Programa Modulara - Creta Albin [PDF]

Zitiervorschau

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR DISCIPLINA OPȚIONALĂ INTEGRATĂ: „ TRAISTA POVEŞTILOR ” ARII CURRICULARE: „ Limbă și comunicare, Om și societate, Arte și tehnologii ” NIVEL DE ȘCOLARITATE: PRIMAR Clasa Pregătitoare PROPUNĂTOR: Creţa Albin Ghiţă ȘCOALA GIMNAZIALĂ SÎNTIOANA-BISTRIŢA-NĂSĂUD

Motto: ”Cei mai buni profesori sunt cei care te învață încotro să te uiți, dar nu îți spun și ce să vezi.” Alexandra K. Trenfor

PARTEA I. IDENTITATEA DISCIPLINEI DE STUDIU 1.PROGRAMA ȘCOLARĂ CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE Cunoșterea elevului este este una dintre condițiile esențiale în educație. Elevul este o personalitate asupra căreia învățătorul se apleacă pe tot parcursul devenirii ei, influentând-o, de la primii pași de școală până la adolescență. Cunoșterea datelor de evoluție, de creștere și dezvoltare, de formare și autoformare oferă învățătorului posibilitatea de a aborda și aprecia condițiile învățării și efectele ei asupra personalității celui ce învață. Exigenţele vieţii prefigurează pentru deceniile următoare necesitatea de permanentizare a procesului de instruire şi educare. În această perspectivă avem datoria de a furniza elevilor structurile care să-i ajute în procesul de pregătire continuă, de a-i înzestra cu priceperea folosirii a cât mai multor canale informaţionale. Literatura pentru copii constituie o sursa inepuizabilă de exemple frumoase de comportare oglindite în mici antiteze între personaje, ne oferă consecințele neascultării sau ascultării, vredniciei sau lenei, cinstei sau necinstei, adevărului sau minciunii, ne prezinta trăsături pozitive ale unor eroi: vitejia, curajul, înțelepciunea, stapânirea de sine, devotamentul, prietenia sinceră, dar si trăsături nedemne, condamnabile ale unor personaje: viclenia, zgârcenia,lacomia,siretenia,îngâmfarea. Copiii traiesc cu intensitate alături de eroii îndrăgiți ai operelor literare, se bucură când acestia depășesc obstacolele ivite în cale și se întristează când aceștia au de suferit. Copiii pot prezenta dificultăți în dezvoltare, învățare și comunicare. Ritmurile dezvoltării sunt diferite, copiii înregistrând sub unele aspecte evoluții mai lente, iar sub alte aspecte evoluții mai rapide. Un rol important în instruirea și aducarea copiilor îl ocupă formarea abilităților de comunicare orală și scrisă. Limbajul este implicat în toate funcțiile și procesele psihice, constituind un factor esnțial al dezvoltării psihice a copilului. Dezvoltarea și corectarea limbajului, formarea și dezvoltarea abiltăților de comunicare sunt activități care nu trebuie să lipsească în procesul de instruire și educare a 1

școlarilor mici. Ele trebuie abordate corect, ținând seama de gradul de înțelegere al elevilor, stabilind pentru fiecare activitate obiective, procese clare ce se pot urmări pe parcursul orei, alegând startegii adecvate. Astfel, se iau în vedere:  exprimarea în enunțuri complete (propoziții sau fraze);  capacitatea de a asculta mesajul altora;  relatarea unor evenimente auzite sau trăite;  modificarea conținutului unor povestiri;  folosirea normelor de politețe în relațiile interpersonale;  abilităţi de comunicare- înţelegerea, administrarea şi crearea unei comunicări eficiente verbale, scrise şi multimedia intr-o varietate de forme si contexte;  creativitate şi curiozitate intelectuală- dezvoltarea, implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere şi receptivitate la nou, perspective diverse;  abilităţi interpersonale şi de colaborare- demonstrarea capacităţii de lucru în echipă şi de conducere, adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi, colaborarea productivă cu ceilalţi, exprimarea empatiei; respectarea perspectivelor diverse;  identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor- capacitatea de a depista, formula, analizta şi soluţiona probleme;  auto-formare- monitorizarea propriilor cerinţe de înţelegere şi învăţare, localizarea resurselor corespunzătoare, transferul cunoştinţelor dintr-un domeniu în altul;  responsabilitate socială- acţionarea în mod responsabil ţinând cont de interesele comunităţii, demonstrarea comportamentului etic în contexte legate de propria persoană şi comunitate. Un obiectiv major al acestei discipline este stimularea interesului copiilor pentru minunata lume a poveștilor și a povestirilor, dezvoltarea creativității, utilizarea corectă a limbii vorbite. Învățătorul trebuie să imprime lecției un caracter activ-participativ, insuflând elevilor dorința de a dobândi noi cunoștințe. Dezvoltarea comunicării facilitează exprimarea opțiunilor, participând la activitățile de lucru și de învățare în cadrul educațional, formarea relațiilor de prietenie ( Engleman, Griffin, 1997).Am propus acest opţional ţinând cont de : interesul manifestat de elevi pentru tematica propusă; complexitatea tematicii care trebuie abordată din perspectivă interdisciplinară; existenţa bazei materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii didactice; asigurarea transferului de cunoştinţe prin activităţi inter- şi transdisciplinare; susţinere din partea comunităţii locale pentru buna desfăşurare a procesului instructiveducativ; 2.STATUTUL ACADEMIC SI DIDACTIC AL DISCIPLINEI DE STUDIU Disciplina opțională integrată ”Traista poveştilor” face parte din cadrul ariilor curriculare Limbă și comunicare, Om și societate și Arte și tehnologii , contribuind în mod efectiv la dezvoltarea competenţelor corelate ale acestora. În general, integrarea presupune acțiunea de a face să interrelaționeze diverse elemente, cu scopul de a construi un întreg de nivel superior: rezultatul obținut prin integrare este mai mult decât suma părților. A integra înseamnă a pune în relație, a coordona și a îmbina părți separate într-un întreg funcțional unitar și armonios. 2

Din perspectivă didactică, integrarea presupune asocierea diferitelor obiecte de studiu, din același domeniu, sau domenii diferite, în una și aceeași planificare a învățării. La nivelul curriculumului, înseamnă stabilirea de relații clare de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile și valorile care aparțin unor discipline școlare distincte Curriculum integrat prezintă următoarele caracteristici:  combinarea și punerea în relație a obiectelor de studiu;  stabilirea de relții între concepte, fenomene și procese din domenii diferite;  corelarea rezultatelor învățării cu situațiile de viața cotidiană;  flexibilitatea în gestionarea cunoștințelor din toate domeniile;  maximizează utilizarea timpului de învățare pentru ”împrumuturile” dintr-o arie spre a fi utizată în alta;  acoperirea rupturilor dintre discipline;  sinergia câmpurilor disciplinare, atât la nivelul cercetării științifice, cât și la nivelul curriculumului;  construirea, prin educație, a unor structuri mentale dinamice și capabile să sprijine deciziile cele mai bune. ,,Traista poveştilor” are următoarele valenţe şi trăsături definitorii: - este un demers interdisciplinar şi intercultural care solicită deschidere, comunicare şi flexibilitate, cultivându-le în acelaşi timp; angajează în mod necesar dialogul dintre diferite modalităţi de cunoaştere şi dintre diferite tipuri de culturi; - este un demers care îl ajută pe elev să conştientizeze nevoia şi posibilitatea de cultivare a respectului faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi, în condiţiile acceptării pluralismului, sub multiplele lui aspecte; - este un demers contextualizat: informaţiile şi noţiunile de bază îşi întregesc reciproc sensul prin considerarea lor în contexte specifice diferite şi prin raportarea la societate ca la un tot; Modul concret prin care cadrele didactice pot să răspundă la aceste provocări ţine nu doar de creativitatea acestora, ci şi de gradul în care valorifică recomandările incluse în curriculumul şcolar, referitoare la: - proiectarea activităţii didactice în concordanţă cu situaţiile concrete de predare – învăţare; - organizarea activităţilor de învăţare, prin implicarea activă a elevilor, prin participarea acestora la discuţii şi dezbateri în clasă,participarea la jocuri, prin utilizarea unor metode interactive care pot contribui la exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei, la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ al elevilor, la implicarea elevilor în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare de probleme în colectivul din care fac parte, în şcoală sau în comunitate. 3.STANDARDUL CURICULAR DE EVALUARE AL DISCIPLINEI PE NIVEL DE SCOLARITATE 3.1. A. COMPETENTELE GENERALE VIZATE DE DISCIPLINA DE STUDIU (CGD) 3

CGD 1. Receptarea de mesaje orale simple în contexte de comunicare cunoscute; CGD 2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situații de comunicare; CGD 3. Receptarea unei varități de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute; CGD 4. Redactarea de mesaje simple în diverse situații de comunicare. B. COMPETENȚE GENERALE TRANSVERSALE (CTG) CGT 1. Aplicarea unor norme elementare de conduită în viața cotidiană; CGT 2. Manifestarea unor deprinderi comportament moral-civic în contexte de viață din mediul cunoscut; CGT 3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate. CGT 4. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare; CGT 5. Realizarea de creații funcționale și/ sau estetice folosind material și tehnici elementare diverse. CGT 6. Utilizarea eficientă și corectă a limbajelor aparținând diferitelor domenii de stududiu. 3.2. INDICATORI DE PERFORMANTA Indicatori de performanta Competente generale Indicatori de performanta de de nivel bazal / nivel de ale disciplinei (CGD) vivel superior / nivel de studii studii - recunoașterea unor enunțui care nu se potrivesc ca sens cu CGD1. Receptarea de un mesaj audiat anterior și mesaje orale simple în - oferirea de răspunsuri la participarea la jocuri de rol de contexte de comunicare cererea elementară de tipul vorbitor-ascultător, cunoscute; informații: Cine? Ce ? Unde? folosind păpuși pe deget,pe mână, marionete, etc. CGD2. Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situații de - memorizări scurte; comunicare;

- conversații scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini.

CGD3. Receptarea unei -manifestarea curiozității varități de mesaje scrise, pentru răsfoirea unor cărți din în contexte de biblioteca clasei. comunicare cunoscută;

-audierea unei povești și repovestirea ei (exemplificând cu întâmplări din viața lor reală).

CGD4. Redactarea de -realizarea unor desene care să -reproducerea unor mesaje mesaje simple în diverse ilustreze un fragment dintr-o simple. situații de comunicare. poveste / povestire.

4

PARTEA a II-a. ORGANIZAREA MODULARA A DISCIPLINEI PE AN SCOLAR Structura programei include următoarele componente: - Competenţe generale - Competenţe specifice - Abilităţi - Cunoştinţe - Valori şi atitudini - Sugestii metodologice. - Aspecte evaluative

4. SISTEMUL MODULELOR Pentru disciplina opţionala sunt alocate 34/35 ore / an şcolar repartizate pe module astfel: A. Modulul iniţial ( 2 h) B. Modulul disciplinar 1: „Literatura pentru copii – universul nemuritor al copilăriei” (14 h) C. Modulul disciplinar 2: „Biblioteca şcolară – prietena elevilor – sursă de cunoaşte” (5 h) D. Modulul integrat: „Vocabularul – mijloc de comunicare cu lumea înconjurătoare” (10 h) E. Modulul deschis:”Ne jucăm și învățăm” (4 h) 5. MODULE SPECIFICE 5.a. MODUL INITIAL: își propune o reexaminare a cunoștințelor dobândite în grădiniță și dezvoltarea interesului elevilor pentru disciplină – în cadrul acestui modul iniţial profesorul le va furniza informaţii elevilor despre conţinutul cursului într-o manieră menită de a trezi interesul acestora vis-a-vis de cele prezentate 5.b. MODUL DISCIPLINAR 1. „Literatura pentru copii – universul nemuritor al copilăriei”: exploreză povești, povestiri și poezii din literatura română și universală. A. Competente specifice vizate de modul Denumirea Abilitaţi competentei specifice

Cunostinte

5

Atitudini

CS1.1.concentrarea atenţei pentru a audia cu interes un text literar

CS1.2.perceperea sensului global al textului citit

CS2.1. formularea de enunţuri logice

-citirea expresivă a unor texte literare (poveşti, povestiri, poezii, ghicitori) atractive, accesibile, însoţite de imagini expressive -recunoaşterea unor moment din text, după imagini prezentate -ordonarea logică a momentelor principale ale lecturii, cu utilizarea mijloacelor didactice auxiliare -sesizarea elementelor surpriză introduce în lectură

-Promovarea valorii instructiv-educative a cărţilor -Conştientizarea rolului cărţilor în viaţa omului -povestirea (cu -Stimularea întrebări de sprijin) a iniţiativei în unei scurte comunicarea orală povestioare; -Interesul pentru lectură, grija si interes pentru carti -Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi -Formarea obişnuinţei de a folosi deprinderile şi -identificare a cunoştinţele -stabilirea momentelor elementelor specifice cititului în semnificative ce principale ale acţiunii scopul formării şi -identificarea trebuie transmise personajelor lecturii dezvoltării prin mesaj; personale. -jocuri didactice - reformulare a unui pentru recunoaşterea mesaj; personajelor -exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare, formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri, povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane; -dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a curajului de a interveni în actul comunicării; -rezolvare a unor probleme în grup pentru dezvoltarea

-alcătuirea unor propoziţii scurte, cu accent pe pronunţia corectă -construirea corectă a propoziţiilor (enunţiative) utilizând cuvinte şi expresii noi -alcătuirea unor propoziţii după imagini expresive (din text)

6

- asumarea unui set de valori estetice;

- formarea gustului estetic;

cooperării concurenţei;

şi

a

-alcătuirea unor propoziţii cu cuvinte şi expresii noi -povestirea – cu folosirea cuvintelor noi – cu ajutorul învăţătorului -sesizarea personjelor positive/negative

CS2.5. redarea în manieră proprie a conţinutului, cu folosirea unor cuvinte

-exprimare a propriilor opinii în legătură cu un fapt cunoscut etc.

CS3.1.povestirea mometelor principale

-povestirea aceleiaşi imagini de către mai -redarea prin cuvinte mulţi elevi proprii a conţinutului (cu sprijin) unui text citit sau al -povestirea aceleiaşi unui mesaj audiat; imagini de către mai mulţi elevi (cu sprijin) -aspecte legate de înțelegerea textelor.

B. Sugestii metodologice  se va pune accentul pe activităţile practice;  se recomandă utilizarea de metode activ-participative (spre exemplu: studiu de caz, simulare, joc de roluri, învăţare prin descoperire etc.), metode prin care elevii să devină coparticipanţi la propria formare;  sugestii tematice pentru conţinuturile acestui modul: utilizarea unor fişe de lucru, utilizarea unor fişe de lucru care să indice crearea unei structuri de directoare etc.; C. Aspecte evaluative Strategia evaluării cuprinde mai multe forme de verificare, metode şi procedee de examinare. Acestea pot fi clasificate astfel:   

observarea curentă a comportamentului de învăţare al elevilor; diferite tipuri de probe (orale, scrise, practice); analiza rezultatelor diverselor activităţi ale elevilor (proiect, , portofoliu etc.). În cadrul opţionalului aplicat vom utiliza atât metodele tradiţionale de evaluare cât şi metode alternative. Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă şi pe învăţarea prin cooperare în vederea stimulării iniţiativei şi a spiritului întreprinzător al elevilor, realizându-se prin: 

fişe de lucru; 7

 teste docimologice;  portofolii. Indicatori de performanță: -bazal: oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informații: Cine? Ce ? Unde? -superior: - recunoașterea unor enunțui care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior și participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, folosind păpuși pe deget,pe mână, marionete, etc. - conversații scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini. 5.c. MODUL DISCIPLINAR 2. „Biblioteca şcolară – prietena elevilor – sursă de cunoaşte” - își propune promovarea valorii instructiv-educative a cărţilor și conştientizarea rolului cărţilor în viaţa omului. Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: − utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; − formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; − povestirea unor fapte şi întâmplări; − exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

5.d. MODUL INTEGRAT „Vocabularul – mijloc de comunicare cu lumea înconjurătoare” - își propune exerciții de exprimare corectă, expresivă, nuanțată, legături logice între imagine și cuvânt; face legătura între diverse domenii de studiu prin lucrări practice sub formă de joc și cooperarează cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate. A. Competente specifice vizate de modul Denumirea competentei Abilitaţi specifice

Cunostinte

Atitudini

-formarea unor • Manifestă deprinderi de disponibilitate către dialog şi comportament civilizat, în diferite cercetare; • Manifestă situații. comunicativitate CST2.Manifestarea -formarea unor -formarea unor • Manifestă în unor deprinderi deprinderi deprinderi de încredere propriile capacităţi comportament elementare de comportament • Manifestă moral-civic în comportament. civilizat, în diferite perseverenţă; contexte de viață din situații • Manifestă mediul cunoscut; CST1.Aplicarea unor norme elementare de -formare de priceperi conduită în viața și deprinderi practice cotidiană;

8

CST3.Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor -abilități sarcini simple de cooperare lucru, manifestând disponibilitate CST4. Realizarea de creații funcționale și/ sau estetice folosind material și tehnici elementare diverse.

de

-aplicarea unor tehnici elemenare în realizarea unor creații.

CST5.Utilizarea eficientă și corectă a limbajelor aparținând diferitelor domenii de stududiu.

Abilități de a utiliza limbajul adecvat în diferite domenii.

-munca în echipă, pentru realizarea unor sarcini

-însușirea unor tehnici și procedee pentru realizarea unor creații.

disponibilitate şi flexibilitate în realizarea sarcinilor de lucru. • Manifestă deschidere către nou; • Manifestă deschidere pentru munca în echipă.

-însușirea unui limbaj corespunzător mai multor discipline de studiu.

B. Sugestii metodologice  se recomandă corelarea activităţilor didactice din cadrul acestui modul cu conţinutul celorlalte discipline studiate;  realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă;  înaintea începerii unui proiect este recomandat să le fie prezentat elevilor un produs realizat care respectă cerinţele;  în cadrul fiecărui proiect se va pune accent pe respectarea legislaţiei în vigoare;  sugestii tematice: realizarea unor anunţuri, broşuri, calendare, pliante, felicitări, diplome, peisaje etc.; C. Aspecte evaluative Se pot aborda atât metode tradiționale de evaluare cât și metode complementare:  metode tradiționale: probe practice;  metode complementare: observarea sistematică a elevului, portofoliul, autoevaluarea, investigația, proiectul etc.; Profesorul trebuie să pornească de la indicatorii de performanţă atunci când alege instrumentul de evaluare astfel încât să se obţină date şi informaţii precise asupra nivelului de pregătire al elevilor şi asupra procesului de predare-învăţare. Indicatorii de performanţă sunt stabiliţi pe două niveluri: bazal şi superior Indicatori de performanță: -bazal: Identificarea a cel putin 2 situatii de aplicare in viata cotidiana -superior: Solutionarea a mai mult de 2 situatii ivite in viata cotidiana 5.h. MODUL DESCHIS: ”Ne jucăm și învățăm”

9

Acest modul are funcţii de consolidare, stimulare şi sinteză, fiind rezervat pentru activităţi practice, vizite şi excursii. Acesta valorifică 25% din timpul alocat activităţii didacticede planul cadru. El permite asigurarea unităţii timpului de instruire alocat cadrului didactic şi va fi valorificat după finalizarea fiecărui modul. Astfel, se doreşte formarea unei atitudini educaţionale, ca acţiune asumată/ conştientizată pentru gestionarea înţeleaptă a vieţii personale, ca efort individual şi permanent de adaptare la mediu, de relaţionare, care facilitează relaţiile individului cu sine însuşi, realizând echilibrul necesar supravieţuirii, dar şi relaţia cu semenii săi. Competenţe specifice vizate de modul: - de auto-cunoaştere, auto-motivare şi auto-evaluare; - de realizare a legăturilor de conţinut cu alte lecturi cunoscute și cu lumea înconjurătoare; - de formare şi dezvoltare a atitudinii de respect faţă de lumea cărţilor .

6. STANDARDUL CURRICULAR DE EVALUARE AL DISCIPLINEI DE STUDIU PE ANI DE STUDII Competente Competențe generale (CG) specifice (CSD) CGD1.Recepta rea de mesaje orale simple în contexte de comunicare cunoscute;

CSD1.1 Recunoașterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit rar și clar.

Indicatori de performanta de nivel bazal / an de studii

Indicatori de performanta de nivel superior / an de studii

-numirea -descrierea unui personajului/personajelor personaj/personaje din dintr-un fragment de poveștile cunoscute. poveste audiată.

CSD1.2 Identificarea -identificarea unor cuvinte identificarea unor unor cuvinte din din enunțuri scurte, cu cuvinte din enunțuri enunțuri scurte, sprijin. scurte, fără sprijin. rostite clar și rar. CSD1.3 Identificarea -identificarea unor silabe silabelor și a percepute prin diferite sunetului inițial și semne, cu prijin. final în cuvinte clar articulate.

-identificarea unor silabe percepute pri diferite semne , fară sprijin: ridicarea unui deget, unui obiect.

CSD1.4Manifestarea -participarea la jocuri de curiozității față de rol de tipul vorbitorreceptarea ascultător. semnificației mesajelor orale, în contexte de comunicare

-participrea și implicarea la jocuri de rol de tipul vorbitor-ascutător, folosind păpuși pe deget, pe mână, marionete, etc.

10

cunoscute. CGD2.Exprim area de mesaje orale simple în diverse situații de comunicare;

CSD2.1 Articularea -repovestirea unor de enunțuri folosind fragmente din poveștile accentul și intonația audiate, cu spriji. corespunzătoare intenției de comunicare. CSD2.2 Oferirea de prezentarea informații referitoare evenimente din la sine și la universul proprie. apropiat, prin mesaje scurte.

CGD3.Recepta rea unei varități de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscută;

-repovestirea unor fragmente din povestile audiate, fara sprijin, cu reproducerea intonației interpreților.

unor prezentarea unor viața evenimente din viața proprie și nu numai, formulând o descriere elementară

CSD3.1 Desprinderea semnificației globale din imagini / suită de imagini care reprezintă întâplări, fenomene, evenimente familiare.

-lectură după una sau mai multe ilustrații/ benzi desenate, cu spjinul învățătorului;

--lectură după una sau mai multe ilustrații/ benzi desenate, fără spjinul învățătorului; -prezentarea de albume personale cu fotografii sau imagini.

CSD3.2. Manifestarea curiozității pentru decodarea semnificației mesajelor exprimate în limbaj vizual sau verbal, în contexte cunoscute

-răsfoirea de cărți în colțul amenajat cu o mini bibliotecă, în biblioteca școlii, etc

--răsfoirea de cărți în colțul amenajat cu o mini bibliotecă, în biblioteca școlii, etc urmat apoi de participarea la jocuri de rol: ”La librărie”, ”Toneta cu reviste” etc

-confecționarea de bilețele unor și felicitări cu litere de tipar decupate din ziare,reviste,etc. -trasarea de litere mari și mici de tipar după contur. CSD4.2. -crearea,cu sprijin, de Manifestarea ecusoane personalizate (cu interesului pentru simboluri, cuvinte sau schimbul de mesaje imagini) etc. scrise, într-o varietate de limbaje.

-confecționarea de bilețele și felicitări cu litere de tipar decupate din ziare,reviste,etc. -recunoașterea și scrierea literelor mici și mari de tipar fară contur. - crearea,fără sprijin, de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini) etc.

CGD4.Redacta CSD4.1 rea de mesaje Reproducerea simple în mesaje simple. diverse situații de comunicare.

11

7. BIBLIOGRAFIE •

Potolea, Dan (2002). Conceptualizarea curriculumului; o abordare multidimensională. În Păun, Emil, Potolea, Dan (coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Iaşi: Polirom

•

Potolea, Dan (coord.) ( 2012 ), Cerkez, M., Toma Steliana ,Căpiţă, L.E., Borzea Anca, Tacea Firuţa - PROIECTAREA MODULARĂ A PROGRAMELOR ŞCOLARE - Ghid metodologic – O.M.Ed.C.T.S nr. 4572 / 2011 privind aprobarea cursului opţional integrat „Învăţarea în societatea cunoaşterii” Ghid metodologic de aplicare la clasă a curriculumului integrat, inter şi transdisciplinar pentru domeniile ştiinţific şi umanist

• • •

• • •

Programe şcolare pentru învăţământul primar- discipline opţionale, avizat Ministerul Educaţiei Naţionale, nr. 31016/18.04.2000.

”Dezvoltarea vorbirii în grădinița de copii și în clasele I și a II-a”, I. Damșa, M. Toma, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1996 ”Literatură pentru copii” – clasa I, Ed. Aramis, 2005 ” Hai să facem un spectacol! Teatru şcolar”, Marcela Peneş, Editura Ana, Bucureşti, 2000.

•

Cerkez, M. şi Căpiţă, L.E. (coord.) (2004). Dezvoltarea competenţelor de comunicare în învăţământul obligatoriu, vol. I, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti.

•

Programa școlară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ pentru clasa pregătitoare, Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3656 / 29.03.2012, București, 2012

12