezistenta si a tencuielii peretilor pe care se amplaseaza. Montarea se realizaeza de jos in sus. Distanta intre conducte este de 4 cm, conducta de tur fiind in dreapta iar cea de retur in stanga. 3.4.3. Dimensionare Dimensionarea corpurilor de incalzire se face conform STAS 1797/1,2,3 – 1998 , normelor de fabricatie si instructiunilor de folosire a lor . Marimea si numarul corpurilor de incalzire montate intr-o incapere se determina prin calcul astfel incat cedarea de caldura a acestora sa egalizeze pirderile de caldura calculate in conditii normale si sa asigure confortul termic conform standardelor in vigoare . Intr-o incapere , numarul corpurilor de incalzire variaza in raport cu marimea necesarului de caldura si posibilitatea de montaj astfel incat sa rezulte o incalzire uniforma a incaperii , fara ca suprafata de incalzire sa fie dispersata in unitati foarte mici . Calculul numarului de radiatoare se face in functie de necesarul de caldura calculat : -

racordarea radiatoarelor la instalatia de incalzire se face cu intrarea agentului la partea superioara si iesirea la partea inferioara .

-

suprafata exterioara a radiatoarelor este vopsita cu o culoare deschisa fara pigmenti metalici .

-

in functie de necesarul de caldura al incaperii se vor alege diferite tipuri de radiatoare care vor avea

22

PROIECT DE DIPLOMA debitul caloric egal sau superior celui calculat pentru incapere . Formulele de calcul utilizate in prezentul proiect pentru dimensionarea corpurilor de incalzire au fost : Pentru tipurile de radiatoare folosite in proiect avem : n

Qnec qn  ct

In care:

n - numarul de elemente din radiator Qnec - necesarul de caldura [W] q n - fluxul termic unitar pentru fiecare tip de suprafata de

schimb termic [W/el]

ct

 t - coeficient de corectie : ct    t m

1 m

  

In care : t - parametrul termic in conditii nominale :

t d  tî  ti 2

t d - temperatura de ducere 900C

t î - temperatura de intoarcere 700C ti - temperatura interioara 200C ( se ia in functie de destinatia

incaperii) 1  m -coeficent de corectie care tine seama de tipul corpului

de incalzire Coeficientul

m = 0.36 pentru convecto-radiatoare si convectoare

m = 0.25 pentru corpuri din teava m = 0.33 pentru radiatoare din fonta In cazul in care corpul de incalzire este format din mai mult de zece elementi in formula intra factorul “a” . 23

PROIECT DE DIPLOMA Q'nec 

Qnec ct

[W]

Verificarea se face in felul urmator : Qinstalat  qn  ct  n

Qinstalat  Qnec

Pentru corpurile din teava : Q'nec 

Qnec [W] ct Ultimul pas este alegerea din catalogul de produse a

unui corp de incalzire cu incarcarea mai mare sau cel putin egala cu rezultata din calcul . Dimensionarea instalatiilor de incalzire cu aer cald consta in determinarea debitului de aer si a sarcinii termice in functie de sistemul de incalzire adoptat. La calculul debitului de aer cald se tine seama de urmatoarele consinderente: -

necesarul de caldura ce urmeaza a fi acoperit de instalatia de incalzire cu aer cald

-

tipul de sistem ales

-

parametrii climatici interiori si exteriori

-

numarul de schimburi de aer orar

-

functionarea in paralel a unui sistem de incalzire sau de ventilare

Necesarul de caldura trebuie acoperit in totalitate de instalatia de incalzire cu aer cald, necesar rezultat dintr-un bilat termic care tine seama de : pierderile energetice ale incaperii Qh, aporturile de caldura Qap, si fluxul termic furniza de un alt tip de instalatie de incalzire existenta in cladire Qi. Qac (i )  Qh  Qap  Qi

[W]

In cazul incaperilor prevazute cu un sistem de ventilare mecanica, daca debitul de ventilare este preluat de instalatia de

24

PROIECT DE DIPLOMA incalzire cu aer cald, la sarcina termica necesara pentru incalzirea debitului de ventilare Qv se adauga necesarul de caldura al in stalatiei de incalzire cu aer cald: Qac (i v )  Qac (i )  Qv

[W]

In cazul in care pe langa incalzire se asigura si ventilarea incaperii, numarul de schimburi orare de aer, procentul de aer proaspat si parametrii aerului refulat, se impun dupa criterile ventilarilor mecanice, iar temperatura aerului interior se alege in functie de categoria de confort.

3.4 TEHNOLOGIA INSTALATIILOR 3.5.1 Corpuri de incalzire, conducte de otel, conducte din cupru In vederea asigurarii confortului termic s-a propus instalarea in birouri si in incinta comerciala de corpuri de incalzire (radiatoare din otel si aeroterme de tavan sau perete), montat in spatiul existent. Aparatele vor fi comandate de termostate de ambient existente pe aeroterme, cu ajutorul carora se regleaza temperatura in incaperi si regimul de functionare al aparatului (vara – iarna). Aerotermele asigura incalzirea spatiului aferent pe timp de iarna prin incalzirea aerului interior la trecerea acestuia prin aparat, printr-o baterie de incalzire (circulatie fortata a aerului). Agentul de incalzire atat pentru aeroterme cat si pentru corpurile de incalzire este apa calda (parametri 90/700C). Se vor monta cate unul sau doua corpuri in fiecare incapere, conform planului aferent fiecarui nivel. Tot pe plan vor fi figurate modalitatile de legatura, diametrele tevilor de

25

PROIECT DE DIPLOMA legatura. De asemenea sunt prevazuti pe fiecare aparat robineti de reglej hidraulic atat pe tur cat si pe retur, cu scopul de a realiza echilibrarea instalatiei si de a putea separa in caz de necesitate aparatul de restul instalatiei. In bai, casa scarilor, centrala termica,holuri de acces, depozite, vestiare precum si in birouri, se vor monta radiatoare de otel tip panou, avand dimensiunile si puterile conform planurilor. Acestea se vor echipa cu robineti cu cap termostatat pe tur (pentru reglajul temperaturii independent in fiecare incapere (zona)) si robinet detentor pe retur pentru reglajul hidraulic si echilibrarea instalatiei. Distributia de la distribuitor la radiatoare se va realiza in teava de cupru termoizolata, imbinata cu lipituta tare si ingropata in pardoseala. Conductele de distributie se vor proteja impotriva coroziunii cu un strat de baza anticoroziv, dupa care se vor izola termic. La trecerea conductelor prin pereti se vor prevedea tuburi de protectie si etansare, care sa permita miscarea libera a conductelor datorita dilatarii si sa permita protectia mecanica a conductelor termoizolate. Dilatatea tevilor verticale sau orizontale este preluata prin utilizarea curbelor rezultate in traseu. Deoarece tevile de distributie sunt izolate termic, nu se impun distante minime intre acestea si parti combustibile ale elementelor de constructie. Distantele recomandate intre suporturile mobile ale conductelor de incalzire termoizolate este de : 

3m ptr. diametru tevii de ¾ “ -1” ;



4m ptr. 1 1/4" –1 1/2" ;



4,6m ptr. 48-57,5mm.

Conductele de pe fiecare nivel vor avea montat cate un robinet de separatie atat pe tur cat si pe retur, iar la baza coloanei vor fi robineti de separatie, de golire si un filtru de

26

PROIECT DE DIPLOMA impuritati montat cu scopul de a retine impuritatile din instalatie si de a nu le permite intrarea in centrala sau pompe.

3.5.2 Proba de presiune si P.I.F. a) Proba de presiune la rece Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsiri, izolari termice etc.), de inchiderea acestora in canale nevizitabile, santuri, pereti, plansee, de mascarea sau inglobarea lor in elemente de constructii precum si de executarea finisajelor de constructii. Temperatura ambianta trebuie sa fie mai mare de +5oC. Proba la rece se face avand racordate aparatele si echipamentele din centrala termica, retelele de conducte si corpurile de incalzire (radiatoare, aeroterme etc). In cazul in care corpurile de incalzire sau aparatele au presiuni maxime mai reduse decat a restului instalatiei, proba la rece se face initial fara acestea, ele fiind inlocuite cu conducte de scurtcircuitare a legaturilor de ducere –intoarcere. In situatia in care proba initiala a instalatiei se face cu excluderea unor aparate si/sau corpuri de incalzire, aceasta va fi repetata la presiunea maxima a aparatelor si/sau corpurilor de incalzire dupa racordarea lor la instalatie. Presiunea se stabileste astfel: -

data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale;

27

PROIECT DE DIPLOMA -

dublul presiunii de regim dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti ce se mascheaza sub finisaje deosebite;

-

presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elementele de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli, realizate numai cu tevi trase);

-

presiunea maxima a aparatelor si/sau corpurilor de incalzire pentru probele care se repeta la presiuni inferioare celor la care a fost probata instalatia cu excluderea acestora;

Se executa urmatoarele operatii preliminare : -

se deschid complet toate armaturile de inchidere si reglaj,

-

se inchid conductele de legatura la vasul de expansiune deschis (daca este cazul),

-

se regleaza armaturile de siguranta de la cazane si de la vasul de expansiune inchis in concordanta cu presiunea de proba,

-

se verifica punctele de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si/sau la pompa de presiune ;

Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila. Spalarea instalatiei cuprinde : -

racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa potabila,

-

racordarea conductei de intoarcere a instalatia de canalizare,

28

PROIECT DE DIPLOMA -

umplerea instalatiei si mentinerea sub jet continuu pana cand apa golita din instalatie nu mai contine impuritati,

-

repetarea operatiei cu schimbarea sensului de circulatie al apei.

Incarcarea instalatiei pana la presiunea stabilita si controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire, iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu manometru inregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore. Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca, pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si garnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba. Rezultatele se inscriu in procesul verbal de proba la rece. Dupa executarea probei, golirea instalatiei este obligatorie. b) Proba de presiune la cald Proba la cald se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsiri, izolari termice etc.), de inchiderea acestora in canale nevizitabile, santuri, pereti, plansee, sau de mascarea lor, cu exceptia celor inglobate in elemente de constructii (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli), dar

29

PROIECT DE DIPLOMA numai dupa inchiderea completa a cladirii si numai dupa efectuarea probei la rece. Proba la cald se face avand racordate aparatele si echipamentele din centrala termica, retelele de conducte si corpurile de incalzire (radiatoare, aeroterme etc). Agentul termic pentru proba va fi furnizat de aparate dupa punerea in functiune a acestora. Debitul, presiunea si temperatura agentului termic de proba vor fi cele stabilite in proiect. Calitatea apei va fi cea stabilita in proiect sau de manualele de montare/instalare ale aparatelor sau altor componente ale instalatiei. Odata cu proba la cald se efectueaza si reglajul instalatiei. Robinetele cu dublu reglaj sau cele de pe conductele de intoarcere ale corpurilor de incalzire se pozitioneaza pe treptele de reglaj primar prevazute in proiect, reglajul secundar, respectiv robinetele de pe conductele de ducere ale corpurilor de incalzire fiind deschis(e) la maxim. Umplerea instalatiei cu apa si aducerea la presiunea normala de functionare prevazuta in proiect si manualele de montare/instalare ale aparatelor si echipamentelor. Dupa ponirea aparatelor producatoare de agent termic si a pompelor de circulatie , se ridica temperatura la 50oC si se mentine la aceasta temperatura in limitele unei variatii de +5oC timp de 2 ore. Dupa 2 ore de functionare se face un control atent la toate corpurile de incalzire, costatand cu mana sau cu un termometru de contact gradul de incalzire (temperatura) la partea superioara si la partea inferioara a corpului de incalzire. Nu se admit diferente mai mari de 5oC intre corpurile de incalzire. Acelasi control se efectueaza si la conducte, in special la

30

PROIECT DE DIPLOMA coloane. Lipsa de uniformitate a incalzirii se corecteaza cu robinetele de reglaj. La instalatiile cu pompe de circulatie se controleaza daca acestea dezvolta presiunea necesara prevazuta in proiect, cu ajutorul a doua manometre, montate unul pe racordul de intrare, celalalt pe racordul de iesire al pompei. La instalatiile cu vase de expansiune inchise se verifica daca presiunile date de pompe nu depasesc presiunile admisibile pentru functionare. Se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala (in limitele a +5oC) si se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari, corpuri de incalzire si armaturi. Se controleaza daca dilatarile se produc in sensul si in limitele prevazute de proiect, daca ele sunt preluate in bune conditii, astfel incat sa nu apara neetanseitati, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari. Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei. Se urmareste cum lucreaza pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele si cum se comporta armaturile. Se raceste instalatia si se examineaza din nou, vizual, spre a se controla etanseitatea. Se remediaza neetanseitatile si/sau alte defectiuni sau disfunctionalitati constatate la punctele anterioare. Dupa terminarea examinarii, racirea instalatiei pana la temperatura ambianta si remedierile , se procedeaza la o noua incalzire reluindu-se operatiile de la punctele . Proba se considera corespunzatoare daca, dupa doua incalziri succesive pana la temperatura nominala urmate de raciri pana la temperatura ambianta, instalatia nu prezinta neetanseitati, incalziri neuniforme si functioneaza in conditii normale.

31

PROIECT DE DIPLOMA Dupa terminarea probelor instalatia se goleste daca pana la punerea in functiune definitiva exista pericol de inghet. Rezultatele se consemneaza in procesul verbal de proba la cald intocmit de seful echipei de instalare.

c) Punerea in funtiune a instalatiilor Se face dupa ce acestea au fost supuse unor verificari, incercari si probe care sa confirme ca instalatiile sun etanse, se comporta satisfacator, rezista mecanic la temperatura nominala a agentilor termici si realizeaza parametrii proiectati. Verificarile se pot face atat pentru intraga instalatie cat si pentru parti din instalatie atunci cand acest lucru este posibil. Se executa verificari atat la instalatiile proprizise cat si la partile de constrctii aferente instalatiilor. Instalatiile de incalzire noi sau la care s-au facut reparatiile capitale se verifica si se incearca inaintea punerii in functiune. Utilajele, aparatura si diversele materiale utilizate in instalatii vor avea agremente tehnice sau, dupa caz, de calitate care sa le ateste calitatile si caracteristicile. La verificarile prealabile se are in vedere in primul rand: -

concordantele instalatiilor cu proiectul de executie;

-

concordanta caracteristicilor aparaturii si utilajelor montate cu cele indicate in proiect;

-

dimensiunile si calitatea materialelor care compun instalatiile (tevi, armaturi, fitinguri, suporturi, materiale termoizolatoare si de protectie, etc);

-

pozitiile si amplasarea echipamentelor;

32

PROIECT DE DIPLOMA -

pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare de comanda si executie;

-

pozitile conductelor corespunzator proiectului de executie (cote de montare, pante etc).

De asemenea, se verifica totodata: existenta documentatiei prevazuta in Prescriptiile Tehnice I.S.C.I.R. pentru parti din instalatii care fac obiectul acestor prescriptii (cartea tehnica a constructiei, placile de timbru la cazane si schimbatoare de caldura) si existenta proceselor verbale de lucrari ascunse executate in diverse etape ale lucrarii. Incercarile utilajelor, aparaturii si materialelor se fac de catre producatori si sunt specificate in certificatele de calitate ce insotesc produsele iar, dupa montarea in instalatii, ele vor fi incercate in vederea verificarii functionarii si a efectuarii anumitor corectii de functionare. Utilajele din instalatii prevazute cu elemente in miscare se pot incerca racordate sau nu la instalatii. In timpul incercarii de functionare a utilajelor se efectueaza si o serie de reglari ale acestora sau ale pozitiilor de montare, urmarindu-se si functionarea elementelor auxiliare (electrice, automatizare, de siguranta, etc). Proba de eficacitate consta in a verifica daca instalatia realizeaza parametrii prevazuti in proiect. In acest scop proba se realizeaza de regula, in sezonul rece cu temperaturi exterioare sub 0 0C. In timpul probei instalatiei trebuie sa functioneze contnuu iar cladirile aferente sa se gaseasca in conditiile normale de lucru (cu usile si ferestrele inchise) Proba de eficacitate dupa ce parametrii agentului termic au fost stabiliti la valorile cerute conform graficului de reglare

33

PROIECT DE DIPLOMA cu 48 de ore inainte. Principial parametru masurat este temperatura interioara a incaperilor cladirii. Proba de funtionare consta in varificari facte asupra utilajelor elementelor componente ale instalatiilor de incalzire in timpul functionarii acestora. Proba de functionare poaate coincida cu proba de eficacitate sau cu proba la cald sau poate fi facuta separat pentru elementele componente ale instalatiei in vederea efectarii anmitor reglementari. Probele se fac atat la tilajele cu elementele in miscare (motoare, compresoare, arzatoare) cat si pentru utilajele fara elemente in miscare (schimbatoare de caldura, sisteme de siguranta)

3.5.3 Fisa utilajului 3.5.4 Instructiuni de exploatare Prin exploatarea instalatilor de incazire se urmareste realizarea ditributiei corecte si continue a cladiri necesare incazirii, corespunzator conditilor climatice si temperatrile interioare din incaperile cladirilor. Exploatare instalatiilor de incalzire in conditii de sigranta cuprinde opratii de supravegere a instalatiilor si de control a calitatii agentului termic, lucrari de intretinere revizie si reparatie. Expoatarea trebie facuta astfel incat sa fie evitata pe cat posibila avarile si defectiunile iar in cazulaparitiei acestora sa poata fi luata masuri de repunere in functiune a instalatiei in conditii de siguranta.

34

PROIECT DE DIPLOMA Instalatile interioare de incalzire a caldirilor preiau agentul termic furnizat de sursa de caldura si il distribuie aparatelor de incazire Cladirile care au una sau mai mlte utilizari vor avea o organizare unitara a expoatarii care va tine seama de specificul fiecarei activitati si de modul de gestionare a cheltuielilor, astfel: -

in cazul incalzirii centrale, organizarea exploatarii instalatilor interoiare se face coordonat cu exploatarea sursei de alimentare cu caldura

-

in cazul alimentarii cu caldura de la o sursa de caldura aflata in cladire, se prevede o exploatare comuna pentru centrala termica si pentru instalatia interioara

-

la cladirile industriale expoatarea instalatilor de incazire interioara se poate face pe sectii, cu prevederea organizarii unitare a exploatari intregii cladiri

Exploatarea instalatiilor interioare se poate face atat cu peronal propriu cat si cu personal apartinand unor firme specializate cu care s-au incheiat contracte in acest sens. Punerea in functiune a instalatilor interioare se face dupa executarea cu succes a verificarilor probelor instalatilor si dupa executarea receptiei. Se face reglarea instalatiilor in vederea realizarii parametrilor proiectati. Aceste reglari pot fi facute si in timpul fnctionarii de proba. Avand in vedere ca punerea in functiune a instalatiei interioare este in directa legatura cu existenta si functionarea sursei termice, reglarea instalatiilor interoare va fi facuta coordonat cu cele efectuate asupra sursei.

35

PROIECT DE DIPLOMA Corectarea regimului de functionare se face in scopul acordarii permanente a parametrilor agentilor cu cerintele consumatorilor, corespunzator conditilor solicitate. Operatia de corectare se face local, la aparatele de incalzire, la baza coloanelor, pe grupuri de consumatori, pe ramuri, etc.. Modificarea regimului de functionare se face executand si corectii la sursa termica ori de cate ori acest lucru este posibil si necesar. Cazanele se exploateaza si se verifica dupa prescriptiile specifice ISCIR; C31-cazane de apa calda si abur de joasa presiune; C1-cazane de apa firbinte si abur cu presiune peste 0.7 bar (suprapresiune); C30-cazane mici de abur.

3.5.5 Programul de control al calitatii Calitatea constructiilor este rezumata totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare , in scopul satisfacerii , pe intreaga durata de existenta , a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor . Exigentele privind calitatea instalatiilor si echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate . Toate calitatile si exigentele trebuie sa respecte prevederile Legii Nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii. Prevederile acestei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinatie – denumite in continuare

36

PROIECT DE DIPLOMA constructii , precum si lucrarilor de modernizare , modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora . Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii . Sistemul calitatii in constructii este bine reglementat in capitolul doi al Legii Nr.10 : Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora . Sistemul calitatii in constructii se compune din : a) reglementarile tehnice in constructii b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor c) agregatele tehnice pentru noi produse si procedee d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii f) autorizarea si acreditatea laboratoarelor de analiza si incercari in activitatea de constructii g) activitatea metrological in constructii h) receptia constructiilor i) comportarea in exploatare si interventii in timp j) postutilizarea constructiilor k) controlul de stat al calitatii in constructii Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se

37

PROIECT DE DIPLOMA stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor, produselor si procedeelor utilizate in constructii precum si modul de determinare si verificare a acestora. Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se face prin grija producatorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. La lucrarea de constructie se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor. Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipemente noi in constructii stabilesc, in conditiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a acestora. La lucrarea de constructii care trebuie sa asigure controlul calitatii conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale precum si altle noi pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare . Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor in ceea ce priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se va face numai de catre specialisti verificatori de proiect atestati, altii decat specialistii eleboratori de proiect. Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile aliniatului precedent. Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatore si se efectueaza de catre investitori de catre diriginti de specialitete sau prin agenti economici de consultanta specializati . Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici atestati.

38

PROIECT DE DIPLOMA Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o obligatie a tuturor factorilor ce participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru grantarea calitatii acestora . Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul calitatii corespunzator cerintelor prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat . Autoritatea de acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in costructii se fac in conformitate cu prevederile legale. Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza conform prevederilor legale privind etalonarea , verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate in acest domeniu . Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si a documentelor cuprinse in cartea tehnica a constructiei. Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si exploatarea acestora. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proiectantului constructiei, care este obligat sa o pastreze sis a o completeze la zi; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator. Receptia constructiilor se face de catre investitorproprietar, in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de specialitate legal desemnati de acestia.

39

PROIECT DE DIPLOMA Urmarirea comportarii in exploatarea constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice in scopul mentinerii cerintelor. Interventiile le constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial si al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obigatoriu in cartea tehnica a constructiei. Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de desfacere, demontare si demolare a constructiilor de reconditionare si refolosire a elemntelor si produselor recuperabile precum si reciclarea deseurilor cu asigyurarea protectiei mediului conform legii. Contolul de stat al calitatii in constructii cuprinde inspectii la investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de expoatare si de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii. Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajari teritoriale, care raspunde la executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor. Obligatii si raspunderi ale proiectantilor Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor :

40

PROIECT DE DIPLOMA a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei b) asigurarea prin proiect si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verifictori de proiecte atestati stabiliti de catre investitori precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate d) elaborarea caietului de sarcini a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea intretinerea si reparatiile, precum si dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documantatia privind postutilizarea constructiilor se face numai la solicitatea proiectantului . e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiect atestati, la cererea investitorului participarea la intocmirea partii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate

41

PROIECT DE DIPLOMA

3.6. MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII 3.6.1. Masuri de protectia muncii Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii de incalzire cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale , luand in considerare pericolele specifice acestor activitati in corelatie cu cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate. Incarcarea , descarcarea , manipularea si asezarea materialelor, utilajelor si a sculelor se vor executa de personal specializat si dotat cu echipament individual de protectie corespunzator . Matrialele se vor depozita pe sortimente , in stive sau stelaje , asigurate impotriva rostogolirii sau miscarii necontrolate . Lucrarile de sapatura necesare executarii santurilor , canalelor , caminelor , se vor executa numai pe baza de proiect si fisa tehnologica de lucrare . Se interzice executarea sapaturilor in apropierea cablurilor electrice subterane daca nu au fost scoase de sub tensiune . In cazuri deosebite , cand intreruperea curentului n se poate face , se interzice folosirea rangilor , tarnacoapelor si a rangilor metalice . Este interzis depozitarea tevilor la distanta mai mica de 0.75 m de marginea santului , luandu-se masuri pentru a impiedica rostogolirea acestora in sant . Transportul echipamentelor si utilajelor pe santier (cazane, recipent de hidrofor , vas de expansiune , pompe …) , coborarea sau ridicarea acestora in vederea montajului se vor face sub supraveghere directa a conducatorului formatiei de lucru .

42

PROIECT DE DIPLOMA Pentru transportul utilajelor si a echipamentelor pe plan inclinat se vor folosi obligatoriu doua trolii , unul de actiune si unul de franare . Franarea numai cu ajutorul penelor este interzisa . Scarile si schelele necesare a fi montate pe utilaj in scopul executarii unor lucrari de imbinare si finisaj se vor monta inaintea ridicarii lor . Daca aceasta nu se poate face din considerente tehnologice se vor folosi schele suspendate . Personalul muncitor ce lucreaza pe acestea este obligat a folosi centuri de siguranta legate de elemente solide ale constructiei sau a instalatiei . Se interzice sprijinirea schelelor si podestelor pe utilajele tehnologice . La efectuarea operatiilor de sudare electrica sau oxiacetilenica se vor repecta normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor . Lucratorilor care participa la incarcarile de presiune a conductelor li se va face inaintea lucrului un instructaj in legatura cu : asezara armaturilor si flanselor oarbe , metode de evacuare a aerului din instalatie , modul de marire si micsorare treptata a presiunii din instalatie , interzicerea executarii de reparatii la o instalatie aflata sub presiune , presiunea maxima admisa in normele tehnice de rigoare , procedeele de ciocanire a sudurilor de pe conductele aflate sub presiune . 3.6.2. Norme P.S.I. La proiectarea, executia lucrarilor de constructii montaj si in exploatare se vor respecta urmatoarele: Inainte de inceperea executiei lucrarilor de constructii montaj, intretinere sau reparatii, se va elibera permisul de lucru cu foc si se va asigura dotare cu cel putin urmatoarele:

43

PROIECT DE DIPLOMA 

stingatoare cu spuma chimica



stingatoare cu praf



tava din tabla, cu nisip (pentru a evita aprinderea materialelor combustibile) Se mentioneaza ca majoritatea materialele folosite la

realizarea instalatiei, sunt incombustibile. Se vor respecta normele de paza contra incendiilor, atat pe santier cat si la depozitul de materiale si de carburanti si lubrefianti, precum si la alimentarea utilajelor. Masurile PSI din prezentul proiect nu sunt limitative.

44

PROIECT DE DIPLOMA

4. BREVIAR DE CALCUL

45

PROIECT DE DIPLOMA

n u m a r

d e

i n

s c a z u t

c a l c u l

R'

m

t

adaosuri

ac

ao

Qt(1+(ao+ac)/100)

s u p r a f a t a

1+(ao+ac)/100

L a t i m e

I n a l t i m e

mA t/R'

O r i n e C u a n m m t e i a r r r a e e N D r e

L

I

w

4/3

v

na

Qi1

Qi2

Qi

Q

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU PARTER PE PE PE P FE 0 PE 1 PD PL

N V S S E

P PE N 0 FE N 2

22,4 5,8 29,4 5,8 21,8 5,8 19,9 5,8 16,2 5,8 29,4 22 29,4 22,4

N N E E

129,9 170,5 11,44 115,4 93,96 625,6 658,6

0,756 0,756 0,776 0,901 0,756 0,608 0,406

4,1 2,8 11,48 1 0,6 10,88 0,756 1 0,6 0,6 1 0,6 0,901 DEPOZIT PRODUSE ALIMENTARE

PE N 11,3 FE P UE 0 3 PE FE

129,9 1 170,5 1 126,4 1 115 115,4 1 93,96 1 646,8 1 21,2 658,6 1 21,2 MAGAZIN

2,8 31,64 1 9,66 21,98 0,662

3,6 0,6 2,16 1 2,16 0,901 3 2,5 7,5 1 7,5 0,381 3,1 2,8 8,68 1 0,6 8,08 0,662 1 0,6 0,6 1 0,6 0,901 DEPOZIT PRODUSE NEALIMENTARE

1 1 1 1,2 1 1 1

36 36 36 36 36 8 36 36

6188,3 8122,15 530,858 5534,01 4475,47 8237 58394,5 91482,3

23 23 23

1 1,2 1 1 1,2

1 1,2

5 0 -5 -5 0

16

5

Rm=0,62 1,21

110694

381

0,0589

331,093 18,3796 349,472 5,3

5 5 5 1,103 385,468 3,72

0,0589

28

929,527

5

28 28 28 28 28

80,5505 550,603 341,701 22,3751 1924,76 7,5

5 5 0 0 5 1,125 2165,35 35,2

46

6,35

3819,6

0,792

5948,91 158829,6 44077,117 154770,7

0,792

33,6968 858,0463

0,792

396,614 2939,649 815,78781 2981,139

Rm=6,49 6,35

35,58

238,1181

623,5862

Rm=1,19 0,0589

6,35

98,08

PROIECT DE DIPLOMA

n u m a r

d e

i n

s c a z u t

c a l c u l

R'

m

t

adaosuri

ac

Qt(1+(ao+ac)/100)

s u p r a f a t a

1+(ao+ac)/100

L a t i m e

I n a l t i m e

mA t/R'

O r i n e C u a n m m t e i a r r r a e e N D r e

ao

L

I

w

4/3

v

na

Qi1

Qi2

Qi

Q

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU PARTER PE E P FE E 0 PD 4

PE PE P FE 0 PE 5 PD

2,7 1 2,7

E 2,85 S 6,15 S 3,6 V 1,25 -

2,8 0,6 6

7,56 1 0,6 0,6 1 16,2 1 VESTIAR

6,96 0,6 16,2

0,662 0,92 0,608

2,8 7,98 1 7,98 0,662 2,8 17,22 1 2,16 15,06 0,662 0,6 2,16 1 2,16 0,901 2,8 3,5 1 3,5 0,662 -

14,85 1

14,85 0,608

1 1,2 1

40 40 12 40

420,48 31,3043 319,947 771,732

1 1 1,2 1

40 40 40 40

482,102 909,832 115,072 211,448

1

12

293,285

40

2011,74 6,4

38 5 10 38

321,402 -5 35,2726 120,474 477,148 8,3 -5 1,033 492,894

VESTIAR PE S P PI 0 PD 6

2 1,1 2

2,8 5,6 2,8 3,08 3,66 7,32

1 1 1 BAIE

5,6 3,08 7,32

0,662 0,437 0,608

1 1 1

0 0 6

0

Rm=3,76 1,06 818,036

2,7

0,0589

6,35

45,36

1

42,8172 2418,033 671,03316 1489,069

1

103,149 2224,895 617,43491 2757,927

0 -5 -5 0

Rm=3.21 0 1,064 2140,49 6,48

47

0,0589

6,35

41,58

Rm=1,6 0

0,0589

6,35

20,49

1

0

1060,175 294,21112 787,1052

PROIECT DE DIPLOMA

n u m a r

d e

i n

s c a z u t

c a l c u l

R'

m

t

adaosuri

ac

ao

Qt(1+(ao+ac)/100)

s u p r a f a t a

1+(ao+ac)/100

L a t i m e

I n a l t i m e

mA t/R'

O r i n e C u a n m m t e i a r r r a e e N D r e

L

I

w

4/3

v

Qi1

Qi2

1

0

274,5

1

0

na

Qi

Q

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU PARTER PI P PI 0 UI 7 PD

3,6 2 0,9 3,6

PE E PE S P PI 0 UI 8 PD

2 3,6 2 0,9 3,6

PE S P UE S 0 PD 9

5,3 4,4 5,3

PD

4,7

2,8 10,08 1 10,08 0,437 2,8 5,6 1 1,89 3,71 0,437 2,1 1,89 2 1,89 0,3 2 7,2 1 7,2 0,608 BAIE

1 1 1,2 1

2,8 5,6 1 2,8 10,08 1 2,8 5,6 1 1,89 2,1 1,89 1 2 7,2 1 BAIE 2,8 14,84 1 10,1 2,3 10,12 1 4 21,2 1 HOL INTRARE 3,5 16,45 1 CAMERA C.T.

0,662 0,662 0,437 0,3 0,608

1 1 1,2 1,2 1

4,74 0,662 10,12 0,3 21,2 0,608

1 1,2 1

16,45 0,608

1

5,6 10,08 3,71 1,89 7,2

5 5 5 10 10

115,437 42,4874 37,8 118,499 314,224 8,3

38 38 5 5 10 38 32 32 5 32 5 5

321,402 578,523 50,9849 37,8 118,499 1107,21 8 229,089 1295,36 174,457 1698,91 9 135,369 135,369 7,5

Rm=1,55 0 1,083 340,304

0

0,0589

6,35

20,16

76,177035 416,4815

0 -5

Rm=1.74 0 1,08 -5 -5

1195,79

0

-5 1,04

1766,86 33,4

0,0589

6,35

20,16

1040,211 288,67087 1484,456

Rm=1,4

0 1,075 145,521

48

0

0,0589

6,35 70,56 Rm=1,8 0,0589 6,35 46,06

0,792 0,792

435,594 2450,663 680,08831 2446,951 0

246,5193 68,412059 213,9334

PROIECT DE DIPLOMA

n u m a r

d e

i n

s c a z u t

c a l c u l

R'

m

t

adaosuri

ac

ao

Qt(1+(ao+ac)/100)

s u p r a f a t a

1+(ao+ac)/100

L a t i m e

I n a l t i m e

mA t/R'

O r i n e C u a n m m t e i a r r r a e e N D r e

L

I

w

4/3

v

na

Qi1

Qi2

Qi

Q

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU PARTER PI UI PI P UI 1 PE S 1 UE S PD

4,1 2,1 6,63 2,1 2,3 2,1

2,8 2,3 2,8 2,3 2,8 2,3

11,48 4,83 18,56 4,83 6,44 4,83 35,49

1 4,83 6,65 0,437 1 4,83 0,3 1 4,83 13,73 0,437 1 4,83 0,3 1 4,83 6,44 0,662 1 4,83 0,3 1 35,49 0,608 HOL

1 1,2 1 1,2 1 1,2 1

13 13 8 8 36 36 8 13

198,007 251,16 251,654 154,56 350,159 -5 695,52 -5 467,281 2368,34 12,2 0 1,122 2657,28

Rm=0,83 15,9

TOTAL NECESAR DE CALDURA PARTER

49

0,0589

6,35

99,37

0,792

86,9042 1443,245 400,51774 3057,796

171029,11 W

PROIECT DE DIPLOMA

5,5 1,3 3 0,9 5,5

2,8 1,5 2,8 1,5 4,6

n u m a r

d e

i n

s c a z u t

c a l c u l

R'

m

t

adaosuri

ac ao

Qt(1+(ao+ac)/100)

PE FE PE PE PL

s u p r a f a t a

1+(ao+ac)/100

L a t i m e

I n a l t i m e

mA t/R'

O r i n e C u a n m m t e i a r r r a e e N D r e

L

I

w

4/3

v

na

Qi1

Qi2

Qi

Q

2975,32

825,68689

5131,09

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU ETAJ E 1 0 1

E 1 0 2

PE FE PE FE PL

N N E E

N N E E

5 4,5 1,8 1,7

2,8 1,5 2,8 1,5

15,4 1 1,95 13,45 0,662 1,95 1 1,95 0,901 8,4 1 1,35 7,05 0,662 1,35 1 1,35 0,901 25,3 1 25,3 0,406 BIROU

1 1,2 1 1,2 1

14 6,75 5,04 2,55 56,01

1 1,2 1,2 1,2 1

1 6,75 7,25 0,756 1 6,75 0,92 1 2,55 2,49 0,92 1 2,55 0,92 1 56,01 0,406 HOL

38 38 38 38 38 38

771,938 98,6903 404,622 68,3241 2367,98 3711,55

36 36 36 36 36 36

345,329 316,957 116,922 119,739 4966,4 5865,35

5 5 0 0 11

5

17

5

2,8

14,2

1 1,95 12,25 0,662

1

36

665,845

5

FE N

1,5

1,95

1

1,95

0,901

1,2

36

93,4961

5

2,8 5,8 3 3

14,2 1 17,4 1 17,1 1 17,1 1 CASA SCARII

14,2 17,4 17,1 17,1

0,437 0,662 0,608 0,406

1 1 1 1

8 36 8 36 36

260,119 946,081 225,148 1516,26 3706,95

E PI 5,07 1 3 0 PE E 5,7 3 PD PL 5,7

1,16 4305,4 7,21

5 5 0 0

PE N 5,07 1,3

Rm=0,96

5

6,35

70,84

0,792 113,745

Rm=0,64 1,22 7155,7 20,3

0,0589

6,35

156,82 0,792 319,009 6577,159 1825,2404 8980,968

Rm=0,94

0

11

0,0589

1,16 4300,1 7,21

50

0,0589

6,35

99,18

0,792 107,758 3946,373 1095,1657 5395,222

PROIECT DE DIPLOMA

n u m a r

d e

i n

s c a z u t

c a l c u l

R'

m

t

adaosuri

ac

ao

Qt(1+(ao+ac)/100)

s u p r a f a t a

1+(ao+ac)/100

L a t i m e

I n a l t i m e

mA t/R'

O r i n e C u a n m m t e i a r r r a e e N D r e

L

I

w

4/3

v

na

Qi1

Qi2

Qi

Q

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU ETAJ PE E E PE S 1 FE S 0 4 PL

4,25 4,6 2,6 4,25

E PE S 1 FE S 0 PL 5

2,7 1,3 2,7

E PE S 1 FE S 0 PL 6

2,85 1,3 2,85

2,8 2,8 1,5 4,6

2,8 1,5 3,8

2,8 1,5 3,8

11,9 1 12,88 1 3,9 3,9 1 19,55 1 BIROU

11,9 8,98 3,9 19,55

0,662 0,662 0,901 0,406

1 1 1,2 1

7,56 1 1,95 5,61 0,662 1,95 1 1,95 0,901 10,26 1 10,26 0,406 BIROU

1 1,2 1

7,98 1 1,95 6,03 0,662 1,95 1 1,95 0,901 10,83 1 10,83 0,406 BIROU

1 1,2 1

38 38 38 38 38

682,978 0 515,39 -5 197,381 -5 1829,8 3225,55 8,2 0 1,082

38 38 38 38

321,976 -5 98,6903 -5 960,296 1380,96 7,21 -5 1,022 1411,5 7,21

38 38 38 38

346,081 98,6903 1013,65 1458,42

Rm=1,51 3490

14,4

-5 -5 12

0,0589

6,35

54,74

0,792 221,751 2241,115 621,93631 4111,984

Rm=2.79 0,0589

6,35

28,72

0,792 109,861

1165,07

323,32076 1734,801

0,792 114,769

1284,93

356,58336 1917,089

Rm=0,88

-5 1,07 1560,5 7,21

51

0,0589

6,35

30,32

PROIECT DE DIPLOMA

n u m a r

d e

i n

s c a z u t

c a l c u l

R'

m

t

adaosuri

ac

ao

Qt(1+(ao+ac)/100)

s u p r a f a t a

1+(ao+ac)/100

L a t i m e

I n a l t i m e

mA t/R'

O r i n e C u a n m m t e i a r r r a e e N D r e

L

w 4/3

I

v

na

Qi1

Qi2

Qi

Q

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA PENTRU ETAJ

E 1 0 7

PE FE PE FE PE FE PD PL

E E S S V V

E PE E 1 PL 0 8 E PL 1 0 9

3,5 1 5,1 2,2 3,5 0,9 5,1 5,1

0,7 2,85

2,8 1,5 2,8 1,5 2,8 1,5 3 3,5

2,8 2

9,8 1 1,5 8,3 0,662 1,5 1 1,5 0,901 14,28 1 3,3 10,98 0,662 3,3 1 3,3 0,901 9,8 1 1,35 8,45 0,662 1,35 1 1,35 0,901 15,3 1 15,3 0,464 17,85 1 17,85 0,406 BIROU 1,96 5,7

1 1

1,96 5,7

0,662 0,406

1 1,2 1 1,2 1 1,2 1 1

1 1

BAIE

3,6

1,85

6,66

1 BAIE

6,66

0,406

1

38 38 38 38 38 38 38 38 38

476,363 0 75,9156 0 630,177 -5 167,014 -5 484,972 0 68,3241 0 1253,56 1670,69 4827,01 7,1 0 1,071 5169,7

40 40

118,411 561,576

0

40

679,987 7,3

0 1,073 729,63

38

623,35

38

623,35

Rm=1,46

9,9

0,0589

6,35

50,12

0,792 150,694 2031,106 563,65633 5733,388

Rm=1,92 0

0,0589

6,35

15,96

1

0

861,2237 238,99988 968,6264

1

0

945,7523 262,45757

Rm=3,29 6,2

1,062

662

0

Total necesar de caldura petru etaj

52

0,0589

6,35

18,64

924,455

34897,62 W

PROIECT DE DIPLOMA

6.2 DIMENSIONAREA CORPURILOR DE INCALZIRE A. radiatoare din otel

Camera

Q nec

W/corp

ti

delta t

ct

ct la 1+m

a

cm

Tip radiator

Nr . Corp

Q total

P02 P03 P04 P05 P06 P07 P08 P09 P10 P11 E101 E102 E103 E104 E105 E106 E107 E108 E109

623 2981 1489 2757 787 416 1484 2446 213 3057 5131 8980 5395 4111 1734 1917 5733 968 924

700 2472 1748 3059 816 466 1530 2322 466 3059 2622 4326 5244 2185 1748 2185 3090 1093 1093

5 10 22 22 20 20 20 15 15 18 20 18 18 20 20 20 20 22 22

75 70 58 58 60 60 60 65 65 62 60 62 62 60 60 60 60 58 58

1,25 1,16666667 0,96666667 0,96666667 1 1 1 1,08333333 1,08333333 1,03333333 1 1,03333333 1,03333333 1 1 1 1 0,96666667 0,96666667

1,34552049 1,22755011 0,95591234 0,95591234 1 1 1 1,11232987 1,11232987 1,04457538 1 1,04457538 1,04457538 1 1 1 1 0,95591234 0,95591234

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Tip 11 Tip 33 Tip 22 Tip 22 Tip 11 Tip 11 Tip 11 Tip 11 Tip 11 Tip 22 Tip 22 Tip 33 Tip 22 Tip 22 Tip 22 Tip 22 Tip 33 Tip 22 Tip 22

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1 2 1 1 2 1 1

941,8643464 3034,503876 1670,934772 2924,135851 816 466 1530 2582,829968 518,3457213 3195,356076 5244 9037,666156 5477,753273 4370 1748 2185 6180 1044,812189 1044,812189

53

PROIECT DE DIPLOMA

54

PROIECT DE DIPLOMA

B. Aeroterme a) Incalzirea cu aer proaspat Se porneste de la ecuatia de bilant termic a incitei comerciale: QS  Qh  Qe  Qap

Debitul de aer proaspat: Le  ne  V  1  22.4  29.4  5.8  3819.64m 3 / h

Se alege tipul de aeroterma: Galletti, alimentata cu apa calda la parametrii de 90/70 0C. Tempertura de refulare a aerului se limiteaza la tr=400C. Necesaul de caldura pentru incalzirea aerului proaspat: Qe  Le  c P   e   t r  t e  

3819.64  1  1.381   40  18  84.98kW 3600

QS  Qh  Qe  Qap  0  84.98  0  84.98m 3 / h

L

Qs 84.98 m3 m3   3.06  11036 .36 c p   ac   t r  t i  1  1.126   40  18 s h

Temperatura amestecului de aer la intrare in aeroterma se va calcula conform formulei:

mt m n



 

m1  t int  m2  t ext  11 .5 0 C m1  m2

L 11036 .36   4.82 Ln 2285

Am ales 5 aeroterme Galletti P315/4 cu o putere pe bucata de 18 kW si in debit de 2285 m3/h b) Incalzirea cu aer recirculat Debitul de aer cald necesar: L

Qs 154.77 m3 m3   5.58  20100 c p   ac   t r  t i  1  1.126   40  18 s h

Se calcleaza numarul de aeroterme cunoscand ca o aeroterma de tip Galletti P322/6 asigura un debit de aer cald nominal Ln=3090mc/h :

55

PROIECT DE DIPLOMA

mt  m m

1

n

 

 t int  m2  t ext  15 0 C m1  m 2

L 20100   6.5 Ln 3090

Am ales 7 aeroterme, cu puterrea de 20.2kW/buc cu ventilator de 900rot/min si 6 poli, care se amplaseaza in planul incintei comerciale conform planului.

56

PROIECT DE DIPLOMA 6.3 DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SI ECHILIBARE HIDRAULICA Nr. Tronson 1 1.1 2.1 3.1 4.1 5.1 6.1 7.1 1,2 1.3 1,4 1,5 1.6 1.7 DISTRIBUITOR PARTER

Q [Kcal/h] 2 17413,79 17413,79 17413,79 17413,79 17413,79 17413,79 17413,79 34827,59 52241,38 69310,34 94827,59 104482,76 121896,55

9.1 10.1 11.1 12.1 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 DISTRIBUITOR PARTER

17413,79 17413,79 17413,79 17413,79 17413,79 34827,59 52241,38 69310,34 94827,59

121896,55

94827,59

l d v [m] [mm] [m/s] 3 4 5 14,18 35,75 0,26 11,7 35,75 0,26 10,28 35,75 0,26 10,7 35,75 0,26 10,28 35,75 0,26 10,7 35,75 0,26 3 35,75 0,26 12 57 x 3 0,24 2,9 57 x 3 0,38 12 63,5 x3,5 0,42 2 70 x 3,5 0,44 12,26 70 x 3,5 0,48 19,9 70 x 3,5 0,55 3

R R*l [mm H2O / ml] [mm H2O] 6 7 2,4 34,032 2,4 28,08 2,4 24,672 2,4 25,68 2,4 24,672 2,4 25,68 2,4 7,2 1,4 16,8 3 8,7 3 36 3 6 4 49,04 5 99,5

3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 2,9 7,2 8,7 9,5 11,4 15

Z [mm H2O] 9 15,3 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 1,45 3,6 4,35 4,75 5,7 37,5

R*l + Z [mm H2O] 10 49,332 34,88 31,472 32,48 31,472 32,48 14 18,25 12,3 40,35 10,75 54,74 137



Z

8 4,5 2 2 2 2 2 2 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 2,5

S (R*l +Z) 11 784,332 769,88 766,472 767,48 766,472 767,48 749 1572,462 2351,234 3159,064 3936,286 4758,506 5644,506

76 x 3,5

0,46

3

9

2,9

10,4

30,16

39,16

5683,666

0,8 35,75 0,8 35,75 0,8 35,75 0,8 35,75 15 35,75 15 35,75 65,3 57 x 3 15,6 63,5 x3,5 29,82 70 x 3,5

0,26 0,26 0,26 0,26 0,26 0,5 0,38 0,42 0,44

2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 9 3 3 3

1,92 1,92 1,92 1,92 36 135 195,9 46,8 89,46

4,5 2 2 2 2 0,5 0,5 0,5 0,5

3,4 3,4 3,4 3,4 3,4 12,4 7,2 8,7 9,5

15,3 6,8 6,8 6,8 6,8 6,2 3,6 4,35 4,75

17,22 8,72 8,72 8,72 42,8 141,2 199,5 51,15 94,21

752,22 743,72 743,72 743,72 777,8 1654 2588,5 3374,65 4203,86

0,46

3

9

2,9

10,4

30,16

39,16

4243,02

3

76 x 3,5

57

PROIECT DE DIPLOMA

Nr. Tronson 1 P02 P03 P04 P05 P06 P07 P08 P09 P10 P11 DISTRIBUITOR PARTER

Nr. Tronson 1 E1011 E1012 E1071 E1072 E108 E109 DISTRIBUITOR ETAJ

Q [Kcal/h] 2 811,21 2615,52 1439,66 2520,69 703,45 401,72 1318,97 2228,45 446,55 2755,17

l [m] 3 19,4 11,2 20,4 22,5 4,1 14,8 20,4 21,5 4,2 7,1

d [mm] 4 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22

v [m/s] 5 0,041 0,12 0,06 0,11 0,035 0,017 0,06 0,12 0,017 0,13

R [mm H2O / ml] 6 2 13 4,5 11 1 0,5 4 13 0,5 14

R*l [mm H2O] 7 38,8 145,6 91,8 247,5 4,1 7,4 81,6 279,5 2,1 99,4



Z

8 14,9 12,9 12,9 16,9 16,9 24,9 24,9 24,9 24,9 12,9

15241,38

3

1"

0,34

60

180

Q [Kcal/h] 2 2260,34 2260,34 2663,79 2663,79 900,00 900,00

l [m] 3 8,2 7,3 15,7 14,8 12,2 3,7

d [mm] 4 22 22 22 22 22 22

v [m/s] 5 0,1 0,1 0,12 0,12 0,04 0,04

R [mm H2O / ml] 6 10 10 13 13 2 2

R*l [mm H2O] 7 82 73 204,1 192,4 24,4 7,4

11648,28

6

1"

0,28

40

240

58

0,8 7 1,8 7 0,6 0,2 1,8 7 0,2 10

Z [mm H2O] 9 11,92 90,3 23,22 118,3 10,14 4,98 44,82 174,3 4,98 129

R*l + Z [mm H2O] 10 50,72 235,9 115,02 365,8 14,24 12,38 126,42 453,8 7,08 228,4

2,9

61

176,9

356,9



Z

8 8,9 9,6 12,4 12,4 12,4 14,5

5 5 7 7 0,8 0,8

Z [mm H2O] 9 44,5 48 86,8 86,8 9,92 11,6

R*l + Z [mm H2O] 10 126,5 121 290,9 279,2 34,32 19

2,9

39

113,1

353,1

S (R*l +Z) 11 50,72 235,9 115,02 365,8 14,24 12,38 126,42 453,8 7,08 228,4 1966,66

S (R*l +Z) 11 126,5 121 290,9 279,2 34,32 19 1224,02

PROIECT DE DIPLOMA

Nr. Tronson 1 E1021 E1022 E103 E1041 E1042 E105 E106 DISTRIBUITOR ETAJ

Q [Kcal/h] 2 3895,26 3895,26 4721,55 1883,62 1883,62 1506,90 1883,62

l [m] 3 4,7 12,4 12,5 14,2 13,7 10,1 5,8

d [mm] 4 22 22 22 22 22 22 22

v [m/s] 5 0,1 0,1 0,22 0,08 0,08 0,06 0,08

R [mm H2O / ml] 6 24 24 36 7 7 25 7

R*l [mm H2O] 7 112,8 297,6 450 99,4 95,9 252,5 40,6



Z

8 9,6 9,6 13,8 10,3 10,3 10,3 10,3

19669,83

6

1"

0,44

100

600

2,9

59

5 5 24 3,2 3,2 1,8 3,2

Z [mm H2O] 9 48 48 331,2 32,96 32,96 18,54 32,96

R*l + Z [mm H2O] 10 160,8 345,6 781,2 132,36 128,86 271,04 73,56

100

290

890

S (R*l +Z) 11 160,8 345,6 781,2 132,36 128,86 271,04 73,56 2783,42

PROIECT DE DIPLOMA

3.Alegerea pompelor H p  PRI  PCT [ mmH 2 O ]

In care : Hp- inaltimea de pompare [mmH2O] PRI- pierderea de presiune in instalatia de incalzire [mmH2O] PCT- pierderea de presiune in centrala termica [mmH2O] Dp 

Qinstalatincalzire [ m 3 / h] c  t  

Dp- debitul de pompare [m3/h] c- caldura specifica a apei t- ecartul de temperatura tur-retur 0C - greutatea specifica a apei a) alegere pompa circulatie agent termic etaj cladire administrativa distribuitor 1 H p  PRI  PCT [ mmH 2 O ] =2783.42+661.75=3445.17 mmH2O

Dp 

Qinstalatincalzire 22.8167 [ m 3 / h] =  0.275 m 3 / h c  t   4.183  20  0.99

Am ales pompa DAB BPH 30/360.80T Hp=3.55 mH2O b) alegere pompa circulatie agent termic etaj cladire administrativa distribuitor 2 H p  PRI  PCT [ mmH 2 O ] =1224.02+661.75=1885.75 mmH2O

Dp 

Qinstalatincalzire 13.55168 [ m 3 / h] =  0.163 m 3 / h c  t   4.183  20  0.99

Am ales pompa DAB BPH 30/280.50T Hp=2.05 mH2O c) alegere pompa circulatie agent termic parter cladire administrative H p  PRI  PCT [ mmH 2 O ] =1966.66+661.75=2628.41 mmH2O

Dp 

Qinstalatincalzire 17.680 [ m 3 / h] =  0.213 m 3 / h c  t   4.183  20  0.99

Am ales pompa DAB DEB 90/340.65M Hp=2.9 mH2O d) alegere pompa circulatie agent termic parter incinta comerciala H p  PRI  PCT [ mmH 2 O ] =9926.6+661.75=10588.43 mmH2O

Dp 

Qinstalatincalzire 251.4 [ m 3 / h] =  3.035 m 3 / h c  t   4.183  20  0.99

60

PROIECT DE DIPLOMA Am ales pompa DAB BPH 120/250.40T Hp=10.6 mH2O 2. Dimensionarea vasului de expansiune : PM  5bari  6ata Pm  hsubsol  h parter  hetaj  1,5

Pm  2,50  2,8  2,8  1,5  9,60[ mH 2 O]  0,96[atm]  1,96[ata ] QinstalatCT  245689[ Kcal / h]

Va 

27  Qinstalat 27  245689   6633.6[l ]  6.63[ m 3 ] 1000 1000

Vd  0.04  Va  265.341[l ]

Pi  Pm 

V RI 

1.5  0.96  0.15  0.81[atm]  1.81[ata ] 10

Vd  PM  Pm 265.34  6  1.96   426.7[l ] Pi   PM  Pm  1.81   6  1.96 

Unde : PM- presiunea maxima admisa in instalatie [ata] Pm- presiunea minima admisa in instalatie [ata] Va- volumul de apa [l] Vd- volumul de dilatare [l] VRI- volumul rezervorului inchis [l] S-a ales vas de expansiune MAXIVAREM LR avand capacitate 500 litri cu urmatoarele caracteristici : -

presiune de utilizare 5 bari

-

domeniul de temperatura –10…+99 0C

-

apa din instalatia de incalzire se gaseste in interiorul membranei , deci nu este in contact cu peretii metalici ai vasului de expansiune

-

membrana este din cauciuc tip SBR si este interschimbabila

-

presiunea de preincarcare este de 1.5 bari

-

racord de 1 1/2 toli

-

masa este de 102Kg

61

PROIECT DE DIPLOMA -

diametrul de 780 mm

-

inaltime 1283 mm

3. Dimensionarea disrtibuitorului A. Distribuitor aeroterme ct Qinst  231.4 KW  199482Kcal / h

G 

ct Qinst 199482   9974.13Kg / h  9.97413t / h c  t 1  20

t = 90-70 =20 C Determinarea diametrului G  0.0027m 3 / s 3600  10 3 D  Sw D

S-secţiunea distribuitor colectorului, w = 0,7m/s  d2 w 4 4D 4  0,00277 d    0.071m  w 3,14  0,7 D

Aleg conform STAS 404/1 – 87 ţeavă  76x3.5 mm

w

4 D 4  0,0027   0,595m / s 2  d 3,14  0,076 2

B. Distribuitor principal centrala termica ct Qinst  285.412 KW  246044.83Kcal / h

G

ct Qinst 246044.83   12302.24 Kg / h  12.3t / h c  t 1  20

unde: C90C=1,0057 Kcal/Kg grad C70C=1,0015 Kcal/Kg grad t = 90-70 =20 C Determinarea diametrului G  0.0034m 3 / s 3600  10 3 D  Sw D

62

PROIECT DE DIPLOMA

S-secţiunea distribuitor colectorului, w = 0,7m/s  d2 w 4 4D 4  0,03262 d    0,0788m  w 3,14  0,7 D

Aleg conform STAS 404/1 – 87 ţeavă  83 x 3.5 mm

w

4 D 4  0,03262   0,6m / s 2  d 3,14  0,262 2

63