Probleme Rezolvate - MNG Calitatii - Seminar [PDF]

Zitiervorschau

Managementul calității – FEAA

MĂSURAREA CALITĂȚII 1. Pentru un produs se cunosc: Exemplarul Nivelul calității Exemplarul Nivelul calității 1 0,75 6 0,60 2 0,60 7 0,65 3 0,85 8 0,85 4 0,80 9 0,70 5 0,90 10 0,80 Nivelul mediu al calității și dispersia față de acest nivel: Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul este: 2. Producția întreprinderii: Anul Calitatea Extra Calitatea I 2001 50 (bucăți) 70 (buc.) 2002 90 (bucăți) 40 (buc.) Coeficienții 1 0,85 atribuiți claselor Preț unitar (RON) 100 95 • Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost: • Calitatea medie a crescut în 2002 cu: • Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu: • Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu:

Calitatea a II-a 20 (buc.) 10 (buc.) 0,70

Calitatea a III-a 30 (buc.) 10 (buc.) 0,50

80

70

3. Din jurnalul calității pe săptămâni la o întreprindere rezultă: Săptămâna Defecte

Număr produse verificate

Critice Principale Secundare Minore S1 3 6 10 4 100 S2 6 5 10 10 100 S3 4 3 6 5 100 S4 2 1 5 8 100 • Coeficientul defectelor este: • Dispersia coeficientului mediu al defectelor este: • Într-un sistem de punctaj al gravității defectelor de: 100; 50; 10; 1, nivelul calității este mai bun în săptămâna:

1

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 MĂSURAREA CALITĂȚII Problema 1 Nivelul mediu al calității: Se face media aritmetică a nivelurilor calității celor 10 exemplare: (0,75+0,60+…+0,70+0,80)/10 exemplare=7,5/10=0,75 =>
=0,75 Dispersia:   =

∑ ( ̅ )



(formula dispersiei pentru o serie simplă)1

x =nivelul calității x=nivelul mediu al calității n=numărul de exemplare Tabel nr. 1. Calcularea nivelului mediu al calității și calcularea distanțelor (pentru dispersie) Distante Exemplarul

Nivelul calității

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2 0.75 0.60 0.85 0.80 0.90 0.60 0.65 0.85 0.70 0.80

Nivelul mediu

0.75

 −   3 0.75-0.75 = 0.00 0.60-0.75 = -0.15 0.85-0.75 = 0.10 … = 0.05 0.15 -0.15 -0.10 0.10 -0.05 0.05

Distante2 )  ( −  4 0.0000 0.0225 0.0100 0.0025 0.0225 0.0225 0.0100 0.0100 0.0025 0.0025 0.105

În coloana 3 se face diferența între nivelurile calitătii din coloana 2 și nivelul mediu al calității (nivelul mediu al calității se scade din fiecare nivel al calității; spre exemplu, pentru exemplarul 1 se calculează 0,75-0,75=0; pentru exemplarul 2: 0,60-0,75= -0,15, etc.). Se ridică la puterea a 2 distanțele calculate (a se vedea coloana 4). Se face suma coloanei 4, rezultatul fiind 0,105. Suma obținută se împarte la n, adică la nr. exemplare și rezultă dispersia față de nivelul mediul al calității: 0,105/10=0,0105 (vedeți formula dispersiei   de mai sus). Dispersia este 0,0105. Coeficientul de variație al calității de la un exemplar la altul: 

 = ∗ 100 ;  = √  ̅

√!,!#!$ !,%$ 1

∗ 100 = 13,66% (sau, dacă nu mai înmulțim cu 100, rezultatul este 0,1366)

https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.

1

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Problema 2 • Calitatea medie realizată în 2001 și 2002 a fost: Avem câte un coeficient atribuit fiecărei clase de calitate => pentru a calcula calitatea medie se aplică media ponderată, ponderând coeficienții atribuiți claselor de calitate cu numărul de exemplare din fiecare clasă de calitate, din anul respectiv. Pentru anul 2001: (1*50 bucăți+0,85*70+0,70*20+0,50*30)/(50+70+20+30)=0,815 Pentru anul 2002: (1*90+0,85*40+0,70*10+0,50*10)/(90+40+10+10)=0,907 • Calitatea medie a crescut în 2002 cu: 0,907-0,815=0,092 (creștere în mărime absolută) • Calitatea medie a crescut în 2002 față de 2001 cu: (0,907-0,815)/0,815=0,1129 (echivalent cu o creștere a calității medii de 11,29%) (creștere în mărime relativă) Cumulând cele două rezolvări de mai sus, concluzionăm că: în anul 2002 calitatea medie a crescut în mărime absolută cu 0,092, această creștere reprezentând, în mărime relativă, 11,29% din nivelul mediul al calității pentru primul an (2001), adică 11,29% din 0,815. • Prețul mediu a crescut în 2002 față de 2001 cu: Se calculează prețul mediu pe fiecare an, după care se calculează creșterea prețului mediu în mărime relativă (datorită exprimării „față de”). Pentru a calcula prețul mediu pe fiecare an se utilizează media ponderată, ponderând prețurile aferente produselor din fiecare clasă de calitate cu numărul de exemplare din fiecare clasă de calitate. Preț mediu 2001: (100 RON*50 bucăți+95*70+80*20+70*30)/(50+70+20+30)=90,29 RON Preț mediu 2002: (100*90+95*40+80*10+70*10)/(90+40+10+10)=95,33 RON Creșterea (în mărime relativă): (95,33-90,29)/90,29=0,0558 (echivalent cu o creștere a prețului mediu de 5,58%).

Problema 3 Prezintă similarități cu aplicația din seminarul 3 (Jurnalul calității). Vedeți toate rezultatele în tabelul de mai jos (pe fundal verde) și indicațiile de mai jos.

2

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Tabel nr. 1. Calcularea coeficientului defectelor, demeritului și a elementelor pentru dispersie Săptămâ na Coloana 1 S1 S2 S3 S4 Total

Criti ce

Princip ale

Secund are

Mino re

Număr produse verificat e

2

3

4

5

6

Defecte

Coef. defect elor 7

3 6 4 2

6 5 3 1

10 10 6 5

4 10 5 8

100 100 100 100

0.23 0.31 0.18 0.16

15

15

31

27

400

0.22

Distante

Distante2

8 (=Col. 7 – coef. mediu al defectelor) 0.01 0.09 -0.04 -0.06

9 (=Col. 7^2) 0.0001 0.0081 0.0016 0.0036 0.0134

Demerit

10 7.04 9.60 6.15 3.08 6.47

• Coeficientul defectelor este: 0,23; 0,31; 0,18; 0,16 Exemplu de calcul al coeficientului defectelor pentru S1: (3 defecte critice+6 defecte principale+10 defecte secundare+4 defecte minore)/100 produse verificate în săptămâna 1=0,23 Similar se efectuează calculele și pentru celelalte trei săptămâni. • Dispersia coeficientului mediu al defectelor este: 0,00335  =

∑& ( ̅ ) ∗

∑&  

(formula dispersiei pentru o serie de frecvențe absolute)2

'( va fi Cdi (coeficientul defectelor pentru săptămâna i); '̅ va fi Cd mediu (coeficientul mediu al defectelor); )( - numărul de produse verificate în săptămâna i. Pentru calculul dispersiei, se calculează mai întâi coeficientul mediu al defectelor, utilizând nr. total al defectelor (pentru ușurința calculelor, s-au făcut mai întâi subtotaluri pe fiecare tip de defecte: 15 defecte critice, 15 principale, 31 secundare, 27 minore; se pot de asemenea face și subtotaluri pe fiecare săptămână și apoi se adună acele subtotaluari, suma finală va fi tot 88 defecte în total în perioada analizată) și nr. total al produselor verificate (sunt câte 100 produse verificate în fiecare săptămână, 4 săptămâni => 400 produse): (15+15+31+27)/400 = 88/400 = 0,22 – valoarea coeficientului mediu al defectelor (coeficientul defectelor pe întreaga perioadă) Dispersia: [(0,23-0,22)^2 * 100 + (0,31-0,22)^2 * 100 + (0,18-0,22)^2 * 100 + (0,16-0,22)^2 * 100 ] / 400 = 0,00335 (se poate calcula și sub formă tabelară; vedeți coloanele 7, 8 și 9) • Într-un sistem de punctaj al gravității defectelor de: 100; 50; 10; 1, nivelul calității este mai bun în săptămâna: săptămâna 4 2

https://www.ase.ro/upcpr/profesori/1825/UI7-Serii%20de%20distr.forma%20seriilor.pdf, pag. 6.

3

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Calculăm demeritul pentru fiecare dintre cele patru săptămâni. Exemplu calcul săptămâna 1: D1=(3*100+6*50+10*10+4*1)/100=704/100=7,04 În enunț se face referire la sistemul de punctaj al gravității defectelor, așadar ne uităm la valorile demeritului pentru fiecare săptămână. Săptămâna 4 are cea mai scăzută valoare a demeritului (3,08), aceasta fiind deci săptămâna cu cele mai puține defecte critice și principale. (Se poate de asemenea observa că în săptămâna 4 se obține cea mai scăzută valoare și pentru coeficientul defectelor (0,16), deci nivelul calității per ansamblu este cel mai bun tot în săptămâna 4.) Calculare demerit pentru întreaga perioadă (atenție! – nu se cere în enunțul problemei, calculăm cu scop de recapitulare): D=(15*100+15*50+31*10+27*1)/(100+100+100+100)=2587/400=6,47

4

Managementul calității – FEAA

MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare) 4. Situația produselor neconforme (PN) la o întreprindere: Semestrul Produs A Produs B Cantitate Cantitate Preț unitar Cantitate Cantitate Preț unitar fabricată PN fabricată PN I 200 15 110 300 18 506 II 250 20 120 250 28 598 La produsele vândute, rata profitului a fost de 10% pentru A și 15% pentru B. • Produsele neconforme au fost remaniate în proporție de 20% la A și 40% la B, cu cheltuieli care reprezintă 20% din costul unitar pe sem. II. Produsele care nu au fost remaniate sunt rebuturi. Costul noncalității bazat pe rebuturi și remanieri a fost: • Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul: • Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost: ECONOMIA CALITĂȚII 5. În compartimentul de marketing al unei firme lucrează 5 persoane cu un salariu mediu lunar de 6.000.000 lei, din care două efectuează studii de piață pentru identificarea cerințelor și atitudinii consumatorilor. Șeful compartimentului are un salariu mediu lunar de 10.000.000 lei. Cheltuielile făcute într-un an în cadrul compartimentului pentru identificarea cerințelor și atitudinea consumatorilor: - costul formulalelor de culegere a informațiilor: 20.000.000 lei - cheltuieli de deplasare: 30.000.000 lei - costul prelucrării informațiilor: 15.248.000 lei - cheltuieli dependente de salarii: 45% • Costul total aferent studiului pieței în vederea identificării cerințelor și atitudinii consumatorilor este de: 6. O firmă realizează într-un an următoarele cheltuieli cu experimentarea: - costul materialelor și energiei consumate: 20 milioane lei - costul componentelor distruse: 40 milioane lei - sume din valorificarea componentelor distruse: 10.840 mii lei - ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor cu experimentarea rezultă din analize statistice și este de 20% • Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității sunt: 7. O întreprindere a achiziționat într-un an 3 utilaje noi pentru înlocuirea celor existente. Se cunosc:

2

Managementul calității – FEAA

Utilajul

Durata de viață (ani)

Preț de Valoarea unui Grad de uzură achiziție fără utilaj vechi (%) TVA (mil.) (mil.) U1 8 100 20 60 U2 10 120 15 80 U3 5 80 10 70 • Cheltuieli anuale pentru calitate, aferente acestor utilaje sunt:

8. O firmă achiziționează următoarele utilaje: Utilajul Nr. utilaje Valoarea unitară Durata de viață (mil. lei) (ani) U1 1 100 10 U2 U3 •

Coeficientul de reevaluare 4,2 5,5 6,0

Destinația

Înlocuirea unui utilaj vechi cu o valoare reevaluată de 60 mil. lei 3 50 8 Manipulare și transport 4 90 12 Mecanizarea unor operații manuale Valoarea cheltuielilor anuale pentru calitate aferentă acestor utilaje este:

3

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță MĂSURAREA CALITĂȚII (continuare) Problema 4 Formule: pag. 390 din manual - formulele 8.1 (atenție! – la problema 4 nu avem sume obținute din valorificarea rebuturilor și nici costuri cu dezmembrarea) și 8.2; formule de la subcap. 2.3. Indicatorii statistici ai calității. La produsele vândute, rata profitului a fost de 10% pentru A și 15% pentru B. • Produsele neconforme au fost remaniate în proporție de 20% la A și 40% la B, cu cheltuieli care reprezintă 20% din costul unitar pe sem. II. Produsele care nu au fost remaniate sunt rebuturi. Costul noncalității bazat pe rebuturi și remanieri a fost: Observație: Pentru fiecare element de calcul din tabel – vedeți explicațiile de sub tabel. Tabel 1. Elemente de calcul (1) 1 Semestrul I II

2

3 Produse remaniate A B 15*20%=3 18*40%=7,2~7 (se aproximează la 7) 20*20%=4 28*40%=11,2~11 (aprox. 11)

4 5 Cost producție A B 90%*110= 85%*506= 99 430,1 90%*120= 85%*598= 108 508,3

6

7 Cost remaniere A B 20%*108= 20%*508,3= 21,6 101,66 20%*108= 20%*508,3= 21,6 101,66

TOTAL

Tabel 1. Elemente de calcul (2) 1 Semestrul I II TOTAL

8

9 10 11 12 Rebuturi Costul noncalității TOTAL (col. 10+11) A B A B 15-3=12 18-7=11 1.252,8 5.442,72 6.695,52 20-4=16 28-11=17 1.814,4 9.759,36 11.573,76 18.269,28

Calcul număr produse remaniate (coloanele 2 și 3 din tabel): produsul A - se remaniază 20% din producția noconformă; produsul B – se remaniază 40% din producția neconformă (din enunțul problemei). Se aplică calculul pentru fiecare dintre cele două semestre. Calcul cost producție (coloanele 4 și 5 din tabel): produsul A – din enunț, rata profitului este 10% (profitul unitar reprezintă 10% din prețul unitar de vânzare) => 100%-10%, adică 90% din prețul unitar al produsului A (pe fiecare semestru în parte) reprezintă costul de producție produsul B – din enunț, rata profitului este 15% (profitul unitar reprezintă 15% din prețul unitar de vânzare) => 100%-15%, adică 85% din prețul unitar al produsului B (pe fiecare semestru în parte) reprezintă costul de producție Ratele profitului sunt date din enunțul problemei. Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Calcul cost remaniere (coloanele 6 și 7 din tabel): Din enunț se precizează că costul de remaniere reprezintă 20% din costul unitar pe semestrul II (atât pentru produsul A, cât și pentru produsul B). Pentru produsul A costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din costul unitar de producție al produsului A, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 108). Pentru produsul B costul de remaniere este același pentru ambele semestre, reprezentând 20% din costul unitar de producție al produsului B, aferent semestrului II (cost unitar producție sem. II: 508,3). Calcul rebuturi (coloanele 8 și 9 din tabel): în enunț, la primul bullet, este precizat faptul că produsele (se înțelege că ne referim doar la produsele neconforme) care nu au fost remaniate sunt rebuturi. Facem pentru fiecare produs, pe fiecare semestru, diferența între produsele neconforme (Coloanele „Cantitate PN” din tabelul dat în enunț) și produsele remaniate (coloana 2 la produsul A, coloana 3 la produsul B din tabelul de pe pagina anterioară). Exemplu de calcul pentru produsul A, semestrul I: 15 produse neconforme – 3 produse remaniate=12 rebuturi. Calcul costul noncalității (coloanele 10 și 11 din tabel; totalurile – în coloana 12): Semestrul I, produsul A: 3*21,6+12*99+ 1.252,8+ Semestrul II, produsulA:

4*21,6+16*108+

1.814,4+

Semestrul I, produsul B:

7*101,66+11*430,1+

5.442,72+

Semestrul II, produsul B:

11*101,66+17*508,3=

9.759,36=

Pentru fiecare semestru, la nivelul fiecărui produs se ia în considerare:

Nr. produse remaniate * Cost remaniere + Nr. rebuturi * Cost producție (formula 8.2+formula 8.1 – pentru fiecare semestru și produs în parte; obs.: doar prima sumă la formula 8.1; se face suma tuturor celor patru calcule)

18.269,28 (se face sumă din cele patru calcule aferente formulei din stânga)

Costul noncalității bazate pe rebuturi și remanieri este 18.269,28 (în coloana 12 avem și totalurile pe fiecare semestru; se poate face total și pentru fiecare produs, în coloanele 10 și 11, în funcție de cerințele unei probleme similare) – răspunsul la prima cerință. •

Procentul rebuturilor pe unitatea de produs a fost mai mare la A față de B în semestrul:

Se calculează rata rebuturilor pe fiecare semestru, producție omogenă: Sem. I, prod. A: (12 rebuturi/200 produse fabricate) * 100=6,00% Sem. II, prod. A: (16/250) * 100=6,40% Sem. I, prod. B: (11/300) * 100=3,67% Sem. II, prod. B: (17/250) * 100=6,80% Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Comparând, rezultă că în semestrul I rata rebuturilor pe unitatea de produs este mai mare la A față de B (6,00% față de 3,67%). Răspunsul la a doua cerință este semestrul I. •

Procentul rebuturilor pe total întreprindere a fost:

Se iau în considerare rebuturile obținute pentru ambele produse (producție eterogenă) și pentru ambele semestre, cumulat. Se ia în considerare producția totală la nivelul fiecărui produs, pe ambele semestre, cumulat. Avem două produse diferite, cu prețuri diferite (prețurile sunt diferite atât între produsul A și B, cât și la nivelul fiecărui produs pe cele două semestre). Rezultă că pentru a calcula procentul rebuturilor pe total întreprindere trebuie ținut cont și de prețuri (exprimăm valoric, nu putem aduna cantități din produse care au prețuri diferite). Se calculează Sumă din (Nr. rebuturi * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse) Se împarte la Sumă din (Cantitate fabricată * Preț unitar vânzare) (pe ambele semestre și produse) Se înmulțește fracția cu 100, pentru a exprima procentual [(12*110 + 11*506 + 16*120 + 17*598) / (200*110 + 300*506 + 250*120 + 250*598)] * 100 = 5,37% (răspunsul la cerința a treia) Alte exemple de calcule pentru rata rebuturilor (nu fac parte din cerințele aplicației nr. 4, dar pot apărea ca cerințe la probleme similare și intră în materia de pregătit pentru test): Rata rebuturilor sem. I, producție eterogenă A și B: [(12*110 + 11*506) / (200*110 + 300*506)] * 100 =3,96% Rata rebuturilor sem. II, producție eterogenă A și B: [(16*120 + 17*598) / (250*120 + 250*598)] * 100 =6,73% Rata rebuturilor anuală produs: A: [(12*110 + 16*120) / (200*110 + 250*120)] * 100 = 6,23% B: [(11*506 + 17*598) / (300*506 + 250*598)] * 100 = 5,22%

ECONOMIA CALITĂȚII Problema 5 Se aplică formula 1.1, pag. 385 din manual. 2/5*(5*6.000.000 lei + 10.000.000 lei)*(1+0,45)*12 luni + 20.000.000 lei + 30.000.000 lei + 15.248.000 lei = 343.648.000 lei (răspunsul la cerința problemei) Doar două persoane dintre cele cinci persoane din compartimentul de marketing efectuează studii de piață, așadar, ponderăm cu 2/5 cheltuielile salariale lunare aferente compartimentului de marketing Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță pentru a obține cheltuielile salariale lunare aferente cercetărilor de piață pentru identificarea cerințelor și atitudinii consumatorilor. Înmulțim rezultatul obținut cu 1+0,45 deoarece în enunț este menționat că cheltuielile dependente de salarii reprezintă 45% din acestea (luăm în considerare cheltuielile salariale și încă 45% în plus, reprezentând cheltuieli dependente de cheltuielile salariale). Înmulțim cu 12 luni deoarece salariile din enunțul problemei sunt salarii medii lunare însă celelalte cheltuieli (fomulare; deplasare; prelucrare informații) sunt anuale, având de aflat costul total aferent studiului pieței în vederea identificării cerințelor și atitudinii consumatorilor (care va fi un cost total pe un an întreg). La costul total aferent cheltuielilor salariale pentru cercetări de piață se adună celelalte trei tipuri de costuri (fomulare; deplasare; prelucrare informații), obținându-se un cost total de 343.648.000 lei.

Problema 6 Se aplică formula 1.4, pag. 385-386 din manual. Varianta 1 de calcul (conform formulă manual): 0,2*T+20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T T=totalul de aflat (cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității) (în manual este notat cu C exp) 20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T-0,2*T Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială, deoarece este o sumă pe care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse. Atenție la valoarea 10.840 mii lei. Aceasta reprezintă 10.840.000 lei sau 10,84 milioane lei (transformarea în milioane lei). 20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*(1-0,2) 20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei=T*0,8 (20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința problemei) (sau 61.450.000 lei) Varianta 2 de calcul (pe baza regulei de trei simplă): (20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei)/0,8=61,45 milioane lei (răspunsul la cerința problemei) Știm din enunț că ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielor cu experimentarea (în vederea asigurării calității) este de 20%. Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității reprezintă totalul pe care îl avem de aflat, fiind deci 100%. Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță 100%-20%=80% => Toate celelalte informații din enunțul problemei reprezintă 80% din totalul pe care îl avem de aflat. Atenție la faptul că suma de 10.840 mii lei se scade, nu se adună la cheltuială, deoarece este o sumă pe care o obținem (nu o cheltuim) din valorificarea componentelor distruse. Aplicându-se regula de trei simplă, se ajunge la calculul de mai sus, împărțindu-se respectivele elemente de calcul la 0,8 (sau la 80%) și determinându-se altfel totalul de 61.450.000 lei, care reprezintă cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calității. Aplicarea regulei de trei simplă, pe baza căreia se ajunge la formula de mai sus: Notați paranteza (20 milioane lei + 40 milioane lei -10,84 milioane lei) cu X. Știm că X reprezintă 80% din total (deoarece salariile sunt 20%; dacă salariile ar fi fost 30%, spre exemplu, X ar fi fost 70%). X……………….80% T (totalul)……100% T=X*100% / 80% sau T = X / 0,8 (vedeți detaliat calculul de pe pagina anterioară).

Problema 7 Cheltuiala anuală pentru calitate aferentă utilajelor va fi dată de amortizare. Pentru a calcula amortizarea aferentă fiecărui utilaj trebuie calculată mai întâi valoarea reevaluată a fiecărui utilaj. Pentru calculul amortizării se aplică formula 2.1, pag. 386 din manual (formulele, atât pentru amortizare, cât și pentru valoarea reevaluată, le știți de la contabilitate). Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile din enunț) Utilajul

Durata de viață (ani)

1 U1 U2 U3 TOTAL

2 8 10 5

Preț de achiziție fără TVA (mil.) 3 100 120 80

Valoarea unui utilaj vechi (mil.) 4 20 15 10

Grad de uzură (%)

Coeficientul de reevaluare

5 60 80 70

6 4,2 5,5 6,0

Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține rezolvarea) Utilajul 1 U1 U2 U3 TOTAL

Valoarea reevaluată (mil.) Coloana 7= col. 4*col. 6* (1-col.5/100%) 20 mil. * 4,2 * (1-0,6)=33,6 mil. 15 * 5,5 * (1-0,8)=16,5 10 * 6,0 * (1-0,7)=18

Amortizarea anuală (mil.) Coloana 8=(col. 3-col. 7)/col. 2 (formula 2.1, pag. 386) (100 mil.-33,6 mil.)/ 8 ani = 8,3 mil. (120-16,5)/ 10 = 10,35 (80-18)/ 5 = 12,4 31,05

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță 8,3+10,35+12,4=31,05 milioane (sau 31.050.000) Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 31,05 milioane (răspunsul la cerința problemei) (sau 31.050.000) Observație: Utilajul U3 se amortizează în primii 5 ani, așadar după primii 5 ani cheltuiala totală de 31,05 milioane se va diminua cu 12,4 mil., care reprezintă amortizarea aferentă utilajului U3. După încă 3 ani (deci după 5+3=primii 8 ani) se amortizează complet și utilajul U1, cheltuiala totală diminunându-se astfel cu încă 8,3 mil. În anii 9 și 10 cheltuiala totală va fi dată doar de amortizarea aferentă utilajului U2 (10,35 mil.). Evoluția, pe ani, a cheltuielii anuale pentru calitate: Anul Cheltuiala

1 31.05

2 31.05

3 31.05

4 31.05

5 31.05

6 18.65

7 18.65

8 18.65

9 10.35

10 10.35

Problema 8 Se aplică formulele 2.1, 2.2 și 2.3, pag. 386 din manual. Se ține cont și de numărul de utilaje în vederea calculării valorilor care se împart la durata de viață. În mod similar ca la aplicația 7, avem de calculat amortizarea pentru fiecare utilaj iar pentru a calcularea amortizarea, se calculează și valoarea reevaluată, acolo unde este cazul. Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (această parte a tabelului conține informațiile din enunț) Utilajul

Nr. utilaje

1

Valoarea (mil. lei)

2

U1

1

100

U2 U3

3 4

50 90

unitară Durata de viață Destinația (ani) 3 4 5 10 Înlocuirea unui utilaj vechi cu o valoare reevaluată de 60 mil. lei 8 Manipulare și transport 12 Mecanizarea unor operații manual

TOTAL

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Tabel 1. Calculul cheltuielii anuale pentru calitate (continuare; această parte a tabelului conține rezolvarea) Utilajul 1 U1 U2

Valoarea reevaluată (mil.) 6 (preluare din coloana 5) 60 mil. Lei 0 lei

Amortizarea anuală (mil.) Coloana 7=(Col. 3-Col. 6) * Col. 2/Col. 4 (100 mil. lei-60 mil. lei) * 1 utilaj/10 ani=4 mil. lei (50-0)*3 utilaje/8 ani=18,75

U3

0 lei

Sau utilizând formula 2.2: 50*3/8=18,75 (90-0)* 4 utilaje/12 ani=30

TOTAL

Sau utilizând formula 2.3: 90*4/12=30 52,75

4+18,75+30=52,75 milioane (sau 52.750.000) Cheltuiala anuală pentru calitate, aferentă celor trei utilaje, este de 52,75 milioane (răspunsul la cerința problemei) Observație: Utilajul U2 se amortizează în primii 8 ani, așadar în anul 9 și 10 cheltuiala totală va fi dată de amortizarea pentru U1+U3 (34 mil. lei). Începând cu anul 11 cheltuiala devine 30 mil. lei (amortizarea pentru U3), întrucat U1 se amortizează complet în 10 ani. Vedeți explicații complete la aplicația 7.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității – FEAA

ECONOMIA CALITĂȚII (continuare) 9.

O întreprindere organizează într-un an cursuri pentru ridicarea calificării și inițierea în domeniul calității: Categorii de persoane Nr. ore curs Costul orei de curs Ore în timpul (mii lei/oră) programului Muncitori direct 100 100 40 productivi Muncitori indirect 50 70 50 productivi Personal TESA 70 120 50 Productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei/h. Cheltuielile totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității au fost de: 10. O întreprindere a vândut următoarele produse: Produsul Cantitatea totală Cantitatea vândută (bucăți) declasată (bucăți) A 100 20 B 200 10 C 250 30 • Pierderile datorate producției declasate sunt:

Preț unitar (lei/bucată) 1000 800 2000

Bonificații (%) 10 5 20

11. La o întreprindere se extinde controlul final la un număr mai mare de produse din fiecare lot: Produsul Controlul normal Număr produse Costul unitar de verificate după verificare Volum eșantion Număr extinderea (lei/buc) eșantioane controlului verificate A 20 20 600 1000 B 10 30 500 2000 C 18 40 1000 3000 • Pierderile datorate extinderii verificării sunt:

4

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță ECONOMIA CALITĂȚII (continuare) Problema 9 Calculele sunt efectuate în Tabelul nr. 1, partea a 2-a, pe baza Tabelului nr. 1, partea 1 (partea 1 conține informațiile din enunțul problemei). Urmăriți numărul coloanelor luate în considerare în calcule. Explicațiile sunt sub Tabelul nr. 1. Tabel nr. 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (1) (această parte a tabelului conține informațiile din enunț) Categorii de persoane Coloana 1 Muncitori direct productivi Muncitori indirect productivi Personal TESA TOTAL

Nr. ore curs 2 100

Costul orei de curs (mii lei/oră) 3 100

Ore în timpul programului 4 40

50

70

50

70

120

50

Productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei/oră (din enunțul problemei) Tabel 1. Calculul cheltuielii totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității (2) (această parte a tabelului conține rezolvarea) Categorii de persoane

Coloana 1 Muncitori direct productivi Muncitori indirect productivi Personal TESA TOTAL

Cost - nerealizări prin absența de la muncă (mii lei) Col. 5=Col. 4 * Productivitate medie pe o persoană 40 ore * 100 mii lei/oră = 4.000 mii lei 50 * 100=5.000 50*100=5.000 14.000

Cost training (mii lei)

Cost total pe categorie de muncitori (mii lei)

Col. 6=Col. 2*Col. 3

Col. 7=Col. 5+Col. 6

100 ore*100 mii lei/oră = 10.000 mii lei 50*70=3.500

4.000 mii lei+10.000 mii lei = 14.000 mii lei 5.000+3.500=8.500

70*120=8.400 21.900

5.000+8.400=13.400 35.900 (pe linie: 14.000+21.900 sau pe coloană: 14.000+8.500+13.400)

Cheltuielile totale cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității sunt de 35.900 mii lei (echivalent cu 35.900.000 lei). Pe categorii de personal, cheltuielile totale sunt cele din ultima coloană: muncitori direct productivi: 14.000 mii lei; muncitori indirect productivi: 8.500 mii lei; personal TESA: 13.400 mii lei. Această problemă se rezolvă analizând ce elemente de calcul trebuie luate în considerare în vederea calculării cheltuielii totale. Tabelul este opțional; puteți rezolva aplicațiile și fără să apelați la tabele. Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Enunțul ne prezintă costurile și productivitatea medie în mii lei/oră. Pentru ușurința calculelor, unitatea de măsură utilizată este mii lei (coloanele 5, 6, 7 din tabel). Puteți realiza calculele și în lei (implică să lucrați la efectuarea calculelor cu cele 3 zerouri în plus). Atenție – scrieți la fiecare calcul unitatea de măsură corespunzătoare fiecărui element luat în considerare; astfel veți reține mai facil ce elemente de calcul se iau în considerare; în plus, la test va trebui să țineți cont de unitățile de măsură în cadrul calculelor. Din motive de eficientizare, în tabel acestea sunt exemplificate pentru primul calcul. Explicații calcule coloana 5 – Cost – nerealizări prin absența de la muncă Din coloana 4 aflăm că un anumit număr de ore de curs din numărul total al orelor de curs (din coloana 2) se realizează în timpul programului de lucru. Știm din enunț că productivitatea medie pe o persoană este de 100 mii lei oră. Nefiind alte precizări în enunțul problemei, această productivitate va fi valabilă pentru toate cele trei categorii de personal din coloana 1. În orele de curs care se realizează în timpul programului de lucru, angajații sunt absenți de la locul propriu-zis de muncă, ceea ce semnifică faptul că în fiecare oră de curs care are loc în timpul programului de lucru se pierde din producție (echivalentul sumei de 100 mii lei/oră, pe fiecare categorie de personal). Se înmulțeste numărul de ore de curs susținute în timpul programului de lucru cu productivitatea medie. Explicații calcule coloana 6 – Cost training Știm din coloana 2 la câte ore de curs participă fiecare categorie de personal și înmulțim acest număr de ore cu costul unei ore de curs, din coloana 3. Explicații calcule coloana 7 – Cost total pe categorie de muncitori Se adună cele două tipuri de costuri calculate anterior și prezentate în coloanele 5 și 6. Se face sumă și se ajunge o cheltuială totală cu ridicarea calificării în vederea creșterii calității de 35.900 mii lei. Observație: În calculul costului training-urilor s-a luat în calcul numărul total al orelor de curs (training). În calculul costului aferent nerealizărilor de producție s-a luat în calcul doar numărul de ore de training care au loc în timpul programului de lucru.

Problema 10 Se aplică formula 8.3, pag. 390 din manual. Pornind de la enunțul problemei, în tabel găsiți o versiune de calcul mai directă. Explicațiile pentru calcul sunt sub tabel. Găsiți și alternativa de calcul conform formulei din manual, exemplificată sub tabel, pentru primul produs.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Tabel nr. 1. Calculul pierderilor din produse declasate (1) (această parte a tabelului conține informațiile din enunț) Produsul 1 A B C TOTAL

Cantitatea totală vândută (bucăți) 2 100 200 250

Cantitatea declasată (bucăți) 3 20 10 30

Preț unitar (lei/bucată) 4 1000 800 2000

Bonificații (%) 5 10 5 20

Tabel 1. Calculul pierderilor din produse declasate (2) (această parte a tabelului conține rezolvarea) Produsul

Pierderi din producție declasată (lei)

Pondere pe tip de produs (%)

1

Col. 6=Col. 3*Col. 4*Col. 5

Col. 7= [Col. 6/(Col. 2*Col. 4)]*100

A

20 buc.*1.000 lei/buc.*0,1 = 2.000 lei 10*800*0,05=400 30*2.000*0,2=12.000 14.400

[2.000 lei/(100 buc. *1.000 lei/buc.)]*100=2% [400/(200*800)]*100=0,25% [12.000/(250*2.000)]*100=2,4%

B C TOTAL

Pondere în total vânzări (produs A+B+C) (%) Col. 8=[Col. 6/(Sumă din Col. 2 * Col. 4 pe fiecare produs în parte)]*100 (a se vedea calculele la explicații, sub tabel) 0,26% 0,05% 1,58% 1,89%

Observație: Coloana cu calcule pentru rezolvarea aplicației este coloana nr. 6. Coloanele 7 și 8 conțin alte exemple de calcule (pe care le puteți primi la test, examen sesiune). Pierderile cauzate de faptul că avem producție declasată sunt în valoare totală de 14.400 lei. Pierderile la nivelul fiecărui produs sunt: A: 2.000 lei; B: 400 lei; C: 12.000 lei. Explicație calcul coloana 6 – Pierderi din producția declasată Bonificația dată clientului din enunțul problemei este o reducere de preț pe care o primește clientul care achiționează un produs care este declasat. Spre exemplu, în cazul produsului A bonificația este de 10% (am transformat în 0,1 în tabel), ceea ce semnifică faptul că clientul care achiționează un produs declasat îl va cumpăra cu o reducere de 10% din prețul unitar aferent produsului A pentru un exemplar conform (1000 lei/buc.). Cei 10% reprezintă o pierdere pentru producător (producătorul va obține, la nivelul produsului A, doar 100%-10%=90% din prețul unitar pentru un exemplar conform). Se înmulțeste pierderea (ca procent din prețul unitar) cu numărul produselor declasate. S-a calculat într-o manieră directă; vedeți mai jos explicații pentru aplicarea formulei din manual. Varianta de calcul cu formula 8.3, pag. 390 din manual implică calcularea și a prețului diminuat corespunzător unui exemplar declasat. În cazul produsului A, prețul diminuat este 90% din prețul întreg (din prețul normal se scade bonificația). Exemplu de calcul pentru produsul A, conform formulei 8.3: Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță 20 buc.*[1.000 lei/buc.-(100%-10%)*1000 lei/buc.]=2.000 lei 100% este prețul întreg pentru un exemplar conform; 10% din preț este bonificația; deci 90% din prețul întreg va fi prețul redus, corespunzător unui exemplar declasat. Explicații calcule coloana 7 – Pondere pe tip de produs (ponderea pierderii pe tip de produs) Se împarte pierderea calculată pentru fiecare produs în parte la suma pe care am fi obținut-o dacă întreaga producție ar fi fost conformă (la numitor vom avea cantitatea totală vândută * preț unitar). Se înmulțeste fracția cu 100, pentru a calcula procentual. Întrucât avem trei produse diferite (producție eterogenă) NU adunăm ponderile pe tip de produs (NU se calculează un total în coloana 7). Pe scurt, ponderea pierderilor pe tip de produs se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs (bonificații acordate) în total sume de încasat pentru acel produs, dacă toate bucățile din produs erau corespunzătoare calitativ. Explicații calcule coloana 8 – Pondere în total vânzări (ponderea pierderii în totalul vânzărilor) În coloana 8 găsiți în tabel doar rezultatele. Produsul A: [2.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,26% La numărător se ia în considerare pierderea obținută la nivelul produsului A din producția declasată. La numitor, deoarece calculăm ponderea pierderii pentru fiecare produs raportat la total vânzări, luăm în considerare suma pe care am fi obținut-o la nivelul tuturor celor trei produse dacă producția pentru A+B+C ar fi fost conformă. Pe scurt, ponderea pierderilor în total vânzări se calculează ca % al sumelor neîncasate pe un produs (bonificații acordate) în total sume de încasat dacă toată producția (A+B+C) ar fi fost corespunzătoare calitativ. Același numitor îl vom avea și pentru produsul B, respectiv C. Pierderea de la numător este cea aferentă fiecărui produs în parte. Produsul B: [400 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=0,05% Produsul C: [12.000 lei / (100 buc.*1.000 lei/buc.+200 buc.*800 lei/buc.+250 buc.*2.000 lei/buc.)]*100=1,58% Pentru că de data aceasta fiecare pierdere se raportează la totalul vânzărilor pentru A+B+C, are sens și putem calcula o pondere totală, adunând cele trei ponderi. Rezultatul este 1,89%.

Problema 11 Se aplică formula 8.4, pag. 390 din manual. Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Sumă din: Costul verificării produsului i * (Cantitatea verificată după extinderea controlului – Cantitatea normală dintr-un eșantion * Numărul eșantioanelor) Varianta 1 de calcul, conform formulei din manual: Sumă din: Produsul A: 1000 lei/buc * (600 buc - 20 buc/eșantion * 20 eșantioane)=200.000 lei (pierderea datorată extinderii verificării la produsul A) Produsul B: 2000 lei/buc * (500 buc - 10 buc/eșantion * 30 eșantioane)=400.000 lei (pierderea datorată extinderii verificării la produsul B) Produsul C: 3000 lei/buc * (1000 buc - 18 buc/eșantion * 40 eșantioane)=840.000 lei (pierderea datorată extinderii verificării la produsul C) Sumă din: 200.000+400.000+840.000=1.440.000 lei (pierderea totală datorată extinderii verificării) Varianta 2 de calcul, cu aflarea costului normal pentru verificare și a costului total după creșterea severității controlului: Tabel nr. 1. Pierderile datorate extinderii verificării (1) (această parte a tabelului conține informațiile din enunț) Produsul

1 A B C TOTAL

Controlul normal Volum eșantion Număr eșantioane verificate 2 3 20 20 10 30 18 40

Număr produse verificate după extinderea controlului 4 600 500 1000

Costul unitar de verificare (lei/buc) 5 1000 2000 3000

Tabel 1. Pierderile datorate extinderii verificării (2) (această parte a tabelului conține rezolvarea) Produsul 1 A B C TOTAL

Cost normal pentru verificare (lei) Col. 6=Col. 2*Col. 3*Col. 5 20 buc/eșantion * 20 eșantioane * 1000 lei/buc=400.000 lei 10*30*2000=600.000 18*40*3000=2.160.000 3.160.000

Cost total după creștere severitate control (lei) Col. 7=Col. 4 * Col. 5 600 buc * 1000 lei/buc= 600.000 lei 500*2000=1.000.000 1000*3000=3.000.000 4.600.000

Cost suplimentar severitate (lei) Col. 8=Col. 7-Col. 6 600.000-400.000 = 200.000 lei 400.000 840.000 1.440.000

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță În ultima coloană sunt rezultatele obținute și prin aplicarea variantei 1. Pierderea totală este de 1.440.000 lei.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității – FEAA

ECONOMIA CALITĂȚII (continuare) 12. Ca urmare a întreruperilor în funcționarea utilajelor determinate de calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de întreținere - reparații, se înregistrează pierderi de producție: Produsul Utilajul Denumire Preț (mii Cheltuieli Denumire Productivitate Timp Întreruperi lei/buc) variabile (buc/oră) normal de accidentale (mii funcționare (ore/an) lei/buc) (ore/an) A 80 30 U1 0,3 4000 300 B 120 50 U2 0,1 4000 100 C 50 20 U3 0,5 3500 200 D 90 40 U4 1 3400 250 • Pierderile cele mai mari se înregistrează la utilajul: • Pierderile pe produse sunt: • Întreprinderea are un capital propriu în valoare totală de 200 mil. lei. Cheltuielile fixe ale întreprinderii au fost de 128.600 mii lei. Rata rentabilității financiare a scăzut: 13. Se cere stabilirea pierderilor datorate ocupării suprafețelor de depozitare cu produse necorespunzătoare calitativ cunoscând: Produsul Costul anual al Suprafața Suprafața de Depozitare rebuturi depozitare pe depozitării totală pentru cantităților normate depozitarea unitatea de Cantitate Nr. mediu produs (m2/buc) din produsul i (mil. produsului medie zilnică de zile lei) (m2) A 365 500 2,5 20 B 511 1000 5,0 10 C 657 3000 6,0 40 • Pierderile datorate ocupării suprafețelor de depozitare cu rebuturi sunt:

200 300 250

14. La produsele expediate s-au înregistrat întârzieri în onorarea facturilor ca urmare a unor litigii privind calitatea: Factura Cantitatea livrată Preț unitar (mii Zile de întârziere a lei/buc) plății X1 1000 200 20 X5 200 300 10 X30 5000 800 30 X50 3000 500 25 Rata dobânzii la disponibilul în cont este de 10% pe an. Pierderea totală este de: Rata rentabilității financiare a scăzut, ca urmare a întârzierii plăților cu: 5

Managementul calității – FEAA

15. Ca urmare a nemulțumirilor privind calitatea produselor livrate, unii clienți ai firmei se orientează spre alți furnizori: Volumul cumpărăturii Frecvența de Număr clienți Procentul clienților specifice cumpărare pierduți (%) (kg/cumpărătură) (cumpărări/an) 100 3 200 10 100 2 400 20 200 1 500 15 200 2 300 8 Prețul unitar mediu a fost de 10 mii lei/kg. Rata medie a profitului la 100 lei venituri= 20%. • Pierderile de profit datorate pierderii clientelei sunt: • Cheltuielile fixe totale sunt de 40.000 mii lei. Creșterea cheltuielilor indirecte unitare ca urmare a diminuării volumului vânzărilor:……… lei/buc.

EFECTELE CALITĂȚII 16. Îmbunătățirea calității unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se mai cunosc: -vânzări anterioare: 2000 buc/an -preț anterior 100 mii lei/buc -cost anterior: 75 mii lei/buc Știind că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului, cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior? a) de 2,8 ori sau cu 180% b) de 2,3 ori sau cu 130% c) de 2,5 ori sau cu 150% 17. Îmbunătățirea calității unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se mai cunosc: -vânzări anterioare: 2000 buc/an -preț anterior 100 mii lei/buc -cost anterior: 75 mii lei/buc Știind că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului, care este cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare?

6

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Problema 13 Se aplică formula 8.6, pag. 390-391 din manual. Produsul A: (365 mil. lei / 365 zile) * 200 zile * [(20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp] = 20 milioane lei Efectuați calculele complete, până ajungeți la rezultatul final. Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform formulei. 365 mil. lei / 365 zile – calcul necesar pentru calcularea costului zilnic al depozitării produsului A 200 zile – numărul de zile de depozitare a rebuturilor din produsul A (20 buc * 2,5 mp/buc) / 500 mp – la numărător avem suprafața ocupată cu rebuturi (20 bucăți rebut depozitate în medie în fiecare zi; 1 bucată rebut din produsul A ocupă 2,5 mp) iar la numitor avem suprafața totală pentru depozitarea produsului A. Se calculează așadar cât din suprafața totală pentru depozitarea unui produs este ocupată cu rebuturi. La numărător avem 20*2,5=50 mp iar raportând la totalul de 500 mp rezultă că 0,1 (evhivalent cu 10%) din suprafața totală de depozitare a produsului A este ocupată cu rebuturile rezultatele la nivelul acestui produs. Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. 365 zile este numărul de zile într-un an (dacă în enunț s-ar preciza că este an bisect – s-ar împărți la 366 zile). Calculăm într-o manieră similară pentru produsele B și C, pe baza informațiilor din tabel. La final adunăm pierderile pe produse, pentru a calcula pierderea totală. Produsul B: (511 mil. lei / 365 zile) * 300 zile * [(10 buc * 5,0 mp/buc) / 1000 mp] = 21 milioane lei Produsul C: (657 mil. lei / 365 zile) * 250 zile * [(40 buc * 6,0 mp/buc) / 3000 mp] = 36 milioane lei 20+21+36=77 milioane lei – pierderea datorată ocupării suprafețelor de depozitare cu rebuturi.

Problema 14 La prima cerință – calculul pierderii totale: Se aplică formula 9.3, pag. 391 din manual. Factura X1: (1000 buc * 200 mii lei/buc) * 20 zile * (10% / 365 zile) = 1.095,89 mii lei Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Efectuați calculele complete, până a ajunge la rezultatul final. Observație: Am utilizat parantezele în vederea evidențierii a trei elemente de calcul diferite, conform formulei. 1000 buc * 200 mii lei/buc reprezintă valoarea facturii 20 zile reprezintă numărul zilelor de întârziere a plății facturii până la soluționarea litigiilor privind calitatea 10% / 365 zile reprezintă rata dobânzii pe zi, 10% fiind rata dobânzii la disponibilul în cont, care se împarte la 365 zile pentru a afla cât ar fi rata dobânzii pe zi Informațiile sunt preluate din tabelul din enunț. Calculăm într-o manieră similară pentru următoarele trei facturi, pe baza informațiilor din tabelul din enunțul aplicației. La final adunăm pierderile din întârzierile în onorarea fiecăreia dintre facturi, pentru a calcula pierderea totală. Pierderea este dată de faptul că avem un anumit număr de zile de întârziere a plății facturilor emise clienților (din cauza faptului ca au existat litigii privind calitatea). Pentru fiecare zi de întârziere a plății unei facturi, pierdem dobândă din cauza faptului că suma aferentă facturii este depusă mai târziu în cont (la prima factură, cu 20 zile mai târziu; pentru fiecare dintre cele 20 zile de întârziere pierdem din dobândă). Astfel, trebuie calculată dobânda zilnică și înmulțită cu numărul de zile de întâziere, după care înmulțim cu valoarea facturii pentru a calcula pierderea. Factura X5: (200 buc * 300 mii lei/buc) * 10 zile * (10% / 365 zile) = 164,38 mii lei Factura X30: (5000 buc * 800 mii lei/buc) * 30 zile * (10% / 365 zile) = 32.876,71 mii lei Factura X50: (3000 buc * 500 mii lei/buc) * 25 zile * (10% / 365 zile) = 10.273,97 mii lei 1.095,89+164,38+32.876,71+10.273,97=44.410,96 mii lei (pierderea totală) La a doua cerință – cu cât scade rate rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii plăților: Rata rentabilității financiare: (Profit net / Capital propriu) * 100 Nu se poate calcula cu datele disponibile cu cât scade rate rentabilității financiare, deoarece este nevoie de valori pentru capital și pentru cheltuieli (cheltuielile sunt necesare pentru a putea calcula profitul). (acesta este răspunsul pentru a doua cerință a problemei) Dacă s-ar putea calcula, ar trebui calculate două rate ale rentabilității financiare (una pentru situația în care nu am avea întârzieri în onorarea facturilor și una pentru situația în care avem întârziere la plata facturilor din partea clienților). Ulterior, s-ar face diferența între cele două rate ale rentabilității financiare, pentru a vedea cu cât a scăzut rata rentabilității financiare, ca urmare a întârzierii onorării facturilor de către clienți, ca urmare a unor litigii privind calitatea. Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

EFECTELE CALITĂȚII Problema 16 Se utilizează formula de la pag. 410:
≥

∆  ∆

Formula poate fi dedusă utilizând elementele de calcul explicate în continuare. Din enunț ni se spune faptul că profitul total trebuie să rămână cel puțin la nivelul anterior de dinaintea îmbunătățirii calității, așadar:  ≥ (1) 1 este momentul de după îmbunătățirea calității; 0 este momentul dinaintea imbunătățirii calității. Inegalitatea (1) devine:  ( −  ) ≥ ( −  ) (2) q – cantitatea care trebuie vândută după (q1), respectiv înaintea (q0) îmbunătății calității p – prețul după (p1), respectiv înaintea (p0) îmbunătății calității c – costul după (c1), respectiv înaintea (c0) îmbunătății calității ∆=costul pentru îmbunătățirea calității Mai știm din enunț că prețul rămâne același, deci p1=p0. Costul crește cu costul pentru îmbunătățirea calității (∆), așadar: c1=c0+∆ => ∆=c1-c0 Costul pentru îmbunătățirea calității este, din enunț, de 15.000 lei/buc (∆), deci: c1=c0+15.000. Inegalitatea (2) devine: (1 +
)( −  − ∆) ≥ ( −  )
reprezintă „cu cât trebuie să crească vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior” Rezolvând inegalitatea (2) se ajunge la formula de la pag. 410:
≥ 

∆

 ∆

pr=profit unitar (pe bucată de produs, profit unitar=preț unitar – cost unitar) Rezolvarea problemei Atenție la faptul că unele informații sunt exprimate în enunț în lei, iar altele în mii lei. .

Aplicând formula: :
≥ ( . . ). =>
≥ 1,5 = > Răspunsul corect este: vânzările trebuie să crească cu 150% (sau de 2,5 ori, adică 1 +
din inegalitatea (2) ) pentru ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității, în condițiile în care producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului. Răspuns corect: c) de 2,5 ori sau cu 150%. Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță

Problema 17 Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare:

 = (1 +
) sau  = + ∗
q1 este cantitatea totală pe care trebuie să o vindem după îmbunătățirea calității pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului

∗
este cantitatea suplimentară catre trebuie vândută după îmbunătățirea calității pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare, în condițiile în care producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului

∗
=2.000 buc/an * 1,5 = 3.000 buc/an. (îl știm pe
de la aplicația 16, altfel ar trebui calculat) Cantitatea suplimentară care trebuie vândută pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului). : 3.000 buc/an (răspunsul la problema 17). Dacă în enunț s-ar fi cerut să se afle și cantitatea totală care trebuie vândută după îmbunătățirea calității pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare (profitul total trebuie să rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității):

 = (1 +
) = 2.000 buc/an * (1+1,5)=2.000 buc/an*2,5=5.000 buc/an. Sau q1= cantitate inițială + cantitate suplimentară=2.000 buc/an + 3.000 buc/an=5.000 buc/an. Trebuie să vindem 5.000 buc/an pentru ca după îmbunătățirea calității să putem acoperi pierderile de profit (adică ne interesează ca profitul total să rămână cel puțin la nivelul anterior îmbunătățirii calității), ca urmare a cheltuielilor suplimentare (în condițiile în care știm că producătorul nu dorește să majoreze prețul produsului).

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității – FEAA

EFECTELE CALITĂȚII (continuare) 18. La o întreprindere se fac cheltuieli pentru creșterea calității produselor: Produsul

Situația anterioară creșterii calității Vânzări (buc/an)

A B C •

Preț unitar (mii lei/buc) 400 1000 600 3000 2000 2000 Dacă după creșterea calității prețurile se păstrează vânzările pentru a nu se diminua profitul? Produsul A Produsul B

Cost unitar după creșterea calității (mii lei/buc)

Cost unitar (mii lei/buc) 700 800 2450 2500 1300 1500 neschimbate cu cât trebuie să crească Produsul C

19. La o întreprindere se fac cheltuieli pentru creșterea calității produselor: Produsul

Situația anterioară creșterii calității Vânzări (buc/an)

A B C •

Preț unitar (mii lei/buc) 400 1000 600 3000 2000 2000 Dacă prețurile se păstrează neschimbate cu cât întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice?

Cost unitar (mii lei/buc) 700 2450 1300 trebuie să crească

Cost unitar după creșterea calității (mii lei/buc) 800 2500 1500 vânzările pe total

20. La o întreprindere se fac cheltuieli pentru creșterea calității produselor: Produsul

Situația anterioară creșterii calității Vânzări (buc/an)

A B C •

• •

Cost unitar după creșterea calității (mii lei/buc)

Preț unitar Cost unitar (mii lei/buc) (mii lei/buc) 400 1000 700 800 600 3000 2450 2500 2000 2000 1300 1500 Dacă prețurile nu se modifică, pentru a se obține cel puțin profitul anterior trebuie să crească volumul vânzărilor. Care este produsul la care trebuie să se înregistreze cea mai mare creștere a vânzărilor? Sporul de venit net ca urmare a influenței calității asupra volumului vânzărilor la intern:….. Creșterea absolută a ratei rentabilității (profit/cifra de afaceri) ca urmare a creșterii calității:…

7

Managementul calității – FEAA

21. În urma aplicării unor măsuri de creștere a calității unui produs la o întreprindere rezultă: Preț la Cheltuieli Cost Vânzări la Specificație export (mii speciale la export (mii lei/buc) export (buc) lei/buc) (mii lei/buc) 1. Anterior creșterii calității 400 100 550 95 2. După creșterea calității 420 200 600 60 • Creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export: 22. În urma aplicării unor măsuri de creștere a calității unui produs la o întreprindere rezultă: Specificație Vânzări la intern (buc) Preț (mii lei/buc) Cost (mii lei/buc) 1. Anterior creșterii calității 200 500 400 2. După creșterea calității 300 550 420 • Creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității: 23. În legătură cu înlocuirea unor utilaje inferioare calitativ cu altele de calitate superioară se cunosc: Timp de funcționare Productivitatea orară Utilajul (ore/an) (buc/h) 1) Inferior calitativ 3500 2,0 2) Superior calitativ 4000 mai mare cu 30% • Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului vechi cu cel nou este: • Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului vechi cu cel nou este: 24. Înlocuirea unor utilaje vechi cu altele noi, superioare calitativ are următoarele efecte: -număr utilaje înlocuite: 10 -număr muncitori care lucrau la utilajele vechi: 20 -productivitatea unui utilaj vechi: 4 buc/h -productivitatea unui utilaj nou: 5 buc/h -productivitatea unui muncitor care lucra la utilaje vechi: 2,0 buc/h -productivitatea unui muncitor care lucrează la utilaje noi: 5,0 buc/h • Economia relativă la utilaje este: 25. Înlocuirea unor utilaje vechi cu altele noi, superioare calitativ, are următoarele efecte: -număr utilaje înlocuite: 10 -număr muncitori care lucrau la utilajele vechi: 20 -productivitatea unui utilaj vechi: 4 buc/h -productivitatea unui utilaj nou: 5 buc/h -productivitatea unui muncitor care lucra la utilaje vechi: 2,0 buc/h -productivitatea unui muncitor care lucrează la utilaje noi: 5,0 buc/h • Economia relativă de muncitori este: 8

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Problema 18 Produsul A: Exprimarea este diferită de cea de la aplicația 16, punându-se accent la aplicația 18 pe ideea de a nu se diminua profitul. Putem pune egalitate între profitul actual (după îmbunătățirea calității) și cel anterior (îmbunătățirii calității):
  −   =
 −  


 =
+ 

X reprezintă cantitatea suplimentară din produsul A care trebuie vândută pentru a nu se diminua profitul. (400 buc/an + X) * (1000 mii lei/buc – 800 mii lei/buc) = 400 buc/an * (1000 mii lei/buc – 700 mii lei/buc) Rezolvați ecuația de mai sus. X=200 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul A pentru a nu se diminua profitul este de 200 buc/an. Produsul B:
 =
+ Y reprezintă cantitatea suplimentară din produsul B care trebuie vândută pentru a nu se diminua profitul. (600 buc/an + Y) * (3000 mii lei/buc – 2500 mii lei/buc) = 600 buc/an * (3000 mii lei/buc – 2450 mii lei/buc) Rezolvați ecuația de mai sus. Y=60 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul B pentru a nu se diminua profitul este de 60 buc/an. Produsul C:
 =
+ Z reprezintă cantitatea suplimentară din produsul C care trebuie vândută pentru a nu se diminua profitul. (2000 buc/an + Z) * (2000 mii lei/buc – 1500 mii lei/buc) = 2000 buc/an * (2000 mii lei/buc – 1300 mii lei/buc) Rezolvați ecuația de mai sus. Z=800 buc/an => Cantitatea suplimentară necesar a fi vândută din produsul C pentru a nu se diminua profitul este de 800 buc/an. Răspunsurile la problema 18 sunt: Produsul A: 200 buc/an; Produsul B: 60 buc/an; Produsul C: 800 buc/an. Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Dacă în enunț s-ar fi cerut să aflați și cantitățile totale necesare a fi vândute ulterior îmbunățării calității, pentru a nu se diminua profitul: Produsul A: q0+X = 400 buc/an + 200 buc/an = 600 buc/an. Produsul B: q0+Y = 600 buc/an + 60 buc/an = 660 buc/an. Produsul C: q0+Z = 2000 buc/an + 800 buc/an = 2800 buc/an. Problema 19: Cerința la aplicația 19 este să aflăm cu cât trebuie să crească vânzările pe total întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se păstrează neschimbate. Producția este eterogenă => nu putem aduna cantitățile din produsele A, B, C pentru a calcula un total al creșterii vânzărilor. Putem aduna doar valoric, înmulțind mai întâi cantitățile aferente creșterii necesare din fiecare produs cu prețurile corespunzătoare. Vânzări exprimate valoric=cantitate*preț unitar => Creșterea vânzărilor, exprimate valoric = cantitate necesară a fi vândută în plus * preț unitar: Atenție – se simplifică Produsul A: 200 buc/an * 1000 mii lei/buc + 200.000 mii lei/an+ bucăți cu bucăți și rămân: Produsul B: 60 buc/an * 3000 mii lei/buc + 180.000 mii lei/an+ 1.600.000 mii lei/an= mii lei/an. Produsul C: 800 buc/an * 2000 mii lei/buc= TOTAL: 1.980.000 mii lei/an Răspunsul la problema 19: 1.980.000 mii lei/an reprezintă creșterea necesară a vânzărilor pe total întreprindere pentru ca profitul să nu se modifice, în condițiile în care prețurile se păstrează neschimbate.

Problema 21: Cerința este să aflăm creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export. Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (1) (această parte a tabelului conține informațiile din enunț) Preț la Cheltuieli Cost Vânzări la Specificație export (mii speciale la export (mii lei/buc) export (buc) lei/buc) (mii lei/buc) 1. Anterior creșterii calității 400 100 550 95 2. După creșterea calității 420 200 600 60 Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea absolută a ratei rentabilității (2) (această parte a tabelului conține rezolvarea) Specificație Cifra de afaceri (CA) (mii lei) Profit (Pr) (mii lei) 1. Anterior creșterii calității 100 buc * 550 mii lei/buc = 100 buc * (550 mii lei/buc - 400 55.000 mii lei mii lei/buc - 95 mii lei/buc)= 5.500 mii lei Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță 2. După creșterea calității

200 buc * 600 mii lei/buc = 120.000 mii lei

200 buc * (600 mii lei/buc - 420 mii lei/buc - 60 mii lei/buc)= 24.000 mii lei Observație: Pentru calculatea profitului (ultima coloană) trebuie luate în considerare ambele tipuri de costuri (deci inclusiv cheltuielile speciale la export). Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri Creșterea în mărime absolută a ratei rentabilității: ∆ =  −  ; ∆ =





−





∆ = 24.000/120.000 - 5.500/55.000 => ∆ =0,1 => Creșterea absolută a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității la export este de 0,1. (răspunsul la problemă)

Problema 22: Cerința este să aflăm creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității. Tabel nr. 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (1) (această parte a tabelului conține informațiile din enunț) Specificație Vânzări la intern (buc) Preț (mii lei/buc) Cost (mii lei/buc) 1. Anterior creșterii calității 200 500 400 2. După creșterea calității 300 550 420 Tabel 1. Elemente de calcul pentru creșterea relativă a ratei rentabilității (2) (această parte a tabelului conține rezolvarea) Cifra de afaceri Specificație Profit (mii lei) Rata rentabilității (Rr) (mii lei) 1. Anterior 200 buc * 500 mii 200 buc * (500 mii lei/buc - 20.000 / 100.000 =0,2 creșterii calității lei/buc = 100.000 mii 400 mii lei/buc)= 20.000 lei mii lei 2. După creșterea 300 buc * 550 mii 300 buc * (550 mii lei/buc - 39.000 / 165.000 = 0,236 calității lei/buc = 165.000 mii 420 mii lei/buc)= 39.000 lei mii lei Rata rentabilității (Rr) = Profit / Cifra de afaceri Creșterea în mărime relativă a ratei rentabilității: ∆ =  −  ; ∆ =   

=

, , ,

=

,  ,





−



  

=

∆ 



=0,18 sau 18%

Creșterea relativă a ratei rentabilității ca urmare a creșterii calității este de 0,18 sau 18%. (răspunsul la problemă) Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță Problema 23: Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului vechi cu cel nou Productivitatea orară pentru utilajul superior calitativ: (100%+30%)*2,0 buc/oră=2,6 buc/oră. ∆ =   ∗ "# − "# 

Se aplică prima formulă de la pag. 417:

Observație: În enunț avem 2 și 1 în loc de 1 și 0 din formula anterioară (acest lucru nu are semnificație; cifra mai mare atât din formulă, cât și din enunț este pentru timpul anul de funcționare al utilajului superior calitativ; cifra mai mică este pentru timpul anual de funcționare al utilajului inferior calitativ; la fel și în privința productivității). ∆ =4.000 ore/an * (2,6 buc/oră-2,0 buc/oră) = 4.000 ore/an * 0,6 buc/oră = 2.400 buc/an (se simplifică ore cu ore; rămân bucăți/an). Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului vechi cu cel nou este de 2.400 buc/an. (răspunsul la prima cerință) Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului vechi cu cel nou Se aplică a treia formulă de la pag. 417:

∆ = $  −  % ∗ "#

∆ = (4.000 ore/an – 3.500 ore/an) * 2 buc/oră = 500 ore/an * 2 buc/oră = 1.000 buc/an (se simplifică ore cu ore; rămân bucăți/an). Sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului vechi cu cel nou este de 1.000 buc/an. (răspunsul la a doua cerință) Dacă în enunț s-ar cere să se afle și sporul de producție ca urmare a creșterii gradului de folosire mixtă - se adună intensiv+extensiv: 2.400+1.000=3.400 buc/an.

Problema 24: Se utilizează prima formulă de la pag. 419 (Ermf) 10 ()*+,-. ∗ /1 − La numitor avem



0 123/56 7 123/56

; >?@/AB : >?@/AB

:

8 = 10 ∗ 91 − < = 2 ()*+,-. ;

, ceea ce reprezintă indicele productivității utilajului cu nivel tehnic ridicat

față de productivitatea utilajului vechi. Economia relativă la utilaje este: 2 utilaje (răspunsul la problemă) Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de utilaje noi: 10-2=8 utilaje noi (cele 10 utilaje vechi se înlocuiesc cu 8 utilaje noi; se menține aceeași productivitate; utilajele noi au un nivel tehnic mai bun, Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.

Managementul calității, specializarea Management IF, FEAA, UAIC, an univ. 2020-2021 Titular seminar: Lector univ. dr. Luciana Guță atfel că fiecare utilaj nou are o productivitate de 5 buc/oră, spre comparație cu un utilaj vechi: 4 buc/oră). Problema 25: Se utilizează a doua formulă de la pag. 419 (Er ru) 20 C(D*)E#* ∗ /1 −



0 123/56  123/56



8 = 20 ∗ 91 − < = 12 C(D*)E#* ;

Economia relativă de muncitori este: 12 muncitori (răspunsul la problemă) Dacă ar trebui aflat și necesarul actual de muncitori care lucrează pe utilajele noi: 20-12=8 muncitori care lucrează pe utilaje noi.

Acest material este destinat studenților de la specializarea Management, FEAA, UAIC Iași, an univ. 2020-2021. Nu este permisă difuzarea acestui material în zone de stocare-descărcare de pe Internet sau punerea acestuia la dispoziția altor persoane, prin orice alte mijloace electronice.