Perioadele Nasterii [PDF]

Zitiervorschau

‘Planul referatului: 1) Perioadele nasterii 2) Fortele de nastere 3) Evolutia clinica a nasterii 4) Conduita nasterii pe perioade 5) Perioada de lauzie fiziologica 6) Schimbarile caracteristice in glandele mamare in perioada de lauzie.Lactatia 7) Particularitatile fiziologice ale perioadei de nou-nascut

Nasterea este procesul de expulzie a fatului si a anexelor sale din cavitatea uterului.Nasterea fiziologica survine spontan in medie peste 10 luni obstetricale(9 luni calendaristice)de la momentul conceptiei (280 zile),termen la care fatul devine matur si care probabil de a exista in conditii extrauterine. Debutul nasterii este anuntat printr-o serie de semne prevestitoare: 1. Eliminarea din vagin a unui lichid viscos,secretat de glandele colului uterinmucus gelatinos; 2. Partea prezentata a fatului coboara si nu mai comprima diafragma,astfel femeia mai usor respira; 3. La sfirsitul sarcinii femeia percepe contractile uterine preliminare sub forma de tractiune in regiunea sacrala si in partea inferioara a abdomenului; 4. Inainte de nastere se semnaleaza o scadere in greutate,provocata de eliminarea mai intense a apei din organism. Inceputul nasterii se considera aparitia contractiilor regulate ale musculaturii uterine,cel putin o contractie in 10 min,care sunt eficace,adica provoaca dilatarea colului uterin.De la inceputul travaliului si pina la sfirsitul nasterii,femeia se numeste parturienta. Fortele de expulzie se compun din: • Contractii uterine ,care se repet periodic la intervale egale de timp; • Contractii ritmice ale muschilor abdominali care se asociaza la ele si – eforturile de expulzie (scremete). Perioadele nasterii sunt: I.

Perioada de dilatatie

II.

Perioada de expulzie

III.

Perioada de delivrenta

1. Perioada de dilatatie Aceasta perioada incepe odata cu primele contractii uterine regulate si se termina cu deschiderea complete o colului uterin(10 cm). Stergerea si dilatarea orificilui extern se produc sub actiunea contractiilor uterine. In musculature uterine are loc contractia si retractia reciproca a fibrelor musculare.Stergerea colului si dilatarea orificiului extern are loc ca o consecinta a faptului ca sub actiunea fibrelor musculare longitudinale uterine el se deplaseaza lateral si in sus(distractia colului).Dilatarea colului uterin provoaca deplasarea lichidului amniotic in directia canalului cervical uterin.Retractia musculaturii uterului conduce la dilatarea colului uterin si la formarea segmentului inferior uterin. Limita dintre segmental superior sic el inferior se numeste inel de contractie- ionelul Bande. Acest inel se contureaza dupa ruperea pungii amniotice.Procesul de dilatare a colului uterin difera la primipare si multipare.La primipare se dilate la inceputul orificiul intern al canalului cervical si apoi cel extern,pe cind multipare dilatarea orificiului extern are loc simultan cu dilatarea orificiului intern al colului uterin.Locul de contact al craniului fetal cu peretii segmentului inferior poarta numele de inel de contact.Acesta imparte lichidul amniotic in lichid anterior si posterior.Daca punga amniotica se rupe pina la aparitia contractiilor uterine,vorbim despre ruperea premature a pungii amniotice.

Conduita nasterii in perioada de dilatare: 1. Evidenta activa asupra activitatii de nastere(contractii uterine). 2. Evidenta activa asupra batailor cordului fetal (cu stetoscopul si inregistrarea la monitoring). 3. Evidenta asupra dilatarii colului uterin.Se recurge la tuseul vaginal,efectuat la internarea parturientei in sala de nastere si apoi la 4-6 ore,sau imediat dupa scurgerea lichidului amniotic. 4. Monitorizarea lichidului amniotic.Daca este prezenta o punga amniotica plata,sau o dilatare complete a colului uterin,se indica ruperea artificiala a pungii amniotice-amniotomia.Daca punga amniotica se rupe la termene de sarcina premature,cind plaminii fatului sunt imaturi(lipsiti de surfactant),pina la 34 saptamini de gestatie,atunci se recurge la prelungirea sarcinii pe cit

sepoate posibil,in scop de a pregati pulmonii pentru a evita detresa respiratorie. 5. Evidenta activa asupra starii generale a parturientei: TA;PS;emisia de urina/h;nr.de respiratii/min.

2. Perioda de expulzie Aceasta perioada incepe indata ce a survenit dilatarea completa (10 cm) a colului uterin.Odata cu dilatarea complete a colului si scurgerea lichidului amniotic,peretii uterului devin mai grosi,iar intensitatea contractiilor uterine creste.Capusorul fatului,coborind,apasa mai puternic decit punga amniotica asupra plexuruilor nervoase.Din aceasta cauza creste intensitatea si durata contractiilor de expulzie,iar pauzele dintre ele devin tot mai scurte. Contractilor uterine li se alatura contractile reflexe ale muscholor abdominali.Parturienta isi retine respiratia,se sprijina in miini si picioare si se screme ,incordind muschii abdominali.Totodata se intesifica activitatea sistemului cardiovascular,metabolismul general,pielea se acopera cu sudoare,venele gitului se incordeaza,uneori apar convulsii la miini si la picioare. Sub influenta contractiilor si scremetelor,capusorul fatului coboara in micul bazin,trece prin cavitatea bazinului in directia strimtorii inferioare.Cind ajunge la planseul pelvian,eforturile de screamat nu mai pot fi retinute,ele se intensifica si se accelereaza.Perineul incepe sa se bombeze,la inceput numai in timpul scremetelor (aparitia acapului), iar mai apoi si in afara contractiilor (degajarea partii prezentate). La efortul ulterior apare un segment mai mare al capusorului fetal.La inceput se degaja regiunea occipital a fatului,ulterior apar bosele parietale,fruntea si fata fatului.Dupa nasterea capusorului fetal,survine o pauza de scurta durata.Sub actiunea eforturilor care incep dupa degajarea capului trunchiul fatului face o miscare de rotatie si ca urmare ,un umar trece sub simfiza,iar al doilea sub sacru.Rotatia trunchiului determina rotatia externa a capusorului fetal,care aduce fata spre coapsa opusa pozitiei dreapta sau stinga a mamei.Degajarea umerilor se efectueaza astfel: umarul anterior se retine sub simfiza iar deasupra perineului se degajeaza umarul posterior,dupa care se naste complet centura scapulara si apoi fara dificultati trunchiul si picioarele fatului.Copilul nou-nascut incepe sa respire prin primul tipat,strigat tare,misca activ din picioare,piele devine roz.

Conduita nasterii in perioada de expulzie: 1. Evidenta activa asupra activitatii cardiace a fatului (bataile cordului fetalBCF)dupa fiecare contractie.

2. Monitorizarea activitatii de nastere:ritmicitatea si intensitatea contractiilor uterine si a scremelor.Parturientei I se explica cum se indeplineste correct si eficace scremetele.In caz de insuficienta a fortelor de expulzie sau la o activitatede nastere excesiva se recurge la masuri si procedee necesare. 3. Evidenta starii generale a parturientei TA;PS;respiratia;diureza;comportamentul general. 4. Evidenta asupra tesutului pelvi-perineal.La necesitatea se efectuiaza perineotomia sau epiziotomia. In unele cazuri insuficienta fortelor de contracie ,patologii ale bazinului osos ,fat macrosom, fat prematur,anomalii de dezvoltare a capusorului fatului survine angajarea patologica a capusorului chiar de la momentul angajarii la intrarea in micul bazin.

3. Perioada de delivrenta Aceasta perioada consta in dezlipirea si degajarea placentei si anexelor ei.Dureaza de la citeva minute pina la o ora atit pentru primipare,cit si pentru multipare.

Conduita nasterii in perioada de delivrenta: 1. Activa –tragerea cu o mina a cordonului ombelical ,iar cu cealalta mina obstetricianul fixeaza uterul deasupra simfizei pubiene.Aceasta tractie se efectuiaza la 2-3-5 min dupa expulzia fatului,precedata de injectarea preventive a oxitocinei 10 UA i/m. 2. Pasiva- aceasta tactica prevede asteptarea ingaduita ,far a ne implica in procesul fiziologic de dezlipire a placentei.Se recomanda monitorizarea semnelor de dezlipire a placentei :tumefierea desupra simfizei,alungirea cordonului ombelical ,senzatie de scremete, alungirea uterului si inclinarea lui spre rebordul costal drept,lipsa retractiei cordonului ombelical la apasarea deasupra simfizei cu rebordul palmar. Daca au survenit semne de dezlipire a placentei atunci se recurge la evacuarea prin diferite procedee obstetricale.In cazul cind placenta cu membranele amniotice nu s-a dezlipit 30 min -1h atunci se recurge la dezlipirea manuala.Pierderea fiziologica de singe in nastere constituie 300-400ml.Hemoragia de frontiera se considera pierdere de singe de la 400-500ml,iar pierderea de singe egala cu 500 ml si mai mult in nastere se numeste- hemoragie patologica.In perioada de delivrenta a placentei este necesara evidenta active a starii generale a parturientei :acuze,TA,PS,respiratia,diureza.Cind placenta cu membrane

membranele fetale s-au dezlipit dar decolarea s-a produs incomplete se recurge la procedeul manual de rasucire a placentei si anexelor fara de axa.

Perioada de lauzie fiziologica Lauzia este perioada in care se afla femeia ,incepind de la terminarea nasterii(expulzia placentei) si pina la revenirea la starea normal a organelor genital si a organismului in general-dureaza 6 saptamini. In aceasta perioada se formeaza sentimentele materne ,se instaleaza functia glandelor mamare,are loc involutia uterului.Fundul uterului dupa nastere se afla la nivelul ombiliculului,coboara mai apoi zilnic cu un lat de deget,astfel la a 10-12-ea zi coboara sub simfiza.Refacerea colului incepe imediat dupa nastere,orificiul intern se reconstruieste dupa 24 ore,fiind permeabil pina la 2 saptamini de lauzie.Orificiul extern se reface incet.Colul uterin dupa nastere ramine cilindric in loc de conic. Schimbarile de baza caracteristice perioadei de lauzie sunt: -scurgerea lohiilor: rubra(cu multe eritrocite) ;seroza (cu multe leucocite) ; Alba –care se mentine intreaga perioada de lauzie,pina la regresia complete a uterului.Uterul se contracta si regreseaza pina la greutatea de 70 g la sfirsitul lauziei. -regresia uterului: este influentata de lactatia naturala,suptul intensifica contractile uterine. -se produc schimbari reversibile in sistemele: endocrine,nervos,cardiovascular.s.a. -schimbari caracteristice in glandele mamare. Conduita consta in evidenta asupra: 1.involutia uterului 2.lactatia 3.caracterul lohiilor

Schimbarile caracteristice in glandele mamare in perioada de lauzie.Lactatia Structura: Glandele mamare au o structura acinoasa.Parenchimul glandei mamare consta din numeroase alveole (acini glandulari).Ele sunt situate in jurul canului excretor(ductul lactifer)si comunica cu lumenul lui.Unindu-se,formeza lobi separati,mari.epiteliul glandular are functie secretorie.Intre lobi se gaseste un tesut fibros,conjunctiv care contine fibre elastice si grasimi.Numarul lobilor glandei mamare este de 15-20.Fiecare lob are un canal galactofor,in care se stringe

secretul din toate canalele marunte,legate cu alveolele.Canulul fiecarui lob se deschide separat la suprafata mamelonului,fara a se contopi cu altele;la suprafata mamelonului se gasesc 15-20 de orificii(dupa nr.de canale galactofore)-pori galactofori.Fiecare canal formeaza sub areola mamelonului ,inainte de a se deschide la suprafata lui,o dilatare(sinusul galactofor).Pe suprafata proieminenta a glandei este situat mamelonul(papilla mamarae),acoperit de o piele fina ,zbircita si pigmentata.Mameloanele au o forma cilindrica sau conica,marimea lor variaza.Uneori sunt plate sau chiar retractate,impiedicind alaptarea copilului.Pielea din jurul mamelonului e pigmentata(areola,zona mamelonara).Aici se gasesc glandela Montgomeri-glande mamare rudimentare.Mamelonul si zona areolara au fibre musculare netede situate in vecinatatea pielii si nr.receptori nervosi.Parenchimul glandei mamare incepe sa se dezvolte intens in perioada pubertata;evolutia canalelor galactofore este influentata de H follicular-estrogen,iar evolutia alveolelor-H corpului galben-progesteron.Glandele mamare se dezvolta complet in perioada maturitatii sexuale.La femeile in virsta are loc atrofia proegresiva a parenchimului glandei mamare.Vascularizarea glandelor mamare se face prin arterele respective(a.mammaria) si prin ramurile a.axilare.Vasele limfatice se duc la ganglionii limfatici axilari. Functia glandelor mamare: se reduce la producerea laptelui.Activitatea secretorie a glandelor mamare incepe in timpul sarcinii.In sarcina din mamelon se poate stoarce o picatura de secret-colostru. Colostru reprezinta un lichid cu reactive alcalina care contine protein,pic.de grasimi,cel.epiteliele din lobii glandulari si canalele galactofore si “corpi colostrici”,adica leucocite cu picaturi de grasime.Dupa 2-3 zile de la nastere incepe secretia lactata.De regula,in aceste zile sinii se tumefiaza ,devin durerosi,durere care se reflecta in reg .axilara,unde se palpeaza ganglionii durerosi.Laptele se secreta sub influenta unor stimulenti complecsi de natura reflexa si hormonala.Procesul de formare a laptelui este reglat de SN si de H hipofizar lactogen-prolactina.Se presupune ca glandele mamare se form.,inafara de lapte,substante care accentueaza proprietatea contractile a uterului si favorizeaza involutia lui,deaceea in timpul suptului sunt percepute contractile uterine. Laptele reprezinta o emulsie de culoarea alba,ce consta din picaturi extrem de mici de grasimi.El are pH-ul alcalin si la fierbere nu se coaguleaza. Compozitia laptelui: apa= 87-88% , proteine=1,5-2% , grasimi=3,5-4 % , zahar=6,6-7,5% , saruri=0,18-0,2%.

Particularitatile fiziologice ale perioadei de nou-nascut Nou-nascut este numit copilul indata dupa nasterea sa sip e parcurs de 4 saptamini.Perioda de nou-nascut se numeste neonatala.Primele 7 zile dupa nastere

constituie perioada neonatala precoce.Dupa prima luna nou-nascutul intra in perioada de sugar sau infantila,care se prelungeste pina la un an de viata acopilului. Copilul se apreciaza la termen ,premature sau supramaturat. Prematur se considera nou-nascutul la o virsta de gestatie cuprinsa intre 22 si 37 saptamini,cu m=2500g si lungimea corpului=pin la 45 cm. La termen este considerat copilul nascuta la un termen de gestatie intre 37-42 saptamini,cu lungimea corpului mam mare de 45 cm,m=peste 2500g. Supramaturat este acel nou-nascut care s-0a nascut la un termen de gestatie mai mare de 42 saptamini.Raportul masei corporale la lungime la nou-nascutul la termen este =60 si mai mult.Primele zile dupa nastere sunt considerate de adaptare. Pierderea fiziologica in greutate : masa corporala a nou-nascutului scade cu 3-10 %din masa lui la nastere.Datorita ingrijirii suficiente si alaptarii corecte a nounascutului se reuseste restabilirea greutatii pierdute In primele zile de viata. Icterul fiziologic : la 60-70% din nou-nascuti peste 2-3 zile dupa nastere apare icterul pielii si sclerelor.Icterul fiziologia nu este pronuntat si dipare in 1-2 saptamini. Starea nou-nascutului se apreciaza dupa scorul Apgar in primul minut si peste 5 min dupa nastere,conform celor mai importante semne clinice: 0 puncte puncte 1.ritmul cardiac

lipseste

1 punct

2.activitatea respiratorie

lipseste

3.excitabiliatea reflexa 4.tonusul muscular

lipseste

Mai putin de 100 b/min Respiratie superficiala,tipat slab Evidentiat slab

lent

Putin scazut

5.culoarea pielii

Palida sau violacee Corp roz cu extremitati vinetii

Mai mult de 100b/min Tipat puternic

Miscari active

2

Bine exprimata

roza

Fiecare semn clinic se noteaza cu 0,12 puncte.Nou nascutii sanatosi primesc 7-10 puncte,copii nascuti in asfixie usoara 5-6 puncte, in asfixie medie 4-5 puncte, in asfixie grava 4 puncte.Nou nascutii in moarte clinica au nota 0.