Proiect Complementul Circumstanțial de Cauză [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GRIGORE ANTIPA” BOTOȘANI PROFESOR: RĂILEANU OANA ELENA DATA: 23. 05.2018 CLASA: a VII-a C OBIECTUL: Limba şi literatura română SUBIECTUL: Complementul circumstanțial de cauză TIPUL LECŢIEI: de transmitere și însușire de cunoștințe COMPETENȚE SPECIFICE: 3.3 sesizarea corectitudinii și valorii expresive a categoriilor gramaticale și lexicale învățate, într-un text citit 4.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale și verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație OBIECTIV FUNDAMENTAL: însușirea cunoștințelor referitoare la complementul circumstanțial de cauză OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul și la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili: O1: O2: O3: O4: O5:

să identifice complementele circumstanțiale de cauză din diferite texte; să descopere părțile de vorbire prin care se exprimă acest tip de complement circumstanțial; să numească termenii regenți ai complementului circumstanțial de cauză; să cunoască topica, punctuația și ortografia complementului circumstanțial de cauză; să formuleze enunțuri cu astfel de complemente, exprimate prin diferite părți de vorbire.

RESURSE educaţionale: - Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2013; - fișe de lucru; - capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a VII-a. Durata lecției: 50' STRATEGIA DIDACTICĂ: METODE ŞI PROCEDEE: conversația, exercițiul, expunerea, învăţarea prin descoperire, explicația, observația, lectura. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: manualul, tabla, creta, fișele de lucru. FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate independentă în perechi, activitate individuală. FORME DE EVALUARE: orală MATERIAL BIBLIOGRAFIC: *** Limba română. Manual pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2013; PAMFIL, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2003; BRÂNZEI, GH., PASCU, EL., APETROAIE, E. ş.a Limba şi literatura română, repere metodice pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, Ed. Alfa, Piatra-Neamţ, 2005; PARFENE, C. Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999; Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2005.

SCENARIU DIDACTIC Secvenţe didactice Obiective operaţionale I. EVOCAREA Moment organizatoric

Timp Conţinuturi vizate 1'

Consemnarea prezenţei elevilor. Asigurarea cadrului şi a atmosferei optime desfăşurării lecţiei.

Forme de organizare

Strategii didactice Resurse Metode materiale

Evaluare

Frontal Individual Conversaţia

5’ Verificarea temei

Verificarea temei pentru acasă Conversația

Captarea atenţiei, anunţarea titlului lecției şi enunțarea obiectivelor

Profesorul le cere elevilor să numească diferite cauze ale violenței fizice și/sau verbale între elevi. Se explică sensul termenului cauză și se insistă asupra faptului că realizarea unei acțiuni sau manifestarea unei stări/însușiri pot fi determinate de un motiv anume. În urma acestei discuții, profesorul le spune elevilor că, pe parcursul orei, vor discuta despre complementul circumstantial de cauză.

Activitate frontală Conversaţia Învățarea prin descoperire

Caietul de teme

Se fac aprecieri verbale.

Manualul Caietul de notițe

Profesorul apreciază răspunsurile elevilor și oferă explicațiile necesare.

3’

Frontal

Conversaţia

Profesorul scrie titlul lecției pe tablă și enunță succint obiectivele operaționale. II. REALIZAREA SENSULUI Dirijarea învăţării şi asigurarea feedback-ului

O1, O2

25’

Frontal Individual Se va realiza lectura textului din manual, pagina 213 (sus). Profesorul le va cere elevilor să arate ce părți de propoziție sunt cuvintele scrise cursiv și prin ce părți de vorbire se exprimă. În momentul în care elevii vor constata că acestea sunt complemente, profesorul îi va ajuta să descopere că arată cauza desfășurării unei acțiuni.

Se notează pe tablă definiția complementului circumstanțial de cauză și părțile de vorbire prin care se poate exprima acesta, ilustrate prin exemple. Se va atrage atenția asupra faptului că exprimarea complementului circumstanțial de cauză printr-un substantiv sau un înlocuitor al acestuia aflat în cazul dativ, precedat de prepoziția datorită este nerecomandabilă.

O3

Lectura Exercițiul

Frontal

Expunerea

Activitate frontală

Explicația Învățarea prin descoperire

Profesorul scrie pe tablă următoarele enunțuri: Tremura de frică. Nu și-a dat seama de greșeală din cauza emoției. Frontal Era roșu din cauza furiei. Individual

Tabla Creta Caietul de notițe Tabla Caietele elevilor

Tabla Creta Caietul de notițe

Are loc pe tot parcursul conducerii învăţării, făcându-se treptat, prin aprecieri verbale.

Tabla Creta Caietul de notițe

Explicatia

Se fac aprecieri verbale. Exerciţiul Învăţarea prin descoperire

Elevilor li se solicită să identifice cuvintele care determină complementul circumstanțial de cauză și să arate prin ce parte de vorbire se exprimă acestea. Se constată că termenii regenți ai complementului circumstanțial de cauză sunt: verbul, locuțiunea verbală și adjectivul.

Frontal Individual

Exercițiul Explicaţia Conversaţia Învățarea prin descoperire

Tabla Creta Caietul de notițe

Apoi, profesorul va nota pe tablă enunțurile: Am spart cana din greșeală. De ce ai întârziat? A plâns de bucuros. Începând ploaia, ne-am întors acasă.

O1, O2, O4

Observare sistematică

Elevii vor identifica în aceste propoziții complementele circumstanțiale de cauză, iar profesorul îi va întreba ce observații pot face referitor la topica și punctuația Frontal acestora. Se constată că locul Individual complementului circumstanțial de cauză este, de obicei, după termenul regent, fără a se despărți de acesta prin virgulă. Atunci când se exprimă prin verb la gerunziu, pronume interogativ sau relativ, acesta poate sta înaintea verbului și se poate separa prin virgulă de restul enunțului. III. REFLECŢIA Obţinerea performanţei O1, O2, O5

10'

Profesorul le împarte elevilor o fișă cu exerciții (Anexă) și le cere să lucreze în perechi pentru a le rezolva. Exercițiile vor evalua cunoștințele elevilor cu privire la toate complementele circumstanțiale studiate până în prezent.

Activitate frontală și în perechi

Învățarea prin descoperire Exercițiul Observația

Lectura Exercițiul Învățarea prin descoperire

Tabla Caietul de notițe

Fișa de lucru Observare sistematică

5' Evaluarea rezultatelor O1, O2, O5 Se verifică oral felul în care au rezolvat elevii exercițiile și se oferă explicațiile necesare, acolo unde situația o impune.

1' Asigurarea retenţiei şi a transferului

Frontal

Profesorul le dă elevilor tema pentru acasă: Frontal Redactează un text de aproximativ 15 rânduri, în care să integrezi câte două complemente circumstanțiale de loc, de timp, de mod și de cauză, exprimate prin părți de vorbire diferite.

Conversația Învățarea prin descoperire Observația

Conversația

Se apreciază Fișa de lucru răspunsurile elevilor. Se notează câțiva elevi, în funcție de activitatea desfășurată pe parcursul întregii ore. Caietul de notițe

Se constată în ce măsură s-au îndeplinit obiectivele.

ANEXĂ Fișă de lucru Citește cu atenție următoarele fragmente de texte pentru a putea rezolva cerințele de mai jos: a)

La auzul acestui nume, câinele începu să scheaune încet, mai tare, tot mai tare, în sfârșit el își ridică capul în sus și începu să urle. Sanda îl privi câtăva vreme cu mișcare. — Bietul câine! cum urlă! zise ea înduioșată. Scormon, nu urla! urmă apoi, simțind că lacrimile îi vin în ochi. Cine știe, poate a și murit în cătănie. Bietul câine! Apoi începe a se șterge la ochi, așezându-se pe piatra de lângă portiță. Cine știe, poate a și murit! Trei ani vor fi la toamnă de când l-au dus în cătănie. Și mulți mor în cătănie. Se zice că-i bate și-i țin cu mâncări rele. Vai ș-amar! Nu se mai aude nimic de el. Despre alții tot mai vine câte-o veste. Dar el n-are pe nimeni decât pe bietul acesta de câine, care piere de foame. (Ioan Slavici – Scormon) b) Îi duse îndărătul bordeiului unde erau câteva găuri în perete. Priviră, cu toţii, pe rând. Omul se dezbrăca pentru somn, capul rotund şi mic se răsucea pe un gât fără vlagă. Dobitoacele priveau și ochii se înflăcărau de ură. - Haideţi, curaj! porunci pisica. Deodată (…) celelalte dobitoace priviră din nou şi, îngrozite, o luară la sănătoasa, ascunzându-se. Omul izbise două pietre şi ţâşni flacăra unui fulger. Deasupra, tavanul se făcuse străveziu şi o frântură din soare veghea la căpătâiul omului. (Vasile Voiculescu – Revolta dobitoacelor) c) Neascultând de vântul de la stup, Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Și darurile-acum, ale zambilei, Puterile-amorțite ți le rup. (Tudor Arghezi – Lumină lină) d) Aș vrea să plâng de fericit Că simt suflarea ta divină, Că pot să vad ce-ai plăsmuit! Mi-e inima de lacrimi plină, Că-n ea s-au îngropat mereu Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu! (George Coșbuc – Vara) e) România urcă 16 poziții în topul “celor mai nefericite țări ale lumii”, din cauza perspectivei creșterii prețurilor și a șomajului, potrivit Bloomberg. Clasamentul este realizat pe baza prognozelor naționale privind inflația și piața muncii, iar BNR a crescut prognoza de inflație pentru acest an, estimând un vârf de până la 5%, scrie micetimes.asia. Pe acest fond, Bloomberg plasează România pe locul 34 în Top-ul celor mai "nefericite economii”.

Numărul 1 în top este, pentru al 4-lea an consecutiv, Venezuela, urmată de Egipt, Argentina, Africa de Sud și Ucraina. La polul opus, cu cele mai bune perspective economice, se află Thailanda, urmată de Singapore, Japonia, Elveția și Islanda. (https://b1.ro/stiri/economic/romania-in-topul-celor-mai-nefericite-tari-ale-lumii-din-cauza-cresterii-preturilor-si-a-somajului-213054.html) 1. Identifică felul complementelor circumstanțiale subliniate și indică, pentru fiecare, partea de vorbire prin care este exprimat și cazul (pentru părțile de vorbire care au această categorie gramaticală). 2. Introdu în enunțurile următoare câte un complement circumstanțial diferit: Se zice că-i bate și-i țin cu mâncări rele. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….. O frântură din soare veghea la căpătâiul omului. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….. Simt suflarea ta divină. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Pe acest fond, Bloomberg plasează România pe locul 34 în Top-ul celor mai "nefericite economii”. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 3. Construiește enunțuri în care să ai:    

Complement circumstanțial de mod, exprimat prin adverb provenit din adjectiv; Complement circumstanțial de loc, exprimat prin pronume personal în cazul Ac, cu prepoziție; Complement circumstanțial de timp, exprimat prin adverb provenit dintr-un substantiv; Complement circumstanțial de cauză, exprimat prin substantiv în cazul Ac, cu locuțiune prepozițională.