Poetica [PDF]

Zitiervorschau

ARISTOTEL POETICA

____ o ___ • _________ o - ______ _ - --------- ._----------------

�--------

API.�TOTEAOY:E nEPI nOlHTlKHl:

ARISTOTELIS POETICA

BIBLIOTECA

FILOZOFICA

======= �====_-::

�1Z-� A � rr /[ (6c� 'f� ARISTOTEL POETICA

.EDITURA

ŞTIINŢIFICA

Bucureşti

-

1957

de

sub

·

acad.

Traducere

prof. C. Balmuş

Biblioteca Filozofică

fngrijirea

acad. C. 1. Gulla,,;

PREFAŢA

"Poetica" (:rtEQL :rtoLljnxijc;), scrierea în care Aristotel şi-a expus doctrina asupra artei, este o operă din pe­ rioada de maturitate, cînd filozoful ţinea cursuri pentru numeroşii săi elevi. Este deci o operă acroamatică, o expunere orală. după cum reiese din compoziţia ei, care prezintă lacune, incoerenţe, cuprinde digresiuni, paran­ teze, ezitări şi are, în general, un caracter schematic. [)upă cum arată filologul italian Rostagni t, "P oetica" aparţine începutului perioadei celui

de-al

doilea învăţă­

mînt al lui Aristotel la Atena (334-323 î.e.n.) şi era în strînsă legătură cu o lucrare anterioară, scrisă pe cînd se ocupa de educaţia lui Alexandru Macedon, anume dia­ fORUl exoteric "Despre poeti' (:rtEllL :rtOLljHjW), în trei ("iirti, din care s-au păstrat numai cîteva fraRmente. Pe /1(/2'([ unor citate din cartetl a VIIJ-a a tratatului aristotelic ,.Politica" şi din cărţile J şi a IIJ-a ale "Retoricii", se {){)ote s tab ili că "Poetica" se situează, d in punct de vedere /'mllO{ogic, Între aceste două scrieri. I

'''.1 Il

I 1\ l'

u

g-

u

s to

R

o

sta

g n i,

Afistotele

Poetica,

l"omn1{'nto, Torino, Chiantore, 1945. p, XXI.

l.ntroduzione.

6

___

�refaţ�

____

_______ _

După cum reiese din catalogul operelor lui Aristotel, pe care îl dă Di og ene s

Laerfios

(V,

1, 24), "Poetica"

avea două cărţi: prima, care s-a păstrat, consacrată celor două forme principale ale poeziei, adică epopeii şi traRe­

diei,

a dou a,

pierdută pare-se foarte de timpuriu, studia

poezia ial1lbică şi comedia.

Capitolul 1 s ta b ileşte obiectul poeticii, arată că arta

este, În general, imitaţie, deos eb eşte dif. eritele art e după

mjl oacel e cu

care

imită, după

ob ieei u l

imitaţiei şi după

felul de a imita, critică anumite inexactităţi în folosirea termenului

de

D upă

poet.

ce,

în

capitolul

Aristotel

2,

spune că obiectul artei este omul în acţiune, el distinge g enurile în care personajele sînt repr ezentate mai presus

sau mai prejos de cît maj orita tea oamenilor. Enumerarea

deosebirilor care se găsesc în' imit aţii se Încheie, în capi­

tolul 3,

considerarea felului de a imita -

cu.

în baza

r:ăruia se defi nesc epopeea şi poezia drama ti că - şi cu explicar ea origini i cuvintelor "dramă" şi "comedie". pi tolul

4

s co a te

În

şi

tra tează originea poeziei, istoricul ei (unde evi denţă

trimetrul

rolul

Homer) ,

lui

iar capi tolu l

iambic,

Ca­ se

evoluţia tragediei

.5 con tinu ă cu istoria

con/ediei şi se încheie cu o co mpa raţ ie Într e tragedi e şi

epopee . In capi tolu l

6,

est e definită tragedia, se enumeră

şi se caracterizează părţile ei constitutive, şi anume su ­ biectul şi acţi une a, caracterele, vor b irea, cugetarea, spec­

t acolul şi corul. A cţi unea este apoi cercetată sub divers ele ei

aspecte

( uni ta tea

de acţi une,

întinderea

capito lele 7 şi 8, şi in elementele e i terea,

tr e cerea

de

la

fericire

la

etc.),

ei

în

(peripe ţia,

recunoaş­

nenorocire,

diversele

gr e şeli pe care le comit În această privinţă poeţii etc.), în capitolele

10, 11, 13, 16

(acesta din urmă consacrat

felurilor de re cu noa şt eri şi pa ralogismelor care

intervin

Capitolu l 9 face o importantă comparaţie Între istorie ş i poezie, din care Aristotel trage concluzia că

aici).

-'

- .

-. . . _---

7

._, ._---

poezia este mai filozofică decît istoria, din cauza puterii de din

generalizare punctul

de

pe

care o posedă.

vedere

al

lmpărţirea tragediei

întinderii,

în

prolog,

episod,

exod şi cînta! corului este studiată în capitolul 12. Carac­ terele,

a

căror

examinare

începe

în

capitolul

9,

unde

apar si sentimentele fundamen-tale de milă şi teamă, sînt studiate în capitolele

14 şi

15

(în care se introduc şi

criteriile de verosimilitate şi necesitate). In capitolul 17, filozoful emite

condiţiile

reuşitei

în

opera

poetică,

şi

anume ca poetul să-şi reprezinte clar acţiunea, scl se iden­ tirice cu personajele sale, să-şi stabilească ideea generală înainie de a construi episoadele.

Capitolul

18 se ocupă

de înşiruirea episoadelor în tragedie şi de desnodămÎnt.

Ajuns la partea care trateazâ

despre. vorbire,

filozoful

arată Întîi ci! aceastâ temă este mai mult de domeniul retoricii, dupâ care analizeazii vorbirea ca instrument al poeziei, modurile şi posibilităţile de exprimare, metafora, condiţiile stilului (capitolele 19-22). Unitatea de acţiune în epopee este cercetatcl În capitolul 23, iar părţile epo­ peii, întinderea şi metrul ei, apoi miraculosu! şi verosi­ milul, în capitolul 24. Problemele criticii şi ale soluţiilor pentru îndreptarea greşelilor pe care le comit poeţii sînt cuprinse în capitolul 25. "Poetica" se încheie cu paraţie între epopee şi tragedie,

o

com­

în care Aristotel

COIl­

chide asupra superiorităţii tragediei

(capitolul 26).

Am dorit, cu această traducere, să dau celor ce se ocupă de esieticii sau

teorie

literară posibilitatea de

CI

I"llnoaşte .si de a înţelege importanta scriere a Stagiritu­ IlIi.

De aceea, ani

renunţat la ideea unui studiu intro­

dllctiv, la consideraţiile critice asupra ediţiilor mai impor­

tl/I/le ale "Poetieii", la analiza felului in care concepţia ji/(),zolicâ a lui Aristotel se leagă de doctrina sa estetică.

Ne-am mulţumit să dăm lămuriri elementare în notele de 11/ slIbsol şi scl-i prezentăm cititorului o scurfâ trecere În

Prefata

revistă a principalelor p robleme pe care le tratează, "Poetica", în Anexele acestui volum. Sperăm că această nouă traducere în limba romînă a " P oetici i " va servi ca îndemn mai ales cercetătorilor tineri, pentru cunoaşterea şi adi nci rea acestei opere fun­ damentale în cultura europeană. pentru studiul d[verse[or probleme pe care le pune, pentr u interpretarea ei în lu­ mina concepţiei marxist-leniniste, p entru extragerea unor învăţăminte valabile faţă cu stadi ul actual al dezvoltării tinerei noastre literat u ri rea liste. A p ariţia unor astfel de cercetări va fi pentru auto­ rul acestei traduceri cea mai frumoasă rec u noaştere a muncii pe care a depus-o.

POETICA

Vom vorbi despre aria poetică I şi despre formele ei, 1447 ii' de s p re influenţa fiecăreia în parie şi despre felul cum trebuie să alcătuim f abu l a 2, dacă v r em ca poezi a să fie frumoas ă; a poi despre numărul ş i felul p ăr ţilor a l c ă tu i toare, ca şi desp re toa te celela lte subiecte în legătură cu 10 ;)ceeaşi cerc e t a r e , în cep î n d , cum e f i re sc , cu ce vine mai _

Întîi 3,

poez i a tra g i c ă 4, ca ş i comediil I şi poezia ditirambică 4 şi, în cea mai mare p a r t e , ca şi cî n tat ul d i n flaut şi din cithară sînt toate, în genera l , imi taţii. Se deosebesc însă în tre ele în t re i chipuri: fie 1';) im it ă cu mij loace f el u r it e , fie d i mi tă lucruri deosehile, fie că imită în mod diferit şi n\1 în a cel a ş i fel. Căci, d up ă cum u n i i ( da torită meş teşugului sau da­ torită obişnu i nţei ) i m i tă, prin culori şi forme. tot fielul E popeea 4

şi

Pentru cuprinsul Poelicii, v. Prefata, Mu8o�, a i ci 3'nsamblu de f a p te care alcătuiesc subiectul, con11 1111 lui unei opere poetice. 3 Cu g ene ra l u l (caracterul comun şi distinctiv al operelor de .11 1;1), pentru a coborî apoi 1

,

o b i ş n u i t a �e l a folo s i t de f i e c a r e dintre noi , ş i p r i n nllme deosebit 2 14, acel a p e c a re î l în t r e buinţează a l t i oamen i , încît desigur a c e l a ş i n u me po a t e să f i e şi n u m e o b i ş n u i t ş i n u m e deoseb i t . d a r n u p e n t r u a c e i a ş i oameni ; astfel alYuvov " l a nce" e st e nume obi ş -

[ 457 b

I nţe l e g p r i n nume

­

nu it

tru

pentru

l oc u i tori i

din

Cypru

şi

ll u m e

:5

d e o seb i t p e n -

noi . ob i e ct a un u i nume

Me t a fora e trecerea a s u p r a u n u i

care a rată alt obiect, trecere f i e d e l a gen l a s p e c i e , f i e d e l a s pec i e l a gen , f i e el e l a s pec i e l a s p e c i e , fie d u pă un r a po rt de a n a l o g i e . C u p r i v i r e l a trecerea de l a gen I A. specie, d a u u r m ăto r u l exe m p l u : " i a t ă , co r a b i a m e a s t â p e lo c 2 45, deoarece " a f i a n co r a t " e u n u l d i n fel u r i l e d e a s t a . Exe �n p l ll d e trecere de l a s p e c i e l a g e n : "Des i gu r , "

239 Compu s.

/

(

240 P a r a n te z ă foa rte strînsă. care fate a l u z i E' la a b s e n ţ a d e s e n s ,a u t on om 'a l oom p o n en : e l or un ui cuvînt compu s, a f'i rma tă Ill a i sus, c a p . 20, 1 457a 1 3 ; a ce s t e componente a u o v a l oare se m a n · t i c ă în si n e n um a i în ca d ru l cuvi ntu l ui comp u s . 24 1 E x a,ger a r e . 242

Locu i tori a i M'a s s a'l i e i , c o l o n i e p hoce e ană î nteme i a t ă în aii VII- lea L e.ll . . a cl u al,a M a r s j [,j e . 243 Hermocaicoxanthos, p'foh abill e.p i tet a l l u i Zeu s , în com ­ p o n-enţa că,mi a i nt r ă num e l e .a trei nîu r i d in A s i a M ic ă , d,i n a p r o ­ pj e:-e,a Phooeei, m eJt r opol a ma s'a l i oţ i lor : "E(lf.lo" Ku"ixo, ş i ::: uv�o,_ vea cul

244

245

C uvînt s t r ă i n . cuvînt .r a r , regiona l i sm . "Odi s e i a " I 1 85 ( />1 . 260 ) , X X I V 308

( />1 . 4 1 5-6 ) .

[O

Po et : c a

2 1 , 1 457 b

69

fapte frumo a s e " 2 4 6 , că ci " m i i " i I l s e a mn ă " m u \ie" ş i poetu l îl î n treb u i n ţează a i c i în loc , l e "multe " . E xempl u de trecere de l a s p ecie l a specie : " S ecătuindu-i vi aţa cu sabi a lui de bronz" ş i "tăind 247 cu h ronzul nep ieritor. . . " 2 4 8 , fii n dcă aici " a secătu i " î n seamnă , . a t ă i a " ş i "a t ă i a " înseamnă " a secătui " ; şi am î n două ,.\lI înţeles u l de a l u a ceva. I n ţeleg prin trecere după un ra port de a n a logi e toate ,' ;jzurile cînd termenul al doilea se află f a ţ ă de termenul î n tîi În ace l a ş i r aport cum e ter m enul al patrulea fa ţă < l e a l treilea ; în acest caz, poetul v a pute a î ntrebuinţa : i l p atrulea termen în loc d e a l doi lea şi pe a l d o i l e a în l nl: de a l p a t r ul e a ; cîteo d a t ă , se a d augă ş i ter m en ul _ l a c a re s e r a portă cuvîntul înlocuit d e m e taforă . Pentru c a ită ţ i . Ari stotel i.a ca form e de b a z ă , form e l e a l ice. 258 ( Peleidou ) ( a ti c ) , (Pel"ii' adeo) ( homeri c , " l l i a d a " 1 1 ) a mîn dou ă cu sen sul ,de " a fiulu.i l u i Peleus", exemp·l u de lun gi re a u n e i voea l e ('e > 1' ) şi ,de i n terc a l a te a u n e i s i l a be (-a-) . D i n p u n du l de vede,r e a l gram alTIic i i i s torice, d i f'2renj a d i n t r e c e l e d o u h .f orm e CO'mpor � ă î n s ă a J.t e exp H c a ţ i i . ?jU ( kri) , .presc u r l a re d i n X(lLit� (krithe) " o r z " . 260 ( do) pn�so'Jr(.are di·n I\ W �lU I. do m a ) , ,'pa,l a t " ; a m b e l e pres c u r ­ t ă r i s î n t u z u a l e în d i a l ectul e p i c . 26 1 (op s) prescurtare d i n (hIJl � (opsis) " p r i v i re " . 2 62 ( Mia ginetai amfoter'On ops i , , 0 s i n gur ii p ri v i r e d i n a mî n­ doi ( oc h i'i ) i,e şea " , h e m i sti h c i t a.t . di n Empe d oc l e. 263 ( Dexiteron kata mazon) "în a p ro p i e r e a sînului dre p 1. " ( " l l i a cl a " V , 393 ; e vorba de locul ullde se î nf i p sese o săgeat ă ) ; dexiteron esle com p a r a th'ul l u i dexion ( f o l o s i t cu \' echea sa v a 1 0 ar e o po z itivă : " d reptul ( n u stî n gu l ) " ş i n i ci d ecum o a l t e r a r e a r ­ b itrară a p o z i tivu l u i ) . 26 4 A d'i c ă i n d ep en de.nt de cl a s i f i c ă r i l e de m a i s u s : n u m e comu n E', m e t a foî1; elco 25Î

de fa'pl,

265 N eutre. 266 n, r ( s a u

2 6 7 ps

268

şi

-e , ;-

x

71

(

s). cs) .

=

s a u ii:

5

10

P o e t ; c a 22, 1 4 5 8 a

72

numele feminine, deoarece 'Ij! ş i � sînt u n a ş i aceea ş i ( cu � ) . Pe de a l t ă p arte, n i c i u n n u m e nu s e 1:erm ină cu o mută 2 6 9 , nici cu o voca l ă scurt ă . N um a i. trei nume :rtE:rtEQ L 2 7 0 se term ină în l ş i cinci în 'li . !lEA.l, �O!l!l L, Numele i ntermedi are se termi n ă in una din aceste 27 1 li­ tere, în v sa u în �.

15

22

I nsuşirea de bază a limbii este de a fi limpede , fără s ă fie comună . Este cu desăvîrşire l i mpede, cîn d e alcii­ tuită din nume obişnuite, dar a tunci e ş i comună 2 7 2 ; a ş a - i , de pi l d ă , poez i a l u i C leophon ş i a lui Sthenelos 2 7 3 . E no­ bi l ă ş i lipsită de bana l i tate, cîn d foloseşie cuvi nie care nu intră în întrebuinţa rea z i l nică. Inţeleg prin aceasta că folose şte cuvîntul deosebi t , metafora , numele lungit ş i , în l i nie genera l ă , t o t ce- i potrivnic folos inţei ob iş n uite . . D a r dacă al cătuim limba n um a i d i n a semene a euvinte, rom avea o exprimare enigmatică s a u un b a rb ari sm ; o exprimare e n i gmatică , dac.ă o a lcătuim numai d i n me­ t a fore, şi un b a rbarism, dacă ne folos im de cuv i nte deo ­ seb i ie 27 4 . I n a dev ăr, c a r a cteris t i c a cni gme i este de a s pune ceva cu rost, punînd la un loc termeni care n u se Îm­ pacă 275. Lucru l nu-i cu p utinţă s ă Vie realizat, cîn d s e a l ătură nume ob işnuite în vor,bi re a eurent ă, d a r e În269

C o nsoa,n ă odu z i v ă . (meZi) "m i e re", ( kommi) " l i p i c i " , (peperi) , . p'i p er" , toa te . i r e i su bstan tIv e n eu t.re, c a ş i cele cin ci î n u ( = y ) . 271 I n oi, -y ; Ar;i'stotel om i te s ă me n ţ i onez e ,aici şi -a, in care se 1emn i n ă u n num ă r cons'i dera b i l ,de s u b s ta n tive n eutre ; c l a si f i c area 1u.i Ari.sto1'el es1e aproxima,t ivă ş i , :p e a l ocuri, ero n a t ă . 272 P \.a t ă , f'ă r ă rel i ef, ter n ă , b a nall ă . 273 Sthenelos este p r ob a b i l a u t or u l d e t r a g e d i i c r i t icat d e A r i s tofan în .Vies p i le", v. 1 3 1 3 ; mai mult nu se ştie des p re e l . ' " C a ş i m a i s u s , î n cap. 2 1, 1 457b 3 - 4 , p r i n c u vin t " d e o ­ sebit" s e î n ţ el eg e un cuvî n t Fmp r u muta t s a u u nu l ·di,a'l oot a'i . 275 E n i g m a a r e un se n s , pe c a r e î n s ă îl a s c u n d e î n t r eb u i n ­ ţ a r e a m etaforelor, preze n t a t e c a term e n i prop r i i . 27 0

20

25

Poet i c a 22 ,

73

1 458 a, b

gă d u i t în meta fore 276 ; ele p i l d ă : "Am v ă z u t un om, care c u aj utor u l foc u l u i l i pea bronz pe s p ate l e a l t u i om 277 şi a l te enigme l a fel. Prin alăturarea cuv intelor deosebite, s e dă n a ş ter e la un b a rbarism. Prin urm are, trebuie s.ă fa c em oarecum un a mestec d i n aceste nume ; căci, p r i n cuvîntul deosebit, met a foră , c uvînt ul d e podoabă ş i celel alte fel uri d e nume despr e c a re s - a vorb i t, se va ev i ta banalitatea ş i vulga r i tatea, iar pe de altă p arte, numele obi ş n u i t v a a duce c l a r i tatea. Ceea ce contribuie, în mare p a r te, l a claritatea l i m bi i ş i l a evitarea b a n a l i t ă ţii ·sînt lungiri le, scurtăr i l e ş i schimb ă r i l e el i n cuvinte ; astfel , înelepărtîndu-se d e forma c o m ună ş i d e folosinţa obişnuită , a ceste cuvinte YOf face ca l i m b a s ă n u fie ,ba n a l ă , i a r , pe de a lt ă parte, g ăs i n d u -se În uz, se v a men ţ ine ş i claritatea. Aş a fii nd , n - a u dreplate cei care critică o atare l imbă ş i care, pe sc e n ă , îşi bat j o c d e poet 278 , ca, de pildă, E uc\ i des cel b ă t rîn � 7 0 , ca re s p u ne c ă - i uşor să com p u i versuri, dacă a i l i bertatea să l u ngeşt i cuvintele după voi e, ş i care E ucl i des, î n derîdere, a făc u t c o nfor m acestui mod de exprimare 280 şi Ou')(. \'e r s u r i l e 'Emxu g 'Y) v d 5 0 v M u g u{twvu5E Bu5 l� o V ta "

ti v Y'f g uIlEv o � TOV hEi.vou UHf:\o QO V28 1 • 27 6 C ă ci nu m a i î n t r ebu�n ţ a t meta,foric, u n termen p o a t e fi a m bi guu, î n se n's u l c ă , l a ,p rim a v e d ere, Ipoa te fi I-u a,t dup ă s e nsu l s ă u ,p r op.r i u , c eea ce duce la a b sul1d i t ă.( i . 2 7 7 G hi'citoare .art ribuiriă \poet ei Cloobul i n a �i expl ica.l ă de \ r is t o t el ·î n.suş i , ·în "Retorica " ·I I I 2, 1 405a 35 ; c u v i n te l e " l i pea" :ş i " b ron z " sî n t l u a,t e î n sen s m etaJol1k : Hp e a " în sen S1l 1 d e . . punea , apU c a " (met.aforă ,de l a spec i e I a s p ec i e ) ş i "bron z " j J\' lltru "ventuză ( de bronz ) " ( metaforă de l a gen l a specie ) ; dec i \m văzut un om (' a re, cu foc, a pl ica ventuze a l t u i om". .

...

"

�7 8

Prob a b i l este vorba de Homer.

�79

Nl!

�8 1

"

2 80

Sr> ş: i e c i n p a fost. . P e E p i c h a res l - a m vă zut s p r e M a r a thon m ergînd " N e d ori l1id u - i eîtu şi de pu-ţ i n el ebora .a celu i om" (el ebo/'ll

..

.

'p'l a nli ă medp i c ă a form e i . , - l' a

,illt

o

30

1 458 b

5

74

Poetica 22, 1 4 5'3 b

I ntrebuinţarea v ă d i t ă , c a s ă spunem a ş a , a a cestu i f e l d e exprima re a r produce un efect r i d icol şi treb u i e m ă s u ră în folosirea fiec.3 re i a d i nire p ă rţ i l e l im b i i ; î n . a dev ă r, dacă fo losim l a loc nepotrivit m e t a fo r e l e , cuv i n t e l e deosebite etc. v o m aj unge l a acel a ş i rezu l tat, ca ş i c u m l e - a m folos i pentru a stîrni rîs u l . Cît d e departe e de acest procedeu întreb u i nţarea cea potriv i t ă , n e putem d a seama d i n eJ\empl u l v e r s ur ilor e p i ce, d a c ă i n troducem în vers cuv i nte obişnu i te . S ă înlocuim cuvî,ntu l deoseb i t . metaforele etc. , cu cLl\' i n te o b i ş n u ite, ş i se v a vedea că sp unem a dev ă r u l : astfel E schyl ş i E u r i p i d e a u com p u s acel a ş i vers i ambic, n u m a i că Euri p i de a sch imbat un s i n g u r cuvînt, p u nînd în locul unui cuvînt deoseb it, u n cuvînt obişnuit ş i unul d i n cele două versuri ne pa re frumos, i a r cel ă l a l t mediocru. In a devăr, Eschyl spu sese în " Ph i lodet " 282 :

lO

l ,�

20

" r a na ce-mi m ă nÎ,n că ale p iciorul u i c3rnuri . . . " ; E u ­ r i p i de, î n l o c d e " m ănîncă " , a s p u s "ospătează " . Acel a ş i l ucru d a că în vers u l : " ş i acum doar u n m ă r u nţel , om de n imic, un b iet ne­ trebni c " 28 3 , s - a r s ubstitui cuvintele obişnuite ş i s - ar sp u n e : " ş i a cum un om m i c ele siat, s l a b ş i b i c i sn i c . " . La fel versurile : . .

2 82 Tr a g e d i e 'p.i erduIă ca şi c e a a lui Eu ri'p i de, cu ace'l a ş i t i t l'u , l a 'c a,re se ,f ac e a'l u z i e m a i j os ; s - a p ă s : r a,t n um a i ma a l u i S ofocle. P h i l octet a ,f ost pri'eten c u Herac l e s ş i si'nguru l ca re şt ioa u nde este ,îngropat erou l şi săgeţi,l e s a l e ; un oracol 'a făcu t ş ti u t c ă Troia n u :p oate f i ,l u a t ă de g r e c i fără s ă g e ţ i l e lui HeraC'l es ş i f ă r ă Phi:l odet ; acesta l e dezgroapă, ,p l e a c ă c u gr'ec i i , d aI[ sca p {j u n a d,Î n a c este săgeţ i pe p,ic.i or ş i · ş i f'ace o r a n ă pu r u l en t ă a :'î t d e r ă u mi.rosi,t oare, i ndt grec i i s î n t n evo iţi s ă - I deba rce î n Lem nos ; a colo petrece 'llOlU ă a n i , singur şi în cum p l i t e s'il'f'2rinţe, pîn ă cîn d , d u p ă moartea l u i Ah i l e, \' ine U l i se ş i · 1 c o n v i n g e s ă s e r e m · to a rc.ă lîngă Troi a ( c are î n c ă rezi s�a ) ; acolo r e u ş e ş t e să f i e v i ndec a ! . 28 3 " O d i s e i a " I X S I S ( .NI. , 66-1-5) ,

25

Poet i c a 22, 1 4 58

b

-

1 45 1:)

75

a

" s c ă u n a ş de rînd, p unînd p e j os ş i - o fărîm iţă de m a s ă " 28 4 , substitu ite p rin : " s c ă u n a ş urît , p u nînd pe j os ş i o mescioa ră " . S a u "ţă rmur i l e ur I ă'" 2 8 :; ş i ţărmuril e v u i esc. Să m a i a d ă u gă m c ă şi Ariphra des

2R6

îş i bătea j oc pe ;m scenă de a utor i i de t r a ge d i i , pentr u c ă f.oloseau expres i i pe c a re n u l e - a r întrebuinţa nimeni în convorbire, spu ­ nînd, de p i l d ă , B WI-HXT(J)V etJlO , i a r nu am'> BWj.tUTWV 2 8 , ş i CJE{l-Ev 2 8 8 EYW BE VlV 2 �9 şi AXlAAEW'; JTEQ l în l oc de m g i 'AX lAAEW'; 2 90 şi a l t e expres i i la fel 29 1 , scot expri mar(�a d i n vulgariţate ; îns ă Ariphr a des nu şti a acest lucru . 1 4 59 a ' '

De a l tfel, e lucru important s ă ne folos i m cum trebuie de fiecare di ntre modur i l e de expres i e , despre c are vorbim, nume duble, de p i l d ă , sau nume deoseb i te, dar cel mai de seamă e s ă reuşeşti pe dep l i n met aforele. Cu drept cuvînt, metafora e singurul l ucru c a re nu se poate lua de l a a l tul, şi-i dova d a unui d a r firesc ; căci a face meta fore b u n e înseamnă a vedea b ine a semă n ă r i l e . I n ce priveşte n u m e l e , c e l e d uble se po trivesc m a i a l es cu d i t i r a mb i i , cele deosebite, cu versur i l e eroice, i a r meta forele, Ctl versurile i a m b i ce 29 2 . Pe lingă a c e a s t a , În vers urile eroice se pot folosi toate expres i i l e despre ca re \'orbim , pe cîn d în versurile iambice, sînt potrivi te numa i n umele de c a r e ne folosim în convorb i re, dat f i i n d d , 2 84 " O d isei a " X X 259 ( M . 335 ) .

� 85 2 86

"Wa d a " XV:I I 265 (M. 246-7) . N i c i desp re Ariphrades nu se ş tie llI m l C cer t ; Se' p , , ; I I , ' d o a r p.r·es'll pune c ă a fos t comedi ograful ata. c a t d e A r i s: of , 1 1 1 I I I " C a v a l erii" v . 1 280 ş i ,în "Viesp i l e" 1 275 . 2 87 Domaton apa .în 'loc de apa damatan " d e Ia p a l a ll ' ' ' . 288 Sethen , ,'de I a tine". 2 89 Eg o de nin " i a r e u pe e l ". 2 90 Achilleos peri " l u i Ah i l e în j ur " în J o c de !,eri 1 , 1/ 1 1 1 " , "în j urul l u i Ah i l e " . 29 1 T oa te ,des rn trebu inţate în ep op ee. 292 A d i c ă ou genul tragic. ..

5

!il

76

P o e t i c a 23, 1 459 a

in a ceste versuri, se imită cît m a i mult cu putinţ ă l i mba obi şnuită 2 93 ; a ş a d ar , n- avem aici decît cuvîntul obişnuit , metafora ş i cuvîntul de podoab ă . Dar am vorbit deaj uns ,despre tragedie şi despre imitaţi a cu aj utorul acţ i u n i i .

15

28

I n privinţa imitaţiei n a r ative în vers uri 2 94 , trebuie ca 'ş i în tragedii, să alcătuim s ubiectul în a ş a fel, încît s ă fie dramatic ş i s ă se r efere l a o singură acţiune, întreaga ş i deplină , avînd un încep ut, un mij loc şi un sfirşit, pentru ca, fiind unitară şi întreagă, ca o fiinţă vie, s ă ne dea pl ăcerea care îi este specifi că ; l ucrul e evident, ş i compoziţiile epice nu trebuie s ă fie asemenea cu po ­ vest irile istorice, în care arătăm, nu o singură acţi une, c i un singur interv a l de timp, a d ică toate evenimentele care, î n decurs u l acestui i nterv a l de timp, s - a u întîm p l a t unui 'si ngur om sau mai multora , fără a ave a între ele decît o legătură întîmplăto a re. Aş a, de p i l d ă , după cum b ă Ui. i i a n a v a l ă de l a S al a m i n a �g:; şi b ă t ă l i a p e care a u dat -o c a rta ginezii în S i c i l i a 296 a u avut loc în aceeaş i e poc ă 'f ără ca totuşi s ă urm ă re a scă de loc acel a ş i scop ; tot a stfel, în succesi unea timpuri lor, a deseori un lucru se întîmplă după altul, fără c a amîndouă să aibă un scop ·comun. D a r la drept vorbind cea mai m a re parte dintre poeţi cad în această greşea l ă . ,

29') S e pare c ă a ceasta era tendinţa î n vremea l u i A r i s totel , i a r consideraţi,ile lui de mai sus pot Ii 'pri'vite ca o rea c t i u ne l a a ceastă tendinţă. 294 BpQP,eea ; p'entru tot ce se întemeiază pe premise s t a !} ! ­ l i te Î n c a p itolele a n terioare, vez i Indicele analitic. 295 Lupta din 480 Le.n., In care grecii conf e derati au z d rob i t f l ota de inva,zi'e persă. 2 96 Tot în 480 ( dup ă Herodot, în aceeaşi z i cu cea de l a 'Salamina) ; c a rta ginez i i a u fo s t înfrînti de grec ii d i n S i c i l i a , c o n ­ ·: l lI � i d e Ge!c)n, tiranul S i r a c u z e i .

20

25

Poet i c a 23, 1 4 59 a, b

D e a zee a , cum am mai spus-o, şi din acest punct de der e Homer poate fi consi derat drept cel m a i minun a t d i n tre toţi poeţ i i ; el n - a tratat într-un poem nici chiar într e g r ă zboiul Troiei, deş i acesta avea u n început ş i un sfîrş i t ; drept e, su b iectul a r fi fost prea lung ş i greu de cuprins d i ntr-o s ingură privire, s a u, chiar dacă ar fi p ăstr a t m ăsura în întindere, a r fi fost compl icat, d i n p r i c i n a d i v ers i t ă ţ i i even i mentelor. A ş a d a r , el n- a lU3.t decît o anumită p a rte d i n r ă zboi 297 ş i m u l te d i ntr e c ele­ l alte în tîm plări le tratează sub formă de e p i soade, d e p i ldă Catalogu l corăbii lor 21'8 şi alte episoade, cu ;:are îş i presară poemul . I n schimb, cei l a l ţ i poeţi 299 îş i compun poemul cu priv i re l a un s ingur erou 3 00 , l a o s i n gură perioadă s a u la o singură a cţiune alcătuită din părţi mul ti ple, cum fac a u torul " Cypr i i lor " 3 0 1 ş i acela a l "Micii I l i a de " 3 02. De aceea, pe cîn d în " I l ia d a " şi "Odise i a " nu se pot scoate din fiecare decît o tragedie sa u două, din "Cyprii ", se pot scoate multe, i a r d i n "Mica l l i a d ă " , cel puţin opt, cum a r fi : Judecata arme[or 303 Philoctet 30 4 , Neoptole-

TI :30

ve

297

29 8

Mîn i a lui Ah i l e .

. l l iada" I l 484-760 ( M. 4 86-749 ) în c a re se arată componen ţ a flotei ,de a sediu greceş t i . 2 99 Autorii poemelor d i n a ş a - z isul C i c ! u e p i c ( v . A n e x a I ) . 300 CI. c a p . 8, 1 454a 1 6 ş i u,pm. 301 Poem epic ,a�rilbtu bt unui a nume Stasinos din Cypru ( d e u n de ti tlul ) ş i ,în care ,se n a rau ,an tec edentele .ăzboi ulu i troi a n , pqn ă l a prime'le hlpt'e ; op er a s- a ,p i er du t , c a ş i c e a urmă toare. 302 E popee cicHc ă, ca ş i p rec'edent a , a tribu i t ă I'll i L es che s dill Lesbos ; c1lIJlrin de în tîmplări l e petr&ute in j u ru l 'luptei pentru a r ­ m e l e l u i Ah i l e ( d i s puta d i n t re U l i s e şi A i a s d i n ca re ult i m u l " i eşi t În frint ; " e z i m a i s u s , cap. 1 8 ; 1 456a 1 ) pînă Ia că derea Tro i l ' i ( d a c ă n u cumva ace astă parte cons tituie subiectul u n u i a l t (1( IP I I I , " C ă derea Tro iei " , a l l u i A rc t i n os ) . 30 3 Con sec i ntel e e i consti tuie subi ectul dr,ama,t ic al 111 1 "Ai as" de SofocIe, care s - a p ă st r at, ş i al a l tor tr a ge d i i C I I jH'I' I I I '," t i t l u ( p rintre c a re şi un a a l u i E s c hy l ) , c a r e s - a u p i e r d u t . 304 D intre m a i mu lrt e, s - a ,p ăstr a t numa i " Ph i l oc l l'l" a l 1 1 1 1 Sofode.

3 5-

1 4 .59 b'

78

mos nele

Po e t ica 24, 1 4 59 b 305 30 8

Eurypylos

, ,

3 11 6

,

U lise

cerşetor

307

,

Căde.-ea Troiei, Plecarea corâb iilor

Troienele

31 1.

Lacedemonie­

30 9

,

Sinon

210

şi

24

M a i departe, epopeea treb u i e s.ă cuprindă acele a ş i v a rietăţi c a şi trage d i a : trebui e s ă fie simpl ă s a u com­ Vlexă, de c a r a cter sau p a tetică. Ş i părţile componente, Î n a ;la ră de cînt şi de elemen t u l spectaculos , trebu i e s ă f i e aceleaş i , căci a re nevoie ş i de răsturnări de s i tuaţie ş i d e recuno aşteri ş i de întîm p l ă r i nenoroci te ; ş i , în plus, de gînduri a l ese şi de exprimare frumo a s ă , lucrur i pe car e Homer cel d i ntîi l e - a p us în practică, în chip desăvîrş i t . I n a d ev,ăr, pe de o p arte, el a compus f i e c a r e di ntre c e l e -305 Neoptol emos ( = " d e curînd ven i t l a ră zboi " ) , s a u Pyrrhus, este f i u l l u i Ah i l e şi a l D e i d a m i e i , fiica regelu i din S c y r o s ; a sosit t î r z i u l î n g ă Troi a a s e d i a t ă . adus d e l a Scyros d e c ă tre Ul i se ; a fost u n u l d in tr e gr e c i i ascu n ş i î n c a lul d e l e m n ş i a ucis c u mî n a l u i p e P r i a m . r e f u g i a t împreună c u a i s ă i l î n g ă a l tarul lui Zeus. 306 F i u'l lui T €ll ep hos, -dec i n el po O tul ,lu i Heracles ; era rege a l My s i e i ş i a v e n i t î n a j u torul tro i e n i lor, d a r a ,fost omorît . d e Neoptolemos . 307 E " o r b a , prob a b i l , de t r a \'es t i r e a l u i U l i s e în cerş e tor , ca să p o a t ă pătrund-e ·în Tro i a ş i p r e g ă t i c ă derea ei 'p r i n fu dul P a l a'd iu m u l

Ii

I

I I v :' � v

w!;�,v �

Q (iJ

I X� X(�: I � :

I

subst i ­

t u ir e

3. T e t r a m e t r u I

troh a i

1 4.

I I -"

I

"

v

_-

'

Ve r s u r i 1 e

I' I ._..

v

c,

şi

(Caltimach) i ambi ,

v

(Esc h y l )

form a t Se

din

p a tru

p u t e a u sfîrşi

v

form a t e d i n grupe

a n a p e s t i c e,

d e cîte două v e r s u r i

,

_

m a i p u ţ i n cu o s i l a bă :

c u o s i l a b ă l u n g ă , iar u l t i m a avea

v

I

( d ipodi i ) , a

I f3�{t:;

�

d i pod i i t r o h a ic e , d i ntre c a re p r i m e l e t re i

,

i it

a c ce n t p ri n c i p a l pe

p r i m ul p i ci o r al d i p o d ie i .

v .2. !

nou

şase

g r up a ţ i în t r ei memb re de cîte d o u ă p i c i o a r e

c ă ror

fl� V

anume două

d i m e tre

a n a p e s t ice ,

d i ntre � a r e a l d o i l e a a ve a cîte o s i l a b ă l i p s ă l a sfîrş i t u l

fiec ă r u i memb r u : u

v

u

v

--

I

\,oi

- ! 'v

...

v

"

- ti •

•

,

u

I�

v

-

I

Vers i f i c a ţ i a l i r ică ş i c o r a l ă este m u l t m a i comp l e x ă ,

b a z at ă tipuri

pe

mai

m u l ie

t i p ur i

de

picior

şi

pe m a i

de com b i n a ţ i i în t r e p i c i o a re şi ver s u r i .

m u l t�

V e rs u l grec _ �_____ _�

1 ·I . l

_

o i n ova ţ i e i m port a n t ă Î n ic h n i cl v c r s i f i c i l ţ i e i l i r i c e a f o s t introducerea epodei. N u 'trebuie să s e u i te c ă aces te ritmu r i sînt t o t o d ată r i tm u r i p oet i ce muzica l e şi c o r e ­ gra fi ce. O r , l a Î n ce p u t . e x i s t a o stroUi 45 l i r i c a pentr u m i ) ­ carea coru l u i într- u n sens ş i o antisirofă pentru mişcart-